Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE DREPT
MASTER DREPTUL AFACERILOR

Hotararea arbitrala
Arbitraj intern si international

Bucuresti, 2015

1. Consideratii introductive privind hotararea arbitrala

Hotararea arbitrala este actul final si de dispozitie prin care arbitrii se pronunta asupra
litigiului adus in fata lor. Acest act are forta obligatorie fata de partile care au conferit
tribunalului arbitral puterea emiterii lui.1
Hotararea arbitrala constituie manifestarea finala de vointa a arbitrilor, prin care acestia isi
indeplinesc misiunea cu care au fost deliberati si se desesizeaza de litigiul cu a carui
solutionare au fost indatorati prin cererea de arbitrare si prin contractele de arbitru incheiate
cu partile.2
Hotararea arbitrala finalizeaza litigiul arbitral, il sintetizeaza in aspectele asentiale si
cuprinde dezlegarea lui.3
Intocmai hotararii judecatoresti, hotararea arbitrala se prezinta ca un silogism in care premisa
majora este legea, faptele care au general litigiul constituie premisa minora, iar decizia
reprezinta concluzia acestui silogism.
Succesul arbitrajului este conditionat de calitatea hotararii arbitrale. O hotarare
arbitrala, teminica si legala, precis si convingator motivata, data in spiritul dreptatii si al
promovarii intereselor legitime ale partilor, cu respectarea prescriptiilor procedurale si a
conventiei arbitrale, este de natura sa asigure increderea in institutia arbitrajului, ca
alternativa a justitiei statale.

2. Natura juridica a hotararii arbitrale si deliberarea acesteia

Hotararea arbitrala face obiectul reglementarii Capitolului IV, Titlul IV din codul de
procedura civila.
In ceea ce priveste natura juridica a hotararii arbitrale s-au conturat urmatoarele teze:4
a) hotararea arbitrala fiind produsul final al unui compromis, are un caracter conventional sau
este un act sui generis de natura contractuala;
b) hotararea arbitrala este un act de jurisdictie de origine privata;
c) hotararea arbitrala are un caracter jurisdictional, dar numai dupa ce este consolidata prin
exequatur

Tudor Chiuariu, Roxana Giurea, Arbitrajul intern si international, Ed. Universul Juridic, p. 104
T.Prescuse, Radu Crisan, op. cit., p.180
3
Giorgiana Danaila, Procedura arbitrala, Ed. Universul Juridic, p. 277
4
Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, Ed. Universul Juridic, p. 577
2

Caracteristicile hotararii arbitrate - insumand in cele din urma natura acesteia de act
jurisdictional - permit si delimitarea hotararii arbitrale de alte institutii invecinate arbitrajului.
5

O problema insa staruie in acest context, anume aceea de a sti daca are caracter de act
jurisdictional numai hotararea arbitrala prin care se transeaza fondul litigiului, cu alte cuvinte,
numai actul culminativ in judecata arbitrala, la care se refera prevederile art. 601 si urm.C. pr.
civ., ori au un asemenea caracter si alte hotarari ale tribunalului arbitral, premergatoare
transarii in fond a litigiului, ori, cel putin, unele dintre acestea.
In ceea ce priveste deliberarea hotararii arbitrale, conform prevederilor art. 602 C.
proc. civ. care reglementeaza aceasta etapa a arbitrajului, pronuntarea trebuie sa fie precedata
de deliberarea in secret, cu participarea tuturor arbitrilor in persoana, consemnandu-se in
hotararea acesta participarea, fara exceptie. Expresia in toate cazurile se refera la faptul ca
deliberarea este obligatorie indiferent de numarul arbitrilor si fara a avea vreo importanta
daca arbitrajul este in drept sau in echitate6. Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de
zile sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului.
In cazul in care in cadrul hotararii nu este consemnata participarea arbitrilor la
deliberare, insa sentinta arbitrala este semnata de toti arbitrii, nu va fi atrasa nulitatea
hotararii. La fel, in situatia in care sunt necesare noi lamuriri, cauza va putea fi repusa pe rol
in vederea unor dezbateri suplimentare. In acest sens, se va stabili un nou termen de arbitrare,
cu citarea partilor, sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului.
Precum in dreptul comun, daca se amana pronuntarea dezbaterilor de la ultimul termen vor fi
consemnate in incheiere7. Intocmirea incheierii este reglementata prin norme imperative
datorita prevederilor C. proc. civ. legate de arbitraj (art. 593 C. proc. civ.). De aceea, daca nu
se intocmeste incheierea de dezbateri ori dezbaterile nu sunt consemnate in cuprinsul
sentintei arbitrale, se poate spune ca hotararea arbitrala a fost data cu incalcarea normelor
imperative ale legii, astfel incat sa fie susceptibila de anularea in conditiile art. 608 C. proc.
civ.
Conform art. 601, alin. (2) c. proc. cov, pe baza acordului expres al partilor, tribunalul arbitral
poate solutiona litigiul in echitate. A solutiona un litigiu in echitate, sau a fi parte dintr-un
arbitraj in echitate inseamna ca arbitrii nu sunt tinuti de respectarea regulilor de drept ce s-ar

Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, Ed. Universul Juridic, p. 579


M. Tabarca, op. cit.
7
Gh. Beleiu Hotararea arbitrala si desfiintarea ei in RDC nr. 6 din 1993
6

putea sa-si gaseasca aplicare intr-un litigiu, ci vor fi indrituiti a judeca numai dupa cugetul si
chibzuirea lor.

3. Conditiile de fond si de forma ale hotararii arbitrale

In primul rand, elaborarea hotararii arbitrale trebuie sa indeplineasca anumite conditii


de fond. 8Aceasta trebuie pronuntat in urma unei deliberari care trebuie sa se faca in secret si
cu participarea tuturor arbitrilor.
Vechiul cod de procedura civila facea distinctie intre deliberarile realizate intr-un tribunal
alcatuit din numar impar de arbitri si cel format dintr-un numar par de arbitri. Actualul cod de
procedura civila evita situatia de blocaj in luarea deciziei prin instituirea principiului
imparitatii tribunalului arbitral, litigiul putand fi judecat de un arbitru unic sau de mai multi
arbitri, care trebuie sa fie intotdeauna in numar impar.
In al doilea rand, hotararea arbitrala trebuie sa indeplineasca anumite conditii de
forma simile celor impuse pentru hotararea judecatoreasca.
Hotararea arbitrala trebuie sa fie redactata in scris, sa fie motivata in fapt si in drept, in
cazul arbitrajului de drept strict, inr in cazul arbitrajului in echitate, trebuie aratate motivele
care intemeiaza solutia sub acest aspect; trebuie sa fie semnata de arbitri, precum si sa
cuprinda urmatoarele mentiuni prevazute de art. 603 alin (1) c. prov. civ:
- componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii;
- numele partilor, domiciliul sau resedinta lor, sau dupa caz, denumirea si sediul, numele
representantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea
litigiului;
- mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;
- obiectul litigiuliu si sustinerile pe scurt ale partilor;
- motivele de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate, motivele care,
sub acest aspect, intemeiaza solutia;
- dispozitivul;
- semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 602 alin. (3). si, daca este cazul, semnatura
asistentului arbitral.

Tudor Chiuariu, Roxana Giurea, Arbitrajul intern si international, Ed. Universul Juridic, p. 105

Unele dintre aceste elemente sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, precum motivele,
dispozitivele, locul si data pronuntarii, semnatura arbitrilor. Lipsa celorlalte mentiuni nu
constituie motiv de nulitate, fiind considerate elemente care nu influenteaza fondul solutiei.

4.Lamurirea, completarea si indreptarea hotararii

Art. 604 C. proc. civ. prevede ca in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la
intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori acesta cuprinde dispozitii
potrivnice, oricare dintre parti poate cere tribunalului arbitral in termen de 10 zile de la data
primirii hotararii, sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice. oricare
dintre parti poate solicita completarea hotararii. De asemenea, daca una din parti considera ca
prin hotararea pronuntata, tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unuia dintre
capetele de cerere, in acelasi termen de 10 zile de la data primirii hotararii, oricare dintre parti
poate solicita completarea ei. Tot la cererea uneia dintre parti, precum si din oficiu (prin
intermediul unei incheieri de indreptare), orice greseli materiale din textul hotararii arbitrale
sau alte greseli evidente care nu schimba fodul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi
rectificate. De precizat ca atat hotararea de completare cat si incheierea de indreptare face
parte integranta din hotararea arbitrala.
Textul de lege prevede de asemenea obligativitatea citarii partilor in cazul in care se
cere completarea hotararii arbitrale, aceasta cerinta ramnand la latitudinea tribunalului in
cazul indreptarii hotararii.

4. Obiectul hotararii arbitrale

Obiectul hotararii arbitrale il constituie, bineinteles, rezolvarea litigiului.


Hotararea arbitrala trebuie sa rezolve toate capetele de cerere, precum si toate cererile
accesorii si incidentale. In acest sens art. 608 alin. (1), litera "f' C. pr. civ. prevede indistinctiv
posibilitatea exercitarii actiunii in anulare pentru ca tribunalul arbitral "nu s-a pronuntat
asupra unui lucru", pe de o parte, iar pe de alta, art. 604, alin. (2) C. pr. civ. prevede
posibilitatea completarii hotararii arbitrale, atunci cand tribunalul arbitral "a omis sa se
pronunte asupra unui capat de cerere". Sunt reglementari care evoca obligatia tribunalului
arbitral de a se pronunta prin hotararea sa in legatura cu tot ceea ce i s-a cerut, numai astfel
indeplinindu-se integral misiunea incredintata de parti.
5

Alaturi de toate capetele de cerere care privesc fondul litigiului,tribunalul arbitral va trebui sa
rezolve de asemenea cererile incidentale facute in procesul arbitral, precum si cererile
accesorii, indeosebi cu privire la cheltuielile arbitrale.
Cheltuielile arbitrale se suporta potrivit intelegerii dintre parti. In lipsa unei astfel de
intelegeri se suporta de partea care a pierdut litigiul, dupa caz: integral, daca cererea de
arbitrare a fost admisa in parte. In orice caz, daca tribunalul a evaluat, provizoriu, onorariile
arbitrilor si a obligat partile sa consemneze suma ori sa avanseze alte cheltuieli arbitrale,
intrucat, nu s-ar da curs arbitrajului, oricare din parti, inainte de pronuntarea si comunicarea
hotararii arbitrale prin care se rezolva fondul litigiului, va putea cere instantei judecatoresti
prevazute de art. 547 C.pr.civ. sa examineze temeinicia masurilor dispuse de tribunalul
arbitral si stabileasca cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale,
precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata art. 598 C.pr.civ.9 Orice
diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai tarziu prin
hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea catre parti sau pana la depunerea
acesteia la instanta judecatoreasca. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau
depunerii hotararii arbitrale.
In ceea ce priveste comunicarea hotararii arbitrale, art. 605 C. proc. civ. stabileste ca
hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la data
pronuntarii ei. Tribunalul arbitral va putea elibera o dovada privind comunicarea hotararii, la
cererea partii interesate. Hotararea arbitrala astfel comunicata, are efectele unei hotarari
judecatoresti definitive.
Hotararea arbitrala, act esentialmente jurisdictional, produce, in principiu, aceleasi
efecte ca si o hotarare judecatoreasca. Hotararea arbitrala este obligatorie in sensul ca ea
trebuie adusa la indeplinire de bunavoie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat, de
indata sau in termenul aratat in hotarare.

5. Executarea hotararii arbitrale

Hotararea arbitrala produce prin ea insasi toate efectele specifice hotararilor


judecatoresti. Aceste efecte se produc de la momentul comunicarii hotararii, moment de la
care acest act este asimilat ca efecte unei hotarari judecatoresti.

Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, Ed. Universul Juridic, p. 590-591

Hotararea arbitrala produce aceleasi efecte ca si o hotarare judecatoreasca si in ceea ce


priveste forta sa obligatorie.10 Asadar, daca partile nu inteleg sa execute hotararea de
bunavoie, poate fi solicitata investirea sa cu formula executorie.
In urma acestei investiri, hotararea arbitrala capata caracterul cu titlu executoriu, care va fi
executat dupa regulile executarii silite din dreptul comun.

10

Tudor Chiuariu, Roxana Giurea, Arbitrajul intern si international, Ed. Universul Juridic, p. 131

Bibliografie
1. Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, Ed. Universul Juridic
2. Tudor Chiuariu, Roxana Giurea, Arbitrajul intern si international, Ed. Universul Juridic
3. Giorgiana Danaila, Procedura arbitrala, Ed. Universul Juridic
4. Gheorghe Cotofana, Procedura arbitrala