Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Secretul intelepciunii
pentru greci era: "Cunoa~te-te
pe tine
insuti". Pavel recomand cititorilor sai "sa aib simtiri cumptate
despre sine" (Romani 12:3). Sfatul este excelent, ins departe de a fi
simplu.
lata c Tim LaHaye ne ofer un indrumar direct de aplicare prin
cartea nvingnd Temperamentul prin Duhul Sfnt,
Introvertitul extrem ar putea fi deprimat de o curiozitate morbida
in ceea ce il priveste pe el iar extravertitul extrem ar putea scpa
esentialul folosind cartea pentru a-i analiza pe altii,
nsa majoritatea cititorilor se vor vedea pe o rampa de lansare
pentru saltul spre o experimentare
mai profund a Duhului Sfnt.
Primul pas important al credintei crestine este acela de a crede c
Dumnezeu ne-a acceptat asa cum suntem; al doilea este acela de a ne
accepta pe noi insine asa cum suntem; iar a-i accepta pe altii asa cum
sunt va incheia acest proces.
Cartea de fata lrnureste faptul c nici convertirea
si nici
consacrarea nu modifica temperamentu!.
ns laturile pozitive sunt
Intrite si folosite In lucrarea crestin, pe cnd cele negative, grave "pcatele de cpetenie" - sunt estompate.
Conductorii spirituali vor gasi cartea foarte util in consilierea
crestinilor in ceea ce priveste vocatia lor.
Cartea va smeri si aceasta ar putea duna, ins nu si cititorului
care urmreste nemijlocit experienta Inlttoare a plinttii Duhului
Sfnt.
DAVID PAWSON
Centrul Millmead,
Biserica Baptist Guildford
CUPRINS
l. Asa te nasti
11
2. Temperamentul
poate fi schimbat...
principale
15
17
4. Laturi temperamentale
pozitive
25
5. Laturi temperamentale
negative
31
41
6. Temperamentul
53
65
75
lO. Depresia,
91
cauza ~i remediul
ei
11. Cums-tiinvingislbiciunile
12. Temperamente
modificate
107
prin Duhul Sfnt...
123
137
PREFAT
Nimic nu este att de fascinant la om ca temperamentul su.
Temperamentul este acela care ii confer fiecrui individ calittile
distincte ale unicittii sale, care il diferentiaz de restul oamenilor,
la fel ca modele1e diferite conferite de Dumnezeu fulgilor de nea.
Este forta nevzut din spatele actiunii umane, o fort care
poate distruge un individ norma1 si productiv, atta timp ct nu este
disciplinata si directionat.
Temperamentul confer omului att 1aturi putemice ct si
slbiciuni, Cu toate c ne place sa ne referim doar la parti le noastre
pozitive, toti avem slbiciuni,
Dumnezeu a dat crestinului Duhul Sfnt, care poate sa
imbuntteasc latura pozitiv natura la a omului si sa depseasc
slbiciunile.
Intentia autorului in aceast carte este de a va ajuta sa intelegeti
modul de interventie a Duhu1ui Sfnt in depsirea neputintelor,
Sunt indatorat multor persoane prin cartea de fata. M-am
folosit de multe lucrri standard de psihologie, combinate cu
observatiile mele ca pastor si consilier timp de 18 ani, si de
asemenea de lucrare a psiho1ogului crestin amintit, Or. Henry Brandt.
In plus am extras material important din cartea teo1ogului norvegian
Or. Ole Hallesby pe tema Temperamentul si Credinta Crestin
(Temperament and the Christian Faith).
lmi exprim recunostinta fata de numerosii editori care mi-au
acordat permisiunea de a cita din crtile 10r.Acestia sunt mentionati in
referintele de la sfrsitul fiecrui capito1 continind citate.
Capitolul l
A~ATE NA~TI
.De ce oare nu ma pot controla? Stiu ce este bine si ce este ru
- dar se pare c nu sunt in stare sa aplic!" Aceast pledoarie frustrata
venea din partea unui om de afaceri tnr si distins care apelase la mine
pentru consiliere. Nu era prima data cnd auzeam aceast plngere sub
o forma sau alta; de fapt, este o experient foarte obisnuit.
Apostolul Pavel rara indoial c a simtit la fei cnd a afinnat:
"...am voint sa fac binele, dar n-am puterea sa-I fac. Cci binele pe
care vreau sa-l fac, nu-l fac, ci rul pe care nu vreau sa-l fac, iat ce
fac! Si dac fac ce nu vreau sa fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul
acesta, ci pcatul care locuieste in mine." (Romani 7: 18-20)
Pavel se disociaz pe sine de acea fort incontrolabil interioar
spunnd: "...nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci pcatul care
locuieste in mine." .Eu" este persoana lui Pavel, sufletul, vointa ~i
mintea omului. .Pcatul'' care Iocuia in el era slbiciunea natural
pe care Pavel, ca de altfel orice fiint omeneasc, a mostenit-o de la
printi.
Cu totii am mostenit de la printi un temperament principal care
contine att laturi pozitive ct si negative. Acest temperament poart
diferite denumiri in Biblie, .xmiul firesc", "camea", "omul cel vechi",
pentru a mentiona doar cteva, Impulsul primordial al fiintei noastre
este cel care cauta sa ne satisfac cerintele. Pentru a putea intelege
corect contro lui detinut de acesta asupra actiunilor ~i reactiilor
noastre trebuie sa distingem cu atentie intre temperament, caracter si
personalitate, definindu-le in continuare.
12
Temperament
Temperamentul
este cornbinatia
dintre trsturile
innscute
care afecteaz subconstient comportamentul
umano Aceste trsturi
sunt dispuse genetic bazndu-se
pe nationalitate,
rasa, sex ~i alti
factori ereditari. Trsturile sunt transmise prin gene. Unii psihologi
sunt de parere c mostenim mai multe gene de la bunicii dect de la
printii nostri. Aceasta ar putea explica asernnarea unor copii mai
mult cu bunicii lor si mai putin cu printii. Dispunerea trsturilor
temperamentale
este la fel de imprevizibil ca si culoarea ochilor, a
prului, sau dimensiunea corpului.
Caracter
Caracterul este adevratul eu. Biblia se refer la el ca fiind
"omul ascuns al inimii". Este rezultatul dintre temperamentul
tu modificat de educati a primit - si atitudinile, convingerile, principiile
~i motivatiile fundamentale.
Uneori este denumit "sufletul" omului,
cuprinznd mintea, sentimentele si vointa.
Personalitatea
Personalitatea este expresia exterioar a eului nostru, care poate
sa coincida sau nu cu caracterul, In functie de ct de originali suntem.
Deseori personalitatea este o fatad plcut pentru un caracter neplcut
sali slab. Astzi multa lume joac un rol, bazndu-se pe ceea ce cred ei
c ar tre bui sa fie o persoan, In locul a ceea ce sunt de fapt. Aceasta
este o formula pentru haosul mintal si spiritual.
Este determinata
de urrnrirea regulilor umane de conduit
acceptabil. Biblia ne spune: "omul cauta la inftisare, dar Dumnezeu
se uit la inim", ~i "din inim pomesc izvoarele vieti i". Punctul de
modificare a comportamentului
se gseste in interiorul omului, nu in
afara lui.
Rezumnd, temperamentul
este combinatia trsturilor cu care
ne nastem; caracterul
este temperamentul
nostru "civilizat";
iar
personalitatea este "fata" pe care o artm altora.
Deoarece trsturile temperamentale
se transmit genetic de la
printi si sunt deci imprevizibile,
ar trebui sa avem in vedere unii
dintre factorii de caracter care influenteaz temperarnentul.
13
Desigur c nationalitatea ~i rasa joac un rol important in cadrul
temperamentului
mostenit. Utilizm expresii cum ar fi: "o nati une
nervoas", "o natiune industrializat",
"o nati une rece" pentru a
descrie ceea ce este vizibil.
In timpul unui tur misionar in Mexic, am remarcat diferentele
mari dintre triburile pe care le-am studiat. lndienii Sapotaco m-au
impresionat enorm. Multe triburi erau lipsite de initiativ, indiferente
~i neglijente cu modul lor de viat. Tnsa Sapotaco erau un trib foarte
industrializat si deseori capabili pn la ingeniozitate, intr-unul din
orasele vizitate acestia urmareau in mod activ mestesugul tehnic al
tcsutului, iar simtul responsabilittii
era mult accentuat fata de ce!
al altor triburi, indemnarea se invat, ins adaptabilitatea
si dorinta
dc invtare erau omniprezente in cadrul tribului, astfel c nu putea fi
dect o trstur ereditar,
Temperamentul va fi totodat afectat de sexul persoanei, In mod
special in ceea ce priveste sentimentele. Femeile sunt considerate a
Ii de obicei mai expresive emotional dect brbatii. Chiar si ce le mai
dure femei vars uneori lacrimi pe cnd unii brbati nu plng niciodat.
Trsturile temperamentale,
fie ele controlate sau nu, au aceeasi
durata de viat ca noi. Odat cu vrsta ins trsturile noastre dure ~i
aspre devin mai moi si fine. Omul invat c pentru a trai In pace cu
semenul su este ce! mai bine sa I~i dezvolte laturile naturale pozitive
~i s-si suprime slbiciunile. Multi reusesc In dezvoltarea caracterului
~i In imbunttirea personalittii lor, ins doar ctiva sunt capabili sa~i schimbe temperamentul.
Cu toate acestea - este posibil, dup cum
vom vedea in urmtorul capitol.
Capitolul2
TEMPERAMENTUL
POATE FI SCHIMBAT
18
19
20
re pingtor,
DI. Melancolic este un prieten foarte loial, dar spre deosebire de
dl. Sangvin, el nu-si va face prieteni cu usurint, Nu se va inghesui
s~ cunoasc oameni, ci mai degrab asteapt ca oamenii sa vin spre
cl. Este probabil cel mai de incredere dintre toate temperamentele,
deoarece tendintele sale perfectioniste nu ii permit sa fie delstor sau
s-i dezamgeasca pe alti i cnd au nevoie de eI. Reticenta sa natural
dc a se impune nu este un indiciu c nu-i plac oamenii. La fel ca nou,
lui nu numai c-i plac, dar are ~i o mare dorint de a fi iubit de acestia,
~xperientele dureroase l fac circumspect in ceea ce priveste va lo area
do suprafat a oamenilor, astfel c tinde sa fie suspicios atunci cnd
altii il prefer sau il coplesesc cu atentie.
Abilitatea sa analitica exceptional il determina sa diagnosticheze
cu precizie obstacolele si pericolele oricrui proiect la care ia parte.
Aceasta este in contrast puternic cu dI. Coleric, care rareori anticipeaz
problemele sau greuttile, ins are certitudinea c va face fata oricrei
situatii. Aceast caracteristic sta la baza refuzului d-lui Melancolic
de a incepe noi proiecte si totodat a impotrivirii sale fata de cei care
l1U sunt in concordant
cu el in aceast privint. Ocazional, cnd se
gseste intr-una din strile sale emotionale de exceptie, de extaz sau
inspiratie, ar putea produce mari opere de arta sau de geniu. Realizrile
ucestea ins sunt in cele mai multe cazuri urmate de perioade de adnc
depresie,
DI. Melancolic i~i gseste adevratul sens al vietii sale de obicei
prin sacrificiul personal. Se pare c are dorinta de a se face pe sine
sufere si de cele mai multe ori va alege o cale dificil prin viat,
nelipsit de mari sacrifici i personale. O data ce a ales, el isi va urmri
tclul indeaproape si cu perseverent, si mai mult ca sigur va face mult
bine,
Nici unul dintre temperamente
nu are atta potential natural
ca dI. Melancolic, atunci cnd este stimulat de Duhul Sfnt. Multe
dintre marile genii ale lumii - artisti, muzicieni, inventatori,filozofi,
sa
Melancolicul
DI. Melancolic este deseori cunoscut ca "temperamentul
sau sumbru". De fapt el este cel mai bogat temperament, fiind
analitic, gata de sacrificiu, druit, perfectionist,
cu o natura
sensibil emotional. Nimeni nu stie sa se bucure mai mult de
frumoase ca melancolicul.
negru
un tip
foarte
artele
21
22
pedagogi ~i teoreticieni
- au avut temperament
melancolic.
Este
interesant de observat faptul di multe personaje biblice remarcabile au
fost fie predominant melancolice ca temperament sau au avut puternice
tendinte melancolice, cum ar fi Moise, llie, Solomon, Apostolul Ioan,
si multi altii,
Iar acum vom examina al patrulea tip temperamental...
Flegmaticul
DI. Flegmatic l~i trage nume le de la ceea ce credea Hippocrate
a fi lichidul organic capabil sa produca acel "temperament
calm,
imperturbabil, comod, lent, echilibrat". Viata este pentru el o experient
fericit, banal, plcut, In care evita pe ct posibil sa se implice.
DI. Flegmatic este att de calm si de comod inct pare sa nu se
tulbure niciodat, indiferent despre ce este vorba. Are un punct de
fierbere foarte ridicat si rareori izbucneste in manie sau rs, tinndu-si
in frau sentimentele. Este singurul tip de temperament invariabil ori de
cte ori l vezi. In spatele personalittii reci, reticente, aproape timide
a d-lui Flegmatic se gseste o combinatie de abilitati deosebite. EI
simte mult mai mult dect lasa sa se vada si are o bun capacitate de
apreciere a artelor frumoase si a lucrurilor de calitate in viat.
DI. Flegmatic nu duce lips de prieteni, fcndu-i piacere
compania si posednd un simt natural al umorului sec. Este tipul
individului care poate face o grmad de oameni sa se prpdeasc de
rs.fr ca el insusi sa schiteze un zmbet. Are acea capacitate unica de
a vedea ceva ilar la ceilalti si la lucrurile pe care le fac. Posed intelect
si memorie bun ~i deseori este un bun imitator. Una din sursele sale
?1ajore de distractie este cea pe seama celorlalte tipuri de temperament.
Il deranjeaz entuziasmul continuu, lipsit de sens al d-lui Sangvin si
de multe ori ii reproseaz acestuia superficialitatea.
Este dezgustat de
strile mohorte aie d-lui Melancolic si il ridiculizeaz. Este incntat
sa taie avntul planurilor ~i ambitiilor d-lui Coleric.
Tinde sa devin spectator in viat si incearc sa se tin deoparte de
activittile altora. De fapt, rareori si cu mare greutate este motivat ctre
orice forma de activitate diferit de rutina zilei. Ceea ce nu inseamn
c nu stie sa aprecieze nevoia de actiune si dificulttile altora. El, ca
si dI. Coleric, s-ar putea sa observe aceleasi nedreptti sociale, ins
rspunsul lor va fi complet diferit. Spiritul de lupt al colericului il
23
24
Capitolul4
Sangvinul
nu se bucur de viat mai mult dect sangvinul.
'uriozitatea lui copilreasc este in permanent treaz fata de tot ce
l inconjoar. Prin faptul di sentimentele sale sunt att de receptive
111 mediu, chiar ~i lucrurile
neplcute aIe vietii pot fi uitate printr-o
s .himbare de mediu. Rareori se intmpl sa nu se trezeasc bine dispus
~i mai tot timpul va ti gsit fluiernd si cntnd dac circumstantele
sule i determina o gndire pozitiv. Plictiseala nu il caracterizeaz si
H ' poate ocupa cu usurint de ceva ce il fascineaz.
Trstura natural a d-lui Sangvin care i determina dispozitia
II plin de viat si optimist este definita de Or. Hallesby dup cum
urrneaz: .Persoana sangvin este druit de Dumnezeu cu abilitatea
Il' a trai In prezent.'
EI uit usor trecutul astfel c mintea sa nu va
li niciodat incetosat de amintirea deceptiilor sau a durerilor. De
nscmenea nu este frustrat si temtor de cunoasterea greuttilor ce vor
v mi, deoarece nu acord viitorului prea multa important. Sangvinul
Il'lie~te pentru prezent, in consecint va ti foarte optimist. Stie sa
. bucure la fel de lucrurile miei ale vietii ca si de cele mari, deci
11\ 'rita sa se bucure de viat azi. Intotdeauna
este optimist c rnine,
rndiferent ce va aduce acel mine, va fi cel putin la fel de bun ca azi,
dll 'u nu chiar o zi mai bun. S-ar putea ca printr-o mica pIanificare
proprie ziua de mine sa fie intr-adevr ceva mai bun, ins acest fel
Ik 'andire nu pare sa apartin firii sale.
Nimeni
26
27
Colericul
DI. Coleric este de obicei un individ autodisciplinat cu o puternic
tendint de autodeterminare.
Este foarte sigur de sine si foarte agresiv.
Este omul in "continua miscare", dar spre deosebire de dI. Sangvin,
activitatea sa este bine planificat si centrata.
O data ce s-a angrenat intr-un proiect dovedeste o abilitate tenace
de a merge neabtut intr-o singur directie, Despre el se poate spune
pe drept: .Fac un singur lucru." Scopul su viznd o singur tinta este
deseori incununat de succes.
Melancolicul
DI. Melancolic posed pe departe cea mai bogat ~i mai sensibil
llrc dintre toate temperamentele.
Are tendinte de geniu; mai concret,
rlintre toate tipurile, cel mai ridicat procentaj de genii sunt melancolici.
111 1l10d special exceleaz in domeniul
artelor frumoase si apreciaz
mult valorile adevrate in viat, Reactioneaz emotional, ins spre
ti osebire de sangvin el este motivat spre reflectie prin sentimentele
nlc.
28
DI. Melancolic este in special adeptul gndirii creati ve, iar strile
sale emotionale
extreme conduc deseori la inventii sau productii
creative valoroase.
Melancolicul
are puternice tendinte perfectioniste.
Standardul
su de excelent il depseste pe al altora, iar cerintele sale de acceptare
in ori care domeniu sunt deseori mai mari dect pot fi intrunite, fie
de el sau de altii. Aceast tendint este urmat de multa introspectie,
melancoLicul retrind de multe ori evenimente sau decizii aie trecutului,
considernd c dac i s-ar mai oferi o data ocazia, ar actiona cu mult
mai bine.
Abilittile analitice aie d-lui Melancolic, combinate cu tendintele
sale perfectioniste, il fac un "om al detaliilor". Ori de cte ori colericul
sau sangvinul VOI' sugera un proiect, melancolicul
Il va analiza in
cteva clipe si va extrage fiecare greutate pe care ar fi posibil sa o
intmpine. Nu de putine ori va prea contra, tocmai datorit referirii
sale constante la potentialele dificultti, Insa acestea pentru el sunt
reale. Aceste abilitati analitice il calific pentru domenii cum ar fi
matematica,
stiintele teoretice,
cercetrile
medicai e, arhitectura,
filozofia, actul scriitoricesc si alte vocatii exigente.
Cei binecuvntati
cu un temperament
melancolic nu trebuie
sa se strduiasc sa fie credinciosi; pentru ei aceasta le este in fire.
DI. Melancolic nu atrage in mod obisnuit asa de multi prieteni ca dI.
Sangvin, ins pe cei pe care ~i-i face ii pstreaz si efectiv "i~i da viata"
pentru ei. Te poti baza intotdeauna pe o persoan melancolic in ceea
ce priveste indeplinirea sarcinilor in timpul stabilit sau in rezolvarea
atributiilor care i revin. 01. Melancolic rareori cauta sa fie In centrul
atentiei, dar ii convin rolurile secundare. De multe ori alege o cale
plin de sacrifici i in viat, cci are o dorint neobisnuit de a se drui
spre binele aproapelui su.
DI. Melancolic
detine minunata capacitate de a-si cunoaste
propriile limite, astfel inct foarte rar va lua asupra sa mai mult dect
poate duce. Tinde sa fie rezervat si de putine ori i~i va expune ideile
sau prerea, Atunci cnd este ins intrebat, el totdeauna va avea o
opinie, iar rspunsul oferit va indica faptul c el a analizat amnuntit
situatia si prerea sa este valoroas. Nu vorbeste mult ca dl. Sangvin
ci, In majoritatea cazurilor, se exprim foarte preciso
29
Flegmaticul
Simtul umorului al d-lui Flegmatic il ajut sa nu se implice prea
iutcns in viat si situatii, astfel inct el gaseste ceva ilar In cele mai
hnnale experiente. Umorul Sal! sec provoac altora cascade de raso
l'ore sa aib o rninunat sincronizare innscut a umorului si o irnaginruie stimulativ.
Din fire este extrem de dotat pentru a ti consilier. li este usor
Ii asculte pe altii datorit felului Sal! moale si comod, pe cnd
uugvinului sau colericului ii este greu sa stea linistit mai mult timp
Il .ntru a asculta durerile altora. De asemenea, are capacitatea de a nu
, identifica cu persoana, fiind deci obiectiv. Nu se repede in a da
lututi, ci acord o consiliere atent si dernn de luat in considerare.
Pe dI. Flegmatic te poti baza intru totul, nu doar da tori ta faptului
l' este intotdeauna
vesel si neprefcut, ci ~i pentru c I~i indeplineste
uhligatiile si planificrile. La fel ca ~i melancolicul, el este un prieten
l'I' xlincios si, in ciuda faptului c nu se prea incurc cu altii, rareori se
dovedeste a fi neloial.
DI. Flegmatic este de asemenea practic si eficient. ~i conserva
-ncrgia proprie gndind, astfel inct dobndeste de tnr capacitatea
dc a analiza o situatie. Deoarece nu este influentat de sentimente in
luarea deciziilor, are tendinta de a gasi calea practic de finalizare a
uuui obiectiv cu efort minimo Lucreaz bine in conditi i de stres. De
lupt, el deseori da cel mai bun randament in conditi i care i-ar face pe
1111 ii sa "clacheze".
Lucrrile sale poart intotdeauna amprenta ordinii, iar munca
sn este eficient, in ciuda faptului c nu este un perfectionist el are
(undarde deosebit de inalte de acuratete si precizie. Ordinea de
pc biroul su chiar in mijlocul derulrii unui proiect important va
iurprinde mereu pe cei cu temperamente mai active. ns el a inteles
l' este mult mai usor sa asezi fiecare lucru la locul su economisind
l~:lreltimpul. Astfel el este un om cu obiceiuri ordonate.
Concluzie
Varietatea
I uperamente
..
30
slbiciunile
in mod
lor
Capitolul5
LATURI TEMPERAMENTALE
NEGATIVE
Sangvinul
Studiata eu atentie, activrtatea nelimitat a temperamentului
1111
rvin se dovedeste a fi doar ceva mai mult dect o miscare agitata.
1\1 'ste deseori nepractic ~i dezorganizat.
Firea sa emotional li poate
timula instantaneu si, inainte de a avea o imagine completa a situatiei,
1 va pomi vijelios in directia gresit, De multe ori se dovedeste un
l 1 'v slab datorit
firii sale agitate. Aceasta se reflect si in viata lui
PII iiual, unde ii vine greu sa se coneentreze
asupra citirii Cuvntului
111I Dumnezeu.
Modul su de viat prin activitate agitata va ti, pe
h-uuen lung, de obicei, neproductiv. Persoana sangvin rareori se
lidi',
la potentialul su, In mod frecvent i~i iroseste viata alergnd
1111111'-0
parte in alta, iar in cazul in care nu este disciplinata, va ti lipsit
tll
road.
DI. Sangvin are deseori trecere datorit fortei personalittii
sale
44
45
47
Blndetea
A cincea caracteristic a temperamentului
plin de Duhul Sfnt se
considera a fi blndetea. Majoritatea traductorilor moderni ai Noului
Testament grecese par sa o schimbe in amabilitate sau buntate, ceea
ce o faee aproape sinonima cu urmtoarea caracteristic a Duhului.
Fcnd astfel, ei tind sa diminueze importanta acestei forme de
comportament
aproape uitate. Ea este un act de amabilitate atent,
politicos, plin de considerare
si intelegere, care izvorste dintr-o
inim foarte tandr. Lumea In care trirn cunoaste prea putin aceast
tandrete a inimii. Ea este rezultatul compasiunii Duhului Sfnt pentru
o umanitate pierdut ~i pe moarte.
Viata In ritm alert, zgornotoas si stresant de azi tinde sa-i fac
chiar si pe unii dintre cei mai buni crestini sa se supere de intreruperile
din partea "celor mai miei". Duhul blnd al Domnului Isus ne serveste
drept ilustratie atunci cnd este confruntat eu atitudinea dura a
ueenicilor fata de copiii adusi de printii lor pentru a fi binecuvntati
de EI. Scriptura ne spune c ucenicii ii certau pe cei ce-i aduceau,
dar Isus a zis: "Usati
copilasii sa vin la Mine si nu-i opriti ... "
(Marcu 10:13-]4)
Aceast caracteristic
blanda a Duhului Sfnt niciodat nu
pune intrebri cum ar fi: .De cte ori sa iert pe fratele meu cnd imi
greseste?" sau "Sa iert un frate care nu-mi cere iertare?" sau "Nu
exist o limita a ceea ce poate sa indure un om?" Duhul Sfnt poate sa
druiasc blndete pentru a face fata oricror presiuni.
Isus, care avea "Duhul rara msur", ni se descrie ca un pstor
care ingrijeste cu blndete oile ce pot fi asa de usor rnite, iar El, prin
urmasii Sai, poart si astzi de grij cu tandrete,
Buntatea
A sasea caracteristic a omului plin de Duhul Sfnt este denurnit
buntate, fiind definita ca .xlruire de sine si bunuri". Este bunvointa
in sensul ei cel mai puro Cuprinde ospitalitatea precum ~i toate actele
de buntate care curg dintr-o inirn altruista, mai interesat in a da
dect in a primi. Pavel li spune lui Tit, tnrului predicator, sa predice
astfel inct "ce i ce au crezut In Dumnezeu, sa caute sa fie cei dinti In
fapte bune." (Tit 3:8) Omul este att de egoist prin fire, inct trebuie sa
i se rearninteasc prin Cuvntul Domnului ~i prin cercetarea Duhului
49
multe alte lucrri aie firii. Multi oameni ai lui Dumnezeu, la fel ca si
poporul Israel, risipesc patruzeci de ani prin desertul vietii deoarece
nu-L cred pe Dumnezeu.
Mult prea multi crestini au "viziunea
greierului". Ei sunt ca ce le zece iscoade necredincioase
care, vznd
uriasii din tara Canaanului, s-au intors plngnd: "Suntem considerati
greieri pe lng ei." De unde puteau ei sa stie cum li considerau
uriasii? Puteti fi siguri c nu s-au apropiat ca sa-i intrebe! Ci ei au fcut
ceea ce facem si noi deseori - au tras o concluzie lipsit de credint,
Necredinta, care este fric, va fi dezbtut ulterior.
Biblia ne invat c exist dou surse de credint. Prima surs este
Cuvntul lui Dumnezeu In viata credinciosului, In Romani IO: l 7 se
afirrn: "Credinta vi ne din ce le auzite, iar cele auzite prin Cuvntul lui
Dumnezeu." Cea de-a doua este Duhul Sfnt. Textul nostru, Galateni
5:22-23, enumera credinta drept road a Duhului. Dac observi c
ai un temperament
ce conduce spre indoieli, nehotrri si team,
atunei ea si credincios vei astepta ca plintatea Duhului Sfnt sa-ti
druiasc inimii credinta care va inltura sentimentele ~i actiunile firii
tale naturale, adic frica, indoiala, anxietatea, etc. Aceasta va eere
ins timp; obiceiurile sunt lanturi care inctuseaz, dar Dumnezeu
ne da victoria In Isus Hristos. "Nadajduie$te
in Domnul! Fii tare,
lmbrbteaz-ti
inima si ndjduieste in Domnul!" (Psalmu! 27:14)
Credinta
A saptea tra satura a persoanei pline de Duh Sfnt este credinta,
Ea implica o incredintare completa lui Dumnezeu si o dependent
absolut de El. Este antidotul perfect pentru tearn, care duce la
ingrijorare, anxietate ~i pesimism.
Unii comentatori sugereaz faptul c este vorba de mai mult decit
credint - mai exact de credinciosie sau dependent. Dar, de fapt, un
om care posed o credint inspirata de Duhul Sfnt va fi credincios ~i
dependent. Dr. William G. Coltman obisnuia sa spun: .Dac Duhul
Sfnt a preluat comanda, viata decurge cu deplina convingere in
puterea si capacitatea lui Dumnezeu."
ntr-un mod vital credinta este cheia ctre multe alte binecuvntri
crestine, Dac suntem intr-adevr incredintati c Dumnezeu poate sa
vin in ntampinarea tuturor nevoilor noastre, atunci aceasta ne va aduce
pacea ~i bucuria si va indeprta indoiala, teama, eforturile precum ~i
Smerenia
Cea de-a opta trstur ternperamental a omului plin de Sfntul
Duh este smerenia. Omulfirese,
natura! este mndru, dispretuitor,
arogant, egoist ~i egoeentrie, ins atunci cnd Duhu! Sfnt umple
viata unui individ, acesta va fi modest, indutgent, supus si usor de
induplecat.
Cel mai mare exemplu de smerenie In lume este nsusi Domnul
lsus I-Iristos. El a fost creatorul universului ~i totusi a voit sa se
umileasc pe Sine, sa ia ehip de rob si sa se supun caprieiilor umanitatii
ehiar pn la moarte, astfel inct sa ne poat rscurnpra prin sngele
Su. Il vedem pe Creatorul omului lovit, ridieulizat, abuzat, si scuipat
de propria Sa creatie. Cu toate acestea EI ne-a lsat un exemplu de
a nu rspunde cu batjocuri. Aceasta are o si mai mare insemntate
dac recunoastem c toat puterea si autoritatea I-au fost date, ehiar
si n orele Sale de suferint, Dup cum i-a spus lui Petru, dup ce l-a
50
nvngnd
temperamentul
indernnat sa lase sabia: "Crezi c n-as putea sa rog pe Tatl Meu, care
Mi-ar pune indat la indemn mai mult de doisprezece legiuni de
ingeri? Dar cum se vor implini Scripturile, care zie c asa trebuie sa se
intmple?" (Matei 26:53-54) De dragul nostru EI a fost smerit pentru
ca noi sa avem viat vesnic, El a spus despre Sine: .Eu sunt blnd si
smerit cu inima."
O astfel de smerenie nu este fireasc, natural. Doar atunci
cnd Duhul lui Dumnezeu locuieste in inirn, ori care din noi poate
reactiona la persecutii fizice sau ernotionale cu smerenie. Este tendinta
natural, fireasc de a justifica si revendica, dar chiar si cel mai agresiv
temperament poate fi controlat de Duhul Sfnt si fcut sa manifeste
aceast admirabil trstur a smereniei.
nfrnarea
Cea din urrn caracteristic temperarnental a credinciosului plin
de Duhul Sfnt este infrnarea. Versiunea autorizat o traduce drept
"cumpatare", dar de fapt este infrnarea sau autodisciplina. Cineva a
definit-o: "auto-controlat de Duhul Sfnt", nclinatia fireasc a omului
este de a urma calea rezistentei minime. DI. Sangvin are probabil mai
mari ispite in aceast privint dect oricare alt tip de temperament,
si totusi, care dintre noi poate afirma c nu a czut prad acestei
tentati i de rnd? nfrnarea va rezolva problema crestinului legata de
manifestrile emotionale explozive cum ar fi mania, suprarea, teama
si gelozia ~i-l determina sa evite excesele de orice fel. Temperamentul
controlat de Duhul Sfnt va fi unul stabil, ordonat si de incredere.
Personal am observat ca toate patru tipurile de temperament au o
dificultate cornun care poate fi depsit prin caracteristica infrnrii
prin Duhul Sfnt, Acest punct slab este viata spiritual nestatomic
sau ineficient. Nici un crestin nu poate fi matur in Hristos, in mod
constant plin de Duh $i de folos in mna Domnului dac nu se hrneste
regulat din Cuvntul lui Dumnezeu. Crestinii biblici confirm aeest
fapt, eu toate c un foarte mie procent de crestini au parte de timp
regulat dedicat citirii.
DI. Sangvin este prea agitat si prea Iipsit de voint din fire pentru
a fi stabil in vreo privint, cu att mai putin in a se trezi dimineata ceva
mai devreme pentru a se folosi regulat de aeeste minute pentru citirea
Bibliei si rugciune.
Temperamentul
51
DI. Colerie are vointa de afi statomic in orice i~i doreste, dar
problema sa este c nu vede nevoia unui astfel de obieei. EI este din
fire un individ att de increztor in sine, inct ehiar si dup intoarcerea
sa la Isus, va treee un timp pn va realiza in mod personal ce a spus
Domnul prin: .Desprtiti
de Mine nu puteti faee nimic." Chiar si
dup ce va realiza aceast neeesitate si va incepe o viat devotional
regulat, el va fi nevoit sa se lupte cu tentatia de a-si lasa mintea sa
activ si practic sa zboare in alte directii sau sa-si planifice activittile
zilei, cnd de fapt el ar tre bui sa citeasc Cuvntul, sa se roage sau sa
asculte predica.
DI. Melancolic
este probabil cel mai apro ape de o viat
devotional regulat, cu exceptia faptului c abilitatea sa analitica
Il atrage deseori spre adevruri abstraete, teologie disecate, mai
degrab dect sa-L lase pe Dumnezeu sa-i vorbeasc despre nevoile
personale din perspectiva
adevrului
Su. Viata sa ordonat de
rugciune ar putea deveni un timp de plngeri si jelanie inaintea lui
Dumnezeu despre ce considera el a fi o stare nefericit, intretinndu-si
animozittile si revizuindu-si greuttile. Astfel viata sa de rugciune
ar putea sa-i creeze perioade si mai mari de disperare, comparati v eu
eele din trecut. ins prin controlul Duhului Sfnt, viata lui devotional
va fi caracterizat de "multumirile aduse" (1 Tesaloniceni 5: 18) si de
conformarea la indernnul: .Bucurati-v intotdeauna in Domnul! Iarsi
zie: Bucurati-vl" (Filipeni 4:4)
DI. Flegmatie tindespre un timp de prtsie linistit, considerndu-I
O palte necesar a vietii crestine, Ins dac inclinatiile sale lenese,
indolente $i deseori indi ferente nu vor fi disciplinate de Duhul Sfnt,
cl nu va ajunge niciodat la acel timp regulat de hrnire din Cuvntul
lui Dumnezeu.
Uitndu-te la aceste nou trsturi admirabile aie omului sub
'alauzirea Duhului Sfnt, I1U vei avea doar imaginea a ceea ce doreste
Dumnezeu sa fii, dar ~i a ceea ce EI e dornie sa fac din tine, in ciuda
Iernperamentului tu innscut. Este ins demn de retinut faptul c niei
un fel de autoirnbunttire
sau efort propriu nu pot produce aceste
Irti turi in viata noastr far puterea Duhului Sfnt.
De unde tragem concluzia c singurul si cel mai important lucru
111 viata oricrui crestin este de a fi plin de Duhul Sfnt.
Capitolul7
A FI PUN DE DUHUL SF NT
Ce! mai important lueru in viata oricrui crestin este sa fie plin de
Duhul Sfnt. Domnul Isus Hristos a zis: .Desprtiti de Mine nu puteti
faee nimie." Hristos se afl in credinciosi prin Duhul Su Sfnt. De
aeeea, dac suntem plini de Duhul Su, EI aduee prin noi road multa.
Dac nu suntem plini de Duh Sfnt, atunei suntem neproduetivi.
Este aproape imposibil de a exagera cnd afirmm ct de
dependenti suntem noi de Duhul Sfnt. Depindem de El ea sa ne
conving de pcatele noastre inainte de mntuire si, dup aeeea, ea sa
putem intelege Evanghelia, sa ne nastern din nou, sa avem putere sa-i
fim martori, sa avem cluzire in viata noastr de rugciune - de fapt,
pentru toate. Nu este de mirare c duhurile rele aLIincercat sa falsifice
prin imitare lucrrile Duhului Sfnt ~i sa destabilizeze luerarea Sa.
Satan aseaz dou obstaeole inaintea omului: (1) el incearc sa il
impiedice sa-L primeasc pe Hristos ea Mntuitor, si (2) dac aeeasta
nu-i reuseste, atunei el incearc sa-l impiedice sa inteleag importanta
si luerarea Duhului Sfnt. Asupra omului odat intors la Dumnezeu,
Satan pare sa aib dou moduri diferite de abordare. EI incearc
sa-i fac pe oameni sa asoeieze plintatea Duhului Sfnt eu exeese
ernotionale sau, extrema cealalt, sa ignore in totalitate Duhul Sfnt.
nainte de a examina eum sa avem plintatea Duhului Sfnt, sa
vedem la ee ne putem astepta, conforrn invtturii bibliee, atunei cnd
suntem plini de Duh Sfnt.
54
nvingnd
temperamentul
55
temperamentale
aie vietii pline de Duh
(Galateni 5:22-23).
Am examinat deja aceste trsturi in detaliu
in capitolul 6, dar prezenta lor In viata credinciosului
are ~i o alta
important. Orice individ plin de Duh Sfnt va manifesta aceste
caracteristici. EI nu va trebui sa se forteze sau sa se prefac; el pur si
simplu vafi asa atunci cnd Duhul Sfnt va detine controlul firii sale.
Dragostea,
bucuria,
pacea,
indelunga
rbdare,
blndetea,
buntatea, smerenia, credinta si infrnarea. Acestea sunt insemnele
persoanei pline de Duh Sfnt.
2. O inirn plin de bucurie ~i recunostint si un duh supus
(Efeseni 5: 18-21). Cnd Duhul Sfnt umple viata unui credincios,
Biblia ne spune c ii va determina o inim plin de cntec si recunostinta
si un duh supus.
"Nu va imbtati de vin, aceasta este destrblare.
Dimpotriv, fili plini de Duh.
Vorbiti intre voi cu psalmi, cu cdntri de laud s!
cu cdntri duhovnicesti, luddnd si cdntdnd in inima
voastr Domnului.
Multumiti intotdeauna lui Dumnezeu Tatl pentru
toate, in nume le Domnului nostru Isus Hristos.
Supuneti-v unii altora infrica lui Hristos. "
O inim recunosctoare,
care canta, si un duh supus, indiferent
de circumstante, sunt att de nefiresti inct ele ne pot apartine doar
prin plintatea DuhuIui Sfnt.
DuhuI Domnului
este capabil sa schimbe inima trista sau
chinuit intr-una plin de cntec si recunostint. EI poate de asemenea
sa rezolve problema revoltei firesti a omului prin cresterea credintei
acestuia pn in punctui in care persoana sa fie convins c cel mai
bun mod de a trai este in supunere fata de vointa lui Dumnezeu.
Aceleasi trei rezultate aie vieti i pline de Duh se regsesc si in
viata plin de Cuvnt, dup cum spune in Coloseni 3: 16-18.
"Cuvantullui
Hristos sa locuiasc din belsug in
voi, in toat intelepciunea.
nvtati-v si sftuiti-v
unii pe altii cu psalmi, cu cdntri de laud si cu cdntri
duhovnicesti, cdntdnd lui Dumnezeu cu multumire in
inimile voastre.
Si orice faceti cu cuvdntul sau cufapta, sa faceti
totul in Numele Domnului Isus si multumiti prin El lui
Dumnezeu
tus:
vostri cum se
pmdntului. "
56
Domnullsus
a spus ucenicilor Sai:
"Va este de folos sa Ma due, cci dac nu Ma due Eu,
Mngietorul (Duhul Sfnt) nu va veni la voi." (loan 16:7) Aceasta
explic de ce ultimullucru
pe care l-a fcut Isus inainte de a se lnlta
la cer a fost sa spun ucenicilor: "Ci voi veti primi o putere cnd se va
pogori Duhul Sfnt peste voi, si-Mi ve ti fi martori ... "
Cu toate c ucenicii au petrecut in mod personal trei ani
cu Isus, au auzit mesajele Sale de nenumerate ori ~i au fost cei
mai bine pregati ti martori ai Lui, El totusi i-a instruit "sa nu se
deprteze
de Ierusalim,
ci sa astepte acolo fgduinta Tatlui"
(Faptele Apostolilor
1:4). ntreaga lor pregtire nu era in stare sa
produca de una singur roade in absenta puterii Duhului Sfnt.
Este bine cunoscut c atunei cnd s-a pogort Sfntul Duh in ziua
Rusaliilor, ei au rnrturisit prin puterea Sa si tre i mii de oameni au
devenit crestini,
Si noi putem sa ne asteptrn la putere de rnrturisire atunei cnd
suntem plini de Duh Sfnt, Fie ea dorinta oamenilor lui Dumnezeu
de-a avea puterea Duhului pentru mrturisire sa fie la fel de mare ca
si aceea de a trai experiente emotionale sau extatice cu Sfntul Duh.
Puterea de a mrturisi prin Duhul Sfnt nu este intotdeauna
perceput ca atare, ci ea trebuie acceptat prin credint, Dac intrunirn
cerintele neeesare plinttii Duhului, va trebui sa credem c mrturisim
prin puterea Duhului, indiferent dac vedem sau nu rezultatele.
Datorit faptului c Sfntul Duh si-a manifestat prezenta Sa att
de dramatic in ziua Rusaliilor si pentru c ocazional vedem dovada
Duhului in vieti le noastre, ajungem sa ne gndirn ca ea ar trebui sa fie
intotdeauna vizibil, dar aceasta nu este adevrat.
Este posibil sa fii o mrturie prin Duhul Sfnt si totusi sa nu
vezi pe nimeni ajuns la cunostinta mntuirii prin Hristos - deoarece in
planul Su suveran, Dumnezeu a ales sa nu incalce niciodat vointa
libera a omului. De aceea, unui om i se poate oferi mrturie prin puterea
Duhului, dar el totusi sa-L respinga pe Mntuitor, Martorul s-ar putea
sa plece apoi cu ideea gresit c a fost lipsit de putere, doar pentru
simplul fapt c nu a avut sueces. Nu putem sa punem intotdeauna
semnul egalittii intre suecesul mrturiei si puterea mrturisirii.
Recent am avut privilegiul de a rnrturisi unui btrn de 80 de
ani. Datorit vrstei sale si unei probleme deosebite, arn fcut un efort
57
58
59
Il:28)
tuturor pcatelor
cunoscute
(1 Ioan 1:9)
60
lui Dumnezeu
in totalitate (Romani
61
62
Multi crestini au spus "nu" Duhului Sfnt cnd Acesta le-a dat
ocazia sa predea la Scoala Durninical. Poate c cel care i-a intrebat a
fost conductorul Sco lii, dar si ella rndul lui a cerut cluzirea Duhu lui
pentru aceasta. Multi crestini spun .Doamne, iat-m, foloseste-rn!",
dar cnd sunt chemati pentru evanghelizare
sau mrturie, aceiasi
crestini sunt prea ocupati cu alta activitate care se interpune.
Care este problema? Ei pur si simplu nu sunt disponibili. Cnd,
ca si crestini va dedicati Dornnului, "ca unii care sunteti vii din morti
cum ati fost", ve ti avea timp sa faceti ceea ce va va indruma Duhul.
4. Cerere pentru plintatea
.Deci, dadi voi care sunteti ri, stiti sa dati daruri bune
copii/or vostri, cu ct mai mult Tatl vostru Cel din
centri va da Duhul Sfdnt celor ce i-L cer".
Dac un crestin s-a autoexaminat,
~i-a mrturisit toate pacate le
cunoscute de el si s-a predat rara rezerve lui Dumnezeu, el va fi pregtit
pentru singurul lucru ce i-a mai rmas de fcut in scopul obtinerii
plinttii Duhului. S cear, in cuvinte simple, sa fie plin de Duh.
Orice sugestie data credinciosilor zilelor noastre de a astepta, de a se
strdui sau de a se chinui este una pur omeneasc. Doar ucenicilor li
s-a spus sa astepte ~i aceasta pentru c ziua Pogorrii Duhului Sfnt
,
Pentru multi crestini batalia este ca~tigata sau pierduta
h'
I~:t~est punct. Dup ce s-au cercetat, si-au marturisit toate pac~t~~:
~
, s~au predat Domnului si I-au cerut Duhul Sf t "
',
fata unei decizii: sa cread c L-al! prirnit
_ an, er sunt pU~1 ll1
l' "
,
sau sa mearga mai d
t
,Ipsltl?e Illcredintare, in acest caz ei pacatuind cci tot
,epadr.e
Il1credmtare este pcat".
'
"ce
nu VIlle m
Aceluias] crestin, care in lucrarea sa personala d
~
"
spune unuia de curnd intors la Dumnezeu
s -L c
da~ e mDartunslre
,
,
"
rea a pe unmezeu
pe cuvant III ceea ce prive~te mntuirea''
ii v'
~ ,
propriul sfat a~lllci cnd este vorba de' Plin~~a~e~re~U~al~i~iurm~ze
EI va spune unura proaspat nscu] din nou in H ' t
S:ant.
p~ deplin siguranta mantuirii _ di de acum po:;: ~s -,care;1U are mc
lUIIsus in viata sa deoarece El a pro . ~
.~sigur e prezenta
"
, ",
nus ca va vem dac va fi in t
rar "D~nez~u
1~1 lm~line~te intotdeauna
promisiunile",
VI at,
O. Daca acelasi lucrtor sincer s-ar ncrede in afirmati
l'
urnnezeu:
C
"t
.
ua UJ
, " u ca mai mult Tatal vostru Cel d'
,
Duhul Sfnt celor ce i-L cer." D ~ 'la
'"
In cerun va da
1I1l11tu
_'
,aca
al acut primn patru pasi, atunci
. . ,~e~!e!
lui Dumn~zeu pentru plintates
Duhului Sau
rin
redint, Intare~te-tl credinta prin Cuvntul I 'D
P
U\
urnnezeu, care este
I)
64
independent
de sentimente.
Sentimentul de certitudine in ceea ce
priveste plintatea Duhului, deseori apare dup ce L-.a~ cre:ut pe
Dumnezeu pe cuvnt, Insa nu el este acela care determina ~I~natatea,
nici dadi suntem sau ou umpluti, incredintarea c suntem plini .de Duh
insearnn de fapt incredere In cuvntul Domnului, iar acesta d.m urm
este singurul lucru absolut pe care il are lumea aceasta. (Matei 24:35)
Capitolul8
Umblarea
prin Duh
~U?
66
~!
Afectiv
Mania sau arnaraciunea inbusit poate tulbura afectiv o
persoan intr-att inct "sa nu mai fie ea inssi", n aceast stare
ea va lua deseori decizii duntoare, jenante sau lipsite de
valoare. Suntem creaturi puternic sentimentale, furite astfel
de Dumnezeu, dar dac permitem mniei sa ne domine, ea
va zdrobi sentimentele mult mai bogate aie dragostei. Multi
oameni ~i due suprrile si iritri le de la birou acasa si, in mod
inconstient, vor lasa aceast manie sa rpeasc ceea ce ar putea
fi expresia nestnjenit a dragostei lor pentru sotie ~i copii. n
loc de a se bucura de familie si irnpreun cu ea, ei permit rnintii
~i sentimentelor lor sa rumege necazurile zilei. Viata este prea
scurt si clipele noastre de acas prea putine pentru a plati un
pret asa de mare mniei.
Dr. S. 1. McMillen, un medie crestin, a scris o carte foarte
interesant intitulat "Nici una din aceste boli" (None of these
diseases). Aici el face unele afirrnatii interesante: "ln momentul
in care incep sa ursc un om, eu devin sclavul lui. Nici nu mai
pot sa ma bucur de munca mea pentru c el imi controleaz pn
si gndurile. Resentimentele
mele produc prea multi hormoni
de stres in corpul meu, iar eu obosesc doar dup cteva ore
de munc. Lucrul care inainte imi fcea piacere este acum o
povar, Pn si concediile au inceput sa-mi displac ... omul
pe care 11 uras c ma urmreste oriunde ma due. Nu pot sa scap
din strnsoarea sa tiranic asupra mintii mele. Dac osptarul
ma serveste cu friptur porterhouse cu garnitur de cartofi pai
68
~i sparanghel,
salata de cruditti
si apoi prjitur
de cpsuni
asortat cu inghetat,
este ca si cum as manca pine uscat cu
ap. Dintii mei mestec ~i eu inghit, dar omul pe care Il ursc nu
ma lasa sa-mi savurez rnncarea
... omul pe care-I ursc poate
fi la kilometri
distant de dormitorul
meu, ins, mai crud dect
ori care supraveghetor
de sciavi, el imi biciuieste
gndurile
cu
asa frenezie inct salteaua mea devine o mas de tortura.":
Mania
poate
lua forme
diverse.
Multi
oameni
nu se
considera
indivizi
mn iosi deoarece
nu inteleg
multiplele
aparitii aIe mniei. Consulta urrntorul tabel cu descrierea
celor
16 variante aie mniei.
Amrciune
Iutime
Rutate
Urli
Ceart
I
I
Revolt
Invidie
Gelozie
Resentimente
Atacuri
Intolerant
Clevetire
Critica
Sarcasm
Rzbunare
I
I
Neiertare
I
I
I
plteasc pentru mania perechii sale, fapt care, la rndul su, va duce
la sporirea mniei reciproce, Iimitnd ceea ce in alte conditii ar fi fost
o relatie plcut.
Pretul social pltit pentru manie si arnrciune interioar se
observ mai clar, In detaliu, pe rnsur ce persoana avanseaz in vrst,
De multe ori am auzit pe unul sau altullntreband:
"Ai observat ce
ursuz ~i suprcios a devenit bunicul de la o vreme?" Ceea ce pare a fi
o schimbare, de fapt nu este. Bunicul pur si simplu ~i pierde o parte din
retinerile sale si dorinta de a piace altora pe rnsur ce Imbatrane~te,
revenind la reactiile candide aIe copilriei. Copiii nu incearc sa-si
ascund sentimentele, ci sa ~i le exprime, iar btrnii revin la acelasi
obicei. Bunicul incepe sa se com porte in felul in care a simtit intreaga
viat. Acest spirit amar, Cll resentimente si deseori autocompatimtor
Il transforma intr-o persoan indezirabil, ceea ce apoi li face viata si
mai grea la vrst inaintat .. Ce tragedie dac bunicul este un crestin
care nu a lsat Duhul Sfnt al lui Dumnezeu sa "faea sa moar faptele
trupului" cu multi ani in urrn.
Fizic
Social
Foarte simplu, o persoan rnnioas nu este o companie plcut;
in consecint, cei mniosi, suprciosi sau ursuzi sunt treptat eliminati
de pe liste le sociale sau exclusi de la momentele distractive aie vietii,
Acesta este un pret pe care un partener este deseori obligat sa-l
I s. l. McMillen, None ofThese Diseases, Fleming H. Revell Cornpany, pago 73, folosit cu
pennisiune
69
70
Urmtorul
exemplu,
bazat pe faptele trupului descrise In
Galateni 5 si Efeseni 4 a fost intr-o oarecare msur inspirat de
ilustratia Dr. English.
Proverbe 4:23 spune: .Pzeste-ti inima mai mult dect orice este
de pzit; cci din ea ies izvoarele vieti i". Inima la care face referire
autorul Proverbelor nu este centrul de pompare al sngelui pe care il
stim c ne mentine corpul in functiune, ci acel centru nervos localizat
intre tmplele noastre. Pentru ca oricare miscare a corpului sa poat
avea loc, trebuie sa fie transmis un mesaj de la centrul nervos di tre
membrele ce vor fi miscate. Acest mesaj este dat cu viteza luminii, iar
noi nu constientizm sursa de origine. De exemplu, dadi un juctor
de tenis va vedea mingea zburnd spre stanga, corpul su, bratele si
picioarele par sa se miste intr-o singur miscare coordonat spontan,
dar care pn la urm nu este chiar att de spontan; indi inainte de a
misca vreun muschi, centrul su nervos transmite impulsurile actiunii
prin sistemul nervos, inforrnnd membrele exact asupra a ceea ce
trebuie fcut In situatia data.
Dac centrul nervos este normal, atunci functiile corpului vor
fi normale. Dac ins centrul nervos este "tulburat" sau se comporta
intr-o maniera anormal, o reactie va fi generata prin sistemul nervos
ctre aproape fiecare parte a corpului.
Omul rara Hristos
Cele mai importante. trei patti aie fiintei umane sunt vointa,
mintea si inima (sau centrul afectiv). Omul este afectat emotional
de ceea ce este introdus in mintea sa. Continutul introdus in minte e
determinat de vointa sa; de aceea, dac omul voieste sa nu-L asculte pe
Dumnezeu si sa inregistreze lucruri in fisierele rnintii sale care determina senti mente contrare vointei lui Dumnezeu, aceste sentimente
declanseaz actiuni neplcute Domnului.
Toate pcatele iau nastere in minte. Omul nu comite niciodat
pcatul in mod spontan. Cu mult inainte de a comite o crim, omul a
acumulat ur, manie, ~i amrciune in mintea sa. nainte de a comite
adulter, el a strns In mintea sa pofta trupeasc. Literatura pornografica rnurdar stimuleaz mintea la ru, pe cnd Cuvntul Domnului
calmeaz senti mente le omului si il conduce pe ci drepte. Cineva
spunea: .Esti ceea ce citesti." Omul alege prin vointa sa dac sa
71
72
73
74
Capitolul9
.Bucurati-v intotdeauna.
Rugaii-v nenincetat.
Muitumiti lui Dumnezeu pentru toate, cci aeeasta
este voia lui Dumnezeu, in Hristos Isus, eu privire la
voi. Nu stingeti Duhul!" (1 Tesalonieeni 5: /6-19)
lui Damocles", care atm in mod constant asupra capetelor noastre un holocaust nuclear.
Este linistitor pentru copi luI lui Dumnezeu ca, in conditiile
acestor reactii de team la ceea ce ofer lumea, sa se indrepte spre
Domnul Isus Hristos care a spus: "Veti auzi de rzboaie ~i vesti de
rzboaie: vedeti sa nu va inspimutati." (Matei 24:6) Cu toate c teama
este universal, copiii lui Dumnezeu nu trebuie sa fie dominati de acest
oribil distrugtor psihic.
Reader's Digest pe octombrie 1964 a cuprins o reeditare foarte
cunoscut a lui Joseph Foit Newton, fost pastor al Bisericii St. James
din Philadelphia, SUA, intitulat "Corespondenta unui pastor"
(A Minister 's Mail). El afirma: "Catva timp am condus o rubrica a
unui ziar, .Everyday Living" ("Viata de zi cu zi"), care ajungea la
milioane de oameni. Dintre grmezile de scrisori, nu erau mai mult
de jumtate de duzin care ridicau probleme teologice, cam ar fi
diferente le care separa comunittile religioase. Primul lucru pe care
aceste scrisori Il evidentiaz era ca dusmanul individuaI nr. 1 In viat
nu este nici pcatul, nici tristetea; este teama. Cea mai rspndit este
teama de sine, ceea ce nu este sntos, Oamenii de astzi se tem de
esec, de colaps, de srcie, de faptul c nu vor face fata cerintelor ce
li se impun. Att de putini au o sigurant rnaterial; iar noi am pus
un pret asa de mare pe cea din urm, inct lipsa ei ia forme hidoase
si dimensiuni gigantice in noapte, rpindu-ne odihna necesar unei
munci bune. Aceast team de sine tranform viata intr-o agonie.
Lng team - dac nu cumva este chiar o forma a ei - se afl
ngrijorarea persi stenta, care ne uzeaz, fcndu-ne inapti de viat,
ngrijoarea este un prias minuscul strecurndu-se in mintea noastr
ca otrava lenta, pn ce ne paralizeaz, Dac nu este controlat, ea va
spa un canal in care se vor scurge toate celelalte gnduri."
Teama, la fel ca mania, poate lua diferite forme. Tabelul alturat
descrie principalele variante.
O intreag carte ar putea fi dedicata numai acestui subiect, ins
ne vom opri asupra a patru categorii.
l. Joseph Fort Newton "A Ministet 's Mail", retiprire Reader's Digest (octombrie 1964)
78
ngrijorare
Temeri
Inferioritate
Timiditate
Lasitate
Nehotrre
Suspiciune
S uperstitie
Ezitare
Izolare
Depresie
Singurtate
Arogant
Superagresivitate
Timiditate
social
79
80
nvingnd
temperamentul
Unele
dintre
bolile
mentionate
de Or. McMillen
sunt
hipertensiunea, afectiunile cardiace sau renale, ulcerul, artrita, durerile
de cap, accidente vasculare, precum ~i majoritatea celor 50 de boli de
pe lista celor cauzate de manie. Pentru a ilustra efectul fricii asupra
inirnii omului, el l citeaz pe Or. Roy R. Grinker, unul dintre medicii
corpului director al Spitalului Michael Reese din Chicago. .Acest
medie afirm c anxietatea determina un stres mai mare asupra inimii
dect orice alt stimul, inclusiv exercitiile fizice si oboseala."
Or. McMillen subliniaz faptul c teama duce la aparitia unei
reactii chimice 'in corp, asernntoare uscrii gurii atunci cnd avem
de prezentat un discurs in fata unui auditoriu. O astfel de reactie nu
duneaz persoanei, fiind de foarte scurt durata, ins acest tip de
experient trit ora dup ora datorit fricii poate cauza tulburri
fizice.
Un prieten medie mi-a oferit urmtoarea explicatie. Avem un
sistem autornat de alarm care se pune in functiune de fiecare data cnd
suntem confruntati cu o urgent. Dac soneria de la us sun la ora
dou noaptea, te trezesti brusc avnd control deplin asupra faculttilor
tale, indiferent ct de adnc ai fi dormit. Acesta este un dar din partea
lui Dumnezeu pentru om. Ceea ce s-a intmplat a fost stimularea
glandei suprarenale datorit fricii din situatia de urgent care a secretat
adrenalin in sistemul vascular, determinndu-ti
reactiile sub deplinul
control al faculttilor tale; de fapt, s-ar putea s fii chiar mai puternic
si mai alert psihic dect In mod normal, tocmai pentru a putea face fata
corespunztor situatiei exceptionale.
Pe vremea cnd pstorearn o biseric de la tar in Carolina de
Sud, unul dintre oamenii adunrii a trebuit sa i~i transporte rapid sotia
la maternitate pentru a naste. Ajungnd pe drumul noroios in parit,
botul masinii a derapat in sant, Confruntat cu situatia de urgenta,
glanda sa suprarenal a pompat adrenalin in sistem; el a srit in fata
automobilului, efectiv l-a impins inapoi in drum, s-a reintors la volan
si si-a dus sotia la desti natie. A doua zi In parca rea spitalului el a
incercat sa demonstreze prietenilor neincreztori cum a ridicat partea
din fata a Fordului su model A, dar spre mirarea sa nu a reusit sa o
urneasc nici un centimetru. S-a folosit de toat energia si puterea sa,
dar rnasina nu s-a rniscat. Ceea ce nu a inteles el a fost faptul c in
I. lbid. pago 62
Stingnd
81
82
necredinciosilor,
ci ~i crestinilor
care nu ascult de cuvintele:
"ncredinteaza-ti
soarta l'n mna Domnului, increde-te l'n EI si EI va
lucra." (Psalmul 37:5)
ntr-o zi am fost solicitat de o femeie, pe care eu o credeam a f
o vrstnic tintuit la pat. Am fost surprins sa aflu c era cu 15-20 de
ani mai tnr dect am aproximat eu. S-a imbtrnit singur inainte
de vreme fiind "ngrijorarea l'n persoan", Am incercat sa-i art intr-un
mod ct mai blnd, dar totodat ct mai aproape de adevr, di ar trebui
sa invete sa se incread in Domnul ~i sa nu se mai ingrijoreze cle toate.
Reactia ei a fost att cle tipica, inct merita sa fie redat. Cu scntei l'n
privire si cu o nuant cle suprare l'n voce ea a intrebat: .Ei bine, dar
cineva trebuie sa se ingrijeasc de toate, nu?" "Nu si in cazul in care
ai un Tat Ceresc Ce te iubeste si se intereseaz cle fiecare amnunt al
vieti i tale," i-arn rspuns, Insa acea scurnp sora nu a inteles. Sper c
tu da!
Multumim Domnului c nu suntem orfani. Trim intr-o societate
care accept ideea c oamenii sunt produsul unui accident biologic si
al unui proces lung si necontrolat al evolutiei, Aceast teorie popular,
care ins cacle rapid l'n dizgratia stiintei, nu este doar ero nata ci totodat
inctuseaz omenirea intr-o inchisoare a torturii fizice determinata de
fric.
prin credint.
Sa lum l'n considerare acesti patru barbari reprezentativi pentru
cele patru tipuri cle temperament: Petru cel sangvin, Paul colericul,
Moise cel melancolic si Avraam flegmaticul.
Este greu sa gsirn
exemple mai graitoare aie puterii lui Dumnezeu lucrnd l'n vietile altor
oameni dect aIe acestora. .Dumnezeu nu cauta la fata omului." Ceea
ce a fcut EI pentru a intri laturile lor slabe va face prin Duhul Lui
85
traumatizant
86
in viata,
Mania
Mania, dup cum a fost subliniat In capitolul anterior, poate
produce teama. Am consiliat
indivizi care s-au complcut
in
amrciune ~i manie pn intr-acolo inct au izbucnit in explozii de
furie att de cumplite, c au fost nevoiti sa recunoasc mai apoi: "Mi-e
team de ce-as putea sa-i fac copilului meu."
Pcatul da nastere la team
Dadi nu ne osndeste inima noastr, avem indrzneal
la
Dumnezeu" (1 Ioan 3 :21) este un principiu care nu poate fi inclcat
rara a produce team. De fiecare data cnd pctuirn, constiinta
noastr ne aminteste de relatia noastr cu Dumnezeu. Acest fapt a fost
de multe ori interpretat gresit de psihiatri, ei invinuind religia de a fi
creat complexe de vinovtie oamenilor, stare care, afirm ei, mai apoi
produce teama.
Cu ctiva ani In urm, medicul nostru de familie, care pe atunci
nu era crestin, mi-a spus urmtoarele: "Voi pastorii, inclusiv btrnul
meu tat credincios, produceti pagube ireparabile vietii emotionale a
oamenilor predicndu-le Evanghelia." L-am intrebat motivul acestei
afirmatii, iar el a spus: "Mi-am fcut stagiul intr-o institutie de boli
psihice, iar majoritatea coplesitoare a celor internati aveau un trecut
religios si se aflau acolo ca urmare a fricii induse de complexele de
vinovtie. "
Ziua urmtoare am participat la o intrunire de pastori unde Dr.
Clyde Narramore, un psiholog crestin din Los Angeles, a tinut un
88
Egoismul
Cu toate c nu ne place deloc acest cuvnt urt, aceasta este totusi
realitatea. Suntem temtori deoarece suntem egoisti. De ce imi este
fric? Fiinc sunt interesat de mine insumi. De ce imi este rusine cnd
ma aflu in fata unui auditoriu? Pentru c nu vreau sa ma fac de raso De
ce ma tem c imi voi pierde locul de munc?
I Cramer, op. cit., pago 28
89
90
Capitolul
DEPRESIA, CAUZA
10
SI REMEDIUL EI
92
93
depresia este de multe ori mai rea dect mania sau teama prin aceea
c tinde sa neutralizeze ambitiile naturale aie omului. Dac tntarul
devine arrnsar atunci atitudinea obisnuit a deprimatului va fi "La ce
bun sa ma agit?" si va sedea pesimist pe scaunul dezndejdii, far a
intreprinde ceva.
Omul are nevoie de sentimentul implinirii care rezult dintr-o
sarcin indeplinit cu succes. Aceast senzatie de bine att de necesar
persoanei deprimate este respins de apatia sa, care este inamicul
tuturor realizrilor; cu sigurant nu este pmntul bun din care rasar
semintele "telurilor", aie "proiectelor"
si aie .viziunii''. Biblia ne
spune c "poporul piere din lips de cunostint". Aceasta este adevrat
nu doar in domeniul spiritual, ci si in cel mintal. Dac oamenii nu au
o cunostint, o vizi une sau un tel spre care sa se indrepte, din punct de
vedere mintal ei triesc intr-un vid de apatie care le macina vitalitatea.
Lipsa
de
vizi une
este
rspunztoare
de
majoritatea
comportamentelor
apatice aIe tinerilor de azi. Societatea noastr
i-a supraprotejat pna in punctul in care au ajuns lipsiti de provocri.
Acum avem o generati e in dezvoltare pe mna noastr care s-ar putea
sa nu doreasc sa-si apere tara impotriva unni dusman att de satanic
cum este comunismul.
Aceast atitudine se va repercuta si in multe alte domenii aie vietii
si, odat cu amploarea specializrilor, va fi din ce in ce mai dificil sa
reusesti In viata profesional, Tnra generatie are nevoie de o mai
mare motivare in ziua de azi dect oricare alta generatie precedent,
dar in schimb i se ofer tot mai putin.
Aceasta inseamn c ne putem astepta la o sporire a numrului
celor deprimati, Dar, multumiri fie aduse lui Dumnezeu,
exist
victorie asupra depresiei prin Donmul nostru lsus Hristos. Cresterea
nurnrului persoanelor
suferinde de depresie va duce totodat la
cresterea numrului celor care vor constientiza nevoia lor de a gasi
un stimul extem pentru vindecarea loro Acest fapt ar trebui sa miste
constiinta celor plini de Duh Sfnt ca sa observe c peste tot in jurul
lor exist persoane apatice, deprimate, apsate $i Iipsite de perspectiv
care au o nevoie disperata de Isus.
Astzi avem parte de cele mai impresionante zile aie omenirii, In
care putem vedea trirea unor vieti pline de Duh Sfnt ca demonstratie
a ceea ce poate face Isus Hristos pentru individ.
94
Ipohondria
Alta problema generata de depresie este ipohondria.
O persoan deprimat are dureri acute, suferinte stomacale,
precum si alte numeroase
dificultti far o cauz cunoscut. Ea
poate "nvata" cum sa fie bolnav tocmai pentru a-si scuza apatia.
Unii oameni folosesc acest "mijloc" in scopul evitrii unor presupuse
indatoriri
neplcute,
prefcndu-se
bolnavi. Ei nu o denumesc
prefctorie, nici nu s-ar gndi la asa ceva, bineinteles; pentru ei este
de-a dreptul real, ins de cele mai multe ori inutiI.
Abilitatea rnintii omenesti de a genera durere fizic se observ
intr-unui din cazurile unui medie prieten. El folosea hipnoza la
nasteri, pentru calmarea nervilor, in supravegherea greuttii corporale,
la eliminarea tensiunii cauzate de experiente traumatizante
si in
tratamentul multor maladii. Un juctor de golfse prezent pentru a i se
trata prin hipnoz cotul dureros. Cndva acesta avusese o "experienta
traumatizant"
de pierdere a unui meci de campionat de golf, fiind
astfel nevoit sa renunte la cea de-a noua cupa a sa. Astfel cnd ajungea
In cadrul unui meci la a 18-a gaur, amintirea neplcut revenea, iar
cotul Incepea sa-I doar, Nu a mai reusit cstigarea celei de-a noua
cupe. De atunci incoace cotul il necjea ori de cite ori ridica crosa,
in special cnd ajungea la a 9-a sau a 18-a gaur. Prin sugestia sub
hipnoz "groaznica durere" a disprut.
Astfel durerile ~i junghiurile pot inrobi o persoan deprirnat ori
de cite ori se gndeste la o indatorire sau o experient neplcut, Se
pltesc sume mari de bani si se trece prin multa suferint indescriptibil
pentru aceast boal ipohondrial indus de depresie.
Nu putem sublinia indeajuns importanta unei atitudini rnintale
sntoase fata de evenimente. mi aduc aminte de consilierea oferit
unei casnice care "ura treburile gospodresti". si iubea cminul, copiii
si sotul, dar, conform propriei mrturisiri: "urasc sa spl vasele si ma
irit faptul c sotul nu vrea sa-mi cumpere o masin de splat vase".
Se ridica la rang de martir de fiecare data cnd se afla in fata chiuvetei
de buctrie, Care era problema? Atitudinea ei fata de splatul vaselor
o imbolnvea.
Atitudinea ei era aceea care fcea din activitatea
respectiv o sarcina plictisitoare, neplcut, epuizant, care aproape
ajungea sa distrug celelalte numeroase binecuvntri inconjurtoare,
~i pe care ea le trecea cu vederea. Femeia uita de minunatul cmin, de
95
96
Am avut
serviciu."
97
de ce DI. Melancolic
este mai
99
una de amploare dar slab. Aceasta este cu att mai valabil in cazul
unei persoane constiincioase CLI tendinte perfectioniste, care, pn nu
da ce are ea mai bun, nu e multumit de realizrile sale. Insatisfactia
in ceea ce priveste propriile realizri conduce de multe ori la depresie.
Ipocrizia
duce la depresie
100
atri buie depresiei sale motive spirituale vor trebui investigate cauzele
fizice de ctre un medie; oricum, majoritatea oamenilor inclina mai
degrab sa pun depresiile lor pe seama problemelor fizice, dect sa
considere c au fost induse spiritual si afectiv.
Satana
Majoritatea predicatorilor biblici ne reamintesc c diavolul poate
sa copleseasc un crestin, rara a locui in om sau a-l poseda. Este
adevrat c unii crestini par a fi deprimati de cel ru. Pe mine personal
nu ma impresioneaz aceast motivare deoarece Biblia ne spune: "Cel
ce este in voi este mai mare dect cel ce este n lume". Deci, dac un
crestin este deprimat de dia voI este datorit faptului c el nu a "ramas
In Hristos" sau nu este "plin de Duh Sfnt". Am vzut deja ce le nou
caracteristici aIe vieti i pline de Duh Sfnt. Nu gsesc c depresia ~i
are loc in viata unui crestin plin de Duh. Dar trebuie sa nu uitrn c
nu toti crestinii sunt plini de Sfntul Duh. Este necesar sa intrunim
conditiile subliniate in capitolul respectiv si sa umblm cluziti de
Duhul Sfnt pentru a evita sa fim deprimati de Satan.
Revolta si necredinta
Psalmul 79 arata felul in care Israel l-a limitat In mod serios
pe Dumnezeu prin necredinta lor plin de revolt. Limitarea lui
Dumnezeu, cnd in revolta lor au refuzat sa se incread in EI, i-a
determina t sa fie deprimati
in diversele circumstante.
Termenii
"necredinW'
si "revolta" sunt folositi in acest caz unul ca substitut
pentru celai alt, deoarece necredinta are ca urmare revolta, iar revolta
duce la necredint.
Dac omul L-ar cunoaste pe Dumnezeu exact asa curn este EI,
atunci implicit L-ar crede. In sa, deoarece credinta sa este att de slab,
el afe tendinta de a se revolta impotriva incercrilor sau cluzirii
Domnului, iar revolta si necredinta due la depresie.
Cu ctiva ani In urm o foarte bun lucrtoare crestin a venit
la mine pentru consiliere. Se afla deja in prpastia adnc a apatie i
cauzate de depresie. Sftuind-o, mi-am dat seama c era ostil multor
persoane, foarte amara si revoltat impotriva lui Durnnezeu. Se pare
c o cunostint bine intentionat, dar prost condus, a convins-o sa
apeleze la o slujb special de tratare pentru a fi "vindecata" de o
boal veche. Slujba a avut loc, iar ea a fost declarat "vindecata". De
101
102
de la mncrimea
Pcatul autocompatimirii
este att de subtil, Inct deseori nu-I
recunoastem a fi ceea ce este de fapt. Pe cnd tineam adunri intr-o
biseric cu ctiva ani in urrn, o foarte drgut doarnn crestin de
aproximativ
70 de ani m-a abordat in problema .xepresiei" sale.
Aceast femeie prea o crestin matura, cu o minte dotata si cu
l
103
104
Ori de
secera
tema
dintre
105
Capito lui Il
CUM
108
Cum
RADIOGRAFIA
laturi
pozitivc
109
TEMPERAMENTULUI
MEU
Sangvin
colcric
mclancolic
flegmatic
Vesel
prieten
credincios
rezistent
Optimist
nu se descurajeaz usor,
Prietenos
optimist,
pregati t de
sacrificiu
om de 'incredere
critic
fire schirnbtoare
indifcrent
lider,
bun coechipier,
la tensiuni
sirnt al umorului
vesel
hotrt,
aventurier
sliibiciuni
voint slab,
Impetuos
lips de
ncepe u~or -
compasiune
termina greu,
dur
nerbdtor
agitat,
actioneaz
sub
lenes
impulsul
sentimentelor
nerbdtor
slibiuni
lasciv
spirituale
nedirectionat
urmrile
negative
aie
tendintelor
de mai sus
critic
rnirea
probleme
decizii pripite
folosirea
financiare,
delsare,
severitate
timpului
excesiv fata
serviciu penrru
lucrri inutile
de copii
instabil itate
pe perioade
gesturi
de
standarde
pre nalte
ostilitate
~i atribuie
lucrrile lui
contrazic sau
deranjeaz
vorba,
Dumnezeu
Lips de
cerinte prea
mari de la copii
inceperea
concornitent
buniitate
promptitudine
intrigant
indelungare
de timp,
pierderea
timpului
eu
a mai multor
la replica
lucruri,
distragerea
severitate
excesva
atentiei
nerbdarea
fata
de melancolici
Irnprtirea gre~it a rimpului,
obiceiuri
gresite
de
studiu
iritabilitate
la sunete
reactii
instan-tanee
la eircumstantele date
Amnri
de oamenii
fat
care
altora
prin
dure
lipsa efortului
constant
110
naturale
sangvin
coleric
melancolic
flegmatic
voint slab
mandrie
im petuozi tate
duritate
iutime
fire
schimbtoare
egocentrism
spirit critic
pesurnsm
indolent
agitatie
egotism
instabilitate
ernotionala
aie
tachinare
Incptnare
nehotrre
team
manie
egoism
Dup
cum am mai subliniat,
temperamentele
sangvincolerice sunt extravertite, problema lor major fiind mania, pe cnd
temperamentele melancolic si flegmatic sunt introvertite, cu problema
fricii. Schema indica cu claritate faptul c acestea dou, ca de altfel
toate slbiciunile fundamentale aIe omului, ~i au rdcina in egoismo
Intere su l de sine este acela care il determina pe om sa fie agitat,
cu voint slab, iute, impetuos, egocentric, lenes, critic, terntor sau
deprimat. Egoismul a fost pcatul originar al lui Satan (Isaia 14),
al lui Adam ~i al Evei (Geneza 3) si al lui Caino Un studiu asupra istoriei
umanittii va da la iveal faptul c neomenia unuia fata de altul este
cauzat de egoismo Acesta din urm reprezint cauza fundarnental a
intregii dureri si mizerii de inceput de secol XX. Egotismul, mandria,
contemplarea de sine, constiinta de sine precum si multe alte cuvinte
sunt folosite pentru a-l descrie, dar nu contribuie nicidecum la scderea
faptului c cea mai important slbiciune a omului este egoismul.
Nu este adevrat doar in ceea ce priveste relatia omului cu Dumnezeu,
ci si cu semenii sai.
Dac standardul
il reprezint
ce le IO porunci, atunci veti
descoperi c omul altruist le va pzi, pe cnd omul egoist le va inclca.
De exemplu, omul care este altruist in relatia sa cu Durnnezeu va
asculta cu smerenie de Domnul si I se va inchina doar Lui; nu va lua
numele Su in desert si nici nu va accepta chipuri cioplite; va cinsti
ziua Domnului si nu o va folosi in scopurile sale egoiste. In relatiile
111
Domnului
pentru slbiciunile
temperamentale
Dup cum am atras atentia In capitolul 6, ce le nou caracteristici
aIe omului plin de Duh Sfnt furnizeaz o energie impotriva tuturor
slbiciunilor tale innscute. Dorinta lui Dumnezeu nu este aceea sa fii
dominat de slbiciunile tale mostenite, ci sa fii plin de Sfntul Duh,
astfel eliberndu-te de ele.
Duhul Sfnt nu locuieste automat in oricc fiint orneneasc.
Din con tra, El slsluieste doar in aceia care prin credint l-au
primit pe lsus Hristos ca Mntuitor personal. Biblia ne spune: .Dac
n-are cineva Duhullui Hristos, nu este al Lui." (Romani 8:9) Cu alte
cuvinte, nu este copil a lui Dumnezeu dac nu are Duhul Su, Dar dac
i~i pune increderea in Hristos, atunci Dumnezeu ii trimite Duhul Sfnt
In inima sa. Dac nu l-ai primit niciodat pe Isus Hristos ca Domnul si
Mntuitorul tu personal, nevoia ta cea mai urgent este de a te smeri
si de a-L invita In viata ta. Biblia ne spune:
"Oricine
va chema Numele
Domnului,
va fi mntuit."
(Romani 1O: 13) Dac esti gata sa recunosti pe Isus Hristos ca Domn al
vietii tale, atunci invita-L sau, dupa cum zice Biblia, "cheama Numele
112
Cum
sa-ti invingi
slbiciunile
113
114
Cum
115
116
117
118
119
subconstient,
Era crestin de aproximativ patru ani, cstorit de un an si jumtate
~i se adaptase cu succes noului su stil de viat cnd, pe nea~tept~te,
mama sa a fost externat dintr-o institutie de dezalcoolizare.
Curand
a primi t telefon de la ea ~i a inceput sa aib probleme cu sotia, Au
inceput ~i problemele cu clienti i la serviciu. Totul mergea prost, b~:.c
i s-a declansat ~i un ulcer. Pentru ca ziua sa fie complet comprom!sa,
nu trebuia dect sa-i telefoneze mama, sau sa apar pe la garaj. lmi
spuse c i se fcea prul mciuc In momentul in care mama se afl~
la o distant mai mica de 100 de metri de el. L-am intrebat: .Daca al
consultat un psihiatru in tot acest timp, de ce ai mai venit la mine?"
Mi-a dat un rspuns destul de interesant: .Psihiatrul mi-a spus care e
problema, dar nu mi-a spus cum sa o remediez." (Re.cent mi-a atras
atentia unicul tratament pentru manie ex trema, ofent de scoala de
psihiatrie. Un psihiatru reco manda persoanei In cauz sa afle ce o
deranjeaz si sa evite acel lucru. Imediat rn-am intrebat ce va face un
om care afl c sotia sa este cea care II deranjeaz. Desigur, acesta
poate reprezenta unul din factorii care contribuie la rata crescut a
divorturilor In America.)
ntr-un anume sens, psihiatrul nu avea rspuns deoarece nu
dispunea de o surs supranatural
pentru a modifica dispozitia
mnioas a omului. Slava Domnului, acest tnr il cunostea pe Isus
Hristos si, aplicnd formula de mai sus, nu numai c a reusit sa se
prezinte mamei cu prul In ordine, dar a putut chiar sa i se adreseze cu
buntate ~i ingduint rara a intrista Duhul Sfnt.
Alt tnr mi s-a adresat pentru consilierea sotiei sale, care
consultase pn atunci un psihiatru de dou ori pe sptmn. Dat fiind
faptul di nici unul din ei nu participa la adunrile bisericii noastre,
I1U vedeam
cum ~i imagina el c ar putea-o lmuri sa treac pe la
mine, astfel inct, in cadrul discutiei noastre telefonice i-am sugerat:
"De ce nu treceti mai inti pe la mine? Apoi puteti merge acas sa
120
121
122
Capitolul
TEMPERAMENTE
MODIFICATE
12
124
125
ceea ce era in Duh. O nou stpnire de sine a aprut In viata sa; este
pe primul sau al doilea loc in topul vnzrilor de mai bine de un an;
viata lui de familie este transformat, Chiar mai mult, Dumnezeu l-a
folosit din plin In vietile multor oameni de afaceri, att credinciosi, ct
si necredinciosi. Credeti-rn, nu ar mai schimba viata sa plin de Duh
Sfnt pe cea a vechiului sangvin.
Alta putere pe care Duhul Sfnt o pune la dispozitia d-lui. Sangvin
este pacea. El este agitat de felul su, ins, pe msur ce Duhul li ofer
alt rost In viat, el va face de asemenea dovada unei paci relaxate.
El va invta sa-si incredinteze soarta in mna Domnului si, in loc sa
genereze confuzie si dispute, el va avea un efect mai plcut si calmant
asupra oamenilor. Aceasta Il va ajuta sa evite multe situatii neplcute
determinate de propriile sale rationamente pripite.
Noua pace gsit precum si stpnirea de sine li vor ajuta sa-si
controleze firea iute. Aplicnd formula data anterior pentru depasirea
slbiciunii sale, care este mania, el va evita iesirile necontrolate care
se dovedesc de multe ori stnjenitoare si umilitoare. Astfel el va avea
de acum perioade de pace In locul celor de rusine, de cint si de
ostilitate din partea altora.
Deoarece dI. Sangvin este inclinat din fire spre egocentrism,
Duhul Sfnt va introduce o nou smerenie in viata sa. Treptat el
va deveni preocupat de nevoile si doleantele celorlalti. Nu va mai
ridiculiza in public vreun suflet necjit doar pentru a strni rsul
grupului, ci va tine cont de sentimentele altuia si i~i va cauta distractia
in alta parte. Conversatia sa nu va mai aduce In centru propria persoan
ci pe Domnul Isus Hristos si lucrarea crestin. Pe scurt, egotismul su
va ceda locul unei smerenii necunoscute naturii sale, iar el va inceta sa
fie personajul irnpuntor din trecut.
Aceast nou umilint ii va aduce prieteni noi si, avnd in
vedere faptul c el este o persoan expresiv, credinta sa va deveni
contagioas.
Apostolul Petru este un bun exemplu al sangvinului plin de
Duh Sfnt, Dup Ziua Pogorrii Duhului Sfnt (Rusaliile sau Ziua
Cincizecimii) Petru si-a folosit buzele pentru a predica eu putere pe
Isus Hristos. ncepnd din acel moment s-au putut observa consistenta
si infrnarea In viata lui Petru, fara nici un fel de tendinte egoiste. EI a
continuat sa fie un conductor, dar atitudinea sa in fata sanhedrinului
126
127
128
nvingnd
129
130
131
132
credincios melancolic,
lucrurile considerate
drept imposibile sunt
privite acum din perspectiva puterii lui Dumnezeu. Prin credint,
Moise melancolicul
a devenit un mare conductor. La fel si astzi,
multi credinciosi confruntati cu obstacole coplesitoare le-au abordat
cu credint ~i Dumnezeu le-a oferit victoria. Nu putini crestini, precum
Israelul din vechime, il limiteaz pe Dumnezeu
prin necredinta.
Dumnezeu cauta in prezent oameni ai credintei, (2 Cronici 16:9) EI nu
cauta genii ~i intelectuali, ci vas e disponibile, care sa aibe suficient
credint pentru a se increde in Dumnezeu in realizarea imposibilului.
Acum ctiva ani imi sprsesem ochelarii de soare fumurii si
cutnd altii noi am descoperit c cei cu sticla verde fceau totul in
jur sa arate mai bine. Iarba arata mai verde, cerul mai albastru, de fapt,
toate culorile deveniser mai intense. Brusc am inteles c atunci cnd
Duhul Sfnt umple un credincios EI va aseza ochelarii credintei si toate
vor aprea mai frumoase - imposibilul devine posibil, irealizabilul
tangibil. Ferice de omul plin de Duh In timpul acestor vremuri
intunecate, deoarece ochelarii credintei confer tuturor lucrurilor un
alt aspect. Dumnezeu s-a folosit de tot felul de oameni, att in timpurile biblice, ct ~i de-a lungul istoriei crestinismului.
Unii au fost genii de o cultura deosebit, ca de exemplu apostolul
Pavel, iar altii oameni de rnd, needucati, precum Petru. Dar teti cei
folositi de Dumnezeu, indiferent de vremuri, au fost caracterizati de
acelasi lucru - credinta,
Indispozitia
fireasc a d-lui Melancolic
nu se potriveste cu
bucuria si pacea Duhului Sfnt, Nimeni nu poate fi concomitent plin
de Duh si deprimat, nici chiar dl. Melancolic. Aceasta nu inseamn
di el nu va cunoaste periode de depresie, ci rezult c atunci cnd
este deprimat si rnhnit nu e plin de Duh. Dac se va preocupa de
plintatea Duhului Sfnt in loc de circurnstantele sale sau de sine, el
nu va fi mhnit.
Bucuria si pacea ii vin crestinului din dou surse: din Cuvntului
lui Dumnezeu si din darul Duhului Sfnt, (Coloseni 3:15-17; Efeseni
5:18-21) Am cunoscut crestini mhniti care nu citeau Biblia niciodata pentru binecuvntarea
10r spiritual, Acestia mai degrab sedeau
lipsiti de activitate, comptimindu-se,
dect sa citeasc Cuvntul
Domnului. lsus a spus: "V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria
Mea sa rmn in voi ~i bucuria voastr sa fie deplin." (loan 15:11)
133
134
135
136
noastre. Acesta ar fi unul din moti vele pentru care a trimis Duhul
Su cel Sfnt. Multi oameni i~i doresc sa fi avut un alt temperament
atunci cnd realizeaz slbiciunile 10r. Dar nu are nici o irnportant ce
temperament avem - Dumnezeu ne poate schimba si poate face viata
noastr util Lui.
Aceasta se poate realiza doar prin prezenta Duhului Sfnt in viata
ta. Cel mai important lucru al vietii tale crestine este acela de a fi plin
de Duh Sfnt. Revino asupra capitolului 7: "A fi plin de Duh Sfnt", si
exerseaz zilnic aceast plintate.
Se povesteste c un tnr \I intreb pe un btrn sfnt, pe care Il
admira, ct timp trecuse de la ultima zi trit in infrangere. Btrnul
replica: "Mai bine de treizeci de ani." Apoi ii explic tnrului su
prieten c in urm cu treizeci de ani el fcuse un jurmnt sa nu lase sa
treac nici o ora in tre vreun pcat comis si rugciunea sa de mrturisire
a acestuia.
Dac ti faci un tel din acest procedeu, impreun cu rugciunea
sincera de a fi plin de Duh Sfnt (Luca 1J : 13), te vei bucura de victoria
~i puterea vietii pline de Duh. Vei avea nevoie de timp pentru a deveni
consecvent, dar, nu uita, ai In spatele tu ani de obiceiuri care trebuie
invinse, Poate c nici nu vei observa schimbarea atunci cnd va
interveni, dar intr-o bun zi Iti vei da seama c in viata ta de zi cu zi ai
devenit o fptur nou ~i c intradevr:
.Dornnul a fcut mari lucruri pentru noi; si de aceea suntem plini
de bucurie." (Psalmul 126:3)
Motvatie
miner.
9 789739
788946