Sunteți pe pagina 1din 16

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate

60. Neuroni hipotalamici secretori de neuropeptide posthipofizare


Hipotalamusul apartine din punct de vedere topografic si functional diencefalului
formand planeul i pereii laterali ai ventricolului III, fiind delimitat anterior de chiasma
optic, posterior de corpii mamilari i superior de sulcusul hipotalamic. Hipotalamusul este
implicat n multe funcii nonendocrine precum reglarea temperaturii corporale, sete, aport
alimentar, fiind considerat un centru de integrare ntre SNC, sistemul vegetativ i cel
endocrin.
Structural hipotalamusul are aspectul unui organ nervos, cu toate particularitatile
morfo-functionale caractristice excitatie si conducere nervoasa- fiind format din neuroni si
celule gliale.
Neuronii hipotalamici sunt adaptati functiei secretorii prezentand :
Aparat de sinteza proteica bine reprezentat (ribozomi + RER)
Un numar mai mare de corpi Nissl comparativ alti neuroni
Microtubuli necesari pentru transportul granulelor de secretie (forma de
depozitare a hormonilor)
Secretia neuronilor este de tip proteic, sunt neuroni peptidergici.
Neuronii hipotalamici sunt organizati in 2 sisteme functionale conectate cu hipofiza
astfel:
1. Neuronii magnocelulari conectati cu neurohipofiza (lobul posterior)
2. Neuronii parvocelulari conectati cu adenohipofiza
Neuronii magnocelulari se gasesc aproape in exclusivitate in nucleii supraoptic si
paraventricular (lateral de ventricolul 3).
Sunt de talie mai mare, pericarionul ajungand la 25 m in diametru
Multipolari, prezentand un axon lung nemielinizat, ce prezinta pe traiectul sau
o serie de dilatatii numite corpi Herring la nivelul carora se gasesc granule de
secretie
Axonii sunt asinaptici, realizeaza insa o conexiune de tip neurovascular cu un
capilare fenestrate, si formeaza doua tracturi prin care comunica cu hipofiza
o Tractul supraoptic-hipofizar
o Tractul paraventricular-hipofizar
Cele 2 tracturi au rol in transportul produsilor de secretie=peptide
postfipofizare de la nucleii hipotalamici la neurohipofiza
Secretia neuronilor consta in 2 neurofizine (proteina caraus cu molecula mai
mare) care in timpul transportului axonal vor fi clivate astfel:
o Din clivajul Neurofizinei 1 ( produsa preponderent de nucleul
supraoptic si in cantitate foarte mica si de cel paraventricular) va
rezulta nanopeptidul ADH
o Din clivajul Neurofizinei 2 (produsa preponderent de nucleul
paraventricular si in cantitate foarte mica si de cel supraoptic) va
rezulta Oxitocina
o Oxitocina si hormonul antidiuretic sunt neurohormoni efectori
Secretia neuronilor magnocelulari este discontinua existand perioade de
stocare in granule de secretie (electronodense, de dimensiuni mari 160-200

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate


nm, vizibil si in coloratie HE si imunocitochimie) ce vor fi ulterior excretate
printr-un mecanism dependent de calciu

61.Neuroni hipotalamici secretori de peptide hipofizotrope


(Prima parte introducerea de la 60)
Neuronii parvocelulari au o mai larga raspandire la nivelul hipotalamusului,
gasindu-se intr-un grup nuclear format din nucleul arcuat, ventromedial, dorsomedial,
periventricular si paraventricular. Acesti nuclei formeaza aria hipofizotropa.
Sunt de talie mai mica, pericarionul ajungand la 15 m in diametru
Sunt multipolari cu axoni scurti, nemielinizati, asinaptici realizand o
conexiune de tip neurovascular cu capilarele fenestrate.
Axonii au majoritar un traiect catre eminenta mediana a hipotalamusului, unde
exista o bogata de retea de capilare fenestrate ce reprezinta plexul capilar
primar al sistemului port hipotalamo-hipofizar
O parte dintre axonii neuronilor au traiect catre ventriculul 3 unde isi varsa
produsul de secretie in LCR.
Ca si neuronii magnocelulari prezinta granul de secretie electronodense,
vizinile si in coloratie HE si imunocitochimie, dar de dimensiuni mult reduse
100-110 nm
Produsul de secretie al neuronilor parvocelulari il constituie neurohormonii
hipofizotropi ajunsi la adenohipofiza prin axul vasculonervos hipofizar. .
Hormonii hipotalamici hipofizotropi sunt secretai episodic, n unele cazuri
existnd i un ritm circadian.
o De eliberare = liberine
TRH (Thyrotropin-releasing hormone)
CRH (corticotropin-releasing hormone) determin eliberarea de
ACTH, -endorfina, -lipotropina, MSH (melanocytestimulating hormone) i altor peptide derivate din precursorul
POMC (pro-opio-melanocortin)
GnRH (Gonadotropin-releasing hormone) funcia principal
este de a stimula secreia de LH i FSH hipofizar
GHRH
(Growth
HormoneReleasing
Hormone,
somatoliberina)
PRF (Prolactin-Releasing Factor)
o De inhibare = statine
Somatostatin (sau somatotropin releaseinhibiting factor)
inhib secreia de GH i TSH
PIF (Prolactin-Inhibitory Factor) este reprezentat n primul rnd
de dopamin
Activitatea neuronilor este controlata prin mecanisme de feedback negativ;
acesta poate fi:

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate


o Scurt de la hipofiza anterioara
o Lung de la glanda periferica

62. Adenohipofiza
Hipofiza sau glanda pituitara are o greutate de aproximativ 0.5 grame mai grea la
femeile multipare datorita secretiei de PRL=prolactina , iar dimensiunile normale la om sunt
de aproximativ 10x13x6 mm. Se situeaz la baza creierului n aua turceas (sella turcica) a
osului sfenoid.
Hipofiza prezinta o capsula formata dintr-o prelungirea durei mater ce adera la
peretele seii turcesti. In partea sa superioar se afl diaphragma sellae cu o deschidere
central de aproximativ 5 mm diametru, penetrat de tija hipofizar. Dac acest orificiu este
mai mare se permite hernierea meningelor. Chiasma optic se afl la 5-10 mm deasupra
diafragmei selare; compresia acesteia i modificrile de cmp vizual apar n tumorile
hipofizare cu extindere supraselar. Capsula hipofizara trimite septuri conjunctive la interior
ce compartimentalizeaza parenchimul in lobi; in interiorul lobilor septurile se continua cu
trabecule si reteaua de reticulina ce compun stroma conjunctiva a glandei
Adenohipofiza deriv dintr-o evaginare ectodermal a orofaringelui, denumit punga
lui Rathke.
Este formata din
o lobul lobul anterior = pars distalis 75%
o lobul intermediar = pars intermedia (rudimentar la om) 2%. Este o
lama subtire de tesut glandular separat de lobul anterior prin fanta
Rathke
o lobul tuberal = pars tuberalis.
Are o structura predominant celulara, epiteliala, cu organizare histologica
cuiburi sau cordoane celulare dar si foliculi cu coloid (mai ales in pars
intermedia). Printre cordoanele celulare se gaseste o stroma conjunctiva
formata din fibre de reticulina la nivelul careia se prezinta o retea bogata de
capilare sinusoidale! ce formeaza plexul capilar secundar al sistemului port
hipotalamo-hipofizar.
o Adenohipofiza, este cel mai bogat vascularizat esut, primind 0.8
ml/g/min. Vascularizaia arterial provine din arterele carotide interne,
prin arterele hipofizare superioar, medie i inferioar. Artera
hipofizar superioar se capilarizeaz la nivelul eminenei mediane i
formeaz plexul capilar portal primar din care vor lua natere venele
porte dispuse n lungul tijei hipofizare. Acestea ajung n lobul anterior
hipofizar unde se vor capilariza a doua oar, formnd plexul capilar
portal secundar din care sngele este drenat prin canale venoase n
sinusul cavernos. Capilarele de la acest nivel sunt fenestrate permind
ptrunderea n circulaie a hormonilor eliberai la nivelul axonilor.

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate

o !!!Grigore T. Popa a considerat ca sistemul port este parcurs si in sens


ascendent nu doar descendent asigurand mecanismele de feedback
scurt.
Prin coloratii histologice uzuale (HE) au fost decelate 3 tipuri de celule
secretoare la nivelul pars distalis:
o Celule cromofobe se coloreaza palid
o Celule cromofile acidofile respectiv bazofile pe baza afinitatii
acestora pentru colorantii acizi respectiv bazici
Produsul de secretie al celulelor adenohipofizare este de natura proteica
hormonii secretati putand fi
o Proteine dau coloratie PAS- si se coreleaza acidofilia citoplasmei
o Glicoproteine dau coloratie PAS+ si se coreleaza cu bazofilia
citoplasmei
Tehnicile de imunocitochimie au permis clasificarea celulelor hipofizare n
funcie de produsul lor de secreie n:
o Celule granulare (endocrine)
Somatotrope aproximativ 50% , acidofile PAS-, sintetizeaz i
secret GH;
Lactotrope 15-20%, acidofile PAS-, secret PRL;
Corticotrope, 15-20%, bazofile PAS+, sintetizeaz pro-opiomelanocortina (POMC);
Gonadotrope, 5-10%, bazofile PAS+, pentru LH i FSH;
Tireotrope, 5%, bazofile PAS+, secret TSH;
o Celule agranulare - Celule foliculostelate considerate celule
nesecretante; sunt cromofobe si rerezinta 5-10%; sunt celule stem =
precursoare.
Portiunea tuberala reprezinta un segment cu aspect de palnie care inconjoara
infundibulul neurohipofiza. Este alcatuit din cordoane de celule bazofile
secretoare de gonadotropine si ACTH
Lobul intermediar are os tructura rudimentara alcatuita din cordoane si
foliculi celule, cu bazofilie redusa, dara care contin multe granule de secretie.
Aceste celule secreta hormonul melanocitostimulator (-MSH). Unele celule
migreaza in lobul posterior, de care lobul intermediar este alipit, realizand
infiltrarea bazofila a hipofizei.

63. Neurohipofiza
Hipofiza sau glanda pituitara are o greutate de aproximativ 0.5 grame mai grea la
femeile multipare datorita secretiei de PRL=prolactina , iar dimensiunile normale la om sunt
de aproximativ 10x13x6 mm. Se situeaz la baza creierului n aua turceas (sella turcica) a
osului sfenoid.
Hipofiza prezinta o capsula formata dintr-o prelungirea durei mater ce adera la
peretele seii turcesti. In partea sa superioar se afl diaphragma sellae cu o deschidere
central de aproximativ 5 mm diametru, penetrat de tija hipofizar. Dac acest orificiu este

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate


mai mare se permite hernierea meningelor. Chiasma optic se afl la 5-10 mm deasupra
diafragmei selare; compresia acesteia i modificrile de cmp vizual apar n tumorile
hipofizare cu extindere supraselar. Capsula hipofizara trimite septuri conjunctive la interior
ce compartimentalizeaza parenchimul in lobi; in interiorul lobilor septurile se continua cu
trabecule si reteaua de reticulina ce compun stroma conjunctiva a glandei
Neurohipofiza este de origine neural, deriv din hipotalamusul ventral i ventricolul
III i va pstra conexiuni cu nucleii hipotalamici supraoptic i paraventricular.
Este formata din
o lobul posterior hipofizar = pars nervosa
o pedunculul neural = infundibulul ce cuprinde eminena median si tija
hipofizar
Nu are aspect de glanda endocrina avand o structura predominant fibrilara data
de prezenta fibrelor nervoase amielinice, bogate in microtubuli, reprezentate
de axonii neuronilor din nucleii supraoptic si paraventricular hipotalamici (cu
caracteristicile descrise)
o La nivelul tijei si eminentei axonii sunt ordonati si se gasesc alaturi de
componente vasculare
Desi neurohipofiza este alcatuita in principal din axoni ai neuronilor
magnocelulari, o pondere de aproximativ 25% din volumul acesteia este
ocupata de un tip celule gliale ramificate numite pituicite sunt asemanatoare
astrocitelor protoplasmatice; au nucleu mare, ovoidal, eucromatic
o Pe langa pituicite se mai gasesc si microglii bogate in lizozomi au rol
fagocitar; au nucleu mic heterocromatic
Neuronii neurohipofizari, originari n nucleii hipotalamici supraoptic i
paraventricular, strbat tija hipofizar i elibereaz vasopresina (hormonul
antidiuretic ADH) i oxitocina la nivelul terminaiilor nervoase din lobul
posterior hipofizar. . Capilarele de la acest nivel sunt fenestrate permind
ptrunderea n circulaie a hormonilor eliberai la nivelul axonilor. Artera
hipofizar inferioar i medie asigur vascularizaia tijei i neurohipofizei.

63. Epifiza (glanda pineala)


Situatie, dimensiuni :Glanda pineala este denumita si epifiza cerebrala sau corp
pineal. La adult, glanda pineala are dimensiunile unui bob de mazare, forma conica aplatizata
si este situata in partea posterioara diencefalului, intre corpul calos si coliculii cvadrigemeni
superiori; se ataseaza la ventricolul 3 prin habenula. Atinge un grad maxim de dezvoltare in
copilarie, suferind dupa pubertate un proces de involutie.
Vascularizatia: Dintre toate componentele sistemului endocrin, epifiza primeste cel
mai important flux de sange raportat la masa glandei. Ramurile arteriale se ramific n
capsula glandei (plex periglandular) nainte de a penetra parenchimul. Capilarele sunt
fenestrate, ceea ce permite un schimb accentuat ntre celule i sistemul circulator. Perfuzia
parenchimului este mai mare noaptea dect ziua.

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate


Structura: Epifiza prezinta o capsula formata prin ingrosarea piei mater. Din
structura acesteia pornsc catre interiorul glandei septuri conjunctive, care contin vase
sanguine si fibre nervoase nemielinizate. Fibrele nervoase si capilarele inconjoara cordoanele
celulare si cuiburile de celule si delimiteaza lobuli cu forma neregulata.
Parenchimul glandular este constituit din 2 tipuri celulare:
Pinealocite = neuroni modificati
Celule interstitiale (<5%) asemanatoare astrocitelor, in raport cu pinealocitele sau
capilarele pe care le inconjoara partial; cele mai multe celule interstitiale se gasesc in
habenula. Se recunosc la MO dupa nucleii alungiti si hipercromi
Pinealocitele
La MO (coloratie standard HE)
Sunt vizibili doar corpii celulari, cu citoplasma slab bazofila, in jurul unui
nucleu mare, rotund, eucromatic, ce prezinta o invaginatie adanca.
Prin impregnare argentica se observa cel putin cate 2 prelungiri/ celula, lungi,
sinuoase, cu terminatiile dilatate si formand butoni ce vin in raport cu
capilarele sangvine
Prezinta multe incluziuni lipidice, de glicogen, pigmentare , dar si de
lipofuscina.
La Microscopul Electronic
Se observa aparatul de sinteza proteica (RER + ribozomi), REN, microtubuli
si microfilamente (foarte bine reprezentati)
Produsii de secretie sunt stocati in granule de secretie la nivelul terminatiilor
prelungirior; granulele au miez electronodens si 100 nm in diametru.
Se observa structuri tubulare dense la ME, acoperite d evezicule, ce par a fi
dipuse la intamplare, atasate de fata interna a membranei. Numarul lor variaza
cu ritmul nictemeral (sunt mai multe la intuneric). Structuri asemanatoare au
mai fost identificate in urechea interna si retina unde realizeaza sinapse in
panglica.
Secretia:
Ca si element particular pinealocitelor li se descrie un bogat echipament
enzimatic implicat in metabolismul aminelor ; mai precis transformarea
serotoninei in melatonina
o NAT = N-acetiltransferaza
o HOIMT = hidroxiindol-O-metiltransferaza
Pinealocitele au rol in sinteza si secretia de substante hormonal active; acestea
sunt:
o Indolamine
Serotonina
Melatonina efectele melatoninei:
Efecte antioxidant, melatonina ajuta la eliminarea
radicalilor liberi. Acestia prin oxidarea melatoninei
formeaza cu aceasta un complex inactiv (teoretic)
Are efect inhibitor asupra descarcarii de GnRH, are deci
efect antigonadal si antiovulator prin scaderea
consecutiva a secretiei de LH

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate

Stimuleaza sistemul imun, fiind corelata cu modificarea


ritmului de crestere a unor celule tumorale (inhiba
cresterea tumorilor)
Regleaza ritmurile circadiene/ sezoniere, avand efect
inhibitor asupra tonusului SNC ajuta la instalarea
somnului.

o Peptide
Argininvasotocina
Angiotensina I
Inervatia: este eferenta de tip simpatic, terminatiile axonale ce ajung la pinealocite
continand noradrenalina si serotonina
din retin semnalele fotonice codificate neural merg prin tractul retino-hipotalamic i
prin tractul geniculato-hipotalamic la nucleul suprachiasmatic hipotalamic.
De aici, prin nucleul paraventricular i hipotalamusul tuberal, ajung n hipotalamusul
lateral.
Neuronii acestuia trimit fibre care fac sinapse n coarnele intermediolaterale ale
mduvei toracice superioare cu neuronii vegetativi.
Neuronii medulari prin fibre preganglionare fac la rndul lor sinapse n ganglionii
cervicali superiori.
Fibrele postganglionare simpatice ajung n glanda pineal prin nervii conari, dar i
printr-un contingent de fibre simpatice ce inerveaz nti habenula.
!!!semnalele de la retina controleaza secretia de melatonina prin variatii in
concentratia de NAT NAT scade ziua deci si secretia de melatonina scade.
Involutia glandei: La MO, glanda apare ca o formatiune eterogena alcatuita din
celule si fibre nervoase. Pe masura inaintarii in varsta apar modificari:

in parenchim se dezvolta formatiuni chistice care inlocuiesc anumite zone din el.

creste cantitatea de tesut conjunctiv lobulatia devine evidenta

apar concretiunile calcare care se mai numesc si nisip cerebral, corpora arenaceea.
Aceste formatiuni sunt depozite de fosfat de calciu si carbonat de calciu dispuse in
inele in jurul unei proteine bazofile secretate de celule.

64. Tiroida organizare histologica


Glanda tiroid este alctuit din doi lobi, situai la nivelul feei anterioare a traheei,
de fiecare parte, in raport cu cartilajul tiroid. Cei doi lobi sunt conectai printr-un istm, din
care poate pleca n 40% din cazuri un al treilea lob, denumit piramidal, rest al ductului
tireoglos.Este atasata de laringe si trahee prin tesut conjunctiv lax ceea ce ii confera un grad
de mobilitate in deglutitie.
Dimensiunile glandei se coreleaz cu sexul, vrsta, greutatea corporal i cu aportul
de iod. Cu o greutate ce variaz ntre 15 i 30 grame, tiroida este una dintre cele mai mari
organe endocrine din organismul uman, beneficind totodat de una din cele mai abundente
vascularizaii.

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate


Tiroida se formeaz la nivelul foramen caecum ca o prelungire endodermal pornit
de la baza limbii = canal tireoglos. Persistenta acestuia duce la aparitia de chisturi sau tesut
tiroidian ectopic (ex la nivel lingual).
Structura:
glanda prezinta o capsul fina, de natura conjunctiva tesut conjunctiv fibros
dublat de tesut conjunctiv lax
capsula trimite septuri conjunctive in interiorul parenchimului pe care il
segmenteaza in lobuli
parenchimul glandular este format din:
o foliculi
sunt structuri sferice, cu variaii considerabile de mrime.
Peretele foliculilor tiroidieni este alctuit din celule epiteliale
unistratificate, denumite i tireocite, de form cuboidal n mod
normal.
n cazul n care tiroida devine inactiv epiteliul se turtete =
pavimentos
Stimularea cronic cu TSH (de exemplu n situaia deficitului
de Iod) determin o cretere a nlimii lor = cilindric
Lumenul foliculului este plin cu coloid, o substan cu aspect
omogen gelatinos alctuit din proteine, n principal
tireoglobulina dar i alte iodoproteine sau albumine serice.
La periferia coloidului, pe preparatele obisnuite cu HE se pot
vedea unele spatii, uneori asemanatoare cu vacuolele. Multa
vreme s-a crezut ca acestea sunt vacuole de resorbtie dar apoi sa stabilit ca ele sunt artefacte de fixare deoarece ele nu apar
deloc in produsele fixate prin difuzie.
Coloidul are caracter amfoter, colorandu-se cu coloranti acizi
cat si cu coloranti bazici. De asemenea coloidul este PAS
pozitiv - tiroglobulina = glicoproteina
o mase celulare compacte: sunt situate in apropierea foliculilor si contin
celule identice cu cele foliculare, avand rol in formarea de noi foliculi
o stroma conjunctiva interfoliculara
in stroma interfoliculara se gaseste reteaua vasculara formata
din capilare fenestrate, capilare limfatice, dar si fibre nervoase
vegetative ce ajung nu doar la vase dar si la foliculi. !!!
inervatia vegetativa a foliculilor reprezinta o particularitate
a tiroidei asigura reglarea nervoasa si feedback-ul negativ

inaintarea in varsta determina o transformare grasoasa a


acesteia se umple cu adipocite
Parenchimul glandular este alcatuit din doua tipuri de celule:
o celulele foliculare (tireocite)
o celulele parafoliculare C (C de la clar, celulele avand citoplasma
palida, clara)

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate


65. Tireocitul structura la MO, ME, functii
Parenchimul glandular este alcatuit din doua tipuri de celule:
celulele foliculare (tirocite)
celulele parafoliculare C (C de la clar, celulele avand citoplasma palida, clara)
Tireocitele
delimiteaza foliculii tiroidieni impreuna cyu memebrana bazala pe care sunt
asezate
au aspect particular, asemanator unei celule glandulare exocrine datorita
polarizarii distincte a celulei distributia organitelor in citoplasma este
particulara
La MO (microscop optic, in coloratie uzuala HE)
o celulele au citoplasma bazofila, evidenta subnuclear
o pozitia nucleului variaza in functie de inaltimea celulei foliculare, dar
de obicei este situat inspre polul bazal.
o Nucleul cu nucleol evident, bazofil, vizibil mai ales la celulele active
activitati de sinteza
La ME: Tireocit fiind specializat in sinteza, secretia, reabsorbtia si digestia de
proteine se poate deduce tipul de organite celulare, cantitatea lor si asezarea in
celula:
o Au un continut mare de RER localizat subnuclear da bazofilia
citoplasmei. In perioadele de sinteza RER apare ca cisterne dilatate si
dispersate prin citoplasma, ajungand si apical.
o Aparat Golgi bine reprezentat. In repaus secretor este situat spre polul
bazal fata de nucleu iar in activitate este situat spre polul apical
(supranuclear).
o Prezinta multe mitocondrii cu criste filamentoase dispersate in
citoplasma.
o Prezinta multi lizozomi sau fagolizozomi (atunci cand au fuzionat cu
veziculele de endocitoza) in special in zona apicala.
o La polul apical, spre coloid prezinta specializari de membrana =
microvili.
o Se observa la polul apical complexe jonctionale
o Citoplasma la polul apical prezinta doua tipuri de vezicule:
mici, cu origine golgiana contin tiroglobulina care va fi
exocitata in coloid.
mari, care sunt picaturi endocitate de coloid formeaza cu
lizozomii fagolizozomi digestia enzimatica (proteaze
foliculare) a tireoglobulinei cu eliberarea T3/T4
Rolul tireocitelor este de a sintetiza si secreta hormonii tiroidieni T3
(triiodotironina) si T4 (tiroxina)
o Activitatea celulelor este dependenta de TSH hipofizar, receptorii pt
acest hormon gasindu-se la nivelul membranei plasmatice bazale, dar
si de cantitatea de iod
o In procesul de sinteza a h. tiroidieni apar doua faze:
faza exocrina (este exocitata tiroglobulina in coloid)

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate

Iodocaptarea pompa de iod simport cu Na+


concentratia intracelulara a I- este de 20-40 de ori mai
mare decat cea plasmatica
Sinteza de tireoglobulina se realizeaza la nivel
ribozomal exportata in coloid prin vezicule de
exocitoza
Oxidarea iodului cu ajutorul unei peroxidaze si
H2O2 are loc concomitent cu sinteza tireoglobulinei
In coloid :
Iodarea tirozinei in prezenta unei enzime iodaza
se formeaza MIT si DIT apropae concomitent cu
secretia tireoglobulinei in folicul
Cuplarea MIT si DIT se cupleaza cu precadere 2 DIT
T4 (93 %)
faza endocrina (difuzia hormonilor in circulatie)
Pinocitoza tireoglobulinei TGB patrunde in celula
unde veziculele se cupleaza cu lizozomii proteazele
cliveaza TGB T3/T4
Difuzia T3/T4 la polul bazal in capilarele inconjuratoare
Transportul T3/T4 legati la o globulina TBG
Celulele parafoliculare
Fac parte din sistemul enuroendocrin difuz (SND).
Ele sunt mai mari decat celulele foliculare putand sa apara izolate sau in
grupuri mici.
Ele sunt prezente in numar mai mare la copil decat la adult.
Ele sunt localizate in:
o stroma interfoliculara
o peretele foliculului tiroidian, vine in contact cu membrana bazala dar
nu cu coloidul
Are un nucleu eucromatic si citoplasma slab bazofila, clara
La ME se observa ca celula C nu are polaritate d.p.d.v. al dispozitiei
organitelor in citoplasma (ca celula foliculara), organitele fiind dispersate in
toata citoplasma.
Ea prezinta granule de secretie electronodense care contin calcitonina
(tirocalcitonina), dar si serotonina si somatostatina.

67. Corticosuprarenala
Glandele suprarenale sunt situate retroperitoneal deasupra sau medial de polul
superior renal, in grasimea perirenala. Au forma variata si greutate de aproximativ 8 g Au o
capsula conjunctiva ce trimite septuri fine de-a lungul vaselor de sange, dar care nu
compartimenteaza glanda in lobuli.

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate


Glanda are doua componente diferite d.p.d.v. embriologic, structural si functional,
fara o limita clara de demarcatie intre ele
Corticosuprarenala (CSR) se gaseste la periferie si are origine mezodermala, epiteliul
cavitatii celomice. Culoare clara, galbuie, uneori cu asect striat. Reprezinta cam 8090% din volumul glandei. Prezinta celule acidofile
Medulosuprarenala (MSR) se gaseste in centru, inconjurata de CSR in totalitate si are
origine endodermala, din crestele neurale. Culoare intunecata rosie-maronie. Prezinta
celule bazofile.
Vascularizatia glandei estedeosebit de complex i abundent fiind asigurat 3 surse
arteriale (din frenica inf., aorta si renala). Acestea se constituie ntr-un plex arteriolar
subcapsular din care pornesc radial numeroase capilare ce merg aproximativ paralel si
rectiliniu, strabat corticala si se recapilarizeaza in profunzimea CSR. Un alt contingent de
capilare traverseaza si MSR si recapilarizeaza. Cele doua retele de capilare sinusoidale
comunica a.i hormonii CSR ajung si in MSR
Corticosuprarenala (CSR): Este o componenta vitala, prin efectele hormonilor sai.
CSR are trei zone (de la capsula spre centru):
Zona glomerulara se caracterizeaza prin activitate mitotica
Celulele secretori sunt celule mici, cu citoplasma slab acidofila, cu rare picaturi
lipidice.
Celulele se organizeaza in cordoane celulare arcuate sau circulare, inconjurate de o
lama fina de tesut conjunctiv.
Rolul lor este secretia de mineralocorticoizi, dintre care cei mai importanti sunt
aldosteronul si dezoxicorticosteronul.
Reprezinta 10-15% din volumul glandei.
Activitatea celulelor este controlata in special de sistemul renina-angiotensina.
Lipsa de ACTH, care duce la atrofierea zonelor fasciculata si reticulata, nu
afecteaza zona glomerulara = nemodificata.
Zona fasciculata apare ca fiind palida, clara
Reprezinta aproximativ 75 % din volumul glandei cu posibilitatea de hipertrofiere
in conditi de stres; celelalte zone se pliaza
Alcatuita din cordoane de celule paralele, care le continua pe cele din zona
glomerular, si care sunt separate prin capilare sangvine. In mod obisnuit, aceste
cordoane sunt formate din unul sau doua siruri de celule.
Celulele sunt mai mari, uninucleate, cu citoplasma acidofila, mascata insa
acidofilia de continutul mare de picaturi lipidice.
Celulele au un aspect spongios, buretos, cu gaurele, datorita prezentei vacuolelor
cu colesterol esterificat care nu se coloreaza HE de aici denumirea de
spongiocite.
Rolul acestor celule este de a secreta glucocorticoizi (cortizol) cu efect pe
metabolismul general, hipergliceminati, antiinflamatori si hormoni androgeni slabi.
Activitatea celulellor este sub control ACTH
Zona reticulata apar semne de involutie
Reprezint 5-10% si apare pe preparat de MO ca fiind zona cea mai intunecata.
Celulele sunt organizate in cordoane scurte ce se anastomozeaza intre ele si
formeaza un reticul (retea ) in ochiurile careia se afla capilarele sangvine.

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate


Celulele sunt cele mai mici, cu citoplasma intunecata, acidofila, continand cantitati
mari de lipofuscina.
Rolul lor este secretia de hormoni androgeni slabi si putini glucocorticoizi. Ele
secreta DHEA (dehidroepiandrosteron) si androsteron.
Pot sa apara elemente care indica apoptoza: nuclei mici, pignotici
La ME, indiferent de zona in care se afla, celula are aceleasi caaracteristici, cele ale
unei celule secretoare de steroizi: continut mare de mitocondrii cu criste tubuloveziculare,
mult REN, microvili. De asemenea, nu exista granule de secretie deoarece aceste celule au o
secretie continua. Descarcarea produsilor de secretie are loc la nivelul membranei care ia
contact cu capilarul sangvin prin difuziune.

68. Medulosuprarenala
Medulosuprarenala este un paraganglion simpatic = mic organ neuroendocrin care se
asociaza cu SNV. MSR este un traductor neuroendocrin, ca si pineala. Dupa stimularea
nervoasa specifica, prin intermediul fibrelor preganglionare celulele sunt stimulate si
sintetizeaza si secreta catecolamine.
Parenchimul MSR :
celulele sunt organizate in cuiburi sau in cordoane care se ramifica si formeaza o retea
cu ochiuri largi in care se gasesc capilare si venule postcapilare.
Parenchimul cuprinde doua tipuri de celule.
o Cea mai mare parte sunt celule cromafine (feocromocite) = neuroni modificati,
care in viata intrauterina isi pierd prelungirile (glucocorticoizii contoleaza
morfologia celulelor cromafine), isi schimba fenotipul devenind secretorii
Celulele cromafine dau reactia cromafina: continutul granulelor de
secretie, in prezenta unui agent oxidant K 2Cr2O7, se oxideaza si
polimerizeaza dand nastere unui compus colorat brun.
La MO : Celulele cromafine au citoplasma bazofila, fin granulara.
La ME: aparatul de sinteza proteica este bine dezvoltat, granul de
secretie la polul capilar (150-300nm)
Exista doua tipuri de celule cromafine ce se deosebesc prin
imunocitochimie, prin ME, diferentele existand la nivelule granulelor
de secretie.: adrenergice (80%) granule rotunde cu centru
electronodens si noradrenergice (20%) granule neregulate cu o zona
electronodensa la periferie.
o celule ganglionare sunt neuroni simpatici postganglionari;
!!! Fiecare celula a MSR face sinapsa cu o fibra preganglionara colinergica.
Sinteza catecolaminelor: catecolaminele, a cror denumire deriv de la nucleul catecol
pe care l conin, sunt reprezentate de adrenalin, noradrenalin i dopamin. Sinteza lor
pornete de la tirozin, de proveninen alimentar sau sintetizat n ficat din fenilalanin.
Tirozina intr n celulele cromatofine i n neuroni prin transport activ i va suferi
hidroxilri i decarboxilri succesive:
conversia tirozinei n dopamina la nivel citoplasmatic

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate

dopamina va fi transportat activ n veziculele granulare ale celulelor cromafine unde


sub actiunea dopamin hidroxilaz devine noradrenalina.
noradrenalina prsete veziculele secretorii i poate fi convertit n citoplasm n
adrenalin de ctre feniletanolamin N-metiltransferaza (PNMT). !!! Cortizolul
servete ca i cofactor pentru PNMT.
Catecolaminele sunt depozitate n vezicule, alturi de ATP, ioni de Ca, Mg,
neuropeptide i cromogranine (proteine hidrosolubile). Eliberarea lor are loc n
condiii de stres.
Celelalte componente ale secretiei sunt sintetizate in RER ca Pro-Encefalina ( activata
in aparatul Golgi) si Pro-Cromogranina (activata in granulele de secretie)

69. Paratiroidele
Glandele paratiroide, de cele mai multe ori n numr de 4, au o localizare variabil, n
spatele glandei tiroide, la nivelul fiecrui pol superior i inferior al lobilor tiroidieni. . n
general au aspect de mase ovoidale avand ntre 30 i 50 mg si dimensiuni de 6/3/1 mm
Din punct de vedere embriologic, paratiroidele superioare deriv din poriunea dorsal
a celei de-a patra pungi brahiale, iar cele inferioare mpreun cu timusul din a treia pung
brahial.
Prezinta o capsula conjunctiva fibroasa, subtire dublata de o lama fina de tesut
conjunctiv lax la vecinatatea cu tiroida. Glandele se pot gasi si incluse in capsula glandei
tiroide sau in plin parenchim tiroidian.
Parenchimul glandular este organizat sub forma de cuiburi sau cordoane celulare cu
aspect variabil in functie de varsta.
In copilarie predomina celule principale
Dupa 5-87 ani apara celulele oxifile
La adulti apar semne de involutie, transformare adipoasa in proportie de 6070%
Parenchimul cuprinde doua tipuri de celule:
celulele principale
o celule mici, poligonale, cu nucleu situat central
o la MO se observa citoplasma bazofila; aspectul variaza in functie de starea de
activitate (ciclu secretor). Sunt bogate in incluziuni lipidice si de glicogen
reprezentand substratul energetic; apar si incluziuni de lipofuscina cu cresterea
in varsta. Apar ca o populatie heterogena de celule clare si intunecate:
celule cu citoplasma clara au incluziuni de glicogen; aflate in repaus
celule cu citoplasma bazofila celule active
o la ME: caracteristicile ultrastructurale ale unei celule sintetizatoare de proteine
(mult RER, ribozomi). Produsii de secretie se acumuleaza temporar in
citoplasma formand 2 tipuri de granule de secretie (au acelasi continut):
granule mici (200nm) la periferia citoplasmei, pentru exocitoza
granule mari (400nm) forma de stocare la interior

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate


o au rol in secretia si sinteza de hormoni proteici (parathormon) principala
funcie a PTH este aceea de a regla nivelul plasmatic al Ca ionic:
intestinal creterea absorbiei de Ca +2 i fosfor dar indirect prin
stimularea sintezei renale de 1,25 (OH)2 D3, metabolitul activ al
vitaminei D (calcitriol).
renal creterea resorbiei Ca+2, predominant la nivelul nefronului
distal, concomitent cu scderea resorbiei tubulare de fosfor (mai ales
la nivel proximal) i bicarbonai.
osos stimularea formrii dar mai ales a resorbiei osoase prin
creterea numrului osteoblastelor i osteoclastelor.
celulele oxifile 3% (au afinitate pentru colorantii acizi)
o sunt de dimensiuni mai mari, poligonale
o la MO: citoplasma este puternic acidofila, granulara, uninucleate, cu nucleu
central, bogat in heterocromatina semne de involutie, nucleii putand fi
picnotici
o la ME: organite putine sau absente, creste numarul de mitocondrii cu forme
modificate nu sunt functionale 100%
o nu secreta hormoni
s-a elaborat teoria conform careia aceste celule sunt stadii diferite de dezvolare a
aceleiasi celule celule oxifile sunt celule principale involuate

70. Pancreasul endocrin


Pancreasul este un organ retroperitoneal, cu originea intre foitele mezoduodenului
dorsal. Nu are o capsula propriu-zisa ci este inconjurat de o retea fina de tesut conjunctiv ce
formeaza septuri conjunctive ce patrund in parenchimul glandei delimitand lobi=acinii
pancreatici.
Functional pancreasul este o glanda mixta:
componenta exocrina (95%) glanda tubuloacinoasa ramificat
componenta endocrina insule Langerhans diseminate printre structurile exocrine
Insulele Langerhans: sunt microglande endocrine multihormonale
au aspectul unor agregate celulare de forma rotunda, inserate printre acinii
pancreasului exocrin.
au majoritatea un diametru de 100-200m si contin cateva sute de celule
sunt 1-2 milioane de insule predominand la nivelul cozii
fiecare insula este delimitata de tesutul pancretaic adiacent printr-o capsula
subtire, alcatuita din fibre de reticulina.
sunt alcatuite din celule rotunde sau poligonale, aranjate in cordoane separate
prin capilare sanguine fenestrate
la MO prin utilizarea coloratiilor tricrome si HE se observa 2 tipuri de celule:
cu citoplasma acidofila respectiv bazofila, omogena, fin granulara.
la ME se observa caracteristicile ultrastructurale ale celulelor secretoare de
proteine: RER, ribozomi

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate


vascularizatia este particulara, realizand sistemul port insulo-acinar Fujita
format din: arteriola aferenta retea capilara insulara arteriola eferenta (retea
mirabila?!)
Tehnicile de imunocitochimie au permis decelarea intre cele 4 tipuri de celulare:
celule A () 20%
o se gasesc la periferia insulei si langa capilare
o la MO: au citoplasma acidofila, coloratie Mallory-Azan - rosu
o la ME se observa granule rotunde, omogene, 250 nm, cu miez
electronodens inconjurat de o zona electronoclara contin glucagon
celule B () 70%
o se gasesc in centrul insulei
o la MO: citoplasma bazofila densa, coloratie Mallory-Azan maroportocaliu, nucleu rotund-ovalar, usor zimtat
o la ME: continut bogat in RER, granulatii variabile ca marime (300nm),
de forma neregulata, poliedrica; miezul granulelor este electronodens,
inconjurat de o zona electronoclara si contine insulina cristalizata
celule D () 5%
o se gasesc in vecinatatea celulelor A
o la MO: coloratie Mallory-Azan - albastru
o la ME: prezinta granule omogene de dimensiuni mari (350nm),
moderat electronodense ce contin somatostatina
celule PP rare
o se gsesc la periferia insulei dar si diseminate printre acinii pancreatici
o sintetizeaza polipeptidul pancreatic cu rol in controlul secretiei
exocrine

71. Sistemul neuroendocrin difuz


Conceptul de Sistem Neuroendocrin Difuz a inlocuit notiunea de celule APUD. Se
numesc sistem neuroendocrin deoarece aceste celule au proprietati care amintesc atat de
neuron cat si de celula endocrina clasica:
Sub actiunea unui stimul specific, este eliberat mesagerul chimic care
actioneaza in vecinatate sau la distanta (caracter de celula endocrina).
Celula prezinta activitate electrica ce creste in timpul eliminarii produsului
(caracter de celula nervoasa).
Se mai numesc si celule APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation) si
sunt specializate pentru sinteza si secretia de amine si polipeptide mici. Notiunea a fost
introdusa de Pearse.
Ele sunt celule endocrine sau paracrine, au distibutie difuza si sunt de obicei localizate
intraepitelial, fiind izolate sau in grupuri mici. Celulele APUD se gasesc de-a lungul tubului
digestiv de la esofag pana la canalul anal si in structura canalelor care se varsa in intestin
(canalul coledoc si canalul Wirsung). Aceste celule alcatuiesc axa gastro-entero-pancreatica.
Ele se mai gasesc si in epiteliul respirator, in structura glandelor tiroida si paratiroida, in
aparatul urogenital si in piele.

Sistemul endocrin - subiecte rezolvate


La microscopul optic citoplasma celulelor APUD este bazofila si celulele sunt greu de
diferentiat de restul celulelor. Deci sunt necesare metode speciale de diferentiere:
Precipitarea cu saruri de Ag (solutie amoniacala de AgNO3). Celulele pot fi
argentafine sau argirofile. Celulele argentafine retin Ag care precipita direct din
solutie. Celulele argirofile necesita un reducator din mediul extern pentru a putea
retine Ag.
Oxidarea cu dicromat de potasiu (K2Cr2O7) pentru celulele cromafine. Celulele
enterocromafine se gasesc in tubul digestiv si se pot oxida cu K2Cr2O7.
Metacromazia cu albastru de toluidina dar dupa o hidroliza acida.
Fluorescenta indusa de formaldehida.
Imunocitochimie - metoda cea mai folosita actual. Se folosesc anticorpi monoclonali
cu ajutorul carora se fac determinari foarte precise ale tipului de celule APUD
studiate. Se mai pot folosi markeri, prin intermediul carora se pune in evidenta o
populatie de celule APUD. Markeri pot fi: enolaza neuronala, specifica sistemului
neuroendocrin, dar care se gaseste si in sistemul nervos); proteina PG P9.5 (Protein
Gene Product 9.5), care este o proteina solubila ce apare in celulele APUD cu exceptia
celor intestinale si careia nu i se cunoaste functia; cromograninele si secretograninele
(initial se gasesc in medulosuprarenala) care sunt proteine solubile ce contribuie la
descarcarea granulelor de secretie.
Hibridizare in situ: celulele sunt identificate dupa continutul in ARNm specific.
In microscopia electronica celulele APUD apar sub doua forme: inchise sau deschise,
in functie de raportul polului apical cu lumenul organului. La celulele deschise, polul apical
vine in contact direct cu lumenul. Uneori au si microvili. Celulele inchise au polul apical
acoperit de o alta celula epiteliala, deci nu intra in raport direct cu lumenul.
La celulele APUD organitele sunt slab reprezentate. Concentratia de polipeptide este
cuprinsa intre 10-6 si 10-9 g/ml. Granulele de secretie sunt aglomerate spre polul bazal al
celulei. Granulele de secretie au forma, dimensiuni si densitati la fluxul de electroni diferite.
Produsul de secretie este un amestec de substante format din: amine, alaturi de unul sau mai
multi hormoni proteici, cromogranine, secretogranine, Ca2+ si ATP. Eliminarea granulelor se
face prin polul bazal atunci cand celula este endocrina sau paracrina dar exista si cazuri cand
eliminarea se face prin polul apical. Eliberarea se face prin exocitoza discontinua, in functie
de stimuli.