Sunteți pe pagina 1din 10

Legislaia n meteorologie

Cap.1 Dispozitii generale

Art.1
Alineatul 1 : Activitatea de meteorologie reprezinta ansamblul actiunilor destinate
supravegherii permanente si cunoasterii mediului aerian prin observatii si masuratori
specifice privind starea si evolutia vremii necesare pentru dezvoltarea social-economica a
Romaniei.
Alineatul 2 : Activitatea de meteorologie este de interes public national si se desfasoara in
conditiile prezentei legii.

Art.2
Activitatile de meteorologie au ca scop protectia meteorologica a vietii si a bunurilor si se
realizeaza prin :
Desfasurarea unitara si calificata a supravegherii meteorologice pentru informarea
popuatiei si a factorilor de decizie pentru prevenirea sau diminuarea pagubelor datorate
fenomenelor meteorologice periculoase;
Satisfacerea necesitatilor de informare meteorologica a navigatiilor aeriene, fluviale si
maritime, a traficului rutier precum si a celor pentru agricultura;
Satisfacerea necesitatilor de cercetare pentru dezvoltarea domeniului, efectuarea de studii
si servicii dedicate sigurantei civile productiei materiale si apararii nationale;
Constituirea si gestiunea fondului national de date meteorologice necesar pentru
fundamentarea meteorologiei a proiectarii, executiei si exploatarii diverselor obiective
social-economice dar si pentru stabilirea strategiilor de dezvoltare durabila.
Pe plan extern :
Integrarea si schimbul international de date meteorologice in asa-zis-ul sistem de veghe
meteorologica mondiala pentru monitorizarea si protectia mediului aerian.
Cap.2
Organizarea activitatii de meteorologie
Art.6
Atributiile centrului meteorologic national sunt :
Supravegherea permanenta a mediului aerian prin observatii si masuratori specifice
privind parametrii de stare si fenomenele asociate, precum si compozitia chimica a
atmosferei;

Elaborarea de prognoze meteorologiei de interes public atat general cat si specializat :


agrometeorologia, aerologia;
Administrarea, exploatarea, intretinerea si dezvoltarea retelei nationale de supraveghere
meteorologica in conformitate cu reglementarile proprii si cu recomandarile organizatiei
meteorologice mondiale;
Realizarea fondului national de date meteorologice si administrarea asa-zise-I banci
nationale de date meteorologice;
Realizarea de studii si cercetari specifice pentru dezvoltarea domeniului meteorologic in
concordanta cu evolutia acestui domeniu pe plan mondial;
Elaborarea si difuzarea de avertizari in situatia producerii de fenomene meteorologice
periculoase, potential provocatoare de pagube.

Art.21
Alineatul 1 : Fondul national de date meteorologice reprezinta o componenta a
patrimoniului national care cuprinde totalitatea datelor si informatiilor calitative si
cantitative obtinute pe teritoriul Romaniei prin observatii si masuratori asupra
parametrilor care definesc regimul meteorologic aflandu-se in administrarea centrului
meteorologic national.
Alineatul 4 : Detinatorul de date si informatii meteorologice obtinute prin retele de
observatii si masuratori meteorologice au obligatia sa le transmita cu titlu gratuit in
vederea includerii lor in fondul national de date meteorologice.

TEME DE PROIECT :
Particularitatile climatice din Europa de Nord
Particularitatile climatice din Europa Centrala si Sud
Clima Americii de Nord Caracterizare generala
Clima Africii de Nord Caracterizare generala
Asia de Nord Particularitati climatice generale
Fenomenele meteorologice periculoase din America de Nord Caracterizare climatica
Fenomenele meteorologice periculoase din Europa Caracterizare climatica
Fenomenele meteorologice periculoase din Asia Caracterizare climatica
Clima Ecuatoriala Caracterizare generala
Clima Subecuatoriala Caracterizare generala
Clima Musonica si Temperata
Clima Tropical Uscata Caracterizare generala
Climatul Temperat Oceanic Caracterizare generala
Climatul Temperat Continental Caracterizare generala
Climatul Subpolar al Europei - Caracterizare generala
Climatul Polar Arctic - Caracterizare generala
Climatul Antarctic - Caracterizare generala

Structural in cel putin 4 capitole :


Capitolul 1 : Aspecte introductive
Aspecte generale (o pagina)
Istoricul cercetarii climatice in domeniu (autorii si cartile)
Structura proiectului (jumatate de pagina, descriere capitol)
Scopul proiectului ( De ce am ales tema, elemente de originalitate, etc)
Materiale si metode folosite ( o pagina)
15%
Capitolul 2 : Analiza elementelor climatice principale
Aspecte generale
Temperatura aerului
Precipitatiile atmosferice
Vantul
Nebulozitate (gradul de acoperire a aerului cu nori si durata de stralucire a Soarelui)
Umiditatea atmosferei
Presiunea atmosferei
Concluzii generale
Capitolul 3 (In functie de tema) :
Sf. Sub capitolul concluzii generale
Capitolul 4 : Concluzii finale (2-3 pagini, cele mai importante aspect din proiect)
Bibliografie

Staia meteorologic i platforma meteorologic


n Romnia,activitatea de supraveghere meteorologic se face pe baza existenei unui
sistem integrat capabil att pentru a face posibil cuantificaea sau msurarea elementelor
meteorologice dar i efectuarea de observaii vizuale sau stabilireea calittii
aerului.Primele observaii elaborate la staiile meteorologice s-au realizat la jumatatea
secolului al XIX-lea respective la Sulina i Sibiu.Pn la sfritul secolului al XIXI-lea au
aprut i alte staii meteorologice,n special n localitai precump Bistria,Reghin sau
Cluj-Napoca.n sec XIX au prut cele mai multe staii meteorologice,n prezent pe
teritoriul Romniei funcionnd 123 staii sinoptice i 125 staii climatoologice.Orice
staie meteorologic se compune din urmtoarele componente :
cladire in care se afla biroul staiei
platforma meteorologic
Doua parcele meteorologice
Pe parcelele meteorologice se efectueaza determinari referitoare la stratul de zpad cu
rol deosebit de important in special pentru agricultura.Platforma meteorologic reprezint
acea suprafa de teren special amenajat pe care sunt instalate majoritatea aparatelor i
instalaiilor meteorologice cu citire direct sau instrumentelor nregistratoare cu ajutorul
crora se elibereaz observaiile i studiile meteorologice la amplasarea unei platforme
meteorologice trebuie s se in seama de dou condiii de baz: condiii generale i
condiii speciale,n ceea ce privete condiiile generale,staiile meteorologice mpreun cu
platformele meteorologice sunt amplasate n camp deschis pe teren neted,astfel nct
vizibilitatea s fie mare n vederea observrii eficiente a norilor sau a diferielor forme
meteorologice:ceaa,fenomenele orojoase.n ceea ce privete condiiile generale trebuie
s in seama de reprezentativitatea n raport cu ansamblul elementelor fizicogeografice.n ceea ce privete condiiile speciale,dac in apropierea staiei sunt anumite
obstacole(arbori izolai,culture agricole de talie mare)staia meteorologic i mai ales
platforma meteorologic,trebuie amplasate la o distan de 10 ori mai mare dect
nlimea acestora n cazul n care n apropierea statiei sunt obstacole de dimensiuni mai
mari(cldiri de dimensiuni mai mari,corpuri forestiere)staia meteorologic va fi
amplasat la o distan de 20 de ori mai mare dect nlimea obstacolului. Trebuie inut
cont de faptul c dac n apropierea staiei se afl o unitate acvatic indifferent de
mrimea acesteia atunci staia va fi amplasat la o distan de minim 100 m fa de
punctual n care s-a nregistrat cel mai nalt nive posibil al apei,nivel cunoscut cu numele
de nivel maxim-maximorum.
Platformele meteorologice standard au forma unui patrat cu latura nordic astfel nct sa
fie citite correct valorile nregistrate de heliograf..n cazuri excepionale latformele
meteorologice pot fi mai mici putnd avea latura de 9 cm mai ales n cazul platformei
didactice folosite n scop tiinific sau n cazul platformei amplasate n regiunile montane
nalte cu relieful accidentat.Indiferent de dimensinea laturilor platformei meteorologice
sunt nconjurate cu gard de srm care nu mpiedic circulaia aerului,iar iarna nu
genereaz troienirea zpezii.n jurul platformei meteorologice trebuie s existe o zon de
protectie meteorologic absolut;o suprafa de teren dispus pn la maxim 30 de m de
gardul platformei,suprafeei n care este strict interzis construirea de cldiri sau
cultivarea unor plante de talie mare,de asemenea n zona meteorologic absolut sunt

interzise i irigaiile astfel nct s nu fie influenate n vreun fel condiiile de temperatur
i umezeal din stratul de sol dispus n incinta platformei.
PLANUL SCHEMATIC AL PLATFORMEI METEOROLOGICE

1.girueta cu plac usoar


2.girueta cu plac grea
3.chiciurometru
4.adpost psihrometric
5.adpost pentru aparatele nregistratoare
6.loc pentru adpostul de
7.pluviograf
8,pluviometrul avertizor

9.pluviometru IMC
10.catargul anemometrului
11.heliograf
12.rigla de zapad
13.parcel de sol dezgolit
14.parcela de sol nierbat
15.glaciometrul

Structura platformei meteorologice

n cadrul unei platforme meteorologice instrumentele sunt dispuse pe mai multe


rnduri,pe primul aliniament sunt amplasate n primul rand girueta cu plac
uoar(direcia i intensitate vntului),girueta cu plac grea,dar i un instrument
chiciurometru;pe al doilea aliniament sunt amplasate adposturile meteorologice n care
sunt amplasate att instrumentele cu citirie direct dar i instrumentele care msoar
cantitatea de precipitaii,pluviometrul i pluviograful;n partea central sudic a platformei
este poziionat instrumental numit heliograf cu ajutorul cruia se determin durata de
strlucire a soarelui;la periferia sudic a platformei se af dou parcele agrometrologice
pe care sunt amplasate termometre de sol pentru msurarea temperaturii solului la diferite
adncimi.
Adpost meteorologic- o constructie special care protejeaz instrumentele i aparatele
meteorologice mpotriva radiailor solare,a vntului sau a precipitaiilor
atmosferice,adpostul meteorologic este alctuit att din adpostul propriu-zis,ct i din
elementele de sustinere i scara de acces.Adpostul propriu-zis este o constructie special
din lemn,prezint acoperi dublu mbrcat n pnz de in de culoare deschis,pereii dunt
formai din jaluzele nclinate a 45o astfel nct s permit circulaia aerului,podeaua
adpostului propriu-zis este format din scnduri din lemn dispuse n cruce peste care se
afl o plas de srm protectoare. Adpostul meteorologic este vopsit n alb la exterior
pentru a reflect alumina i cldura i negru la interior pentru a atrage radiaia
solar,nlimea la care se afl dispus adpostul meteorologic este de 2 metri,ns
nlimea poate fi mai mare n regiunile de munte acolo unde ninsorile sunt abundente ar
stratul de zpad este mare.n interiorul platformei din zona montan adpostul
meteorologic este dispus i la 2,75 m.n cadrul platformei meteorologice se pot face 2 noi
tipuri de observaii:
1.Observaii i msurtori climatologice
Sunt observaii fcute din 6 n 6 ore
2.Observaii sinoptice
Sunt desfurate mai des la orele 2,5,8,11,14,17,20,23,ns cea mai mare
importan o au observaiile de la orele 2,9,14 i 20.

n cadrul staiei meteorologice se ntlnesc urmtoarele instrumente cu citire direct sau


nregistratoare care cuantific(msoar)toate elementele meteorologice.

ELEMENTE
METEOROLOGICE

INSTRUMENTE
DE CITIRE
DIRECTA
PRESIUNEA
Barometrul cu
ATMOSFERICA
mercur(aneroid)
TEMPERATURA
Termometrul
AERULUI(TEMP.ADV.)
uscat
TEMPERATURI EXTREME Termometrul de
MAX-MIN
max
/Termometrul de
min.
TENSIUNEA VAPORILOR Psihometrul
DE AP
Hidrometrul cu
UMIDITATEA RELATIV
fir de pr
A AERULUI
CANTITATEA DE
Pluviometrul
PRECIPITAII
GROSIMEA STRATULUI
Rigla
DE ZPAD
alvometric
DIRECIA VNTULUI
Girueta
ARIA(VITEZA)VNTULU
I
DURATA DE
STRALUCIRE A
SOARELUI
TEMPERATURA LA
SUPRAFAA AERULUI
TEMPERATURA N SOL

Anemometrul

APARATUL
NREGISTRATOR

LOCUL
INSTALRII

Barograful

Locul staiei

Termograful

Platforma(adp.
met.)
Platforma(adp.
met.)

Termograful

Psihometrul
Hidrograful

Platforma

Pluviograful

Platforma
Platforma

Girueta
nregistratoare
Anemograful

Platforma
Platforma

Heliograful

Platforma

Termometru
ordinar de
max/de min
Termometrul de
sol

Parcela special
amenajat pe
platform
Parcela special
amenajat pe
platform

Pe glob se evideniaz o densitate diferit de staii meteorologice sau posturi


pluviometrice.n zonele de cmpie cu uniformitate mare a elementelor
climatice,densitatea de staie este mult mai mic,nregistrndu-se o staie la aproximativ
5000 km2 .n zonele montane n schimb,acolo unde fluctuaiile climatice sut mult mai
mari,densitatea este mai mare de aproximativ o staie sau un post pluviometric 100150km2 . Pentru elaboratea unui studio climatic regional se are n vedere o perioad ct
mai mare de observaiile meteorologice de regul de cel puin 30 de ani.n zonele
montane n schimb,acolo unde elementele climatrice sufer perturbaii mult mai ample se
are n vedere o perioad mult mai mare de cel puin 50 de ani.Staiile meteorologice sunt
identificate la nivel naiona sau internaional,folosindu-se att un nume,nume care
mprumut numele localittii celei mai apropiate dar i un indicative.Indicativul staiei
este reflectat de coordonatele latitudinale i longitudinale ale staiei.Astfel se are n

vedere n primul rand unitile de grad,zecile i unitile de minut corespunztoare


latitudinii la fel i cele corespunztoare longitudinii.Ex:Staia meteorologic BucuretiBneasa amplasat la 43o 30 lat. N i 26o 03 long. E , 330603

Analiza climei i topoclimei a sectorului litoral Sudic


Factorii care influeneaz clima i topoclima zonei litorale.Climatul zonei litorale este
temperat-continental moderat.
Ultima este temperat datorit poziiei geografice pe Glob la aproximativ jumatatea
distanei dintre Ecuator i Polul N.Zona este la aproximativ 44o lat. N. Ultimul
continental al zonei este pus pe seama poziionrii pe continent n partea central sudic a
Europei.
Caracterul moderat al climatului temperat-continental este pus pe seama influenei
factorilor externi,iar n cazul de fa,influenei Mrii Negre.
Influena Mrii Negre n aceste zone se materializaz prin circulaia aerului de tip
briz,datorit inclzirii i rcirii difereniate a uscatului i a apei.
Brizele marine sunt de dou tipuri :
Brizele de zi:care acioneaz dinspre mare spre uscat pe la nivelul suprafeei
terestre i invers pe la 2000 m alt;
Brize de noapte:acioneaz n sens invers dinspre uscat spre mare pe la nivelul
suprafeei terestre i invers prin moderarea condiiilor termice,iernile fiind blnde
doar int. Dobrogei,temperature medie anual fiind ridicat n ianuarie cu pn la
3oC.Pe de alt parte,verile sunt mai rcoroase cu pn la 3-4oC comparative cu
int.Dobrogei sau Cmpia Brganului.
Diminuarea drastic a precipitaiilor
Medica pluviometric fiind aici cea mai cobort din Romnia,de sub 300mm/an(la
Sulina pe litoralul Nordinc media 268,8 mm/an.Durata mare de strlucire a Soarelui de
peste 2500 ore pe an,iar int. radiaiei solare depete 200wai/m2 ->potenial energetic
ridicat n zona litoral,intensitatea mare a vntului fiind de 4m/s de unde rezult un
potenial eolian ridicat.

Analiza topoclimatic
Punctul de observaie nr.1-Zona adpostit a falezei

Temp Temp
Umezeala Presiunea
Int.rad. Int.
Directia Alt.
aerului soarelui aerului
atmosferic solare vntului vntului
21,1oC 10 oC
27%
1017mb
195,7
1,4m/s
SE-NV 1m
w/m2
13,5oC
55%
1,913mb
200
w/m2

Punctul de observaie nr 2 Falez Universitate

Altitudine
Temp. aerului
Temp. solului
Umezeala aerului
Int.rad.solare
Directia vntului
Intensitatea vantului
Presiunea atmosferic

0m
20oC
12oC
29%
188,6 w/m2
SE-NV
1,7 m/s
1,017mb

Punctul de obs. nr 3 Faleza Universitate-Partea Superioar

Altitudine
Temp. aerului
Temp. solului
Umezeala aerului
Presiunea atmosferica
Int.rad.solare
Direcia vntului
Intensitatea vntului

25m
19,3oC
12oC
28%
1,017mb
5,9w/m2
SE-NV
0,5m/s

Alte obs meteo


Calm
atmospheric,nobulozitate
foarte mica sub 10%,nori
de mare
altitudine,predominant
nori Cirus

Heliograful
Acest heliograf i bazeaz funcionarea pe o pies receptoare respective o sfer masiv
de sticl care localizeaz lumina,aceast sfer de sticl este dispus pe un suport metallic
i o scar gradat metalic pe care sunt inscripionate grade latitudine.n interior se afl
un dispozitiv metallic n care sunt 3 sectoare pe care se instaleaz heliograma.Heliograma
reprezint o bucat de carton vopsit n negru i tratat special astfel nct s fie
carbonizat n acele moomente din zi dim care Soarele a strlucit efectiv,heliogramele
sunt de 3 tipuri n funcie de moment din timpul anului:heliograme de iam;destinate
anotimpurilor de tranziie;de var.
Durata de strlucire a Soarelui
Reprezint un element care poate fi analizat att din perspectiv meteorologic dar i
climatologic avnd o influen deosebit asupra tuturor componentelor mediului
inconjurtor inclusiv asupra omului i a aciunilor sale.
Durata de strlucire a Soarelui se exprima la staiile meteorologice n or i zecimi de or
ceea ce reprezint durata in care razele solare directe au luminat platforma meteorologic
i mprejurimile sale.n cadrul acesteia se poate depi o durat astronomic
(posibil)ceea ce reprezint durata teoretic a strlucirii Soarelui la care se adaug o
durat efectiv.Raportul dintre durata efectiv i durata posibil poart numele de dracie
de insolaie,iar n zilele senine raportul tinde spre valoarea maxim de o zecime.n zilele
cu cer acoperit,valoarea fraciei de insolaie poate fi chiar i nul,n cadrul staiilor
meteorologice;durata efectiv de strlucire a Soarelui se poate msura folosind un
instrument-heliograf-indiferent de tipul de heliograf,acesta i bazeaz funcionarea pe
proprietatea unei sfere de sticl de a concentra ntr-un loc razele solare czute pe
suprafa i de a carbonize bucata de carton in spatele sferei de sticl numit heliogram.
Heliograful este de mai multe tipuri cele mai folosite fiind heliograful de tip metra,de tip
resesc si de tip Fuess.
De iarn-utilizate la staiile meteo n intervalul 21 oct-10 martie,sunt scurte,ntruct iarna
zilele sunt cele mai scurte i sunt curbate n jos ntruct Soarele nu ajunge la
zenith(verticala locului)
De tranziie-utilizate n intervalul 10 martie-10 aprilie,10 septembrie-10 octombrie sunt
drepte au dimensiune medie si sunt amplasate pe canalul intermediar.
De var-utilizate ntre 11 aprilie-10 septembrie este cea mai lung heliogram,ele sunt
curbate n sus i sunt amplasate pe ultimul canal din interiorul suportului metalic.