PLANETA PAMANT _Raurile in actiune Raurile contribuie la formarea reliefului. Erodeaza pamantul, muta bolovani si depun pietre st nisip in mated pe ariile inundate. Ele pot schimba traseul prin sdparea unei cai mai scurte intre cotiturile albiei originale, lésand in urmd lacuri de apa dulce. E: ‘mai multe ci i modaltati prin care poate ajunge in suri. Sursa principal © reprezinal izvonul: ace lox in care apa iese It suprafita de sub roc Apele de pe. teritorile inconjuratoare provenite din. ploi, se alaturd pasiurilor provenite din vote ‘Natura rurilor se poate schimba fa functie de rona taversta. De obicei ait mal multe faze distincte inte zvor $i mare. Mule suri izvorise in ron montana st au an curs rapid, In Norvegia sau pe ling Anzii din. America dle Sud, spre coasta oceanulu, slurle sunt scurte $i mapide. Riurile montane tinere $i ispete au un corent atit de puterie inc putine plante acvatice pot prinde rdaeini in Inatea lor, si nunnul pestlor este redus, Apa Jor este fn general rece si curati, lar matca pietoasd. Cascadele sunt. frecvente, iat ‘oamenii Ke privese cu adeniate Poniunile centnile sunt de obiced lnistite ind numite mature, AU UN cuES mal lent © Raurile care trmersind meeagurt mai blind, iar in cle ornesc din invoare ificsc o variette de plante #1 pest. Matca Montane curg cu exe nimolacsd sat acapenta cl ples fn fepezicume in albia Au un debit mai mare datont ape provenit din plot 3 din flue tale vai adane in stincd. Cascadele Inundatii si eroziune Sunt freqventes cea Se spune despre Un Fu el este balin w din Imagine este min poten fina, Acestacurge smal din Perthire, lent pe eltplleoase. Mall Tul ewe de obke} Scotia. joo at din acensid Cauz8 este predispus a Jnundati ew ocazia unor plo’ sbundente sw a topini zapezilor Pe misura ce riul se apropie de mare © Raul Rakaia din crodeara picwrele si sap val, Pe nwt p Noua Zeeland neeasta.transportd point, piated shake este deja in ateriale dintrun loc in ait, Fhusul apet apropierea vi ire 0 putere deasebita, dar fora abriziva 2 Windwhistle $i este redust. Efeetul abraziv i dezvolit i adaptat la specificul principal pleirele. Apa curge si sonilze regiunit din jr. Materiale din mated si din mal. Prin Terasele vizibile in togolites pict bie, acestea se tocesc prim plan le-a Pietrele mai mari se firma. Pind si format chiar raul, muteralele foarte fine, ¢ sipandu-sicaleain —pimolul, au caracter iat utlizate innt RAURILE IN ACTIUNE ncile cu suprafete aspre si in pietre neted Energia fluviilor principal enengia faviulal, Daca nivelul unu Hu monuan ripid, datoritt unor precipita ani, In timp ce flgviul sia sapat drumul printre stinci, regiunea incon juritoare s-aridicat treplat, iar fluviul a ajuns din ce in ce ma jos. Se aprecienza ca QO Frecarea diminueaz’ viteza curen- {lui la marginea fluvillor pe portiunile drepte. De pe marginea exterioara a cotiturilor, fluviul muta material, jar pe ppartea interioara il depure, aici curentul find mai tent. © Gran canyon din Statele Unite ste van con mai lunga din ume. A font sapata in tanca de riul Colorado. Transportul de aluviuni Misimea cozpurilor solid port © stincite din de un rau depind 2a euentl alea curentului Dac 30 ki ne obligh flavil +8, chiar oli stanei mai mari pe fundul coteasca. x Raul car de 10 km/h © Raul Aqua Azul transpota l ‘mai mic, iar traverseaza lanturi kin niip si alke materiale fin de trepte amolil. Fhuvile transpord. si subst stincoase, in jungladizolvate in apa, cum este calcarul, Cin mexicana, fluvial ajunge th regiuni mai plate, nu mal an CURENTULridicind nivelll malulul, pant ce acesta ajunge ctv mule peste nivelul cimpiei, Malu file formate in acest maniert se numese sige Delta si namolul inainte de construire harahul de la Aswan din Egipt, Nil inunda tcrenurle agricole frase anual, acoperindele cum stat fer de rain © pane din ramolul tansponat a ajuns pang fi mare, La revise Piatto dels, adic a despargt in eal multe della mare (A, de unde 1 sprint numee Az, majoritatea nimolulut transportat de nil este adunat in buzinul iculul Nasser din spatele barajulll de Wt Asuan. Din aceasta cauza tarmul deltel Nifulul se Tipuri de delta Fluvile pot avea tei tipuri de det, fn functic de raportul densittilor dintre apa mati i ape uvials = daci apa fluvialt are o denstate mai mare case intinde Lun in for eae si delta Null “A densitatea apel fluviale este mai mica «ect apa mari, atunci se formeaza 0 Jelti muli-brat. Aceasta se numeste delti piciorde-pasire, cum este spre exemplt delta flavialai Mississippi, din starul Louisiana USA. Tn fotografie fcute de Ia inalime Jespre zona de afluentt a mario fluvi, se poate observa bine evantai, ce patrinde Allantic, Culoarea diferi se datoreaza pantculelor de aluviuni transportate de Duvii Fluviul Mississippt depune anual cca 700 de tone de aluviune Mexic prehingind braele deltei cu circa 20-30 © in aceasti vale secata se vede conul vertiginos de aluviuni, format de raul Incetinit, care a depus treptat materialele transportate. putere si transporte material si le depune freprat in matca. La inceput depune pietrele mai mari apo particule! mai mii n Goll Ramificarea ind stul_sjunge. tn cimpic, depune © Deka rus merase tnsperacformdnd ‘banca 9 Magga dn vet forms de evantal se Jntinde pan la lacul Lugano aii sa rid ‘at orasul Lugano. realizind o retea de canale continuu schien hhitoare. Acest proces se numeste ramilicare Un exempla ciraceristic este seteaua de Matanus asemenea fluvil in zona americane (Great Plains) Depuinerile se formeaza intr-un mod difert daca raul ajunge in cimple direct din zona montand. Acesta se lajeste si depune sluviuni in forma de sanale ‘din Alaska, Existt- mule preerilor noe: © Sectiunea trans- vversala a unei det te-evantai. Pe Langa ‘coasta straturi mai ‘groase de nmol, ‘spre interior, un strat de acoperire pe fundl mari din ‘namo! mai fin. aluviala, Dact suprafata evantaiulul este veriginoast tunel vorbim despre con aluvial. Cand ll iese din mata, depune aluviunea pe mal DELTA iN EVANTAI Formatiune se numeste depunere Se brate secundare Straturi de acoperire , Stratue frontale / Straturi de baz DIGURILE NATURALE Alba ru depunere Jing Revirsirile consecutive creeaza un Beceseete © Digurite natura: le se formeaza la numeroasele reviesiri ale raului, prin depunerea de aluviun O Revarsarea in Amazonul nimolos ‘2 rului Rio Negro ce are apa de cilloare mai inchisd, in America de Sud. provenita din ‘Je-a_Tungul milioanelor de ani, formeaz’ pe fundul mai foci noi, Riurile amit teansportd anual 8 mmiliarde de tone de matenale inseamna o pierdere de 77 Ielometru paar de uscat Riurile Statelor Unite transport anual © cantitate de aluviune cu care sar de 6 am, ata suprafata ri cu un stat grosBA rAuaie in actiune esa conta in acl stim, ©) Rania par jai Satscr Uae er ehnge le cnclrad singe nell fvidl tn 14 mllouse de ani Din dire wont renee . nk drect peo ae pleth epuneren Sivtinoe omand canale. in imagine se id corals root Maton (Aloka, SUN E © Meandru de tip Cotitura, brat mort gat de lebada pe ind fluvial tninese in obsivcol, tsi hu Saur ch pg eeee Cede oe asin Gernada cotitur lagi Materialele spate in ale, numite jung mat jos, de-n Hecurs f dep re, Denti © Riu Glendaruet din Scotia are 0 albie yBk Mende le luviu, Pearle vechi ratctelor destul de intortocheats. Pe perioade mai renumiti a Duna est inundabile, se observa urmele vechilor — lingh aceste meandre se deplaseaza si se sind prasul Esztergom pind la meandre, Uneor fluvial deschide vin drum fntinde suprafata inundabits, crednd uti, Pin la uernd toatl apa caracteristici noi pe peisajul respectiv, Gonnfulege Toaneu ds) plate! qt al sume fe sa de preciplage (poe sau Un tac aluvil sau brat mort se dar ahing in cantate formeaza cand un rau meandric tale Ciclul apei je unde cu cotitura potcovita si numal eurge i abla Raurilejoact vin ol Important In ciel ape ni kes spa ca originals In aceste cazuri lacul devine un Acesta este ce tacepe eu ntermedial lula sistem hidrologie independent. aporarea apel din man dato elo BRATE MOARTE