Sunteți pe pagina 1din 6
CONDITILE PE CARE TREBUIE SA LE iNDEPLINEASCA UN EMULGATOR PENTRU O EMULSIE FARMACEUTICA. Emulgatorul, sinonim cu agent de emulsie si stabilizator al emulsiei, este o substang auxiliara, amfifild, cu rol de stabilizarea sistemului dispers. CONDITILE PE CARE TREBUIE SA LE IN DEPLINEASCA UN EMULGATOR, % s& prezinte activitate de suprafais si sa reduca tensiunea interfacialea, ta valori sub 10 dynelem, deci s& micsoreze energia liber’ interfacial, conservind o arie mare 2 suprafefei interfaciale > stabilizare termodinamic’ > si se adsoarba usor in jurul picdturilor de lichid dispersate, sub forma unui film condensat, neaderent, care s4 previni coalescenta, deci si formeze o barieri mecanicd, > s& confere piciturilor dispersate de lichid un potential electric adecvat, in aga fel incat si ducé la respingerea lor, decis& creeze o barieri electrica; > si favorizeze obfinerea unui grad de dispersie avansat; > si creasca viscozitatea emulsiei (bariers mecanica) contra cremarii sau sedimentdrii), CONDITIILE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA UN EMULGATOR. FARMACEUTIC > si fie eficient in concentratii mici; > simu reactioneze cu componentele asociate in emulsie sau cu recipientele de condifionare primara > sii nu aiba actiune farmacologica proprie; > si fie stabil fai de agentii externi: lumind, temperatura, umiditate; > s&inu facd posibild inversarea fazelor emulsiei; > s& nu prezinte gust, miros neplécut; > siinu fie toxic; > si fie economic. MICROEMULSII Sunt sisteme disperse microeterogene (UL), particulele fazei dispersate au forma sferica sau cilindric’, cu dimensiuni cuprinse intre 8-80 nm. Sunt transparente (izotrope optic), aspectul lor este aparent omogen, au vascozitate inalta. Contin un procent ridicat de apa, dar si de faz uleioasa (frecvent - un raport apa:ulei pana la 1:1). Caracteristic este ins faptul ca microemulsiile contin un procent ridicat de agenti emulgatori sau mai corect, amestecuri de emulgatori: frecvent, surfactanti alaturi de cosurfanctanti (10-25%). Emulgatorii cei mai folositi la formularea microemulsiile sunt surfactanti coloidali. Acestia: - Lao concentratie in solutie egalé cu valoarea CCM formeaza micele de asociatie; - Lao concentratie in solutie mai mare decat CCM , picdtura de ulei este solubilizaté intramicelar. La adausul la solutia micelar& astfel format&é a unui alcool mediu (ex. Pentanol), micela de asociatie devine mixta (apar 2 surfactanti), isi mareste volumul, Permite adsorbtia unie cantitati mai mari de ulei, rezultand o microemulsie. De aceea se mai numesc si ,sisteme micelare umflate” sau , sisteme micelare imbibate’, Microemulsiile prezint& stabilitate termodinamica mare! Nu se poate face o distinctie neta intre emulsiile ca sisteme coloidale si sistemele micelare in acceptiunea clasic’. Microemulsiile reprezint& deci sisteme nanostructurate fluide apa-ulei- surfactant-cosurfactant. Microemulsii in industria farmaceutica si cosmetica: Microemulsii A/U care au incorporate substante active pe baza de peptide solubile in apa; Microemulsii U/A pt. administrare orala, care sufera o diluare considerabila, in urma careia are loc o inversare de faza, in timpul careia se elibereaza substanta activa continuta; Microemulsie A/U la care este adaugata gelatina si transformarea in gel stabil termodinamic pentru administrarea transdermica; Pentru rezolvarea unor probleme foarte delicate de biodisponibilitate s-a sugerat combinarea microemulsiilor cu alte forme farmaceutice: de ex., pentru administrarea orala a insulinei s-a incercat solubilizarea medicamentului intr-o microemulsie U/A ulterior gelifiata cu un carbomer (Cab-O-Sil) si incorporarea gelului in capsule de gelatina acoperite cu polimer. Diferente intre microemulsii si emulsii macroscopice: Microemulsii -cone. mare de surfactantca stabilizant (25%) -izotropa optic -termodincamic stabila -dimensiunea picaturilor <100 nm Emulsii macroscopice -cone. mica de surfactantca stabilizant (5%) -anizotropa optic -termodincamic instabila -dimensiunea picaturilor 500 -1000nm. EMULSII STRUCTURATE Apar la formularea preparatelor farmaceutice (lotiu considerate sisteme semisolide complexe sau structurate. creme) si sunt Contin un emulgator in exces (mai mult decat este necesar), pentru formarea unui monostrat stabil la interfata, Emulgatorul din exces reactioneaza cu celelalte componente de la interfata picaturii sau din faza externa, formand un sistem semisolid multifaza, Stabilitatea lor este data de structurarea mediului de dispersie din interior. Cateva exemple de preparate farmaceutice care contin emulsii structurate: - Cremele U/A, preparate cu ceramide; - Ceruri emulsificate. IMPORTANTA EMULSIILOR IN PRACTICA FARMACEUTICA Avantajele emulsiilor ca forme de administrare a SM: - Administrarea unei forme farmaceutice deja emulsionata favorizeaza solubilitatea si transportul prin microvili intestinali sau absorbtia grasimilor; - _ Influenta emulgatorului asupra permeabilitatii membranelor biologice, - _ Posibilitatea pre-absorbtiei medicamentelor din picaturi in proportii mari. licatii terapeutice si cosmetice ale emul Emulsii parenterale Emulsiile parenterale se folosesc ca vehicule de transport pentru substantele solubile in lipide (lipofile), dar si pentru a controla eliberarea medicamenselor. Una dintre problemele ridicate de utiizare parenterala a emulsillor este faptul ca trebuie aplicate reguli stricte in cea ce priveste marimea picaturilor, in special pentru cele admintrate intravenos. Ex. Perfuzii de vitamine, carbohidrati, aminoacizi, hormoni, etc. Emulsii U/A pentru transportu! medicamentelor liposolubile. Emulsii utilizate pentru administrarea vaccinurilor Emulsiile A/U, continand solutia apoasa a unui antigen dispersat ‘intr-o faza uleioasa minerala, cu ajutorul unui emulgator lipofil (manitol monooleat), au constituit adjuvanti imunologici eficienti Emulsii pentru administrare orala: mascarea gustului, mirosului neplacut. Administrarea orala a medicamentelor sub forma unor emulsii este mai usor de folosit decat emulsiile injectabile. Avantajul major este acela ca se faciliteaza o absorbtie mai usoara a anumitor medicament, la nivelul tractului gastro-intestinal. Ex. Emulsii de tip U/A a unor grasimi, carbohidrati, vitamine; Emulsii pentru administrare topica Emulsille pot fi administrate pe suprafata piel, a altor mucoase sau in diferise cavitati, sub forma topica. Selectarea emulgatorilor: = Netoxici; - Eventual toxici (uz extern) Aspecte biofarmaceutice Traditional, emulsiile au fost utilizate pentru administrarea orala a uleiurilor (ex. Ulei parafina) intr-o forma convenabila pentru pacient. In prezent, mai importanta este modificarea/imbunatatirea biodisponibilitatii substantei active, in vederea cresterii corespunzatoare a efectului terapeutic (ex. medicamente lipofile: griseofulvina orala are o absorbtie mica, insa ca emulsie aceasta creste),

S-ar putea să vă placă și