Respectarea autonomiei

pacientului
As.med.LILIANA
MOGA
S.A.J.CLUJ

Respectarea autonomiei
pacientului
Intre problemele

etice fundamentale
din cadrul exercitarii
profesiunii medicale
se inscrie si
respectarea
autonomiei
pacientului.

Respectul autonomiei
Rezolvarea situatiei

medicale in conditii optime

pentru bolnav trebuie sa
aiba in vedere faptul ca
acestia au dreptul sa fie
corect informati despre
boala lor,
despre prognostic,
tratamentul la care urmeaza
sa fie supusi,
alternative, riscuri si beneficii

 Pacientii constienti si in

deplinatatea facultatilor
psihice au dreptul sa
refuze, conform normelor
in vigoare, interventiile
medicale nedorite

Deplinul accord intre

personalul medical si
pacient este foarte
important pentru
atingerea scopului dorit,
insanatosirea sau in
cazurile grave
ameliorarea starii
bolnavului.

 Pe plan international

se pune accentul pe
dreptul pacientului de
a decide in situatii
extreme din ce in ce
mai mult.

Exista legislatii

corespunzatoare care, Acesti pacienti au dispozitii

scrise sau verbale foarte
prin intermediul
clare cu mentiunea ca
tribunalelor au stabilit
bolnavul, in momentul
ca trebuie respectata
deciziei sa fi avut
dorinta bolnavilor cu
capacitatea de a rationa
privire la interventiile
normal consecintele
de urgenta.
hotararii sale ( living
will ).

 Sunt insa si cazuri cand

bolnavul nu este capabil

sa decida.
In astfel de situatii daca
nu a fost stabilit in
prealabil un inlocuitor
pentru luarea deciziei,
optim ar fi ca familia sasi asume acest rol; unii
insa pot prefera un
prieten apropiat.
Tribunalele stabilesc
impreuna cu un
psihiatru cine va fi
inlocuitorul decisional
(persoana surogat ).

 Din practia medicala se cunoaste, ca pot

apare diverse conflicte intre binele

bolnavului si respectarea autonomiei sale.
Asadar refuzul pacientului de a accepta
decizia medicala trebuie analizat cu
luciditate si pe baza unor informatii
medicale foarte solide.
Trebuie revizuite informatiile pacientului,
cautate motivele pentru care acesta alege
aceasta cale si sustinut punctul de vedere
corect medical (situatia bolnavului se
poate remedia cel putin acceptabil).

Dar in situatii de urgenta?

Optiunile sunt limitate.
Se presupune ca oamenii doresc un tratament cat

mai bun posibil in situatia in care tergiversarea,

pierderea timpului, le-ar pune viata in pericol.
Daca nu exista o evidenta clara a refuzului
competent al pacientului se instituie tratamentul
medical adecvat.
Conflictul intre datorie si sentimentul neputintei este
dramatic.
Profesiunea medicala este una de credinta si
speranta pana la capat si cu siguranta toti cei care sau angajat in aceasta lupta cu bolile si durerea
oamenilor gandesc asa si deci, niciodata nu va fi
usor de acceptat o abtinere de la o ultima incercare.

Respectarea autonomiei
bolnavului
nu este deloc simpla de foarte multe ori aceasta

problema etica fiind mare consumatoare de timp si

epuizanta emotional pentru ambele parti.

In ultima instanta, orice problema de etica tine de

demnitatea umana, de simtul datoriei si
convingerea ca viata omului este sacra.

Trebuie sa amintim ca bolnavii din tara noastra nu

cunosc problemele etice existente in acest domeniu

si nu sunt capabili sa-si exercite dreptul de a decide

Respectul autonomiei
presupune sa nu ne inselam unii pe altii,

deoarece a nu insela este parte a

intelegerii intre agentii morali atunci cand
comunica unul cu altul.
In cadrul ingrijirilor paleative, care
reprezinta o circumstanta exceptionala, se
considera ca inselarea este uneori,
contextual permisa, cu scopul de a nu
distruge ultimele sperante ale pacientului.

Principiul non-maleficientei
adica nu trebuie

provocat raul sub

nici o forma.
Acesta este si un
motto al activitatii
medicale sub
forma primum non
nocere mai intai
sa nu faci rau.

principiul binefacerii
adica trebuie sa

faci bine, dar acest

bine trebuie sa fie
util si efectul sau
sa fie mai puternic
decat efectul
negative al actiunii
de binefacere.

CONFIDENTIALITATEA
O alta probleme de etica ce apare in

acest context este aceea a asigurarii

confidentialitatii informatiilor cu
respectarea increderii pe care
pacientul o acorda personalului
medical.

 Trebuie amintit, iar pentru cei neinformati

trebuie a se face cunoscut, ca in problematica

confidentialitatii subiectivismul nu isi are locul,
aspectele fiind reglementate juridic prin legi
organice, inclusive de catre Codul Penal.
Art 196 din C.Pen. Divulgarea secretului
professional.
Divulgarea fara drept a unor date (starea sanatatii,
boala de care sufera o persoana) de catre aceluia
caruia i-au fost incredintate sau de care au luat
cunostinta in virtutea profesiei ori functiei daca
fapta este de natura a aduce prejudicii (materiale
sau morale) unei personae se pedepseste cu
inchisoare de la 3 luni pana la 2 ani sau cu amenda.

 Astfel, incalcarea

confidentialitatii
devine nu doar o
simpla abatere
deontologica, ci si
o infractiune.

 Facem cunoscut ca personalul medical

nu are obligatii de comunicare fata de
avocati, are obligatii minime de
comunicare fata de mass-media (ex.
nr. de victime in accidente colective),
iar fata de organele in misiune doar in
limita celor care se solicita in scris in
documentele justificatoare, pe care
acestia trebuie sa le prezinte.

Legea drepturilor pacientului

(legea nr 46/21.01.2003)
Capitolul IV Dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata
privata a pacientului .
Art 21 Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele
investigatiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele
personale sunt confidentiale chiar si dupa decesul acestuia.
Art 22 Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate
numai in cazul in care pacientul isi da consimtamantul explicit
sau daca legea o cere in mod expres.
Art 24 Pacientul are acces la datele medicale personale
Art 25 (1) Orice amestec in viata privata, familiala a
pacientului este interzis, cu exceptia cazurilor in care aceasta
imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul, tratamentul ori
ingrijirile acordate si numai cu consimtamantul pacientului.
(2) Sunt considerate exceptie cazurile in care pacientul
prezinta pericol pentru sine sau pentru sanatatea publica

 In sprijinul celor de mai sus si a

inlaturarii arbitrariului din viata noastra

medicala privind datoria de
confidentialitate, voi prezenta o parte
din legislatia la zi in domeniu, incluzand
si decizii ale CNA care vin sa sustina
efortul ce trebuie considerat de onoare
de a lupta pentru pastrarea secretului
profesional.

Norme de reglementare ale

CNA
Art 16.(1) Este interzisa difuzarea de imagini ale persoanei

aflate in situatia de victima, fara acordul acesteia.

(2) Este interzisa difuzarea de imagini ale
persoanei fara discernamant sau decedate, fara acordul
familiei.
(3) Este interzisa difuzarea de imagini care
exploateaza sau scot in evidenta traumele sau
traumatismele unei persoane.
- Art 17 (1) Orice persoana are dreptul la respectul
intimitatii in momente dificile, precum o pierdere
ireparabila sau o nenorocire.
(2) In cazul situatiilor de suferinta umana, a
dezastrelor naturale, accidentelor sau a actelor de
violenta, radiodifuzitorii au obligatia de a nu se amesteca
nejustificat in viata private.

 Pentru personalul care nu lucreaza in mod

curent in urgenta, intalnirea cu o situatie critica

(accidente, catastrofe, urgente medicale de grad
0 ) reprezinta momentul adevarului, momentul
crucial al existentei sale in care poate proba
experienta de o viata si orientarea de moment.

Pentru profesionistii ambulantei aceasta

activitate reprezinta doar a doua natura, un

mediu familiar in care isi desfasoara activitatea,
stresul fiecarei actiuni, emotiile fiecarui caz in
parte, momentele de incordare extrema ale
situatiilor critice, riscurile la care se expun
pentru a salva o viata, iar la sfarsit bucuria
nemasurata fata de orice reusita, fata de fiecare
pacient revenit la viata.