Vantul este un fenomen fizic ce se manifesta ca o circulatie dirijata de aer in atmosfera terestra.

Pentru ca temperatura si presiunea aerului nu au aceleasi valori pe toata suprafata Pamantului,

exista deplasari ale aerului. Temperatura, nefiind o marime constanta, determina repartitia
neuniforma a presiunii atmosferice, datorita regiunilor de pe Glob incalzite diferit.
Aerul se deplaseaza din regiunile cu presiune atmosferica mai ridicata spre cele cu presiune mai
scazuta, asfel se formeaza vanturile.
Vantul se caracterizeaza prin doua elemente extreme de variabile in timp si spatiu: directia din care
bate vantul, apreciata dupa 16 sectoare ale orizontului, si viteza, reprezentand distanta parcursa de
particolele de aer in unitatea de timp exprimata in m/s.
Vanturile au fost impartite de catre speciaisti in functie de taria acestora astfel:
Briza taria intre 2-5
Vanturi puternice taria intre 6-8
Furtuni taria 9
Orcane, uragane, taifune taria 12
Pe pamant vantul poate atinge teoretic viteza de 1230 km/ora, viteza egala cu cea a sunetului, dar
practic aceasta nu poate fi atinsa de cea mai puternica tornada (pana in prezent s-a masurat la
tornada o viteza maxima de 500-600 km/ora).
Exista trei categorii de vanturi:
Vanturi permanente bat tot timpul anului. Datorita miscarii de rotatie acestea sunt abatute de la
directia lor normala. Astfel sunt deplasate spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in emisfera
sudica.
Vanturile permanente sunt:
Alizeele sunt vanturi predominante, care sufla dinspre NE si SE catre Ecuator. Aceste vanturi sunt
provocate de masele de aer fierbinte care se ridica la Ecuator si de deplasarea aerului provenit
dinspre N si S care ia locul acestor mase de aer. Vanturile sunt deviate spre V din cauza rotatiei
Pamantului de la V la E. Zonele imprevizibile de calmuri, cunoscute sub denumirea de acalmii
tropicale, se afla la convergenta acestora;
Vanturile de vest se formeaza intre maximele tropicale si minimele subtropicale, deci bat intre 400
si 600 latitudine nordica si sudica. Fiind deviate de la directia normala, bat dinspre vest, de unde si
denumirea lor. Aceste vanturi aduc precipitatii bogate pe coastele vestice ale continentelor;
Vanturile polare (de est) bat dinspre maximele polare spre minimele subpolare, aducand aerul
rece al polilor.
Vanturile periodice sunt vanturi care isi schimba directia. O perioada bat dintr-o directie, iar
perioada calalta din directia opusa.
Vanturile periodice sunt:
Musonul este un vant cu caracter periodic, ce ia nastere datorita marilor contraste termice intre
apele Oceanului Indian si partea centrala a Asiei in cele doua anotimpuri extreme ale anului. In
timpul verii partea centrala si sudica a Asiei se incalzeste excesiv, temperatura aerului ajungand la si
la 50 grade Celsius. Musonul de vara bate din aprilie pana in octombrie, aducand precipitatii bogate.
Musonul de iarna bate din octombrie pana in aprilie, fiind foarte secetos;
Briza este asemanatoare musonului, dar isi schimba directia de la zi la noapte si bate pe suprafete
restranse. Exista brize marine, formate din cauza incalzirii diferite a plajei si a apei, si brize de munte
si vale, formate datorita incalzirii diferitea vailor si a culmilor invecinate.
Vanturile neregulate bat numai intr-o anumita regiune. Exista multe astfel de vanturi.
Cele mai cunoscute vanturi neregulate sunt:

Bora este un vant neregulat care bate pe tarmul Marii Adriatice

Mistralul Este un vant puternic din directia Nord West ce afecteaza coasta mediteraneana a
Frantei, de la Marsilia la Saint Tropez. Mistralul este unul din factorii de clima determinanti ai acestei
incintatoare si putin cunoscute parti a Rivierei Franceze, situata in departamentele Var si extinzinduse pina la Bouches-duRhone (Marseille), departe de zona supraglomerata Nisa-Cannes-Antibes.
Mistralul este responsabil pentru: vremea insorita exceptionala, vegetatia desertica asemanatoare cu
cea din sudul Californiei si chiar pentru aerul local.
Vanturi din Romania
Pe teritoriul Romaniei regimul vantului este determinat atat de particularitatile generale ale
atmosferei, cat si de particularitatile suprafetei active, evident fiind rolul de baraj orografic al
Carpatilor, care determina prin orientare si altitudine particularitati regionale ale vantului.
Vanturi care bat in Romania:
Crivatul Crivatul este un vant deosebit de puternic, care bate in Moldova, Dobrogea si sudul si
estul Munteniei. Sufla dinspre N-E spre S-V, cu viteze ce depasesc uneori 30-35 m/s. Asociat cu
nisoare, el determina deseori in anotimpul rece al anului cele mai cumplite viscole din tara noastra.
Aparitia lui in timpul verii este cu totul intamplatoare, dar atunci fiind un vant cald si uscat aduce
pagube recoltelor in regiunile din sud-estul tarii.
Nemirul (Nemere) vant local care apare in depresiunea Brasovului. Aerul rece al Crivatului,
acumulat in partea estica a Carpatiileo Orientali, patrunde prin vaile si trecatorile muntilor si se
revarsa pe versantul vestic in depresiune sub forma unui vand rece, cu o viteza de deplasare de 1020 m/s.
Austrul este un vant vestic, uscat si cald pe timpul verii, iar in perioada de iarna este insotit de
geruri si e lipsit de precipitatii.
Alte vanturi locale:
Cosava, este un vant foarte intens cu caracter de fohn, cald si ucat, bate in general din sud-est si
uneori din est, isi face simtita prezenta mai rar, in general doar in partea de sud-vest a parcului;
Baltaretul, un vant umed si caldut, destul de prielnic agriculturii, fiind aducator de ploi bogate;
Vantul Negru, numit si Caraelul (Kara-yel=Vant Negru in limba turca), este un vant uscat si
fierbinte,care compromite culturile agricole; de aceea localnicii ii mai spun si Traista Goala. Apare in
mod special in sudul Dobrogei, dar cateodata influenta sa se simte si in Baragan;
Oradeanul apare mai tot timpul anului, pe versantii vestici ai muntilor Apuseni si sufla dinspre
vest si nord;
Fagarasul este intalnit in masivele Ciucas si Bucegi si sufla dinspre vest;
Ardeleanul sufla dinspre apus pe versantii transilvaneni ai Carpatilor Orientali;
Munteanul vant local ce apare in zonele sudice ale Carpatilor Orientali.