Sunteți pe pagina 1din 67

Introducere

Secretul intelepciunii
pentru greci era: "Cunoa~te-te
pe tine
insuti". Pavel recomand cititorilor sai "sa aib simtiri cumptate
despre sine" (Romani 12:3). Sfatul este excelent, ins departe de a fi
simplu.
lata c Tim LaHaye ne ofer un indrumar direct de aplicare prin
cartea nvingnd Temperamentul prin Duhul Sfnt,
Introvertitul extrem ar putea fi deprimat de o curiozitate morbida
in ceea ce il priveste pe el iar extravertitul extrem ar putea scpa
esentialul folosind cartea pentru a-i analiza pe altii,
nsa majoritatea cititorilor se vor vedea pe o rampa de lansare
pentru saltul spre o experimentare
mai profund a Duhului Sfnt.
Primul pas important al credintei crestine este acela de a crede c
Dumnezeu ne-a acceptat asa cum suntem; al doilea este acela de a ne
accepta pe noi insine asa cum suntem; iar a-i accepta pe altii asa cum
sunt va incheia acest proces.
Cartea de fata lrnureste faptul c nici convertirea
si nici
consacrarea nu modifica temperamentu!.
ns laturile pozitive sunt
Intrite si folosite In lucrarea crestin, pe cnd cele negative, grave "pcatele de cpetenie" - sunt estompate.
Conductorii spirituali vor gasi cartea foarte util in consilierea
crestinilor in ceea ce priveste vocatia lor.
Cartea va smeri si aceasta ar putea duna, ins nu si cititorului
care urmreste nemijlocit experienta Inlttoare a plinttii Duhului
Sfnt.
DAVID PAWSON
Centrul Millmead,
Biserica Baptist Guildford

CUPRINS
l. Asa te nasti

11

2. Temperamentul

poate fi schimbat...

3. Cele patru temperamente

principale

15
17

4. Laturi temperamentale

pozitive

25

5. Laturi temperamentale

negative

31

plin de Duhul Sfnt.

41

6. Temperamentul

7. A fi plin de Duhul Sfnt...

53

8. ntristnd Duhul Sfnt prin manie

65

9. Stingnd Duhul Sfnt prin teama

75

lO. Depresia,

91

cauza ~i remediul

ei

11. Cums-tiinvingislbiciunile
12. Temperamente

modificate

Anexa A - Indexul termenilor

107
prin Duhul Sfnt...

123
137

PREFAT
Nimic nu este att de fascinant la om ca temperamentul su.
Temperamentul este acela care ii confer fiecrui individ calittile
distincte ale unicittii sale, care il diferentiaz de restul oamenilor,
la fel ca modele1e diferite conferite de Dumnezeu fulgilor de nea.
Este forta nevzut din spatele actiunii umane, o fort care
poate distruge un individ norma1 si productiv, atta timp ct nu este
disciplinata si directionat.
Temperamentul confer omului att 1aturi putemice ct si
slbiciuni, Cu toate c ne place sa ne referim doar la parti le noastre
pozitive, toti avem slbiciuni,
Dumnezeu a dat crestinului Duhul Sfnt, care poate sa
imbuntteasc latura pozitiv natura la a omului si sa depseasc
slbiciunile.
Intentia autorului in aceast carte este de a va ajuta sa intelegeti
modul de interventie a Duhu1ui Sfnt in depsirea neputintelor,
Sunt indatorat multor persoane prin cartea de fata. M-am
folosit de multe lucrri standard de psihologie, combinate cu
observatiile mele ca pastor si consilier timp de 18 ani, si de
asemenea de lucrare a psiho1ogului crestin amintit, Or. Henry Brandt.
In plus am extras material important din cartea teo1ogului norvegian
Or. Ole Hallesby pe tema Temperamentul si Credinta Crestin
(Temperament and the Christian Faith).
lmi exprim recunostinta fata de numerosii editori care mi-au
acordat permisiunea de a cita din crtile 10r.Acestia sunt mentionati in
referintele de la sfrsitul fiecrui capito1 continind citate.

Capitolul l

A~ATE NA~TI
.De ce oare nu ma pot controla? Stiu ce este bine si ce este ru
- dar se pare c nu sunt in stare sa aplic!" Aceast pledoarie frustrata
venea din partea unui om de afaceri tnr si distins care apelase la mine
pentru consiliere. Nu era prima data cnd auzeam aceast plngere sub
o forma sau alta; de fapt, este o experient foarte obisnuit.
Apostolul Pavel rara indoial c a simtit la fei cnd a afinnat:
"...am voint sa fac binele, dar n-am puterea sa-I fac. Cci binele pe
care vreau sa-l fac, nu-l fac, ci rul pe care nu vreau sa-l fac, iat ce
fac! Si dac fac ce nu vreau sa fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul
acesta, ci pcatul care locuieste in mine." (Romani 7: 18-20)
Pavel se disociaz pe sine de acea fort incontrolabil interioar
spunnd: "...nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci pcatul care
locuieste in mine." .Eu" este persoana lui Pavel, sufletul, vointa ~i
mintea omului. .Pcatul'' care Iocuia in el era slbiciunea natural
pe care Pavel, ca de altfel orice fiint omeneasc, a mostenit-o de la
printi.
Cu totii am mostenit de la printi un temperament principal care
contine att laturi pozitive ct si negative. Acest temperament poart
diferite denumiri in Biblie, .xmiul firesc", "camea", "omul cel vechi",
pentru a mentiona doar cteva, Impulsul primordial al fiintei noastre
este cel care cauta sa ne satisfac cerintele. Pentru a putea intelege
corect contro lui detinut de acesta asupra actiunilor ~i reactiilor
noastre trebuie sa distingem cu atentie intre temperament, caracter si
personalitate, definindu-le in continuare.

12

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Temperament
Temperamentul
este cornbinatia
dintre trsturile
innscute
care afecteaz subconstient comportamentul
umano Aceste trsturi
sunt dispuse genetic bazndu-se
pe nationalitate,
rasa, sex ~i alti
factori ereditari. Trsturile sunt transmise prin gene. Unii psihologi
sunt de parere c mostenim mai multe gene de la bunicii dect de la
printii nostri. Aceasta ar putea explica asernnarea unor copii mai
mult cu bunicii lor si mai putin cu printii. Dispunerea trsturilor
temperamentale
este la fel de imprevizibil ca si culoarea ochilor, a
prului, sau dimensiunea corpului.
Caracter
Caracterul este adevratul eu. Biblia se refer la el ca fiind
"omul ascuns al inimii". Este rezultatul dintre temperamentul
tu modificat de educati a primit - si atitudinile, convingerile, principiile
~i motivatiile fundamentale.
Uneori este denumit "sufletul" omului,
cuprinznd mintea, sentimentele si vointa.
Personalitatea
Personalitatea este expresia exterioar a eului nostru, care poate
sa coincida sau nu cu caracterul, In functie de ct de originali suntem.
Deseori personalitatea este o fatad plcut pentru un caracter neplcut
sali slab. Astzi multa lume joac un rol, bazndu-se pe ceea ce cred ei
c ar tre bui sa fie o persoan, In locul a ceea ce sunt de fapt. Aceasta
este o formula pentru haosul mintal si spiritual.
Este determinata
de urrnrirea regulilor umane de conduit
acceptabil. Biblia ne spune: "omul cauta la inftisare, dar Dumnezeu
se uit la inim", ~i "din inim pomesc izvoarele vieti i". Punctul de
modificare a comportamentului
se gseste in interiorul omului, nu in
afara lui.
Rezumnd, temperamentul
este combinatia trsturilor cu care
ne nastem; caracterul
este temperamentul
nostru "civilizat";
iar
personalitatea este "fata" pe care o artm altora.
Deoarece trsturile temperamentale
se transmit genetic de la
printi si sunt deci imprevizibile,
ar trebui sa avem in vedere unii
dintre factorii de caracter care influenteaz temperarnentul.

13
Desigur c nationalitatea ~i rasa joac un rol important in cadrul
temperamentului
mostenit. Utilizm expresii cum ar fi: "o nati une
nervoas", "o natiune industrializat",
"o nati une rece" pentru a
descrie ceea ce este vizibil.
In timpul unui tur misionar in Mexic, am remarcat diferentele
mari dintre triburile pe care le-am studiat. lndienii Sapotaco m-au
impresionat enorm. Multe triburi erau lipsite de initiativ, indiferente
~i neglijente cu modul lor de viat. Tnsa Sapotaco erau un trib foarte
industrializat si deseori capabili pn la ingeniozitate, intr-unul din
orasele vizitate acestia urmareau in mod activ mestesugul tehnic al
tcsutului, iar simtul responsabilittii
era mult accentuat fata de ce!
al altor triburi, indemnarea se invat, ins adaptabilitatea
si dorinta
dc invtare erau omniprezente in cadrul tribului, astfel c nu putea fi
dect o trstur ereditar,
Temperamentul va fi totodat afectat de sexul persoanei, In mod
special in ceea ce priveste sentimentele. Femeile sunt considerate a
Ii de obicei mai expresive emotional dect brbatii. Chiar si ce le mai
dure femei vars uneori lacrimi pe cnd unii brbati nu plng niciodat.
Trsturile temperamentale,
fie ele controlate sau nu, au aceeasi
durata de viat ca noi. Odat cu vrsta ins trsturile noastre dure ~i
aspre devin mai moi si fine. Omul invat c pentru a trai In pace cu
semenul su este ce! mai bine sa I~i dezvolte laturile naturale pozitive
~i s-si suprime slbiciunile. Multi reusesc In dezvoltarea caracterului
~i In imbunttirea personalittii lor, ins doar ctiva sunt capabili sa~i schimbe temperamentul.
Cu toate acestea - este posibil, dup cum
vom vedea in urmtorul capitol.

Capitolul2

TEMPERAMENTUL

POATE FI SCHIMBAT

Apostolul Pavel a descris strigtul disperat al inimii oncarui


individ sincer, care a simtit slbiciunile
temperamentului
su:
,,0, nenorocitul de mine! Cine ma va izbvi de acest trup de moarte? .."
(Romani 7:24) Rspunsul su este cutremurtor: "Multumiri fie aduse
lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!"
Da, temperamentul poate fi schimbat. Aceasta se poate observa
cu claritate din 2 Corinteni 5: 17, unde Pavel serie: "Caci dac este
cineva in Hristos, este o fptur nou; ce le vechi s-au dus, iat ca toate
lucrurile s-au fcut noi."
Din mornent ce temperamentul este .firea" noastr "veche", ceea
ce l'itrebuie omului este o "fire nou". Acea "fire nou" este data omului
atunci cnd el l primeste pe Isus Hristos in viata sa. Apostolul Petru a
putut vorbi despre acest subiect din proprie experient, temperamentul
su fiind radical schimbat in urma primirii "firii noi". n 2 Petru
1:4 el se refer la cei care au fost .nscuti din nou" prin credinta in
lsus Hristos ca la unii care au devenit " ...prtasi firii durnnezeiesti"
dupa ce au fugit de "stricciunea care este in lume prin pofte".
.Firea dumnezeiasc" care vi ne prin Isus Hristos este singura
scpare de sub controlul temperamentului
nostru natural, firesc, cci
doar prin EI suntem fcuti "fpturi noi".
Au existat indi vizi deosebit de autocontrolati care si-au schimbat
partial temperamentul
si apro ape total conduita,
Ins nu si-au
vindecat intrutotul slbiciunile, Chiar si acestia au avut pcatele lor
de cpetenie. Satan cunoaste slbiciunile majore aie temperamentului

18

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

eli de obicei unul dintre acestea predomina. Exist procente diferite


de temperament. De exemplu, unii ar putea fi 60% sangvini si 40%
melancolici. Altii sunt un amestec a cel putin dou, poate chiar
patru, cum ar fi 50% sangvini, 30% colerici, 15% melancolici si 5%
flegmatici. Este imposibil determinarea raporturilor si procentelor,
dar nu aceasta e important. Ceea ce este important pentru scopul nostru
este de a-ti determina tipul principal de temperament. Apoi vom putea
studia potentialele tale laturi pozitive ~i negative si vom putea oferi un
program pentru depsirea slbiciunilor prin puterea lui Dumnezeu in
tine.
Exist un pericol in prezentarea acestor patru tipuri de
temperament; unii vor fi tentati sa-si analizeze prietenii si sa-i priveasc
din prisma: "Ce tip e?" Acesta este un obicei demoralizator ~i precar.
Studiul nostru asupra temperamentului se adreseaz doar autoanalizei,
pe lng faptul c ne face mai intelegtori fata de slbiciunile si
lipsurile naturale aIe altora.
Acum as dori sa va fac cunostint cu ...
Sangvinul
DI. Sangvin este temperamentul cald, optirmst, VIOI si "gata
sa se distreze". Este receptiv din fire, iar impresiile exteme gsesc
cu usurint drum spre inima sa, unde determina imediat un rspuns
exploziv. In luarea deciziilor sale predomina mai degrab sentimentele
dect reflectiile mintii,
DI. Sangvin are o capacitate deosebit de a se distra ~i de obicei
transmite si altora dispozitia sa. Cnd )~i face aparitia intr-un grup are
tendinta de a insufleti spiritele tuturor celor prezenti prin conversatia
sa exuberant. Este un povestitor excelent, deoarece firea sa calda,
sentimental aproape c-I duce la retrirea experientei odat cu
povestirea ei.
DI. Sangvin nu duce niciodat lips de prieteni. Dr. Hallesby
spune: .Felul su naiv, spontan, genial ii deschide usi si inimi."
El poate simti sincer bucuriile si suprri le persoanei pe care o intlneste
~i posed capacitatea de a o face pe aceasta sa se simt important,
ca ~i cum ar fi un prieten foarte special; de fapt, chiar asa si este dup cum este ~i urmtoarea persoan pe care el o intlneste, creia i
se acord apoi aceeasi atentie,

Cele patru temperamente principale

19

Se bucur de oameni, nu-i piace singurtatea, dar cel mai bine se


simte cnd este inconjurat de prieteni ~i el este sufletul petrecerii. Are
un repertoriu nesfrsit de povesti interesante pe care le istoriseste in
uiod teatral, devenind astfel att favoritul copiilor ct si al adultilor, de
ohicei avnd intrare la cele mai bune petreceri sau intruniri mondene.
D-lui Sangvin nu-i lipsesc niciodat cuvintele. Deseori vorbeste
uininte de a gndi, ins sinceritatea sa are efect dezarmant asupra
multora din auditoriul su, determinndu-i sa rspund dispozitiei
nlc. Felul su de viat liber, evident interesant, extravertit 'l fac de
multe ori tinta invidiei celor cu temperament mai timido
Stilul su glgios, prietenos, impetuous 11 fac in aparent
mni sigur pe sine dect este in realitate, dar energia si dispozitia sa
ndorabil I ajut sa treac cu bine peste momentele gre!e aie vietii.
Oumenii au un fel de a-i scuza slbiciunile, spunnd: "A~a e felullui."
Lumea este irnbogtit prin acesti oameni veseli, sangvini. Sunt
huni vnztori, lucrtori in domeniul medicai si in invtmnt, actori,
oratori si, ocazional, in functii de conducere.
Acum sa-l intlnim pe ce! de-al doilea tip temperamental...
Colericul
DI. Coleric este temperamentul aprins, iute, activ, practic si cu
vointa puternic. El este deseori infatuat ~i foarte independent. Are
I .ndinta de a fi ferm si selectiv, fiindu-i usor sa ia decizii att pentru
'I ct ~i pentru altii.
Domnului Coleric ii merge bine cnd este activ. De fapt, pentru
'I, "viata inseamn activitate". Nu trebuie sa fie stimulat de mediu,
ci mai degrab el este acela care stimuleaz mediul inconjurtor prin
lcile, planurile si ambitiile sale continue. Actiunile sale nu sunt sterile,
',ci posed un intelect practic si ager si este capabil sa ia hotrri
rnpide si ferme sau sa planifice proiecte valoroase de lunga durata. Nu
sovie sub presiunea gndirii altora. El adopt o pozitie bine definita
111 orice problema si nu de putine ori poate fi gsit luptnd impotriva
ncdrepttilor sociale sau a situatiilor critice.
Nu se teme de impedimente; acestea chiar tind sa-l incurajeze.
I\ste hotrt pn la incptnare ~i deseori reuseste acolo unde altii
'~Lleaza,si aceasta nu pentru c planurile sale ar fi mai bune dect
ulc celorlalti, ci datorit faptului c el inc mai incearc dup ce altii

20

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Cele patru temperamente principale

s-au descurajat ~i au renuntat. Dadi exist Wl smbure de adevr in


zicala: "Conducatorii
se nasc,- nu se formeaz'', atunci el este un
lider innscut. Natura emotional a d-lui Coleric este cea mai putin
dezvoltat latur a temperamentului
su, Nu simpatizeaz cu usurint
cu altii si nici nu-si manifesta in mod firesc compasiunea. De multe ori
este stnjenit sau dezgustat de lacrimile altora. Apreciaz prea putin
arte le frumoase; interesul su este axat pe valori le practice aie vietii.
Recunoaste rapid oportunittile si la fel de rapid alege cea mai
bun cale de-a se folosi de ele. Dispune de o minte bine organizat
cu toate c detaliile il plictisesc de obicei. Nu pierde multa vreme
analiznd, ci evalueaz rapid, aproape intuitiv; de aceea, are tendinta
de a privi spre tinta dorit rara a vedea potentialele capcane si obstacole
din cale. O data ce a pomit spre tinta poate trece cu brutalitate peste
cei care ii stau in drum. Tinde sa domine si sa comande si nu ezit in a
se folosi de oameni pentru atingerea scopurilor sale. De multe ori este
considerat un oportunist.
La maturitate, colericului ii este greu sa tind spre Hristos datorit
atitudinii sale independente ~i vointei sale putemice. Chiar si dup ce
devine crestin, ca urmare a firii sale, ii este dificil sa se incread in
mod activ in Hristos pentru viata de toate zilele. Crestinilor colerici
probabil c le este cel mai greu sa realizeze ce a vrut sa spun Isus prin
cuvintele: .Desprtiti de mine nu puteti face nimic." Si nu exist limite
in ceea ce ar putea sa fac o data ce au invtat sa "umble in Duhul" si
sa "ramna in Hristos". Multi din marii generali ~i conductori ai lumii
au fost colerici. Acest tip temperamental
este bun in roluri executive,
ca om de afaceri, poate fi productor, dictator sau criminal, in functie
de standardele sale morale. La fel ca dI. Sangvin, colericul este in
majoritatea cazurilor un extravertit, ins de o mai mica intensitate.
Haideti sa-l cunoastem
acum pe cel de-al treilea tip de
temperament.. .

Prin firea sa tinde sa fie introvertit,


ins datorit rolului
predorninant
al sentimentelor
el trece printr-o varietate de stri.
Uneori sentimentele sale il vor purta spre inltimi, ceea ce il va face
s, se comporte predominant extravertit. Cu toate acestea, alteori va
li deprimat si posornort, in aceast perioad fiind retras, poate chiar

re pingtor,
DI. Melancolic este un prieten foarte loial, dar spre deosebire de
dl. Sangvin, el nu-si va face prieteni cu usurint, Nu se va inghesui
s~ cunoasc oameni, ci mai degrab asteapt ca oamenii sa vin spre
cl. Este probabil cel mai de incredere dintre toate temperamentele,
deoarece tendintele sale perfectioniste nu ii permit sa fie delstor sau
s-i dezamgeasca pe alti i cnd au nevoie de eI. Reticenta sa natural
dc a se impune nu este un indiciu c nu-i plac oamenii. La fel ca nou,
lui nu numai c-i plac, dar are ~i o mare dorint de a fi iubit de acestia,
~xperientele dureroase l fac circumspect in ceea ce priveste va lo area
do suprafat a oamenilor, astfel c tinde sa fie suspicios atunci cnd
altii il prefer sau il coplesesc cu atentie.
Abilitatea sa analitica exceptional il determina sa diagnosticheze
cu precizie obstacolele si pericolele oricrui proiect la care ia parte.
Aceasta este in contrast puternic cu dI. Coleric, care rareori anticipeaz
problemele sau greuttile, ins are certitudinea c va face fata oricrei
situatii. Aceast caracteristic sta la baza refuzului d-lui Melancolic
de a incepe noi proiecte si totodat a impotrivirii sale fata de cei care
l1U sunt in concordant
cu el in aceast privint. Ocazional, cnd se
gseste intr-una din strile sale emotionale de exceptie, de extaz sau
inspiratie, ar putea produce mari opere de arta sau de geniu. Realizrile
ucestea ins sunt in cele mai multe cazuri urmate de perioade de adnc
depresie,
DI. Melancolic i~i gseste adevratul sens al vietii sale de obicei
prin sacrificiul personal. Se pare c are dorinta de a se face pe sine
sufere si de cele mai multe ori va alege o cale dificil prin viat,
nelipsit de mari sacrifici i personale. O data ce a ales, el isi va urmri
tclul indeaproape si cu perseverent, si mai mult ca sigur va face mult
bine,
Nici unul dintre temperamente
nu are atta potential natural
ca dI. Melancolic, atunci cnd este stimulat de Duhul Sfnt. Multe
dintre marile genii ale lumii - artisti, muzicieni, inventatori,filozofi,

sa

Melancolicul
DI. Melancolic este deseori cunoscut ca "temperamentul
sau sumbru". De fapt el este cel mai bogat temperament, fiind
analitic, gata de sacrificiu, druit, perfectionist,
cu o natura
sensibil emotional. Nimeni nu stie sa se bucure mai mult de
frumoase ca melancolicul.

negru
un tip
foarte
artele

21

22

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

pedagogi ~i teoreticieni
- au avut temperament
melancolic.
Este
interesant de observat faptul di multe personaje biblice remarcabile au
fost fie predominant melancolice ca temperament sau au avut puternice
tendinte melancolice, cum ar fi Moise, llie, Solomon, Apostolul Ioan,
si multi altii,
Iar acum vom examina al patrulea tip temperamental...

Flegmaticul
DI. Flegmatic l~i trage nume le de la ceea ce credea Hippocrate
a fi lichidul organic capabil sa produca acel "temperament
calm,
imperturbabil, comod, lent, echilibrat". Viata este pentru el o experient
fericit, banal, plcut, In care evita pe ct posibil sa se implice.
DI. Flegmatic este att de calm si de comod inct pare sa nu se
tulbure niciodat, indiferent despre ce este vorba. Are un punct de
fierbere foarte ridicat si rareori izbucneste in manie sau rs, tinndu-si
in frau sentimentele. Este singurul tip de temperament invariabil ori de
cte ori l vezi. In spatele personalittii reci, reticente, aproape timide
a d-lui Flegmatic se gseste o combinatie de abilitati deosebite. EI
simte mult mai mult dect lasa sa se vada si are o bun capacitate de
apreciere a artelor frumoase si a lucrurilor de calitate in viat.
DI. Flegmatic nu duce lips de prieteni, fcndu-i piacere
compania si posednd un simt natural al umorului sec. Este tipul
individului care poate face o grmad de oameni sa se prpdeasc de
rs.fr ca el insusi sa schiteze un zmbet. Are acea capacitate unica de
a vedea ceva ilar la ceilalti si la lucrurile pe care le fac. Posed intelect
si memorie bun ~i deseori este un bun imitator. Una din sursele sale
?1ajore de distractie este cea pe seama celorlalte tipuri de temperament.
Il deranjeaz entuziasmul continuu, lipsit de sens al d-lui Sangvin si
de multe ori ii reproseaz acestuia superficialitatea.
Este dezgustat de
strile mohorte aie d-lui Melancolic si il ridiculizeaz. Este incntat
sa taie avntul planurilor ~i ambitiilor d-lui Coleric.
Tinde sa devin spectator in viat si incearc sa se tin deoparte de
activittile altora. De fapt, rareori si cu mare greutate este motivat ctre
orice forma de activitate diferit de rutina zilei. Ceea ce nu inseamn
c nu stie sa aprecieze nevoia de actiune si dificulttile altora. El, ca
si dI. Coleric, s-ar putea sa observe aceleasi nedreptti sociale, ins
rspunsul lor va fi complet diferit. Spiritul de lupt al colericului il

Cele patru temperamente principale

23

va determina pe acesta sa zic: "Hai sa organizm un comitet si o


campanie si sa facem ceva in aceast privint." DI. Flegmatic probabil
ar rspunde prin afirmatia: "Conditiile acestea sunt groaznice. De ce
nu face cineva ceva in aceast privint?" DI. Flegmatic este de obicei
inimos si simtitor dar rareori I~i dezvluie adevaratele sentimente. ins
o data mobilizat el se dovedeste a fi o persoan capabil ~i eficient,
Nu-si atribuie singur rolul de conductor, dar este un !ider capabil In
cazul in care este numit. Are efect conciliant asupra altora si este un
I ctor de pace lnnscut.
Lumea a beneficiat din plin de natura druit a eficientului domn
Flegmatic. Este bun diplomat, contabil, profesor, conductor, om de
~Liinta sau potrivit pentru orice munc meticuloas,
Acum c ati fcut cunostint cu cele patru tipuri de temperament,
veli observa cu sigurant de ce "oamenii sunt indivizi". Nu este
vorba doar de patru tipuri distincte de temperament
care produc
Il .cste diferente, ci si de combinatii si procente de temperament care
multiplic diferentele posibile. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor relev un model de comportament care indica inclinati e ctre un
Ilp Lemperamental principal.
Recent, In America, am avut o experient care ilustra pe viu
.hlcrentele de temperament. Avearn nevoie de un fotocopiator pentru
drscursul meu intr-o tabr de vara a liceenilor. In micul oras din
H' .intate, singurul aparat disponibil era acela din Centrul Educational.
[ungnd acolo la ora stabilita am gsit nou oameni muncind din
l'" 'li. Dup ambianta calma, m'donata si eficient mi-am dat seama
I
ma aflu In prezenta unor indivizi predominant
melancolici sau
1111'll1atici.
Acest lucru mi s-a confirmat mai trziu in timp ce administratorul
11111 emise
cu grij factura ins refuz sa-mi ia banii, aceasta
llllliravenind regulilor. El ma conduse la trezorerie, iar de acolo la
l uutnbilitate, de unde am fost preluat de casier, care a transmis banii
1111'1 opcratorului
registrului de casa. Dovada final a constituit-o cutia
l Il Illimerar, care dezvluia o nota de perfectionism.
Monezile erau
IlIllIljulc atent in fisicuri, pe valori.
ln timp ce observam mediul si interesullor calm, dar clar fata de
Il 'lIsL~problema minor, mintea mi-a zburat la scena ilar petrecut
111 hiroul
de vnzri, de unde am achizitionat
retroproiectorul.

24

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Acolo echipa de vnzri, directorul impreun cu teti angajatii, erau


predominant extravertiti, temperamente colerice sau sangvine. Locul
era o dezordine total, Hrtiile zceau pretutindeni, personalul lipsea
de la birouri si de lng telefoane, biroul fiind un viespar zgomotos.
n cele din urm, peste toate vocile, I-am auzit pe director adresnduse angajatilor, cu o expresie de disperare pe fata: "intr-o bun zi o sa
organizrn locui asta!"
Aceste dou scene inftiseaz contrastul natural dintre trsturile
ereditare ce produc temperamentul umano Ele subliniaz de asemenea
faptul c toate cele patru temperamente
principale descrise sunt
necesare pentru asigurarea variettii si scopului in aceast lume.
Despre nici un temperament nu se poate spune c este mai bun dect
altu!. Fiecare contine att laturi pozitive, ct si negative si fiecare este
incrcat cu propriile-i slbiciuni si pericole.
O data trecute in revist cele patru tipuri de temperament,
sa
examinm mai indeaproape laturile lor pozitive.

Capitolul4

LATURI TEMPERAMENTALE POZITlVE

Sangvinul
nu se bucur de viat mai mult dect sangvinul.
'uriozitatea lui copilreasc este in permanent treaz fata de tot ce
l inconjoar. Prin faptul di sentimentele sale sunt att de receptive
111 mediu, chiar ~i lucrurile
neplcute aIe vietii pot fi uitate printr-o
s .himbare de mediu. Rareori se intmpl sa nu se trezeasc bine dispus
~i mai tot timpul va ti gsit fluiernd si cntnd dac circumstantele
sule i determina o gndire pozitiv. Plictiseala nu il caracterizeaz si
H ' poate ocupa cu usurint de ceva ce il fascineaz.
Trstura natural a d-lui Sangvin care i determina dispozitia
II plin de viat si optimist este definita de Or. Hallesby dup cum
urrneaz: .Persoana sangvin este druit de Dumnezeu cu abilitatea
Il' a trai In prezent.'
EI uit usor trecutul astfel c mintea sa nu va
li niciodat incetosat de amintirea deceptiilor sau a durerilor. De
nscmenea nu este frustrat si temtor de cunoasterea greuttilor ce vor
v mi, deoarece nu acord viitorului prea multa important. Sangvinul
Il'lie~te pentru prezent, in consecint va ti foarte optimist. Stie sa
. bucure la fel de lucrurile miei ale vietii ca si de cele mari, deci
11\ 'rita sa se bucure de viat azi. Intotdeauna
este optimist c rnine,
rndiferent ce va aduce acel mine, va fi cel putin la fel de bun ca azi,
dll 'u nu chiar o zi mai bun. S-ar putea ca printr-o mica pIanificare
proprie ziua de mine sa fie intr-adevr ceva mai bun, ins acest fel
Ik 'andire nu pare sa apartin firii sale.
Nimeni

26

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Este angrenat cu usurint in planuri si proiecte noi, iar entuziasmul


su debordant este deseori molipsitor. Dac proiectul de ieri a esuat, el
este optimist c cel de astzi va avea un succes garantat.
Obiceiurile expresive aIe d-lui Sangvin izvorsc in principal din
dragostea sa sincera fata de oameni. li pIace anturajul, sa imprtseasc
bucuriile ~i suprrile celor din jur, ~i ii pIace sa-si fac noi prieteni.
Il necjeste atunci cnd cineva nu se distreaz la o petrecere si va
face orice ca acea persoan sa fie acceptat intr-un grup. Dragostea
sa de oameni il va rsplti intotdeauna cu acelasi sentiment din partea
semenului.
Una din cele mai mari calitti aie d-lui Sangvin este inima
sa bun, plin de compasiune.
Nimeni nu vi ne in intmpinarea
nevoilor celorlalti ca el. In mod literal, el este capabil de a imprtsi
experientele emotionale aie altora, fie ele plcute sau nu. Sangvinului,
prin natura sa, ii este usor sa urmeze indemnul scriptural: .Imcurati-v
cu cei ce se bucur, plngeti cu cei ce plng". Ca medie, caracteristica
predorninant a d-lui Sangvin este felul su de a sti cum sa se poarte
cu un bolnav.
Sinceritatea d-lui Sangvin este deseori inteleas gresit, Cei din
jur sunt deceptionati de schimbarea brusca a sentimentelor
sale. Ei
nu reusesc sa inteleag faptul c acesta pur si simplu rspunde la
sentimentele altora. Nimeni nu te va iubi mai mult sau nu te va uita
mai repede ca dI. Sangvin. Are plcuta capacitate de a trai in prezent,
in consecint se va bucura de viat. Lumea este irnbogtit prin
acesti oameni veseli si prornpti. Cnd sunt motivati si disciplinati de
Dumnezeu, acestia potfi mari slujitori ai lui Isus Cristos.

Laturi temperamentale poziti ve

27

Ar putea sa cread c metodele sau planurile sale sunt mai bune


(kcat aIe altora, ins in realitate succesul se datoreaz mai degrab
hotrrii sale si "ramanerii pe pozitie" dect superiorittii in gndire,
Temperamentul
coleric este dedicat aproape in exc\usivitate
uspectelor practice aie vietii. El priveste toate lucrurile din punctul
Il vedere al scopului lor utilitar si e cel mai fericit cnd se antreneaz
mtr-un proiect valoroso Afe o minte strlucit pentru organizare, ins
-onsider munca migloas stresant, Poate evalua rapid o situatie ~i
ponte gasi cea mai practic solutie. Ca medie este omul ideaI in echipa
unbulantei, unde timpul este cel mai pretios in cazul unui tratament de
111' lcnta. Multe dintre deciziile sale se bazeaz mai degrab pe intuitie
d 'at pe o gndire analitica.
DI. Coleric are tendinte puternice de conductor, Prin vointa sa
pucrnic tinde sa domine un grup, este un bun cunosctor al oamenilor
"i rcactioneaz rapid si ferm la urgente. Nu numai c va accepta usor
.onducerea atunci cnd este solicitat, dar el insusi se va oferi pentru
Il 'casta functie. Dac nu devine prea arogant sau dictatorial, cei din jur
VOI' rspunde bine la comenzile sale practice.
Viziunea despre viat a d-lui Coleric, avnd in vedere siguranta
dc sine a acestuia, va fi aproape intotdeauna una optimist. Este un
ivcnturier pn intr-acolo inct sa-si prseasc chiar ~i o pozitie
i rur pentru provocarea necunoscutului.
Are un spiri t de pionier.
A tunci cnd evalueaz o situatie, nu observ capcanele sau eventualele
probleme, ci se concentreaz asupra scopului.
Are acea sigurant neclintit c indiferent ce greutti ar aprea, el
VII l'i in stare sa le rezolve. Piedicile nu Il descurajeaz,
ci dimpotriv il
Iimuleaz, determinndu-I
intr-o mai mare msur sa-si ating telul.

Colericul
DI. Coleric este de obicei un individ autodisciplinat cu o puternic
tendint de autodeterminare.
Este foarte sigur de sine si foarte agresiv.
Este omul in "continua miscare", dar spre deosebire de dI. Sangvin,
activitatea sa este bine planificat si centrata.
O data ce s-a angrenat intr-un proiect dovedeste o abilitate tenace
de a merge neabtut intr-o singur directie, Despre el se poate spune
pe drept: .Fac un singur lucru." Scopul su viznd o singur tinta este
deseori incununat de succes.

Melancolicul
DI. Melancolic posed pe departe cea mai bogat ~i mai sensibil
llrc dintre toate temperamentele.
Are tendinte de geniu; mai concret,
rlintre toate tipurile, cel mai ridicat procentaj de genii sunt melancolici.
111 1l10d special exceleaz in domeniul
artelor frumoase si apreciaz
mult valorile adevrate in viat, Reactioneaz emotional, ins spre
ti osebire de sangvin el este motivat spre reflectie prin sentimentele

nlc.

28

DI. Melancolic este in special adeptul gndirii creati ve, iar strile
sale emotionale
extreme conduc deseori la inventii sau productii
creative valoroase.
Melancolicul
are puternice tendinte perfectioniste.
Standardul
su de excelent il depseste pe al altora, iar cerintele sale de acceptare
in ori care domeniu sunt deseori mai mari dect pot fi intrunite, fie
de el sau de altii. Aceast tendint este urmat de multa introspectie,
melancoLicul retrind de multe ori evenimente sau decizii aie trecutului,
considernd c dac i s-ar mai oferi o data ocazia, ar actiona cu mult
mai bine.
Abilittile analitice aie d-lui Melancolic, combinate cu tendintele
sale perfectioniste, il fac un "om al detaliilor". Ori de cte ori colericul
sau sangvinul VOI' sugera un proiect, melancolicul
Il va analiza in
cteva clipe si va extrage fiecare greutate pe care ar fi posibil sa o
intmpine. Nu de putine ori va prea contra, tocmai datorit referirii
sale constante la potentialele dificultti, Insa acestea pentru el sunt
reale. Aceste abilitati analitice il calific pentru domenii cum ar fi
matematica,
stiintele teoretice,
cercetrile
medicai e, arhitectura,
filozofia, actul scriitoricesc si alte vocatii exigente.
Cei binecuvntati
cu un temperament
melancolic nu trebuie
sa se strduiasc sa fie credinciosi; pentru ei aceasta le este in fire.
DI. Melancolic nu atrage in mod obisnuit asa de multi prieteni ca dI.
Sangvin, ins pe cei pe care ~i-i face ii pstreaz si efectiv "i~i da viata"
pentru ei. Te poti baza intotdeauna pe o persoan melancolic in ceea
ce priveste indeplinirea sarcinilor in timpul stabilit sau in rezolvarea
atributiilor care i revin. 01. Melancolic rareori cauta sa fie In centrul
atentiei, dar ii convin rolurile secundare. De multe ori alege o cale
plin de sacrifici i in viat, cci are o dorint neobisnuit de a se drui
spre binele aproapelui su.
DI. Melancolic
detine minunata capacitate de a-si cunoaste
propriile limite, astfel inct foarte rar va lua asupra sa mai mult dect
poate duce. Tinde sa fie rezervat si de putine ori i~i va expune ideile
sau prerea, Atunci cnd este ins intrebat, el totdeauna va avea o
opinie, iar rspunsul oferit va indica faptul c el a analizat amnuntit
situatia si prerea sa este valoroas. Nu vorbeste mult ca dl. Sangvin
ci, In majoritatea cazurilor, se exprim foarte preciso

Laturi tempera mentale pozitive

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

29

Flegmaticul
Simtul umorului al d-lui Flegmatic il ajut sa nu se implice prea
iutcns in viat si situatii, astfel inct el gaseste ceva ilar In cele mai
hnnale experiente. Umorul Sal! sec provoac altora cascade de raso
l'ore sa aib o rninunat sincronizare innscut a umorului si o irnaginruie stimulativ.
Din fire este extrem de dotat pentru a ti consilier. li este usor
Ii asculte pe altii datorit felului Sal! moale si comod, pe cnd
uugvinului sau colericului ii este greu sa stea linistit mai mult timp
Il .ntru a asculta durerile altora. De asemenea, are capacitatea de a nu
, identifica cu persoana, fiind deci obiectiv. Nu se repede in a da
lututi, ci acord o consiliere atent si dernn de luat in considerare.
Pe dI. Flegmatic te poti baza intru totul, nu doar da tori ta faptului
l' este intotdeauna
vesel si neprefcut, ci ~i pentru c I~i indeplineste
uhligatiile si planificrile. La fel ca ~i melancolicul, el este un prieten
l'I' xlincios si, in ciuda faptului c nu se prea incurc cu altii, rareori se
dovedeste a fi neloial.
DI. Flegmatic este de asemenea practic si eficient. ~i conserva
-ncrgia proprie gndind, astfel inct dobndeste de tnr capacitatea
dc a analiza o situatie. Deoarece nu este influentat de sentimente in
luarea deciziilor, are tendinta de a gasi calea practic de finalizare a
uuui obiectiv cu efort minimo Lucreaz bine in conditi i de stres. De
lupt, el deseori da cel mai bun randament in conditi i care i-ar face pe
1111 ii sa "clacheze".
Lucrrile sale poart intotdeauna amprenta ordinii, iar munca
sn este eficient, in ciuda faptului c nu este un perfectionist el are
(undarde deosebit de inalte de acuratete si precizie. Ordinea de
pc biroul su chiar in mijlocul derulrii unui proiect important va
iurprinde mereu pe cei cu temperamente mai active. ns el a inteles
l' este mult mai usor sa asezi fiecare lucru la locul su economisind
l~:lreltimpul. Astfel el este un om cu obiceiuri ordonate.

Concluzie
Varietatea

de laturi pozitive data de cele patru tipuri de


determina buna convietuire In lumea noastr. Nici un
I nnperarnent nu este superior altuia, fiecare avnd prtile sale forte,
pnrticipnd cu o valoroas contributie la viat.

I uperamente

..

30

nvingnd temperamentuI prin Duhul Sfnt

Cineva, glumind, atrgea atentia asupra urmtoarei succesiuni a


evenimentelor ce implica temperamente: "Colericul ambitios produce
inventiile genialului melancolic, care apoi sunt vndute de sangvinul
atrgtor si savurate de comodul flegmatic."
Laturile pozitive aie celor patru temperamente
le fac pe fiecare
dintre acestea atrgtoare si nu putem fi dect recunosctori c avem
cu totii ceva din ele. ns este mai mult de att, Pe ct de importante
suni punctele forte aie temperamentului
pe att de importante, dac nu
chiar mai mult, avnd in vedere studiul nostru, sunt slbiciunile loro
Intentia
urmtorului
capitol este de a confrunta
laturile
temperamentale
pozitive cu cele negative. Scopul nostru prin aeeasta
este ea cititorul sa-si poat diagnostica propriile sale slbiciuni ~i sa-si
elaboreze un program planificat pentru a le depasi.
Nu te teme sa fii obiectiv cu tine insuti si sa te confrunti cu
tale. Cei mai multi isi dau seama pn in aeest punct al
studiului ce fel de temperament sunt, dar se rzgndesc atunci cnd se
vd fata in fata cu prtile lor neplcute.

slbiciunile

Punctele forte poart eu ele slbiciuni, deei priveste-le


realist si apoi lasa-L pe Dumnezeu sa intervin in schimbarea

in mod
lor

Capitolul5

LATURI TEMPERAMENTALE

NEGATIVE

Sangvinul
Studiata eu atentie, activrtatea nelimitat a temperamentului
1111
rvin se dovedeste a fi doar ceva mai mult dect o miscare agitata.
1\1 'ste deseori nepractic ~i dezorganizat.
Firea sa emotional li poate
timula instantaneu si, inainte de a avea o imagine completa a situatiei,
1 va pomi vijelios in directia gresit, De multe ori se dovedeste un
l 1 'v slab datorit
firii sale agitate. Aceasta se reflect si in viata lui
PII iiual, unde ii vine greu sa se coneentreze
asupra citirii Cuvntului
111I Dumnezeu.
Modul su de viat prin activitate agitata va ti, pe
h-uuen lung, de obicei, neproductiv. Persoana sangvin rareori se
lidi',
la potentialul su, In mod frecvent i~i iroseste viata alergnd
1111111'-0
parte in alta, iar in cazul in care nu este disciplinata, va ti lipsit
tll

road.
DI. Sangvin are deseori trecere datorit fortei personalittii

sale

.luuunice. Tnsa aceast personalitate dinamica este de multe ori o fatad


111 uscunde un caracter slab. Cea mai mare problema fundamental
a
Il I) rcprezint
vointa slab ~i indisciplina.
Dac sangvinul s-ar auto-disciplina
nu ar exista limite la
1"11'11(iaILlIsu in viat. Se pricepe sa inceap lucrurile si sa nu le duca
Il Il lo capt, Dac i se ofer participarea la scoala duminical sau o
Jltl/l(ic in eadrul bisericii,

rspunsul su imediat este "da". Nu-i sta in


I 1\ H unalizeze luerurile din punet de vedere al timpului su liber,
,il \'lIpllcit5tilor sau al responsabilittilor.
Adora sa fie pe plae. Nu-si
I 11I11)/1:;;lc
limitele ~i CLItoate c functioneaz bine ea "om de atac" al

44

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Apostolul Pavel, scriind dintr-o temnit, zice: .Bucurati-v


intotdeauna
in Domnul'
Iarsi zie: Bucurati-v!"
(Filipeni 4:4)
Motivul pentru care a putut afirma aceasta consta n faptul c a invtat
sa triasc viata plin de Duhul Sfnt. Fiindc din aceeasi temnit
apostolul spune: " ...m-am deprins sa fiu multumit cu starea in care
ma gsesc". Orice om care se poate bucura si poate fi multumit intr-o
celul de inchisoare trebuie sa aib o surs supranatural de putere.
Temnicerul din Filipi a vzut bucuria adevrat, ins totodat miraculoas, reflectat in viata lui Pavel si Sila atunci cnd au fost aruncati
in inchisoare pentru predicarea Evangheliei. EI le-a auzit cntarea si
laudele aduse Domnului si probabil c a fost adnc impresionat.
Acest .rod" al Duhului lipseste din nefericire multor crestini ai
zilelor noastre, ceea ce i face neroditori in ceea ce priveste cstigarea
de suflete pentru Hristos, deoarece lumea tre buie sa vada o do vada a
ceea ce poate face Isus Hristos astzi in viata unui credincios, pentru
a fi atras spre EI. Aceast bucurie supranatural
este la dispozitia
oricrui crestin indiferent de temperamentul su de baz sau innscut.
Isus a zis: "V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea sa rmn
in voi si bucuria voastr sa fie deplin." (Ioan 15: Il) EI a afirmat de
asemenea in Ioan lO: lO: .Eu am venit ca oile sa aib viat si sa o aib
din belsug." Viata din belsug se descoper in crestin prin bucurie, dar
aceasta este posibil doar in msura in care el este plin de Duhul Sfnt.
Martin Luther spunea: "Lui Dumnezeu
nu-i piace indoiala
si descurajarea.
EI urste doctrina trista, gndurile melancolice ~i
intunecate. Domnului ii plac inimile vesele. EI nu si-a trimis Fiul
pentru a ne umple de tristete, ci ca sa ne bucure inimile. Hristos a spus:
Bucurati-v cci numele voastre sunt scrise in ceruri."
Pacea
Cea de-a treia trstur temperamental
a omului sub controlul
Duhului Sfnt este pacea. Deoarece
Biblia trebuie interpretata
intotdeauna in lumina contextului su, este esential sa exarninm
contextul. Versetele ce preceda aceasta in Galateni 5 nu descriu doar
lucrurile omului firesc, natural, lipsit de Duh Sfnt, ci si sentimentele
sale. Agitatia sa emotional este descris de " ... vrjbile, cearta, gelozia,
mniile, neintelegerile, dezbinrile", Observm cum omul, pe msur
ce se deprteaz de Dumnezeu, cunoaste tot mai putin pace.

Temperamentul plin de Duhul Sfnt

45

Pacea despre care se vorbeste aici este cu dublu senso Cineva a


descris-o ca fiind "pacea cu Dumnezeu" si "pacea lui Dumnezeu".
Domnul Isus spune: "Va las pacea, va dau pacea Mea." (Ioan 14:27)
Pacea pe care ne-o lasa se pare a fi "pacea cu Dumnezeu". " ... Va dau
pacea Mea" este "pacea lui Dumnezeu", cci in acelasi verset E! o
defineste ca fiind pacea inimii netulburate: "Sa nu vi se tulbure inima
nici sa nu se inspimnte."
Versetu! precedent, Ioan 14:26, descrie
venirea Duhu!ui Sfnt peste cei credinciosi ca "Mngietorul,
adic
Duhul Sfnt". Astfel vedem cum Domnu! nostru a prezis Duhul Sfnt
ca surs a "pacii lui Dumnezeu".
Pacea cu Dumnezeu, descris prin afirmatia "va las pacea", este
rezultatul experientei noastre de mntuire prin credinta. Omul care nu
se afl in Isus Hristos nu cunoaste nimic despre pacea l'n relatia cu
Dumnezeu, deoarece pcatul su este vesnic in fata sa ~i e\ stie c este
rspunztor inaintea lui Dumnezeu la Judecat. Aceast fric continua
il deposedeaz pe om de pacea cu Dumnezeu toat viata, Totusi, atunci
cnd omul respectiv il crede pe Isus Hristos in Cuvntul Su ~i 11invita
in viata sa ca Domn si Mntuitor; Isus nu numai c vine asa dup cum
a promis (Apocalipsa 3:20), dar EI il va curati pe om de toate pcatele
lui (I Ioan 1:7,9).
Cnd omul realizeaz efectiv in inima lui iertarea lui Dumnezeu
pentru pacate le sale, atunci el are pace cu Dumnezeu. Romani 5: I ne
spune: .Deci fiindc suntem socotiti neprihniti prin credint, avem
pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos."
Pacea lui Durnnezeu, care reprezint antidotul ingrijorrii, nu intr
In posesia crestinilor att de automat ca si pacea cu Dumnezeu. .Pacea
lui Dumnezeu", care este netulburat in prezenta dificulttilor, este
ilustrat de Domnul Isus dormind adnc in corabie in timp ce ucenicii
erau infricosati rara msur. Acest raport de 12 la leste extrem de clar
evidentiat astzi printre crestini. Se pare c atunci cnd marea vietii se
agita datorit vntului putemic al circumstantelor, doisprezece crestini
e vor tulbura, exaspera si ingrijora, in timp ce doar unul singur va
avea destul pace in inim pentru a se increde c Dumnezeu ii va purta
de grij in acea situatie. Cei doisprezece ar putea sa se frmnte toat
noaptea, ceea ce ar complica si mai mult viata lor emotional, fizic si
spiritual, pe cnd cel care "il crede pe Durrmezeu" va dormi linistit,
se va trezi proaspt ~i va fi la dispozitia lui Dumnezeu ziua urmtoare.

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt


Circurnstantele
nu au voie niciodat sa determine pacea. Trebuie sa
cutrn pacea la Dumnezeu; doar EI singur este statornic.
Prin simplul fapt c devenim crestini nu suntem scutiti de
circurnstantele
dificile ale vietii. Totusi, prezenta Duhului Sfnt In
vietile noastre ne poate furniza una din cele mai mari comori aie vietii:
"pacea lui Dumnezeu", in ciuda oricror situatii.
Tocmai la aceasta se gndea apostolul
Pavel cnd seria
urmtoarele: "Nu va ingrijorati de nimic, ci, In orice lucru, aduceti
cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugciuni ~i cereri cu
multurniri. Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va
pzi inimile si gndurile in Hristos Isus." (Filipeni 4:6-7)
O abordare individual netulburat, lipsit de ingrijorare, linistit
a circumstantelor
vietii posed o pace "care intrece orice pricepere".
Aceasta este "pacea lui Dumnezeu" pe care Duhul Sfnt doreste sa o
druiasc fiecrui credincios.
Primele trei caracteristici,
dragostea,
bucuria si pacea sunt
sentimente care contraatac In mod cert majoritatea punctelor slabe ale
temperamentului,
cum ar fi cruzimea, mania, indiferenta, pesimismul,
tristetea si spiritul critico Ele singure ar putea fi motive sufieiente pentru
a trai o viat plin de Duhul Sfnt, dar acesta este doar inceputul.
ndelunga rbdare
Cea de-a patra trstur a temperamentului
omului plin de Duhul
Sfnt este indelunga rbdare, Rbdarea ~i rezistenta sunt eele mai
cunoseute sinonime sugerate de eomentatorii bibliei pentru aceast
caracteristic spiritual, O foarte sirnpl propunere ar fi: "ndelunga
rbdare inseamn rbdare multa." Este caracterizat de abilitatea de a
suporta pagube sau de a suferi reprosurile sau durerile rara a rspunde
la fel - dup cum zicea apostolul Petru despre Dornnul Isus: ". ..care,
atunei cnd era ocrt, nu rspundea cu ocri."
Acesta este tipul de deprindere
la care s-a gndit probabil
Or. Bob Jones atunci cnd a fcut clasica afirmatie: "Cea mai mare
abilitate este deprinderea." O persoan indelung rbdtoare este aceea
care poate indeplini sarcinile grele, neglijate si josnice in viat rara a
se plnge sau a murmura, ci cu bunvoint, ca pentru Domnul.
Ea i~i va duce sarcina la bun sfrsit sau va suferi dispretul in timp
ce va manifesta spiritul de dragoste al lui Hristos.

Temperamentul plin de Duhul Sfnt

47

Blndetea
A cincea caracteristic a temperamentului
plin de Duhul Sfnt se
considera a fi blndetea. Majoritatea traductorilor moderni ai Noului
Testament grecese par sa o schimbe in amabilitate sau buntate, ceea
ce o faee aproape sinonima cu urmtoarea caracteristic a Duhului.
Fcnd astfel, ei tind sa diminueze importanta acestei forme de
comportament
aproape uitate. Ea este un act de amabilitate atent,
politicos, plin de considerare
si intelegere, care izvorste dintr-o
inim foarte tandr. Lumea In care trirn cunoaste prea putin aceast
tandrete a inimii. Ea este rezultatul compasiunii Duhului Sfnt pentru
o umanitate pierdut ~i pe moarte.
Viata In ritm alert, zgornotoas si stresant de azi tinde sa-i fac
chiar si pe unii dintre cei mai buni crestini sa se supere de intreruperile
din partea "celor mai miei". Duhul blnd al Domnului Isus ne serveste
drept ilustratie atunci cnd este confruntat eu atitudinea dura a
ueenicilor fata de copiii adusi de printii lor pentru a fi binecuvntati
de EI. Scriptura ne spune c ucenicii ii certau pe cei ce-i aduceau,
dar Isus a zis: "Usati
copilasii sa vin la Mine si nu-i opriti ... "
(Marcu 10:13-]4)
Aceast caracteristic
blanda a Duhului Sfnt niciodat nu
pune intrebri cum ar fi: .De cte ori sa iert pe fratele meu cnd imi
greseste?" sau "Sa iert un frate care nu-mi cere iertare?" sau "Nu
exist o limita a ceea ce poate sa indure un om?" Duhul Sfnt poate sa
druiasc blndete pentru a face fata oricror presiuni.
Isus, care avea "Duhul rara msur", ni se descrie ca un pstor
care ingrijeste cu blndete oile ce pot fi asa de usor rnite, iar El, prin
urmasii Sai, poart si astzi de grij cu tandrete,
Buntatea
A sasea caracteristic a omului plin de Duhul Sfnt este denurnit
buntate, fiind definita ca .xlruire de sine si bunuri". Este bunvointa
in sensul ei cel mai puro Cuprinde ospitalitatea precum ~i toate actele
de buntate care curg dintr-o inirn altruista, mai interesat in a da
dect in a primi. Pavel li spune lui Tit, tnrului predicator, sa predice
astfel inct "ce i ce au crezut In Dumnezeu, sa caute sa fie cei dinti In
fapte bune." (Tit 3:8) Omul este att de egoist prin fire, inct trebuie sa
i se rearninteasc prin Cuvntul Domnului ~i prin cercetarea Duhului

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Temperamentul plin de Duhul Sfnt

49

Sfnt sa se preocupe de buntate. Este evident o persoan care este


interesat mai mult de altii dect de sine.
Toate patru temperamentele
naturale inclina spre egoism si
neatentie; deci toate au nevoie de aceast trstur a bunttii, Este
necesar in special acelora cu tendinte melancolice ca tratament pentru
depresia si mohoreala determinata de o supradelsare in modele de
gndire autocentrat.
Lucrnd pentru alti i te vindeci, iesind de pe
fgasul egocentrismului.
Dup cum a zis Domnul Isus: "Este mai
ferice a da dect a primi."
Multi crestini s-au prejudiciat pe ei insisi de binecuvntarea
Duhului Sfnt, care li impulsiona spre fapte bune sau amabile pentru
altii, tocmai prin aceea c nu au dat curs indemnului respectiv. In loc
de a aduce bucurie in viata cuiva printr-un act de buntate, persoana
centrata pe sine inbus impulsul si alunec mai adnc in groapa
indispozitiei si a dezndejdii. Una este sa primesti impulsuri bune si
altceva este sa le transformi in acte de buntate. D.L. Moody spunea
cndva c obiceiul su era acela ca - dup ce se inftisa Duhului Sfnt
~i-L ruga sa 11 cluzeasc - sa pun in practic acele impulsuri care
i se transmiteau, cu conditia ca ele sa nu contravin vreunui adevr
scriptural. In generaI, aceasta este o regul foarte bun de unnat,
deoarece aduce mari benefici i snttii mintale a celui care o aplic,

multe alte lucrri aie firii. Multi oameni ai lui Dumnezeu, la fel ca si
poporul Israel, risipesc patruzeci de ani prin desertul vietii deoarece
nu-L cred pe Dumnezeu.
Mult prea multi crestini au "viziunea
greierului". Ei sunt ca ce le zece iscoade necredincioase
care, vznd
uriasii din tara Canaanului, s-au intors plngnd: "Suntem considerati
greieri pe lng ei." De unde puteau ei sa stie cum li considerau
uriasii? Puteti fi siguri c nu s-au apropiat ca sa-i intrebe! Ci ei au fcut
ceea ce facem si noi deseori - au tras o concluzie lipsit de credint,
Necredinta, care este fric, va fi dezbtut ulterior.
Biblia ne invat c exist dou surse de credint. Prima surs este
Cuvntul lui Dumnezeu In viata credinciosului, In Romani IO: l 7 se
afirrn: "Credinta vi ne din ce le auzite, iar cele auzite prin Cuvntul lui
Dumnezeu." Cea de-a doua este Duhul Sfnt. Textul nostru, Galateni
5:22-23, enumera credinta drept road a Duhului. Dac observi c
ai un temperament
ce conduce spre indoieli, nehotrri si team,
atunei ea si credincios vei astepta ca plintatea Duhului Sfnt sa-ti
druiasc inimii credinta care va inltura sentimentele ~i actiunile firii
tale naturale, adic frica, indoiala, anxietatea, etc. Aceasta va eere
ins timp; obiceiurile sunt lanturi care inctuseaz, dar Dumnezeu
ne da victoria In Isus Hristos. "Nadajduie$te
in Domnul! Fii tare,
lmbrbteaz-ti
inima si ndjduieste in Domnul!" (Psalmu! 27:14)

Credinta
A saptea tra satura a persoanei pline de Duh Sfnt este credinta,
Ea implica o incredintare completa lui Dumnezeu si o dependent
absolut de El. Este antidotul perfect pentru tearn, care duce la
ingrijorare, anxietate ~i pesimism.
Unii comentatori sugereaz faptul c este vorba de mai mult decit
credint - mai exact de credinciosie sau dependent. Dar, de fapt, un
om care posed o credint inspirata de Duhul Sfnt va fi credincios ~i
dependent. Dr. William G. Coltman obisnuia sa spun: .Dac Duhul
Sfnt a preluat comanda, viata decurge cu deplina convingere in
puterea si capacitatea lui Dumnezeu."
ntr-un mod vital credinta este cheia ctre multe alte binecuvntri
crestine, Dac suntem intr-adevr incredintati c Dumnezeu poate sa
vin in ntampinarea tuturor nevoilor noastre, atunci aceasta ne va aduce
pacea ~i bucuria si va indeprta indoiala, teama, eforturile precum ~i

Smerenia
Cea de-a opta trstur ternperamental a omului plin de Sfntul
Duh este smerenia. Omulfirese,
natura! este mndru, dispretuitor,
arogant, egoist ~i egoeentrie, ins atunci cnd Duhu! Sfnt umple
viata unui individ, acesta va fi modest, indutgent, supus si usor de
induplecat.
Cel mai mare exemplu de smerenie In lume este nsusi Domnul
lsus I-Iristos. El a fost creatorul universului ~i totusi a voit sa se
umileasc pe Sine, sa ia ehip de rob si sa se supun caprieiilor umanitatii
ehiar pn la moarte, astfel inct sa ne poat rscurnpra prin sngele
Su. Il vedem pe Creatorul omului lovit, ridieulizat, abuzat, si scuipat
de propria Sa creatie. Cu toate acestea EI ne-a lsat un exemplu de
a nu rspunde cu batjocuri. Aceasta are o si mai mare insemntate
dac recunoastem c toat puterea si autoritatea I-au fost date, ehiar
si n orele Sale de suferint, Dup cum i-a spus lui Petru, dup ce l-a

50

nvngnd

temperamentul

prin Duhul Sfnt

indernnat sa lase sabia: "Crezi c n-as putea sa rog pe Tatl Meu, care
Mi-ar pune indat la indemn mai mult de doisprezece legiuni de
ingeri? Dar cum se vor implini Scripturile, care zie c asa trebuie sa se
intmple?" (Matei 26:53-54) De dragul nostru EI a fost smerit pentru
ca noi sa avem viat vesnic, El a spus despre Sine: .Eu sunt blnd si
smerit cu inima."
O astfel de smerenie nu este fireasc, natural. Doar atunci
cnd Duhul lui Dumnezeu locuieste in inirn, ori care din noi poate
reactiona la persecutii fizice sau ernotionale cu smerenie. Este tendinta
natural, fireasc de a justifica si revendica, dar chiar si cel mai agresiv
temperament poate fi controlat de Duhul Sfnt si fcut sa manifeste
aceast admirabil trstur a smereniei.
nfrnarea
Cea din urrn caracteristic temperarnental a credinciosului plin
de Duhul Sfnt este infrnarea. Versiunea autorizat o traduce drept
"cumpatare", dar de fapt este infrnarea sau autodisciplina. Cineva a
definit-o: "auto-controlat de Duhul Sfnt", nclinatia fireasc a omului
este de a urma calea rezistentei minime. DI. Sangvin are probabil mai
mari ispite in aceast privint dect oricare alt tip de temperament,
si totusi, care dintre noi poate afirma c nu a czut prad acestei
tentati i de rnd? nfrnarea va rezolva problema crestinului legata de
manifestrile emotionale explozive cum ar fi mania, suprarea, teama
si gelozia ~i-l determina sa evite excesele de orice fel. Temperamentul
controlat de Duhul Sfnt va fi unul stabil, ordonat si de incredere.
Personal am observat ca toate patru tipurile de temperament au o
dificultate cornun care poate fi depsit prin caracteristica infrnrii
prin Duhul Sfnt, Acest punct slab este viata spiritual nestatomic
sau ineficient. Nici un crestin nu poate fi matur in Hristos, in mod
constant plin de Duh $i de folos in mna Domnului dac nu se hrneste
regulat din Cuvntul lui Dumnezeu. Crestinii biblici confirm aeest
fapt, eu toate c un foarte mie procent de crestini au parte de timp
regulat dedicat citirii.
DI. Sangvin este prea agitat si prea Iipsit de voint din fire pentru
a fi stabil in vreo privint, cu att mai putin in a se trezi dimineata ceva
mai devreme pentru a se folosi regulat de aeeste minute pentru citirea
Bibliei si rugciune.

Temperamentul

plin de Duhul Sfnt

51

DI. Colerie are vointa de afi statomic in orice i~i doreste, dar
problema sa este c nu vede nevoia unui astfel de obieei. EI este din
fire un individ att de increztor in sine, inct ehiar si dup intoarcerea
sa la Isus, va treee un timp pn va realiza in mod personal ce a spus
Domnul prin: .Desprtiti
de Mine nu puteti faee nimic." Chiar si
dup ce va realiza aceast neeesitate si va incepe o viat devotional
regulat, el va fi nevoit sa se lupte cu tentatia de a-si lasa mintea sa
activ si practic sa zboare in alte directii sau sa-si planifice activittile
zilei, cnd de fapt el ar tre bui sa citeasc Cuvntul, sa se roage sau sa
asculte predica.
DI. Melancolic
este probabil cel mai apro ape de o viat
devotional regulat, cu exceptia faptului c abilitatea sa analitica
Il atrage deseori spre adevruri abstraete, teologie disecate, mai
degrab dect sa-L lase pe Dumnezeu sa-i vorbeasc despre nevoile
personale din perspectiva
adevrului
Su. Viata sa ordonat de
rugciune ar putea deveni un timp de plngeri si jelanie inaintea lui
Dumnezeu despre ce considera el a fi o stare nefericit, intretinndu-si
animozittile si revizuindu-si greuttile. Astfel viata sa de rugciune
ar putea sa-i creeze perioade si mai mari de disperare, comparati v eu
eele din trecut. ins prin controlul Duhului Sfnt, viata lui devotional
va fi caracterizat de "multumirile aduse" (1 Tesaloniceni 5: 18) si de
conformarea la indernnul: .Bucurati-v intotdeauna in Domnul! Iarsi
zie: Bucurati-vl" (Filipeni 4:4)
DI. Flegmatie tindespre un timp de prtsie linistit, considerndu-I
O palte necesar a vietii crestine, Ins dac inclinatiile sale lenese,
indolente $i deseori indi ferente nu vor fi disciplinate de Duhul Sfnt,
cl nu va ajunge niciodat la acel timp regulat de hrnire din Cuvntul
lui Dumnezeu.
Uitndu-te la aceste nou trsturi admirabile aie omului sub
'alauzirea Duhului Sfnt, I1U vei avea doar imaginea a ceea ce doreste
Dumnezeu sa fii, dar ~i a ceea ce EI e dornie sa fac din tine, in ciuda
Iernperamentului tu innscut. Este ins demn de retinut faptul c niei
un fel de autoirnbunttire
sau efort propriu nu pot produce aceste
Irti turi in viata noastr far puterea Duhului Sfnt.
De unde tragem concluzia c singurul si cel mai important lucru
111 viata oricrui crestin este de a fi plin de Duhul Sfnt.

Capitolul7

A FI PUN DE DUHUL SF NT

Ce! mai important lueru in viata oricrui crestin este sa fie plin de
Duhul Sfnt. Domnul Isus Hristos a zis: .Desprtiti de Mine nu puteti
faee nimie." Hristos se afl in credinciosi prin Duhul Su Sfnt. De
aeeea, dac suntem plini de Duhul Su, EI aduee prin noi road multa.
Dac nu suntem plini de Duh Sfnt, atunei suntem neproduetivi.
Este aproape imposibil de a exagera cnd afirmm ct de
dependenti suntem noi de Duhul Sfnt. Depindem de El ea sa ne
conving de pcatele noastre inainte de mntuire si, dup aeeea, ea sa
putem intelege Evanghelia, sa ne nastern din nou, sa avem putere sa-i
fim martori, sa avem cluzire in viata noastr de rugciune - de fapt,
pentru toate. Nu este de mirare c duhurile rele aLIincercat sa falsifice
prin imitare lucrrile Duhului Sfnt ~i sa destabilizeze luerarea Sa.
Satan aseaz dou obstaeole inaintea omului: (1) el incearc sa il
impiedice sa-L primeasc pe Hristos ea Mntuitor, si (2) dac aeeasta
nu-i reuseste, atunei el incearc sa-l impiedice sa inteleag importanta
si luerarea Duhului Sfnt. Asupra omului odat intors la Dumnezeu,
Satan pare sa aib dou moduri diferite de abordare. EI incearc
sa-i fac pe oameni sa asoeieze plintatea Duhului Sfnt eu exeese
ernotionale sau, extrema cealalt, sa ignore in totalitate Duhul Sfnt.
nainte de a examina eum sa avem plintatea Duhului Sfnt, sa
vedem la ee ne putem astepta, conforrn invtturii bibliee, atunei cnd
suntem plini de Duh Sfnt.

54

nvingnd

temperamentul

A ti plin de Duhul Sfnt

prin Duhul Sfnt

55

La ce ne asteptrn cnd suntem plini de Duh Sfnt?

l. Cele nou trsturi

temperamentale
aie vietii pline de Duh
(Galateni 5:22-23).
Am examinat deja aceste trsturi in detaliu
in capitolul 6, dar prezenta lor In viata credinciosului
are ~i o alta
important. Orice individ plin de Duh Sfnt va manifesta aceste
caracteristici. EI nu va trebui sa se forteze sau sa se prefac; el pur si
simplu vafi asa atunci cnd Duhul Sfnt va detine controlul firii sale.
Dragostea,
bucuria,
pacea,
indelunga
rbdare,
blndetea,
buntatea, smerenia, credinta si infrnarea. Acestea sunt insemnele
persoanei pline de Duh Sfnt.
2. O inirn plin de bucurie ~i recunostint si un duh supus
(Efeseni 5: 18-21). Cnd Duhul Sfnt umple viata unui credincios,
Biblia ne spune c ii va determina o inim plin de cntec si recunostinta
si un duh supus.
"Nu va imbtati de vin, aceasta este destrblare.
Dimpotriv, fili plini de Duh.
Vorbiti intre voi cu psalmi, cu cdntri de laud s!
cu cdntri duhovnicesti, luddnd si cdntdnd in inima
voastr Domnului.
Multumiti intotdeauna lui Dumnezeu Tatl pentru
toate, in nume le Domnului nostru Isus Hristos.
Supuneti-v unii altora infrica lui Hristos. "
O inim recunosctoare,
care canta, si un duh supus, indiferent
de circumstante, sunt att de nefiresti inct ele ne pot apartine doar
prin plintatea DuhuIui Sfnt.
DuhuI Domnului
este capabil sa schimbe inima trista sau
chinuit intr-una plin de cntec si recunostint. EI poate de asemenea
sa rezolve problema revoltei firesti a omului prin cresterea credintei
acestuia pn in punctui in care persoana sa fie convins c cel mai
bun mod de a trai este in supunere fata de vointa lui Dumnezeu.
Aceleasi trei rezultate aie vieti i pline de Duh se regsesc si in
viata plin de Cuvnt, dup cum spune in Coloseni 3: 16-18.

"Cuvantullui
Hristos sa locuiasc din belsug in
voi, in toat intelepciunea.
nvtati-v si sftuiti-v
unii pe altii cu psalmi, cu cdntri de laud si cu cdntri
duhovnicesti, cdntdnd lui Dumnezeu cu multumire in
inimile voastre.
Si orice faceti cu cuvdntul sau cufapta, sa faceti
totul in Numele Domnului Isus si multumiti prin El lui
Dumnezeu

tus:

Nevestelor.fiti supuse brbatilor


cuvine in Domnul. "

vostri cum se

Nu este o intmplare sa gsirn rezultatele vieti i pline de Duh


(Efeseni 5: 18-21) ca fiind aceleasi cu cele aIe vietii pline de Cuvnt,
Domnul Isus afirma despre Duhul Sfnt c este .Duhul Adevrului",
iar despre Cuvntul lui Dumnezeu: "Cuvantui Tu este Adevrul."
Este usor de inteles de ce viata plin de Cuvnt determin aceleasi
rezultate ca cea plin de Duh, dat fiind faptul di Sfntul Duh este
autorul Cuvntului lui Dumnezeu. Aceasta evidentiaz si mai mult
ero area acelora care incearc sa primeasc Sfntui Duh printr-o
experient valabil o data pentru totdeauna si nu printr-o relatie
intima cu Dumnezeu, aceasta din urm fiind descris de Isus drept a
"ramne in Mine". Relatia aceasta este posibil in viata crestinului pe
rnsur ce Dumnezeu comunica cu el ~i ii urnple viata prin "Cuvantui
Adevrului",
iar crestinul comunica eli Dumnezeu
in rugciune
cluzit de .Duhul Adevrului".
Concluzia ce se desprinde cu claritate din cele de mai sus este ci!
acel crestin plin de Duh va fi totodat plin de Cuvnt, iar credinciosul
pIi n de Cuvnt care se supune Duhului Sfnt va fi plin de Duh.
3. DuhuI Sfnt ne da puterea de a mrturisi
(Faptele Apostolilor 1:8)
" Ci voi veli primi o putere cdnd se va pogorf Duhul

Sfdnt peste voi, si-Mi vetifi martori in ferusalim,


In toat ludea, in Samaria, si pdn la marginile

pmdntului. "

56

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Domnullsus
a spus ucenicilor Sai:
"Va este de folos sa Ma due, cci dac nu Ma due Eu,
Mngietorul (Duhul Sfnt) nu va veni la voi." (loan 16:7) Aceasta
explic de ce ultimullucru
pe care l-a fcut Isus inainte de a se lnlta
la cer a fost sa spun ucenicilor: "Ci voi veti primi o putere cnd se va
pogori Duhul Sfnt peste voi, si-Mi ve ti fi martori ... "
Cu toate c ucenicii au petrecut in mod personal trei ani
cu Isus, au auzit mesajele Sale de nenumerate ori ~i au fost cei
mai bine pregati ti martori ai Lui, El totusi i-a instruit "sa nu se
deprteze
de Ierusalim,
ci sa astepte acolo fgduinta Tatlui"
(Faptele Apostolilor
1:4). ntreaga lor pregtire nu era in stare sa
produca de una singur roade in absenta puterii Duhului Sfnt.
Este bine cunoscut c atunei cnd s-a pogort Sfntul Duh in ziua
Rusaliilor, ei au rnrturisit prin puterea Sa si tre i mii de oameni au

devenit crestini,
Si noi putem sa ne asteptrn la putere de rnrturisire atunei cnd
suntem plini de Duh Sfnt, Fie ea dorinta oamenilor lui Dumnezeu
de-a avea puterea Duhului pentru mrturisire sa fie la fel de mare ca
si aceea de a trai experiente emotionale sau extatice cu Sfntul Duh.
Puterea de a mrturisi prin Duhul Sfnt nu este intotdeauna
perceput ca atare, ci ea trebuie acceptat prin credint, Dac intrunirn
cerintele neeesare plinttii Duhului, va trebui sa credem c mrturisim
prin puterea Duhului, indiferent dac vedem sau nu rezultatele.
Datorit faptului c Sfntul Duh si-a manifestat prezenta Sa att
de dramatic in ziua Rusaliilor si pentru c ocazional vedem dovada
Duhului in vieti le noastre, ajungem sa ne gndirn ca ea ar trebui sa fie
intotdeauna vizibil, dar aceasta nu este adevrat.
Este posibil sa fii o mrturie prin Duhul Sfnt si totusi sa nu
vezi pe nimeni ajuns la cunostinta mntuirii prin Hristos - deoarece in
planul Su suveran, Dumnezeu a ales sa nu incalce niciodat vointa
libera a omului. De aceea, unui om i se poate oferi mrturie prin puterea
Duhului, dar el totusi sa-L respinga pe Mntuitor, Martorul s-ar putea
sa plece apoi cu ideea gresit c a fost lipsit de putere, doar pentru
simplul fapt c nu a avut sueces. Nu putem sa punem intotdeauna
semnul egalittii intre suecesul mrturiei si puterea mrturisirii.
Recent am avut privilegiul de a rnrturisi unui btrn de 80 de
ani. Datorit vrstei sale si unei probleme deosebite, arn fcut un efort

A fi plin de Duhul Sfnt

57

deosebit de a intruni toate conditiile plinttii Duhului Sfnt inainte


de a merge la el acas. Omul a fost foarte atent in timp ce ii prezentam
Evanghelia folosind "cele patru legi spirituale". Cnd am terminat
l-arn intrebat dac doreste sa-L primeasc pe Isus in acele clipe, dar el
spuse: "Nu, nu sunt inc pregtit." Am plecat uimit cum un om de 80
de ani poate afirma c "nu este inc pregati t" si am tras concluzia c
nu am fost o rnrturie prin Duhul Sfnt,
Scurt vreme dup aceea am revenit pentru a vizita din nou
persoana si am aflat c trecuse de cea de-a 81-a aniversare. Din nou
am dorit sa-i prezint Evanghelia, dar el imi aduse la cunostint c il
primise pe Hristos. EI studiase din nou cele patru legi spirituale pe care
i le scrisesem pe hrtie si apoi, singur in camera lui, a ingenunchiat
si L-a invitat pe lsus Hristos in viata sa ca Mntuitor si Domn. Mai
trziu, ma intrebarn de cte ori in viat am concluzionat eronat c
Duhul nu-mi aeordase puterea Sa pentru mrturie, doar pentru faptul
ca nu vzusern un raspuns imediat la cuvntul Evangheliei.
Este cert faptul c o viat crestin va aduce roade dac este
umplut de Duhul Sfnt. Cci exarninnd la ce S-a referit Isus prin
"ramaneti in Mine" (Ioan 15) si ceea ce ne invat Biblia in legatura eu
"plinatatea Duhului Sfnt", vom gasi c este vorba de una i aceeasi
experient.
Isus a spus: "Cine rmne in Mine si in cine rmn Eu aduce
multa road ... ". De aceea, putem trage concluzia c viata predat
sau viata plin de Duh Sfnt va fi rodnic, Dar este gresit a astepta
o demonstratie
a puterii de mrturie de fiecare data pentru a fi
siguri de puterea Duhului. n schimb, primordial este sa intrunim
conditiile plinttii Sfntului Duh si apoi sa credem c o posedrn;
~i aceasta nu prin rezultate, vedere sau simturi, ci prin credint,
4. Duhul Sfnt il va proslvi pe Isus Hristos (Ioan 16:13-14)
"Cnd va veni Mdngdietorul, Duhul A devru lu i, are
sii vii cluzeasc In tot adevrul; cci El nu va vorbi
de la El, ci va vorbi tot ce vafi auzit si vii va descoperi
lucrurile viitoare.El Ma va proslvi, pentru c va tua
din ce este al Meu si vii va descoperi. "

58

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Trebuie retinut intotdeauna un principiu fundamental in ceea ce


priveste lucrarea Duhului Sfnt: EI nu se proslveste pe Sine, ci pe
Domnul Isus Hristos. De fiecare data cnd slava este atribuit altcuiva
~i nu Domnului Isus in exclusivitate, putem fi siguri c ceea ce se
face nu este prin puterea sau sub cluzirea Duhului Sfnt, deoarece
lucrarea Sa expres este aceea de a proslvi pe Isus, Orice lucrare care
pretinde a fi lucrarea Duhului Sfnt a lui Dumnezeu trebuie testata in
acest fel.
F. B. Meyer re lata intmplarea unei femei misionare care l-a
abordat la sfrsitul unei conferinte biblice pe tema cum sa fii plin
de Duh Sfnt. Ea ii aduse la cunostint c nu a fost niciodat, in
mod constient, plin de Duh Sfnt si c doreste sa-si petreac ziua
in cercetare de sine pentru a vedea daca va avea parte de plintatea
Duhului.
Seara trziu ea se inapoie, chiar in momentul in care Meyer
prsea auditoriul. EI o intreb: "Cum a fost, sora?", iar ea rspunse:
"Nu sunt prea sigur." Apoi el o intreb cum si-a petrecut timpul, si
afl c femeia citise din Cuvntul Dornnului, se rugase, i~i mrturisise
pcatele si ceruse plintatea Duhului Sfnt. Ea zise apoi: "Dar nu ma
simt plin de Duhul Sfnt." Meyer o intreb: "Spune-mi, sora, cum
este relatia ta cu Dornnul Isus?" Fata ei se lumin si ea spuse cu un
zmbet: ,,0, Dr. Meyer, nu am mai avut un timp asa de binecuvntat
de prtsie cu Domnul Isus de cnd ma stiu!" La care el replica:
"Sora, acesta este Duhul Sfnt!" Duhul Sfnt il va face pe credincios
intotdeauna mai constient de Domnul Isus dect de Sine.
Acum, ca o recapitulare,
sa punctm acele lucruri la care ne
putem astepta atunci cnd suntem plini de Duh Sfnt. Foarte simplu,
sunt cele nou caracteristici
temperamentale
aie Duhului, o inim
vesel si recunosctoare, care ne confer o atitudine supus, si puterea
rnrturiei. Aceste caracteristici vor proslvi pe Dornnul Isus Hristos.
Cum sa fii plin de Dubul Sfnt?
Plintatea Duhului Sfnt nu reprezint echipament optional in
viata crestinului, ci o porunc a Domnului. Efeseni 5: 18 ne spune:
"Nu va imbtati de vin, aceasta este destrblare.
Dimpotriv, fiti
plini de Duh." Aceast afirmatie este la modul imperati v, dee i trebuie
privit ca o porunc.

A f plin de Duhul Sfnt

59

Dumnezeu niciodat nu ne da o porunc imposibil de implinit.


Deci este clar c din moment ce ne porunceste sa fim plini de Duh,
este si posibil sa fim asa. Doresc sa descriu cinci pasi simpli pentru a
fi plini de Duhul Sfnt:
l. Cercetarea

de sine (Faptele Apost. 20:28 si l Corinteni

Il:28)

Dorinta crestinului de a fi plin de Duh trebuie sa-I indemne


in mod regulat sa se cerceteze pe sine. Va trebui sa se cerceteze
nu pentru a vedea dac corespunde standardelor
celorlalti oameni
sau traditiei ~i regulamentului
din biseric, ci pentru a corespunde
rezultatelor
plinttii Duhului, mentionate anterior. Dac observ
c nu il proslveste pe Isus, dac nu are puterea mrturiei, dac ii
lipseste spiritul vesel si supus sau cele nou trsturi temperamentale
aIe Dubului Sfnt, atunci cercetarea de sine va descoperi acele puncte
in care el este deficitar si va scoate la iveal pcatul care le-a cauzat.
2. Mrturisirea

tuturor pcatelor

cunoscute

(1 Ioan 1:9)

"Dadi ne mrturisim pcatele, El este credincios


si drept ca sa ne ierte pacate le si sa ne curteasc de
orice nelegiuire. "
Biblia nu pune accent pe un pcat sau altul, ci se pare c judec
toate pcatele la fel. Dup ce ne exarninm in lumina Cuvntului lui
Dumnezeu, trebuie sa ne rnrturisim toate pcatele care ne sunt aduse
in memorie de Duhul Sfnt, inclusiv Iipsa acelor caracteristici
aie
vieti i pline de Duh.

Pn nu vom considera Iipsa noastr de compasiune,


de
autocontrol, de umilint, de asemenea suprrile noastre, amrciunea,
necredinta drept pacate care inlocuiesc blndetea, buntatea si credinta,
nu vom cunoaste niciodat plintatea Duhului Sfnt,
ns, de indat ce numim aceste deficiente pacate si le mrturisim
Domnului, EI ne va "curati de orice nelegiuire". Pn nu vom proceda
astfel, nu vom putea beneficia de Duhul Sfnt, deoarece EI umple doar
vasele de cinste. (2 Timotei 2:21)

60

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt


3. Supune-te

lui Dumnezeu

in totalitate (Romani

A f plin de Duhul Sfnt


6: 11-13)

" Tot asa ~i voi insiv socotiti-v morti fat de pcat si


vii pentru Dumnezeu, in Hristos ISLls, Domnul nostru.
Deci, pcatul sa nu mai domneasc In trupul vostru
muritor si sa nu mai ascultati de poftele lui!
Sa nu mai dati In stpdnirea pcatului mdularele
voastre ca unelte ale nelegiuirii, ci dati-va pe voi
insiv lui Dumnezeu ca vii din morti cum era/i; ~i
dati lui Dumnezeu mdularele voastre ca une/te aie
neprihanirii."
Pentru a fi plin de Duh Sfnt, trebuie sa te supui complet lui
Dumnezeu, implinind fiecare indemn al Duhului. Dac exist In viata
ta ceva - orice - ce nu doresti sa faci sau sa fii, atunci tu te opui lu i
Dumnezeu ~i aceasta va limita ntotdeauna
Duhul Domnului. Nu
comite greseala de a te teme sa te predai lui Dumnezeu. Romani 8:32
ne spune:
"EI, eare n-a crutat niei chiar pe Fiul Su, ci L-a dat
pentru noi toti, eum nu ne va da fara plat, impreun cu
EI, toate lucrurile? "
Rezult cu claritate din versetul citat di, dac Dumnezeu ne-a
iubit att de mult inct sa-Si dea Fiulla moarte pentru noi, cu sigurant
EI este interesat intru totul de binele nostru; de aceea ne putem increde
sa-i predm vieti le noastre. Niciodat nu vei gasi un crestin nefericit
ca urmare a respectrii vointei lui Dumnezeu, deoarece El intotdeauna
i~i insoteste poruncile Sale de dorinta de a implini voia Sa.
Opunndu-ne
lui Dumnezeu prin revolt vom ajunge in mod
evident la stingerea plinttii Duhului. Israel L-a limitat pe Dumnezeu,
nu doar prin necredint, ci, dup cum ne relateaza Psalmul 78:8,
devenind "un neam indrtnic si rzvrtit, un neam care nu si-a intrit
inima ~ial crui duh nu era credincios lui Dumnezeu."
Orice fel de impotrivire fata de vointa Domnului ne impiedic sa
fim plini de Duh Sfnt. Pentru a beneficia de plintatea Sa, trebuie sa
cedm Duhului Su la fel cum un om cedeaz dorintei sale dup vino

61

Efeseni 5: 18 spune: "Nu va imbtati de vin ... dimpotriv, fiti plini


de Duhul." Cind un om este beat, el este dominat de alcool; trieste,
actioneaz ~i e stpinit de influenta acestuia. Deci, cind este plin de
Duhul Sfint, omul trebuie sa actioneze sub stpinirea si directionarea
Duhului Sfint. Pentru crestiniiconsacrati
acest lucru e adesea dificil,
deoarece ne putem gasi mereu scopuri nobile pentru viata noastr, rara
sa ne drn seama c suntem adesea plini de noi insine, mai degrab,
dect plini de Duhul Sfnt cnd dorirn sa-L slujirn pe Dumnezeu.
Recent, cu oca zia unui discurs intr-o tabr de liceeni si studenti,
arn avut parte de o mrturie fascinant a unui student misionar, care a
relatat cum pentru prima oar a realizat ce inseamn sa fii plin de Duh
Sfnt, Dup cte stia, el nu se fcuse vinovat de pcatele obisnuite aie
crestinului camal. De fapt el avea doar un singur domeniu de rezistenta
in viata sa. li plcea sa predice, iar posibilitatea de afi pastor sau
evanghelist il incanta, ins el nu dorea ca Domnul sa-l fac misionar.
In cursul acelei sptmni Duhul Sfnt i-a vorbit tnruiui chiar
despre acea vocatie si, in momentul in care el s-a supus intru totul
voii Dornnului zicnd: "Da, voi merge pana la captul prnntului", .:
atunci a simtit pentru prima dat plintatea Duhului Sfnt. Apoi el a
continuat relatarea: "Totu~i nu cred c Domnul m-ar fi vrut misionar;
EI a vrut doar ca eu sa accept sa fiu misionar."
Cnd ti supui viata ta Domnului nu pune conditii, EI este
Dumnezeul unei iubiri att de mari inct poti sa I te predai rara
rezerve, stiind c planul Su si folosirea vietii tale sunt cu mult mai
bune In minile Sale dect intr-ale tale. $i retine, atitudinea de predare
este absolut necesar pentru ca Duhul Sfnt sa te umple. Vointa ta este
vointa firii, iar Biblia spune: "dar firea este neputincioas",
Predarea este uneori greu de determina t odat ce am rspuns
celor cinci intrebri primordiale aie vietii: Ce facuItate sa urmez? Care
este vocatia mea? Cu cine sa ma cstoresc? Unde sa locuiesc? La care
biseric sa merg? Un crestin plin de Duh se va lasa cluzit de Duhul
Sfnt att In deciziile minore ct si in cele majore.
Dar eu am observat c multi crestini, care au hotrt corect in
ceea ce priveste cele cinci intrebri capitale aie vietii, inc nu sunt
plini de Duh Sfnt.
Cineva a sugerat c a fi preda t Duhului inseamn a fi la dispozitia
Sa. Petru si Ioan in relatarea din Faptele Apostolilor, capitolul 3,

62

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

A fi plin de Duhul Sfnt

reprezint un bun exemplu al acestei afirmatii, Ei erau pe drum spre


templu pentru rugciune cnd l-au zrit pe ologul cersetor, Deoarece
au fost receptivi la indemnul Duhului Sfnt ei l-au vindecat "in nume le
lui Isus Hristos din Nazaret". Omul a inceput sa sar ~i sa laude pe
Dumnezeu pn ce In jurul su se strnse o multime de oameni. Petru,
inc sub influenta Duhului Sfnt, a inceput sa predice; "multi din cei
ce auziser cuvntarea au crezut si numrul brbatilor credinciosi s-a
ridicat aproape la cinci rnii". (Fapt. Apost. 4:4)
De multe ori ma tem c suntem asa de prinsi de cte o lucrare
crestin bun, incat nu mai suntem "disponibili"
atunci cnd Duhul
Sfnt doreste sa preia comanda. Din propria mea experient am
remarcat c atunci cnd cineva ma roag sa fac un lucru bun, iar eu
dau un rspuns negativ, am de-a face mai degrab cu firea dect cu
Duhul.

(Rusaliile) nu venis ' ~ D


. ,
63
.
.
e mca,
e atunci lTIcoace copiii I . D
trebuie pur ~i simplu sa cear pIintatea Sa pen~ a o av~~, umnezeu
,Domnul Isus compara aceas t a cu felul 'll1 care ne tra tal
'"
nostn trupesti, Cu sigurant c un tat bun nu i
d
,TI
e,~?lII
cer~easca pentru ceva ce elle-a poruncir sa aib ~~:ta~ten~ma,
copiu sa
Dumneze~ ~a cersirn pentru Duhul Sfant pe c~re EI ne:a~~~~c~~~:~
avem. Mal sirnplu de att nu se poate, Dar sa nu uitrn pasul al cincilea,
5. ncredintarea de a fi plin de Duhul Sfnt si multumirile
pentru Acesta aduse lui Dumnezeu,
" Da~ cine se indoieste si mndncn, este osdndit
p~n~'u ca "" mndnc din lncredinlare. Tot ce nu v;ne
din zncredznlare este pcat, " (Romani /4:23)
.cMultumi lui Dumnezeu pentru toate
-,
,
,
, caCl aceasta
est,e:,:oLQIUl Dumnezeu, in Hristos Isus, cu privire la
VOl, (J Tesaloniceni 5: /8)

Multi crestini au spus "nu" Duhului Sfnt cnd Acesta le-a dat
ocazia sa predea la Scoala Durninical. Poate c cel care i-a intrebat a
fost conductorul Sco lii, dar si ella rndul lui a cerut cluzirea Duhu lui
pentru aceasta. Multi crestini spun .Doamne, iat-m, foloseste-rn!",
dar cnd sunt chemati pentru evanghelizare
sau mrturie, aceiasi
crestini sunt prea ocupati cu alta activitate care se interpune.
Care este problema? Ei pur si simplu nu sunt disponibili. Cnd,
ca si crestini va dedicati Dornnului, "ca unii care sunteti vii din morti
cum ati fost", ve ti avea timp sa faceti ceea ce va va indruma Duhul.
4. Cerere pentru plintatea

Duhului Sfnt (Luca Il: 13)

.Deci, dadi voi care sunteti ri, stiti sa dati daruri bune
copii/or vostri, cu ct mai mult Tatl vostru Cel din
centri va da Duhul Sfdnt celor ce i-L cer".
Dac un crestin s-a autoexaminat,
~i-a mrturisit toate pacate le
cunoscute de el si s-a predat rara rezerve lui Dumnezeu, el va fi pregtit
pentru singurul lucru ce i-a mai rmas de fcut in scopul obtinerii
plinttii Duhului. S cear, in cuvinte simple, sa fie plin de Duh.
Orice sugestie data credinciosilor zilelor noastre de a astepta, de a se
strdui sau de a se chinui este una pur omeneasc. Doar ucenicilor li
s-a spus sa astepte ~i aceasta pentru c ziua Pogorrii Duhului Sfnt

,
Pentru multi crestini batalia este ca~tigata sau pierduta
h'
I~:t~est punct. Dup ce s-au cercetat, si-au marturisit toate pac~t~~:
~
, s~au predat Domnului si I-au cerut Duhul Sf t "
',
fata unei decizii: sa cread c L-al! prirnit
_ an, er sunt pU~1 ll1
l' "
,
sau sa mearga mai d
t
,Ipsltl?e Illcredintare, in acest caz ei pacatuind cci tot
,epadr.e
Il1credmtare este pcat".
'
"ce
nu VIlle m
Aceluias] crestin, care in lucrarea sa personala d
~
"
spune unuia de curnd intors la Dumnezeu
s -L c
da~ e mDartunslre
,
,
"
rea a pe unmezeu
pe cuvant III ceea ce prive~te mntuirea''
ii v'
~ ,
propriul sfat a~lllci cnd este vorba de' Plin~~a~e~re~U~al~i~iurm~ze
EI va spune unura proaspat nscu] din nou in H ' t
S:ant.
p~ deplin siguranta mantuirii _ di de acum po:;: ~s -,care;1U are mc
lUIIsus in viata sa deoarece El a pro . ~
.~sigur e prezenta
"
, ",
nus ca va vem dac va fi in t
rar "D~nez~u
1~1 lm~line~te intotdeauna
promisiunile",
VI at,
O. Daca acelasi lucrtor sincer s-ar ncrede in afirmati
l'
urnnezeu:
C
"t
.
ua UJ
, " u ca mai mult Tatal vostru Cel d'
,
Duhul Sfnt celor ce i-L cer." D ~ 'la
'"
In cerun va da
1I1l11tu
_'
,aca
al acut primn patru pasi, atunci
. . ,~e~!e!
lui Dumn~zeu pentru plintates
Duhului Sau
rin
redint, Intare~te-tl credinta prin Cuvntul I 'D
P
U\
urnnezeu, care este
I)

64

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

independent
de sentimente.
Sentimentul de certitudine in ceea ce
priveste plintatea Duhului, deseori apare dup ce L-.a~ cre:ut pe
Dumnezeu pe cuvnt, Insa nu el este acela care determina ~I~natatea,
nici dadi suntem sau ou umpluti, incredintarea c suntem plini .de Duh
insearnn de fapt incredere In cuvntul Domnului, iar acesta d.m urm
este singurul lucru absolut pe care il are lumea aceasta. (Matei 24:35)
Capitolul8
Umblarea

prin Duh

"Zic dar: umblati cdrmuiti de Duhul si nu veli


implini poftele firii pmdntesti ... (Galateni 5: 16)
"Dadi trim prin Duhul sa si umblm prin Duhul. "
(Galateni 5:25)

NTRlSTAND DUHUL SFANT PRIN MANIE

Umblarea prin Duh si plintatea Duhului nu sunt unul ~i.a~ela~i


lucru cu toate ca sunt strns corelate. Urmnd cei cinci pasi simpli
pentr~ obtinerea plinttii Duhului, omul poate sa umble prin Dl~h
fiind atent sa nu-L intristeze sau sa-L stinga (dup cum vom descn~ m
urmtoarele dou capitole) si sa aplice cei cinci pasi ori de cte on va
realiza c In viata lui s-a strecurat pcatul.
.
A fi plin de Duh Sfnt nu reprezint o experienta unica, valabIl~
odat pentru totdeauna. Din contr, ea trebuie repetat de ~ulte ono
De fapt, la inceput ea al' trebui repetat zilnic de ct:va ~r~. Aceasta
poate fi fcut pe genunchi in locul tau. p.ers~n~1 de mch111~clUne, la
micul dejun, In masin In drum spre Serviciu, 111t.lmp ce ~t~r~1podeaua
buctriei sau in timp ce participi la o conversatie telefonic - de fapt,
oriunde.
Practic
umblarea
prin Duh l plaseaz
pe om intr-o
continua cO~luniune cu Dumnezeu, ceea ce este acelasi .IUC~l.l cu
a rmne In Hristos. Sa umbli prin Duh inseamn sa fii ehberat
de slbiciunile tale. Da, chiar si cele mai lll~ri slabiciu~i aie ~ale
pot ti invinse de Duhul Sfnt (capitolul lO) .. In loc s~ fii d~mmat
de propriile slbiciuni,
tu poti fi sub autontatea
Sfntului
Aceasta
este dorinta
lui Dumnezeu
pentru
ton credinciosii.

~U?

" Nici un cuvdnt stricat sa nu va ias din gur, ci unul


bun, pentru zidire dup cum este nevoie, ca sa dea har
celor ce il aud.
Sa nu intristati pe Duhul Sfant al lui Dumnezeu, prin
care ati fost pecetluui pentru ziua rascumparant.
Orice amrciune, orice iutime, orice manie, orice
strigare, orice c!evetire si oricefel de rutate sa piar
din mijlocu! vostru.
Dimpotriva,jili
buni unii cu altii, milost si iertati:
va unul pe altuf cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi in
Hristos. " (Efeseni 4:29-32)
Faptul de a ntrista Duhul Sfnt prin manie, amaraciune, iutime
sau alte forme de perversitate umana duce, probabil mai mult dect
ori care alt pcat, la distrugerea multor mrturjj crestine.
Acest text subliniaz foarte clar faptul c noi putem "ntrista"
Duhul Sfnt al lui Dumnezeu prin amaraciune, iutirne, manie, strigare,
clevetire si rutate, acestea reprezentnrl vointa rea a inimii. Dintrun moti v sau altul, unii crestini, de altfel consacrati, par retinuti in
a cataloga drept pacate aceste sentimente generate de manie. In
schimb, avem de-a face deseori cu stoparea cresterii vieti: crestine,
printr-o victorie asupra obiceiurilor exterioare, cum ar fi butura,
jocurile de noroc, injurturile, etc, rara a invinge ins sentimentele
care tulbur interiorul. In ciuda faptului c nu pare asa, mania este un
pcat tot att de mare ca si celelalte practici. Galateni 5:20 enumera

66

ntristnd Duhul Sfnt prin manie

Invingand temperamentul prin Duhul Sfnt

~!

vrjbile, cearta ~i mania in aceeasi categorie cu uCiderile,. betiile


tmbuibarile zicnd: "...Va spun mai dinainte, cum am mal spus, ca
cei ce fac astfel de lucruri nu vor mosteni mparatia lui Dumnezeu."

mea personal este c aceste dou sentimente due In robia pcatului


mai multi crestini dect o fac oricare alte dorinte sau sentimente.
Sa rnultumirn lui Durnnezeu c exist un remediu prin Duhul Sfnt
impotriva acestor slbiciuni.

Mania - un pcat uni versai


...
Mania este unul din cele dou pacate universale ale omemrn.
n urma cosilierii mai multor sute de persoane, am concluzionat c
intreaga tensiune ernotjonal este rezultatul un~i.a dintre .cel~ .doua:
manie sau team, Nu pot sa-mi aduc aminte de mCI un caz, individ sau
cuplu, care sa ti fost tulburat ~ia crui p~ob~e~a fu~damen~talasa nu s~e
fi nscut dintr-o atitudine plin de mnie, iutrme ~I otrava sau teama,

Pretul mare al rnniei


Dac omul ar intelege cu adevrat pretul mare care se plteste
pentru inbusirea iutimii, arnrciunii sau a mniei, el ar cauta un
remediu pentru aceasta. Sa evalum tributul mare dat mniei din punct
de vedere afectiv, social, fizic, financiar si, cel mai important, spiritual.

nerbdare, grji ~i depresie.


,.
. , .
Am avut de-a face cu oameni care erau att maruosi, cat ~I
temtori. Dr. Henry Brandt, in cartea sa Lupta pentru pace (The
Struggle for Peace), subliniaz c mania po~te determina teama ~n~1
persoane. Dr. Raymond L. Cramer, alt psiholog crestm, afinna m
cartea sa Psihologia lui Isus si sniitatea mlntal (The Psychology ~f
Jesus and Mental Health): .Llneon anxietatea se exprim pr~n.~an~e:
O persoan tensionat, temtoare est~ predispu~a sa dev~na \f1t:b~la
~imnioas.?' Anxietatea este o forma d~ team:; astfel dl~ re!a~anl:
celor doi psihologi crestini putem concluziona ca o persoan: ma~IOasa
poate deveni totodat una tem~t~a~e, l~ fel C_WTI
,o persoan~ tematoar,e
poate deveni una mnioas. Mnia mtnsteaza Sfantul Duh,. iar teama il
stinge, dup cum vom scoate in evident In urmtorul ~apltol.
.
n studiul nostru asupra temperamentelor am aflat ca cel extrav~rtlt
sangvin ~i cel coleric sunt predispuse la mal~ie: pe cnd me~ancohcul
. flegmaticul tind spre tearn, Deoarece rnajontatea oarnenilor sunt o
~~mbinatie de temperamente, ei pot avea o predis~ozitie tireasc~ att
spre manie ct si spre tearn - dac, de exempl~, ei su~t predommant
sangvini cu posibile 30% tendinte spre .melaneol~e..~p01, de asemenea:
din cele citate mai sus, se pare c expnmarea mamei tempera~e~tu~U1
predispus spre aceasta ar putea determina teama, iar oblc~lUnle
cauzate de team aie temperamentelor melancolice si flegmatice ar
putea genera probleme afective pe tema mniei si ostilittii, Prerea
1. Raymond L. Crama, The Psyehology of Jesus and Mental Health, 1959, Cowman
Publieations, Inc., pago 27, folosit eu permisi une

Afectiv
Mania sau arnaraciunea inbusit poate tulbura afectiv o
persoan intr-att inct "sa nu mai fie ea inssi", n aceast stare
ea va lua deseori decizii duntoare, jenante sau lipsite de
valoare. Suntem creaturi puternic sentimentale, furite astfel
de Dumnezeu, dar dac permitem mniei sa ne domine, ea
va zdrobi sentimentele mult mai bogate aie dragostei. Multi
oameni ~i due suprrile si iritri le de la birou acasa si, in mod
inconstient, vor lasa aceast manie sa rpeasc ceea ce ar putea
fi expresia nestnjenit a dragostei lor pentru sotie ~i copii. n
loc de a se bucura de familie si irnpreun cu ea, ei permit rnintii
~i sentimentelor lor sa rumege necazurile zilei. Viata este prea
scurt si clipele noastre de acas prea putine pentru a plati un
pret asa de mare mniei.
Dr. S. 1. McMillen, un medie crestin, a scris o carte foarte
interesant intitulat "Nici una din aceste boli" (None of these
diseases). Aici el face unele afirrnatii interesante: "ln momentul
in care incep sa ursc un om, eu devin sclavul lui. Nici nu mai
pot sa ma bucur de munca mea pentru c el imi controleaz pn
si gndurile. Resentimentele
mele produc prea multi hormoni
de stres in corpul meu, iar eu obosesc doar dup cteva ore
de munc. Lucrul care inainte imi fcea piacere este acum o
povar, Pn si concediile au inceput sa-mi displac ... omul
pe care 11 uras c ma urmreste oriunde ma due. Nu pot sa scap
din strnsoarea sa tiranic asupra mintii mele. Dac osptarul
ma serveste cu friptur porterhouse cu garnitur de cartofi pai

68

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

ntristnd Duhul Sfnt prin manie

~i sparanghel,
salata de cruditti
si apoi prjitur
de cpsuni
asortat cu inghetat,
este ca si cum as manca pine uscat cu
ap. Dintii mei mestec ~i eu inghit, dar omul pe care Il ursc nu
ma lasa sa-mi savurez rnncarea
... omul pe care-I ursc poate
fi la kilometri
distant de dormitorul
meu, ins, mai crud dect
ori care supraveghetor
de sciavi, el imi biciuieste
gndurile
cu
asa frenezie inct salteaua mea devine o mas de tortura.":
Mania
poate
lua forme
diverse.
Multi
oameni
nu se
considera
indivizi
mn iosi deoarece
nu inteleg
multiplele
aparitii aIe mniei. Consulta urrntorul tabel cu descrierea
celor
16 variante aie mniei.

Amrciune

Iutime

Rutate

Urli

Ceart

I
I

Revolt

Invidie

Gelozie

Resentimente

Atacuri

Intolerant

Clevetire

Critica

Sarcasm

Rzbunare

I
I

Neiertare

I
I
I

plteasc pentru mania perechii sale, fapt care, la rndul su, va duce
la sporirea mniei reciproce, Iimitnd ceea ce in alte conditii ar fi fost
o relatie plcut.
Pretul social pltit pentru manie si arnrciune interioar se
observ mai clar, In detaliu, pe rnsur ce persoana avanseaz in vrst,
De multe ori am auzit pe unul sau altullntreband:
"Ai observat ce
ursuz ~i suprcios a devenit bunicul de la o vreme?" Ceea ce pare a fi
o schimbare, de fapt nu este. Bunicul pur si simplu ~i pierde o parte din
retinerile sale si dorinta de a piace altora pe rnsur ce Imbatrane~te,
revenind la reactiile candide aIe copilriei. Copiii nu incearc sa-si
ascund sentimentele, ci sa ~i le exprime, iar btrnii revin la acelasi
obicei. Bunicul incepe sa se com porte in felul in care a simtit intreaga
viat. Acest spirit amar, Cll resentimente si deseori autocompatimtor
Il transforma intr-o persoan indezirabil, ceea ce apoi li face viata si
mai grea la vrst inaintat .. Ce tragedie dac bunicul este un crestin
care nu a lsat Duhul Sfnt al lui Dumnezeu sa "faea sa moar faptele
trupului" cu multi ani in urrn.
Fizic

Social
Foarte simplu, o persoan rnnioas nu este o companie plcut;
in consecint, cei mniosi, suprciosi sau ursuzi sunt treptat eliminati
de pe liste le sociale sau exclusi de la momentele distractive aie vietii,
Acesta este un pret pe care un partener este deseori obligat sa-l
I s. l. McMillen, None ofThese Diseases, Fleming H. Revell Cornpany, pago 73, folosit cu
pennisiune

69

Este dificil de separat pretul fizic pltit mniei de tributul


financiar, deoarece mania ~i amrciunea produc atta stres, care la
rndul su duce la dezordine fizic, astfel inct o grmad de bani se
cheltuie inutil la medie ~i farmacist. Medicii si organizatiile medicale
au elaborat diverse statistici indicnd faptul c 60-90% din bolile
corpului uman sunt rezultatul sentimentelor,
mania ~i teama fiind
principalii vinovati.
Dac medicii nu se inseal in aprecierile lor - iar noi nu avem nici
un motiv sa credem eli s-ar insela - aceasta inseamn bani ~i talente
irosite. Cum pot sentimentele noastre sa genereze de fapt boli fizice?
Foarte simplu, deoarece intreg corpul nostru fizie este legat intrinsec
de sistemul nervoso
Ori de dite ori sistemul nervos este tensionat prin manie sau
team a, el afecteaz negativ una sau mai multe parti ale corpului, Att
Dr. McMillen, ct si Dr. Brandt se refer in crtile lor la un exemplu
gritor prezentat de Dr. O. Spurgeon English in cartea acestuia
"Sistemul nervos automat" (The Automatic Nervous System).

70

ntristnd Duhul Sfnt prin manie

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Urmtorul
exemplu,
bazat pe faptele trupului descrise In
Galateni 5 si Efeseni 4 a fost intr-o oarecare msur inspirat de
ilustratia Dr. English.
Proverbe 4:23 spune: .Pzeste-ti inima mai mult dect orice este
de pzit; cci din ea ies izvoarele vieti i". Inima la care face referire
autorul Proverbelor nu este centrul de pompare al sngelui pe care il
stim c ne mentine corpul in functiune, ci acel centru nervos localizat
intre tmplele noastre. Pentru ca oricare miscare a corpului sa poat
avea loc, trebuie sa fie transmis un mesaj de la centrul nervos di tre
membrele ce vor fi miscate. Acest mesaj este dat cu viteza luminii, iar
noi nu constientizm sursa de origine. De exemplu, dadi un juctor
de tenis va vedea mingea zburnd spre stanga, corpul su, bratele si
picioarele par sa se miste intr-o singur miscare coordonat spontan,
dar care pn la urm nu este chiar att de spontan; indi inainte de a
misca vreun muschi, centrul su nervos transmite impulsurile actiunii
prin sistemul nervos, inforrnnd membrele exact asupra a ceea ce
trebuie fcut In situatia data.
Dac centrul nervos este normal, atunci functiile corpului vor
fi normale. Dac ins centrul nervos este "tulburat" sau se comporta
intr-o maniera anormal, o reactie va fi generata prin sistemul nervos
ctre aproape fiecare parte a corpului.
Omul rara Hristos
Cele mai importante. trei patti aie fiintei umane sunt vointa,
mintea si inima (sau centrul afectiv). Omul este afectat emotional
de ceea ce este introdus in mintea sa. Continutul introdus in minte e
determinat de vointa sa; de aceea, dac omul voieste sa nu-L asculte pe
Dumnezeu si sa inregistreze lucruri in fisierele rnintii sale care determina senti mente contrare vointei lui Dumnezeu, aceste sentimente
declanseaz actiuni neplcute Domnului.
Toate pcatele iau nastere in minte. Omul nu comite niciodat
pcatul in mod spontan. Cu mult inainte de a comite o crim, omul a
acumulat ur, manie, ~i amrciune in mintea sa. nainte de a comite
adulter, el a strns In mintea sa pofta trupeasc. Literatura pornografica rnurdar stimuleaz mintea la ru, pe cnd Cuvntul Domnului
calmeaz senti mente le omului si il conduce pe ci drepte. Cineva
spunea: .Esti ceea ce citesti." Omul alege prin vointa sa dac sa

71

citeasc literatur pornografica sau ceva de valoare cum ar fi Biblia.


Mintea sa va receptiona ceea ce va alege vointa sa sa citeasc sau
sa aud, iar sentimentele sale vor fi afectate de ceea ce ~i introduce
in minte. De aceea Isus Hristos a adresat aceast provocare omului:
"Sa iubesti pe Domnul Dumnezeu tu cu toat inima ta, cu tot sufletul
tu (vointa) si Cll tot cugetul tali."
Or. McMillen afirm: "Centrlll nervos produce aceste schimbri
pe scar larga prin intermediul a trei mecanisme principale: modificnd
cantitatea fluxului sangvin printr-un organ, afectnd secretiile anumitor
glande ~i rnodificnd tensiunea muschilor.": Apoi el subliniaz c
senti~~ntele
de manie sali ur pot cauza dilatarea vaselor sangvine,
permitnd un aport anormal de snge spre cap. Craniul este o structur
rigid Tr posibilitatea
de expansiune;
in consecint,
mania si
indignarea pot crea unei persoane cu usurint dureri de cap.
Un prieten medie mi-a ilustrat modul in care sentimentele
noastre P?t cauza ulcerul sau multe alte boli aIe aparatului digestiv
pnn restnctionarea
fluxului sangvin la nivelul stomacului sau a altor
organe vitale. EI ~i-a strns cu putere pumnul pana cnd i s-au albit
articulatiile degetelor apoi a zis: .Dac as putea sa-mi menti n astfel
pumnul mai mult timp mi-as pierde simtul tactil al degetelor, deoarece
fluxul sangvin a fost restrictionat. Solutia acestei probleme este foarte
simpl; tot ce trebuie sa fac este sa ma relaxez." Cu aceasta el deschise
purnnul ~i degetele si-au recptat culoarea normal. El spuse c avem
un muschi in jurul stomacului nostru care este controlat afectiv iar
intr-un acces de furie acesta se va contracta si va restrictiona fluxul
sangvin spre organele vitale ca inima, stomacul, ficatul, intestinele
plmnii, vezica biliar, etc.
'
Este usor de observat
din aceast
ilustratie
c mania
resentimentele, ura, indignarea sali amrciunea prelungite pot cauza
daune severe acestor organe. Dr. McMillen enumera peste 50 de boli
~allza~e de stresul emotional. EI sugereaz chiar faptul c unele boli
infectioase foarte obisnuite sunt contractate atunci cnd rezistenta este
sczut in. timpul expunerii, pe motiv c stresul emotional prelungit
poate diminua rezistenta noastr. Gnditi-v la bolile inutile datorate
stresului emotional la crestinii care le-ar fi putut evita dac ar fi fost
"plini de Duh Sfnt".
I. lbid pago 60.

72

Invingand temperamentul prin Duhul Sfnt

Aceasta mi da rspunsul la o intrebare care mi-a fost adresat de


multe ori de crestini revoltati, plini de amrciune: .De ce a ingduit
Dumnezeu in viata mea atta boal?" Din cercetrile de mai sus
precum ~i din alte cercetri medicale se pare c in m~joritatea c~zuri~o~
Dumnezeu nu "a ingduit"; ea a fost cauzat dema11lapersonala.adlca
de pcat.
.
.
. .
Multi medici au fost nevoiti sa spun pacientilor lor cardiaci,
victimelor hipertensiunii, suferinzilor de colit sau ulcer sau de orice
alta boal: "Nu am gsit nimic organic; problema dumneavoastra este
indus emotional (pe fond nervos)." De obicei pacientul se supr,
deoarece gndeste di medicul ar fi vrut sa-i spun: "Este doar la nivelul
Inchipuirii dumneavoastr." Prin aceasta medicul a afirmat lns:
Este doar la nivelul centrului durnneavoastra
nervos." Un psiholog
mi-a marturisitcaaproximativ97%
din pacientii side ulcer il au datorit
mniei. De fapt, una din prime le sale intrebri adresate bolnavului
de ulcer, dup aflarea diagnosticului,
este: .Pe cine e~t! suprat?"
Apoi imi spuse: .De regul, dup aceea, ei sesupr pe mme."
Sporirea bolilor fizice generale de sentimentele
noastre a dus
la cresterea utilizrii tranchilizantelor
si a altor sedative. Aceste
tratamente sunt foarte limitate ca durata a efectului deoarece ele na
trateaz cauza problemei. Psihologii ne spun c omul nu este capabil
sa-si controleze in totalitate sentimentele nici chiar prin vointa sa. E~
sunt de acord, deoarece nu am gsit nimic care lipsit de puterea lUI
Isus Hristos sa poat transforma un individ mnios plin de amrciune
si otrav rntr-unul iubitor, blnd, bun ~i plin de compasiune. Remediul
acestei probleme prin Isus Hristos va fi oferit In capito lui lO.
Spiritual
Tributul ce] mai scump pltit pentru o stare plin de manie si
amrciune este cel din domeniul spiritual. Isus Hristos nu a venit
doar pentru a ne oferi viat vesnic dup moarte, ci viat din belsug
aici si acum. Aceast viat poate fi experimentat
doar rmnnd
In El sau fiind "plini de Duh". Nici un om care intristeaz Sfntul
Duh nu poate sa rrnn In Hristos sau sa fie plin de Duh, iar "mania,
amaraciunea,
indignarea,
c1evetirea si rutatea inimii" intristeaz
Duhul lui Dumnezeu.

ntristnd Duhul Sfnt prin manie

73

Intristarea Duhului Sfnt ingrdeste lucrare a Domnului in viata


unui individ, II impiedic sa devin matur in Hristos si sa fie acel
crestin strlucitor, eficient ~i rodnic, dup cum desigur isi doreste.
Bisericile sunt pline astzi de crestini asemntori eopiilor lui Israel,
care nu au pus niciodat stpnire cu adevrat pe posesiunile loc.
O continua intristare a Duhului Domnului datorit mniei II impiedic
pe copilul lui Dumnezeu sa se bucure de tot ceea ce a pregtit Isus
Hristos pentru el azi. Aceasta Il afecteaz pe credincios nu numai in
viata de acum dar si In cea viitoare, cci noi trebuie sa ne preocupm
aici cu strnsul comorilor pentru ceruri, ceea ce nu se poate face
dect dac urnblm prin Duh. Din nou afirm, singurullucru
important
pentru orice crestin este sa umble prin Duhul Sfnt, dar pentru
a face aceasta el trebuie sa-I permit lui Dumnezeu sa-l vindece
de slbiciunile sale naturale, de manie si dezordine sufleteasc,
Principala cauz a mniei
Ce 11 determina pe un om perfect normal, sirnpatic, inte\igent sa
reactioneze brusc, aprins ~i eu manie? Constientizarea ~i acceptarea pe
deplin a rspunsului la aceast intrebare i asigur crestinului primul
su pas urias spre vindecare. Dezbrcati de toat fatada si de scuzele
pompoase referitoare la mania de-acum uitat, de acele zicale .felul
meu de-a fi" sau "proasta dispozitie", ne confruntm cu un cuvnt
urt - egoismo
Cu toate c ne piace sa ne scuzrn slbiciunile ~i sa ni le justificrn
in timp ce ne alimentm resentimentele ~i ne complcern in sentimente
amare, de suprare ~i rzbunare, ele toate sunt motivate de egoismo
Cnd sunt suprat este pentru c cineva mi-a violat drepturile, iar
eu sunt interesat de mine insurni. Cnd manifest amrciune fata de
cineva este pentru c a fcut ceva impotriva mea si din nou revin la
egoismo Rzbunarea este intotdeauna inspirata de egoismo
O drgut doamn crestin a venit la mine la cabinet pentru
a-mi relata punctul ei de vedere asupra problemelor domestice. In
momentul In care am confruntat-o cu spiritul ei mnios si amar, ea a
srit in aprare: .Ei, si dumneata ai fi mnios dadi ai locui cu un om
care trece peste tine tot timpul si te desconsider!" Sa admitem c
el nu o trata asa cum ar fi trebuit sa o fac un crestin, Insa reactia ei
nicidecurn nu putea fi cauzat de generozitate; in schimb, era pur si

74

nvingnd temperamentulprin Duhul Sfnt

simplu vechiul egoismo Cu ct se complcea mai mult In egoismul ei


si lasa suprarea sa predomine, cu att o trata mai ru sotul ei.
Am confruntat-o cu faptul c avea dou probleme. Ea s-a
uitat la mine destul de surprins si a intrebat: .Am auzit bine? Am dou probleme? Am doar una singur, sotul meu." "Nu", i-arn
rspuns, "aveti dou probleme. Sotul este una din ele, ins atitudinea
dumneavoastr fata de sot este cea de-a doua. Pn cnd durnneavoastr
ca si crestin nu recunoasteti propriul pcat al egoismului si nu veti
apela la Dumnezeu pentru o atitudine corect, chiar ~iIn fata acestor
circumstante, veti continua sa intristati Duhul lui Dumnezeu."
Schimbarea petrecut in acea femeie in decurs de aproximativ o luna a
fost aproape incredibil. In loc sa-l foloseasc pe sotul ei drept scuz
pentru a se compiace in manie, ea a inceput sa pretuiasc relatia ei cu
Isus Hristos mai mult dect indulgenta fata de propriul ei egoismo S-a
indreptat ctre El, Cel Care a promis sa "dea toate cele de trebuint
dup marea bogtie a slavei Sale prin lsus Hristos" si a inceput sa
experimenteze victoria asupra amrciunii, iutimii, mniei si a tuturor
acelor atitudini emotionale care intristau Duhul Sfnt. n loc sa astepte
o schimbare In comportamentul sotului su, ea a schimbat in mod
literal comportamentullui prin al ei. Femeia irni spuse c atunci cnd
Donmul i-a dat victoria asupra propriilor ei reactii la indispozitia lui,
ea a inceput sa fie bun cu cel care "se purta ru cu ea", intocmai
dup cum ne-a invatat Domnul nostru. Si fiindc dragostea rspunde
la dragoste iar noi secerrn ceea ce semnrn, nu a trecut mult timp
pn ce sotul ei a inceput sa rspund cu buntate.
Pe ct de fantastic pare, eu am observat aceasta In vietile acelor
indi vizi care sunt dispusi sa recunoasc mania interioar si tulburarea
drept pcatul egoismului si sa apeleze la Dumnezeu pentru harul,
dragostea ~i autocontrolul pe care EI le-a promis celor care I le cero
Dac seceri o recolt de manie, amrciune si ur, putin cercetare iti
va demonstra c ai sernnat o srnnt de manie, arnrciune si ur.
Biblia ne spune: "Ceea ce searnn omul aceea va si secera." Dac ai
fi semnat dragoste, ai fi secerat dragoste. Dac nu seceri dragoste, dami voie sa-ti sugerez sa schimbi semintele pe care le semeni.

Capitolul9

STINGND DUHUL SFNT PRIN TEAM

.Bucurati-v intotdeauna.

Rugaii-v nenincetat.
Muitumiti lui Dumnezeu pentru toate, cci aeeasta
este voia lui Dumnezeu, in Hristos Isus, eu privire la
voi. Nu stingeti Duhul!" (1 Tesalonieeni 5: /6-19)

Stingerea si intristarea Duhului Sfnt sunt cele dou pacate de


care trebuie sa ne ferim pentru a ne pstra viata plin de Duh. Am
vzut deja curo este ntristat Duhul prin manie. Vom .vedea in cele c~
urmeaz c noi stingem Duhul Sfnt prin team. Stingerea Duhului
este inbusirea sau limitarea Sa. Nici una din cele dou, intristarea sau
stingerea, nu-L elimina din viata noastr, ins ii restrictioneaz grav
controlul Su asupra corpului nostru, pe care altfel Dumnezeu l-ar fi
intrit si folosit.
. _
.
Textul nostru arata cum crestinul plin de Duh trebuie sa fie cmeva
capabil sa se "bucure intotdeauna" (F~lipe.ni4:4) si sa "multurr:ea~ca
lui Dumnezeu pentru toate" (l Tesaloniceni 5: 18). De fiecare data cand
crestinul nu se bucur si nu aduce multumiri lui Durnnezeu pentru toate,
el nu se supune voii Domnului. Si aceasta nu numai In circumstan!e:e
fericite ale vietii, cci pn si omul cel firesc (natural) se bucura m
situatiile bune. Dar cnd Biblia ne spune "bucurati-va intotdeauna"
si "multumiti lui Dumnezeu pentru toate", aceasta inse~mna in toate
circumstantele. Astfel, pentru ca un om sa poat multumi pentru toate
el trebuie sa triasc prin credint, Credinta in dragostea lui Dumnezeu,
puterea lui Durnnezeu si planul Su pentru vieti le noastre ne pstreaz

bucurosi In Duhul, indiferent de situatia In care ne-am afla. O atitudine


nefericit, nemultumitoare care stinge Duhul Sfnt este cauzat de
necredinta in credinciosia Domnului nostru, ceea ce produce team i
momentul in care infruntm circurnstantele nesigure aie vietii. Astfel,
doresc sa exarninm subiectul stingerii Duhului prin tearn.
Teama este universal
Prima reactie la pcatul neascultrii din partea lui Adam si a Evei
a fost cea de team,
"Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care
umbla prin grdin in rcoarea zilei: i omul nevasta
lui s-au ascuns de Fata Domnului Dumnezeu printre
pomii din grdin. Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe
om si i-a zis: Unde esti? El a rspuns: Ti-am auzit
glasul in grdin; si mi-a fostfric, pentru c eram gai,
m-am ascuns." (Geneza 3:8-10)
Din acea zi incoace, cu ct omul ptrunde mai adnc In neascultare
de Dumnezeu cu att mai mult experimenteaz teama. Si reversul este
adevrat. Cu ct omul este mai asculttor de Dumnezeu, invat mai
mult despre El si se sprijin pe El pentru orice nevoie a sa, cu att
cunoaste mai putin teama.
Natura universal a fricii se observ cu usurint din faptul ca
nsu~i Domnul Isus Hristos i-a admonestat att de frecvent pe ucenicii
Si cu fraze de genul: "l1Ute teme, turm mica", "nu fili necredinciosi,
ci credinciosi", "o, putin credinciosilor", si "sa nu vi se tulbure inima,
Dici sa nu vi se inspimnte".
Niciodat in istoria omenirii problema universal a fricii DUa
cuprins attia, producnd ravagii in mintea si trupul omului, ca In ziua
de azi. Conditiile lumii prezente nu conduc la pace si credint, cci
ele li determina pe multi sa-si piard curajul si sa se team. Stirile
mass media ne reamintesc constant de brutalitti, rzboaie, lupte,
revolte ~i de tot felul d'e comportamente infricostoare. O foarte mica
parte din media informatiilor zilnice calmeaz ernotiile noastre, dar
majoritatea acestora va transforma teama natural a omului In teroare.
n plus, mai este si ceea ce fostul presedinte Kennedy a numit "sabia

lui Damocles", care atm in mod constant asupra capetelor noastre un holocaust nuclear.
Este linistitor pentru copi luI lui Dumnezeu ca, in conditiile
acestor reactii de team la ceea ce ofer lumea, sa se indrepte spre
Domnul Isus Hristos care a spus: "Veti auzi de rzboaie ~i vesti de
rzboaie: vedeti sa nu va inspimutati." (Matei 24:6) Cu toate c teama
este universal, copiii lui Dumnezeu nu trebuie sa fie dominati de acest
oribil distrugtor psihic.
Reader's Digest pe octombrie 1964 a cuprins o reeditare foarte
cunoscut a lui Joseph Foit Newton, fost pastor al Bisericii St. James
din Philadelphia, SUA, intitulat "Corespondenta unui pastor"
(A Minister 's Mail). El afirma: "Catva timp am condus o rubrica a
unui ziar, .Everyday Living" ("Viata de zi cu zi"), care ajungea la
milioane de oameni. Dintre grmezile de scrisori, nu erau mai mult
de jumtate de duzin care ridicau probleme teologice, cam ar fi
diferente le care separa comunittile religioase. Primul lucru pe care
aceste scrisori Il evidentiaz era ca dusmanul individuaI nr. 1 In viat
nu este nici pcatul, nici tristetea; este teama. Cea mai rspndit este
teama de sine, ceea ce nu este sntos, Oamenii de astzi se tem de
esec, de colaps, de srcie, de faptul c nu vor face fata cerintelor ce
li se impun. Att de putini au o sigurant rnaterial; iar noi am pus
un pret asa de mare pe cea din urm, inct lipsa ei ia forme hidoase
si dimensiuni gigantice in noapte, rpindu-ne odihna necesar unei
munci bune. Aceast team de sine tranform viata intr-o agonie.
Lng team - dac nu cumva este chiar o forma a ei - se afl
ngrijorarea persi stenta, care ne uzeaz, fcndu-ne inapti de viat,
ngrijoarea este un prias minuscul strecurndu-se in mintea noastr
ca otrava lenta, pn ce ne paralizeaz, Dac nu este controlat, ea va
spa un canal in care se vor scurge toate celelalte gnduri."
Teama, la fel ca mania, poate lua diferite forme. Tabelul alturat
descrie principalele variante.
O intreag carte ar putea fi dedicata numai acestui subiect, ins
ne vom opri asupra a patru categorii.

l. Joseph Fort Newton "A Ministet 's Mail", retiprire Reader's Digest (octombrie 1964)

78

Stingnd Duhul Sfnt prin tearn

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt


Anxietate

ngrijorare

Temeri

Inferioritate

Timiditate

Lasitate

Nehotrre

Suspiciune

S uperstitie

Ezitare

Izolare

Depresie

Singurtate

Arogant

Superagresivitate

Timiditate

social

Pretul psihic al fricii


In fiecare an mii de indivizi cad prad colapsului ernotional
si psihic datorit fricii. Tratamentul cu socuri electrice ~i socuri de
insulina devin forme tot mai obisnuite de tratare a pacientilor suferinzi
din cauza fortei tiranice a fricii. Nu putini oameni tema tori se retrag
intr-o carapace si lasa viata sa treac pe lng ei, neexperimentnd
niciodat bogtiile pe care Durnnezeu le-a pregtit pentru ei, pur si
simplu pentru ca le este tearn,
Cel mai tragic este faptul c majoritatea lucrurilor de care ei se
tem nu se intmpl niciodat. Un tnr om de afaceri, adresndu-se
unei firme specializate, a obtinut un rezultat care afirm ca 92% din
evenimentele de care oamenii se tem c s-ar putea intmpla, nu au
loc niciodat. Eu nu pot atesta veridicitatea acestor date, ins privind
la viata cuiva, este evident c marea majoritate a lucrurilor care
determina frica nu se intmpl sau nu sunt nici pe departe att de gr:;tve
pe ct le considerm noi a fio
Aro acordat consiliere unei femei care cu zece ani in urm si-a
indeprtat sotul de ea, deoarece era att de tulburat psihic din cauza

79

fricii. Ea devenise obsedat de ideea c alta femeie ti va fura sotul, iar


mintea ei tulburat i-a cauzat un comportament att de anormal acas,
inct si-a indeprtat sotul, cu toate c "cealalta femeie" nici nu exista.
Pretul psihic al fricii se vede foarte bine in afirmatia
Dr. S. I. McMillen. .Aproape
nou milioane de americani sufer
de nevroze si psihoze. Paturile ocupate de cei deranjati psihic sunt
in numr egal cu cele ocupate de teti pacientii celorlalte sectii. De
fapt, unul din douzeci de americani va suferi de o tulburare psihic
suficient de grava pentru a-i determina internarea intr-o institutie de
boli mintale.
Bolile psihice sunt intr-adevr problema de sntate numrul unu a
natiunii, Ctcost ingrijireaacestorpacientidin
spitalele de specialitate?
Cheltuielile anuale se ridica la aproximativ
un miliard de dolari.
(anu11976 - n.t.) Apoi, pe lng aziluri mai sunt nenumarati aceia care
nu necesit internarea, dar care nu se pot intretine singuri. Ei lucreaz
foarte putin sau chiar deloc, constituind o povar grea pentru pltitorii
de impozit.":
Aceste cheltuieli nu cuprind durerile si confuzia familiilor din
care provin pacientii in cauz. Mame sau tati sunt obligati sa-si creasc
copiii de unii singuri; iar copiii deseori due lips de educatie sau de
ingrijire ca urmare abolii psihice a unuia din parinti.
Pretul social al fricii
Pretul social al fricii este probabil cel mai usor de suportat, dar si
el este ridicat. Indivizii dominati de team nu reprezint o companie
plcut. Spiritullor pesimist ~i nemulturnitor ii va izola si le va adnci
astfel si mai mult tulburarea afectiv,
Multi oameni, care de altfel sunt plcuti si veseli, ajung sa fie
tiati de pe listele evenimentelor
sociale, prin aceasta ingrdind ~i
partenerii 101' de viat, ca urmare a unor temeri nejustificate.
Pretul fizic al fricii
Teama, ca si mania, produce stresul ernotional, iar noi am vzut
deja c, din punct de vedere medicaI, acesta este rspunztor de cel
putin dou treimi din bolile fizice de astzi,
I. McMillen,

op. cit., pago 116

80

nvingnd

temperamentul

prin Duhul Sfnt

Unele
dintre
bolile
mentionate
de Or. McMillen
sunt
hipertensiunea, afectiunile cardiace sau renale, ulcerul, artrita, durerile
de cap, accidente vasculare, precum ~i majoritatea celor 50 de boli de
pe lista celor cauzate de manie. Pentru a ilustra efectul fricii asupra
inirnii omului, el l citeaz pe Or. Roy R. Grinker, unul dintre medicii
corpului director al Spitalului Michael Reese din Chicago. .Acest
medie afirm c anxietatea determina un stres mai mare asupra inimii
dect orice alt stimul, inclusiv exercitiile fizice si oboseala."
Or. McMillen subliniaz faptul c teama duce la aparitia unei
reactii chimice 'in corp, asernntoare uscrii gurii atunci cnd avem
de prezentat un discurs in fata unui auditoriu. O astfel de reactie nu
duneaz persoanei, fiind de foarte scurt durata, ins acest tip de
experient trit ora dup ora datorit fricii poate cauza tulburri
fizice.
Un prieten medie mi-a oferit urmtoarea explicatie. Avem un
sistem autornat de alarm care se pune in functiune de fiecare data cnd
suntem confruntati cu o urgent. Dac soneria de la us sun la ora
dou noaptea, te trezesti brusc avnd control deplin asupra faculttilor
tale, indiferent ct de adnc ai fi dormit. Acesta este un dar din partea
lui Dumnezeu pentru om. Ceea ce s-a intmplat a fost stimularea
glandei suprarenale datorit fricii din situatia de urgent care a secretat
adrenalin in sistemul vascular, determinndu-ti
reactiile sub deplinul
control al faculttilor tale; de fapt, s-ar putea s fii chiar mai puternic
si mai alert psihic dect In mod normal, tocmai pentru a putea face fata
corespunztor situatiei exceptionale.
Pe vremea cnd pstorearn o biseric de la tar in Carolina de
Sud, unul dintre oamenii adunrii a trebuit sa i~i transporte rapid sotia
la maternitate pentru a naste. Ajungnd pe drumul noroios in parit,
botul masinii a derapat in sant, Confruntat cu situatia de urgenta,
glanda sa suprarenal a pompat adrenalin in sistem; el a srit in fata
automobilului, efectiv l-a impins inapoi in drum, s-a reintors la volan
si si-a dus sotia la desti natie. A doua zi In parca rea spitalului el a
incercat sa demonstreze prietenilor neincreztori cum a ridicat partea
din fata a Fordului su model A, dar spre mirarea sa nu a reusit sa o
urneasc nici un centimetru. S-a folosit de toat energia si puterea sa,
dar rnasina nu s-a rniscat. Ceea ce nu a inteles el a fost faptul c in
I. lbid. pago 62

Stingnd

Duhul Sfnt prin tearn

81

seara precedent a dispus de o putere deosebit datorit sistemului


su de alarm druit de Dumnezeu pentru cazuri de urgent, dar in
parcarea spitalului el nu mai dispunea de ea.
Prietenul meu mi-a explicat c aceasta nu duneaz corpului
omenesc deoarece, dup trecerea strii de alarm, glanda suprarenal
revine la activitatea ei normal, iar surplusul de adrenalin se elimina
din snge rara urrnri. Acesta nu va fi lns cazul unui om care, pe la
ora 13 se hotrste s-si achite facturile si care este coplesit brusc
de teama de a nu avea suficienti bani In cont in acest scopo Ora dup
ora, timp in care el se frmnt, glanda sa suprarenal pompeaz
adrenalin In sistemul su vascular, un proces care ulterior poate crea
multe dereglri fizice. Aceasta reprezint uneori cauza depunerilor
excesive de calciu, iar alteori are ca urmare instalarea artritei.
Cunosc o doamn crestin simpatica afectata de artrit, care intrun final a fost tintuit intr-un crucior pentru invalizi datorit bolii.
A avut parte de toate tratamentele cunoscute stiintei, ca mai apoi
medicul specialist sa fie nevoit sa-i spun: "mi pare ru, d-na, ins
nu am gsit nici o problema organica la dumneavoastr, Cauza artritei
este de natura afectiv." Auzind acest diagnostic, gndul mi-a zburat
la anii copilriei mele, pe cnd ea era perfect sntoas. Cu toate c
ne plcea sa mergem pe la ea pentru delicioasele fursecuri pe care le
pregtea, noi o numeam "mgrijorarea In persoan". Se ingrijora de
orice. Se frmnta in legatura cu serviciul sotului ei, iar el a lucrat
treizeci de ani la aceeasi firma rara nici o zi de penalizare. Se ingrijora
pentru viitorul unei fiice care azi are parte de un cmin minunat si de
5 copii. Se temea pentru fiul ei slbut si bolnvicios care a ajuns un
brbat de 1,95 metri ~i 100 kg, component al unei renumite echipe de
fotbal. Nici nu stiu dac era ceva pentru care sa nu se fi ingrijorat - si
aceasta rara a-i servi la nirnica.
Nu este de mirare c Domnul Isus a spus in predica sa de pe
munte: "Nu va ingrijorati de viata voastr, gndindu-v ce veti manca
sau ce veli bea; nici de trupul vostru, gndindu-v
cu ce va veti
imbrca ... " (Matei 6:25) in mod literal, aceasta inseamn "sa nu aveti
gnduri temtoare". Din nou Duhul Sfnt ne spune: "Nu va ingrijorati
de nimic". (Filipeni 4:6)
Anxietatea si ingrjorarea care iau nastere din team cauzeaz
suferinte fizice de nedescris, ingrdiri ~i moarte prematura nu doar

82

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Stingnd Duhul .Sfnt prin team

necredinciosilor,
ci ~i crestinilor
care nu ascult de cuvintele:
"ncredinteaza-ti
soarta l'n mna Domnului, increde-te l'n EI si EI va
lucra." (Psalmul 37:5)
ntr-o zi am fost solicitat de o femeie, pe care eu o credeam a f
o vrstnic tintuit la pat. Am fost surprins sa aflu c era cu 15-20 de
ani mai tnr dect am aproximat eu. S-a imbtrnit singur inainte
de vreme fiind "ngrijorarea l'n persoan", Am incercat sa-i art intr-un
mod ct mai blnd, dar totodat ct mai aproape de adevr, di ar trebui
sa invete sa se incread in Domnul ~i sa nu se mai ingrijoreze cle toate.
Reactia ei a fost att cle tipica, inct merita sa fie redat. Cu scntei l'n
privire si cu o nuant cle suprare l'n voce ea a intrebat: .Ei bine, dar
cineva trebuie sa se ingrijeasc de toate, nu?" "Nu si in cazul in care
ai un Tat Ceresc Ce te iubeste si se intereseaz cle fiecare amnunt al
vieti i tale," i-arn rspuns, Insa acea scurnp sora nu a inteles. Sper c
tu da!
Multumim Domnului c nu suntem orfani. Trim intr-o societate
care accept ideea c oamenii sunt produsul unui accident biologic si
al unui proces lung si necontrolat al evolutiei, Aceast teorie popular,
care ins cacle rapid l'n dizgratia stiintei, nu este doar ero nata ci totodat
inctuseaz omenirea intr-o inchisoare a torturii fizice determinata de

Pretul spiritual al fricii


Pretul spiritual al fricii este foarte asernntor celui al mniei, Ea
inbus sau stinge Duhul Sfnt, impiedicndu-ne
sa firn eficienti l'n
aceast viat ~i rpindu-ne multe rsplti l'n viata ce va veni. Frica ne
Impiedic sa fim crestini veseli, fericiti, radiosi, fcndu-ne in schimb
crestini
nerecunosctori,
nernultumitori,
infranti,
necredinciosi.
O persoan temtoare nu va manifesta acel fel de viat menit sa
incurejeze vreun pctos sa vin la el pentru a-i zice: .Domnule,
ce trebuie sa fac pentru a fi mntuit?" Dadi Pavel ~i Sila ar fi lsat
temerile lor sa predomine, temnicerul din Filipi nu s-ar mai fi converti t
niciodat, iar noi nu am mai fi avut acel verset al minunatei mntuiri

fric.

prin credint.
Sa lum l'n considerare acesti patru barbari reprezentativi pentru
cele patru tipuri cle temperament: Petru cel sangvin, Paul colericul,
Moise cel melancolic si Avraam flegmaticul.
Este greu sa gsirn
exemple mai graitoare aie puterii lui Dumnezeu lucrnd l'n vietile altor
oameni dect aIe acestora. .Dumnezeu nu cauta la fata omului." Ceea
ce a fcut EI pentru a intri laturile lor slabe va face prin Duhul Lui

Dac esti un crestin, memoreaz Filipeni 4:6-7 si, de fiecare data


cnd observi c te ingrijorezi sau devii temtor, roag-te. Multurneste-I
lui Dumnezeu c ai un Tat Ceresc Care este interesat cle problemele
tale si preda-I-le Lui. Umerii ti miei nu sunt suficient de lati pentru
a purta greutatea sarcinii Iumii ~i nici mcar a problemelor familiei
tale, dar Domnul Isus "poate sa fac nespus mai mult dect cerem sau
gndim noi". (Efeseni 3:20)
Ct de incntat am fost cnd, recent, o fetit de la grupul nostru de
inceptori mi-a redat din memorie versetul ei. "Am invtat la Scoala
Duminical astzi ceea ce doreste Dumnezeu sa fac cu problemele
mele. Cci EI a spus: Si aruncati asupra Lui toate ingrijorrile voastre,
cci El nsusi ingrijeste de voi l Petru 5:7." Multe din durerile
fizice si, implicit dureri sufletesti si dificultti financiare care apar in
crninele crestinilor obisnuiti ar fi evitate dac credinciosii intr-adevr
ar reactiona conform versetului de mai sus!

(Faptele Apostolilor 16:31).


Teama l'I impiedic pe crestin sa placa lui Dumnezeu. Biblia ne
spune: "rara credint este imposibi! sa fim plcuti lui Dumnezeu"
(Evrei 11 :6). Capitolul 11 clin Epistola ctre Evrei, care este numit
"Capitolul credintei", enumera oameni a cror biografie este redat
destul cle amnuntit l'n Biblie pentru a putea trage concluzia c ei
reprezint toate cele patru tipuri cle temperament.
Faptul care i-a
fcut sa fie acceptati de Dumnezeu a fost c nu s-au lsat coplesiti de
slbiciunile lor firesti, fie tearn sau manie, ci au umblat cu Dumnezeu

Sfnt si pentru tine.


Ce determin teama?
Avnd l'n veclere c teama este o experient universal a omului
si c majoritatea cititorilor acestei crti vor fi printi care li pot ajuta
pe copiii lor sa evite aceast tendint, as dori sa rspund intrebrii de
mai sus simplu, in termeni laici. Exist cel putin opt motive de team,
Trsturile temperamentale
Aro vzut cleja c temperamentele
melancolic ~i flegmatic sunt
nehotrte ~i inclinate spre team. Cu toate c dl. Sangvin nu este att

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt


de sigur de sine pe ct ne face sa credem prin felul su expansiv, ~i el
poate deveni temtor, Foarte putini colerici nu posed tendinte melancolice sau flegmatice, astfel c in principiu toti oamenii vor dovedi o
inclinatie temperamental
spre team, unii ins, mai mult ca altii.
Experientele copilriei
Psihologii si psihiatrii sunt de acord asupra faptului c cele
trei necesitti primordiale
aIe omului sunt dragostea, intelegerea,
~i acceptarea. Cel mai important lucru pe care printii pot sa-I fac
pentru copiii lor - ca un fel de indrumare a copilului spre cunostinta
mntuitoare despre Isus Hristos - este de a le oferi cldura ~i siguranta
dragostei printesri. Aceasta nu exclude disciplina sau supunerea fata
de unele standarde si principii. De fapt, este cu mult mai bine pentru
un copil sa invete sa se adapteze la reguli ~i standarde in atmosfera de
dragoste a cminului su dect In lumea necruttoare de afar. Sunt,
ins, dou obiceiuri tipice printilor, pe care va sugerez sa le ocoliti
cu atentie:
Grija exagerat. Un printe cu o grij exagerat il va face pe
copil egoist si terntor fata de exact acele lucruri de care se teme
parintele c i s-ar putea intmpla. Copiii invat foarte repede sa ne
citeasc sentimentele.
Trupurile lor pot face fata mult mai usor
czturilor, arsurilor ~i socurilor vietii, dect o pot face sentimentele
lor la tensiunea, suprarea sau isteriile noastre generate de incidentele
minore tocmai enumerate.
O rnarn temtoare care interzice fiului s joace fotbal probabil c
va influenta, prin repetatele ei interdictii temtoare, mult mai negativ
dezvoltarea afectiv a copilului dect ar fa ce-o un dinte sau un picior
rupt. Picioarele se vindec si dintii pot fi inlocuiti, dar este nevoie de o
minune dumnezeiasc pentru a indeprta cicatricile fricii din sufletul
nostru.
Dominarea
copiilor. Printii mniosi, explozivi, care domina
vieti le copiilor lor sau care se npustesc criticnd fiecare greseal din
viata acestora deseori le creeaz ezitri, nesigurant si tearn. Copiii
au nevoie de corectie, dar aplicat in spirit adecvat. Ori de cite ori
va trebui sa evidentiem greselile copiilor nostri, sa ne obisnuim sa
subliniem atuurile si prtile lor bune sau cel putin sa le criticm in asa
fel inct ei sa stie c dragostea noastr pentru ei rmne In continuare
nernodificat.

Stingnd Duhul Sfnt prin tearn

85

Cu ct acord mai multa consiliere oamenilor, cu att mai convins


sunt c alta lovitur devastatoare pe care o fiint umana o poate da
alteia este dezaprobarea. Cu ct ne iubeste mai mult o persoan, cu att
mai important este pentru noi sa cutrn un domeniu din viata sa unde
ne putem manifesta aprobarea. Un sot solid mi-a spus odat, mndru,
in cadrul unei consilieri maritale: "Pastore, niciodat nu m-am atins de
sotia mea la nervi!" Uitndu-rn la sotia sa timida si mruntic, mi-am
dat seama din privirea ei ce gndea: "A~ fi dorit de o mie de ori mai
mult sa ma lovesti fizic dect sa ma calci constant in picioare si sa ma
rnesti cu dezaprobarea ta."
Printele plin de Duh Sfnt este inspirat ca prin natura sa iubitoare,
plin de compasiune sa-i ridice pe altii ~i sa le arate aprobarea sa ori
de cite ori este posibil. Chiar si aplicnd corectia, el va transmite
dragostea sa. Actionnd altfel cu copiii nostri insearnn sa le brzdm
sentimentele lor cu cicatricele adnci aie fricii.
O experient

traumatizant

Molestarea sau violarea copiilor lasa o cicatrice emotional de


durata cu care se pseste deseori in anii maturittii, genernd teama fata
de actul cstoriei. Alte experiente tragice din copilrie declanseaz in
mod frecvent temeri ce insotesc intreaga viat.
In decursul anilor trecuti familia noastr s-a bucurat de unele
ocazii minunate de a practica schiul nautico Singurul membru al
familiei care nu l-a ncercat este sotia mea, ea ternndu-se ingrozitor
de ap, Am rugat-o, am incurajat-o, am fcut tot ce mi-a stat In putint
pentru a o ajuta sa se debaraseze de aceast fric de ap, dar rara
rezultat. In final vara trecut am renuntat, Ea a fcut o incercare eroica
de a-si depsi teama, imbrcnd un costum acvatic, care putea sa-i
sustin cu usurint corpul pe ap. Apoi si-a prins si o vesta de salvare,
care, de asemenea, ar fi putut singur sa o mentin deasupra apei, ~i
s-a cobort foarte incet din barca, In momentul in care s-a desprins
de barca plutind liber, am observat privirea plin de teroare din ochii
ei. Pentru prima data am inteles cu adevrat ct de inspimntat era
de ap. ntrebnd-o, arn aflat c totul se trage din copilrie de la o
experient in Missouri, cnd a fost la un pas de a se ineca.
Aceste intrnplri lasa urrne nevzute asupra sentimentelor unei
persoane, de cele mai multe ori de nesters.

86

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Un model de gndire negativa


Un mode! de gndire negativa sau un complex demoralizator va
determina o persoan sa abordeze cu tearn orice este nou. In c1ipa In
care ne autosugestionrn
"Nu pot, nu pot, nu pot!" putem ti aproape
siguri de esec. Atitudinea noastr mintal va face greu de indeplinit
chiar si ce le mai simple sarcini, dac le abordm cu o gndire negativa.
Esecurile repetate, sau refuzurile de a indeplini ceea ce de altfel sunt in
stare cei din jurul nostru, cauzeaz deseori un nou colaps al increderii
de sine ~i sporeste frica. Crestinul nu trebuie sa fie niciodat dominat
de acest obicei negativo Memornd Filipeni 4: 13 ~i cutnd puterea
Duhului pentru aplicarea versetului, putem adopta o atitudine pozitiv

in viata,
Mania
Mania, dup cum a fost subliniat In capitolul anterior, poate
produce teama. Am consiliat
indivizi care s-au complcut
in
amrciune ~i manie pn intr-acolo inct au izbucnit in explozii de
furie att de cumplite, c au fost nevoiti sa recunoasc mai apoi: "Mi-e
team de ce-as putea sa-i fac copilului meu."
Pcatul da nastere la team
Dadi nu ne osndeste inima noastr, avem indrzneal
la
Dumnezeu" (1 Ioan 3 :21) este un principiu care nu poate fi inclcat
rara a produce team. De fiecare data cnd pctuirn, constiinta
noastr ne aminteste de relatia noastr cu Dumnezeu. Acest fapt a fost
de multe ori interpretat gresit de psihiatri, ei invinuind religia de a fi
creat complexe de vinovtie oamenilor, stare care, afirm ei, mai apoi
produce teama.
Cu ctiva ani In urm, medicul nostru de familie, care pe atunci
nu era crestin, mi-a spus urmtoarele: "Voi pastorii, inclusiv btrnul
meu tat credincios, produceti pagube ireparabile vietii emotionale a
oamenilor predicndu-le Evanghelia." L-am intrebat motivul acestei
afirmatii, iar el a spus: "Mi-am fcut stagiul intr-o institutie de boli
psihice, iar majoritatea coplesitoare a celor internati aveau un trecut
religios si se aflau acolo ca urmare a fricii induse de complexele de
vinovtie. "
Ziua urmtoare am participat la o intrunire de pastori unde Dr.
Clyde Narramore, un psiholog crestin din Los Angeles, a tinut un

Stingnd Duhul Sfnt prin team


discurs pe tema consilierii pastorale. In timpul afectat intrebrilor
i-am relatat conversatia zilei precedente si i-am cerut prerea, Dr.
Narramore a rspuns imediat: "Nu este adevrat. Oamenii au complexe
de vinovtie fiindc sunt vinovati." Rezultatul pcatului este constiinta
vinovtiei, iar vinovtia genereaz teama In omul zilelor noastre la fel
cum a fcut-o ~i in cazullui Adam ~i al Evei In grdina Edenului. Un
simplu remediu In acest sens: .Llmblati pe cile Domnului."
Lipsa credintei
Lipsa credintei, chiar si In viata unui crestin, poate produce
teama. Am observat prin consiliere c teama cauzat de lipsa credintei
se rezum in principal la dou domenii uzuale. Primul este teama In
ceea ce priveste pacate le trecutului. Deoarece crestinul nu cunoaste ce
ne invat Biblia referitor la pcatul mrturisit, el nu a ajuns sa crea da
intr-adevr c Dumnezeu l-a curtit de toate pcatele. (l loan J :9)
Cndva am consiliat o doamn care trecea printr-o perioad de asa
tearn, inct a czut intr-o puternica depresie. Am aflat c una din
problemele ei fundamentale era imaginea unui pcat comis cu 11 ani
in urm care inc o bntuia. n tot acest timp ea a fost o crestin, dar
a suferit un colaps emotional complex, bntuita de frica acelui pcat
din trecut
Cnd am intrebat-o dac a mrturisit in numele lui Isus Hristos
acel pcat, ea a rspuns: ,,0, da, de multe ori." l-am dat apoi o retet
spiritual de a intreprinde un studiu biblic a tuturor versetelor din
Scriptur care se refer la iertarea pcatelor, Revenind la biroul meu
dou sptmni mai trziu, ea nu mai era aceeasi ferneie. Pentru prima
data in viat a lnteles cu adevrat cum considera Dumnezeu pcatele
ei din trecut, iar cnd ea a fost de acord cu EI c "fiU ~i mai aduce
aminte de ele", a depsit acea team.
Un brbat avnd o problema similar mi-a oferit un rspuns
putin mai diferit atunci cnd l-arn intrebat: "Ai mrturisit lui Hristos
acel pcat?" .De peste o mie de ori," a venit rspunsul su interesant.
I-arn spus c a fost de 999 de ori in plus. Ar ti trebuit sa mrturiseasc
o singur data si sa-I multumeasc lui Dumnezeu de 999 ori pentru
iertarea acordat, Cuvntul Dornnului este remediul acestei probleme,
deoarece "credinta vine prin auzire, iar auzirea prin Cuvntul lui
Dumnezeu." (Romani 1O: 17)

88

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Al doilea domeniu in care oamenii tind sa devin temtori


datorit lipsei credintei este viitorul. Dac diavolul nu-i poate face
sa se ingrijoreze de trecutullor pctos, el va cauta sa-i ingrijoreze in
privinta purtrii de grij a lui Dumnezeu pentru viitor, si astfel ei nu se
pot bucura de bogtiile binecuvntrilor de astzi oferite de Domnul.
Psalmistul spune: .Aceasta este ziua pe care a fcut-o Domnul; sa
ne bucurm si sa ne veselim in ea." (Psalmul 118:24) Oamenii care
se bucur de viat nu "triesc In viitor" ~i nici nu se ingrijoreaz de
trecutul lor; ei triesc ziua de azi.
Oricine se gndeste la problemele si greuttile pe care s-ar putea
sa le infrunte mine va deveni in mod firesc temtor dac nu are o
prtsie cu Dumnezeu si o credint adnc inrdcinat c Domnul are
capacitatea de a-i satisface toate nevoile. Sotia mea mi-a imprtsit
o rnaxirn foarte frumoas pe care a auzit-o si care merita s fie
redat: "Satan incearc sa ne zdrobeasc sufletele, impovrndu-ne
cu problemele zilei de mine, in timp ce nou ne este pus la dispozitie
doar harul zilei de azi."
Dac te temi pentru ziua de mine nicidecum nu te poti bucura de
prezent. Lucru interesant este c nu poti sa-I druiesti lui Dumnezeu
ziua de mine; poti sa-l dai doar ceea ce ai, iar tu ai ziua de azi. Dr.
Cramer a citat un comentariu spunnd: "Ce ili va face anxietatea ta?
Nu va sterge durerile zilei de mine, ci va rapi zilei de azi puterea ei.
Nu te scap de ru, ci te face neputincios in posibila confruntare cu
acesta. ",
Cred c acum esti aproape pregtit pentru a sta fat in fata cu
cea mai important cauz a fricii. Cele sapte cauze enumerate pn in
acest punct sunt doar factori de contributie, Dar cauza fundarnental a
fricii este egoismul.

Egoismul
Cu toate c nu ne place deloc acest cuvnt urt, aceasta este totusi
realitatea. Suntem temtori deoarece suntem egoisti. De ce imi este
fric? Fiinc sunt interesat de mine insumi. De ce imi este rusine cnd
ma aflu in fata unui auditoriu? Pentru c nu vreau sa ma fac de raso De
ce ma tem c imi voi pierde locul de munc?
I Cramer, op. cit., pago 28

Stingnd Duhul Sfnt prin team

89

Deoarece mi-e fric sa nu apar drept un rata t In ochii familiei sau


c n-as putea sa asigur familiei mele cele necesare traiului.
Gsiti-i scuze dac doriti, ins toat teama se reduce de fapt la
pcatul egoismului.
Nu fili ca o broasc testoas
O femeie crestin consulta un psiholog crestin, intrebndu-I:
De ce sunt att de temtoare?" El ii puse mai multe intrebri.
"Canct intrati intr-o incpere, vi se pare c toat lumea se uit la
dumneavoastr?"
"Da," zise ea. "Nu aveti deseori impresia c vi se
vede furoul?" .Ba da." Dup ce a aflat c ea canta la pian a intrebat-o:
.Ezitati sa va oferiti sa cantati la pian la biseric de tearn c altcineva
ar canta mai frumos?" "Cum de ali stiut?" a replicat femeia. .Ezitati
in a-i intretine pe musafirii casei?" Din nou ea spuse "Da." Apoi
psihologul a inceput a-i explica cu blndete c ea este o tnr foarte
egoista. "Sunteli ca o broasc testoas," spuse el. "Va retrageti in
carapace ~i scoateti capul doar att ct este necesar. Dac cineva se
apropie prea mult, va trageti inuntrul carapacei pentru protectie, Acea
carapace este egoismul. Aruncati-o si incepeti sa va gnditi mai mult
la altii si mai putin la dumneavoastr."
Tnra femeie a plecat cu lacrimi in ochi. Niciodat nu s-a
gndit la sine ca fiind egoista si era coplesit de groaznicul adevr.
Din fericire, ea s-a intors spre Dumnezeu, iar El a vindecat-o treptat
de acest pcat urt. Astzi ea este intr-adevr o "fiinta nou". Ea se
druieste celor din jur, a aruncat vechea "carapace" si, in consecint,
se bucur de o viat imbelsugat.
Cine doreste sa fie ca o stridi e?
O afirmatie asernntoare este fcut de Dr. Maltz in cartea sa
Psiho-Cibemetica
(Psycho-Cybernetics):
"Un ultim cuvnt despre
prevenire a si indeprtarea durerilor sufletesti. Pentru a trai o viat
creatoare, trebuie sa acceptm sa fim putin vulnerabili. Trebuie sa
acceptm sa fim putin rniti, dac este necesar, in viata creatoare. Multi
oameni au nevoie de un invelis sutletesc mai gros si mai rezistent
dect cel pe care il detin. {nsa au nevoie doar de o asa-zis epiderm
sufleteasc rezistent - nu de o carapace.
A te increde, a iubi, a te deschide pentru comunicarea sufleteasc
cu altii inseamn a-ti asuma riscul de a fi rnit, Dac o data vom fi

90

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

rniti putem face una din dou, Putem sa ne construim o carapace


groas de protectie, pentru a nu mai fi rniti si sa trim ca o stridie.
Sau putem "sa intoarcem obrazul cellalt", sa rmnem vulnerabili si
sa continum sa trim viata creatoare.
o stridie nu este niciodat "ranita". Are o cochilie groasa care
o fereste de tot ce e in jur. Ea este izolat. O stridie este in sigurant,
dar nu trieste creativo Nu poate sa "urmareasca" ceea ce doreste - ea
trebuie sa astepte ca acel ceva sa vin spre ea. O stridie nu cunoaste
nimic din "durerile" comunicrii sufletesti cu lume a inconjurtoare
dar nu cunoaste nici bucuriile.":
De indat ce teama este privit ca pcat si nu mai e trecut sub
scuza modului de comportare, pacientul incepe sa pseasc ferm pe
drumul insntosirii,
cu conditia sa-L cunoasc pe Isus Hristos si
sa doreasc sa se supun Duhului Sfnt. Un remediu mai amnuntit
impotriva fricii va fi oferit in capitolul "Cum sa-ti invingi slbiciunile".

I. Maxwell Maltz, Psycho-Cybemetics,


pennisiune

Wilshire Book Co., pago 151-152, folosit cu

Capitolul

DEPRESIA, CAUZA

10

SI REMEDIUL EI

Studiul despre bolile induse ernotional nu al' fi complet rara


a mentiona depresia. Aproape c nu este om sa nu fi fost vreodat
deprimat. In ultimii doi ani am avut privilegiul sa vorbesc in mai
multe biserici despre subiecte din viata de familie, consacrnd cte o
sear temelor ca mania, frica si depresia, Inainte de a incepe discursul
despre depresie am intrebat audienta: "Cati dintre durnneavoastr
recunoasteti cu sinceritate c ati trecut mcar o data in viat prin
momente de depresie?" Din cte stiu eu, toti au ridicat mna, adeverind
astfel experienta universal a depresiei.
Dr. Cramer, referindu-se la acest subiect, afirm:
.Depresia nervoas este larg rspndit, dac nu chiar universal,
Istoria umanittii, incepnd de la izgonirea lui Adam din grdina
Edenului pn in zilele noastre, a cunoscut perioade de depresie
grava. Depresia este o boal a sistemului nervos la care sunt supusi
multi dintre cei mai productivi si utili oameni. Tendintele depresive
se regsesc la un numr mare de grupuri profesionale - nu sunt scutiti
nici cei mai sofisticati si mai inteligenti indivizi.":
Dac esti deprimat nu inseamn c ceva nu e in regul cu
inteligenta ta. Am cunoscut oameni lipsitide educatie precum si
doctori in medicina, la fel de deprimati, Fcusern cunostinta cu un
brbat care, impreun cu sotia sa, candida la obtinerea doctoratului in
psihologie si ambii erau grav deprimati. Probabil faptul c fiecare din
ei trebuia sa convietuiasc cu un psiholog, fiind astfel subiectul unei
analize continue, era suficient sa-i deprime!
I Cramer, op. cit., pago 35

92

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Depresia este definita de Dictionarul Webster's ca fiind "starea


de deprimare ... proast dispozitie, descurajare, iar din punct de vedere
mintal... o scadere a vitalittii activittii functionale ... o stare anormal
de inactivitate ~i emotivitate neplcut."
Dumnezeu niciodat nu a intentionat ca omul sa triasc asa.
Intentia Sa a fost din totdeauna ca omul sa se bucure de o viat plin de
pace, multumire ~i fericire, denumit in Scriptur viat "din belsug",
Nici un crestin plin de Duh nu va fi deprimat. nainte ca un credincios
plin de Duh sa devin deprima t el trebuie sa fi intristat Duhul Sfnt
prin manie si sa-L fi stins prin tearn. Dar inainte de a examina cauzele
specifice depresiei, sa ne uitm ct de mult ne costa.
Depresia te costa te costa mult
Fiecare ernotie umana negativa acceptat un timp mai indelungat
lasa amprente asupra persoanei.
Depresia nu este doar o stare
emotional, ci rezultatul unui model de gndire aparte, asupra cruia
vorn reveni in detaliu spre sfrsitul capitolului. Dar si acesta lasa
amprente putemice. la in considerare urmtoarele cinci aspecte doar
ca o parte a tributului pe care cineva [I plteste depresiei, in functie de
gravitatea si durata ei.
Mhnirea si pesimismul
Cnd o persoan este deprimat, ea e mohort si pesimist,
Totul arata cenusiu, chiar si cele mai simple lucruri devin dificile. Este
ceva obisnuit pentru un individ deprimat sa fac "din tntar armsar".
Ceea ce nu duce la o companie plcut; in consecint, cel deprimat
nu va fi cutat de prieteni, afundndu-se astfel mai ru In starea sa.
Oamenii nu doresc compania celor cu spiritul deprimat, ci a celor cu
inima usoar. Un motiv cam egoist? Da, dar nu mai putin adevrat,
Spiritul mhnit si pesimist al persoanei deprimate 11face de obicei un
individ foarte singuratic.
Apatia si surmenajul
Alt pret pltit de persoana deprimat este apatia si surmenajul.
Aceste conditii, ca si mania si teama, au de a face cu stri emotionale
foarte obositoare. Este nevoie de o energie considerabil
ca sa fii
mnios toat ziua sau ca sa stai treaz de grij toat noaptea, iar aceast
risip de energie nu-i va lasa celui dominat de manie sau tearn prea
mult elan pentru a se bucura de lucrurile frumoase aie vietii, ns

Depresia, canza si remedinl ei

93

depresia este de multe ori mai rea dect mania sau teama prin aceea
c tinde sa neutralizeze ambitiile naturale aie omului. Dac tntarul
devine arrnsar atunci atitudinea obisnuit a deprimatului va fi "La ce
bun sa ma agit?" si va sedea pesimist pe scaunul dezndejdii, far a
intreprinde ceva.
Omul are nevoie de sentimentul implinirii care rezult dintr-o
sarcin indeplinit cu succes. Aceast senzatie de bine att de necesar
persoanei deprimate este respins de apatia sa, care este inamicul
tuturor realizrilor; cu sigurant nu este pmntul bun din care rasar
semintele "telurilor", aie "proiectelor"
si aie .viziunii''. Biblia ne
spune c "poporul piere din lips de cunostint". Aceasta este adevrat
nu doar in domeniul spiritual, ci si in cel mintal. Dac oamenii nu au
o cunostint, o vizi une sau un tel spre care sa se indrepte, din punct de
vedere mintal ei triesc intr-un vid de apatie care le macina vitalitatea.
Lipsa
de
vizi une
este
rspunztoare
de
majoritatea
comportamentelor
apatice aIe tinerilor de azi. Societatea noastr
i-a supraprotejat pna in punctul in care au ajuns lipsiti de provocri.
Acum avem o generati e in dezvoltare pe mna noastr care s-ar putea
sa nu doreasc sa-si apere tara impotriva unni dusman att de satanic
cum este comunismul.
Aceast atitudine se va repercuta si in multe alte domenii aie vietii
si, odat cu amploarea specializrilor, va fi din ce in ce mai dificil sa
reusesti In viata profesional, Tnra generatie are nevoie de o mai
mare motivare in ziua de azi dect oricare alta generatie precedent,
dar in schimb i se ofer tot mai putin.
Aceasta inseamn c ne putem astepta la o sporire a numrului
celor deprimati, Dar, multumiri fie aduse lui Dumnezeu,
exist
victorie asupra depresiei prin Donmul nostru lsus Hristos. Cresterea
nurnrului persoanelor
suferinde de depresie va duce totodat la
cresterea numrului celor care vor constientiza nevoia lor de a gasi
un stimul extem pentru vindecarea loro Acest fapt ar trebui sa miste
constiinta celor plini de Duh Sfnt ca sa observe c peste tot in jurul
lor exist persoane apatice, deprimate, apsate $i Iipsite de perspectiv
care au o nevoie disperata de Isus.
Astzi avem parte de cele mai impresionante zile aie omenirii, In
care putem vedea trirea unor vieti pline de Duh Sfnt ca demonstratie
a ceea ce poate face Isus Hristos pentru individ.

94

Depresia, cauza i remediul ei

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Ipohondria
Alta problema generata de depresie este ipohondria.
O persoan deprimat are dureri acute, suferinte stomacale,
precum si alte numeroase
dificultti far o cauz cunoscut. Ea
poate "nvata" cum sa fie bolnav tocmai pentru a-si scuza apatia.
Unii oameni folosesc acest "mijloc" in scopul evitrii unor presupuse
indatoriri
neplcute,
prefcndu-se
bolnavi. Ei nu o denumesc
prefctorie, nici nu s-ar gndi la asa ceva, bineinteles; pentru ei este
de-a dreptul real, ins de cele mai multe ori inutiI.
Abilitatea rnintii omenesti de a genera durere fizic se observ
intr-unui din cazurile unui medie prieten. El folosea hipnoza la
nasteri, pentru calmarea nervilor, in supravegherea greuttii corporale,
la eliminarea tensiunii cauzate de experiente traumatizante
si in
tratamentul multor maladii. Un juctor de golfse prezent pentru a i se
trata prin hipnoz cotul dureros. Cndva acesta avusese o "experienta
traumatizant"
de pierdere a unui meci de campionat de golf, fiind
astfel nevoit sa renunte la cea de-a noua cupa a sa. Astfel cnd ajungea
In cadrul unui meci la a 18-a gaur, amintirea neplcut revenea, iar
cotul Incepea sa-I doar, Nu a mai reusit cstigarea celei de-a noua
cupe. De atunci incoace cotul il necjea ori de cite ori ridica crosa,
in special cnd ajungea la a 9-a sau a 18-a gaur. Prin sugestia sub
hipnoz "groaznica durere" a disprut.
Astfel durerile ~i junghiurile pot inrobi o persoan deprirnat ori
de cite ori se gndeste la o indatorire sau o experient neplcut, Se
pltesc sume mari de bani si se trece prin multa suferint indescriptibil
pentru aceast boal ipohondrial indus de depresie.
Nu putem sublinia indeajuns importanta unei atitudini rnintale
sntoase fata de evenimente. mi aduc aminte de consilierea oferit
unei casnice care "ura treburile gospodresti". si iubea cminul, copiii
si sotul, dar, conform propriei mrturisiri: "urasc sa spl vasele si ma
irit faptul c sotul nu vrea sa-mi cumpere o masin de splat vase".
Se ridica la rang de martir de fiecare data cnd se afla in fata chiuvetei
de buctrie, Care era problema? Atitudinea ei fata de splatul vaselor
o imbolnvea.
Atitudinea ei era aceea care fcea din activitatea
respectiv o sarcina plictisitoare, neplcut, epuizant, care aproape
ajungea sa distrug celelalte numeroase binecuvntri inconjurtoare,
~i pe care ea le trecea cu vederea. Femeia uita de minunatul cmin, de

95

mobil, de sotul credincios, de copiii sntosi. In schimb se concentra


asupra bosumflrii ei, privind-o prin lupa interesului de sine. Aceasta
este intotdeauna o formula pentru depresie.
De fapt, un anumit grad de tensiune determinat de indeplinirea
unei sarcini dificile (sau presupus dificile) este benefic persoanei, In
conditiile unei atitudini mintale pozitive. Dr. McMillen spunea: .Pot
sa-mi amintesc multe dati cnd a trebuit sa ma deplasez la domiciliul
pacientilor, eu insumi nesirntindu-m prea bine. Am observat c stresul
deplasrii deseori ma vindeca de durerile sau junghiurile minore. Pe
de alta parte, dac as fi plecat la drum cu repulsie, reactia mea gresita
m-ar ti bgat in spital pentru cel putin o sptrnn."
Nu este remarcabil faptul c reactiile noastre la stres determina
urmarile acestuia, de vindecare sau imbolnvire a noastr? Aici avem
dezIegarea secretului unei vieti mai lungi si mai fericite. Noi detinern
cheia acestei dezlegri si putem decide dac stresul va lucra in favoarea
sau impotriva noastr. Atitudinea noastr va hotri dac stresul ne va
face mai buni sau mai amari.'
Pierderea productivittii
Dac depresia duce la apatie, este normal ca ea sa duca si
la pierderea productivittii.
Multi indivizi geniali sau talentati nLl
realizeaza
niciodat
potentialul
lor datorit apatiei generate de
depresie. Pierderile nu afecteaz doar viata aceasta, ci si pe cea
viitoare, (vezi 1 Corinteni 3: l 0-15) Parabola Domnului Isus din Matei
25: 14-30 subliniaz tocmai acest lucru. El a descris revenirea Sa ca
fiind timpul in care robii Sai vor da socoteal ~i l-a admonestat serios
pe unul dintre ei cci fusese "rob viclean si lenes". Acesta nu omorse
pe nimeni si nici nu comisese adulter; pur si simplu nu a fcut nimic
cu talantul druit lui de Domnul. Unii crestini vor pierde rsplti in
aceast viat ~i In viata viitoare deoarece nu folosesc talantii pe care
i-au primit de la Dumnezeu.
Apatia produce apatie, dup cum si depresia produce depresie.
Crestinii au tendinta de a deveni deprirnati ~i apatici dadi vietile lor
nu sunt folosite in Hristos. Hrnirea repetat din Cuvntul Domnului
rara imprtsirea acestuia altor suflete are tendinta de a face persoana
apatica si deprimat, Recent un tnr crestin a crui mare problema
fusese depresia mi-a spus: "Vinerea trecut m-am simtit rninunat!
L McMillen,

op. cit., pago 111

96
Am avut
serviciu."

Depresia, cauza si remediul ei

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt


O

ocazie deosebit de a mrturisi


Exist un remediu extraordinar

credinta mea unui coleg de


prin rnrturisirea credintei

noastre altor oameni.


Iritabilitatea
Persoana care sufer de depresie tinde sa devin iritabil.
irit
faptul c ceilalti sunt intr-o stare bun, plin de energie, iar ea este
gnditoare si mhnit, De asemenea, o irit lucruri mrunte care in alte

conditii ar fi trecut neobservate.


lzolarea
Cazurile severe de depresie due la izolare. IndividuI tinde sa
evadeze din realitatea neplcut a vietii, visnd cu oehii deschisi la
copilria sa frurnoas (care in acest punct ar puteafi ins un rezu ltat al
inchipuirii sale) sau la un viitor din baloane de spun, Este ceva foarte
obisnuit si norma I pentru el, dat fiind fap tu I c prezentul 11deprima.
Visarea cu ochii deschisi este Insa un grav factor de descurajare pentru
procesul de gndire eficient si dar distructiv pentru sntatea mintii.
De asemenea il face pe om necomunicativ si l izoleaz.
Cauza depresiei
Avnd in vedere c depresia este o experienta universal, merita
sa ne ocupm cu examinarea cauzelor ei principale. Voi reda cauzele
standard sugerate, apoi voi prezenta cea mai frecvent cauz.
Tendinte temperamentale
Cu toate c depresia este cornun tuturor temperamentelor,
nici unul nu este asa de vulnerabil in acest sens ca temperamentul
melancolic. DI. Melancolic poate trece prin perioadele cele mai lungi
si mai profunde de depresie comparati v cu oricare dintre semenii sai.
DI. Sangvin poate fi deprimat scurte perioade de timp, dar fiind att de
influentat de mediul su inconjurtor, starea lui se va schimba de in data
ce va avea loc o modificare de mediu. Astfel c aparitia unei companii
vesele in scena poate transforma starea sa depresiv in veselie.
DI. Coleric este un optimist continuu si priveste depresia cu
atta dispret datorit apatiei sale nepractice, inct, in mod obisnuit, nu
devine sclavul ei. Nu este prea preocupat de sine, ci are teluri si planuri
cu btaie lunga care ocup mintea sa in mod productiv, nelsnd loc
depresiei. DI. Flegmatic probabil ocup locul doi In clasarnentul celor

97

cu tendinte depresive, dar perioadele sale de depresie nu vor fi la fel


de frecvente sau de profunde ca aie melancolicului, si aceasta datorit
firii sale vesele si umorului su, Trebuie retinut, ins, c nu suntem
reprezentantii unui singur tip de temperament; astfel, dac o persoan
este predominant flegmatic cu unele tendinte melancolice, ea va fi
vulnerabil la depresie. Sau dac este o combinatie intre coleric cu
putin melancolic, si de aceast data va experimenta depresia. De aceea
vedem de ce este imperios necesar sa intelegern aspectul universal al
depresiei.
Exist trei moti ve care explic
afectat de depresie dect ceilalti.

de ce DI. Melancolic

este mai

l. Cea mai mare slbiciune a sa este egocentrismul. Totul in viat


se raporteaz la el. Petreee mare parte a timpului su autoexaminnduse. Dr. D. Martyn L1oyd-Jones
afirma urmtoarele:
"Problema
fundamental
a acestor oameni este aceea c nu sunt intotdeauna
atenti in a delimita dar autoexaminarea
de introspectie. Toti suntem
de acord c trebuie sa ne autoexaminrn, dar totodat suntem de acord
c introspectia si morbiditatea sunt duntoare. Dar care este diferenta
intre a te auto-examina si a deveni introspect? A~ spune di traversrn
linia de dernarcatie de la autoexaminare ctre introspectie atunci cnd,
Intr-un anurne sens, nu facem nimic altceva dect sa ne examinam
~i cnd aceast autoexaminare
devine principala
preocupare
si
principalul scop in viata noastr.'" In esenta, apoi, diferenta este c
autoexaminarea
este ludabil cnd are ca rezultat aplicarea unor
msuri pentru deficientele constatate. Autoexaminarea
doar de dragul
ei insearnn introspectie, care genereaz depresia.
2. DI. Melancolic este un perfectionist; de aceea lui ii este usor
sa-i critice nu numai pe ceilalti, dar si pe sine. Nimeni nu este att de
nemultumit de munca sa ca DI. Melancolic. Chiar dac ea este cu mult
mai de calitate dect a celorlalte tipuri de temperament, aceasta nu va
avea nici o important pentru el.
Ceea ce il streseaz este faptul c nu ajunge la standardul suprem
de perfectiune impus chiar de el insusi, devenind astfel deprimat In
urma a ceea ce considera el a fi propriul su esec.
Psihologii ne spun c o persoan melancolic are tendinta de
a deveni exagerat de constiincioas,
Dr. Cramer ofer urrntoarea

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt


explicatie: .Deprimatul ia viata prea in serios. Are un domeniu foarte
restrns de interese, dezvolt o druire meticuloas pentru serviciu ~i
se preocup de cele mai miei si insignifiante detalii, in combinatie
cu aceste trsturi se regseste deseori si un avnt irezistibil pentru
atingerea celui mai inalt grad de succes si excelent, Persoana
deprimat poate da la iveal o cantitate surprinztoare
de activitate
constructiv ~i sa i~i asume o malta responsabilitate.
Realizeaz toate
acestea fiind necruttor cu sine. Pentru a obtine rezultate este foarte
dur; se laud cu realizrile sale, afirm plin de sine c lucrarea sa este
unica si c ar fi de neinlocuit, c eforturile sale sunt indispensabile.
Dorinta sa de putere si control si lipsa de apreciere a sentimentelor
altora il fac un om eli care este aproape imposibil de convietuit." I
Vedem astfel cum, chiar si atunci cnd atinge standardul
perfectiunii sale, el poate deveni dezagreabil, neindrgit si neapreciat,
fapt care Il va adnci ~i mai mult in starea de depresie.
3. Un perfectionist are tendinta de a fi nerealist att cu sine, ct si
in ceea ce ii priveste pe ceilalti. Pare incapabil sa se adapteze cerintelor
survenite ca urmare a rnodificrilor din viat.
De exemplu, o persoan foarte activ la biseric - care preda in
cadrul Scolii Duminicale, conduce tinerele grupuri si este activ in
evanghelizarea
la domicil ii - s-ar putea sa nu realizeze c indatoririle
casnice ii soli cita de asemenea atentia. Bineinteles
c standardul
serviciului crestin la biseric este mai ridicat pentru o persoan
celibatar sau pentru un cuplu de tineri cstoriti rara capii fata de
cel al unei mmici cu tre i capii. Responsabilittile
casei, desigur,
nu trebuie prezentate drept scuz pentru absenta de la adunri, ins
restrngerea unor activitti crestine nu are de ce sa ii confere d-nei
Melancolic sentimentul c a renuntat la viata spiritual sau c ar ti o
mam bun, dar nu si o crestin pe msur. Adevrul aici este c nu va
avea succes ca ~i crestin, pn nu va fi o mam bun,
Persoana care afe deja un program incrcat va trebui fie sa-si
neglijeze familia, fie sa-si reduc din indatoriri (ceea ce perfectionistul
va resimti ca vin), atunci cnd este vorba de a prelua noi sarcini.
Ferice de cel care i~i cunoaste propriile sale limite si refuz sa accepte
alte responsabilitti,
atta timp ct nn-si poate duce la indeplinire cele
prezente. Este mult mai bine sa faci o lucrare mrunt, dar bun, dect
I McMillen, op. cit., pago 65

Depresia, cauza si remediul ei

99

una de amploare dar slab. Aceasta este cu att mai valabil in cazul
unei persoane constiincioase CLI tendinte perfectioniste, care, pn nu
da ce are ea mai bun, nu e multumit de realizrile sale. Insatisfactia
in ceea ce priveste propriile realizri conduce de multe ori la depresie.
Ipocrizia

duce la depresie

Crestinul obisnuit participant la adunrile une i biserici care


invat din cuvntul Bibliei, afl de timpuriu standardele vietii crestine,
Dac, ins, el atac slbiciunile sale din exterior In loc sa le supun
controlului Duhului Sfnt din interi or, el poate deveni deprimat.
Sa presupunem
c cineva are o problema cu resentimentele,
amrciunea si ostilitatea. Va invta curnd c acesta nu este standardul
spiritualittii
unui crestin. Dac nu trateaza situatia personal cu
Dumnezeu, el va incerca sa o rezolve prin puterea autocontrolului.
Sa tii sub control mania prin puterea propriei tale vointe nu numai
c nu da rezultat, dar va duce la declansarea unei explozii undeva in
interiorul corpului - hipertensiune,
probleme cardiace, ulcere, colite
sau o multitudine de alte boli - sau poate rezulta intr-o explozie
intrziata. Frustrarea care urmeaz reactiei de manie intr-o situati e
data genereaz depresia.
Adevratul remediu al acestor probleme va fi expus amnuntit
in capito lui urmtor. Este suficient deocamdat a spune c vindecarea
trebuie sa vin din interior, prin puterea Duhului Sfnt,
Problemele fizice
Problemele fizice pot cauza depresia. Ori de cite ori o persoan
este slbit, chiar si cele mai miei greutti sunt amplificate. Aceasta
poate fi evitat In slbiciunile fizice dac retinem principiul apostolului
Pavel in 2 Corinteni 12:9-10: "cand sunt slab, atunci sunt tare". Pavel
a stiut c haru! lui Dumnezeu este indeajuns unui crestin care sufer
de o boal grava sau pentru ori ce alta imprejurare a experientei sale de
copi! al lui Dumnezeu.
Am observat di indivizii pot deveni deprimati dac sufer de o
deficienta mineral sau vitaminoas. Mi s-a spus di vitamina B este
vitamina sistemului nervos, absenta creia poate face un om nervos,
ducnd apoi la frustrare ~i depresie. Este de asemenea evident c unele
femei sufer de o lips hormonal in anumite perioade ale vieti i, iar
aceast deficient produce de multe ori depresii. nainte ca cineva sa

100

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

atri buie depresiei sale motive spirituale vor trebui investigate cauzele
fizice de ctre un medie; oricum, majoritatea oamenilor inclina mai
degrab sa pun depresiile lor pe seama problemelor fizice, dect sa
considere c au fost induse spiritual si afectiv.
Satana
Majoritatea predicatorilor biblici ne reamintesc c diavolul poate
sa copleseasc un crestin, rara a locui in om sau a-l poseda. Este
adevrat c unii crestini par a fi deprimati de cel ru. Pe mine personal
nu ma impresioneaz aceast motivare deoarece Biblia ne spune: "Cel
ce este in voi este mai mare dect cel ce este n lume". Deci, dac un
crestin este deprimat de dia voI este datorit faptului c el nu a "ramas
In Hristos" sau nu este "plin de Duh Sfnt". Am vzut deja ce le nou
caracteristici aIe vieti i pline de Duh Sfnt. Nu gsesc c depresia ~i
are loc in viata unui crestin plin de Duh. Dar trebuie sa nu uitrn c
nu toti crestinii sunt plini de Sfntul Duh. Este necesar sa intrunim
conditiile subliniate in capitolul respectiv si sa umblm cluziti de
Duhul Sfnt pentru a evita sa fim deprimati de Satan.
Revolta si necredinta
Psalmul 79 arata felul in care Israel l-a limitat In mod serios
pe Dumnezeu prin necredinta lor plin de revolt. Limitarea lui
Dumnezeu, cnd in revolta lor au refuzat sa se incread in EI, i-a
determina t sa fie deprimati
in diversele circumstante.
Termenii
"necredinW'
si "revolta" sunt folositi in acest caz unul ca substitut
pentru celai alt, deoarece necredinta are ca urmare revolta, iar revolta
duce la necredint.
Dac omul L-ar cunoaste pe Dumnezeu exact asa curn este EI,
atunci implicit L-ar crede. In sa, deoarece credinta sa este att de slab,
el afe tendinta de a se revolta impotriva incercrilor sau cluzirii
Domnului, iar revolta si necredinta due la depresie.
Cu ctiva ani In urm o foarte bun lucrtoare crestin a venit
la mine pentru consiliere. Se afla deja in prpastia adnc a apatie i
cauzate de depresie. Sftuind-o, mi-am dat seama c era ostil multor
persoane, foarte amara si revoltat impotriva lui Durnnezeu. Se pare
c o cunostint bine intentionat, dar prost condus, a convins-o sa
apeleze la o slujb special de tratare pentru a fi "vindecata" de o
boal veche. Slujba a avut loc, iar ea a fost declarat "vindecata". De

Depresia, cauza si remediul ei

101

indat femeia a renuntat la tratamentul medicamentos si a inceput sa


spun tuturor ce lucrare minunat fcuse Dumnezeu.
O perioad de timp intreruperea tratamentului medicamentos nu
a avut efecte negative, apoi ins brusc, rara avertisment, a fost prins
de gheara bolii vechi. Ea apel din nou la medie ~ relu tratamentul,
care puse capt problemei, lns nimic nu a fost inventat pn acum
pentru a pune capt revolte (exceptnd recunoasterea acesteia drept
pcat groaznic si apelarea la Durnnezeu pentru a o inltura). In timpul
sedintei de consiliere ea si-a dat seama di era suprat pe Dumnezeu
c nu a vindecat-o asa cum a vrut ea. Femeia nu se rugase pentru
voia lui Dumnezeu; In schimb, ea se rugase pentru voia ei, cernd
ca Dumnezeu sa-i indeplineasc rugciunea exact asa cum ceruse ea.
Deoarece EI nu o fcuse ea se revolt cu necredint impotriva Lui si,
In frustrarea ei, deveni tot mai apatica ~i mai deprimat. Refuza sa
accepte pcatul revoltei ei, continund sa-si prescrie propriul remediu
pentru .vmdecarea vechii boli". Evident c nu era constient de
existenta unei probleme mult mai grave dect vechea boa l - adic
revolta - si c Dumnezeu se folosea de boala ei pentru a o ajuta sa-si
recunoasc pcatul.
In loc sa se pociasc de pcat prin metoda simpl oferit de
mine si sa caute harul lui Durnnezeu pentru a putea trai cu boala ei
(2 Corinteni 12:9), ea a persistat in revolta ei. Astzi ea este internata
intr-o institutie de boli psihice deoarece depresia ei a luat forme mai
grave si ea a pierdut simtul realittii. Acesta este un caz rar, dar ilustreaz rara doar si poate faptul c revolta genereaz depresia.
Cadere psihologic
Exist o cadere psihologica fireasc de fiecare data cnd se
finalizeaz un proiect de mare amploare. Un individ foarte energie si
creator poate fi fericit si multumit pe timpullucrulu
la un proiect pe
termen lungo Dar in momentul In care este atins tinta urrneaz nu de
putine ori o perioad de depresie datorat faptului di individui nu a mai
putut sa demareze alt proiect la fel de valoros ca precedentul. Aceasta
ar putea explica foarte bine de ce multi pastori prsesc bisericile in
cel mult 6 luni dup incheierea programului de constructie, Cu greu
mi-am dat seama c aceasta era reactia fireasc, natural la incheierea
cte unui proiect pe terme n lungo Starea de depresie este eliminata
odat cu demararea de noi proiecte si fixarea de tinte mai inalte, care

102

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

sa le inlocuiasc pe cele atinse. Ilie, marele profet, a avut o experient


asernntoare dup ce a chemat foc din cer si a injunghiat 450 de
profeti ai lui Baal. EI s-a asezat sub un ienupr ,,1?idorea sa moar,
zicnd: Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, cci nu sunt mai bun
dect printii mei.o" (1 Imparati 19:4) Acest profet dotat, deosebit
de credincios Domnului, a avut puternice tendinte melancolice, dar
datorit credinciosiei lui Dumnezeu el a mers mai departe spre culmi
mai inalte de slujire a Domnului su, deoarece el si-a atintit privirea
asupra slujirii Stpnului.
Autocornptimirea
- cauza fundamental a depresiei
Pe ct de importante par, cauzele metionate mai sus nu sunt
cauzele fundamentale
aIe depresiei. De mult prea multe ori ele
reprezint scuza folosit de unul sau altul pentrujustificarea
depresiei,
neapelndu-se la Dumnezeul Cel Atotputemic pentru minunatul Su
remediu. Adevrul este c o persoan devine deprimat doar dup ce
o perioad de timp s-a complcut in pcatul autocompatimirii.
Am
chestionat sute de indi vizi care au fost deprimati ~i inc nu am gasi t
vreo exceptie a acestei reguli. Un nurnr de oameni au negat drept
cauz autocomptimirea,
dar in urrna unei analize mai amnuntite ei
au ajuns sa admit c perioada de depresie a fost precedat de una de
autocomptimire,
Dr. McMillen
subliniaz
diferitele
boli fizice produse de
senti mente precum gelozia, invidia, egoismul, ambitia, frustrarea,
mania, resentirnentele
si ura. Apoi el observ: .Aceste sentimente
productoare de boli sunt legate de protejarea si rsftarea eului, ~i
ele pot fi cuprinse sub un singur titlu - egocentrism". EI mai afirm:
.Jvleditarea cronica asupra durerilor sufletesti si insultelor indica o
adaptare defectuoas, care poate atrage dup sine orice stare, incepnd
picioarelor si pn la nebunie. Cea mai obisnuita
forrrn de reactie gresit este autocomptimirea":

de la mncrimea

Pcatul autocompatimirii
este att de subtil, Inct deseori nu-I
recunoastem a fi ceea ce este de fapt. Pe cnd tineam adunri intr-o
biseric cu ctiva ani in urrn, o foarte drgut doarnn crestin de
aproximativ
70 de ani m-a abordat in problema .xepresiei" sale.
Aceast femeie prea o crestin matura, cu o minte dotata si cu
l

lbid., pago 110

Depresia, cauza si remediul ei

103

experient bogat de predare la grupa de studiu biblic avansat. Pastorii


altor biserici ii spuseser: "Sunteti cea mai bun invttoare biblic
pe care am cunoscut-o la niveI de biseric local" si era evident
capacitatea ei de ptrundere a Cuvntului lui Dumnezeu.
La inceput nu am stiut cum sa-i aduc la cunostint
autocomptimirea si, in timp ce ea vorbea, I-am cerut lui Durrmezeu in tain
o lurnin. Nu dup mult timp m-am pomenit c o intreb dac se bucur
de biserica ei, iar rspunsul primit mi-a dovedit imediat di atinsesem
"nervul sensibil", dici ea spuse: "Nimeni nu ma apreciaz acolo. De
fapt, acesti oameni nu prea sunt prietenosi. Majoritatea dintre ei sunt
tineri cstoriti $i nu acord atentie unei vduve ca mine. Din punctul
lor de vedere, dac n-as mai veni la biseric de acum inainte, ei nici nu
ar observa. N-au nevoie de mine; chiar uneori duminica, vin si plec de
la adunare rara ca cineva sa-mi adreseze vreun cuvnt."
Asta-i! Depresia determinata de autocomptimire,
Doar notnd
cele spuse de ea a fost posibil sa o conving pe acea scump doamn
c ea se complcuse in pcatul autocomptimirii,
ceea ce i-a cauzat
depresia. Sunt primul care recunoaste c autocornptimirea
e fireasc.
Dar Biblia ne invat rspicat sa nu ne lsm dominati de omul cel
vechi, firesc, ci sa "umblam prin Duhul". (Galateni 5: 16)
ntr-o zi am trecut sa-l vd pe un prieten pastor ~i pe sotia acestuia.
In timp ce serveam o ceasc de cafea a sunat telefonul si a rspuns
pastorul. De indat ce se indeprtase suficient de noi, sotia sa spuse:
"A~ dori sa te intreb ceva. De ce in prezent am perioade de depresie
mai lungi dect atunci cnd am inceput activitatea pastoral? Lucrul
merge bine, Durrmezeu binecuvnteaz,
avem destul pentru traiul
zilnic ~i totusi descopr c trec prin perioade mai dese de depresie
acum, dect cnd aveam probleme mai mari."
Nevrnd sa destram o bun prietenie, am intrebat-o: .Esti sigur
c vrei sa afli?" "Da," replica ea. "Nu prea e ceva frumos; de fapt e
chiar urt," am zis. Ea a insistat: "Nu-mi pas cum este, as dori sa
aflu care-i cauza." Am informat-o ct de fin am putut asupra faptului
c se complcuse in pcatul autocornptirnirii. N-am sa uit niciodat
privirea plin de mirare si surpriz de pe fata ei. Cred c nu as fi
obtinut o reactie mai spontan nici dac i-a~ fi dat o palma. Din fericire
retinusem o bun parte din conversatia noastr precedent pentru a-i
oferi o ilustrare.

104

nvngnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Depresia, cauza si remediul ei

Tocmai imi spusese ct de dezgustat


era de presedintele
Cornitetului de Educatie Crestin, Se pare c ea formulase un proiect
de mult dorit, care ar fi ajutat in mare msur pstorirea tineretului
in biserici. Ea l-a prezentat Cornitetului Misionar deoarece avea
de-a face cu viitorii misionari voluntari. Acestia l-au predat cenzorilor deoarece era vorba de finantare. Cenzorii l-au artat Sfatului de
Frati fiindc implica viata spiritual a bisericii. Apoi a fost dezbtut
de intreg Comitetul Consultativ, com pus din toti alesii adunrii si,
in fina l, a obtinut votul unanim al bisericii. Toti erau bine dispusi;
au avut parte de un frumos timp de rugciune, anticipnd folosirea
acestui program de ctre Dumnezeu in viitor, pentru a ajuta multor
tineri voluntari in cmpul de misiune.
Apoi s-a intmplat! Presedintele Comisiei de Educatie Crestin
a abordat-o in mod critic: "A~ dori sa stiu de ce intotdeauna
dumneavoastr si sotul ocoliti Comitetul de Educatie Crestin. Evident
considerati c aceast Comisie nu reprezint o parte necesar bisericii
noastre. Cred c voi demisiona." Pentru prima data sotia pastorului
~i-a dat seama c ocolise neintentionat acest comitet. Din acest punct
al relatrii am intervenit si am incepur sa-i anticipez modul de gndire
spunnd: "Cu sigurant c te-ai intors acas de la ora de rugciune in
acea sear si te-ai complcut in gnduri cum ar fi: Cine se crede el
c este, criticndu-rn pentru un proiect care a obtinut votul unanim al
bisericii? Eu sunt cea care face majoritatea lucrrii. mi aduce un plus
de sarcin orarului meu ~i asa destul de incrcat ~i ce multumire capt
pentru aceasta? Acest om este mai preocupat de propria-i apro bare de
mica insemntate dect este de continuarea lucrrii lui Dumnezeu.
Apoi a doua zi ai permis gnduri similare de autocomptimire;
la fel
cum dup ploaie vine soare, autocomptimirii
ii urmeaz depresia."
DI. Maxwell Maltz a fcut afirmatia: "Nimeni nu poate nega c in
acelasi timp exist si un pervers simtrnnt al satisfactiei in autocomptirnire. "1
Biblia ne spune: "Ceea ce seamn omul aceea va secera."
cite ori o persoan seamn semintele autocompatimirii
ea va
rezultatul acesteia - depresia.
Unul din cele mai bune cazuri de autoanaliz pe aceast
a aprut in pagina sportiva a ziarului San Diego Union. Unul
l Maltz, op.cit., pago 148

Ori de
secera
tema
dintre

105

cei mai cunoscuti antrenori de fotbal din Liga Fotbalului American,


un fost juctor de o rernarcabil abilitate, a surprins lumea sportiva
prin brusca sa demisie. Avea o echip bun si se astepta sa cstige
campionatul Ligii Fotbalului American. Cumva lucrurile se pare c
i-au fost nefavorabile si cu toate c echipa cstigase meciurile dificile,
se prea c le pierde pe ce le usoare. Imediat dup demisie el s-a izolat
si numai dup tratative intre proprietari i echipei si ceilalti juctori si
antrenori, acesta a acceptat sa reconsidere pasul, ceea ce a ~i fcut in
final. Mai trziu, fiind intervievat de un reporter, el spuse referitor la
acest subiect: "Lucrul la care m-am gndit in ultima instant - de a
nu demisiona - a fost cel la care ar fi trebuit sa ma gndesc in primul
rnd. Am trit o viat victorioas, dar acum fceam exact contrariul capitulam. Nu am fost rational, Nu stiu ce s-a intmplat. Pur ~i simplu
nu gndeam corect." Cnd a fost intrebat cum a luat decizia de a se
reintoarce in lume a fotbalului el a replicat: .Atunci cnd am incetat
sa-mi plng de mila si rni-am revenit. De aceea mi se spune Cposul;
cred c eu pricep numai cnd invt pe pielea mea."
Ferice de ornul care, la fel ca si acest mare antrenor de fotbal,
poate infrunta slbiciunea
autocomptimirii,
considerand-o
cauza
depresiei. Astfel, btlia este pe jumtate cstigat. Cci, odat ce am
inteles c autocornptimirea
produce depresie si c este un pcat, tot
ceea ce trebuie sa facem este sa venim in fata lui Dumnezeu pentru
vindecare. Remediul autocornptimirii
este identic cu cel al fricii si al
mniei sau al oricrei alte slbiciuni umane ~i va ti studia t amnuntit
in urmtorul capitol.

Capito lui Il

CUM

sA-TI NvrNGI SLBICIUNILE

Folosindu-ti temperamentul ca avantaj


Scopul fundamental al acestui studiu pe temperamente este acela
de a examina att laturile noastre pozitive, ct si pe cele negative si
de a apela la Duhul Sfnt pentru umplerea Sa si pentru puterea Sa in
depsirea slbiciunilor, Dr. Henry Brandt a definit persoana matura ca
fiind cel ce "este suficient de obiectiv cu sine pentru a examina att
punctele forte, ct si slbiciunile sale si are un program planificat pentru
depsirea slbiciunilor." Cu ajutorul acestui studiu pe temperamente
poti sa-ti analizezi ambele laturi si, credem noi, poti sa-ti construiesti
un program planificat pentru depasirea slbiciunilor tale.
Examinnd mai atent cele patru temperamente clasice si privind
obiectiv la tine, ar trebui sa poti sa determini crui tip i apartii. Nu
uita c nimeni nu este reprezentantul unui tip unic de temperament.
Majoritatea oamenilor apartin predominant unui tip avnd tendiate
spre cel putin unul din celelalte.
Odat stabilit temperamentul de baz, acord atentie deosebit
laturilor pozitive si negative. Nu este dorinta lui Dumnezeu ca
trsturile tale naturale sa fie distruse, Voia Sa este ca Hristos sa fie
slvit In fiecare domeniu al vietii tale In cadrul propriei personalitti.
S-ar putea sa descoperi c unele puncte forte naturale sunt neglijate In
viata ta sau c altele sunt suprasolicitate intr-att inct actiunile tale
devin .faptele firii".
O analiz sincera a slbiciunilor tale poate fi foarte folositoare
indicnd acele domenii din viat care au ne voie de ungerea Duhului

108

Cum

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Sfnt. De retinut un aspect important: dac esti crestin, nu trebuie


sa fii un rob al slbiciunilor tale naturale. .Jvlultumiri fie aduse lui
Dumnezeu, Care ne poart intotdeauna in carul Su de biruint in
Hristos ..." (2 Corinteni 2:14)
Dumnezeu In marea Sa intelepciune providential ne-a creat
pe fiecare din noi dup bunul Su plac (Apocalipsa 4: 11), de aceea
nimeni nu ar trebui sa-si urasc temperamentul, ci sa recunoasc faptul
c suntem fcuti in chip tainic si minunat ~i c Dumnezeu foloseste
temperamentul natural al omului atunci cnd acesta este plin de Duhul
Su Sfnt. Dumnezeu ne-a creat pe fiecare pentru un scop anume; prin
puterea Domnului vom deveni vasele desvirsite pe care EI doreste sa
le utilizeze.
Cu ajutorul studiului, stabileste ce temperament esti, intocmeste
o lista a slbiciunilor tale naturale, apoi cauta plintatea Duhului Sfnt
pentru a le invinge.
Dup ce auzise o serie de mesaje pe tema temperamentului
controlat de Duhul Sfnt, un comerciant crestin s-a cercetat cu
atentie ~i a conceput urmtorul tabel cuprinznd concluziile sale. Eu
nu confirm metoda sa de analiz ci doar am impresia c a dovedit o
cercetare intr-att de amnuntit inct merita sa fie redat. Dar poate
c el nu a reusit sa-si stabileasc corect procentele temperamentului
su, considerndu-se aproximativ 45% sangvin, 35% coleric, 10%
melancolic si 10% flegmatic. S-ar putea ca el sa fie o combinatie
plcut de sangvin-coleric, Deci dac intentionezi sa folosesti aceast
schema de analiz ti sugerez adugarea unei rubrici suplimentare aceea a "punctelor forte" care ti-al' fi necesare.

sa-ti invingi slbicunile

RADIOGRAFIA

laturi
pozitivc

109

TEMPERAMENTULUI

MEU

Sangvin

colcric

mclancolic

flegmatic

Vesel

prieten
credincios

rezistent

Optimist

nu se descurajeaz usor,

Prietenos

optimist,

pregati t de
sacrificiu

om de 'incredere

critic

i piace sii tachineze

fire schirnbtoare

indifcrent

lider,
bun coechipier,

la tensiuni

sirnt al umorului
vesel

hotrt,
aventurier
sliibiciuni

voint slab,

Impetuos
lips de

ncepe u~or -

compasiune

termina greu,

dur
nerbdtor

agitat,

actioneaz

sub

lenes

impulsul
sentimentelor
nerbdtor

slibiuni

lasciv

spirituale

nedirectionat

urmrile
negative

aie

tendintelor
de mai sus

critic

rnirea

probleme

decizii pripite

folosirea

financiare,
delsare,

severitate

timpului

excesiv fata

serviciu penrru
lucrri inutile

de copii

instabil itate
pe perioade

gesturi

de

standarde
pre nalte

ostilitate

~i atribuie
lucrrile lui

contrazic sau
deranjeaz

vorba,

Dumnezeu
Lips de

cerinte prea
mari de la copii

inceperea
concornitent

buniitate
promptitudine

intrigant

indelungare
de timp,
pierderea
timpului

eu

a mai multor

la replica

lucruri,
distragerea

severitate
excesva

atentiei
nerbdarea

fata

de melancolici
Irnprtirea gre~it a rimpului,
obiceiuri
gresite

de

studiu
iritabilitate
la sunete
reactii
instan-tanee
la eircumstantele date
Amnri

de oamenii

fat
care

altora

prin

dure

lipsa efortului

constant

Cum sa-ti invingi slibiciunile

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

110

Egoismul - cauza slbiciunilor umane


Urmtoarea schema inftiseaz simplu slbiciunile
fiecrui temperament.

naturale

sangvin

coleric

melancolic

flegmatic

voint slab

mandrie
im petuozi tate
duritate
iutime

fire
schimbtoare
egocentrism
spirit critic
pesurnsm

indolent

agitatie
egotism
instabilitate
ernotionala

aie

tachinare

Incptnare
nehotrre
team

manie
egoism

Dup
cum am mai subliniat,
temperamentele
sangvincolerice sunt extravertite, problema lor major fiind mania, pe cnd
temperamentele melancolic si flegmatic sunt introvertite, cu problema
fricii. Schema indica cu claritate faptul c acestea dou, ca de altfel
toate slbiciunile fundamentale aIe omului, ~i au rdcina in egoismo
Intere su l de sine este acela care il determina pe om sa fie agitat,
cu voint slab, iute, impetuos, egocentric, lenes, critic, terntor sau
deprimat. Egoismul a fost pcatul originar al lui Satan (Isaia 14),
al lui Adam ~i al Evei (Geneza 3) si al lui Caino Un studiu asupra istoriei
umanittii va da la iveal faptul c neomenia unuia fata de altul este
cauzat de egoismo Acesta din urm reprezint cauza fundarnental a
intregii dureri si mizerii de inceput de secol XX. Egotismul, mandria,
contemplarea de sine, constiinta de sine precum si multe alte cuvinte
sunt folosite pentru a-l descrie, dar nu contribuie nicidecum la scderea
faptului c cea mai important slbiciune a omului este egoismul.
Nu este adevrat doar in ceea ce priveste relatia omului cu Dumnezeu,
ci si cu semenii sai.
Dac standardul
il reprezint
ce le IO porunci, atunci veti
descoperi c omul altruist le va pzi, pe cnd omul egoist le va inclca.
De exemplu, omul care este altruist in relatia sa cu Durnnezeu va
asculta cu smerenie de Domnul si I se va inchina doar Lui; nu va lua
numele Su in desert si nici nu va accepta chipuri cioplite; va cinsti
ziua Domnului si nu o va folosi in scopurile sale egoiste. In relatiile

111

sale cu semenii, altruistul i~i va cinsti tatl si mama; nu va fura, nici


nu-si va desconsidera
vecinul apelnd
la mrturie
mincinoas
impotriva sa sau la adulter si nici nu va pofti ceea ce posed vecinul.
De aici se observ cu usurint c inima egoista este rdcina tuturor
pcatelor, S-ar putea sa existe sub o multitudine de aspecte, ins rul
decurge intotdeauna din egoismo
Unul dintre cele mai dificile lucruri pe care trebuie sa le invete
omul este principiul Domnului
Isus: "Cine ~i va pstra viata,
o va pierde; si cine i~i va pierde viata pentru Mine, o va castiga."
(Matei 10:39) Cnd credinta si consacrarea omului ating punctul In
care el este dispus s-si prede a viata complet in mna lui Isus Hristos,
Duhul lui Durnnezeu va trata problema egoismului su, Vindecarea
este fundamental,
dar data fiind puterea obisnuintei, vor mai exista
reveniri ocazionale la modelul anterior de comportare; dac omul nu
continua sa "ramana in Hristos" sau sa "umble prin Duhul", el se va
intoarce la comportamentul
vechi.
Duhul Sfnt - tratamentul

Domnului

pentru slbiciunile

temperamentale
Dup cum am atras atentia In capitolul 6, ce le nou caracteristici
aIe omului plin de Duh Sfnt furnizeaz o energie impotriva tuturor
slbiciunilor tale innscute. Dorinta lui Dumnezeu nu este aceea sa fii
dominat de slbiciunile tale mostenite, ci sa fii plin de Sfntul Duh,
astfel eliberndu-te de ele.
Duhul Sfnt nu locuieste automat in oricc fiint orneneasc.
Din con tra, El slsluieste doar in aceia care prin credint l-au
primit pe lsus Hristos ca Mntuitor personal. Biblia ne spune: .Dac
n-are cineva Duhullui Hristos, nu este al Lui." (Romani 8:9) Cu alte
cuvinte, nu este copil a lui Dumnezeu dac nu are Duhul Su, Dar dac
i~i pune increderea in Hristos, atunci Dumnezeu ii trimite Duhul Sfnt
In inima sa. Dac nu l-ai primit niciodat pe Isus Hristos ca Domnul si
Mntuitorul tu personal, nevoia ta cea mai urgent este de a te smeri
si de a-L invita In viata ta. Biblia ne spune:
"Oricine
va chema Numele
Domnului,
va fi mntuit."
(Romani 1O: 13) Dac esti gata sa recunosti pe Isus Hristos ca Domn al
vietii tale, atunci invita-L sau, dupa cum zice Biblia, "cheama Numele

112

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Domnului." Mntuirea nu este un proces impovrtor, de lunga durata


- este o experient instantanee. Isus a denumit-o "na~terea din nou" si
a asemnat-o cu nasterea fizic, Nasterea ta fizic a fost o experient
instantanee, deci la fel ar trebui sa fie si cea spiritual. Este adevrat
c Duhul lui Dumnezeu vorbeste inimilor noastre prin Cuvntul lui
Dumnezeu perioade indelungate de timp si multi oameni trec printr-un
lung proces de reflectare asupra acceptrii lui Hristos, dar pentru a-l
primi in viat individui va trebui sa aib experienta special a invitrii
sau chemrii Numelui Domnului. Isus Hristos nsusi a spus fiecruia
in parte: .Jat, eu stau la us si bat; dadi aude cineva glasul Meu si
deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el si el cu Mine." (Apocalipsa
3:20) Cuvntul a "cina" inseamn a avea prtsie; dadi doresti sa ai
prtsie cu Isus prin Duhul Lui Sfnt, atunci va trebui sa-L inviti In
viata ta. Doar in acest fel poti avea pcatele trecutului iertate, duhul
tu iertat si viata umplut de Duhul Sfnt.
Duhul Sfnt umple doar viata credinciosilor, iar credinciosi sunt
aceia care L-au invitat pe Isus Hristos sa vin si sa locuiasc In ei ca
Domn ~iMntuitor. Orice alta cale cauti pentru a-ti invinge slbiciunile
sau pentru a avea prtsie cu Dumnezeu, va fi in zadar. Isus Hristos a
spus: .Eu sunt Calea, Adevrul si Viata; nimeni nu vine la Tatl dect
prin Mine." (Ioan ]4:6)
Dac nu ai chemat Numele Domnului Isus pn acum niciodat,
te indemn sa o faci chiar acum. EI este singura cale ctre Tatl, singura
surs de putere pentru depsirea slbiciunilor tale.
nvingerea slbiciunilor
Dac esti crestin, tu posezi deja puterea de a invinge propriile
slbiciuni, Acea putere este Duhul Sfnt. Dac esti plin de Duhul Sfnt,
conform celor descrise In capito lui 6 si 7, EI va invinge slbiciunile
tale. Dac, ins, descoperi c intristezi sau stingi Duhul lsnd loc
rnniei, fricii sau oricror altor slbiciuni cuprinse in tabelul anterior,
exist remediu. Cu toate c este de natura general, urmtorul program
de depsire a slbiciunilor este foarte eficient.
Accept-ti slbiciunile ca fiind pacate!
Nu gasi scuze pentru slbiciuni, zicnd "asta-i firea mea" sau
"n-am ce-i face, asa e felul meu". Prea multi crestini sunt maestri ai

Cum

sa-ti invingi

slbiciunile

113

evadrilor intelectuale si refuz sa se confrunte cu laturile lor negative


privindu-le ca pacate. Doar pentru faptul c evadarea din realitate este
o practic aHHde uzual in zilele noastre, nu inseamn c ea este o
scuz pentru crestinii care o accept. Fii realist. Dac il cunosti pe
Hristos poti infrunta orice. Biblia ne spune: .Pot totul in Hristos, Care
ma intreste." (Filipeni 4: 13) Aceast afirmatie este fie adevrat, fie
falsa. Dac este falsa, atunci Dumnezeu este un mincinos, Biblia nu
este demn de incredere, iar noi putem sa dm uitrii intreg mesajul
crestin. Pozitia aceasta este de neconceput si, sincer vorbind, ar lasa
omul fara posibilitate de vindecare. Dac un om nu-L cunoaste pe Isus
Hristos, s-ar putea sa refuze sa se confrunte cu adevrul slbiciunilor
sale, deoarece nu are acces la puterea Duhului Sfnt pentru a le
inltura. Dar aceasta nu constituie problema ta dac esti crestin. Astfel,
considera-ti slbiciunile pacate.
Institutiile de deza1coolizare subliniaz in mod cIar faptul c
primul pas spre vindecarea alcoolicului este ca acesta sa recunoasc
c este alcoolico Pe baza aceluiasi rationament, dac nu recunosti
c esti un crestin mnios, plin de resentimente ~i amrciune sau
unul temtor si ingrijorat, vei fi dominat de manie si team pn
in rnormnt. Dac esti un individ deprimat ca urmare a acceptrii
pcatului autocomptimirii, ti vei sfrsi viata bntuit de efectele
indelungatelor perioade de depresie. Indiferent care ar ti slbiciunea
ta, fa primul pas urias spre vindecare, recunoscnd-o ca pcat, apoi
apeleaz la Dumnezeu pentru minunatul Su remediu.
Mrturiseste-ti de fiecare data pcatele
l Ioan 1:9 afirm: .Dac ne mrturisim pcatele, EI este credincios
~i drept ca sa ne ierte pcatele si sa ne curteasc de orice nelegiuire."
Fiecare crestin ar trebui sa memoreze acest verset ~i sa-l aplice de
fiecare data cnd pctuieste. Acest verset, cu toate c s-ar potrivi
pctosilor care au nevoie de mntuire, este de fapt scris crestinilor,
Ioan se adreseaz "copila~ilor", cci el vorbeste celor care sunt copii
ai lui Dumnezeu prin credint. Cineva a denumit acest verset "sapunul
crestinilor", Scopul su este de a fi folosit cu regularitate pentru a
ne feri de traversarea unor perioade indelungate de timp cu pcat in
vietile noastre.
Conform Bibliei: .Dac as fi cugetat lucruri nelegiuite in
inima mea, nu m-ar fi ascultat Domnul." (Psalmul 66:18) Viata de

114

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

rugciune a crestinului este scurtcircuitat atta timp ct exist pcat


nernrturisit in viata sa. Dac nu recunoaste mania si teama ca pacate,
eficienta rugciunii sale va fi diminuat. nsa viata de rugciune poate
fi restabilit din mornentul in care se apeleaz la mrturisire.
"Ct de des sa aplic l Ioan 1:9?" este o intrebare care mi-a
fost adresat de multe ori. Rspunsul meu este intotdeauna acelasi:
.De fiecare data cnd pctuiesti imediat ce devii constient de pcatul
tu." Nu lasa sa treac timp in tre pcat si mrturisire. De fiecare data
cnd iti "ie~i din fire" sau devii terntor sau deprimat, tu intristezi
sau stingi Duhul Sfnt. n clipa l'n care devii constient de acel pcat,
mrturiseste-I
si multumeste-I lui Dumnezeu pentru iertarea acordat
si pentru indreptatirea Sa.

Roag-L pe Tatl tu Ceresc ~i iubitor sa-ti indeparteze


acest obicei
"ndrazneala pe care o avem la EI este c dac cerem ceva dup
voia Lui, ne ascult. Si dac stim di ne ascult orice l-am cere, stim
c suntem stpni pe lucrurile pe care I le-am cerut." (l Ioan 5: 14-15)
Victoria asupra fricii ~i mniei este voi a lui Dumnezeu. Aceste
versete ne arata CUI11nu se poate mai limpede c putem fi siguri de
rspunsul rugciunilor noastre atunci cnd cerem in conformitate cu
voia Sa. Astfel, cnd cerem Dornnului sa ne vindece de obiceiurile
noastre rele, putem fi siguri c EI o va face. Isus a spus: .Toat puterea
Mi-a fost data in cer si pe pmnt, Duceti-v si faceti ucenici din
toate neamurile ... " (Matei 28:18-19) Din moment ce Domnul Isus are
toat puterea, pe care a si demonstrat-o crend cerurile si prnntul
si, implicit, omul, in mod cert are puterea de a invinge slbiciunile
noastre naturale.

Sa crezi c Dumnezeu ti-a dat victoria


Romani 14:23 ne spune c "tot ce nu vine din incredintare
este pcat". Multi crestini se poticnesc chiar aici deoarece ei nu se
"simt vindecati" dup ce au cerut vindecarea. Sentimente!e noastre
nu au nimic a face cu aceasta. n schimb, noi trebuie sa ne bazm
pe promisiunile
lui Dumnezeu ~i sa ne asteptm la victorie. Poti sa
realizezi tot felul de lucruri prin Hristos care te intreste. Inclusiv sa fii
amabil in loc de mnios, incredintat in loc de ingrijorat, incredinteazti soarta Domnului in loc sa te ingrijorezi de situatie,

Cum

sa-ti nvingi slbiciunile

115

Cea mai bun cale pe care o cunosc de a accepta victoria - dup


ce ai intrunit conditiile - este de a-I multumi Lui prin credint pentru
victorie. l Tesaloniceni 5: 18 zice: "Multumiti lui Dumnezeu pentru
toate, cci aceasta este voia lui Dumnezeu, in Hristos Isus, cu privire
la voi." Deoarece voia lui Dumnezeu este de a multumi pentru toate,
atunci prin credint putem multumi pentru eliberarea de slbiciunile
noastre dac, fiind asculttori, i-am cerut victorie.

Cere plintatea Duhului Sfnt (Luca 11:13)


Pentru a te ajuta In continuare In depasirea slbiciunilor,
Iti
reamintesc sa ceri plintatea Duhului Sfnt dup CUlli am descris in
capitolul 7. Dac ti-ai recunoscut deja slbiciunea drept pcat, l-ai
mrturisit si ai cerut Tatlui Ceresc victoria prin credint, atunci de
ce nu te-ai pregati sa-L slujesti pe Dumnezeu prin viata ta, cerndu-i
plintatea Sa si creznd din nou c Dumnezeu a indeplinit ceea ce L-ai
rugat?

Umbl prin Duhul ~i rmi in Hristos


(Galateni 5:16; Ioan 15:1-11)
Domnul Isus a spus: .Dac rmneti in Mine si dac rrnn in
voi cuvintele Mele, cereti orice veti vrea si vi se va da." Viata de
"ramanere",
de dependent, este viata plin de Duh Sfnt. Ambele
sunt felu! in care DOI11nul Isus ne vrea sa trim in aceast generatie.
Urmtorii pasi sunt sugerati ca metod de umblare prin Duhul sau
rmnere In Hristos:
Fii plin de Duh Sfnt dup cum am artat mai sus.
Permite Cuvntului lui Dumnezeu sa reprezinte o parte obisnuit
a vietii tale. Din moment ce Cuvntul este o Carte supranatural, va
face o lucrare supranatural
In viata credinciosului
care o citeste.
Un crestin plin de Duh va citi Cuvntul lui Dumnezeu deoarece el
este singura surs de hran spiritual. Pentru a fi credincios in acesta
privint, fiecare trebuie sa-si stabileasc o perioad regulat de timp
pentru citire. Dac esti un crestin proaspt, da-mi voie sa-ti sugerez sa
incepi cu Evanghelia dup Ioan, citeste Prima Epistola a lui Ioan, apoi
cea ctre Filipeni si Efeseni de mai multe ori; apoi citeste intreg NouI
Testament. Pn nu a parcurs Noul Testament crestinul nu ar trebui sa
treac la Vechiul Testament. Cu toate c obiceiul cititului zilnic este

116

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

esential pentru umblarea constant prin Duhul, evita pericolul de a


deveni legalist in ceea ce priveste indatoririle tale zilnice. In mod sigur
Durnnezeu intelege atunci cnd ajungi sa te culci la ora 2 noaptea
ca mai apoi sa trebuiasc sa te trezesti la 6 ~i sa te grbesti spre o
intlnire matinal de afaceri. El, Cel care ne-a iubit att de mult, inct
a murit pentru noi, intelege nevoia de odihn a corpului nostru. EI de
asemenea intelege ritrnul alert in care trim.
De aceea, noi continum sa ne bucurrn de plintatea Duhului
Sfnt, chiar dac intr-o anume zi nu am reusit sa citim Cuvntul.
Insa crestinul plin de Duh Sfnt va dori sa-si hrneasc sufletul din
Cuvntul Dornnului ori de cite ori este posibil.
Rugciunea
zilnic. Deoarece
rugciunea
este prtsia cu
Dumnezeu, ea va trebui sa ocupe un loc obisnuit in viata crestinului
care umbl prin Duhul. Cnd vorbim de rugciune multi oameni se
gndesc la perioadele prelungite in singurtatea camere i loro Aceste
perioade speciale de rugciune sunt benefice si ar trebui sa fie un
obicei regulat in viata crestinului, dar cu aceasta nu s-a incheiat
capitolul rugciune,
Biblia spune credinciosilor
prin Luca 18: 1 c "trebuie sa se
roage necurmat ~i sa nu se lase" ~i de asemenea .Rugati-v neincetat."
Cl Tesaloniceni 5: 17) Crestinul care umbl prin Duhul Sfnt va trai o
viat de rugciune, Va vorbi cu Hristos prin Duhul Sfnt despre toate
lucrurile din viata sa. Va cere cluzirea Sa in ceea ce priveste serviciul
si hotrrile din familie - de fapt, el va urma indicatia: .Recunoaste-L
in toate cile tale." (Proverbe 3 :6)
Preda-te Duhului Sfnt intotdeauna. Romani 6: 11-13 ne spune:
"dati lui Dumnezeu
rndularele
voastre, ca pe niste unelte aie
neprihnirii".
Crestinul dependent de Isus sau crestinul care umbl
prin Duh este cel predat in permanent Domnului. Aceasta inseamn
c fiecare pian sau activitate din viata sa este conditionat de premisa
.Fac-se voia Ta."
Existenta unei anumite dorinte in viata crestinului nu reprezint
o greseal, dac bineinteles nu in calca Cuvntul lui Dumnezeu, ins
dorinta va trebui sa urmeze intotdeauna
modelul de rugciune al
Domnului nostru in grdina Ghetsimani: .Totusi nu cum voiesc eu,
ci cum voiesti Tu." Ne vom afla pe trm periculos doar atunci cnd
insistm plini de incptnare pentru implinirea cererilor noastre.

Cum sa-ti inviugi slbiciunile

117

Dac esti cumva student si doresti sa te transferi la alta facultate


anul acesta sau dac doresti sa inviti un prieten sa petreac srbtorile
cu familia ta, nu inseamn c trebuie sa te temi di nu L-ai ascultat pe
Dumnezeu. Dorintele noastre pot foarte bine sa vin de la Dumnezeu,
intotdeauna
aminteste-ti c Dornnul este interesat sa dea .Jucruri
bune celar ce l le cer". (Matei 7: Il) Dar crestinul predat Dornnului
si umblnd prin Duhul va conditiona orice dorint de acel: "Daca
Dumnezeu va voi ...", as vrea sa fac aceasta sau cealalt.
Slujeste-L pe Hristos. Domnul Isus a spus: .Dac imi slujeste
cineva, Tatl il va cinsti." (Ioan 12:26) EI a mai zis ucenicilor:
"Veniti dup Mine si va voi face pescari de oameni." (Matei 4: 19) si
.Dac voieste cineva sa vin dup Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia
crucea in fiecare zi ~i sa Ma urmeze." (Luca 9:23) Isus Hristos doreste
sa-L urmm in slujirea crestin. Scopul tuturor crestinilor mntuiti
este de a-I sluji. Ori il slujesti, ori ti se slujeste.
Dup spusele cuiva, fiecare crestin este fie o fort rnisionar, fie
un crnp misionar. Dumnezeu se foloseste de oameni In lucrarea sa si
EI vrea sa-ti umple viata nu doar dndu-ti biruint asupra slbiciunilor
tale, ci si fcndu-te in acelasi timp rodnic si eficient in slujirea ta
pentru El. Aceast productivitate nu este doar de importanti'! vesnic,
ci are si un real scop terapeutic.
Omul este astfel conceput inct vafi frustrat dac nu-L va sluji
pe Creatorul Su. Oamenii cei mai fericiti sunt cei rodnici pentru Isus
Hristos. O cunostinta a mea, profesar, de tip predominant melancolic,
care trecuse prin perioade lungi de depresie, irni spuse de curnd c
avusese in sfrsit parte de o zi minunat, Era rezultatul ocaziei de a
rnrturisi credinta sa in Isus Hristos altui cadru didactic. EI afirm cu
entuziasm: "A fost cel mai minunat sentiment pe care l-am avut toat
sptmna." Dac acel scump frate ar fi umblat prin Duhul Sfnt si ar
fi dorit sa rnrturiseasc si altar sute de suflete cu care ar f venit in
contact, nu ar fi cunoscut nici o perioad de depresie.
Cnd atinge punctul vulnerabil, individuI deprimat va trebui
sa se decida: Ma voi preda lui Hristos pentru a-l sluji sau ma voi
compiace in pcatul autocornptimirii?
Pe scurt problema se rezum
la autocomptimire
sau slujire. Rspunsul tu la aceast intrebare, sub
cluzirea ~i prin umplerea cu Duhul Sfnt, va determina multumirea
inimii tale aici si rsplata in vesnicie,

118

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Umblarea prin Duhul este un mod de viat, Sa adrnitem c este


un mod supranatural de viat, dar este rezultatul slsluirii In om a
Duhului Sfnt al lui Dumnezeu, care este supranatural.
Ne putem
astepta la orice fel de rezultate In urma acceptrii Domnului Isus In
viata noastr, deoarece Cuvntul lui Dumnezeu ne pro mite c cele
vechi se due si "toate lucrurile s-au fcut noi." (2 Corinteni 5: 17)
Puterea obisnuintei
Obisnuinta poate fi o fort rea, dorninnd multi oameni. Sa nu
te surprind revenirea asupra obiceiului de a ceda In fata slbiciunilor
tale indiferent c aceasta este mania, teama, depresia sau oricare alt
derivat al loro Nu uita, ins, di nu trebuie sa mai fii dominat de acel
obicei. (Filipeni 4:13) Este adevrat c diavolul se va lupta cu tine
la fiecare pas, dar adu-ti aminte: "Cel ce este In voi este mai mare
dect cel ce este in lume." (l Ioan 4:4) Deseori intlnesc crestini
care incearc aceast procedura de a trata slbiciunile lor ca pacate,
mrturisindu-le,
rugndu-se apoi pentru victorie, creznd in ea, cernd
plintatea Duhului Sfnt si umblnd prin Duh, doar pentru a afla c
au revenit la vechiul obicei. Prea adesea ei renunt din cauza revenirii
la vechiul obicei. Aceasta este o inseltorie a diavolului! Un remediu
foarte simplu este de a repeta acesti cinci pasi de fiecare data cnd
ai pctuit si de indat ce ai constientizat acest fapt, iar mai apoi vei
constata ca vechile obiceiuri nu te vor mai stpni.
Odat a apelat la mine un om dominat de pcatul blasfemiei. Ca
proaspt crestin, el stia c nu putea lua nume le Domnului Isus Hristos
in desert. I necjea aceasta, dar prin puterea obisnuintei el comitea
pcatul fr a-si da seama. Cuprins de o stare de disperare el strig: "Ce
pot sa fac sa inving acest obicei groaznic?" Am rspuns: .De fiecare
data cnd iei numele Domnului Isus In desert recunoaste pcatul,
mrturiseste-l , roag-L pe Tatl Ceresc sa deprteze de la tine acest
obicei, multumeste-I
prin credint pentru victoria anticipata, cere-T
plintatea Duhului Sfnt si umbl prin Duh." Peste trei sptmni
omul reveni bucuros pentru a-mi aduce la cunostint c profanarea a
devenit parte a trecutului. Crezi c situatia e di ferita in cazul obiceiului
intristrii Duhului prin manie sau a stingerii Acestuia prin tearn?
Dati-mi voie sa va imprtasesc cteva istorisiri aie unor crestini pe
care li cunosc si pe care Dumnezeu i-a vindecat de slbiciunile lor.

Cum sa-ti Invingi slbiciunile

119

Istoria un or cazuri de slbiciuni vindecate


Un tnr mecanic auto intr in biroul meu intr-o zi si-mi spuse c
pltise apro ape
problema: "lmi
tnr i se spuse
debusolat viata

100 de lire psihiatrului pentru a a~~, ~ ~llle~care i er~


uras c mama!" Dup sase consultatii psihiatrice, ~C~S~1
c, drept urmare a faptului c mama sa alcoolica l-a
si l-a invrjbit cu tatl su, el ar fi ajuns sa o urasc in

subconstient,
Era crestin de aproximativ patru ani, cstorit de un an si jumtate
~i se adaptase cu succes noului su stil de viat cnd, pe nea~tept~te,
mama sa a fost externat dintr-o institutie de dezalcoolizare.
Curand
a primi t telefon de la ea ~i a inceput sa aib probleme cu sotia, Au
inceput ~i problemele cu clienti i la serviciu. Totul mergea prost, b~:.c
i s-a declansat ~i un ulcer. Pentru ca ziua sa fie complet comprom!sa,
nu trebuia dect sa-i telefoneze mama, sau sa apar pe la garaj. lmi
spuse c i se fcea prul mciuc In momentul in care mama se afl~
la o distant mai mica de 100 de metri de el. L-am intrebat: .Daca al
consultat un psihiatru in tot acest timp, de ce ai mai venit la mine?"
Mi-a dat un rspuns destul de interesant: .Psihiatrul mi-a spus care e
problema, dar nu mi-a spus cum sa o remediez." (Re.cent mi-a atras
atentia unicul tratament pentru manie ex trema, ofent de scoala de
psihiatrie. Un psihiatru reco manda persoanei In cauz sa afle ce o
deranjeaz si sa evite acel lucru. Imediat rn-am intrebat ce va face un
om care afl c sotia sa este cea care II deranjeaz. Desigur, acesta
poate reprezenta unul din factorii care contribuie la rata crescut a
divorturilor In America.)
ntr-un anume sens, psihiatrul nu avea rspuns deoarece nu
dispunea de o surs supranatural
pentru a modifica dispozitia
mnioas a omului. Slava Domnului, acest tnr il cunostea pe Isus
Hristos si, aplicnd formula de mai sus, nu numai c a reusit sa se
prezinte mamei cu prul In ordine, dar a putut chiar sa i se adreseze cu
buntate ~i ingduint rara a intrista Duhul Sfnt.
Alt tnr mi s-a adresat pentru consilierea sotiei sale, care
consultase pn atunci un psihiatru de dou ori pe sptmn. Dat fiind
faptul di nici unul din ei nu participa la adunrile bisericii noastre,
I1U vedeam
cum ~i imagina el c ar putea-o lmuri sa treac pe la
mine, astfel inct, in cadrul discutiei noastre telefonice i-am sugerat:
"De ce nu treceti mai inti pe la mine? Apoi puteti merge acas sa

120

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

spuneti sotiei c ati vorbit cu un pastor ~i sa-i sugerati sa-mi fac si ea


o vizit." EI a considerat c ar fi o idee bun si a fixat o intlnire pentru
lunea urmtoare, pe durata pauzei sale de pranzo
N-am sa uit niciodat c in mornentul in care psea In incpere
a sunat sirena de prnz, dup cum era obiceiul in San Diego. EI W
consulta ceasul si anunt cu mandrie: "Mi-am pstrat recordul!
Niciodat in viat nu am intrziat la vreo ntlnire!" De cum lu loc
se dezlntui intr-o descriere mnioas, de 25 de minute, a tuturor
suferintelor pe care i le cauzase sotia ~i a psihozei ei. Dup ce se
descarc, am incercat sa-i prezint evanghelia lui Isus Hristos sub forma
celor Patru Legi Spirituale auzite de fiica mea de 16 ani ca urmare a
participrii ei la conferinta Campus Crusade for Chnst (conferint de
. evanghelizare de mare amploare in campusuri universitare americane
- n.t). Observnd c Duhul Sfnt folosise aceast rnetod de prezentare
a lui Hristos in viata altora, mi-am zis sa incerc.
Tnrul inginer ma informa cu promptitudine: .Ei bine, eu nu cred
In Hristos; nu c as fi un ateu, dar pur ~i simplu nu cred." Renuntnd
pentru prima data la inclinatia mea pastoral de a prezenta dovezile
abundente ale dumnezeirii lui Hristos, am ignora t afirmatia sa si am
continuat sa expun cele Patru Legi Spirituale. Terminnd de vorbit ~i
de desenat cele dou cercuri inftisnd viata crestin si cea necrestin,
am intrebat: "Care din aceste dou cercuri reprezint viata dumneavoastr?" Am fost destul de surprins cnd mi-a rspuns, artnd spre
cercul vieti i necrestine: ,,0, acesta reprezint viata mea. Acesta este
un desen cu mine, iat-m." Apoi cam ezitant, deoarece el pretinsese
a nu crede In Hristos, am spus: "Cunoa~teti vreun motiv pentru care
n-ati putea sa-I invitati pe Isus Hristos In viata durnneavoastr
chiar
acum?" Spre marea mea mirare, el ma privi direct In ochi ~i spuse:
"Nu, ~e fapt exact de asta am nevoie." Apoi se puse pe genunchi si se
ruga. Inti mrturisi ce om mnios, plin de arnrciune, resentimente
si rzbunare era el si 11ruga pe Isus sa-l ierte si sa vin in viata sa.
Dup ce termina, se asez ~i incepu sa plng, L-am privit minute
In sir, dup care el oft si zise: "Nu m-am mai simtit niciodat asa
de relaxat pn acuma!" Apoi mi-a fost dat sa vd dovada lucrrii
DuhuIui lui Dumnezeu in viata lui ca proaspt crestin, cci el spuse:
.Apropo, pastore, toate acele lucruri pe care le-am zis despre sotia
mea nu sunt chiar adevrate. Uit-le. Problema cea mare am fost eu."

Cum sii-ti invingi slbiciunile


Dou sptmni

121

mai trziu cnd tnrul reveni, am fost mirat de

faptul c el memorase versetele pe care i le sugerasem eu, completase


un studiu biblic ~i citise zilnic din Biblia sa, acesta fiind felul su
metodic de viat. intrebndu-I:
"Ce mai face seria?" el a dovedit din
nou transformarea miraculoas realizat In viata sa de Duhul Sfnt,
rspunzndu-rni:
"Nu prea face bine, dar cred c e de inteles. i va
trebui ceva timp pentru a depsi urmrile tuturor acelor lucruri pe care
i le-am fcut de cnd suntem cstoriti." Acest tnr iubitor, plin de
compasiune ~i ingduint nu semna deloc cu individui mnios, plin
de amrciune si otrav de acum dou sptrnni - alta mrturie a
puterii Duhului Sfnt In depsirea slbiciunilor naturale aie omului.
Un rezultat interesant al acestei experiente a aprut dou luni
mai trziu. Sotia sa, influentat de transformarea
petrecut in viata
sotului, a ingenuncbiat acas si a cerut Domnului Isus Hristos sa vina
in viata ei. A fost eliberat de problema fricii si nu a mai fost nevoie
sa consulte psihiatrul.
M-a consultat o casnic dominata de team ~i supus unor
perioade dese de depresie. De-a lungul consilierii acordate, ea mi-a
dezvluit ce viat trista trise. Suportase cinci ani de tratament cu
socuri, dar acum avea senzatia de revenire a vechiului ciclu de tearn
si depresie de care se ingrozea. Crescuse intr-o familie crestin, era
cstorit cu un bun crestin, om de afaceri, dar era totusi dominata
de slbiciunea ei: tearna. Una din problemele ei se raporta la un pcat
comis in urm cu Il ani, pe care nu si-I putea scoate din minte.
Cu toate c putea afirma: ,,~tiu c Dumnezeu m-a iertat", ea aduga
"Dar eu I1U mi-o pot ierta."
Eu, ins, nu eram sigur c ea intelesese efectiv amploarea iertrii
Domnului, asa di i-am solicitat realizarea unui studiu asupra tuturor
invataturilor
biblice referitoare la iertarea pcatelor acordat de
Dumnezeu. Dup dou sptrnni ea reveni radiind. Pentru prima data
in viat femeia aflase ce insernna sa ai pace cu Dumnezeu In ceea ce
priveste un vechi pcat. Treptat acel pcat devenise in mintea ei o
parte a trecutului si multe dintre temerile ei au disprut, Totusi mai era
nevoie de consiliere suplimentar datorit faptului c persoana inc
mai cunostea lungi perioade de depresie.
ntr-o zi am putut sa o confrunt cu faptul di depresia ei se
datora autocornptimirii
~i c, exact asa cum Dumnezeu o vindecase

122

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

de vechile ei temeri odat ce ea a recunoscut iertarea Sa, tot asa EI


o putea elibera ~i de perioadele de depresie, dac ea ar inceta sa
se autocomptirneasc.
Avnd tendinte perfectioniste,
femeia se
complcea in "rumegarea" mintal a proastelor obiceiuri aie sotului.
Deseori era nernultumit de lipsa de expresivitate a dragostei acestuia
fata de ea. De fapt, ea recunoscu multe domenii din viata ei in care
se autocomptimea.
Odat confruntat cu pcatul aflat in spatele
acestui obicei extrem de periculos, ea il mrturisi ca atare ~i plec
inarmat cu metoda de mai sus de depsire a slbiciunii, Peste doar
cteva sptmni ea ma sun pentru a ma anunta c nu mai era
nevoie de consiliere. Am primit nenumrate biletele de apreciere din
partea ei, iar sotul imi multurneste, ori de cte ori ne intlnim, pentru
"transformarea"
sotiei sale. Dar aceasta nu se datoreaz consilierii, ci
Duhului Sfnt care i-a invins slbiciunea.
Am inftisat doar cteva cazuri pentru a sublinia faptul c
Dumnezeu poate invinge slbiciunile tale. Cu totii avem tendinta de a
exagera problemele noastre si, dac va mngie cu ceva, retineti: "Nu
v-a ajuns nici o ispit care sa nu fi fost potrivit cu puterea omeneasc,
Si Dumnezeu, care este credincios, nu va ingdui sa fiti ispititi peste
puterile voastre, ci, impreun cu ispita, a pregtit ~i iesirea din ea, ca
s-o puteti rbda." (l Corinteni lO: 13)
Oricare ar fi slbiciunile tale, ele sunt "potrivite cu puterea
orneneasc"
deoarece ele sunt rezultatul temperamentului
tu, al
trecutului, educatiei si motivatiei tale. Dac L-ai primit pe lsus Hristos
ca Domnul si Mntuitorul tu, motivatia ta de acum precum si cea mai
important parte a caracterului tu va fi Duhul Sfnt. Viata din belsug
pe care a venit sa ti-o dea Domnul Isus (Ioan IO: lOb) este a ta prin
plintatea Duhului Sfnt. Dac ai fost dominat de slbiciunile tale,
imbrbteaz-te.
Isus Hristos le poate invinge. Ti se deschide de acum
o cale cu totul nou spre viat, pe msur ce lasi temperamentul tu
sub autoritatea Duhului Sfnt.

Capitolul

TEMPERAMENTE

MODIFICATE

12

PRIN DUHUL SFNT

Cnd Duhul Sfnt intr in viata unui om, EI incepe imediat sa


modifice temperamentul
umano In calitate de consilier, aJ~ marea
bucurie de a vedea lucrarea inconfundabil
a Duhului asupra
temperamentului
natura I al unei persoane pn lntr-acolo
lnca~
devine aproape imposibil de a mai identifica unnele tempe~amentulu~
originaI. Este deosebit de incurajator sa observi aceast modificare mal
ales atunci cnd persoana nu are nici o notiune despre temperament:
ea este pur si simplu modificata prin Duhul Sfnt.Aceast modificare
de temperament este de asteptat.
_ .
"Na~terea din nou" este o experient supral~~tur~l~ ~I, ca atare,
trebuie sa aib un efect supranatural asupra unui individ, GraduI de
modificare al temperamentului
unei persoane va fi direct proportional
cu plintatea Duhului Sfnt n viata sa. Du~ul .S~ant :a introduce
automat noi trsturi si caracteristici In natura individului.
Cele nou caracteristici ale Duhului Sfnt observate in Galateni
5:22-23 reprezint o baz de lucru pentru a indica ceea ce poate f~ce
Dumnezeu din materia prima a temperamentului
nostru. Vom examma
din nou fiecare temperament si vom arata modul in care Duhul Sfnt
furnizeaz putere pentru fiecare din slbiciunile
no~stre. Aceast
modificare va avea loc treptat si, de obicei, in subconstient.
Sangvinul plin de Duhul Sfnt
..._
DI. Sangvin va fi rntotdeauna un extravernt - chiar ~I dupa ce
va avea parte de plintatea Duhului. El va fi de asemenea un _suflet
energie, molipsitor ~i plin de compasiune. Dat fiind faptul ca este

124

nvingnd temperamentul prin Dnhul Sfnt

att de vorbret, una din primele modificri vizi bile In viata sa va fi


conversatia, Va vorbi probabil la fel de muIt ca inainte, dar va exista
o mare diferent. EI va invta un nou vocabular, lepdnd cuvintele
murdare si profanatoare att de des utilizate, care sunt caracteristice
sangvinului
nernntuit.
Va continua sa spun glume inveselind
. intrunirile, dar de acum li va face ploere umorul de bun gust si nu
povestioarele sugestive sau obscene. EI va continua sa sirnt impreun
cu altii, insa plin de eompasiune bine directionat. n loe sa pianga doar
cu cei ce plng, el li va incuraja acum Imprtsindu-Ie prornisiunile lui
Dumnezeu si indreptndu-i spre Isus, inceputul si sfrsitul credintei
noastre. Lipsa de voint a d-lui Sangvin reprezint probabil cea mai
mare problema a sa.
Odat ce va fi plin de Duh Sfnt el va gasi
care Il va impiedica sa .faca ce face gasca"
minimei rezistente", Va deveni mai consistent
pn intr-acolo inct vafi mai organizat si mai
sa spun "nu" unor oportunitti, prefernd sa
responsabilittile
pe care deja le are.

o nou trie de caracter


sau sa "urmeze calea
in viata sa personal,
de incredere. Va invta
se achite cu succes de

Cu toate c este receptiv la mediul inconjurtor, el va evita sa se


gseasc singur cu secretarele drgute sau sa flirteze cu alte femei.
ncepe modificarea simtului valorilor, iar sotia sa i se va prea mai
atrgtoare si fericirea familiei sale va avea o mai mare important,
Acest om dinamic va gasi un nou scop provocator In viat, acela
de a fi folosit de Dumnezeu. Odat ce a gustat bucuria de a vedea
felul in care Duhul Sfnt ii utilizeaz viata pentru a-i atrage pe altii la
Hristos, vechiul stil de viat i se va prea foarte insignifiant.
Un prieten comerciant ma invita intr-o zi sa lum masa impreun
si-mi imprtsi problemele sale, dovedindu-se
un sangvin aproape
100%. Cte un trimestru realiza vnzri spectaculoase
la locul de
munc, apoi intra intr-o perioad de apatie, in care nu vindea nimic.
Avea probleme cu lascivitatea, iar viata desfrnat din trecut li surdea
din nou. Renuntase la orele sale de Scoal Durninical ~i inventa scuze
ieftine pentru a lipsi de la unele adunri, Era intru totul de comptirnit.
l-am subliniat faptul c Duhul Sfnt nu vroia sa-l piard, cci "pe
ci ne il iubeste Domnul, il si disciplineaz'viar
necazurile sale erau
de la D~mnul. Apoi am discutat despre viata plin de Duh Sfnt si a
inteles. In mod treptat l-am vzut pe acest om devenind In practic

Temperamente modificate prin Duhul Sfnt

125

ceea ce era in Duh. O nou stpnire de sine a aprut In viata sa; este
pe primul sau al doilea loc in topul vnzrilor de mai bine de un an;
viata lui de familie este transformat, Chiar mai mult, Dumnezeu l-a
folosit din plin In vietile multor oameni de afaceri, att credinciosi, ct
si necredinciosi. Credeti-rn, nu ar mai schimba viata sa plin de Duh
Sfnt pe cea a vechiului sangvin.
Alta putere pe care Duhul Sfnt o pune la dispozitia d-lui. Sangvin
este pacea. El este agitat de felul su, ins, pe msur ce Duhul li ofer
alt rost In viat, el va face de asemenea dovada unei paci relaxate.
El va invta sa-si incredinteze soarta in mna Domnului si, in loc sa
genereze confuzie si dispute, el va avea un efect mai plcut si calmant
asupra oamenilor. Aceasta Il va ajuta sa evite multe situatii neplcute
determinate de propriile sale rationamente pripite.
Noua pace gsit precum si stpnirea de sine li vor ajuta sa-si
controleze firea iute. Aplicnd formula data anterior pentru depasirea
slbiciunii sale, care este mania, el va evita iesirile necontrolate care
se dovedesc de multe ori stnjenitoare si umilitoare. Astfel el va avea
de acum perioade de pace In locul celor de rusine, de cint si de
ostilitate din partea altora.
Deoarece dI. Sangvin este inclinat din fire spre egocentrism,
Duhul Sfnt va introduce o nou smerenie in viata sa. Treptat el
va deveni preocupat de nevoile si doleantele celorlalti. Nu va mai
ridiculiza in public vreun suflet necjit doar pentru a strni rsul
grupului, ci va tine cont de sentimentele altuia si i~i va cauta distractia
in alta parte. Conversatia sa nu va mai aduce In centru propria persoan
ci pe Domnul Isus Hristos si lucrarea crestin. Pe scurt, egotismul su
va ceda locul unei smerenii necunoscute naturii sale, iar el va inceta sa
fie personajul irnpuntor din trecut.
Aceast nou umilint ii va aduce prieteni noi si, avnd in
vedere faptul c el este o persoan expresiv, credinta sa va deveni
contagioas.
Apostolul Petru este un bun exemplu al sangvinului plin de
Duh Sfnt, Dup Ziua Pogorrii Duhului Sfnt (Rusaliile sau Ziua
Cincizecimii) Petru si-a folosit buzele pentru a predica eu putere pe
Isus Hristos. ncepnd din acel moment s-au putut observa consistenta
si infrnarea In viata lui Petru, fara nici un fel de tendinte egoiste. EI a
continuat sa fie un conductor, dar atitudinea sa in fata sanhedrinului

126

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

din Faptele Apostolilor 4 indica o retinere determinata de Duhul Sfnt,


strin firii sale. Viata sa a fost folosit din belsug spre slava lui Hristos
deoarece el era plin de Duh.
Multi crestini sangvini au fost unelte in mna lui Dumnezeu,
imprtsind credinta 10r, pe rnsur ce au cutat plintatea Duhului
Sfnt ~i au umblat prin Acesta. Mare va fi rsplata lor in ceruri.
Cu tristete trebuie sa o spun, multi crestini sangvini au trecut agitati
si lipsiti de rod prin viat, declansnd dispute, rnind alti credinciosi
si impiedicnd efectiv lucrarea bisericii loroEi vor ti mntuiti "ca prin
foc" (l Corinten 3: 15), dar rsplata lor va ti mica sau va lipsi - si
toate din cauza faptului c nu au acordat atentie poruncii dumnezeiesti
"fiti plin de Duh Sfnt". (Efeseni 5: 18)
Colericul plin de Duh Sfnt
Colericul plin de Duh va deveni in mod invariabil un conductor
crestin dinamic ~ieficient. Vointa sa puternic, directionat de Sfntul
Duh spre tinte de valoare vesnic, 11 va face foarte rodnic. EI va
rnerge acea "mila In plus" pentru a finaliza lucrarea Domnului. De
fapt, multi lideri de renume in istoria bisericii au fost posesorii unui
grad semnificativ de temperament coleric. Productivitatea natura la
a colericului nu se datoreaz superiorittii intelectului su, ci este
rezultatul mintii sale active si al insistentei.
O companie comercial a constatat cu ceva timp in urm c
diferenta dintre un agent cornercial excelent si unul obisnuit era
efortul suplimentar de 17%. Crestinul coleric este mult mai capabil
de a depune acel efort suplimentar de 17% si, dac mai adaugi si
optirnismul su natural, vei gasi un om gata de a "face mari isprvi
pentru Dumnezeu".
Conducerea unui coleric s-a dovedit a fi un pericol in decursul
istoriei crestine atunci cnd acesta a cedat tentatiei de a-si atri bui lui
insusi meritul pentru ceea ce a realizat Dumnezeu cu viata sa, intristnd
Duhul si revenind la starea de implinire a lucrrilor Domnului prin
propria-i energie. Datorit abilittilor sale innscute, va trece ins
un timp pn ce va fi vizibil celorlalti independenta sa de Duhul
Sfnt, astfel c ei Il vor mai urma o vreme. PaveI a spus: "Calcati pe
urmele mele, cci si eu calc pe urmele lui Hristos." (l Corinteni l I: I)
Noi trebuie sa urmm conductori crestini doar in msura in care

Temperamente modificate prin Duhul Sfnt

127

acestia l urmeaz pe Hristos, dup cum ne este descoperit voia Sa


prin Cuvntul lui Dumnezeu.
In ciuda calittilor mentionate mai sus, trebuie reliefat faptul c
dl. Coleric are temperamentul cu cele mai mari nevoi spirituale, dar
de cele mai multe ori nu constientizeaz aceast realitate. Deseori el
nu doreste sa o recunoasc, chiar dac este atentionat nu de putine ori
el este multumit sa fac .Jucrarea Domnului" independent de Duhul
Sfnt. Ferice de colericul (si familia sa) care recunoaste odat cu Pavel
c trebuie sa .moar in fiecare zi" ~i este dispus sa spun: .Am fost
rstignit impreun cu Hristos ~i triesc ... dar nu mai triesc eu, ci
Hristos trieste in mine." (Galateni 2:20)
Printre primele schimbri survenite in colericul plin de Duh se
va regsi dragostea sa pentru oameni. EI i va privi pe oameni tot mai
mult ca indivizi pentru care a murit Hristos, iar perspectiva sa va fi
caracterizat de adevrata compasiune. Dac va fi indrumat corect, el
va recunoaste necesitatea trimiterii de misionari in trile pagane aIe
lumii.
Un necrestin, auzind c vrul su va deveni translator biblic si
,,~i va ingropa viata in jungla Braziliei", a facut urrntoarea afirmatie:
,,~tiu ce as face - as lua un automat si i-as secera pe acesti bstinasi!"
In timpul prime i perioade de lucru a traductorului in cmpul misionar,
vrul acestuia s-a convertit. Duhul Sfnt l-a transformat in asa msur
inct dupa patru ani, la intoarcere, l-a intmpinat pe misionar pe
aeroport si a pus la dispozitia intregii sale familii o garderob nou,
Recent cel intors la Domnul mi-a mrturisit c, impreun cu sotia sa,
vor lucra pentru Wyc\iffe Bible Translators (cea mai mare societate
de traducere si rspndire a Bibliei in lumea neincrestinat - n.t.)
pentru a castiga banii necesari si a gasi lucrtori care sa duca
Evanghelia triburilor lumii lipsite de Biblie. Doar Duhul Sfnt
putea sa toarne dragoste lntr-o inim ca aceea!
Colericul plin de Duh Sfnt va experimenta o pace crescnd,
nelimitata de perioadele de activitate. Pas cu pas lui i se va prea
mai usor sa astepte cluzirea Domnului si intelepciunea Sa, dect sa
porneasc pripit bazndu-se pe rationamentul su intuitiv. Pe rnsur
ce pacea lui Dumnezeu inlocuieste mania sa nativa el va descoperi
c este mai fericit si mai rnultumit. In loc sa se consume pentru o
nedreptate care i s-ar fi fcut, el va invta sa "arunce toate ingrijorrile

128

nvingnd

temperamentul prin Duhul Sfnt

asupra Domnului". Dac trebuie sa existe rzbunare, el Il va lasa pe


Durnnezeu sa o aplice. Pe scurt, el va ajunge sa aprecieze umblarea
neintrerupt cu Hristos prin plintatea Duhului Sfnt. Pe [finga faptul
c se bucur de pace spiritual ~i afectiv, colericul va evita ulcerul
pe care In alte conditii l-ar fi fcut. Cunosc o familie de patru colerici,
dintre care cel fara ulcer posed cel mai putemic temperament coleric.
Nu este o coincident c acesta este si singurul din cei patru care a aflat
de viata plin de Duh Sfnt, Celelalte patru caracteristici spirituale att
de necesare d-lui Coleric sunt blndetea, buntatea, indelunga rbdare
si smerenia. Pentru a se folosi ct mai birre de viata lui si pentru a-I
imbogti, Duhul Sfnt doreste sa-i formeze aceste caracteristiei.
Cnd este plin de Duh, dl, Coleric va renunta la tendinta sa de
a fi dur, crud si uneori nesuferit, ~i va deveni politicos, indulgent si
cuviincios. In loc sa-si ignore sotia In public, el va incepe sa o trateze cu
respect. N u pentru c amabilitatea si considerati a ar avea insernntate
pentru el, ci pentru c au insemntate pentru ea si este o bun rnrturie
pentru Hristos. Ar fi de neconceput imaginea Domnului Isus intrnd
intr-o incpere inaintea unei femei, lsnd usa sa se trnteasc In urma
Lui. Tot asa, acesta nu va fi obiceiul unui urmas al Su plin de Duh.
A tunci cnd Sfntul Duh introduce o smerenie care improspteaz
atitudinea rnndr a d-lui Coleric, el va avea dorinta fireasc de a
intreprinde activitti In folosul altora si va gasi o nou rbdare fata
de inconsecventa
si slbiciunile acestora. n locul sentimentului
de
superioritate in confruntarea
eu slbiciunile altora, el va multumi
Domnului pentru darul rninunat al autocontrolului.
Este un dar pe care
Il va aprecia tot mai mult odat cu utilizarea lui.
Curn lumea este plin de oameni nevoiasi, domnului Coleric plin
de Duh nu-i vor lipsi activittile pentru intrajutorarea
altora si nici
beneficiarii acestor lucrri, Acurn, lns, in locul timpului pierdut cu
acele lucruri care satisfceau nevoia sa de activitate, el va ti condus
de Duhul spre investirea sa in lucrarea de care omul are cea mai
mare nevoie - o cunostint personal despre Domnul ~i o experienta cu Isus Hristos. Noua sa ingduint, rbdarea ~i tactul su Il vor
transforma intr-un eficient pescar de sutlete. Pentru el rezultatul va ti
o viat bogat si plin de recompense, investita in oameni de dragul
Mntuitorului, precum si multe rsplti in cer ca urmare a respectrii
poruncilor Domnului.

Temperamente modificate prin Duhul Sfnt

129

Puterea Duhului de a schimba temperamentul


eoleric mi-a fost
infati~ata cu ctiva ani in urm. Aveam in biserica noastr un biat de
liceu care era de-a dreptul ru. Fiica noastr pe atunci in vrst de 4
ani nici nu vroia sa se apropie de el. In decursul anului de absolvire
al biatului, Duhul Sfnt I -a miscat profund si, in ciuda faptului c
fusese botezat si era membru al bisericii, el a realizat c nu se nscuse
din nou eu adevrat. De revelion el a ingenunchiat ~i L-a invitat pe
Isus Hristos In viata sa ca Dornn si Mntuitor,
Schimbarea acestui biat a fost uluitoare. In viata sa a aprut o
nou, incredibil buntate ~i amabilitate. Dou luni mai trziu, dup
. terminarea adunrii, se plimba prin preajma bisericii cnd fetita noastr
tocmai iesea de la clasa de inceptori. Zrnbind el li intinse bratele si
spre marea mea uimire ea fugi imediat spre el ~i-l imbrtisa tare. Am
fost convins c el nu mai era acelasi baia t - cu toate c ex.teriorul su
rrnsese nemodificat.
Colericul plin de Duh se va bucura de multe binecuvntri
necunoscute colericului natura l. Printre ele se numr dragostea si
tovrsia, Colericul firesc are putini prieteni apropiati. Oamenii Il
respect, deseori II admir, dar, fiindc se tem att de mult de el, foarte
putini sunt aceia care l iubesc. Posednd plintatea Duhului Sfnt, el
va da dovad de acea personalitate ingduitoare care va atrage oamenii
in mod real si durabil. Colericul natural, realiznd c este lipsit pn si
de iubirea familiei, ar putea spune: "Nici c-rni pas." Dar In inima lui
va sti care este realitatea. DI. Coleric are nevoie disperata de plintatea
Sfntului Duh.
Apostolul Pavel este probabil cea mai bun ilustrare a eolericului
plin de Duh pe care o gsim In Biblie. Prima data il vedem In cartea
Faptelor Apostolilor la capitolul 8 participnd la moartea primului
martir crestin, Stefano In capitolul 9 aflm cum " ... sufla lnc
amenintarea si uciderea impotriva ucenicilor Domnului."
Dac a existat vreodat o descriere a colericului pur, iat-o.
Cei ce studiaz Biblia sunt fascinati de descoperirea
transformrii
dinamice din interiorul acestui om. Chiar si numai simpla cercetare a
comportamentului
su ulterior convertirii a fost utilizat de Dumnezeu
pentru a-i face pe multi sa recunoasc ca singura explicatie a acestei
realitti puterea supranatural a lui Isus Hristos.

130

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

Melancolicul plin de Duhul Sfnt


Multiplele
talente
ale temperamentului
melancolic
sunt
imbogtite ~i fcute sa rodeasc prin plintatea Duhului Sfnt.
Natura sa bogat, sensibil va fi acordat in mod sincer la cerintele
spirituale aIe umanitatii. Nimeni nu poate percepe mai real strigtele
patetice aIe omului pierdut ca melancolicul. Cnd este plin de Duh el
nu numai di le va percepe, dar se va afla ~i la dispozitia lui Dumnezeu
pentru a intreprinde ceva In acest senso Perfectionismul
su analitic
il face potrivit in special pentru munca de detaliu att de necesar
si totodat att de neglijat de semenii sai extravertiti. Dac posed
plintatea Duhului Sfnt, in loc sa fie paralizat de iritare la vederea
neglijentei altora, el va sluji Domnului in liniste, privind cu bucurie
faptul de a putea participa la rspndirea evangheliei mntuirii.
Colturile uitate ale lumii sunt indatorate melancolicilor plini de
Duh care prin sacrifiu de sine fac sa se aud si aici vestea cea bun.
Multi crestini pot sa-si aminteasc de un melancolic credincios, plin
de Duh, care s-a tinut struitor de ei atunci cnd altii ii abandonasera.
Datorit capacittii sale mari de a iubi, el ii conduce pe altii cu dragoste
spre Mntuitorul, deseori suferind multe abuzuri pe acest drum.
Putini crestini realizeaz c atunci cnd canta un frumos imn in
biseric, cnd citesc o poezie plin de semnificatie sau unele cugetri
profunde despre Dumnezeu, se bucur de muzic cum ar ti "Mesia"
sau privesc o minunat lucrare de arta, ei savureaz de fapt rezultatele
talentelor melancolice, modificate si energizate de Duhul Sfnt.
Caracteristica
egocentric a melancolicului,
care domina viata
acestuia att de des, va ceda locul smereniei si bunttii atunci cnd
se va afla sub influenta Duhului Sfnt. Cea mai bun terapie din lume
pentru un melancolic este de a-si desprinde privirea de la sine si de
a se implica pentru altii, Nu stiu cum s-ar putea realiza aceasta fr
Isus Hristos. Cnd smerenia si buntatea Duhului pun stpnire pe
melancolic, acesta va constientiza c este "cel mai mare pctos" si
totodat beneficiarul indurrii nelimitate a lui Dumnezeu.
Cu toate c nu va ti niciodat neglijent in lucrrile lui, el va
incepe sa realizeze c nevoile altora sunt att de acute, inct va tre bui
sa se pun la dispozitia lui Dumnezeu pentru a sluji semenilor. Nu
perfectionismul
su va fi acela care va duce de fapt la indeplinirea
sarcinii, ci lucrarea Duhului Sfnt. Cnd Acesta 11va face pe melancolic

Temperamente modificate prin Duhul Sfnt

131

sa vada c Dumnezeu nu doreste perfectiunea, ci disponibilitatea


sa,
abia atunci el va fi pregtit pentru slujire.
In mna lui Dumnezeu orice om slab are valoare, si conform
spuselor lui Pavel, "cand sunt slab, atunci sunt tare." Pe msur ce
aceast smerenie se evidentiaz in viata sa, melancolicul
poate sa
se bucure cu adevrat de cei din jurul su in ciuda slbiciunilor lor,
nemaifiind tentat sa-i critice si, astfel, sa-si impovreze constiinta
sensibil.
Un melancolic plin de Duh Sfnt va avea parte de un somn linistit
in timp ce patul melancolicului
firesc va deveni o mas de tortura,
deoarece acesta din urma va retri si va rememora efectele spiritului
su critic si aie remarcilor sale caustice. Dnd ce are el mai bun in
muzic, arta sau in oricare alt domeniu, melancolicul sub autoritatea
Duhului va fi multurnit apoi sa-L lase pe Dumnezeu sa se ocupe de
rezultate. Melancolicul dominat de fire nu vafi niciodat satisfcut,
O casnic melancolic mi se pianse de inconsecventa sotului ei
sangvin. ntotdeauna intrziat, neputndu-se baza pe el, neglijent cu
imbrcrnintea si supraapreciindu-si
in permanent capacittile, el se
alegea cu o critica abundent. Cu blndete i-am dezvluit tinerei femei
faptul c, in ciuda tuturor punctelor slabe aie sotului, Dumnezeu il
folosea pe acesta mult mai mult dect pe ea. n calitate de tnr crestin,
el era o mrturie dinamica la serviciu si cstigase numerosi colegi si
clienti pentru Hristos. Ea putea sa le fac pe toate mai bine dect el,
ins nu condusese nici un suflet la Isus.
De ce oare? Nicidecum datorit inconsecventei
lui, ci a faptului
c el era disponibil.n ceea ce o privea, scuzndu-se c "nu e momentul
potrivit", femeia rspundea cluzirii Duhului prin: "nu stiu versetul
biblic potrivit" sau "poate c jignesc pe cineva".
Dar astzi ea este un pescar de suflete. Motivul: acum, in locul
eschivrilor, ea se roag: .Doamne, iat buzele mele; dac doresti sa
le folosesti, ele iti stau la dispozitie." Nu este intotdeauna sigur cum
va incepe conversati a, dar de obicei Duhul Sfnt se foloseste de ea.
Smerenia data de Duhul si buntatea fac orice persoan disponibil
pentru Dumnezeu, iar disponibilitatea are ca urmare rodnicia.
Cea de-a saptea caracteristic a Duhului Sfnt anuleaz tendinta
melancolicului spre pesimism. Pesimismul este contagios; dar credinta
vindec pesimismul. Pe msur ce Duhul detine controlul asupra unui

132

nvingnd temperarnentul prin Duhul Sfnt

credincios melancolic,
lucrurile considerate
drept imposibile sunt
privite acum din perspectiva puterii lui Dumnezeu. Prin credint,
Moise melancolicul
a devenit un mare conductor. La fel si astzi,
multi credinciosi confruntati cu obstacole coplesitoare le-au abordat
cu credint ~i Dumnezeu le-a oferit victoria. Nu putini crestini, precum
Israelul din vechime, il limiteaz pe Dumnezeu
prin necredinta.
Dumnezeu cauta in prezent oameni ai credintei, (2 Cronici 16:9) EI nu
cauta genii ~i intelectuali, ci vas e disponibile, care sa aibe suficient
credint pentru a se increde in Dumnezeu in realizarea imposibilului.
Acum ctiva ani imi sprsesem ochelarii de soare fumurii si
cutnd altii noi am descoperit c cei cu sticla verde fceau totul in
jur sa arate mai bine. Iarba arata mai verde, cerul mai albastru, de fapt,
toate culorile deveniser mai intense. Brusc am inteles c atunci cnd
Duhul Sfnt umple un credincios EI va aseza ochelarii credintei si toate
vor aprea mai frumoase - imposibilul devine posibil, irealizabilul
tangibil. Ferice de omul plin de Duh In timpul acestor vremuri
intunecate, deoarece ochelarii credintei confer tuturor lucrurilor un
alt aspect. Dumnezeu s-a folosit de tot felul de oameni, att in timpurile biblice, ct ~i de-a lungul istoriei crestinismului.
Unii au fost genii de o cultura deosebit, ca de exemplu apostolul
Pavel, iar altii oameni de rnd, needucati, precum Petru. Dar teti cei
folositi de Dumnezeu, indiferent de vremuri, au fost caracterizati de
acelasi lucru - credinta,
Indispozitia
fireasc a d-lui Melancolic
nu se potriveste cu
bucuria si pacea Duhului Sfnt, Nimeni nu poate fi concomitent plin
de Duh si deprimat, nici chiar dl. Melancolic. Aceasta nu inseamn
di el nu va cunoaste periode de depresie, ci rezult c atunci cnd
este deprimat si rnhnit nu e plin de Duh. Dac se va preocupa de
plintatea Duhului Sfnt in loc de circurnstantele sale sau de sine, el
nu va fi mhnit.
Bucuria si pacea ii vin crestinului din dou surse: din Cuvntului
lui Dumnezeu si din darul Duhului Sfnt, (Coloseni 3:15-17; Efeseni
5:18-21) Am cunoscut crestini mhniti care nu citeau Biblia niciodata pentru binecuvntarea
10r spiritual, Acestia mai degrab sedeau
lipsiti de activitate, comptimindu-se,
dect sa citeasc Cuvntul
Domnului. lsus a spus: "V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria
Mea sa rmn in voi ~i bucuria voastr sa fie deplin." (loan 15:11)

Temperamente modificate prin Duhul Sfnt

133

Mntuitorul a mai zis: "V-am spus aceste lucruri ca sa aveti pace in


Mine. In lume veli avea necazuri; dar indrzniti, Eu am biruit lumea."
(Ioan 16:33)
Bucuria si pacea melancolicului plin de Duh il pregtesc afectiv
pentru a da la iveal multele bogtii pe care Dumnezeu le-a pus in el.
Treptat, el se va lepda de vechile sale obiceiuri morocnoase odat ce
bucuria si pacea Duhului Sfnt ii vor umple viata,
Dup spusele unui melancolic plin de Duh: .De cnd umblu prin
Duhul Sfnt am incetat sa mai caut fericirea si intr-o zi mi-arn dat
seama c sunt fericit!"
Dragostea lui Dumnezeu turnat in inima credinciosuLui de ctre
Duhul Sfnt trebuie sa aib un efect asupra crestinului. Pe msur ce
dragostea divina inund crestinul melancolic, acesta devine tot mai
putin preocupat de el insusi si mai mult de Hristos ~i de altii, Chiar ~i
numai aceasta in sine ar fi o bun terapie. Sub puterea acestei iubiri,
dI. Melancolic devine un alt orn.
Apostolul Torna este un bun exemplu al Noului Testament a
ceea ce Dumnezeu poate sa fac cu un temperament plin de Duh. El
este cunoscut ca fiind ucenicul necredincios, datorit fairnoasei sale
afirmatii: "Dadi nu voi vedea in minile Lui semnul cuielor si dac
nu voi pune degetul meu in semnul cuielor si mna mea in coasta Lui,
nu voi crede." (Ioan 20:25) Aceasta este necredint cras generata de
indoielile lui Torna. Cras, deoarece cuvintele au fost rostite in ciuda
prornisiunii repetate a Domnului de-a Invia si a incredintrii celorlalti
zece apostoli cum c: .Arn vzut pe Domnul!"
De fapt, aceasta nu este singura mostra de pesimism a
ternperamentului
lui Torna. In Ioan Il: 16, Isus a insistat sa rnearg la
casa lui Lazr din Betania, impotriva tuturor avertizrilor ucenicilor
de a nu trece prin ludea, fiindu-I viata in primejdie. Vznd hotrrea
Domnului su ~i exprimndu-si pesimismul, Toma a spus tovarsilor
sai ucenici: .Haidem sa mergem si noi sa murim cu El."
Din punct de vedere omenesc acest om era destinat esecului, dar
acesta nu a fost cazul lui Toma. Dup ce a avut parte de plintatea
Duhului Sfnt, Torna a plecat sa-si slujeasc Domnul cu credinciosie.
Biblia nu ne red intreaga istorie a lui Torna, limitndu-se la faptele lui
Petru si Pavel ~i aLe lucrtorilor lor cei mai apropiati. Cnd m-am aflat
In India, la Madra, am vizitat mormntul apostolului Toma. Istoria

134

nvingnd temperamentul prin DuhuI Sfnt

vieti i sale In slujba Evangheliei este considerata autentica de multi


urmasi ai sai.
Se pare c dup Ziua Rusaliilor, Torna a fost condus de DuhuI
In India unde a infruntat tot felul de pericole si l-a predicat pe Isus
cu putere. Multi s-au intors la Dwnnezeu si s-au fonda t biserici. Mai
trziu, Torna a murit ca martir pentru credinta sa, dovedind un curaj
pe care numai Duhul Sfnt putea sa-l dea. Biserica de azi din India
de sud nu este rezultatul lucrrilor de misionariat, ci dateaz inc din
primul secol, de cnd necredinciosul,
melancolicul Torna a devenit un
slujitor credincios lui lsus Hristos datorit plinttii Duhului Sfnt.
Flegmaticul plin de Duh Sfnt
Modificrile de temperament cele mai putin vizibile ca urmare a
plinttii Duhului vor fi cele aie flegmaticului. Aceasta deoarece din
fire dI. Flegmatic este calm, plcut, linistit, bucuros si consecvent - in
genere calittile pe care le astepti de la un crestin. De fapt, flegmaticii
nernntuiti de multe ori se comporta mai crestin dect multi crestini,
Atunci ce va face Duhul Sfnt pentru un flegmatic?
Cu sigurant, va genera din interior acea persoan linistit si
imperturbabil, pe care flegmaticul firesc o afiseaz doar. EI va depsi
de asemenea defectele sale cum ar fi reticenta, incptnarea, teama,
indiferenta si lipsa motivatiei. DI. Flegmatic posed capacitatea de a
f un foarte bun conductor; Duhul Sfnt ii va da puterea de a atinge
acest potenti al.
Prima road a Duhului va fi motivarea domnului Flegmatic.
Inima satiind efectiv plin de dragoste fata de altii, el va ti determinat
sa ias din cochilia sa auto-conservatoare si sa se druiasc cu mai
mult elan servirii Domnului. Odat cu cresterea iubirii sale pentru
Isus, el va uita de sine ~i va accepta, de dragul Domnului, lucruri pe .
care altdat le-ar fi respins. Avnd puterea Domnului la indernn,
el va deveni in curnd un conductor voluntar, participant in loc de
spectator. Acest dar al dragostei din partea DuhuIui Sfnt va elimina
parte a tioas a umorului su, transformndu-I
intr-o surs de piacere
pentru semenii sai. Dumnezeu il va folosi ca o influent linistitoare,
incurajatoare si revigorant asupra altora.
Darul credintei
druit de Duhul Sfnt flegmaticului
va
rezolva una din problemele
de-o viat aIe acestuia - tearna.

Temperamente modificate prin DuhuI Sfnt

135

Majoritatea flegmaticilor sunt neobisnuit de tirnizi si temtori. Frica


este un factor inhibitor necruttor, dar pe msur ce Duhul inspira
incredere ~i credint, persoana incepe sa-si piard multe din inhibrile
sale firesti sau adoptate. Nu putini flegmatici au spus: "N-a~ putea
rasti nici un cuvnt in fata unui auditoriu", dar atunci cnd Duhul le
umple viata, ei VOI' descoperi c vorbesc cu mai multa usurint.
Schimbarea nu survine peste noapte, ci treptat interesul su pentru
altii si dorinta sa de imprtsire a credintei sale vor lua locul fricii.
Cnd va vorbi, va face de obicei o lucrare excelent, fiind bine pregtit
si avnd gndurile bine organizate. Nu va ti niciodat un extravertit,
ci va avea un mesaj linistit, exemplificat si logic, care va fi bine primit
de cei nereceptivi la spusele extravertitilor volubili.
Odat ce Duhul Sfnt li umple viata, flegmaticul va ajunge incet
la constientizarea faptului c: "pot totul in Hristos, care ma intreste."
Acest concept il propulseaz prin usi deschise spre slujire si, avnd
in vedere c este un om eficient pe care te poti baza, i se vor oferi
oportunitti chiar mai mari.
Buntatea si smerenia Duhului lucreaz impreun asupra d-lui
Flegmatic, indreptndu-i gndurile spre altii, nu spre sine, necesitatile
acestora devenind o surs de motivatie. Altruismul va lua proportii si
egoismul va fi inlocuit de o generazitate crescnd,
Majoritatea oamenilor au nevoie de stpnire de sine - darul
Duhului Sfnt. Cnd aceasta apare in viata flegmaticului,
ea l va
determina sa-si duca pn la capt indatoririle si sa se implice In
diferite forme de slujire omise pn In acest moment. Multi lucrtori
crestini rodnici si credinciosi sunt flegrnatici plini de Duh Sfnt.
O bun ilustrare biblic a lucrrii Duhului in viata unui flegmatic
este Avraam cel plcut si bun din fire. Acest mare patriarh a fost
dominat majoritatea vietii sale de tearn. De fapt, in dou rnduri el a
fost infricosat pn la egoism, inct s-a dezis de sotie ~i a incercat sa
o treac drept sora a sa. Ea era o femeie foarte frurnoas, iar Avraam a
crezut c Faraon si, mai trziu, Abimelec vor cauta sa-l omoare pentru
a se cstori cu ea. Acest om las a fost mai apoi astfel transformat de
darul credintei, inct despre el s-a zis: .Avraam a crezut pe Dumnezeu
si credinta aceasta i-a fost socotit ca neprihnire." (Galateni 3 :6)
In mod real, Duhul Sfnt are putere pentru fiecare din slbiciunile
ornenesti. Dumnezeu nu ne vrea sub contro lui slbiciunilor ~i defectelor

136

nvingnd temperamentul prin Duhul Sfnt

noastre. Acesta ar fi unul din moti vele pentru care a trimis Duhul
Su cel Sfnt. Multi oameni i~i doresc sa fi avut un alt temperament
atunci cnd realizeaz slbiciunile 10r. Dar nu are nici o irnportant ce
temperament avem - Dumnezeu ne poate schimba si poate face viata
noastr util Lui.
Aceasta se poate realiza doar prin prezenta Duhului Sfnt in viata
ta. Cel mai important lucru al vietii tale crestine este acela de a fi plin
de Duh Sfnt. Revino asupra capitolului 7: "A fi plin de Duh Sfnt", si
exerseaz zilnic aceast plintate.
Se povesteste c un tnr \I intreb pe un btrn sfnt, pe care Il
admira, ct timp trecuse de la ultima zi trit in infrangere. Btrnul
replica: "Mai bine de treizeci de ani." Apoi ii explic tnrului su
prieten c in urm cu treizeci de ani el fcuse un jurmnt sa nu lase sa
treac nici o ora in tre vreun pcat comis si rugciunea sa de mrturisire
a acestuia.
Dac ti faci un tel din acest procedeu, impreun cu rugciunea
sincera de a fi plin de Duh Sfnt (Luca 1J : 13), te vei bucura de victoria
~i puterea vietii pline de Duh. Vei avea nevoie de timp pentru a deveni
consecvent, dar, nu uita, ai In spatele tu ani de obiceiuri care trebuie
invinse, Poate c nici nu vei observa schimbarea atunci cnd va
interveni, dar intr-o bun zi Iti vei da seama c in viata ta de zi cu zi ai
devenit o fptur nou ~i c intradevr:
.Dornnul a fcut mari lucruri pentru noi; si de aceea suntem plini
de bucurie." (Psalmul 126:3)

ANEXA A - Indexul termenilor

Analitic - descrierea unei persoane care are capacitatea de a


reduce ceva complex la parti componente simple.
Caracter - o cornbinatie de obiceiuri, sentimente, valori ~i
idealuri.
Extravertit - tip de personalitate aie crei interese sunt exteme
sau orientate spre exterior, spre oameni sau lucruri si mai putin spre
interior, spre propriile gnduri si sentimente (introvertit).
Introspecte
- meditare asupra propriei persoane si asupra
propriilor gnduri.
Introvertit - vezi .Extravenir''
Intuitiv - abilitatea de a ajunge la o conc\uzie sau rationament
rara a cunoaste felul in care s-a fcut aceasta; de exemplu "a avea
senzatia".
- termen generai pentru impulsuri, dorinte, voint,
Nevrotic - despre o persoan care prezint o disfunctie psihic

Motvatie
miner.

Personalitate - termen popular pentru a descrie persoana ca un


tot, din care fac parte caracterul si temperamentul.
Psihotic - despre o persoan suferind de o afectiune mintal
major.
Schizofrenie - boal psihic in care de obicei intelectul ~i
afectivul sunt separate si necorelate; exprimat In termeni liberi drept
depersonalizare.
Utilitarist - o persoan care acord irnportant laturii practice si
utile a lucrurilor; folosit uneori despre persoane aie cror valori sunt
limitate si prea lumesti''.

Fieeare persoan este o combinate de


slbiciuni i calitati, iar pentru aeeasta exist
un motiv, explic Tim LaHaye. Fieeare dintre
noi am mostenit un temperament distinet predominant sangvin, eolerie, melancolic, sau
flegmatic, eu o combinatie de trsturi din
dou sau mai multe categorii. Temperamentul
nostru natural, fiindu-ne dat, Duhul Sfnt poate

manifesta caracteristici suprana

9 789739

788946