Ambalaje din materiale plastice

Clasificarea materialelor plastice

1. Clasificare dup metodele de obinere a produselor macromoleculare de baz:
materiale plastice polimerizate: rini polivinilice, polistirenice, polietilenice;
materiale plastice policondensate: rini fenolice, aminice;
materiale plastice modificate: rini de celuloz, rini proteice.
2. Clasificare dup comportarea la deformare:

plastomeri;

elastomeri.
3. Clasificare dup comportarea la nclzire:
produse termoplastice sau termoplaste;
produse semitermoplastice sau semitermoplaste;
produse monoplaste sau termorigide.
Materiale termoplastice
Materiale termoplastice (termoplaste) supuse nclzirii se nmoaie, putnd fi
prelucrate prin presare, vluire, termoformare etc.
Dup rcire se solidific, pstrndu-i forma primit la cald, iar printr-o nou
nclzire devin din nou plastice, procesul acesta putnd fi repetat.
Produsele termoplastice sunt clasificate dup structura chimc astfel:

poliolefine: polietilena (PE), polipropilena (PP), polibutena (PB),

polimetilpentena (PMP);

poliolefine substituite: policlorura de vinil (PVC), policlorura de viniliden

(PVdC), polistirenul (PS), poliacetatul de vinil (PVA), alcoolul polivinilic (PVOH);

copolimeri ai etilenei: etilen-vinil acetat (EVA), elilen-vinil alcool (EVOH),

ionomeri;

poliamide (nylon): nylon 6, nylon 6,6, nylon 6,10, nylon 11;

derivai celulozici: acetatul de celuloz, celofanul;

poliacrilai, policarbonai, derivai ai acrilonitrilului.

PE se obine prin reacia de polimerizare a etilenei. Se poate obine mai multe
sortimente dup cum urmeaz:

polietilen de joas densitate (sau de inalta presiune) (low density polyethylene

= LDPE) cu densitatea ntre 915-939 kg/m3

polietilen de nalt densitate (de joasa presiune) (high density polyethylene =

HDPE) cu densitatea 940 kg/m3.

polietilen de joas densitate cu structur liniar (linear low density

polyethylene = LLDPE).
Proprietatile PE

masa alba, dura, flexibila si trasparenta;

este cel mai indicat material pentru confecionarea ambalajelor datorita

structurii flexibile, rezistentei la soc si la umiditate;

este permeabila la gaze si lichide atunci cand se prezinat sub forma de folei;

este inerta dpvd chimic atunci cand temperatura nu este mai mare de 60C,
temperatura peste care devine sensibila la unii acizi tari concentrati sau la actiunea
unor agenti oxidanti.
1

PE nu se foloseste ca atare, ci in prezenta unor plastifianti incorporati in masa

polimerului care au rolul de protectie impotriva radiatiilor UV. Se mai adauga
coloranti, agenti impotriva imbatranirii.
1. Polietilen de joas densitate LDPE
LDPE se obine prin polimerizare la presiuni nalte cuprinse intre 1000 3000 at si la
temperaturi intre 100 350C, iniiatorul reaciei fiind oxigenul.
LDPE este un material rezistent, uor transparent care are bune proprieti mecanice:

rezisten la ntindere,

rezisten la spargere,

rezisten la lovire,

rezisten la lovire.
Aceste proprieti mecanice se pstreaz pn la temperatura de -60C. De aceea este
o barier excelent pentru ap i vapori de ap, dar nu la fel de bun pentru gaze.
Are capacitatea de a se lipi de sine insasi la cldur, fapt care determina obinerea
unor nchideri bune, rezistente, impermeabile.
LPDE este sensibila la temperaturi mai mari de 100C fapt care mpiedic folosirea
acestea pentru obinerea de ambalaje ce sufer sterilizare.
LDPE are o rezisten chimic excelent n special fa de acizi, baze i soluii
anorganice, dar este sensibil la uleiuri i grsimi pe care le absoarbe nmuindu-se.
Nu ofer suficient protecie fa de aciunea oxidant a oxigenului din aer asupra
grsimilor.
LDPE se utilizeaz la obinerea ambalajelor flexibile: folii, pungi, saci i sacoe
imprimate sau neimprimate.
2. Polietilena liniara de joasa densitate LLDPE
LLDPE are urmtoarele avantaje:
distribuie mai uniform a masei moleculare comparativ cu LDPE;
rezistenta chimica imbunatatita;
rezistenta ridicata la temperaturi ridicate si sczute;
are luciu crescut al suprafeei;
rezistenta crescut la crpare in condiii dificile de mediu.
3. Polietilen de nalt densitate HDPE
HDPE prezint:
- proprieti mecanice diferite de LDPE, astfel rezistena la ntindere i la plesnire
sunt mai mari, iar rezistena la oc i la rupere sunt mai mici dect ale LDPE.
- rezistena chimic a HDPE este superioar celei a LDPE n special fa de uleiuri i
gaze.
HDPE este modelat prin suflare n butelii pentru diferite aplicaii n ambalarea
produselor alimentare dei este tot mai mult nlocuit de policlorura de vinil (PVC)
i de polietilen tereftalat (PET) care au proprieti barier mai bune.
HDPE se utilizeaz pentru obinerea ambalajelor rigide sau semirigide: butelii,
flacoane, bidoane, butoaie, navete
Polipropilena (PP)
PP este o substan incolor i inodor, cu densitate de 900 kg/m3, mai mica dect a
2

PE.
n comparaie cu alte termoplaste:
- are o rezisten mai bun la cldur, ambalajele din PP putnd fi sterilizate la 115
120C.
- permeabilitatea la vapori de ap este sczut, iar pearmeabilitatea la gaze este
medie.
- are rezistenta buna la grsimi si substane chimice
- are rezistenta buna la frecare, stabilitate termica buna.
- prezinta luciu si claritate buna, fiind un material ideal pentru imprimare.
Utilizari: ca strat de lipire pentru pungile autoclavabile pentru capace si fire de
tesatura in vederea obtinerii sacilor destinati ambalarii legumelor si cerealelor.
Polibutena PB

are rezistenta buna la rupere, la intindere, intepare si la soc;

isi pastreaza proprietatile mecanice la temperaturi ridicate fiind folosita pentru

ambalarea aseptica a produselor alimentare;

este o buna bariera la vapori de apa;

poate fi termosudata rezultand inchideri etanse si puternice;

este destinata obtinerii de saci pentru ambalarea in vrac sau de pungi pentru
ambalarea laptelui.
Policlorura de vinil PVC
PVC - dupa PE este al doilea polimer utilizat.
Se obtine prin polimerizarea monomerului clorura de vinil obtinandu-se polimeri cu
mase moleculare intre 50 000 90 000.
Se prezinta sub forma de granule, de plastitol sau de folii rigide si flexibile.
In prezenta plastifiantilor se prelucreaza usor prin actiunea caldurii si a presiunii,
obtinandu-se folii si placi, care prin formare si matritare capata forma finala
(tuburi, bare).
Utilizari:

folii de ambalaj plastifiate sau nu, placi, cutii subtiri ambutisate sau
confectionate sub presiune;

flacoane farmaceutice;

damigene pentru industria chimica;

evi, tuburi flexibile sau rigide;

paste, lacuri, vopsele;

filme subtiri pentru acoperirea tavilor in supermarketuri;

in stare neplastifiata se formeaza folie rigida sub forma de cutii pentru

ciocolata sau biscuiti si butelii.
Polistirenul PS
PS se obine prin polimerizarea stirenului in prezenta caldurii, luminii si a peroxizilor.
Proprietatile PS folosit ca material de ambalaj:
material amorf;
este cel mai uor material plastic;
se poate colora usor fiind prezent intr-o gama variata de sortimente;
este opac, transparent sau colorat
3

 se prelucreaza usor prin injectie sau matritare;

prezinta o inertie chimica si rezistenta fata de produselor alimentare lichide si
pastoase;
are rezistenta la soc si la caldura;
are bune proprietati fata de gaze si slabe fata de vaporii de apa;
este netoxic, insolubil si inactiv fata de produsele alimentare;
prezinta rezistenta limitata la caldura (70-80C) si o fragilitate mai redusa
decat a sticlei;
se prezinta sub forma de granule care sunt supuse procesului de ambutisare si
termoformare.
Tipuri de PS:

PS rezistent la soc folosit pentru ambalarea produselor alimentare in recipiente

formate sub vid;

PS rezistent la cldur;

PS orientat prezentat sub forma de folii cu o buna rezistenta si stabilitate;

PS cristal este transparent, prezentat sub forma de folii ce se pot termoforma

usor;

PS expandat folosit pentru ambalajele de transport si pentru cele de desfacere.

In ultimul timp au aparut si tavile pentru carne si produse din carne, ambalajele
pentru produse gata preparate.
Poliamide
Numele generic al poliamidelor sintetice este nylon (derivat din numele oraelor New
York i Londra, orae n care au fost obinute aproape simultan).
Filmele poliamidice sunt caracterizate printr-o stabilitate termic excelent, putnd
rezista n abur la temperaturi de pn la 140C.
Temperatura de topire variaz ntre 185-264C.
n general poliamidele sunt permeabile la vapori de ap, apa absorbit avnd un efect
de plasticizare care determin o reducere a rezistenei de rupere la traciune i o
cretere a rezistenei la oc. Permeabilitatea lor la oxigen i gaze este sczut.
Retenia mirosurilor i aromelor este foarte bun.
Tipuri de ambalaje:

filme poliamidice utilizate pentru ambalarea branzei proaspete sau prelucrate, a

alimentelor congelate sub forma de pungi sau ambalaje punga-in-cutie (bag-in-box).

Folii, flacoane, tuburi, capsule rezistente la 100C obtinute din nylon 11.
Materiale semitermoplastice

Poliepoxizi sunt denumii i rini epoxidice. Au rezisten mare fa de ap,

acizi i baze diluate sau concentrate. Utilizarea poliepoxizilor la ambalarea
produselor alimentare este limitat. Se folosesc la acoperirea interioar a cutiilor de
conserve, recipientelor pentru bere (cutii i butoaie).

Poliesteri sunt caracterizai de o plasticitate mai mult sau mai puin

pronunat, rezisten la aciunea apei i acizilor i solubilitatea n solveni organici.
Cel mai utilizat poliester pentru ambalarea produselor alimentare este polietilen
4

tereftalatul, la care se mai adaug polibuten tereftalatul i copolimerul policiclohexandimetanol tereftalat.

Polietilen tereftalatul PET

se obine prin reacia dintre etilenglicol si acidul tereftalic;

se folosete filmul de PET sub forma orientata stabilizata termic;

este rezistent la ntindere;

are rezistenta chimica buna, este uor, elastic.

Este destinat:

Confecionrii de ambalaje destinate produselor alimentare congelare care sunt

tratate termic in ambalaj (boil-in-the-bag).

Obinerii de tvi pentru produsele congelate sau gata preparate pentru a fi

introduse in cuptor pentru decongelare sau nclzire.

Obinerii de butelii obinute prin mulare si ntindere prin suflare pentru

obinerea unei rezistente maxime la ntindere si ca bariera la gaze, rezultnd butelii
foarte uoare si economice.
Buteliile PET sunt confecionate pornind de la granule de PET albe sau divers
colorate n funcie de destinaie. Din granule se obin preformele care au greutatea
n concordan cu volumul buteliei finale i profilul gurii viitoarei butelii, operaii
care se fac la productorul de ambalaje. La utilizator se obin buteliile din
preforme, prin nclzirea preformelor la cca 105C, introducerea fiecrei preforme
ntr-o matri, constituit din dou pri care se nchid, iar la suflarea de aer
comprimat n preform se va obine butelia care va avea forma interioara a
matriei. Matriele sunt prevzute cu un sistem de rcire cu ap la temperatura de
10 12C.

Polibutilen tereftalat (PBT) ca material de ambalaj poate fi folosit pentru

ambalarea aseptic la temperatur ridicat i pentru ambalarea produselor care sunt
tratate termic n ambalaj (boil-in-the-bag).
Elastomeri:
Cauciucul natural
Cauciucul sintetic
Cauciucul natural - face parte din categoria elastomerilor fiind extras prin coagularea
latexului din anumite specii vegetale;

se folosete pentru confecionarea diferitelor accesorii: buoane pentru

flacoane, damigene, inele garnitura pentru butelii si cutii de conserve dar si pentru
biberoane, tuburi, racorduri, sonde etc.
Cauciucuri sintetice - au urmtoarele proprieti:
- solubili n solvenii folosii pentru cauciucul natural;
- miros nu prea accentuat, aderen foarte buna la metale;
- au rezisten la rupere mai mic i elasticitate mai redus dect cauciucul natural;
- au o bun rezisten la frig, la apa, i fa de acidul acetic i alcoolul etilic;
- se umfl uor n grsimi i uleiuri vegetale i animale;
5

- are un miros slab iar aderenta la metale este foarte buna;

- mai rezisteni dect cauciucul natural la aciunea cldurii i a luminii solare.
Utilizri:

fabricarea lacurilor i acoperirilor protectoare;

accesorii ambalaje: buoane pentru flacoane, recipiente diverse, inele-garnitur

pentru butelii i cutii de conserve;

prepararea lacurilor pentru protecia suprafeelor metalice (la utilaje, ambalaje

etc.)
Materiale termorigide
Sunt folosite de mult timp la confecionarea de accesorii pentru ambalaje.
Materialele termorigide sunt clasificate n:
fenoplaste
aminoplaste.
Fenoplaste n domeniul ambalajelor sunt folosite bachelitele (A, B i C). Bachelita
tip C se folosete la confecionarea prin presare a accesoriilor pentru ambalaje
(capace filetate pentru borcane, diferite dispozitive pentru nchiderea recipientelor
de sticl).
Amiloplaste cele mai importante sunt: rini ureo-formaldehidice i rini
melamino-formaldehidice.
Rini ureo-formaldehidice sunt termorezistente, au o bun rezisten mecanic, nu
sunt solubile n solveni organici i nu rezist la contactul ndelungat cu apa. Ele au
aceleai utilizri ca i bachelitele, dar prezint fa de acestea avantajul c sunt
inodore i se utilizeaz pentru confecionarea ambalajelor la care bachelita este
contraindicat din cauza mirosului de fenol pe care este posibil s-l aib. Nu pot fi
folosite la ambalaje pentru soluii apoase.
Rini melamino-formaldehidice insolubile, inodore, insipide, incolore i
transparente. Rezistente fa de ap rece i fierbinte i fa de grsimi.
Se folosesc la prepararea lacurilor i adezivilor cu bun rezisten chimic fa de
ap, acizi, baze i solveni.
Aditivi pentru materialele plastice
Aditivii sunt clasificai n concordan cu funciile pe care le ndeplinesc:

aditivi de prelucrare (stabilizatori, lubrifiani, iniiatori ai topirii);

plastifiani;

aditivi de mbtrnire (antioxidani, antimicrobieni, stabilizatori);

modificatori ai proprietilor de suprafa (ageni antistatici, ageni antiaburire,

aditivi antiblocare);

modificatori ai proprietilor optice (pigmeni, vopsele);

ageni de spumare.
Nu toi aceti aditivi sunt utilizai n materialele plastice folosite la ambalarea
produselor alimentare, iar cei care sunt trebuie s aib acceptul autoritii
legislative.
6

MATERIALE COMPLEXE
Materialele complexe sunt obinute prin asocierea dintre dou sau mai multe straturi
de materiale din acelai grup sau din grupuri diferite, asociere utilizat pentru
realizarea unor obiective diverse:

mbuntirea rezistenei mecanice i termice;

protecia mpotriva coroziunii;

impermeabilizarea materialelor permeabile la lichide i vapori, de ex. a

materialelor celulozice (hrtie i carton);

mbuntirea proprietilor barier, n special la gaze, vapori, arome;

asigurarea realizrii nchiderii ambalajului prin termosudare etc.

n funcie de natura materialelor suport, foliile complexe se pot clasifica in:
materiale complexe pe baz de aluminiu;
materiale complexe pe baz de hrtie i carton;
materiale complexe pe baz de materiale plastice.
O serie ntreag de materiale pot fi considerate materiale complexe datorit asocierii
lor cu alte materiale:
- tabla cositorit lcuit pentru asigurarea proteciei fa de coroziune i a
compatibilitii cu alimentele;
- sortimentele de hrtie nnobilat: hrtie acoperit, caerat, lcuit cu diferite
materiale plastice (PE, PVOH, PVA, PVC etc.);
- cartonul impermeabilizat cu pelicule de materiale plastice;
- folia de aluminiu lcuit cu PE sau PP att pentru protecie, ct i pentru efectuarea
nchiderii prin termosudare;
- materiale plastice stratificate etc.
Folii termocontractibile
sunt folii din material plastic, obinute prin diverse metode:

coextrudare (materialele sunt pstrate n straturi separate),

acoperirea filmelor extrudate cu un strat de rin topit sau dizolvat,

laminare (mbinarea filmelor plastice extrudate cu adezivi sau rini cu

proprieti adezive, i chiar i folie de aluminiu).
Se folosesc la ambalarea crnii i produselor din carne, brnzeturi, legume, fructe,
prjituri, ca ambalaj secundar, etc.
Ambalaje termoformate

Ambalarea prin termoformare const n confecionarea de diferite recipiente:

tvi termoformate adnci, suporturi alveolare, barchete, cutii, pahare etc. pornind de
la o bobin de material plastic sau un laminat din mai multe materiale plastice.

Termoformarea const n nclzirea prin contact a foliei derulate de pe bobin

i sterilizat prin trecerea printr-o baie de ap oxigenat, urmat de deformarea
acesteia n matrie care au forma ambalajelor. Deformarea materialului plastic nclzit
n matrie se realizeaz prin aciunea combinat a presrii mecanice i a aerului
7

comprimat.
Materiale complexe pentru ambalaje obinuite
Funciile straturilor care alctuiesc materialul de ambalaj din care se confecioneaz
cartoanele obinuite sunt urmtoarele:
- stratul exterior de polietilen (LDPE) protejeaz imprimarea (stratul de cerneal) i
permite clapelor ambalajului s fie sudate;
- hrtia albit este suportul pentru imprimare;
- hrtia nealbit, de obicei kraft, ofer ambalajului rigiditatea mecanic necesar;
- stratul de polietilen interior asigur proprieti barier fa de lichide i permite
confecionarea efectiv a ambalajului prin mbinarea marginilor prin termosudare.
Funciile straturilor care alctuiesc materialul de ambalaj din care se confecioneaz
cartoanele aseptice sunt:
- stratul exterior de polietilen (LDPE) protejeaz imprimarea (stratul de cerneal) i
cartonul, respectiv permite sudarea clapelor ambalajului;
- hrtia alb este suportul pentru imprimare;
- hrtia nealbit, de obicei kraft, ofer ambalajului rigiditate mecanic;
- stratul de polietilen intermediar reprezint adezivul dintre folia din aluminiu i
stratul de hrtie/ carton;
- folia din aluminiu acioneaz ca barier fa de gaze i asigur protecia produsului
fa de lumin;
- cele dou straturi de polietilen interioare asigur proprieti barier fa de lichide,
permit confecionarea efectiv a ambalajului prin mbinarea marginilor prin
termosudare i previn contactul direct al aluminiului cu produsul alimentar.
Ambalaje din materiale complexe
1. Cartoane confecionate continuu
n cazul cartoanelor confecionate continuu n maina de ambalare, materialul
complex este alimentat n main sub form de bobine. Indiferent c este vorba de
ambalare aseptic sau nu, materialul derulat de pe bobin este sterilizat fie pin
umezire, fie prin imersie ntr-o baie cu soluie de ap oxigenat 12-35 % la 78C.
ndeprtarea peliculei de ap oxigenat format pe ambele fee ale materialului se
realizeaz prin presare la trecerea printre dou role de cauciuc apoi cu aer cald cu
temperatura de 125C.
n continuare, materialul de ambalaj sterilizat este alimentat ntr-o main de
ambalare n care primete forma unui cilindru, marginile sale fiind mbinate
longitudinal de un dispozitiv de termosudare.
Produsul supus ambalrii este alimentat n interiorul cilindrului de material de
ambalaj, iar delimitarea ambalajelor individuale se face cu ajutorul unor
dispozitive de termosudare transversale care realizeaz nchiderea sub nivelul
produsului. n acest fel se asigur umplerea complet a ambalajului cu produs, deci
lipsa aerului din ambalaj, respectiv protecia produsului fa de aciunea
defavorabil a oxigenului din aer.
2. Cartoane preconfecionate
Cartoanele preconfecionate sunt obinute de constructorul mainii de ambalare sau
8

productorul specializat de ambalaje pentru maina respectiv prin tanare,

predecupare, ndoire, mbinare longitudinal i pliere.
Principalele avantaje ale folosirii cartoanelor preconfecionate sunt:
- integritatea bun a mbinrii longitudinale care poate fi obinut prin sudare cu
flacr;
- posibilitatea folosirii aceleiai maini pentru cartoane de diferite capaciti, cu
condiia s aib aceeai seciune transversal, ceea ce nseamn c trebuie ajustat
doar nlimea.
Materialele auxiliare utilizate pentru producerea ambalajelor

materialele colorante (colorani, pigmeni, cerneluri), contribuie la realizarea

unui aspect plcut i la diversificarea ambalajelor;

materialele pentru consolidare, adic sporirea rezistenei ambalajelor sunt:

benzile de balotare i adezive. Acestea pot fi din hrtie adeziv, benzi textile pentru
balotare, benzi pentru balotare din materiale plastice;

materiale pentru protecie mpotriva ocurilor. Aceste materiale protejeaz

produsele mpotriva ocurilor, a frecrilor i n unele cazuri chiar pentru rigidizarea
ambalajelor. Cele mai des ntlnite sunt: cartonul ondulat, lna mineral, cauciuc
celular, materiale expandate;

lacurile i vopselele contribuie la creterea calitii estetice ale ambalajelor i

la creterea rezistenei lor la aciunea factorilor atmosferici, la coroziune, la razele
solare, la schimbrile de temperatur.
Ambalaje din materiale textile
Acestea au o utilizare restrns mai ales datorit unor dezavantaje ca:
constituie un mediu prielnic dezvoltrii microorganismelor;

sunt atacate de roztoare, insecte si nu rezist la foc.