Politica preului

Politica preului

O parte component a politicii

economice ce are menirea :
de a susine dezvoltarea relaiilor de
pia;
de a servi ca mijloc de ocrotire a
proprietii de stat i a altor forme de
proprietate;
de a contribui la dezvoltarea
concurenei;
de a contribui la libera dezvoltare a
marfurilor,serviciilor,etc.
de a asigura accesibilitatea fizic i
economic a populaiei la
medicamente.

Preul
este expresia monetara a valorii,care
caracterizeaza relatiile economice dintre
vinzatori si cumparatori cu privirea la
cumpararea - vinzarea marfurilor si
serviciilor.

Pretul unui produs este

influentat si influenteaza la
rndul sau numeroase
variabile de marketing pe
parcursul planificarii de
marketing.
Este unicul element al
complexului de
marketing,care aduce
venit,pe cnd celelalte
componente presupun
cheltuieli.
Cuprinde consumurile
de munc vie
materializat n limite
determinate de timp,de
munc pentru realizarea
unui produs.

Mixul de marketing

1.

pretul unui produs sau serviciu se bazeaza pe calitatile

si trasaturile acestuia - cu ct acestea sunt mai bune, cu
att pretul stabilit este mai mare. De asemenea, pretul
unui produs determina si nivelul cererii pentru acest
produs si al consumului acestuia;

2.

distributia. Preturile practicate sunt direct corelate cu

modalitatile de distribuire a produselor. Astfel, daca
bunurile de consum cu preturi reduse sunt distribuite prin
aproape toate retelele de desfacere posibile (magazin
general, supermarket), bunurile durabile si cu preturi
ridicate, cum este si automobilul, presupun puncte de
desfacere n locuri special amenajate (dealeri, saloane de
prezentare) ceea ce nseamna si preturi mai mari;

3.

Promovarea. Sunt numeroase caile prin care pretul si

activitatea promotionala interactioneaza:
- preturile mari pentru un nou produs pot furniza fondurile
necesare programelor de informare a consumatorilor
asupra produsului respectiv;
- publicitatea are un impact mai mare asupra vnzarilor
la preturi mici;
- promovarea agresiva si continua reduce sensibilitatea
consumatorilor la pret.

4.

Concuren. Adoptarea unei strategii ofensive bazata

pe cupoane, discounturi, cantitati mai mari la acelasi
pret.

5.

Cererea.Cu ct pretul unui produs va fi mai mare, cu

att consumatorii vor fi mai putin dispusi sa-l cumpere;
cu ct pretul va fi mai mic, cu att mai mare va fi
cantitatea ceruta din acel produs.

6.

Oferta.Stocul de medicamente.

Funciile preului
De calcul i de msurare bneasc a valorilor care au fost create
n producia material
De eviden a consumurilor i de planificare a activitii
ntreprinderii
De stimulare a unitilor economice i a colectivelor de lucrtori
pentru mbuntirea activitii ntreprinderii

De recuperare a cheltuielilor i formare a beneficiilor.

Tipuri de preuri:
1.

Preul de achiziie- preul productorului diminuat cu

suma rabatului comercial acordat,ce nu poate fi mai
mare dect preul productorului nregistrat n catalogul
de naional de preuri de la productor cu luarea n
calcul a drepturilor de import achitate, a cheltuielilor de
transport i a plii pentru control.

2.

Rabatul comercial -reducere din preul

productorului (distribuitorului) convenit anterior ntre
pri conform clauzelor prevzute n contract.

3.

Preul de livrare- preul la care productorul autohton

comercializeaz medicamente pe teritoriul RM n
cadrul cruia este prevzut un normativ de rentabilitate
pn la 15%.

4.

Preul cu ridicata -se atribuie de ctre depozitul

farmaceutic,la comerializarea angro a medicamentelor
spre farmacii i alte instituii medico- sanitare.

5.

6.

7.
8.

Preul comparabil -preul efectiv dintr-un anumit an,este

folosit n calcule economice cu scop de comparare a datelor i
urmrire a evoluiei n timp a unor indicatori economici.
Preul de aprovizionare- preul de facturare a furnizorului
cheltuieli de transport cheltuieli de depozitare de la furnizor la
depozitul cumprtorului.
Preul de producere- preul format din costurile medii
calculate ce include i cota de beneficii
Preul unitar- preul stabilit pentru o unitate de msur
reprezentativ pentru fiecare produs i se fixeaz pe bucat
sau pe un lot indivizibil de produse.

Procesul de elaborare a
strategiei de formare a preurilor
include:
Stabilirea scopului i sarcinilor n procesul stabilirii preurilor;
Determinarea cererii i sensibilitii acesteia la pre;
Aprecierea cheltuielilor pentru diferite volume de producere i
diferite vnzri;
Analiza preului i caliti mrfurilor concurente i stabilirea
nivelului minim i maxim al concurenei.
Calcularea preului iniial;
Stabilirea preului final;
Analiza strategiei curente de formare a
preului i modificarea acesteia n
dependen de modificrile de pe pia.

Obiective de pre:
a)

maximizarea profiturilor este obiectivul cel mai

atractiv urmarit de o ntreprindere, dar ridica si unele
probleme, cum ar fi faptul ca neglijeaza rezultatele
financiare pe termen lung n favoarea celor curente;

b)

realizarea unui indice de randament al investitiilor

- prin care se urmareste utilizarea ct mai buna a
capitalului;

c)

maximalizarea volumului de vnzri i obtinerea

unei cote anume de piata. Multe din cele mai
importante companii din lume considera acest
obiectiv ca fiind primul pe lista lor de prioritati sau
unul din cel mai importante. Uneori aceasta strategie
este riscanta deoarece urmarind numai cresterea
cotei de piata se pot pierde din vedere numeroase
alte oportunitati.

d)
stabilizarea preturilor - se urmareste deoarece cele
mai multe ntreprinderi nu agreaza variatiile bruste ale
preturilor. Variatiile preturilor au efecte negative asupra
tuturor competitorilor doar daca nu cumva curba cererii
este foarte elastica iar piata pentru produsul respectiv se
poate modifica cu repeziciune, ceea ce este putin
probabil;
e)
descurajarea concurentei - prin practicarea unor
preturi mici sau chiar foarte mici (predatory prices),
obiectiv ce nu-si atinge ntotdeauna scopul deoarece si
concurentii au investit n uzine, echipamente, personal si
deci nu au nici un interes sa se retraga de pe piata.

Factorii cererii:
1.

2.
3.
4.

5.
6.
7.

Proprietile individuale ale medicamentelor(reacii

adverse,indicaii,contraindicaii);
Proprietile terapeutice;
Categoria de medici care pot prescrie preparatul dat;
Doza medicamentoas,frecvena administrrii,durata curei
de tratament;
Mrimea segmentului de pia i a consumatorilor poteniali;
Durata posibil a ciclului de via al produsului;
Noi grupe de consumatori.

Factorii ofertei:
Medicamente analoage de pe pia;
Este medicaia brand sau nu;
Posibilitatea imitrii;
Procedura de autorizaie a medicamentelor;
Controlul calitii medicamentelor i controlul procesului tehnologic;
Durata termenului de valabilitate a medicamentului;
Sursa de aprovizionare material n producerea medicamentului;
Cheltuielile n cercetare,dezvoltare;
Nivelul de dezvoltare a canalelor de distribuie;
Amplasarea locurilor de producere i al depozitelor;
Elaborarea medicamentelor cu perspectiv pentru
tratamentul maladiilor.

Factorii mediului extern:

Marimea produsului intern brut i tempul creterii;

Cheltuielile pentru sntate;
Finanarea procurrii medicamentelor din cheltuielile
pentru sntate;
Nivelul de trai al populaiei;
Stabilitatea politic i economic;
Caracterul consumului de medicamente;
Rolul statului n acvhitarea cheltuielilor pentru
sntate;
Reglementarea preurilor la medicamente de ctre
stat;
Reglementari vamale,tarife,taxe;
Reglementarea operaiilor de import-export.

Stabilirea preului de productor se face cnd se

produce un medicament nou,se depoziteaz ntr-un canal
de distribuie nou sau cnd depune o ofert la licitaie pentru
adjudecarea unui contract.

Cost total= cost fix+cost variabil

Costuri variabile - cheltuieli ce
depind de nivelul direct al produciei
(materie prim,
estensile,ambalaj,cheltuieli de transport);
Costuri fixe - cheltuieli independente
de volumul de producie(arenda,plata
pentru energie electric,amortizarea
mijloacelor fixe).

Limite
Limita maximal este determinat de
concuren,pentru prima dat introdus
pe pia;
Limita minimal acoper doar
cheltuielile de producere.

Elasticitatea - gradul de
apreciere a cererii:
1.

Cerere elastic: E>1,cererea crete

sau scade ntr-un tempou mai rapid
dect preul;
2. Cererea nenelastic:E<1,cererea
crete sau scade ntr-un tempou mai
lent dect preul;
3.
Cerere unitar: E=1,cererea creste
sau scade intr-un tempou uniform i
corespunde variaiei preului.

Metode de formare a preurilor:

orientarea dupa costuri este cea mai elementara metoda

de calculare a pretului si presupune ca pretul sa acopere
integral costurile si sa permita obtinerea unui profit;

orientarea dupa concurenta - concurenta joaca un rol

important n stabilirea nivelului de pret si implica si o
doza de risc. Daca ntreprinderea hotaraste sa ridice
pretul la un produs iar concurenta nu urmeaza aceasta
tendinta, produsul poate fi scos astfel n afara pietei. Pe
de alta parte, daca se opteaza pentru o reducere de pret
si concurenta se decide pentru o reducere si mai mare la
produsele proprii, se poate ajunge la un adevarat razboi
al preturilor care nu aduce profituri nici unei parti;

orientarea dupa cerere - este mai putin utilizata,

intervenind de obicei cnd cererea devanseaza oferta si
atunci pretul este superior celui calculat n functie de
costuri. Binenteles, atunci cnd oferta este mai mare
dect cererea, pretul va fi diminuat corespunzator.

Mai pot fi utilizate si alte metode de stabilire a preturilor:

metoda venitului - presupune stabilirea unui nivel
anume al eficientei a investitiei ce va fi asigurat prin pret ;
metoda valorii percepute - bazata pe ideea: un pret
mai mare pentru o calitate superioara este adoptata de
producatorii care vad n modul de percepere a valorii de
catre cumparatori baza stabilirii preturilor. Este utilizata
de ntreprinderile care urmaresc crearea unei anumite
imagini produsului lor care va atrage cumparatori dispusi
sa cheltuiasca sume mari de bani pentru procurarea
acestora ;
metoda valorii - practicata de producatorii care
folosesc un pret scazut pentru o oferta de nalta calitate.