Strategia Starbucks n Romnia

Grupul american Starbucks, prezent in 34 de tari prin mii de cafenele, intentioneaza

sa isi extinda reteaua existenta cu 1.800 de noi cafenele in 2006, dintre care, cel putin una va
fi in Bucuresti. Starbucks va fi reprezentata in Romania de Marinopoulos Coffee Company,
rezultata din asocierea grupului american cu grupul elen Marinopoulos in vederea extinderii
retelei de cafenele Starbucks pe pietele unor tari europene ca Grecia, Elvetia, Austria si Cipru.
Strategia de extindere in Romania vizeaza deschiderea a 10 unitati pe an, in Bucuresti si in
orasele importante. Sapte dintre denumirile produselor comercializate de Starbucks au fost
inregistrate la OSIM din 2002.
Sursa: capital.ro, 2005
>Ce strategie are Starbucks pentru Romania? Momentan, aveti sase locatii, cinci in
Bucuresti si una in Cluj.
Strategia noastra este sa fim acolo unde consumatorul are nevoie de noi. Focusul va fi
pe Capitala, dar in urmatorii cinci ani vrem sa intram in toate orasele mari care au o
popululatie de peste 300.000 de locuitori. Cand am intrat pe piata, aveam pregatit un plan de
business pentru urmatorii 10-15 ani, dar acest plan este revizuit in fiecare an, deoarece trebuie
sa facem fata crizei si sa ne adaptam conditiilor de piata.
>Care a fost planul initial de extindere? Ati reusit sa va atingeti obiectivele?
Conform planului din 2007, suntem exact in termenii stabiliti. Vrem sa ajungem la 20
de locatii pana in 2012, la cinci ani de la intrarea pe piata. Pana acum, nu ne-am miscat mai
repede, dar nici mai incet. La inceput, semnele aratau ca ne vom dezvolta reteaua in Romania
mai repede decat era planificat, dar criza ne-a determinat sa ramanem la estimarile initiale.
>Cum vedeti piata cafenelelor din Romania?
Cred ca Romania este o tara atractiva pentru orice business de retail. Romanilor le
place foarte mult sa se distreze, sa cheltuiasca bani, de fapt, romanii cheltuiesc mai mult decat
venitul lor disponibil. Tocmai de aceea toate marile branduri internationale au venit aici,
pentru ca au sanse reale de succes. In ceea ce priveste piata cafenelelor, cred ca prezinta un
potential imens, iar motivul din spatele acestui potential sta in faptul ca romanii consuma
cafea la un nivel de 70% fata de media europeana de consum anual de cafea per capita; altfel
spus, daca media europeana de consum este de 3,1-3,2 kg cafea per capita in fiecare an,
romanii se afla la un nivel de 70% fata de aceasta medie, cu 2,2-2,3 kg de cafea per capita
anual, de aici si potentialul pietei locale.

Sursa: money.ro, Interviu Yannis Kalfakakos, general manager Starbucks Cipru,

Grecia i noile piee, 2009

Starbucks Romnia a plnuit deschiderea mai multor cafenele n Bucure ti, n

primele trei luni din 2015 . Zonele vizate sunt Strip Mall Floreasca, Calea Victoriei sau
Upground Pipera. Dar nu se vor opri aici. Au luat n calcul i alte zone de dezvoltare din
centrul Capitalei, precum i oraele mari din Romnia.
De asemenea, planul companiei cuprinde i extinderea locaiilor existente din SUN
Plaza Bucureti i din ar (Cluj-Napoca i Timioara), dar i nchiderea unor locaii cu
potenial redus din Bucureti, precum America House i Promenada . De asemenea,
Starbucks va mai deschide cteva cafenele i anul acesta: o cafenea la Hanul lui Manuc, n
centrul istoric al Bucuretiului, i una la Iai.
Starbucks a intrat pe pia a din Romnia n anul 2007, odat cu deschiderea primei
cafenele n Plaza Romnia. n momentul de fa exist zece loca ii apte n Bucure ti i
trei locaii n Cluj-Napoca, Timi oara i Constana. Anul trecut, afacerile n Romnia au
fost de aproximativ 7 milioane de euro.
Sursa: capital.ro, 2014
Starbucks sunt prezeni n Romnia n 5 orae: Bucureti (8 cafenele), Cluj-Napoca,
Timioara, Constana i Iai. Este servit o gam larg de tipuri de cafea i mixuri, dar i ceai,
produse de patiserie, brioe, torturi, biscuii, sandwich-uri, ciabatta i prituri scoiene.
Principalii competitori ai Starbucks n Romnia sunt: Gloria`s Jeans, cafenelele
McDonalds, Coffee Right, Costa Coffee, Tempo Cafe.
Segmentul inta
Consumatorii au nceput s fie mai selectivi n ceea ce privete tipul de
cafea consumat, sau locaia n merg s-i savureze cafeaua. Au trecut treptat de la
cafeaua la filtru i cea la plic ctre preparate pregtite profesionist, au nceput s
recunoasc o cafea bun i chiar s dezvolte preferine pentru un anumit brand. Designul
interior i serviciile conexe au nceput s conteze de asemenea nalegerea unei cafenele.
Pe aceste tendine se bazeaz i Sturbucks Coffe Company, atunci cnd planifica
s-i mreasc numrul de clieni n Romnia.Starbuks se adreseaz consumatorilor cu
venituri medii i peste medie, femei i brbai, dinmediul urban, cu vrsta cuprins ntre 20-50
de ani, persoane cu un stil de via activ i dinamic,celor care i ncep ziua cu o cafea bun i
celor care de-a lungul unei zile istovitoare gsesc i timp pentru o scurt relaxarea alturi de
prieteni ntr-un ambient plcut i primitor.
SWOT
Puncte tari:
1. Este cel mai cunoscut brand de cafea din ntreaga lume.2. Prioritare sunt calitatea i
tradiia.3. Compania nu investete sume mari de bani pentru publicitate (nu pltesc pentru
plasarea produselor n filme, reclamele sunt simple dar sugestive)4. Au consultani pregtii
care ofer informaii despre produsele comercializate5. Sunt orientai spre
satisfacerea clienilor 6. Atmosfera aparte din cafenele
Puncte slabe:
1. Preuri mai mari dect media de pe pia.2. Nu se fumeaz n cafenele (majoritatea
romnilor fumeaz atunci cnd consum cafea)3. n oraele mai mici din Romnia, unde
nivelul de tri este mai sczut nu pot fi deschisecafenele4. Numrul redus al cafenelelor
existente pe piaa romneasc

Oportuniti:
1. Creterea consumului zilnic de cafea (mai mult de o ceac pe zi);2.
Scderea preului pentru spaiile comerciale;3. Extinderea brand-ului: Numrul nc redus al
cafenelelor Starbucks din Romnia (o piamare de desfacere fiind oraul Iai, unde nu exist
nc nicio cafenea Starbucks)4. Lansarea de noi produse5. Tehnologie avansat
Ameninri:
1. Criza financiar
2. Concurenta existenta i cea viitoare (McCafe)
3. Cretere a orientrii consumatorilor romni ctre cafeaua ambalat (dac se va
produce ndefavoare celei consumate n cafenele).
O a l t s t r a t e g i e p e c a r e o v o m f o l o s i n s c o p u l atingerii elului nostru
este strategia de dezvoltare a pieii, i anume ptrunderea pe noi segmentede pia:
deschiderea unei cafenele n Iai care are o populaie de aproximativ 320.000 locuitori
Starbucks se bazeaz pe strategiile de produs pe care s-a axat de-a lungul anilor: pe
strategiade difereniere i pe strategia calitii, pe care nu l vom ignora n favoarea celorlalte 2
menionate mai sus. Cafeaua Starbucks are o valoare ridicat pentru consumator,
att datorit brand-ului (difereniere psihologic) i acelei experiene plcute n cafenele,
ct i datorit calitii (diferena obiectiv a produsului)
Sursa: scribd.com
Strategia de diferentiere fata de competitori. Oamenii vin la Starbucks nu doar pentru
cafea, desi este foarte buna, ci pentru atmosfera, ambianta, muzica, pentru a simti ca apartin
undeva. Acesta este genul de produs care nu-l mai gasesti altundeva si genul de servicii care
va duce indubitabil la cresterea cotei de piata.
Sursa: scrigroup.com