DEZAVANTAJAREA SOCIALA A COPIILOR SUPRADOTATI

Asincronia dezvoltarii
Statistic vorbind, supradotatii reprezinta intre 2 si 6 procente din populatia umana si dat fiind ca multi
dintre oamenii celebri din istorie au fost supradotati au aparut anumite pareri eronate asupra acestora.
Exista mitul copiilor supradotati care fiind mai dotati decat alti copii ar avea in mod
obligatoriu un succes social mai mare. Realitatea este insa cu totul alta. Datorita
dezvoltarii asincrone a copiilor supradotati ei dezvolta abilitati intelectuale deosebite pe
un fond emotional identic cu a celor de varsta lor, doar ca mult mai intens.
Din aceste motive, in general, copii supradotati sunt priviti de copiii din generatia lor ca
ciudati, tocilari, etc si nu sunt integrati social in colectivitate. Fenomenul este prezent nu
doar la varsta copilariei ci si mai tarziu pana in momentul in care prestigiul rezultatelor
muncii persoanelor supradotate se impune societatii.
Emotionalitatea deosebita, hotararea de a duce lucrurile pana la final, creativitatea si
originalitatea, responsabilitatea sociala, simtul acut al dreptatii si nedreptatii ce
caracterizeaza copii supradotati fac deseori ca acestia sa devina incomozi si pentru
profesori si pentru familie, sau mediul lor social.
Foarte frecvent copii supradotati pun intrebari penetrante sau chiar stanjenitoare prin
profunzimea lor si nu accepta raspunsuri ambigue. Din aceste motive sunt deseori
admonestati si descurajati sau chiar pedepsiti atat de parinti cat si de mediul lor social.
De fapt, se poate constata existenta unui mecanism social de descurajare si aplatizare a
copiilor, tinerilor si adultilor capabili de performanta inalta, acest mecanism fiind puternic
mai ales in societatile conservatoare care au avut o evolutie istorica lenta.
In cadrul acestui mecanism copiii supradotati sunt obligati sa se incadreze in norme
sociale stricte fara a li se recunoaste creativitatea, sunt obligati sa invete in ritmul
generatiei lor, desi din cauza asincroniei dezvoltarii ei pot fi cu cativa ani mai maturi
decat generatia lor, sunt obligati sa treca printr-un sistem de examinare care le ignora
contributia proprie, creativitatea, originalitatea si performanta pe directii de pasiune
proprii. La varsta adulta mecanismul obliga supradotatii sa se incadreze in reguli tipizate
de tip fisa postului, sa se comporte in mod formal nevalorificand inteligenta,
creativitattea, intelepciunea, simtul dreptatii, umorul, capacitatea de a rezova probleme
complexe sau alte calitati specifice acestei grupe de adulti.
Maturitatea psihologica si intelectuala a supradotatilor supusi dezvoltarii asincrone si la
varsta adulta devine antagonica in acest caz cu sistemul social infantil bazat pe
reprezentare si nu pe profesionalism, pe managementul crizelor si nu pe rezolvarea
acestora, pe manipulare si nu pe emancipare. Cum statistic vorbind, majoritatea
populatiei de 70-80% au abilitati personale, inteligenta, creativitate, determinare in
atingerea scopurilor, capacitate de comunicare sociala si performanta profesionalarelativ
redusa, sistemul bazat pe reprezentare genereaza paradoxuri: alesii populatiei majoritare
au abilitati reduse si gestioneaza criticabil sistemul social.
In societatile in care reprezentarea nu este insotita de un sistem de selectie a
reprezentantilor pe baza de calitati personale, supravietuirea depinde nu de dezvoltare ci
de conservarea sistemelor de organizare clasice, acestea fiind deseori depasite de istorie.
In acest caz putem vorbi despre o asincronie a dezvoltarii sociale a grupului
supradotatilor vis-a-vis de grupul majoritar. Atunci cand supradotatii emigreaza in alte

zone mai dinamice din cauza conservatorismului societatii de origine, aceasta se

adanceste si mai mult in traditionalism si crizele devin istorice.

Reactii sociale tipice

Copii supradotati trezesc frecvent sentimente negative de invidie, gelozie, sau ura din partea colegilor
de generatie care nu au capacitatea lor de a performa in domeniile de interes si in consecinta au parte
de o puternica opozitie din partea mediului lor social.
Din aceste motive copii supradotati sunt deseori victimizati, mai ales ca in ciuda
inteligentei lor deosebite ei au opinii de o mare candoare asupra oamenilor pe care-i vad
mai plini de calitati decat sunt in realitate. Istoria tuturor popoarelor este plina de urmele
a doua categorii de supradotati: cei ce au fost sacrificati de sistem datorita credintei lor in
om si cei ce s-au intors contra sistemului cautand solutii care sa-l transforme prin
mijloace specifice. Putem spune ca reactia acestora din urma a adancit deseori decalajul
dintre oamenii obijnuiti si cei supradotati, deseori creand presiuni imense ale majoritatii
populatiei impotriva supradotatilor. Schimbarile de orice fel care au marcat
traditionalismul societatilor stagnante au fost in general produse de actiunea
supradotatilor, in acest caz reactia majoritatii fiind de inhibare fata de calitatile specifice
copiiilor capabili de performante inalte.
Un numar imens din copii supradotati ajung astfel gifted underground, ascunzandu-si
calitatile pentru a nu fi supusi pedepselor mediului lor social si pentru a fi acceptati in
colectivitati. Procentul de gifted underachievers- care in ciuda abilitatilor si calitatilor lor
naturale au rezultate slabe la invatatura- este de asemenea enorm. Statisticile mondiale
arata ca peste 50% dintre copii supradotati nu au succes social sau profesional la varsta
adulta. De fapt se poate considera in mod clar ca aceasta categorie de copii este printre
cele mai expuse riscurilor sociale.
Riscurile sociale ale supradotatilor reprezinta insa la nivelul societatii riscul
inadaptabilitatii la nou, la dinamic, la complexitatea dezvoltarii, la insuccesul pe pietele
externe, la oportunismul politic al liderilor crescuti pe reprezentare, la subdezvoltare si
coruptie, la manipulare si lipsa a respectului pentru drepturi cetatenesti, la degradarea
mediului si la epuizarea resurselor, la primitivism si lentoare in adaptarea evolutiva a
societatii. Aceste directii sunt unele dintre cele in care supradotatii se motiveaza
intrinsec si fata de care actioneaza in mod profesional in cazul in care sunt incurajati de
catre sistem in loc de a fi descurajati micsorand sau chiar anuland riscurile mentionate.

Sistemul educativ liniarizat bazat pe reproducere

Sistemul educativ descurajeaza in mod continuu un procentaj de peste 40% dintre copii supradotati,
anume vizualii spatiali, ce au o dominanta functionala a emisferei cerebrale drepte. Acestia gandesc in
imagini in timp ce sistemul oficial utilizeaza cuvinte pe care vizualii spatiali trebuie sa le transforme in
imagini, sa gandeasca in imagini, apoi sa retranscrie rezultatul in cuvinte pentru a fi evaluati in cuvinte.
Din acest motive ei devin copii cu un risc educational major in sistemele clasice bazate pe
expunere si memorare, desi in mod paradoxal vizualii spatiali au cea mai mare
creativitate/ inventivitate, caracterizati de o inteligenta complexa si dinamica, critica si
laterala si in final formeaza oamenii care adauga o reala plus valoare in sistem
dezvoltand solutii, inovatii si tehnologii in stiinta sau arta.
La vizualii spatiali se dezvolta o atitudine de contestare a autoritatii care-i dezavantajeaza
de asemenea social transformandu-i intr-o categorie de risc social.
In mod paradoxal procentul de supradotati din randul infractorilor este superior mediei
statistice, aceasta datorandu-se reactiilor constant adverse ale mediului social. Toate
aceste simptome dispar insa intr-un mediu educativ dedicat cu programe deschise si

creative, cu interactiune, dinamism si feedback intre copii si profesori, cu atmosfera

deschisa si cooperanta.
Intr-un astfel de mediu educativ, familial, social, copii supradotati se dezvolta la
adevaratul lor potential si fiind auto-motivati prin natura lor, devin factori activi de
progres odata ajunsi la varsta adulta.
Un aspect relevant este dat de preponderenta vizual-spatialilor in societatile de tip
familial, preponderenta ce nu se regaseste in sistemele de tip monopolist. Societatile de
tip familial genereaza un numar mult mai mare de supradotati cu inteligenta creativa, dar
in cazul unei stagnari sau lentori a dezvoltarii istorice si economice a acestor societati,
marea majoritate a acestor supradotati creativi emigreaza catre societatile monopoliste
unde disciplina si rigoarea populatiei permite o dezvoltare accelerata in cazul in care sunt
importati suficienti vizual-spatiali creativi.
In mod paradoxal matricea de generare a inteligentelor creative superioare ramane
nedezvoltata in acest caz din cauza fenomenului de drenare a creierelor.

Supradotatii si dezvoltarea
Nevoia dezvoltarii unui mediu propice de dezvoltare este cu atat mai important de luat in considerare,
cu cat supradotatii aduc beneficii societatii incomparabil mai mari decat ceilalti oameni, intorcand
investitia sociala incomensurabil mai mult.
Acest lucru se poate observa peste tot unde invatamantul pentru supradotati a fost stimulat prin
investitii financiare si eforturi materiale si umane. Exemplele politicilor lansate de Commonwealth in
aceasta directie se vad concretizate atat in dezvoltarea economica a acestor tari cat si in saltul stiintific
si tehnologic, protectia mediului natural, stabilitatea sociala, bunastarea, fericirea populatiei si
satisfactiile cotidiene.
De fapt acest tip de rezultate se poate regasi peste tot unde educatia si insertia sociala a
supradotatilor a fost sprijinita. Este un rezultat firesc al rezolvarii crizelor locale prin actiunea adultilor si
tinerilor supradotati, a dezvoltarii de idealuri umanitare, a sublimarii piramidei nevoilor lui Maslow, a
spiritualizarii consumurilor, toate acestea fiind caracteristici normale in mediul oamenilor gifted si
devenind normale in tot mediul social prin implicarea oamenilor gifted.
O caracteristica esentiala care poate transforma supradotatii in eroi sau victime este puternica lor
implicare in ceea ce fac indiferent de riscuri sau de dificultati. Este una dintre cele mai mari dureri cand
acestor oameni li se reteaza aripile si sunt fortati sa traiasca o viata plata si fara perspective. In acest
caz ei devin datorita extremei lor sensibilitati sufletesti, victime ale societatii in loc sa fie factorii de
progres ai acesteia. Putem vedea aceasta istorie urmarind exemple concrete, daca deschidem orice
enciclopedie si citim biografiile celor care au lasat o urma pozitiva adanca in istorie.
Pe de alta parte, sistemul de reprezentare sociala in viata politica promoveaza in general personalitati
egocentrice, cu caracter amoral, setosi de putere, gestionari ai crizelor pe care le intretin pentru a le
exploata in propriul beneficiu. Acestia au deseori reactii adverse fata de supradotati pe care-i simt ca
potentiali concurenti. Astfel se explica toate gulagurile, pogromurile, canalele si alte urme adanci in
istorie unde au fost nimiciti generatii de oameni haraziti muncii lor. In aceste situatii politico-sociale
riscurile persoanelor gifted- copii sau adulti devin si mai evidente.
Din aceste motive marea maturitate a deciziei politice se regaseste in initierea procesului de brain
regain prin care supradotatii ce au capatat maturitatea cunoasterii extensive atat a culturii proprii cat si
altor culturi sa poata fi integrati in viata sociala si economica din tara de origine. Incurajarea educatiei
specifice pentru supradotati si utilizarea locala a acestei resurse extraordinare in programe de
dezvoltare locala este a doua decizie majora care reflecta constientizarea matura a schimbarii
politicilor catre profesionalism politic.

Influenta supradotatilor in istorie

Cati dintre inaintasii nostri care au marcat istoria au fost promovati la ei acasa? Deseori tinerilor sau
adultilor supradotati le ramane un singur drum de ales daca vor sa-si duca la indeplinire menirea:
emigrarea intr-un mediu mai prietenos. In acest caz tarile care-i primesc se dezvolta, in timp ce tara de
origine nu o face, traind in saracie, coruptie, minciuna, manipulare, viciu si saracie.
Facand un studiu asupra biografiilor oamenilor celebri gasim multe vieti scurtate prematur, conditii de
trai la limita saraciei absolute, crime si chinuri in inchisori politice, ignorarea totala a muncii de inalta
performanta de catre contemporani, sau chiar de urmatoarele cateva generatii, insotite insa de opere
ce au devenit in timp nemuritoare.
Istoria este plina de victime din randul celor care au facut totul pentru a rezolva crizele create de
imperfectiunile sistemului social.
Niciodata insa nu a existat o mai mare nevoie de supradotati decat in perioada contemporana. Daca
evolutia istoriei de pana acum a fost relativ lenta si numarul de solutii necesar adaptarii la noile conditii
relativ mic, in perioada actuala ignorarea sau reprimarea potentialului urias al supradotatilor poate
deveni de-a dreptul riscanta datorita vitezei de evolutie in crestere exponentiala a societatilor, a
multiplicarii crizelor si a adancirii acestora, a dinamismului crescut al adaptarii si a nevoilor din ce in ce
mai mari de solutii.

Concluzii
Educarea copiilor supradotati si integrarea sociala a tinerilor si adultilor supradotati devin din ce in ce
mai mult prioritati mondiale. Majoritatea tarilor care au investit eforturi si resurse pe aceste doua
directii au reusit sa se dezvolte economic, sa deschida campuri de cercetare si aplicare catre noi
tehnologii, au reusit sa micsoreze decalajele sociale si economice si sa micsoreze rata de degradare a
mediului natural. Aceste tari au reusit sa formeze un corp de politicieni si policy makers capabili sa
gestioneze mai bine problemele curente si sa proiecteze mijloace concrete mai adecvate pentru
evitarea sau solutionarea unor crize.
Cele mai profunde studii educative au fost integrate in metodologii de lucru sub conceptul de gifted
education si in acest moment ele se adreseaza unui numar din ce in ce mai mare de copii care
prezinta potentiale de dezvoltare a abilitatilor personale.
Punctul de inflexiune care a fost creat de schimbarea atitudinii clasice fata de supradotati a creat o
diferenta specifica vizibila in multe domenii.
A venit si timpul ca Romania sa faca acest pas hotarator ca o alternativa de ridicare pe termen mediu
a gradului de profesionalism si de responsabilitate, de corectitudine a solutiilor si de rigoare a
deciziilor, de finalizare a proiectelor si de micsorare a risipei de resurse umane si materiale.
Cum spune un proverb romanesc Omul sfinteste locul , asa ca trebuie sa investim in oamenii ce pot
reintoarce investitia si multiplica experienta pozitiva.

Anexa:
Studii internationale
Cercetri Longitudinale privind Programele pentru elevii i studenii talentai
i supradotai

Au fost utilizate mai multe metode pentru studierea diferitelor tipuri de programe pentru elevii i
studenii supradotai. Anumii cercettori au analizat productivitatea creativ a studenilor
talentai i supradotai. Delcourt (1988) i Starko (1986) au analizat productivitatea creativ a
studenilor cu ajutorul studiilor retrospective. Delcourt (1988)
a analizat caracteristicile comportamentului creativ/productiv la
adolesceni care s-au implicat n studii importante pe teme alese de ctre acetia att n mediul colar,
ct i extra-colar. Selectarea studenilor pentru acest studiu s-a bazat pe aspectele
cantitativ i calitativ ale proiectelor; aadar, supradotarea a fost privit ca un mod de exprimare a
performanelor i s-a concentrat asupra naturii dinamice a supradotrii (Renzulli, 1986) la 18 studeni
din mediul liceal din patru uniti din regiunea de Nord-Est. O analiz calitativ a interviurilor,
chestionarelor i documentelor studenilor a relevat idei privind familia,
coala i studenii luai ca individ. Au rezultat urmtoarele modele (1)
studenii vizai prezint ntr-adevr caracteristici similare celor ale adulilor
creativi/productivi; (2) aceti studeni pot furniza i informaii despre consumatori; i (3) procesele de
nvare aferente acestor studeni necesit o atenie sporit dac vrem ca abilitile acestora s fie
nelese mai bine de ctre ei nii, de ctre prini i profesori. ase ani mai trziu, Delcourt (1994) a
efectuat un studiu de monitorizare a intereselor, a experienei educaionale i profesionale, a planurilor
privind cariera i a proiectelor participanilor. Rezultatele au indicat faptul c studenii i-au meninut
obiective similare sau identice privind cariera din perspectiva planurilor pe care le au n liceu i au
rmas n domeniile majore de studiu la facultate. Cei de la facultate s-au declarat mulumii de
finalizarea proiectelor privind cursurile i profesiile, avnd n vedere faptul c aceste misiuni coincid cu
interesele i obiectivele acestora. Aceast congruen a fcut ca aparent studiile acestora s fie mai
uor de finalizat. Civa dintre acetia nu au fost interesai n mod special de nivelurile superioare de
realizare pe plan profesional, ci mai degrab de relaiile bune cu prietenii i familia. Per total, tinerii
care au participat la studiul de monitorizare s-au declarat mulumii de alegerile pe care le-au fcut n
privina activitii educaionale i profesionale i sunt n continuare interesai de oportunitile privind
productivitatea creativ.
Starko (1986) a analizat i efectele participrii la activitile legate de Enrichment Triad
Model (Modelul Triadic de mbogire a cunotinelor) privind productivitatea creativ ulterioar a
studenilor. Studenii care au participat la aceste programe pe o perioad de minim patru ani au fost
comparai cu cei care s-au calificat pentru astfel de programe, dar care nu au primit nici un fel de
servicii. Au fost utilizate chestionare pentru a stabili numrul de produse creative realizate de ambele
grupuri, att n cadrul programelor colare, ct i n cadrul celor extra-colare independente. De
asemenea, prin intermediul chestionarului, s-au adunat informaii referitoare la atitudinile i abilitile
asociate productivitii creative. Datele au fost analizate cu ajutorul regresiei ierarhice multiple, precum
i cu ajutorul analizei calitative a articolelor din chestionar cu variante multiple de rspuns. Rezultatele
au demonstrat faptul c studenii care s-au implicat n proiectele de studiu din SEM adesea au realizat
propriile produse creative att n mediul colar, ct i n cel extra-colar fa de studenii din grupul de
comparaie. Un numr total de 103 studeni, 58 de studeni care particip la program
i 45 de studeni care nu particip la program, cu abiliti similare, au participat la studiu. Grupul din
cadrul programului pentru mbogirea cunotinelor a nregistrat de dou ori mai multe proiecte
creative per student (3.37) fa de grupul de comparaie (1.4). Grupul care a participat la programele
pentru mbogirea cunotinelor a nregistrat de dou ori mai multe produse creative proprii aferente
activitii extra-colare (1.03) dect grupul de
comparaie (.50). n plus, studenii care participaser la programul de mbogire a cunotinelor au
fost caracterizai de o diversitate mai mare a proiectelor i un rafinament sporit
al produselor creative realizate i al modului de descriere a obiectivelor. Un student nu a pictat pur i
simplu, ci am pictat i am lucrat la un catalog cu picturile mele; alii nu s-au limitat la citirea unor

articole despre animale, ci au observat comportamentul animalelor slbatice i au fcut nregistrri i

observaii n acest sens. Alte exemple din grupul pentru mbogirea cunotinelor au inclus studenii
care compuneau piese muzicale, care scriau romane, abordnd diferite genuri literare (de dragoste,
poliiste, etc.),
pe cei care au realizat un sistem de lansare a prototipurilor rachetelor i au proiectat i construit
prototipuri de cas i mobilier.
La o examinare a studenilor care au participat la un program triadic timp de aproximativ un deceniu,
Hbert (1993) a identificat mai multe beneficii ale implicrii n acest program. Nou studeni de liceu
din anii terminali care au participat la program au fost supui unor interviuri complexe n legtur cu
experiena educaional la zece ani de la implicarea n program. Studenii selectai pentru studiu au
fost alei datorit numrului i calitii produselor Tip III finalizate n timpul activitii Programului de
baz pentru copii i studeni talentai i supradotai. Interviurile luate studenilor privind activitile
Tip III au fost transcrise i analizate pe subiecte. Constatrile majore legate de studiu au indicat faptul
c interesele studenilor pentru Tipul III au afectat planurile privind activitatea post-liceal, c studenii
au declarat c este nevoie de mai multe activiti creative la liceu, c reducerea productivitii creative
legate de Tipul III apare n timpul primilor ani de liceu, i c procesul aferent Tipului IIIreprezint un
antrenament important pentru productivitatea ulterioar.
ntr-un alt studiu longitudinal, Westberg (2002) a urmrit de asemenea alegerile pe care le-au fcut n
via Productorii Tineri i Talentai care au participat la un program n perioada
1981-1984, bazat pe Enrichment Triad Model (Modelul Triadic de mbogire a cunotinelor). A
identificat mai muli studeni care au participat la acest program n Minnesota i este n curs de
finalizare a studiului i de consemnare a rezultatelor obinute. Unul dintre participanii la studiu efectuat
de aceasta a fost Grant, care a inventat clema pentru ireturi de pantofi i care a continuat s fac
invenii n timpul gimnaziului i liceului. n momentul n care Karen l-a intervievat pe Grant, atunci n
vrst de 27de ani, care i ncheia studiile doctorale la Cal Tech n domeniul ingineriei aeronautice,
Karen a gsit tendine similare la cei din Delcourt, Starko, i Herbert. Grant a fcut dovada implicrii
permanente n numeroase proiecte creative, a interesului manifestat pentru lucrri literare creative,
terminnd nou romane, toate cu cadre de desfurare i teme futuriste; pasiunile din tineree au fost
documentate pe
Interest-A-Lyzer (Renzulli, 1977) (Analizatorul interesului) care privete activitile actuale ale acestuia.
Grant are un agent literar i n prezent are dou lucrri n curs de publicare, n plus la postul de inginer
aeronautic care i ofer satisfacii.

Studiul 2
Cifrele actuale indica faptul c 50 % dintre studenii supradotai nregistreaz performane
reduse n SUA. Aceste cifre sunt mai mari n rndul copiilor sraci.
Documentaia de specialitate care descrie problema performanelor academice slabe n rndul
studenilor supradotai i are originea n lucrrile lui Conklin (1940), care a efectuat cteva dintre
primele studii privind studenii cu un IQ ridicat care au nregistrat eecuri. nc din 1955, John Gowan
a descris persoana supradotat cu performane reduse ca fiind una dintre cele mai mari pierderi ale
culturii noastre (Gowan, 1955, p. 247). Dup mai mult de cinci decenii, performanele reduse n
rndul studenilor supradotai constituie nc o problem major. Conform unui studiu privind
evaluarea nevoilor naionale, efectuat n 1990 de ctre Centrul Naional de Cercetare pentru Copiii
talentai u supradotai, majoritatea profesorilor acestor studeni din Statele Unite sunt n continuare de
acord cu Gowan, deoarece acetia au identificat problema performanelor slabe din punct de vedere

cantitativ (Renzulli, Reid & Gubbins, 1990).

Anumii studeni nregistreaz performane reduse sau eec colar din motive evidente: prea multe
absene de la coal, rezultate slabe, comportament perturbator, respect de sine sczut, probleme de
familie i srcie. n plus la factorii de risc ce preconizeaz motivele aferent eecului majoritii
studenilor, o alt problem persistent care duce la performanele sczute ale studenilor supradotai
sau cu potenial sporit este reprezentat de programa necorespunztoare i de coninutul cursurilor pe
care le frecventeaz zilnic. Sutele de ore petrecute n fiecare lun n clase unde studenii au rar ocazia
de a parcurge o program nou sau atractiv, plictiseala de a ndeplini sarcinile atribuite, care nu
implic subiecte de actualitate, nivelele reduse privind dialogul i lipsa de corelare a coninutului
cursurilor cu capacitile studenilor au ca rezultat frustrarea ce caracterizeaz majoritatea studenilor
notri emineni. De fapt, ultimele date bazate pe studiul privind performanele reduse au evideniat
faptul c 50 % dintre studenii supradotai nregistreaz aceste rezultate slabe n timpul liceului ( Reis,
1995).