Sunteți pe pagina 1din 67

Intro du cere

Secretul intelep c iunii insut i ". Pavel recomand à

despre sine" (Romani 12:3) . Sfatul e ste exc e l e nt , insà d e p a rte de a fi simplu. lata Tim LaHaye ne oferà un i ndrumar dir e ct d e aplicare p r in cartea Ì n v ing à nd Temp e ramen t ul prin Duhul Sfànt,

pentru greci era : "C unoa~te-te

cititorilor

sai "sa aib à s imtiri

pe tine c ump à tate

Intro v ertitul e x trem ar putea fi deprimat d e o c urio zi t a t e mo r bida

i n cee a ce il pri v e s te

esentialul folosind cartea pentru a-i an a liza p e a ltii ,

pe el i a r e x tr ave rtitul

e

x tr e m

ar putea s c à p a

Ìn s a majoritatea cititorilor

se vor vedea pe o rampa de lansare

p e ntru sa ltul spre o experimentare

Primul p a s important

Dumn e zeu ne-a a c ceptat

ac cepta p e noi ins i n e as a cu m s un t em ; iar a - i accept a p e a ltii a s a c um

s unt va incheia aces t proces.

si nici sunt gra ve -

mai pro f und à

a Duhului

S f à nt .

al c redin t ei c res tin e

este ac ela d e a c red e cà

asa cum s unt e m ; a l doi l ea e s t e a c e l a d e a n e

Ca r tea de fata làrnu re ste faptul cà nici conv e rti rea

consacr a rea nu modifica t e mperamentu! .

I ntàrite si folosite In lucrare a cr estin à , pe cà nd c el e n e g a t ive,

" p àc atele de c à peten ie" - s unt e s tomp ate. Conduc à torii s pirituali v or ga si ca r te a f oarte utilà in c ons i liere a

c r e stinilor in ceea c e pr iv este vo cat i a l o r. Cartea va smeri si aceasta ar put e a dàuna , insà nu si c ititorului ca re urm à reste nemijlocit e x perienta Inàltàtoar e a plinàtàtii Duhului Sfànt .

Ìnsà l a turil e po z itive

D AV ID PAWSO N

Cent r ul Millmead , Biserica B a pt istà Guildford

CUPRI N S

l.

As a te nasti

1 1

2

. Tempera m ent u l poa t e fi sch imbat

 

15

3. Cele p a t r u t e mperament e prin c ipal e

1 7

4.

Lat u ri te m peramen tale

pozitive

25

5 . Latur i temperame n tale

negative

31

6 . T e mpera m ent u l p l in de Duhu l Sf à nt.

4 1

7.

A fi p l in de Duh u l Sf à nt

53

8 . Ì ntrist à nd Duhul Sf à nt prin manie

 

65

9 . S ti ngàn d D u h ul Sfànt p rin teama

75

lO . D e pre s ia,

cauza ~i remediul

ei

9 1

11

. Cumsà -tiinvingisl à biciuni l e

10 7

1

2 . T e mperam en te m odificate prin D u hul Sf à n t

123

Anexa A - Indexul t ermenilor

 

137

PREFATÀ

Nimic nu este atàt de fascinant la om ca temperamentul sàu .

T e mperamentul este acela care i i confer à fiecà r ui indi v id c a litàtil e

distincte ale unicitàtii s a le , c ar e i l d i f e rent i a zà de r estul oam e ni lo r ,

l a f e l ca modele1e di ferite conferit e d e Dumn e zeu fulgilor de ne a. Este fort a n e v à zutà din s patele actiunii uman e, o fortà care

poate distruge un individ no r ma1 si produ ct iv , a t à ta t imp c à t nu e ste disciplinat a s i directionat à .

c à t s i

s làbiciuni, C u toate cà n e place s a ne ref e rim d oa r l a p a rti l e noa s tr e poz i tive , toti avem sl à biciun i ,

sa

imbun à tàtea s cà latur a po z iti và n a tur a la a omului si sa dep àseasc à

s l à biciunile .

Intentia autorului in acea s t à c a rte e ste de a va ajut a s a intelegeti modul de interventie a Duhu1ui S fà nt in d e pàsir ea neputintelor , Sunt indatorat multor p ers o a n e p r in ca r tea d e fata. M -am

f olo s it de multe lu c ràr i sta nd ar d d e psi h o l ogie,

ob serva tiil e mele ca p as tor s i c on s ili er timp de 1 8 an i , s i d e asemen e a d e lucrar e a psih o 1ogulu i cr e s t i n a m i n tit, Or . H enr y B r a ndt . In plus am e xtras material import a nt di n c a rte a t e o1ogului n o r v egian

Or . Ol e Hall es b y p e tem a T em p e r a m e n t ul

co mbi nate cu

T

e mper a mentul

conf e r à omului at à t 1 a t u ri pu te mic e

Dumn eze u

a dat c r e stinului

Duhul Sf à nt , care po a t e

si Cr e di nta Cresti nà

( Te mperam ent a nd th e C h ris ti a n Fai t h).

l mi exp rim r e c uno s t i nt a fata d e n um e ro sii edi t ori care m i -a u

a cordat permi s iun ea de a cit a din c àrt i l e 1 0r . A c es t ia s unt m e nti o n at i i n

r e f e ri nt e le d e la sf à rsitul f ie c àr u i ca pito1 co ntin i nd cit ate .

Ca p i tolul l

A ~ AT E NA ~ TI

.De c e oa r e nu ma po t controla ? Stiu ce este b ine s i ce este rà u

- da r se p a r e c à n u s un t i n s t a r e sa apl i c! " Aceast à p l e d oar i e f ru strata

ve n e a din p art ea unui om d e a faceri t à nàr si d i s t i n s care ap el ase l a mi n e pentr u cons i liere . Nu era pr im a data c à nd auzeam a ceastà pl à ngere su b

o

forma sau alta; de fap t , este o e x perientà foa r te obisnu i tà.

A

p os t o lu l P ave l rara i nd oia l à c à a simtit la fei càn d a afin n at :

"

a m vo int à sa fac bin e l e , dar n-am pu terea sa- I fac . Càci b i nele pe

c are vrea u sa-l fac , nu-l fac , ci rà ul pe care nu v r e au sa- l fac, iat à ce fac! S i dac à fac ce nu vrea u sa fac , nu mai s unt eu cel ce face lu crul acesta , ci p àcatu l care lo c u ieste in mine . " (Romani 7: 1 8 - 20) Pave l se dis o c i azà pe s in e de acea fortà i ncont r o l a bi l à interioar à

spun à nd: "

loc u ieste in mine ." . E u " este persoana lu i Pavel , sufletul , voi n ta ~i

mint ea o mu l u

pe care Pavel , ca de altfel orice fiintà omeneasc à, a mos t enit-o de la p à rinti . Cu totii am mostenit de la p à rinti u n temper a ment principal care conti n e atàt lat uri poz iti ve cà t s i n egative . Acest temperament poart à

dif e rite denumiri in B ib lie, . x mi u l fir e sc ", " camea ", " omul cel vechi ",

pe ntru a mentiona doar c à teva, Impulsul primordial al fi i ntei no astre

es te c el care cau ta sa ne satisfacà cerintele . Pentr u a putea intelege

corect co nt ro l ui detin ut de acesta as u pra acti u nilor ~i reactiilor noastre trebuie sa d istingem cu atentie intre temperament , cara c t e r si p e rsonalitate, definind u -le in continuare .

n u mai s u nt eu cel ce face lucru l acesta, c i pàcatul care

Pàca tul ' ' care Iocuia i n el era slàbici u nea n at u ra l à

12 Ì n v in g à n d t e mp e r a m e ntul p r in Duhul Sf à nt

T

Tem p e ram e n t ul

e mp e r a m e n t

est e c or nbin a t ia

din tre t r à s à tu ril e

inn à sc ut e

t

13

Des igu r cà na tio nalit a t ea

~ i r asa j oacà u n r o l i mp o rt a n t

i n c a drul

e mperamen t ulu i

mostenit. Utilizàm ex pr es ii

c um ar f i: "o n a ti un e

c

a re

afec te azà s ub constien t c o m po r t a m e n tu l

um a no Aces t e t r à sàtu r i

n

e rvoasà ", "o natiune indus tr ia li zat à " ,

" o nat i u ne r ece"

p e ntru

a

s

unt di s pu se

g e netic b az à ndu - se

p e n a tion a lit a t e ,

r asa, sex ~ i alti

d

es crie c eea ce este v i z ibil .

factori e r e dit ari . T r àsà t u r i l e s unt tr a n s mi se

sunt d e p a r e re cà mostenim mai mult e ge ne d e la buni c ii decàt d e la

pàri n tii

prin ge n e. U nii p s iholog i

unor c opii m a i

no s tri . Ac e asta

a r put ea ex pli ca a s ern à n a r ea

mult c u buni c ii lor si m a i putin c u pàrintii. Dispunerea

t

pàrului, sa u dim e n si un ea c or p ului .

e mp e ram e n ta l e

es t e l a fe l d e imprevizibilà

ca si c ul oa r ea

tràsàturilor

o c hilor, a

Carac t e r Ca r act e rul

est e a d ev à ra tul

e u . Bi bli a

se refer à

l a e l ca fii nd

" omul asc un s al inimii ".

modific a t d e e ducati a primità - s i a titudinil e, c on vingeril e, prin c ipiile

~i moti v atiile fundamenta l e.

c uprin z à nd mint ea, sen t i me ntel e s i vo int a.

Es t e rezultatul dintr e t emp era m e n t u l

Un eor i est e d e numit "s u f letul "

t à u -

omului ,

P e r so nali ta t ea

Perso n a li tatea

este exp r esi a e x terioarà

a e u l ui nostr u , ca r e po a te

s

Des e ori p erso n a li ta t ea este o fa t a d à pl àc ut à p e n tr u u n carac t er n e pl à c ut

In funct i e d e c à t de or i g i na l i sunte m .

a c oin c id a sa u nu c u ca r ac t e ru l ,

sali s lab . As t à z i mult a lum e j oa cà u n ro l , b a z à n d u -se

pe cee a c e cre d e i

c

à a r tr e bui s a fie o p e r soa n à,

In locul a cee a ce s unt d e fa pt . Aceas t a

e

ste o form u la

pentru h a osul mintal si s piritual .

Es

t e det e rminata

d e u rr n à r irea

reg uli l o r

um a n e

d e co nduità

acc e pt a bil à .

s e uit à l a inim à", ~ i " din inim à pom esc

m o d if i care a co mport ame n t ului afara lui .

Biblia n e s pun e : " omul ca ut a l a inf à tis a re,

i

z vo a r e l e

d a r Dumn eze u

d e

o mulu i , n u i n

viet i i ". Pun ctul

se gàses t e in int er i o rul

R ezum à nd , t e mp erame n t ul este c ombin a ti a tràsàtu r ilo r c u care

ne n as t e m ; personalit a t ea

c arac terul

est e t emp e r a m e ntul

no s tru " civi lizat";

i a r

e st e " fat a " p e ca re o arà t à m a lto r a .

Deoar ece tr à s à turi l e temper a m e nt a l e s e t r an s mit g e n e tic d e l a

pàrinti

s i sunt d e ci impr e v iz ibi l e ,

a r tr e bui s a av e m in ved er e

uni i

In tim p ul unui tur misionar in Mexic, a m re m arca t diferentele m a ri d intre triburi l e pe c a r e l e - a m s tud iat . lndi e n ii Sa p ota co m-au impresiona t e n o rm. M ulte triburi era u lip site d e initiativà, i ndi fere nt e

e r a u u n trib fo a rt e

~

ind u s tri a l i zat si deseo ri capab ili pànà la i nge n iozi t ate,

intr-unul din

o r a se le v izi t a t e acesti a u r m area u in m o d act i v m estesugu l

i neg l ije nt e

c u modul l or d e viatà. T n sa Sa p o t aco

te h n i c a l fata de ce ! si dori nt a

i n ca d r ul t ri bulu i, as t fe l n u putea f i

t cs u tului , i a r simtul r esponsabili t à tii

a l a ltor tri bu ri, i n de m à n area dc invàtare era u o mnipr ezente

decàt o t r às àtu r à ereditarà,

era m u lt acce n t u at

se i n va t à , i n s à a d apta bilitatea

Tem p era m entul v a f i totoda t à a f e ct at de sex u l p ersoa n ei , I n mod

s

Ii de o b ice i m a i ex pr es i ve emoti ona l

dure feme i v arsà un e ori l acr im i pe cà nd un i i b àr b ati nu pl à n g ni c i o da tà .

pec ial i n c e ea ce prive ste se n time n t ele.

F e m e i le s un t con s i de rate

a

decà t b àr b atii . C h iar s i ce l e m a i

Tràsà tu ril e t e m pera m en t a l e,

i e e l e controlate

f

sa u n u , a u aceeas i

d u rata de v i a t à ca n oi . Odatà c u v à rs t a ins à tr à s à t u r il e

as pr e dev i n m a i m o i si fine . Om u l invat à c à pe n tr u a trai I n pace c u

s e men ul sà u es t e ce ! m a i b i n e sa I~i dezvo l te l at urile n at u ra l e p o z i t i ve

~ i sà - s i s uprim e s l à bi c iunil e . M ult i re u sesc In d ezvo lt area caracter ul u i

~ i I n imbun à t à tir ea p ersonalità t ii

~ i sc hi mb e temp e r a ment u l .

vo m ve d e a in u r m à torul cap i t o l .

n

oas t re d u re ~ i

l or, in sà doar c à t iva s unt ca p a bili sa -

C u toate a c estea - este po s ibil, d u p à cum

Capitolul2

TEMPERAMENTUL POATE FI SCHIMBAT

 

Apostolul

Pavel a descris

strigàtul

disperat al inimii oncarui

individ sincer,

care

a simtit

slàbiciunile

temperamentului

sàu:

,,

0 , nenorocitul de mine! Cine

ma va izbàvi de acest trup de moarte?

"

( Rom ani 7:24) Ràspunsul sàu este cutremuràtor: "Multumiri fie aduse lui D umnezeu , prin Isus Hristos , Domnul nostru!"

D a, temperamentul poate fi schimbat . Aceasta se poate observa

c

u claritate din 2 Corinteni

5: 17, unde Pavel serie: "Caci dacà este

c

in e v a in Hristos, este o fàpturà nouà; ce le vechi s-au dus, iatà ca toate

lu c r urile s-au fàcut noi."

D in mornent ce temperamentul este . firea" noastrà "veche", ceea

ce l' i trebuie omului este o "fire nouà". Acea "fire nouà" este data omului

a t un ci cànd el ìl primeste pe Isus Hristos in viata sa. Apostolul Petru a

p utu t vorbi despre acest subiect din proprie experientà, temperamentul

sàu f iind radical schimbat

din nou" prin credinta in pàrtasi firii durnnezeiesti"

l s us H ristos ca la

d up a ce au fugit de "stricàciunea

in urma primirii

"firii noi". Ìn 2 Petru

1 : 4 el se referà la cei care au fost . nàscuti

unii care au devenit "

care este in lume prin pofte".

. F i rea dumneze i ascà" care vi ne prin Isus Hristos

este singura

s cà p are de sub controlul temperamentului

nostru natural, f iresc, càci

d

o ar

prin EI suntem fàcuti "fàpturi noi" .

 

Au existat indi vizi deosebit de autocontrolati care si-au schimbat

p

a rti a l temperamentul

si apro ape

total

conduita,

Insà

nu

si - au

vindecat intrutotul slàbiciunile, Chiar si acestia

au avut pàcatele

lor

de c à petenie. Satan cunoaste sl à biciunile majore aie temperamentului

18 Ì n v in gà n d temperament u l prin D uhul Sfà nt

eli de obice i u nul d i ntre acestea predomina . Existà procente diferite de temperament . De exemplu, unii ar putea f i 60% sangvini si 40% melanco l ici. A l tii sunt un amest e c a ce l putin douà, poate chiar patru, cum ar fi 50% sangvini , 30 % co l erici , 1 5% melancolici si 5%

f l egmatici. Este imposibil à determinarea raporturilor si procentelor ,

dar nu aceasta e important . Ceea ce este important pentr u scopul nostru este de a-ti determina tipul principal de temperament . Apoi vom putea studia potentialele tale lat u ri po z itive ~i negative si vom put e a oferi un program pentru dep à sirea s l àbiciuni l or prin puterea lui Dumnezeu in

tine.

patru tipuri de

temperament; unii vor f i tentati sa-si anal i zeze prietenii si sa- i priveascà

din prisma: "Ce tip e?" Acesta este un obicei demoral i zator ~ i pr e car . St u diul nostru asupra temperament u lu i se adreseazà doar a u toanali z ei , pe làngà faptu l cà ne face mai intelegàtori fata de s l àbiciunile si lips u ri l e naturale aIe al t ora . Acum as dori sa va fac c u nostintà cu

Existà un pericol in prezentarea

acestor

Sangvinul

D I . Sangvin este temperamentu l cald , optirm s t , VIOI si " gata

sa se distreze". Este receptiv din fire , iar impresiile e x teme g à sesc cu usurintà drum spre inima s a , unde determina imediat un r à sp u ns

Ce l e p a tru t e m peramente princ i pale

19

S e buc u r à d e oa m eni, n u - i p i ace sing u ràtatea , dar cel mai b i ne se

s im t e c à nd este inconjurat de prieteni ~i el este s u fletul petrecerii . Are

u n re pertoriu nesfàrsi t de povesti i nteresante pe care le istoriseste in

u i od te atral , devenind astfe l atàt favoritu l copiilor càt si al adultilor, de ohice i a v à nd intrare l a ce l e mai bune petreceri sa u intr u niri mondene.

D- lui Sangvin nu- i lipsesc niciodat à cuvintele. Deseori vorbeste

uinin t e d e a g à ndi, insà sinceritatea sa are efect dezarmant asupra mu l tora din auditoriul sàu, determin à ndu-i sa ràspund à dispozitiei

n l c . Fe lul sàu de viatà l iber , evident interesant, extravertit ' ìl fac de

mu l te or i tinta i nvidiei ce l or cu temperament mai timid o

S tilu l s à u gàl à gios , prietenos, impetuous 11 fac in aparentà

mni s i g ur pe sine decà t este in realitate, dar energia si dispozitia sa ndora bil à ìI ajutà sa treacà cu bine peste momentele gre!e aie vietii.

Oume nii au u n fe l de a-i scu za slàbiciunile, spunànd: "A~a e felullui . "

L umea este irn b ogàt i tà prin acesti oameni veseli , sangvini. Sunt

huni v à n zà tori, lucràtori in domeniul medicai si in invàtàmànt, actori,

oratori s i , ocazional, in f u nctii de conducere .

A cum sa-l int à l nim pe ce! de - al doilea tip temperamental

C olericul

DI . Coleric este temperamentul aprins , iute , activ, practic si cu

v oi n ta puternicà . El este deseori infatuat ~i foarte independent . Ar e

exploziv . In luarea deciziilor s a le predomina mai degrabà s entimentele

I . ndi nta de a fi ferm si selectiv, fiindu-i usor sa ia decizii atà t pentru

dec à t reflectiile mintii,

'

I c à t ~ i pentru altii.

D

I . Sangvin are o capacitate deosebità

de a se distra ~i de obicei

Do

mnului Coleric ii merge bine c à nd e ste activ. De fapt, pentru

transmite si altora dispozitia sa. C à nd )~i face aparitia intr-un grup are

povestirea ei.

c

«

'

I , " v iat a in s eamn à activitate " . N u trebuie sa fie stimulat d e mediu ,

tendinta de a insufleti spiritele tuturor celor prezenti prin conversatia

 

i

mai degrab à el este acela care s timuleazà mediul inconjur à tor prin

sa exuberantà. Este un povestitor excelent, deoarece firea sa calda ,

l

c i l e, planurile s i ambitiile sale continue . Actiunile sale nu sunt sterile ,

'

sentimentalà aproape cà-I duce la retràirea e x perientei odatà cu

, c i p osed à un intelect practic s i a ger si este capabil sa i a hotàr à r i rnpide s i ferme sau sa planifice proiecte valoroase de lunga durata. Nu

D I . Sangvin nu duce niciodatà l ipsà d e prieteni . Dr. Ha ll esby

spune: . Felul sà u naiv, spontan, genia l ii deschide u si si inimi." El poate simti s i ncer bucuriile si supàràr i l e pers o anei pe care o int à lneste ~i posedà capacitatea de a o face pe aceasta sa se simtà importantà, ca ~i cum ar fi un prieten foarte special; de fapt, chiar asa si este dupà cum este ~i urmàtoarea persoanà pe care e l o intàlneste, càre i a i se acor d à apoi aceeasi atentie ,

-

s ov à i e s ub pre s iunea gàndirii altora . El adopt à o pozitie bine definita 111 orice problema si nu de putine ori poate fi gàsit luptànd impotriv a

d r e ptàtilor soci ale sau a situatiilor critice. N u se teme de impedimente; acestea chiar t ind sa - l incurajez e . I\s te hotàr à t p à nà la inc à pàtànare ~i deseori reuseste acolo unde altii

n

c

' ~ Ll eaza, ·si aceasta nu pentru cà planurile sale ar fi mai bune dec à t

ulc ce lorlalti , ci datorità faptului cà el incà mai incearc à dup à ce altii

20 Ì n vingànd temperamentul prin Duhu l Sfànt

s

zicala: "Conducatorii

- au descu r ajat

~i au renuntat .

Dadi existà Wl sàmbure

de adevàr in

atunci el este un

se nasc,- nu se formeazà'',

pre

Ce l e patru temperamente principa l e

Prin

firea

sa tinde

sa fie

introvertit,

insà datorità

dorninant al sentimentelor

e l trece

printr-o

varietate

21

rolului de st à ri.

lider innàs cu t. Nat u ra emotionalà

a d-lui Coleric este cea mai p ut in

U

n e ori sentimentele

sa l e il vor purta spre inàltimi ,

ceea ce il va face

dezvoltatà l at u rà a temperamentului

sàu, Nu simpatizeazà cu u s u rintà

s,

s e comporte predominant

extravertit .

Cu toate acestea,

alteori va

cu a l tii si nici n u- si manifesta in mod f i resc compasiunea. este stànjenit sau dezgustat de lacrimile altora . Aprec i azà

arte le frumoase; i nteresul sàu este axat pe valori le practice aie vietii.

De mu l te ori prea putin

Recunoaste rapid oportunitàtile

si la fel de rapid alege cea mai

bunà cale de - a se folosi de ele . Dispune

cu toate cà detaliile

analizànd, ci evalueazà rapid, aproape intuitiv; de aceea, are tendinta

de o minte bine organizatà

il plictisesc

de obicei . N u pierde multa vreme

de a privi spre tinta dorità rara a vedea potentialele capcane si obstacole

din cale. O data ce a pomit spre tinta poate trece cu br u talitate

cei care ii stau in drum. Tinde sa domine si sa comande si n u ezità in a

se fo l osi de oameni pe n tru atingerea scop u ri l or considerat un oportunist .

peste

sale. De mu l te ori este

l i de primat si posornoràt,

re pingàtor,

in aceastà perioadà fiind retras, poate chiar

de

d l . S angvin ,

s~ c unoascà oameni, ci mai degrabà asteaptà ca oamenii sa vinà spre

c

deoar ece tendintele sale perfectioniste nu ii permit sa fie delàsàtor sau

dc a se impune nu este un indiciu cà nu-i plac oamenii . La fel ca nouà,

l u i nu numai cà-i plac,

~ x perientele d u reroase ìl fac circumspect in ceea ce priveste va lo area

do s uprafatà a oa m enilor,

D

I . Melanco l ic

este un prieten foarte loial, dar spre deosebire

e l n u -si va face prieteni cu usurintà, Nu se va inghesui

ce l mai de incredere

dintre toate temperamentele,

pe alti i cànd au nevoie de eI . Reticenta

sa naturalà

dar are ~i o mare dorintà de a fi iubit de acestia,

astfel cà tinde sa fie suspicios

atunci cànd

l . E ste probabil

-i dezamàgeasca

La maturitate, colericului ii este greu sa tindà spre Hristos datorità

a

l tii il preferà sau i l coplesesc

cu atentie.

atitudinii sale independente

~i vointei sale putemice.

Chiar si dupà ce

Abilitatea sa analitica exceptionalà il determina sa diagnosticheze

devine crestin, ca urmare a firii sale, i i este dificil sa se increadà in

c

u precizie obstacolele

s i pericolele

oricàrui proiect la care ia parte.

mod activ in Hristos pentr u viata de toate zilele . Cresti nilor

probabil cà le este cel

co l erici

mai greu sa realizeze ce a vr u t sa spunà Isus prin

cuvintele: . Despàrtiti de mine nu puteti face nimic." Si n u existà limite

in ceea ce ar putea sa

sa "ramàna in Hristos". Multi din marii generali ~i conducàtori ai lumii au fost co l erici . Acest tip temperamental este b u n in roluri executive, ca om de afaceri, poate fi producàtor, dictator sau criminal, in f u nctie

de standardele

majoritatea cazurilor u n extravertit, insà de o mai mica intensitate.

facà o data

ce au invàtat sa "umble in Duhul" si

sale morale.

La fel ca dI . Sangvin,

colericul

este in

Haideti

sa - l cunoastem

ac u m

pe cel

de - al

treilea

tip de

temperament

Melancolicul

 

D

I . Me l ancolic este deseori cunoscut

ca "temperamentul

negru

sau sumbr u ". De fapt el este cel mai bogat

cu o natura foarte

sensibilà emotional. Nimeni nu stie sa se bucure mai mu l t de artele frumoase ca melancolic u l .

analitic, gata de sacrificiu, dàruit, perfect i onist,

temperament, fiind un tip

Acea sta este in contrast puternic cu dI . Coleric, care rareori anticipeazà

p r o blemele sau greutàtil e, insà are certitudinea cà va face fata oricàrei

s itu a t i i. Aceast à caracteristicà sta la baza refuzului d-lui Melancolic

de a incepe noi proiecte si totodatà a impotrivirii

l1U s unt in concordantà

g à se ste intr - u na din stàril e sale emotionale

i n s piratie, ar putea produce mari opere de arta sau de geniu . Realizàrile

sale fata de cei care

cànd se

de extaz sau

cu el in aceastà privintà . Ocazional,

de exceptie,

u

c es tea insà sunt in cele mai multe cazuri urmate de perioade de adànc à

d

e p resie,

DI

. Melancolic

i~i gàseste adevàratu l

sens al vietii sale de obicei

p

r i n sacrific i ul personal . Se pare cà are dorinta de a se face pe sine

sa s ufere si de ce l e mai m ulte ori va alege o cale dificilà prin viatà,

ne l i psità de mari sacrifici i personale.

O data ce a ales, el isi va urmàri

t c lul indeaproape si c u perseverentà,

bi ne ,

natural

c a dI . Melancolic ,

de Duhu l Sfànt . Multe

di ntre marile genii ale lumii - artisti, muzicieni, inventatori,filozofi,

si mai mult ca sig u r va face mult

nu are atàta potential

Nici unul dintre temperamente

atu nci cànd este stimulat

22 Ì n v ing à nd t e mp e ram e ntul prin Duhul Sfà nt

pedagogi ~ i teor e tici e ni

inte res ant d e ob serva t f a ptul di mul te p e r s onaj e bibli ce r e mar c a bile a u

fo s t fie pr e d o minant mel a n c ol i ce c a t e mp e ram e nt s au a u a v u t puternic e

t e ndint e m e lancoli ce ,

si multi altii , Iar a cum vom e x amina al p atr ul e a tip temperame nt a l

- a u av ut te mp e r a m e nt

m

e l a n c olic .

Es t e

c u m ar fi M oi se, llie , Solomon , Apo s tolul

Ioan ,

F l egmaticu l

l~ i trage num e l e d e l a ceea ce c r e d ea Hi pp oc r ate

a fi li c h i dul

imp e rtu r b a bil , comod , l ent, ech ilibr a t ". V i a ta est e pe ntru e l o ex p er i e nt à

f ericit à , b a n a l à, pl à cut à, I n ca r e

DI . F l eg m atic

orga ni c

capa bil sa pro du ca

ace l "temp erame nt

ca lm,

evi t a pe cà t po s ibil sa se implic e.

est e atàt de ca lm s i d e c om o d incà t p a re sa nu se

tulbu re ni c iod a tà , i nd if e ren t

f ierber e foarte ridi cat

in frau se n t imentele . Este s ingurul t ip d e te mp era m e nt in va ria bil ori d e

càte o r i ì l vez i . In s p ate l e p e r s o na lit à tii

D I . F l eg ma t i c

d esp r e ce e ste vor b a . Are un pun c t d e

s i r are ori i z bucne s t e in m a ni e sa u r às, tin à ndu -si

r

ec i , r e ti ce nt e ,

ap r oa p e t i m id e

a

d - lui F l egmat i c

se gàses t e o co m bi n a ti e

d e ab ili t ati d e o se bite.

E I

sim t e m ul t mai m ul t d ec à t l asa sa se va d a s i a r e o bun à ca p ac i tate

de

a p rec i ere

a artelo r f rumoase si a lu crur il o r d e ca lit a t e in v i a t à .

DI

. F l eg m a ti c

n u du ce

lip sà

de pr i e t e ni,

f à c à ndu - i

pi acere

c omp a n ia si pos e d à nd

ind iv id u lu i c a r e p oate face o gr à m a d à d e oa m e ni sa se pr à p à d easc à d e

un ica d e

a v edea c ev a

si me mo r i e bunà ~ i d eseori e st e un bu n i mi ta tor . Una di n s u rse l e sa l e

? 1 a j o r e de d istra ct ie este cea pe seama ce l o rl a lt e tipu r i d e temp era m e n t .

I l d eran j eazà e n t u z i asm ul de mu l te ori ii repr o seaz à

stàri l e m o h oràte aie d-lui Mel ancolic s i i l r i dicu l izeazà .

Este d ezgustat de

r às .fàr à c a e l ins u s i sa schit ez e u n zàm b et. A r e acea ca pa c ita te

un s im t n at ur a l

a l um o rului

sec. Este tipul

il ar la ce il a lti si la lu cr u r il e p e c are l e fac . P ose dà inte l e ct

con t inu u ,

l ips it d e sens a l d -lui Sangvin s i

Este incà n t a t

acest ui a supe r fic i a l itatea .

sa

ta i e av à n t ul

pl a nu r il or ~i ambiti i lor d - l u i Coleric.

Tin d e sa d e v in à spectator in v i atà s i incea rc à sa se t inà deo p arte d e

act

i vità ti le a l tora . De fapt, rareori

si cu m a r e greutate es t e m o tivat càtre

orice for m a d e act iv itate

d i ferità de r ut ina z i le i . Ceea ce nu i n seamnà

c

à n u stie sa a p recieze

nevoia de ac t i un e s i di f i c u ltà til e

a ltora. E l , ca

si

d I . Co l eri c,

s - ar pu tea sa o b serve

ace l e a s i n ed r eptà t i

s o c i ale, i n sà

ràsp u ns ul

l o r va f i co m p l e t di fer i t . Spir i t u l de lu p t à a l co l er i cu lu i

i l

Cel e patru temp e ramente princip a l e

23

un c o mitet si o

ca m p a ni e si sa facem ce v a in a c eas t à pri v int à."

De ce

nu face cineva ceva in ace as tà privintà ?"

inimos s i s imtitor dar rareori I~i de z vàlui e a dev a rat e le sentimente . insà

o da t a mobiliz at el se dovedest e

Nu-si a tribuie sin g ur rolul d e c on d ucàtor ,

caz ul i n care e s t e numit . Ar e e f e c t conc i l i ant

a s upr a altor a s i es t e un

d a r est e un !ider c apabil In

v

a d e termina

pe a c e s ta s a zic à: " Hai sa org a ni zà m

DI . Flegmatic probabil

a r ràspund e prin afirmatia : "C onditiil e

a ce s t ea s unt gro az nice.

DI . Fle gmatic es t e de obicei

a f i o persoanà c a pabilà ~i e f icientà,

I

cà tor d e p ace lnn àsc ut .

L

um e a a b e n efic i a t din plin de n a tur a d à r uit à a efic ientului domn

F

l eg mat i c . Es t e bun diplom a t ,

c o nt a bil , pr o f es or , co ndu cà t or ,

o m d e

~ Liinta sa u potri v it p e n tru orice m unc à m etic ul oasà, Ac um cà a ti f àc ut cunosti nt à c u c e le p atr u t i pu r i de te mp erame nt ,

veli o b serv a

vor ba do ar d e pa tru tipuri di s ti n ct e de temperament c a re p r oduc

c u s i g ur a nt à

de c e " oam e nii

s unt indi v i zi" .

Nu este

I

l . cs te d i f e r e nte,

ci si de combinatii

si procente de temper a ment

care

m

ultip licà dife r e nt e l e po s ib i l e . C u t o at e aces t ea, majorita t ea

oa m e-

ni

l o r re l evà un m o d e l d e c omporta m e nt

c a r e i n dic a inclinati e cà tr e un

I l p L e mpera m en t a l p r i nc ipal . Recent, In Ame r ica ,

. hl c r e ntel e d e tempe r a m e nt .

a m avu t o experien t à

care i l u s tr a p e viu

Avearn n evo i e de un f ot o c o p i ator pe ntru

drscursul

m e u i n tr- o t a b à r à d e vara a l iceen il or .

In mi c ul oras d i n

H' . in à tate, s ingur ul a p a rat d isp oni bil e r a ace l a di n Ce ntrul Ed u ca tional .

[un gà nd a c olo la or a stabilit a a m g àsi t nou à o am en i mun cin d

din

l'" ' li . D upà a mbia nta

I m a af lu I n pre ze nta unor i ndivi z i p re domin an t

calma , m' don a ta si e f i c i ent à mi - am d a t se a m a

m e l anco li c i sa u

11 11' l l 1 a tic i .

A ces t lu c ru mi s -a c onfir m a t m a i t à r z iu i n t i m p c e a dministrator ul

11111 e mise

c u gr i j à

fac tura

i n sà re fu zà

sa - mi

i a b a nii ,

aceasta

l

lllli rave nin d

reg ulil o r .

El ma c o n du se

l a tr ezorer i e,

iar d e aco l o l a

l

uu t n b i litate ,

d e und e a m f o s t p re lu a t d e casie r , care a t r ansm i s b an ii

1111'1 opc rator ului

l Il Illi m e rar, ca r e d ezvà luia o n o t a de p erfect ion is m . Mo n ez il e e r a u

I lIl lIlju l c ate n t in f i sicuri, pe v a lori. ln t imp ce o bs e r va m m e diul si int e resull o r

cu t ia

reg i s trului d e c a sa. Do v ad a f in a l à a co ns titu i t -o

c a lm , da r c l ar fa t a de

Il 'l I s L ~ prob l e m a

min orà , min t ea mi -a z bu rat l a scen a il a r à p e t rec u t à

111 hiro ul

de và n zàr i ,

d e und e

a m a c hi z itionat

re tr o p r oi ec t o rul .

24

Ì n v in g à nd t e mp e ram e ntul prin Du hul Sfà n t

A c olo e c hipa de v à n zà ri ,

predom i n a nt ex tr av e r tit i, t em p er a me n te

er a o d ezo rdin e totalà, Hàrtiile zàceau pret u ti nd eni,

de la bi r ouri si d e làngà t e l e f oa n e, biroul fi i nd un viespar z g om o t os . Ìn c e l e din u r mà , p est e t oa t e voci l e, I- a m a u z it p e di recto r a dr es à ndu-

s e a ngaj a tilor,

organi zàrn lo c ui ast a!"

A ces t e dou à s ce n e i nfà tis e a zà con tras tul n atur al d i nt r e trà s à t uril e

dir ec toru l

i mpr e un à c u t eti a n ga jatii,

c

oler i ce sa u sa n gv in e .

era u L o c ul

p erso n a lul l i p se a

c u o exp r esi e de di spera r e

p e fa t a : "i nt r-o bun à zi o sa

e r e dit a r e c e p ro duc t e mp e r a m e ntul um a n o E l e subliniazà de ase m e n ea faptul to a t e c e l e p a t r u t e mp e r ame nte p ri n c ipal e d esc r ise s un t

n e c esa re p e ntru asi gura rea varietàtii si sco pului in aceastà lume.

n u se p oa t e s pune este

a ltu!. F ie care co nt i n e a t àt l at uri p oz it ive , c à t s i n egative inc à rc a t c u p r op r iil e -i s l à biciun i si peric o l e.

D esp r e nic i un t e mp erame nt

m a i bun decàt s i f i e c a r e es t e

O d a t a tr e cute in revistà

ce le pat r u ti pur i d e t e m pera m e nt ,

sa

exa minàm m a i in de apro a pe l at u r ile lor poziti ve .

Ca pitolul4

LATUR I TE M PERAMENTA L E POZITl VE

S angv i nul

N

ime ni

nu s e bucurà

d e viatà m a i mult decàt

sa ngvi n ul .

'uriozitatea lui copilàreascà es t e in pe r m a nentà

treazà f ata de t o t ce

ì l i n c onj o ar à.

111 mediu, chiar ~ i l u c rurile neplàcute

s . hi m b are de m e diu . Rar eo ri se i ntà mplà sa nu s e tr eze asc à b i ne dis p us

~ i mai to t timpul va ti gàsit f lui erà nd

sule ì i deter mina o gàndire pozitivà. P l i c t i se ala nu il c a r a c te r ize azà H ' poa te oc u p a c u u s ur i nt à de ceva c e i l f a sci n eazà.

P rin f ap t ul d i sent im en t e l e

s al e s u n t at àt d e r e c ep t i v e

a I e vietii p o t fi u it a t e p ri n tr-o

si càntànd dacà ci r cumstante l e

s i

Tr

àsà t u ra

natu ralà

a d - lui Sa ng vi n

care ìi deter m i n a

es t e defin i t a de Or . Ha ll es b y

I I p linà de viat à si o p tim ist à

d i spoz i ti a du p à c u m

urrne azà : . Pe r s o ana sang v in à este d à r u ità de D u mneze u c u abi li tatea

I l ' a t r ai In pre z ent. '

E I u ità u sor t rec utu l a s t fe l cà mi n tea sa nu va

l i ni c iodat à i n ce t osatà d e amin t i rea d ece pt i il or nsc menea n u este f ru s trat s i t e m àtor de cunoas t erea

v m i , deoa rece nu acor dà v i i toru l ui prea m ult a i mpor t a ntà . Sangv i nul

I l ' l i e ~ te pentr u p r e z en t ,

sa u a d u reri l or .

De

g r e u tàtilor ce vor

S t ie sa

in co n secintà

va ti foarte op ti m i st .

ei a l e vi e t ii ca si d e ce l e mari, deci

11\ ' r i t a s a s e bu c u re de v i atà azi . I ntotdea u na

r nd if e ren t ce va ad u ce acel mài ne, va fi ce l p ut i n l a fel de b u n ca azi , d l l 'u nu c hiar o z i mai b u n à . S-ar p u tea ca printr-o mica pIan if icare

pro p rie z i u a de mài ne

I k 'a nd ire n u pa r e s a apartinà firii s ale.

ceva m ai b unà, ins à acest fel

. b uc u r e l a f e l de lu cr ur i l e

mi

este op t i mi st cà r n à ine,

sa fie i n t r-ad e vàr

26 Ì n v in gàn d temperament ul pr i n Duhu l Sfànt

Este angrena t cu usurintà in p l an u r i si proiecte noi, iar entuziasmu l sà u deborda n t este deseori mol i psitor. Dacà proiectul de ieri a esuat, el este optimist cel de astàzi va avea un succes garantat .

Obiceiurile expresive aIe d-lui Sangv i n izvoràsc in principal din dragostea sa sincera fata de o a meni . li pIace antura ju l, sa impàrtàseascà

b u curiil e ~i s u pàràr i le

I

face orice ca acea persoanà sa fie accept a tà intr-un grup. Dragostea sa de oameni il va ràsplàti intotdeauna cu acelasi senti ment din partea semenulu i .

celor din jur,

~i ii pIace sa-s i facà no i prieteni.

la o petrecere

si va

l necà j este

at u nci cànd cineva nu se distreaz à

Una din cele mai mari calitàti

aie d-lui Sangvin

e s te inima

nu vi ne in intàmpinarea

nevoilor celorlalti

experientele emotionale a ie a l tora, fie ele plàc u te sau nu . Sangvin u lui, prin natura sa, ii este usor sa urme z e indemnul scriptural: . Imcurati -và cu cei ce se bucurà, plàngeti cu cei ce plàng". Ca medie, carac teristica

sa bunà,

plinà de compasiune.

Nimeni

ca el. In mod literal, el est e capabil de a impàrtàsi

La t ur i t emperamenta l e poz i ti ve

27

Ar putea sa cread à cà metodele

sau planurile sale sunt mai bune

( k ca t aIe altora, insà in realitate

succesul se datoreazà

mai degrabà

hotàràrii sale si "ramanerii pe pozitie" decàt superioritàtii in gàndire,

T emperamentul coleric este dedicat aproape in exc \u sivitate

uspectelor practice aie vietii. El priveste toate lucrurile din punctul

Il v e de re al scopului lor u tilitar si e cel mai fericit cànd se antreneazà

mtr-un p roiect valoros o Afe o minte stràlucità pentru organizare, insà -onsiderà munca migàloasà stresantà, Poate evalua rapid o situatie ~i

pon t e g asi cea mai pr a cticà solutie. Ca medie e ste omul ideaI in ech i pa unbulantei, unde timpul este cel mai pretios in cazul unui tratament de

111' lcnt a . M ulte dintre deciziil e sale se bazeazà mai degrabà pe intuitie

d 'a t pe o gàndire analitica .

D

I . Coleric are tendinte puternice de conducàtor,

Pri n vointa sa

puìcrnicà t i nde sa domine un grup, este un bun cunoscàtor al oamenilor

"i r ca ctioneazà

rapid si ferm

la urgente . Nu numai cà va accepta usor

. o nd ucer ea

atunc i cànd este solicitat,

dar el insusi se va oferi pentru

predorninantà

a d-lui Sangvin est e felul sàu de a sti cum sa se poarte

I l ' cas t a f unctie. Dacà nu devine prea arogant sau dictatorial, VOI' rà s punde b i ne la comenz i le sale practice .

cei din j u r

cu un bolnav. Sinceritatea

d-lui Sangvin este deseori inteleasà

gr e sit , Cei din

Vi

ziunea despre viatà a d - lui Coleric, avànd in vedere

sig u ranta

jur sunt deceptionati de s c himba r ea brusca a sentime ntelor

faptul cà acesta pur si simplu

sale. Ei

nu reusesc sa inte l eagà

sentimentele altora. Nimeni nu te va iubi mai mult sau n u te va uita

mai repede ca dI . Sangvin. Are plàcuta capacitate

ràspunde la

de a trai in prezent,

d c s ine a acestu ia, va f i aproape

intotdeauna una optimistà . Este un

i

vc nt u r ier pànà in t r-acolo incàt sa-si p à r à seascà

i rurà pentru provocarea necunoscutului. Are un spiri t de p i onier.

chiar ~i o pozitie

A tunc i cànd evalueazà o situatie, nu observà capcanele sau eventualele

in consec i ntà

se va bucura

de viatà. Lume a

este irnbogàtità

prin

p

ro b l e m e, ci se concentreazà asupra scopului.

 

acesti oameni veseli si prornpti . Cànd

sunt motivati si disciplinati

de

A

re acea sigurant à neclintità cà indiferent ce greutàti a r apàrea, el

Dumnezeu , acestia potfi mari slujitori

ai lui Isus Cristos .

 

VII

l'i i n stare sa le rezolve . Piedicile nu Il desc u rajeaz à ,

ci dimpotrivà il

Colericu l

DI . Coleric este de obicei un individ auto d isc i plinat cu o puternicà

tendintà de autodeterminare. Este foarte sigur de sine si foarte agresi v. Este om u l in "continua miscare", dar spre deosebire de dI . Sangvin, activitatea sa este bine p l anificat à si centrata.

in t r - un proiect dovedeste o abilitate tenace singur à d irectie, Desp r e el se poate spune

de a merge neabàt u t intr-o

pe drept: . Fac un singur lucru." Scopul sàu vizànd o singurà tinta este deseori incununat de succes.

O data ce s-a angrenat

I i muleazà, determinàndu - I intr-o mai mare màsurà sa-si atingà telul.

Me lancolicul

l

D I . Me l anco l ic posedà pe departe c ea mai bogatà ~i mai sensibil à

l rc d i ntre toate temper a mentele. Are tendinte de geniu; mai concret,

r l i n tr e to ate tip u rile , cel mai r i dicat procenta j de genii sunt me l ancolici .

111 1l 1 0 d special exce l eaz à in domeniul arte l or

m u l t v alorile adevàrate in viatà, Reactioneazà

ti ose bire de san g vin el este m o tivat

spre reflectie prin sen t imentele

frumoase si apreciazà emotional, ins à spre

nlc.

28 Ì n v in g à nd t e mp e r a m e ntul prin Duhul Sf à n t

DI

. Me l a n c oli c

este i n spe c i a l a d ep tul g à n dir ii creati ve, i a r s t à r ile

s

creativ e va l o ro a s e .

ale e mo t ionale

ex tr e m e

co ndu c d eseo ri

l a invent i i

sa u pr o du c tii

M e l a n c olicul a r e p ut e rni ce t e ndint e p e r fec tio ni s t e . S t a nd ar dul

La turi t emp e r a m e nt a l e poz itive

29

Flegmat icul

Simtul um or ului a l d-lui F l egmati c

il ajutà sa nu se im p li ce pr ea

si s itu a tii , a s t fe l i n c à t e l gaseste ceva il a r I n ce l e m a i

iutcns in v i a t à

hnnale e x p er i e nt e .

U morul Sa l! sec provoacà

a l to r a casca d e d e ras o

s

à u de exc el e nt à i l d e p àses t e

p e a l a lt o r a, i a r c er int e l e sa l e d e acce pt a r e

l

'o r e sa aibà o rninunat à s incr o nizare

inn àsc ut à

a um o rului

s i o irn ag i-

in ori c a r e dom e niu s unt d eseo r i m a i ma r i d e c à t pot f i intrunit e, fie

nruie stimulativà.

 

de el sa u d e a ltii . A c east à t e ndint à est e urmatà d e multa intr o spec tie,

 

D

i n fir e es t e ex t re m d e d otat p e ntr u a ti consi li er.

l i es t e u s o r

mel a ncoLi c ul retràind d e mult e o r i eve nim e nte sa u d ec i zii a i e trec utului ,

·

I · i as cu lte p e altii datorità

fe lului Sal ! moa l e

si c om o d ,

pe cànd

con s id e r à nd cà d acà i s-ar m a i ofe ri o d a t a ocaz i a, a r acti o n a c u m ul t

uugvinului

sa u co l er i c ului

i i este gre u sa stea linistit

ma i mul t t i mp

mai bin e .

Il .ntru a asc ulta d urerile a l to r a. De ase m enea ,

are capacita t ea

de a nu

Abilitàtile a n a liti ce a i e d - lui Mel a n co l ic , com b inate cu tendintele

, id e ntifica cu persoa n a ,

f iin d dec i o bi ectiv. Nu se repede i n a da

atentà si dernnà de l uat in cons i dera r e .

sa l e

p erfectio ni s t e,

i l fac un "o m a l de t a l ii l o r ".

Ori de c à t e or i co l eric ul

lututi, c i aco r dà o co n s ili ere

h

i n

fi e c a r e g r e ut a t e

i

s

real e . A c este a bilit a ti a n a li t ice i l calificà p en t r u domenii c um a r fi

mat e m a ti ca,

filo z o f i a , actu l scri it or i cesc s i a l te vocat ii ex i ge n te.

nu trebu i e

s a se st r à dui asc à

DI . Me l a n co li c

S ang v in , i n sà p e c e i p e ca r e ~ i - i f a c e i i p àstr e a z à s i efect i v "i ~ i da v i ata"

pent r u e i . T e poti ba za i nt o td ea un a

c e priv es t e i ndeplinir ea

atributiilo r at e nti e i ,

p e c ar e a r f i p os ibil sa o

càteva c lip e si va ex tr age

s au sa n gv i n ul V OI ' s u gera un p ro i ect, m e l a n co l icul

ntàmpin e.

ale c on s t a nte la potentialele dificultàti,

s t i in te l e teo r e tice ,

ce r ce t à ril e

Cei binecuvàntati c u un t e m perame n t

I l va a n a liza

N u de putin e or i va p à r ea c ontra , t ocma i d a torità refer irii

Insa a cestea p e nt r u e l s unt

med i ca i e, a rhitec tura ,

me l anco lic

sa fi e c r e din c io s i ; p ent r u e i aceasta l e es t e i n fire .

nu a t rage i n mod obi s nuit

asa d e multi pr i e t en i ca dI .

p e o p e r s oan à m e l a ncolic à

i n cee a

sarcinilo r in timpul stabilit sa u i n r ez ol var e a

rar e ori ca ut a sa fie In ce ntrul D e mult e o ri a l ege o ca l e

c are ìi r ev in . 01 . Mel a nc o li c

secundar e .

d ar ii con v in r o lu r ile

plinà d e sacrifici i in viatà, càci ar e o dorintà neobisnuità d e a se d à rui

spr e b ine l e a p roap e lui

sàu.

DI

. Me l a ncolic

d et in e minun a t a ca p a ci tate

de a - s i c u noaste

propriil e limit e, a s tf e l in c à t foa r t e

poat e du ce. Tind e s a f i e reze rvat

s

opinie , i a r ràspun s ul

situatia s i p à rer e a sa est e valoro asà.

a sup ra sa mai mult d ecà t

s i d e putin e o r i i~ i va ex pun e id e ile

e l t ot d ea un a

rar va lua

au pà rer e a , A tunci

c à nd este in sà i ntr e b a t ,

va avea o

o fe rit v a indi ca fa ptul c à e l a a n a liza t amànuntit

N u vorb e ste mult ca dl . S angvin

ci , In m a joritatea c a z urilo r , s e ex prim à f oa rt e pr ec i s o

Pe d I . Fl egmat i c l ' es t e i n t o t d ea un a

te p ot i b a z a i nt r u to t ul , n u doar d a tori t a f a p t ului

vese l s i n epr efà cut ,

ci

~i pe n tr u cà I~ i in d eplines t e

uhligatiile si planificàrile. La fe l ca ~ i m e l a n co li c ul ,

e l es t e un pri e t e n

l ' I ' xlincios si, in c iud a fa p t u l u i nu s e prea i n c u rcà c u altii, rareo ri se

dove d e ste a f i n e l o i a l .

D

I . F l egmat i c

es t e de asemene a

p r ac ti c s i ef i c i e nt . Ì~ i co n serva

-ncrgia propri e gàndind, as tfe l inc à t do b à n d e ste de t à nàr capaci t ate a

i n

luarea decizi ilo r , are tendinta de

uuui obiectiv c u e f or t min imo L u creazà bi ne i n co nditi i de s tr es . De

lupt, e l deseori d a ce l m a i bun ra nd a m ent 1111 i i sa " c l ac h eze " .

i n condit i i care i-ar face pe

a gas i ca l ea practicà d e finalizare a

dc a a nali za o situati e . Deoarece

n u este influentat de sent i me n te

L u cr à ril e s ale poartà into t d ea un a

a

m pre n ta

ord i nii ,

i ar munc a

sn

este eficientà, in ciuda f a ptului nu es t e u n perfectionist

(undarde d eose bit

d e inalt e

pc

biro ul sàu chiar in mijlo c ul

d e ac ur a t ete

derulàrii

e l ar e d e va

si precizie. Ord in ea u n ui p ro i ec t im porta nt

iurprinde m e r eu pe ce i c u tempera m ente

mai ac ti ve. Ìnsà e l a i n te l es

l ' es te m ult mai usor sa asezi f i ecare lu cru l a loc ul sà u economis in d

l ~· : lre ltimp ul . Astfe l e l este u n om c u ob i ceiur i o r do n ate.

C

on c l u z i e

d ata

I » upera m e nt e d e t er mina buna convietuire

I n nperarn e nt

Var i eta t e a

d e

l a turi

p oz i t i ve

d e

In lum ea noastrà. Nic i un

de ce l e

p atr u

t i p u ri

nu es t e s up e rio r a l t ui a , f i ecare avànd pàrtile sa l e for t e,

pnrticipànd cu o valoroasà contributie l a v i a t à .

3 0

Ì n v in gà nd t e mp e ram e ntuI prin Duhul S f à nt

C in ev a , glumind, a tr àgea a t e ntia asupr a u r m à to a r e i

s u cces iuni a

eve nim e nt e lo r ce implic a t e mpe ra m e nt e: "Co l er i c ul a mb iti os p ro duc e inventiile ge nialului m e l a n co li c, c are apo i s un t vàndute de sa n gv inul at r àgàt or si sav u rate d e como dul f l eg m at i c . "

Lat uril e po z iti ve a i e ce l or pat ru tem p eramente l e fac pe fiecare

cà ave m

d i ntre acestea a tr àgàtoa r e s i nu p u tem fi dec à t recunoscàtori

c u totii ceva d i n e l e . Ìnsà este mai mul t de atàt, Pe càt de i mpo r tant e

s

uni p u ncte l e

forte aie temperame nt u lui

pe at à t de i mporta nt e ,

d acà nu

c

hi ar ma i mult , avànd in ve d ere studiu l n ost ru , s u nt slàbiciunile l oro

In te nti a urm à t or ului

est e

p oz iti ve c u ce l e nega ti ve.

ca pit o l

l a tu r ile

Sc o pu l n ostr u prin aeeasta

~ i sa - s i

de

a confrun ta

t e m pe r a m e nt a l e

es t e ea c it i torul s a- si po atà d i ag n ost i ca

prop r iil e sa l e s l à b ici uni

e l a b o r eze un p rogra m pl a ni f i ca t

N

u te tem e s a f ii obi ect i v

slàbiciunile

p en t r u a l e d e p as i.

cu tale. C ei m ai mul t i is i dau seama pànà i n a ees t pun c t a l

c u tin e in s uti s i sa t e co n frunti

s t ud i ului ce fel de tem pe r a m ent

s u nt, d a r s e rà z g à nd esc

vàd fat a in f a ta cu pàrtile lo r neplàcute.

atunci cànd se

d e ei prives t e- l e

r eali st si apoi l asa -L pe Dum neze u sa intervinà in sc himb a r ea

Pun c t e le

fort e p o a r tà e u e l e s l à biciuni ,

i n mod

l

or

Cap it o lul 5

LATU RI T EM P E R AMENTALE NEGAT I V E

Sangvinul

S tudiata e u ate nt i e , acti v r ta t ea n e l i mitatà a tempe ra m e n t ului

1 11r1vin s e dovedeste a fi d oar c ev a m a i mul t decàt o mis c ar e agi t ata .

1\1 's t e deseori neprac tic ~ i d ezo r ga n iza t .

Fir ea sa e motional à l i poa t e

timula instanta n e u si, inainte d e a a vea o im ag in e c omplet a a s itu a ti ei ,

1 va p o mi vije l ios i n directia gresità,

De multe ori se do ve d es t e

un

l 1 'v s l a b datorità f irii

sa l e agit ate. Aceasta

se reflectà si i n viata l ui

PII iiualà, un d e i i vi n e greu

sa se co n eent r eze as up ra c itirii C u v à ntu l u i

111I Dumnezeu.

h-uuen

lidi ',

Mo dul

sàu d e viatà p ri n activi t ate

agi t ata va ti, pe

se

l ung , de o bi ce i ,

l a pot e ntia lul

n e p rod u ct i v .

sà u , I n m od f r ecven t

Persoa n a sa n gvi n à

ra r eor i

i~i i r oseste viata alerg à n d

1

11 1 1 11parte' - 0

tll roadà.

in a l ta, i a r i n caz ul in care n u este disc i p lin ata ,

va t i li psità

D I . Sangvin a r e d eseori t r ecere d a torità forte i p e r sona lità ti i

sa l e

.luuunice. Tnsa aceastà

pe r sona lit ate dina m ica este d e mul te or i o fatadà

111 • uscunde un ca ra c t e r s l a b . Cea m ai m are pro bl ema f u ndame n ta l à I l I) rcprezintà vo inta slabà ~ i ind iscip li na .

a

Dacà s angv inul

s-ar a ut o - discip lin a

nu ar ex i sta

l i m i te

la

1 "1 1' 1 1 (ia ILlIsà u in viatà. Se pr icepe sa inceapà l uc r u rile s i sa n u l e d u ca

Il Il lo ca pàt, Dac à i se o fe r à p artici p area

a scoala du m i ni ca l à

sà u i me di at es t e "da" . N u - i st a in

sa u o

l

J ltl / l(i c i n e adru l bi se ric i i , ràsp u ns u l

I 1 \ H u n a liz eze

, i l \ ' l Ip l l c it5 til or sa u al respon sa bili t à t ilor.

I 1 1I1 1)/1 : ;;limitl c e le ~ i C LIt oa t e c à fu nc t io n eazà

lu e ru r ile

d i n pu n et d e v e d e r e al timp ului

sà u l i b er,

A d ora sa fi e p e pl ae . N u -si bi ne ea " om de atac" al

44 Ì nvingànd temperamentul prin Duhu l Sfànt

Aposto l ul

Pave l , scriind

dintr - o t em ni tà,

zice : .Bucura t i-và

intotdeauna in Domnu l ' Iaràsi zie: Bucurati-v à !" (Fil ipeni 4:4)

Temperame n tul p lin de Du h ul Sfà n t

45

aici este cu dubl u sens o Cineva a

Pacea despre care se vorbeste

descris - o ca fiind

"pacea cu Dumnezeu "

si "pacea lui Dumnezeu" .

Motivu l pentru care a put u t af i rma aceasta consta ìn faptu l cà a i n vàtat

Domnu l Isus spune : "Va las pacea , va dau pacea Mea."

(Ioan 14 : 27)

Va dau

sa tràiasc à

viata p l inà de Duhul Sfànt . Fiindcà

din aceeasi temnità

Pacea

pe care ne-o lasa se pare a fi "pacea cu Dumneze u " .

"

aposto l u l sp u ne: "

m-am deprins sa fiu multumit cu starea in care

pacea

Mea" este " pacea l ui Dumnezeu" ,

càci in ace l asi verset E! o

ma gàsesc". Orice om care se poate b u cura si po a t e fi mu l tumit intr - o celulà de inchisoare trebuie sa aibà o sursà supranatural à de put e re . Temnicerul din Filipi a vàzut bucuria adev à ratà, insà totodatà miracu-

loasà , reflectatà

in inchisoare pentr u predicarea Evangheliei .

l aude l e aduse Domnului si probabil cà a fost ad à nc impresionat.

in viata lui Pavel si Sila at u nci c à nd au fo s t aruncati

EI le-a auzit c à ntarea si

Acest . rod" al Duhu l ui lipseste din nefericire multor

crest i ni ai

zilelor noastre, ceea ce ìi face neroditori in c e ea ce priveste càstigarea

de suflete pentru Hristos , deoarece

ceea ce poate face Isus Hristos ast à zi in viata unui credincios,

a fi atrasà spre E I . Aceastà bucurie supranatur a là

oricàrui crestin indiferent de temperamentul sàu de baz à sau innàscut.

este la di s pozitia

lumea tre buie sa vada o do vada a

pentru

Isus a zis: " V-am spus aceste lucruri , pentru ca bu c uria Mea sa ràmà n à

in voi si bucuria voastrà sa fie deplinà."

asem e nea in Ioan lO : l O: . E u am venit ca oile

din be l sug."

aceasta este posib i là doar in màsura in care el e ste plin de Duhu l Sf à nt .

(Ioan 15 : Il) EI a afirmat de

sa aibà viat à si sa o aibà

in crestin prin bucurie , d a r

Viata din belsug se descoperà

Martin

Luther spunea:

"Lui Dumnezeu

nu-i piace indoiala

si descu rajarea .

int

EI uràs t e doctrina

ii plac inimile

u necate.

Domnului

trista , gànduri l e

melancolice

~ i

vesele.

EI nu si-a trimi s Fiul

defineste ca fiind pacea inimii netulburate: "Sa

n i ci sa nu se insp à imànte . "

venirea Duhu!ui Sfànt peste cei credinciosi ca "Màngàietorul ,

Duhu l Sf à nt" . Astfel vedem cum Domnu! nostru a prezis Duhu l Sfànt

nu vi se tulbure inima

Verset u ! precedent , Ioan 14:26, descrie

adicà

ca surs à a "pacii lui Dumnezeu" .

descrisà prin afirmatia "va las pacea", este

e z ultatul exper i entei noastre de màntuire prin credinta . Omul care nu

Pacea cu Dumnezeu,

r

se aflà in Isus Hristos nu cunoaste

Dumnezeu,

rà spunzàtor inaintea lui Dumnezeu la Judecatà . Aceastà fricà continua

i

cà nd omul r e spectiv il crede pe Isus Hristos in Cuv à ntul Sàu

i n v iata sa ca Domn si M à ntuitor ;

a p r omis (Apocalipsa 3:20), dar EI il va curati pe om de toate pàcatele

l ui (I Ioan 1:7 , 9) . Cà nd omul realizeaz à efectiv in inima lui iertarea l ui Dumne z eu

nimic despre pacea l ' n relatia cu

deoarece pàcatu l s à u este vesnic in fata sa ~i e\ stie cà e ste

l deposedea z à pe om de pacea cu Dumne z eu toat à viata, Totusi , atunci

Isus nu numai c à vine asa

~ i 11invita dup à cum

p e ntru pacate le sale, atunci el are pace cu Dumnezeu .

s pune: . Deci fiindc à suntem socotiti neprihàniti

p

Romani 5 : I ne

prin credintà, avem

ac e cu Dumnezeu , prin Domnul nostru Isus Hristos." Pacea lui Durnnezeu, care reprezintà antidotul ingrijoràrii , nu intrà

pentru a ne ump l e de tristete, ci ca s a ne bucure inimile . Hristo s a spus:

I

n posesia crestinilor atàt de automat ca si pacea cu

Pacea

«B

u curati-và càc i nume l e voastre sunt scrise in ceruri.»"

l

u i Dumnezeu", care este netulburatà in prezenta dific u ltàtilor,

este

Pacea Cea de-a treia tràsàturà temperamentalà

a omului sub controlul

D u hului Sfànt este pacea. Deoarece Biblia treb u ie interpretata

intotdea u na

context ul . Versetele ce preceda aceasta in Galateni 5 nu descriu doar

lucrurile omului firesc, natural, lipsit de D u h Sf à nt, ci si sentimentele

sale. Agitatia sa emotionalà este descrisà de "

màniile , neintelegerile , dezbinàrile", Observàm cum omu l , pe màsur à

vr à jbil e, cearta, gelozia,

in lumina contextului

sàu , este esent i a l

sa exar n inàm

ce se depàrteazà de Dumnezeu , cunoaste tot mai putinà pace .

ilustratà de Domnul Isus dormind adànc in corabie in timp ce ucenicii

era u infricosati

e v identiat astàzi printre crestini . Se pare cà atunci

ag ita dator i tà vàntu lui putemic al circumstantelor, doisprezece crestini

rara màsur à. Acest raport de 12 la leste extrem de clar

c à nd marea vietii se

e v or tulbura, exaspera si ingrijora, in timp ce doar unul singur va

ve a destulà pace in inim à pentru a se increde c à Dumnezeu

a

de grijà in acea situatie. Cei doisprezece

noa ptea , ceea ce ar complica si mai mult viata lor emotionalà,

s

s

i i va purta

ar putea sa se fràm à nte toatà

f i zicà si

pi ritualà , pe cànd

cel care "il crede pe Durrmezeu" va dormi linistit ,

e v a trezi proaspàt ~i va fi la dispozitia lui Dumnezeu ziua urmàtoare .

Ì nving à nd t e mp e r a mentul prin Duhul Sf à nt

C ircurn s t a nt e l e

cà ut àr n p acea l a Dum neze u ;

nu au v oi e nicio da t à

sa determine

p acea. Tr e buie

d oa r E I s in g ur est e s t a t or ni c .

sa

P

rin si mplul

fa pt cà d even i m

c r estini

nu s unt em

D uh u l ui

sc utiti

d e

Sf à nt In

c

v i etile noas t re ne poate f u r ni za un a di n ce l e m a i m a ri como ri a i e v i etii:

" p acea lu i Du mn eze u ",

i rc u r n sta n te l e

dif i ci l e

a l e v i et i i . Tot u s i , pr eze nt a

in ci u da or i c à ror s itu a tii .

g à ndea

u r m àtoa r e l e : "N u va i n gri j o r at i de nimic, ci , I n ori ce l u cr u , a du ce t i

cererile voas tr e l a c uno st in ta l ui Dumnezeu ,

mul t u r n ir i . S i pacea lui D u mnezeu,

p à z i inim i l e si g à nduril e in Hris t os Is u s . " (F il i p e ni 4:6-7) O a b ordare i ndi vid u a l à n et ul b u r a tà, l ip si t à d e i n gr ijo rare , lin ist ità

a circu m s t ante l or

Aceasta este " pacea l u i D u m n eze u "

d àr u iasc à fie c àr ui c redi ncios. Prime l e tr ei c a ract e r ist i c i ,

Tocmai

l a aceasta

se

aposto lul

Pavel

c à n d

seria

prin ru gàc iuni ~ i ce r er i c u

va va

care i n t r ece or i ce p ricepere,

v i et i i posed à o pace

"care i n trece o r i ce pr i cepere".

p e ca r e D uhul S f à nt d oreste sa o

d

ragos t ea,

bu c uri a

si p acea

s u nt

T e mp e r a m e ntul plin d e D uh u l S f à nt

47

Bl

à nd e t ea

plin d e D uhul Sfà nt se

cons id era a f i bl à nd e t ea . Ma j or i tatea tr ad u cà t o rilor m o d er ni ai No u l ui

Testame nt grecese par sa o sc hi m b e i n a m a bilita t e

ce o faee ap r oa p e

Fàc à nd astfe l , ei t ind sa d i m in u eze i m portan t a acestei forme de

comp or t ame n t

po

inim à foarte t and r à . L u mea I n care tr à irn c u noaste

tand r e t e a inimii . Ea este rez ult at ul com p asi un ii D u h ulu i Sfà nt pentru

o umanita t e p i e rdu tà ~ i p e m oar t e. Viata I n rit m a l e rt, zgor n otoas à

din t r - o

ap r oa p e u itate. E a e ste u n act d e amabil itate atent,

A c in cea caracte ris t i c à a t e mp era m ent ului

sa u bu n à ta t e , ceea

a D uh u lu i .

s in on ima

c u u r m à toa r ea

carac t er i s ti cà

lit i cos,

p lin de co n siderare

s i inteleg e re ,

care i zvor à st e

prea putin acea s t à

s i s t resant à de az i tin d e sa- i fac à

chiar si p e u n ii din t r e ce i m ai

di n p artea " ce l or m a i mie i ". D uhul bl à nd a l D om n ul u i Is u s n e serveste

drep t ilu s tra tie atun ci c àn d este confr u n t at e u a ti t u dinea dura a

ueenic ilo r fata de co piii adu s i d e pàr i nt i i lor pent r u a f i binecuvàntati

bu ni crest ini sa se s u pere d e int reruperi l e

sen ti men t e c are contra a ta cà I n mo d cert m ajorit a t e a punc tel or sla b e a l e

de E I . Sc rip tura

n e sp une cà ucenici i

ii certau pe cei ce-i

ad u ceau ,

t

empera m e n t ului ,

c u m ar f i cr u zi m ea, ma n ia , indif ere nta,

p esim i smu l,

da

r Isu s a z i s : " Usat i

copil asii

sa v inà l a M in e si

n u -i

opriti

"

tris t etea s i spir i t ul c ri t i co E l e sing u re ar pu tea fi moti ve s ufieie n te pentr u

a trai o viatà plin à d e D u h ul Sf à n t , da r acesta este doar i n ce pu t ul .

Ì

nde lu nga r à bd are

(Marc u 10 : 1 3- ]4 )

nu pune in t reb à ri c um ar f i : . De c à te or i s a i ert pe frate l e meu c à nd imi

gr

Aceas t à car a cter i s tic à

bl anda

a D uhulu i

Sfà nt niciodatà

ese s te?"

sa u " Sa i e rt un frate care n u -mi cere ie rt are ? "

sau " Nu

Cea de-a pa t ra tr à s à t ur à a temperament ului

omulu i p l in de Du hu l

ex

i s tà o limita a ceea ce p oate sa ind u r e un om ?" D u hul Sfà nt poate sa

Sfà nt es t e inde l u n ga

r à b dare , Ràbdarea ~ i rez i stenta

s u nt ee l e mai

ruiascà b l à ndete pe nt r u a face fata or i càror pres iu n i .

c u nose u te s in oni m e s u gerate de eome n tatori i

caracteris t ic à spi r it u a l à , O foarte s i r n p l à propu n ere

rà b dare insea mn à r à bd are m ul ta ." Este carac t e r iza tà

s u porta pag ub e sa u d e a s u fer i reprosu ri l e

bib l iei pentr u aceast à

ar f i : "ìndelun ga de abil itatea de a

sau du reri l e rara a r às p und e

Isu s , care avea " Duhul rara màsurà",

care ingrijeste

urma s ii Sa i , poartà si astàz i de grijà cu tandrete ,

ni se descrie ca un p à stor

cu bl à n dete o il e ce pot fi asa d e usor rànite , iar El, prin

la fe l - dup à c um z i cea a p osto l u l

Petr u d esp re Dor nnu l Isu s:

care,

B

u n à t a t e a

at

u nei c à n d era o càr à t , nu r à s pund ea

c u ocà r i . "

A

sasea carac t er i s tic à

a omul u i plin d e D u h ul Sfà n t este denurnit à

 

Aces t a

este t i p ul de depr i ndere

la ca re s - a gà ndi t

p r o b a b i l

b unà t a t e , f iind d ef inita c a .x l à ru ire de sine si b unu r i " . Este b u n à voin t a

"Cea m a i m a r e

abi lit ate este d epri n d erea . " O persoa nà in d e lung rà b d à toare este aceea

ca r e poa t e i ndeplin i sarcin i le gre l e, neg li jate

se p l àn g e sa u a mu rm ur a,

i c u bu nà vo i n t à ,

Or. Bob Jones at un ci c à nd a fàc u t c l asica a firm a ti e :

s

i j osn i ce

i n viat à ra ra a

c

ca pe nt r u Dom nul .

Ea i~ i va du ce sar cin a l a bu n sfàrs it sau va s u fe ri d ispr e t ul i n timp

i

in a da sa pred i ce

sa ca u t e sa fie cei dint ài In

f a p te b un e . " ( Ti t 3:8) O m u l este at à t de egois t pri n fire, inc à t tre b uie sa

de b un à tat e

de

a s tfe l i n c à t " ce i ce a u c r e z ut In D u mneze u ,

n s e n s ul e i c e l m a i puro C up ri n de

ospita l itatea

prec um ~ i toate actele

m a i i nt eresatà

ca r e c ur g dintr -o inirn à a l tr ui s t a ,

c à t i n a pr imi . Pave l li s p u n e lu i Tit, t à nà r ului p re d ica t or,

Ì n v in g à nd t e mp e r a m e nt u l p r in Duhul Sf à nt

Sfà nt sa s e p reocup e

d

e bun à t a t e .

Es t e ev id e nt à

o p e r s o a n à

c a r e es t e

Te mp e r a m en tul plin d e D uhu l S f à nt

multe a lte lucrà ri a i e firii . M ul t i oa m e ni a i lui Dumne zeu,

49

l a f e l ca s i

interesat à

m a i mult d e a ltii d ec à t d e s in e.

 

po

p o rul I srae l , ris ip esc patr u zec i

d e a n i p r in d ese r t ul

v i et ii d e o a r ece

 

Toat e p a tru temp e r a m e nt e l e

n a tu ra l e

i n c l i n a · s p re e g o i s m

s i

n

u -L c r e d pe Dumn eze u .

M ult

pr ea m u lti

c r es tini

a u "v i z iu nea

n

ea t e nti e ;

d e ci t oat e au n evo i e d e a c ea st à t ràs à tur à

a bunàtàtii,

Este

gre i e rului " .

E i s unt c a ce l e zece iscoa d e n ec r e dinci oase

care, vàzà nd

n

eces a rà i n s p eci a l a celor a c u te ndinte m e l a n c oli ce ca trata m e nt p entru

urias ii din tara Ca n aa nului, s-a u int o r s pl à n g à nd : "S un te m co nsid er a t i

d

e presi a s i m o hor e a l a d e t e rminat a d e o s upr a del à s a r e in mode l e de

greie ri p e l à n g à e i ." D e und e

put ea u

e i sa s ti e cum li con s ider a u

gà ndire a utoc e ntrat à .

feri c e a d a d ecà t a p rimi ."

L

u c r à nd

p e ntru

a lti i t e vi nd eci,

I

ga s ul eg o cent r i s mului .

Dupà cum a zis Do mnul

ies ind d e p e s u s: "E ste m a i

Mu

l t i

c r es tini

s - a u p r e jud iciat

p e e i ins i s i de b inec u và nt a r ea

D uhul u i Sfà nt , car e l i i mp ul siona

a ltii , t ocmai pri n aceea c à nu a u d at c u rs i nd e mnului

d e a a du ce bu c u r i e i n v i a t a c ui va printr-un

ce nt r a ta

indi s p oz iti e i

a

cà nd va cà o bi ceiu l sà u era ace l a c a - d u p à ce se i n f à tisa D uhului Sfànt

~

ca r e

i se tra n s m i t eau ,

scri pt u ra l . I n ge n e r a I , aceasta est e

deoarece

especti v . In l oc

s p re fa p te bun e sa u a m ab i le pentr u

r

ac t d e bun à tate, p ersoana

si a lu ne c à

m a i a d à n c i n groapa

b u ne s i

p e s in e in à bu sà

im pul s ul

s i a de z n à d e jdii .

U na este sa pr i m esti impul s uri

in a ct e d e bun à t at e .

- sa pun à

ltc e va es t e sa l e t ran sfor mi

i- L ru ga sa 11 c à l à u z eascà

c u co ndi tia

D . L . M oody sp un e a

in pr ac ti cà ace l e impul s uri

ca e l e sa nu co n t ra v i n à

o reg ul à

vre unui a d evàr

foar t e b un à d e u nna t ,

a du ce mar i b e n ef i c i i sàn àt à tii mi n t a l e a ce lu i care o ap l icà,

Cre

A

d i nt a

sa pt ea tr a sat ur a a pers o a n ei

plin e d e Duh Sf à nt este cre di nta,

Ea impli ca o incredint are

a

i ng r ijor a r e , a n xie t a t e ~ i p esimi s m .

c o mpl e t a l u i Dumne z eu

pe r f e ct

p e ntru

si o d e p e nd e n t à

ca re du ce l a

b s olutà

d e E l . Este a n t idot u l

t ea rn à,

U

nii co m e nt a to r i

s u gereazà f a p t ul c à est e v orb a d e mai m ult decit

ur i asii ? P u teti f i sig u r i cà nu s - a u a p rop i at c a sa- i i ntr e b e ! C i e i a u f à c ut

ceea ce face m s i noi d eseori - a u tras o c o n c lu z i e

N

Bi blia ne invat à cà e x i s t à d ou à s u rse de credin t à. Pri m a s u rsà es t e

C uv à ntul lu i D u mnez e u

lip s it à de cre dint à ,

e cred in ta,

c are e s te fri c à , va f i dez b à t ut à

u lt e rior.

In v i ata credincios ulu i ,

In Ro m a ni

IO: l 7 se

lu i

irrn à : "Cre din ta

af

v i n e di n ce l e a u zi t e , i ar ce l e a u z i te p rin C u v à n t ul

Dum n e z e u . " Cea d e -a d o u a es t e D uhul Sfà nt . T e x tul nost ru , Galaten i

5

ai un tem pe r a m en t ce co ndu ce spre indo ie li , n e h o t à r à r i s i tea m à ,

atun e i e a si c r edinc io s

tal

insà timp; ob i ceiur ile s u nt l antu ri care inc à t u s eaz à , dar D umn eze u

ne da victoria In I sus Hr i sto s . " N a d a j d ui e $ te in Domn ul! Fii t are,

va e e r e

~ i ac t i unil e fi rii

D uhul u i Sfà nt sa -ti

: 22-23 , enume r a

cre d i nt a

dr e pt roa d à a D u h ului .

Dacà o b serv i

v e i as t e pt a ca plin à t a t ea

r ui as c à i n i m ii cre dinta care va inl à tu ra sen time n te l e

e na tura l e,

ad i c à f rica, i nd o i ala ,

a n x i e t atea,

e tc . Aceas t a

lmb à r b à tea zà - t i

inima s i n à d à jdu i este

in Domnu l ! "

( P sa l mu ! 27 : 1 4)

Smere n ia Cea de - a

opta tràsà t u r à t e rnp er am e nt alà a o mului pli n de Sfà n t u l

D uh este s m e r enia . O mulfir ese,

ar

v

i

nat ur a ! es t e m à nd r u , di spre tuito r,

cà nd D uhu! Sfà nt umpl e

indut ge nt ,

s u pus si u so r d e

ogan t ,

ego i s t ~ i eg o ee nt rie ,

in s à at un c i

iata unu i in di vi d ,

n dup l ec at.

aces t a va f i m o d es t ,

cred int à - ma i exact d e cred in c io s i e

sau d e p e nden tà .

Dar , d e fa p t , u n

C e l mai mare exemplu d e s mere ni e In l um e este Ì n s u si Domn ul

o

m care p osedà o c r e d int à inspir at a de D u h ul Sfàn t v a fi cre d incios

~ i

l

s u s I - Iristos . E l a fost creator ul

un iversu l ui

~ i t ot u si a vo i t sa se

d

e p e n de nt .

Dr. W i l li a m G . C o l t m a n

o b is n uia sa s p unà: . Dacà D u hu l

u

mil e as cà pe Sine , sa i a e h ip de rob si sa se su p unà capr i eiilor uman it ati i

S f à nt a p rel u at co m a nd a , v iat a d ec u rge c u d e plin a convingere i n pu terea si capac i ta t ea l ui Dumn e z e u . "

e h i a r p à nà l a m oarte , as t fe l inc à t sa n e poatà ràsc u r np àra

Sà u . I l vedem p e Crea t o rul om ului lov i t , r id ie u li z a t ,

pr in s à n ge l e

a bu zat, s i sc u i p at

 

Ìnt

r-un mo d v it a l credi nt a este ch e i a c à tre mul te a l te bi nec uv à n tàri

d

e prop r ia Sa creati e . C u to ate aces te a E I n e-a l àsat un exe mplu de

c

re stine , D acà s un te m i n tr - a d evàr in c r ed in ta ti

c à Du mneze u

poate sa

a

nu r àspun de

c u b a tjo cur i . Aceast a

a re o si m a i m are i n sem n àtate

v

i nà in ì n tampi n are a t utu ror n evo ilo r noast re, a tun ci aceas t a ne v a ad u ce

d

a c à re cuno as t em

cà to a tà puterea s i au t o r i tatea

I -a u fost d ate, e h iar

pacea ~ i bu c u ria s i va ind e p àrta

indoi a l a , te ama , e f or turile

p rec u m ~ i

s i Ìn ore l e Sa l e d e suferintà, D u pà c um i- a sp u s lui P e t r u , d up à ce l - a

50 Ì n v ìn g à nd t e mp e r a m e ntul

p

rin D u hul Sf à nt

ind e rnn at sa l a se s abia: "Crez i c à n - as put e a sa rog p e Ta t à l M e u , care

eg iuni d e

in g e r i ? D a r cum se v o r implini

int à mpl e?" (M a t e i 2 6 : 5 3- 54)

ca noi sa ave m vi a tà vesnic à , E l a s pu s d espr e Si n e : . E u s unt bl à nd s i

Mi -a r pun e ind a t à l a indem à n à

m a i mult d e doi s pr ezece

Sc ri p tu r il e ,

ca r e z i e cà asa

l

tre bui e sa se

D e dr a gul n ost r u E I a fo s t s m er it p e nt r u

s m e rit cu inima. "

O as tf e l d e s m ere ni e

fi z i ce

nu este fireascà,

locui e ste

D oar a tun c i

in inirn à, o ri care din noi poa t e

n at u ra l à .

cà nd Duhul lui Dumn eze u

re ac tion a l a p e r sec uti i

n a tur a l à, fi r e a sc à d e a ju s ti f i ca

te m p e r ame nt po a t e f i c o nt r ol at d e Duhu l S f à nt s i fàc ut sa m a ni fe s te

aceastà adm ir a bil à tràsàturà a smeren i ei .

sau er noti ona l e c u s m e re n ie. Este ten di n ta

si reve ndi ca ,

d ar c h iar si ce l m a i agre s i v

Te m pe r a m e ntul

plin d e D u hul Sf à nt

5 1

D I . C ol e rie a r e v oin ta d e af i

dar

sa es t e nu ve d e nevo i a unui as tf e l d e o bi ee i . E I este d i n

s

t a tom i c

in or i ce i ~ i d o r e st e,

p

fire un individ a t à t d e in c r ezà t or

sa l a I s u s , v a treee u n timp pànà va realiza in m o d p e r so n a l ce a sp u s

Dom nul p rin : . Des p àr tit i

dup à ce va r ea liz a ac eastà n eees it ate

r

roble m a

i n s in e , i n c à t e h ia r si du pà i n t oarcerea

Chiar si

de M i ne nu p ut et i faee ni mic. "

si va in ce p e o via tà d evot i o n a l à

eg ul a t à ,

e l va f i ne v o i t sa se lu pte c u te n ta t ia de a-si lasa mintea sa

a

cti v à s i p rac ticà sa z b o a re i n a l te di r ec tii

sa u sa-si p l an i fice a c t i vitàt il e

z

i l e i , c à nd d e fa p t e l ar

tre bui sa c it easc à C u v à nt ul ,

sa se r o age s a u sa

as

c ul te p re di ca .

D

I . Me l a n co lic

e s t e p r o b a bil

ev ot i o nalà

d

I

l atr age

reg ul a t à ,

c u e x cept i a

d eseo ri

s pr e a d e v àr u r i

ce l

m ai

ap r o ape

d e o viatà

sa ana l it i ca

faptu lui cà abi l itatea

ab str a ete ,

teo l og i e d isecate ,

mai

Ì

nfr à n a r ea

d

e gr a b à de c à t s a-L l ase pe Du m n eze u sa- i vo rb eascà despre nevo il e

Cea din u r rn à c a ra c t e ri stic à t e mp e r a rn e nt a l à a cred in c io s ului plin

p

e rso n a l e din p e r s p e c t i va

a d evàr ulu i

S à u . V i a t a

s a or d onat à

d e

de D uhul S f à nt es t e infr à n ar e a .

V e r s iun ea a ut o ri z a t à

o tra du ce dr e pt

rug à ciun e

a r p u tea d eve ni u n t im p d e p l à n geri s i j e l a ni e i n a i ntea

l ui

"c um pa t a r e" , d a r d e fa p t este i n f r à n area sau a u tod i s c i p l in a . Cineva a

d e D uhul S f à nt " , Ì n c lin at i a f ireascà a o mului

este d e a ur ma cal ea rez i s t e n tei mari isp i te i n aceast à p r i vi nt à

s i t ot u s i , care dintr e n oi poa t e af irm a cà nu a c àz ut p rad à aces t e i

d e f i n i t - o: "a u to-cont r o l at

m i n im e . D I . Sa n gv i n a re pro b a b i l mai dec à t or i c ar e a l t ti p d e temp era m e nt ,

D umne z e u d e s pre ce co n s i der a

a nimo z ità t i l e si r e vi z uindu-s i

ar p u tea sa -i creez e per i oade s i mai mari de dis p erare ,

ee l e d i n t r e cut. i n s à

va fi caracte riz a t à d e " multum i rile

e l a fi o stare n efe r icit à , intretin à n d u -si

gre ut à t i l e .

As tf e l v i a t a s a d e r u gàciune

comparati v e u

p r in c ontrolul D uhului Sfà nt , v ia ta lui d e vo tionalà

a du se " ( 1 T e s a lo n i ceni

5 : 1 8) si de

te

n tat i i d e rà n d? Ì n fr à n area

va r e zo l va p rob l em a crest i n ului

l eg a t a de

c

o nf or mar e a l a in der nnul : . B u c u ra t i-v à intotdea u na i n D om nul! I ar à si

m

a ni fes t à rile e m o tion a l e ex pl oz i ve c u m ar fi man i a , s u pàr ar ea , t eama

z

i e : B uc u ra ti-v à l "

( F ili pe n i 4 : 4)

s

i gel o z i a ~ i - l d etermin a sa ev i te excese l e de o ri ce fe l . Te mp erament u l

D

I . F l egma tie tin d es pr e u n ti mp de pàr t às i e li n i st it , con s id e r à n du - I

c

o n t r ol a t d e D uhul Sf à nt va fi un u l sta bi l , o rd o n at s i d e i n c r e d e r e .

O pa lte

n ec e s ar à

a v i eti i cr est in e ,

In sà d acà i ncli nat iile

sa l e l enese,

P e rs o nal am o b ser va t ca toa t e pa t r u t ipu r il e de t e mp er ame n t

a u o

di

p

sa u in efici e nt à . N i c i un crest i n

co n s t a nt plin d e D uh

reg ul at din C u vànt ul l u i Du m n eze u.

f apt , eu t oa te c à un foa r te mi e p r oc ent

reg ul a t d e dic a t c i t irii .

fi cult ate

c o r nun à ca r e po ate fi dep àsi t à p r in c ar acter i s t i c a

i n frà n à rii n es t a tomi cà

ri n Duhul Sfà nt , Aces t punc t sl ab este v i a ta spiri t u a là

n u po a t e f i m at u r in H ristos , i n mo d

$ i d e folos i n m à n a D o mnului d acà nu se h rà n es t e

Cresti nii bi b l ici co nfir m à aees t

a u p a rte de timp

d

e cr e stini

D I . Sa n gv in

es t e pr ea ag it a t s i pr ea Iip s it d e vo intà din f i r e p e nt r u

i ndole n te $ i d eseo r i i nd i fere n te

l nu va ajun ge n i c i o d a t à lui D u mneze u .

c

n u vor f i di scip lin ate d e Du hu l S f à n t ,

la ace l ti mp reg ul a t d e h rà n ire d i n C u và n tu l

U

i t à n d u -te

l a aces t e

n o uà tr à sàt u ri

a dm i r a b i l e

a i e o mulu i

s ub

'a l a u zirea D uhulu i Sf à nt , I1U v e i avea doar i m ag in ea a c e ea ce dore s te

D u m neze u sa f ii, dar ~ i a ceea ce E I e d o rn ie

I e r np e rament ului t à u i nn àsc ut . Este in sà

un fe l d e a ut oirnbun à tàt ire

Irt i à t u ri i n v i ata n oastrà fa r à pu t erea Duhulu i Sfàn t .

sa f ac à din t ine, i n ciuda

d e mn de r e ti n ut fa ptu l c à n i e i

aces t e

sa u e f or t prop riu nu p o t p ro du ce

a

f i s t a bil in v r eo pri v int à , c u a t à t m ai put i n i n a s e tre z i dimin ea t a ce v a

De u nde trag e m c o nc lu z ia cà s i ng u r ul s i ce l ma i im port a n t lu c ru

m

ai d evrem e pentr u a se f ol os i re gul a t de aeest e min u t e p e nt r u citirea

111 v i a ta o ric à r u i crestin este de a fi pl in de D u h ul

Sfàn t .

Ca pitolul7

A FI PUN DE D U H UL SF ÀNT

Ce! ma i im p orta n t lu eru in viata or i c à r ui cre s tin e s te sa fie p lin de

D uhul Sf à n t . Domn ul Is u s H r istos a z i s: . Des p àrtiti de Mine nu puteti

faee nimi e." H r is t os se af l à i n cre din cios i p r i n D uhul Sàu Sfàn t . De aeeea, d acà s u nte m p lini d e D uhul Sà u , EI aduee prin noi r oadà m u l ta. Da c à nu s un te m plini d e D uh Sfànt, atun e i s u ntem n epro du e t ivi. Este aproap e im pos i bil d e a exagera cà n d afirmà m c à t de depe nd e nti s unt em n o i d e Duhu l Sfànt. D e pindem d e E l ea sa ne con vi ngà d e p àca t ele noastr e i n ainte de m à ntuire si, d up à aeeea, ea sa

pute m int e l ege Eva n g h e li a, sa n e n as t e r n din nou, sa avem putere sa - i

fi m marto ri , sa avem c à l à u zir e in viata noastr à de rug à ciune - de fapt,

pentr u toate . N u este d e mi r a r e c à d u hurile re l e aL Iince rcat sa falsific e prin i mit are lu cràr il e D uhului Sf à nt ~ i sa desta bili zeze l uerarea Sa. Sa t a n aseazà d o u à o b s t aeo l e i na i n t ea o m u lu i: ( 1 ) e l in c ear c à sa i l impie di ce sa- L pr i m eascà pe Hristos ea M à n t u itor , si (2) d ac à aeea s ta

nu- i re u seste , at un e i e l incearc à sa-l impie d ice sa inteleagà i mportanta

s i luera r ea Du h u lu i Sf à nt . As u pra omulu i oda t à intors l a Dum n eze u ,

S

a t a n p are sa a ib à d o u à

m o du ri d i ferite d e a b o rd are. E I incearc à

s

a-i facà p e oa m e n i sa asoe i eze p linà t atea D uh u lu i Sfànt e u ex e ese

e

r no ti o n a l e sau , ext r e m a cea l a ltà, s a i g n ore in to t alitate D u h ul Sfànt.

Ì nai n te de a examina e u m s a avem plinàtatea D u h ului Sf à nt , sa

v e d e m l a ee ne pu tem ast epta , confo r r n i nvà t àtu rii b ibli ee , atunei c à nd

s unte m p l ini de Duh S f à n t .

54 Ì n v in g à nd t e m p e ra m e n t ul

pri n Du hul S f à n t

La ce n e a st e pt à r n c à nd s untem p l i n i d e D u h Sf ànt?

l . C e l e nouà tr às à tur i

t e mper a m e nt a l e

a i e vietii p l i n e d e D u h

in d e t a liu r e ~ i o a l ta

a

(

in c a pit o l ul

impo r ta n t à. Oric e i ndivid pl i n d e D uh Sf à nt v a m a n ifes ta ac es t e

caract e ristici .

s imp l u vafi asa a tun c i c à nd Duhu l Sfànt va d e t i n e c on tro lul f iri i sa l e .

Ga lateni 5:2 2 -23 ).

Am ex am i n a t

d e j a acest e

tr às à t u r i

6, d a r p r e ze n t a

l o r I n v i a t a c r e d in ci osu lui

E I n u va tre bu i s a se forte ze sau sa se pr e fa c à ; e l p u r s i

D

r agostea ,

bu c u r i a,

p ace a , ind e l u nga

b un à ta tea,

p ers o a n e i p l in e de Du h Sfànt .

s m e r e n i a, credin ta s i i n fr à n area .

rà b da r e , bl ànd e t ea, Acest ea s u n t in se mn e l e

2

.

(Efe s e n i

O inir n à p li n à d e bu c uri e

~ i r ec un ostint à

s i u n duh s u p u s

5: 1 8 - 2 1 ). Cànd D uh u l

Sfànt ump l e viata unu i c r e d i n c i os,

B i bl i a n e spun e i i va d e t e rmin a o inimà plinà d e càntec si recunostinta

s

i un d uh s upu s.

"N u va imbà t at i d e v in , aceasta est e destr à b à l a r e .

 

Dimpotri v à , fi l i p l in i d e Duh . Vo rbiti int re vo i c u p s a l mi , cu cdn t à r i d e l a u dà s !

u cd n t à r i d uh o vn i cest i , vo a str à D o m n u l u i.

c

l àudd nd s i cd nt dnd i n i nima

M

ul tumi t i i nt ot d eau n a lui Du mneze u T a t à l pen t ru

t

oa t e, in n u m e l e D o mnu l ui

n ost ru I s u s H r i s t o s .

Supun e t i - v à

u ni i a lt o r a i n fr i c a

l ui H r i s t os. "

O i nim à r ecu no s c à toar e , care ca n t a , s i u n d u h s u pu s, i n d i fe r e n t

d

e circumst a n t e ,

s u nt a t à t d e n e fi r e st i

i n c à t e l e n e p o t a p a rti ne

do a r

pri n plin à t a t e a D u h u Iu i S f à n t .

Duhu I D omnul u i

este ca p a b i l s a sch i mb e inim a t r i s t a sa u

c hin u it à i ntr-un a pl in à d e c à nt ec s i r ec un osti n t à . E I p oa t e d e ase m enea

sa rez ol ve probl e m a

aces tui a

revo l te i firesti a om u l u i p r in creste r ea

sa fi e co n v i n sà

cre d i n tei c à c e l m a i

p à n à i n pun ct u i i n ca r e p e r soan a

b

un mod d e a t r a i e ste i n s u pun ere fa t a de v o i nt a lui Dumn eze u .

 

A

c e l eas i tr e i rez ult ate

a i e v i e ti i p li n e d e Du h se r e g à s e s c

si in

v

i a ta p l in à de C u vànt , dup à c u m spu ne in C o l os e ni 3: 1 6- 1 8.

A t i plin d e D u h ul S f à nt

H r i stos sa l oc u i a scà

v oi, i n t oa t à i nt e l e p c i u nea.

un i i p e a l t ii c u psa lm i , c u cd ntàr i d e l aud à s i c u c d nt à ri

d

i n imile voas t re.

"

C uv a ntu l lu i

d i n b e l sug i n

Ìnvàtati-và s i sf à t uit i - và

c u m u l tumir e

uh o v n i c es t i ,

cdn t dnd l ui Du mn eze u

i n

5 5

S i or i ce fa ce ti c u c u v d ntu l sau c u f apt a , s a f aceti

to t u l i n Num e l e Domnu l u i I s u s s i mu lt u m i t i pr i n E l l ui

D

e v e s t e l or . fit i

cuvin e i n Dom nul . "

u mn eze u tu s :

N

s u pus e b à rba tilor

v os t r i c um se

N u es t e o intà mp l a re

sa g à s i r n r ez u l t a t e l e v i et i i p l ine d e Du h

(E f ese ni 5 : 1 8-2 1 ) c a f i i n d a c e l eas i c u c e l e a I e v i e ti i p l i n e d e C u và nt ,

Do m n u l I s u s a f irma d e spre D u hul S f à n t c à es t e . D uhul

iar d e s pre Cuvàntul

lu i D umn eze u :

"C u va ntui

Ade v àr ul u i ",

T à u este Ade và r ul. "

Es t e u s or d e i n t e l es d e c e v i a t a plinà d e C uv à nt det ermi n à

rez ul t a t e

a uto rul Cuvàntului l u i Dum neze u. Aceasta evi d en ti azà

ero a r ea ace l o ra care

e

o d a t a pe n tr u

intima c u D u m n eze u ,

a c e l e a si D uh este

si mai mult

c a cea p lin à de Duh , da t fiind fa p t ul di Sfà n t ul

in c earc à sa p ri m eascà Sfàntu i Duh printr-o

re l atie

acea s ta din urm à fiind d esc ri sà d e I sus drept a

xper i e n tà

va l a b i l à

to td ea u na

si n u pr i ntr-o

"

ra m à ne in M in e". R e l atia aceasta es t e p o s ibi l à i n v i a ta cres ti n u lui

pe

r

n às ur à ce D u mn eze u

c o mu n ica

cu e l ~ i ii

urnpl e v i a ta prin " C u va n t ui

A

cà l à u z it d e . D uhul A d evà rulu i" .

d e v à ru lu i ",

i ar c re stin ul

co m u ni ca

e li Du m n ez eu

in r u g àc i u ne

C onc lu z i a

ce s e de s prind e cu c laritate din ce l e de m a i s u s este c i!

a

ce l c r es tin p l in d e Duh

v a f i t o to d a t à p li n de C u vàn t , ia r cre di nci o s ul

p

I i n d e C u v à nt

ca r e se s u p un e

D uh ul u i

Sfà n t va fi plin d e Du h .

3 . Duhu I Sfà n t n e da pu terea d e a m à r t u r i s i

(

Fap t e l e A p os t o l i l o r

1 : 8)