Sunteți pe pagina 1din 25

1 def.

san orale (3 def)

Organizaia Mondial a Sntii (O.M.S.) a definit sntatea drept o stare


complet de bine din punct de vedere fizic, mental i social i nu doar absena
bolii sau infirmitii (1947).
Msura n care o persoan sau un grup sunt capabile s i satisfac nevoile
de baz, dar i modul n care sunt capabile s se transforme pentru a se
adapta la mediul ambiant (OMS, 1984)
Definiia recent dat de O.M.S.: Sntatea oral este o stare eliberat de
durere cronic a regiunii orale i faciale, de cancer oral i n regiunea gtului,
de existena leziunilor orale, a defectelor congenitale (despicturile de buz i
palat), de boli parodontale, de leziuni cariose i pierderea unitilor dentare i
alte afectri i tulburri care pot afecta cavitatea oral.
Sntatea oral nseamn mai mult dect dini sntoi, accentul fiind pus din
ce n ce mai pregnant pe implicaiile psiho-sociale i de calitate a vieii.

2 determinanti s.o Determinanii sntii


Lalonde a definit determinanii sntii:
biologia uman,
stilul de via! +comportament
mediul nconjurtor
organizarea serviciilor de sntate.

3 Factori de risc ai afeciunilor parodontale


1. igiena oral precar
2. bacteriile parodontogene
3. fumatul
4. malnutriia
5. consumul excesiv de alcool
6. stresul
7. diabetul mellitus
8. alte afeciuni sistemice.
Clasificarea previser
1

sanatate parodontala
2-3 gingivita
4-10 parodontita incipienta
11-36 parodontita moderata
37-100 parodontita severa

4 progr global oms 2003 Programul Global O.M.S.


pentru sntate oral (2003)
politici de sntate oral, pentru controlul eficient a factorilor de risc
comuni, ce pot fi modificati, reprezentati de stilul de via (igiena oral , dieta
nesanogen, consumul excesiv de alcool, fumatul, etc) pentru:
bolile dentare,
cancerul oral,
tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.
dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si
promovare a sanatatii, punnd accent pe grupurile populationale
dezavantajate din trile dezvoltate si cele in curs de dezv., cele cu sisteme
de sntate in curs de tranzitie.
prioritatea cea mai mare - mbuntirea snttii orale a copiilor si
vrstnicilor
prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari
orale HIV), tulburari cranio-faciale, traume si accidente.
accente - Reducerea inegalitilor existente n starea de sntate a
populaiei cauzate de diferenele de venit i nivelul de educaie al individului.
Reducerea inegalitilor - prin abordarea populaiei int cu cel mai mare
factor de risc pentru bolile orale i creterea accesului la sistemele de ingrijiri
primare existente.
Una dintre responsabilitile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si
tendinelor bolilor orale i analiza determinanilor bolii (cu referire particular
la populaia cu risc crescut)

5 obiective oms 2000 2010 2025

6 Definitiile conceptului de necesitate a S.O


Conceptul de necesitate: 3 definiii
Donabedian (1973): stare a individului care l face s solicite ngrijire,
transformndu-l ntr-un potenial utilizator al serviciilor de sntate.
Cooper (1975): o modificare a strii de sntate apreciat de ctre un
specialist ca necesitnd tratament.
Mathew: nevoia de ngrijiri medicale apare atunci cnd individul prezint o
afeciune sau disfuncie pentru care exist un tratament sau o ngrijire eficient i
acceptabil

Conceptul de sntate are dimensiuni biologice i psihologice;


Semnificaia cunoate variaii n funcie de grupuri, clase sociale sau de populaii;
Sntatea este neleas n mod diferit de patolog, clinician sau bolnav.
Este privit de patolog ca o stare de integritate, de ctre clinician ca pe o lips de
simptome i de bolnav ca o stare de bien-etre (Atanasiu 1983).

7 Nevoile dupa Bradshow


Terminologia propus de Bradshow (1972): 5 definii
1. Nevoia normativ - necesitatea n accepiunea experilor, specialitilor;
2. Nevoia simit - dorina n accepiunea individului

3. Nevoia exprimat - punerea n practic a nevoii simite de ctre individ prin


solicitarea asistenei de specialitate;
4. Nevoia comparat - comparaia ntre ngrijirile sanitare primite de ctre indivizi
diferii, dar cu caracteristici similare;
5. Nevoia nesatisfcut - diferena ntre ceea ce s-a oferit i ceea ce se cerea n
realitate.

8 Indici clinici: DMFT, CPITN, SIC

Indicele CPI (Community Periodontal Index), anterior numit CPITN (CPI


of Treatment Need) cuprinde 3 indicatori clinici: sngerarea, prezena
tartrului i profunzimea pungilor parodontale (se pleaca de la premiza
evolutiv a afeciunii parodontale); Dinii examinai sunt: 17, 16, 11, 26, 27,
47, 46, 31, 36, 37.
DMF-T/deft exprim numrul mediu de dini cariai (D), abseni (M) i obturai
(F) pentru un subiect examinat (dent. perm i temporar). Alctuit din trei
componente: dinte cariat (D/d); absent de cauz carioas (M/e); dinte obturat
(F/f). Msurarea prevalenei cariei dentare prin numrul de suprafee dentare
afectate (DMF-S) prezint un grad mai mare de acuratee dect msurarea
prin numrul de dini afectai (DMF-T). Ex.: un dinte cu cinci suprafee dentare
afectate de carie va avea aceeasI contribuie la valoarea final a indicelui
DMF-T ca i un dinte care are numai o suprafa afectat.
Indicele Semnificativ de Carie (Significant Caries Index) SiC. 2000,
Prof. Douglas Bratthall a propus introducerea unui nou indice pentru a
atrage atenia asupra indivizilor cu cele mai mari valori ale indicelui DMFT.
SiC reprezint valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din grupul studiat
cu cele mai mari valori ale acestui indice. Calcularea indicelui SiC are o
importan deosebit i n aprecierea necesitilor de tratament, deoarece la
aceast treime cu valorile cele mai mari ale indicelui DMFT se impune luarea
de msuri preventive suplimentare.

9. Obiectivele prioritare ale sociologiei medicale:


Studiul variabilelor culturale ale manifestrii sntii i bolii;
Relaiile medicale i sociale n grupurile mici;
Bazele economice ale serviciilor medicale;
Influena industriilor medicale asupra strii de sntate a populaiei;
Conexiunea ntre structura social i boal;
Influena factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea resurselor)
asupra strii de sntate i rspunsul societii la sntate i mbolnvire.
( clasificare : Clasificarea obiectivelor sociologiei medicale
1. Obiectivul medical
Spijinul medicinei sociale n sesizarea factorilor sociali care pot declana boala sau
pot prezerva sntatea. Este un instrument de cercetare i observaie pentru
medicina social i, prin aportul observaional, pentru epidemiologie.

2. Obiectivul economic
Sociologia medical realizeaz studii privitoare la costurile ngrijirilor medicale,
consumul de medicamente, cheltuielile individuale i de buget, studii utile pentru
planificarea aciunilor de sntate sub aspectul ofertei i cererii de ngrijiri de
sntate.
3. Obiectivul sociologic
Prin analiza problemelor de sntate este vizat cunoaterea societii.
Cmpul medical este privit ca un loc privilegiat care codific regulile ce prezideaz)

10.
Indicele de dezv umana : Indicele de dezvoltare uman
desemneaz starea unei colectivitai condiionat de trei parametrii: sperana de
viat la natere/produsul intern brut (n USD)/rata de alfabetizare a persoanelor
adulte. Romnia - indice76.2 (Germania 95.8, Japonia 99.3).

11.
Def bolii + sanatatii dupa Parsons
Definiia sociologic a bolii i sntii (dup Parsons):
Boala i sntatea se definesc n raport cu problema devianei, conformitii i
controlului social.
Boala - form de devian de la normal, iar sntatea - comportament normal,
conformist.
Societatea instituionalizeaz deviana i se bazeaz pe corpul medical ca
pe un grup profesional care este capabil s o trateze;
Boala i sntatea nu pot fi privite dect prin raportare la fiina uman care
este un tot unitar (fiin biologic, psihic, social).
Cteva definiii date conceptului de sntate
Conceptul de sntate are dimensiuni biologice i psihologice;
Semnificaia cunoate variaii n funcie de grupuri, clase sociale sau de populaii;
Sntatea este neleas n mod diferit de patolog, clinician sau bolnav.
Este privit de patolog ca o stare de integritate, de ctre clinician ca pe o lips de
simptome i de bolnav ca o stare de bien-etre (Atanasiu 1983).

12 ACTIVITATI SPECIFICE PROMOVARII SANATATII


Publicate in Carta de la Ottawa pentru promovarea sanatatii O.M.S. (1986) :
1. Crearea mediilor favorabile mentinerii sanatatii.

2. Actiuni politice publice ce pot promova stiluri de viata sanogene.


3. Sustinerea actiunilor comunitatii.
4. Dezvoltarea abilitatilor personale pentru intreprinderea actiunilor benefice
sanatatii prin actiuni de educatie pentru sanatate.
5. Reorientarea serviciilor de sanatate , din furnizarea serviciilor terapeutice in
actiuni destinate prevenirii imbolnavirilor si educarii membrilor comunitatii in
vederea pastrarii si imbunatatirii sanatatii.

13.Mesajul sanogen
Medicii dentisti din practica privata si publica
Institutii abilitate (MS, ASPMB, UMF), Asociatii profesionale (UNAS, AMSPPR, etc)
Producatori (Oral B, Colgate, Blend a Med)
Alegerea canalului n funcie de:
Publicul cruia i se adreseaz
Zona de interes a chestiunii de transmis
Partenerii sociali i media
Buget
Egalitatea i echitatea - sntate pentru toi
Putere de aciune organizaii nsrcinate cu pstrarea i promovarea
sntii
Susinere politic - activitate de lobby influena sistemului sanitar n politic.

Comunicnd l influenezi pe cellalt, Alex Mucchielli

14.Risc carios( evaluare risc carie) alegi din astea..dupa


numele proprii
ADA- Previser (2003)
Modelul 1
Clasificarea grupelor de risc

Professional Prevention in Dentistry (Anderson M.


H., Brathall D., 1994

Clasele de risc carios


Risc carios 0
Factori etiologici:
Streptococcus mutans negativ;
nivele sczute de lactobacili n saliv (<
10.000 CFU/ml);
rata de formare a PB sczut sau foarte
sczut.
Prevalena cariei: suprafete ocluzale fr
leziuni carioase, suprafee restaurate la molari.
Incidena cariei 0.
Indicatori de risc externi, factori de risc i
prognosticul factorilor de risc; nuli.
Indicatori de risc interni, factori de risc i
prognosticul factorilor de risc; nuli.
Factori preventivi:
standard de igien oral foarte bun;
folosirea regulat a pastelor de dini cu fluor;
dieta excelent;
ingrijiri oro-dentare preventive regulate;
Risc carios sczut
Factori etiologici:
Streptococcus mutans < 100.000 CFU/ml;
nivele sczute de lactobacili n saliv (<
10.000 CFU/ml);
rata de formare a PB sczut sau foarte
sczut.
Prevalena cariei: ntre 20 35 ani cteva carii
ocluzale sau suprafee restaurate la molari.
Incidena cariei; mai puin de o suprafa
cariat la mai puin de 5 ani
Indicatori de risc externi, factori de risc i
prognosticul factorilor de risc: redui sau nuli
Indicatori de risc interni, factori de risc i
prognosticul factorilor de risc: redui sau nuli
Factori preventivi:
standard de igien oral bun;
folosirea regulat a pastelor de dini cu fluor;
diet bun;
ngrijiri oro-dentare preventive regulate.
Risc carios moderat

Factori etiologici:
Streptococcus mutans > 100.000 CFU/ml;
nivel crescut de lactobacili n saliv ( 10.000
CFU/ml);
rata de formare a PB moderat sau mare.
Prevalena cariei mare: ntre 20 35 ani pot fi
prezente leziuni carioase sau restaurri
,
cele mai multe ocluzale i cteva pe
suprafeele aproximale posterioare.
Incidena cariei: mare, mai mult de o suprafa
cu leziune carioas pe an.
Indicatori de risc externi, factori de risc :
frecvena mare de consum a produselor
zaharoase (clearance prelungit);
nivel socio-economic necorespunztor.
Indicatori de risc interni, factori de risc :
reducerea secreiei salivare stimulate;
capacitate tampon redus;
rspuns imunologic redus.
Factori preventivi:
standard de igien oral deficitar;
folosirea neregulat a pastelor de dini cu fluor;
regim alimentar deficitar;
ngrijiri oro-dentare preventive neregulate.
Risc carios mare
Factori etiologici:
Streptococcus mutans > 1.000.000 CFU/ml;
nivele crescute de lactobacili n saliv
( >100.000 CFU/ml);
rata de formare a PB mare sau foarte mare.
Prevalena cariei foarte mare: ntre 20 35 ani
prezint mai mult de un dinte pierdut prin carie
direct sau indirect (de cauza endodontic sau
rdcini fracturate n trecut), restaurri
ocluzale, cele mai multe suprafee aproximale,
includ incisivul maxilar i suprafeele orale;
Incidena cariei: foarte mare, mai mult de dou
noi suprafee cariate pe an.
Indicatori de risc externi, factori de risc i
prognosticul factorilor de risc: frecvena foarte
mare de consum a produselor zaharoase:
nivel socio-economic sczut sau foarte sczut
(nivel educaional sczut)
utilizarea medicamentelor hiposialice;

indicatori de risc interni, factori de risc i


prognosticul factorilor de risc:
rata secreiei salivare foarte sczut sau
xerostomie;
capacitate tampon foarte redus;
boli cronice care duc la xerostomie (sdr.
Sjgren);
rspuns imunologic sever compromis.
Factori preventivi:
standard de igien oral foarte sczut;
folosirea neregulat a pastelor de dini cu fluor;
regim alimentar mult deficitar.
ngrijiri oro-dentare preventive neregulate sau
absente

Modelul 2. Evaluarea riscului carios Caries Risk


Assessment ADA (1995)
Risc sczut :
Fr leziuni noi sau leziuni incipiente n ultimul
an
Risc mediu:
O leziune nou/incipient/recurent in ultimul
an
Fisuri in gropie adnci sau lipsite de
coalescen
Experiena carioas mare la prini sau frai
Carii in antecedente n fisuri sau gropitele
ocluzale
Carii aprute n copilaria timpurie
Igiena oral defectuoas
Vizite neregulate la cabinetul dentar
Expunere neadecvat la fluoruri
Radiotransparene proximal
Risc crescut
Dou sau mai multe leziuni noi/incipiente
sau recurente sau dou dintre urmtoarele
condiii:
Fisuri si gropie adnci sau lipsite de
coalescen
Parini sau frai cu rat carioas mare
Carii in antecedente n fisuri sau gropiele

ocluzale
Carii aprute in copilria timpurie
Expuneri frecvente la zahr
Flux salivar sczut
Igiena oral defectuoas
Vizite neregulate la cabinetul dentar
Expunere neadecvat la fluoruri
Radiotransparene proximal

Modelul 3. Cariograma (Brathall, 1996)


un program computerizat, interactiv si
educational
Conceput pentru intelegerea interactiunii dintre
factorii care concura si predispun la aparitia
CD, fiind un ghid in incercarea de estimare a
RC;
Scopul sau este de demonstrare grafica a
riscului carios, exprimat prin Sansa de a
evita noile carii , ilustrand in ce proportie
afecteaza diferiti factori aceasta sansa si de a
incuraja aplicarea metodelor de preventie
inainte de aparitia noilor leziuni;
Factorii cuprinsi in evaluare sunt : Dieta
(sectorul albastru), Bacterii (rosu),
Susceptibilitate , alcatuit din programul de
fluorizare, capacitatea tampon salivara si
rata fluxului salivar (Bleu) si
Circumstante , constituit din experienta
carioasa anterioara si bolile generale
asociate( galben). Sansa actuala de evitare
a cariilor este reprezentata de sectorul
verde, iar dimensiunea sa arata marimea
riscului carios.
Se poate demonstra modul in care se poate
reduce Sansa prin actiunea asupra factorilor
de risc , schimband scorurile pentru fiecare
factor si se ofera sugestii pentru metodele de
reducere a riscului carios.

ansa Sansa de a evita noi


leziuni in viitor
Diet frecvena si coninutul meselor si
gustrilor
Bacterii cantitatea de plac microbian si
tipul de bacterii
Susceptibilitate rezistena dinilor (fluorizare)
si caracteristicile salivei
Circumstane experiena carioas anterioar
i bolile
generale si condiiile asociate

Modelul 4. Managementul cariei prin evaluarea


riscului carios(CAMBRA)
elaborat n 2002 a fost de un grup de experi
din S.U.A.
contine fia de evaluare (indicatori de risc,
factori de risc si de protectie) i recomandri
de procedee terapeutice.
primul pas este evaluarea nivelului riscului
carios pentru determinarea nevoii de
interventie terapeutic, fiind o parte integrant
a planului de tratament.
pe baza evaluarii riscului carios se
completeaz recomandrile terapeutice, ce
constituie punctul de plecare pentru conturarea
planului de tratament.
analiza global a ncadrrii pacientului n
grupa de risc n funcie de balana dintre
indicatorii/ factorii de risc i factorii de
protecie, prin determinarea numrului i a
severittii indicatorilor/ factorilor de risc
Pacienii din grupul de risc sczut
Strategia de management
meninerea balanei n favoarea
factorilor de protecie
pacienii s fie contientizai de
posibilitatea modificrii n timp a riscului
carios
Periodic, la fiecare edin de control este
necesar reevaluarea
riscului carios, datorit unei posibile
schimbri n igiena oral,
fluxului salivar
nivelurilor bacteriene,
dietei,
folosirii fluorurilor.
Aceti pacieni au nevoie, n general, de mai
puin supervizare profesional pentru
urmrirea cariei dentare (pot fi urmriti din
punct de vedere parodontal sau pentru alte
condiii orale), frecvena vizitelor la cabinet i a
examinrii radiografice este sczut la acest
grup.

Pacienii din grupa de risc moderat


analiz a balanei ntre factorii identificai n

evaluarea riscului carios, balana carioas


poate fi uor inclinat spre grupul cu risc
crescut.
Se recomand:
periaje profesionale periodice;
consiliere pentru o diet necariogen;
terapia de fluorizare poate fi adaugat pentru a
fi siguri ca balana se inclin ctre oprirea
evoluiei bolii carioase ( cltiri orale cu soluii
fluorurate)
dispensarizare cu evaluarea radiografica
pentru activitatea carioas mai frecvent dect
pentru cei din grupul de risc sczut
(aproximativ o dat la 18-24 luni -efectuarea
Rx cu film mucat, perioada fiind stabilit n
funcie de factorii de risc prezeni i evaluarea
clinicianului).
educaie pentru sntate, n vederea
schimbrii atitudinilor i practicilor de igienizare
personal favorabile meninerii sntii
dentare;

Pacienii din grupa de risc crescut


Standardele obligatorii pentru aceti pacieni
sunt:
realizarea periodic a testelor microbiologice
tratamentelor antimicrobiene
periaje profesionale periodice
utilizarea pastei de dinti cu 1,1% F
aplicarea lacurilor cu NaF 5%
utilizarea gumei de mestecat cu xylitol
consiliere pentru o diet necariogen
educaie pentru sntate
sigilri ca metod de prevenire a cariei n
anuri i fosete ocluzale
dispensarizare (frecvena examinrilor clinice
i radiologice periodice este mai mare, fiind de
dorit o dat/6 luni sau o dat/an).
Pacienii din grupa de risc extrem
pacienii cu risc crescut care prezint
suplimentar nevoi speciale sau prezint
afectare salivar de tip hiposalivaie sever.
trebuie urmrii i condui mai agresiv dect
cei din grupa precedent.
Se pune accent pe :
refacerea capacitii tampon salivare

refacerea rezervei de calciu i fosfai


necesare remineralizrii leziunilor
necavitare
adiional sunt recomandate terapii de
cltiri orale cu rol de tampon (de
exemplu bicarbonat de Na) pentru
refacerea i purificarea funciilor tampon
salivare i paste de dinti cu calciu i
fosfati -componentele salivare normale
necesare remineralizrii structurilor
dentare.

Etape cheie ale tratamentului MI


Identificarea factorilor de risc
Prevenia reapariiei factorilor de risc
Restaurare minim invaziv
Control periodic n funcie de susceptibilitatea
pacientului
Principiile MI :
Identificarea i evaluarea incipient a
tuturor factorilor cu potenial cariogen
Prevenirea apariiei cariilor prin
eliminarea sau minimalizarea factorilor
de risc
Refacerea smalului demineralizat i
protejarea sa mpotriva viitoarelor
atacuri (Tooth mousse si MI Paste Plus
si ICON)
Consilierea pacientului referitor la
perioadele de control n funcie de
susceptibilitatea apariiei cariilor

15.Sociologia medicala
SOCIOLOGIE MEDICAL
Definiia: Studiaz bazele sociale ale sntii i mbolnvirii, interdependena
dintre factorii sociali i starea de boal sau de sntate a populaiei, precum i
influena strii de sntate sau de boal asupra vieii sociale a indivizilor i grupurilor
umane.

Scopul: Studierea definiiilor sociale ale bolii, a practicilor care se refer la boal, a
instituiilor care au ca sarcin ngrijirea i restabilirea sntii, a statutului social al
bolnavilor i comportamentul bolnavului.
Direciile de cercetare ale sociologiei medicale:
Etiologia social a bolii;
Comportamentele sociale ale terapiei i readaptrii;
Medicina ca instituie social;
Sociologia nvmntului medical.
Obiectivele prioritare ale sociologiei medicale:
Studiul variabilelor culturale ale manifestrii sntii i bolii;
Relaiile medicale i sociale n grupurile mici;
Bazele economice ale serviciilor medicale;
Influena industriilor medicale asupra strii de sntate a populaiei;
Conexiunea ntre structura social i boal;
Influena factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea
resurselor) asupra strii de sntate i rspunsul societii la sntate i mbolnvire

16. Factorii de protecie (protectori)

Dispensarizare frecvent cu controlul placii dentare, igienizare profesional


Acces la ingrijirile de specialitate i educaie pentru igien corect
Supravegherea condiiilor favorizante
Reducerea nivelului SM
Intervenii preventive (sigilri, fluorizari profesionale)
Fluorizare optim sistemic sau local
Prevenirea obiceiului de sugere biberon
Reducerea frecvenei gustrilor
Reducerea cantitii i frecvenei consumului de dulciuri
Igiena oral corespunztoare
Igiena oral i starea sntii optime a parinilor
Substituieni de saliv

17.fact comportamentali sau poate sa dea altceva


Factorii de risc ai cariei dentare
A. Fizici (biologici):
experiena carioas anterioar
modificri de structur ale smaltului
zone anatomice dentare susceptibile

hipoplazia de smal
nivel crescut SM
carii de biberon n antecedente
factori genetici
B. Boli generale sau tratamente care pot influena riscul carios
diet special bogat n carbohidrai,
administrare frecvent de medicamente cu coninut crescut de zahr,
scderea fluxului salivar datorit iradierii sau medicaiei,
boli autoimune sindrom Sjgren
radioterapia n teritoriul buco-maxilo-facial
purtarea aparatelor ortodontice
C. Socio-demografici :
venitul familiei
vrsta mamei
etnia
ocupaia prinilor
rangul copilului
numr mare membrii n familie
mediul rural sau urban
statut de emigrant
lipsa serviciului
lipsa ngrijirii materne
sntate oral inadecvat a prinilor
fluorizare suboptimal
nivel crescut al SM la prini.
D. Comportamentali :
lipsa alptrii naturale
frecvena alptatului
folosirea biberonului n timpul somnului sau la cerere, cu buturi ndulcite
vrsta primului control
diet si orar alimentar inadecvate (gustri frecvente, cantitate mare de
dulciuri i produse de patiserie)
igien oral necorespunztoare (frecvena periajului, vrsta nceperii
periajului,lipsa pastei cu F, tehnica incorecta, )
vizite neregulate la cabinet si anxietatea crescut
lipsa supervizrii periajului de ctre prini
periaj i flossing neregulat al mamei
transfer salivar maternal la copil
bulimie
adresabilitatea mamei ctre cabinetul de medicin dentar
vizionarea TV n timpul meselor.

18.Studii experimentale def caract exemp

Anchete epidemiologice experimentale


Implica tentativa de a schimba o variabila la un grup (comunitate),
schimbarea unei componente a stilului de viata sau incercarea unui nou
tratament.
Consideratiile etice sunt de o importanta capitala, fiind realizate strict prin
protocol.
Experimente tip : -simplu orb erori datorate cunoasterii de catre
experimentator a lotului caruia i se administreaza produsul activ
- dublu orb preferat, datorita obiectivitatii rezultatelor

19 Modelul Shannon weaver

20. Modelul Ewles i Simnett (1999) de realizare a unui


program de sntate cuprinde 7 etape:
1. Identificarea necesitilor i prioritilor
2. Stabilirea scopului i obiectivelor
3. Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului i obiectivelor
4. Identificarea resurselor
5. Planificarea metodelor de evaluare
6. Stabilirea planului de aciune
7. START! Implementarea programului

21. DEFINITIA PROMOVARII SANATATII (una din astea)


Orice efort planificat destinat :
- realizarii de politici publice favorizante,
- creerii mediilor favorabile consolidarii
- dezvoltarii abilitatilor personale si

comportamentelor sanogene,

- reorientarii serviciilor medicale pentru obtinerea starii de sanatate.

Strategia ce abordeaza sanatatea individului, legata de stilul sau de viata,


iar pe de alta parte are o abordare politica , reprezentata de interventii
benefice asupra mediului , care sustin modurile sanogene de viata si previn
sau interzic modurile nesaonogene de viata.

Stiinta care permite indivizilor separat si comunitatilor sa creasca controlul


asupra determinantilor sanatatii si astfel sa isi imbunatateasca starea de
sanatate.
Strategia de mediere dintre indivizi si mediul inconjurator, combinind
alegerea personala cu responsabilitea sociala pentru sanatate.

22.Cariograma Cariograma (Brathall, 1996)

un program computerizat, interactiv si educational


Conceput pentru intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si
predispun la aparitia CD, fiind un ghid in incercarea de estimare a RC;
Scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios, exprimat prin
Sansa de a evita noile carii , ilustrand in ce proportie afecteaza diferiti factori
aceasta sansa si de a incuraja aplicarea metodelor de preventie inainte de
aparitia noilor leziuni;
Factorii cuprinsi in evaluare sunt : Dieta (sectorul albastru), Bacterii
(rosu), Susceptibilitate , alcatuit din programul de fluorizare, capacitatea
tampon salivara si rata fluxului salivar (Bleu) si Circumstante ,
constituit din experienta carioasa anterioara si bolile generale
asociate( galben). Sansa actuala de evitare a cariilor este reprezentata
de sectorul verde, iar dimensiunea sa arata marimea riscului carios.
Se poate demonstra modul in care se poate reduce Sansa prin actiunea
asupra factorilor de risc , schimband scorurile pentru fiecare factor si se ofera
sugestii pentru metodele de reducere a riscului carios.

ansa Sansa de a evita noi


leziuni in viitor

Diet frecvena si coninutul meselor si gustrilor


Bacterii cantitatea de plac microbian si tipul de bacterii
Susceptibilitate rezistena dinilor (fluorizare) si caracteristicile salivei
Circumstane experiena carioas anterioar i bolile
generale si condiiile asociate

23.Domeniile sanatatii
Sntatea oral - Abordare interdisciplinar (Domeniile)

Demografia
Epidemiologia
Statistica
tiine biomedicale.
tiine sociale i comportamentale
tiina mediului exterior organismului
Managementul i administraia serviciilor de sntate.

24.Calitati (performantele) screeningului

Validitatea -capacitatea unei probe de a identifica corect, cu acuratete ceea


ce trebuie sa identifice (erorile sistematice si intamplatoare sa fie cat mai
mici). Poate fi interna sau externa.
Senzitivitatea- procentajul rezultatelor pozitive n masa bolnavilor
(complementara cu proportia fals-negativilor).Sn = a/a+c x100. O proba cu
senzitivitate mare va determina o proportie a fals-negativilor mica.
Specificitatea este capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care
nu au boala procentajul rezultatelor negative n masa nonbolnavilor
(complementara cu proportia fals-pozitivilor). O proba cu specificitate mare
va determina o proportie a fals-negativilor mica.Sp = d/d+b 100 sau RN/NB
100, unde RN sunt real negativii (persoanele nonbolnave la care rezultatele
au fost negative), iar NB sunt nonbolnavii. Specificitatea este complementar
cu proporia fals-pozitivilor (RN/NB+FP/NB=1).
Reproductibilitatea - standardizarea metodei, instruirea si controlul
personalului.
Valoarea predictiva:
VP+ = probabilitatea prezentei unei boli cand testul este +. VP+= a/a+bx100
VP- = probabilitatea absentei unei boli cand testul este - . VP-= d/d+cx100

25. Determinantii de risc sau indicatorul de risc e un termen folosit pt.


factorii care sunt identify. In cursul determin. Datelor de prevalent (definite k risc probabil)

fiind fol ca instrumente pt selectarea indivizilor cu risc crescut de a contacta o boala.


Indicatorii de risc pt carie sunt utilizati in diag, de screening si motivare a pacientilor.

26 Markerii de risc sunt utilizati mai mult in sens predictive si e un factor


asociat cu o crestere a probabilitatii unei boli ulterioare, care nu implica cauzalitatea.exem:
Predictorul de risc un factor caracteris asociat cu un risc crescut al bolii respective dar nu
face parte din lantul causal.

27.Metode de educatie Alegerea metodelor de educaie: n funcie de


problema educaional identificat n faza de evaluare si de vrsta grupului int.
Exemple:
expuneri, demonstraii,
diapozitive, jocuri
jucarea unui rol (teatru)
teatru de ppusi,
postere,
mass media (TV, internet, radio), jocuri video.

28 Abordarile sanatatii ABORDRILE


-

SNTII ORALE

Individual
Comunitar

I. Abordarea individual
Responsabilitatea individual
A. Igienizarea oral zilnic - indepartarea pe cat posibil a biofilmului
dentar prevenirea aparitiei cariei si parodontopatiei
-ptr. persoanele cu RC scazut este suficienta (pasta F)
- ptr. cei cu RC mediu sau crescut- suplimentata cu mijloace
suplimentare : clatiri cu sol. F, sigilari, fluorizare profesionala
- ptr. prevenirea afectiunilor parodontale: mijloace
adjuvante de indepartare a PDM: firul dentar, periute interdentare, dus bucal, ape de
gura, etc
B. Stilul de via
-Dieta
- Consumul de alcool si tutun
- Adresabilitatea catre cabinetele dentare
monitoriyarea starii de sanatate orala si depistarea precoce a eventualelor afectiuni
(abordare minim invaziva)
Responsabilitatea personalului medical dentar:
- evaluarea starii de sanatate orala ( in contextul sanatatii generale + stil
de viata, comportament, mediu extern)
- metode moderne de dg : laserfluorescenta, testele diagnostice
(microbiologice, imunologice, genetice)
- evaluarea necesarului de tratament
- abordarea terapeutica individualizata incadrarea intr-o grupa de
risc
Metodologia moderna de abordare - factori implicati in aparitia unei afectiuni:
- agenti etiologici
- susceptibilitatea pacientului (teren, factori genetici)

- comportament, mediu extern


- timp

29. Teste salivare Teste salivare (factori salivari si microbiologici):

fluxul, vscozitatea si consistena salivei nestimulate


pH-ul salivei nestimulate
capacitatea tampon (calitatea) a salivei stimulate
nivelul Streptococilor mutans
nivelul Lactobacililor din saliva colectat

30.SWOT Analiza SWOT

Punctele tari
Punctele slabe (lipsurile)
Oportunitile
Ameninrile (constrngerile)

Constrngeri:- politici guvernamentale sau ale asociatiilor profesionale restrictive;


limitarea resurselor i timpului; lipsa facilitilor; atitudini ostile in colectivitate;
caracteristici socio-economice, culturale i educaionale ale colectivitii.
Monitorizarea programului:
1. Monitorizarea activitilor programului
2. Monitorizarea forei de munc
3. Monitorizarea facilitilor i a echipamentelor.
Evaluarea programului:
Permite s msurm progresul obinut la final i eficiena fiecrei activiti
Permite identificarea problemelor aprute n cursul derulrii programului i
soluiile acestora
Permite obinerea unor concluzii feedback.

31. CAi (canale) de transmitere mesaj a prog de san orala


Ci - canale de transmitere a mesajului:
Ci interpersonale - comunicare proxemic, kinezic: conferine, lecii
Ci mediatizate - comunicare telematic
Text - scris - imagine tiprit: articole, brouri, afie, pliante, reviste
comunitare
Spot audio: emisiune, ad. comercial, social
Spot t.v. emisiune specializat, film, ad.comercial
Canale multimedia, site-uri comunitare, advertising, rubrici pentru consumator
32. Criterii de alegere ale bolilor obiectul screeningului

boala sa constituie o problema de sanatate (prevalenta mare,


gravitate mare: evolutie fatala, invaliditate, absenteism);
boala sa fie decelabila in faza de latenta sau in formele de debut
asimptomatic;
sa existe teste capabile sa deceleze boala, simplu de aplicat,
acceptabile de catre populatie si cu senzitivitate si specificitate mare;
sa existe facilitati disponibile pentru cei depistati cu boala;
tratamentul si supravegherea sa fie acceptate de bolnavi;
costul actiunii sa nu fie exagerat de mare.
sa fie foarte bine cunoscute conditiile naturale pentru alegerea
modului optim de aplicare al testului.

33. Parametrii utilizati in evaluarea riscului carios


Parametrii utilizai n evaluarea riscului carios
Caracteristici esentiale ale indicatorilor de risc in predictia riscului carios :
Sn, Sp, VP+, VPA. Experiena carioas anterioar
- uzual cel mai semnificativ predictor singular, ns nu este
suficient, nici la nivel de grup, nici individual. Exprimata prin:
1.Prevalena cariei - balana dintre factorii de rezistani atac
n prezent i trecut, exprimat prin indicii DMFT, DMFS, dmft, dmfs i SIC.
2. Prezena leziunilor incipiente, precavitare (studiu realizat n
Goteborg la adolesc de 15-16 ani a demonstrat superioritatea corelaiei
lez. incipiente- cresterea DFS, faa de celelali indicatori).
3. Statusul dentiiei primare i a M1- cel mai bun predictor
pentru evaluarea riscului carios, comparativ cu testele salivare,
microbiologice si socio-comportamentale.
(RC crescut dac exist o cretere carioas de cel puin 1 leziune
noua/an, luand n considerare variaia DFSi lez. precavitare , n locul unui
set mai extins de date ( Marthaler, Steiner, 1991).
4. Cea mai bun combinaie de predictori ai creterii
carioase: numr mic de molari indemni din dentiia primar, numr
mare de leziuni precavitare la M1 (Marthaler, Steiner si Helfenstin, 1992).

34. Evaluarea riscului cancerului oral


Evaluarea cu ajutorul instrumetului computerizat Previser
1 risc foarte redus
1
2
3
4

risc redus
risc mdoerat
Risc crescut
Risc foarte inalt

35. OIDP definitie si enumerare


Oral Impact on Daily Performance OIDP) (Adulyanon, Sheiman,
1997)

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

OIDP
Child OIDP (11-12 ani)

Aprecierea necesitilor de sntate


Planificarea serviciilor de asisten dentar
Prevalena i severitatea impactului asupra activitilor zilnice
Corelaii cu aprecierea clinic.

8 activiti zilnice (fizice, psihice, sociale) pot fi menionate:


alimentaia;
vorbirea;
practicile de igien oral;
somnul i relaxarea;
zmbetul, rsul i dezvelirea fr jen a dinilor;
meninerea strii emoionale uzuale, fr stri de iritare;
ndeplinirea rolurilor sociale;
plcerea de a veni n contact cu oamenii.

36. Determinarea necesitatilor stomatologice

Dimensiune clinic bazat pe istoricul simptomatologiei


Evaluarea disfunciilor pentru evaluarea impactului
Determinri privind disfuncionalitatea social
Preteniile individului - percepii asupra normalului
Evaluarea tendinei individului de a ntreprinde aciuni de prevenie,
mentalitti, cunotinte i atitudini n ceea ce privete
comportamentul de sntate
Recomandarea unui tratament sau a unor ingrijiri eficiente i
acceptabile
Aptitudini necesare pentru acordarea acestora.

37. OHIP def alcatuire evaluare


Def profil al impactului sntii orale
- care cuprinde 49 de elemente grupate n 7 scale referitoare la:

limitarea funcional (reducerea capacitii masticatorii, de ex.)


durerea fizic (durerea dentar)
disconfortul psihologic (alterarea strii de bine)
incapacitatea fizic (evitarea anumitor alimente)
incapacitatea psihologic (alterarea statusului emoional i afectiv
prin scderea funciilor cognitive; scderea ateniei)
incapacitatea social (evitarea contactelor sociale)
handicapul (neputina de a se conforma rolurilor sociale).
Pentru evaluarea rspunsurilor, se folosete scala Likert, cu
5 dimensiuni:

I.
II.
III.
IV.
V.

niciodat (scor 0);


rareori (scor 1);
ocazional (scor 2);
destul de des (scor 3);
foarte des (scor 4).

38. Date demografice (profilul colectivitii) - instrumente sociologice


(chestionar, interviu, focus grup)
numrul indivizilor din populaia int i distribuia geografic
status-ul soco-economic
condiii de via
adresabilitatea ctre serviciile medicale publice
starea general de sntate

39. Disfuncia: reprezint o pierdere sau anomalie a unei funcii mentale, fizice sau
biochimice, prezent de la natere sau dobndit ca urmare a unei boli sau
agresiuni la nivelul cavitii orale (edentaia, parodontopatia, malocluziile).

40. Criterii de alegere ale bolilor obiectul screeningului


boala sa constituie o problema de sanatate (prevalenta mare,
gravitate mare: evolutie fatala, invaliditate, absenteism);
boala sa fie decelabila in faza de latenta sau in formele de debut
asimptomatic;
sa existe teste capabile sa deceleze boala, simplu de aplicat,
acceptabile de catre populatie si cu senzitivitate si specificitate mare;
sa existe facilitati disponibile pentru cei depistati cu boala;
tratamentul si supravegherea sa fie acceptate de bolnavi;
costul actiunii sa nu fie exagerat de mare.
sa fie foarte bine cunoscute conditiile naturale pentru alegerea
modului optim de aplicare al testului.
41. I. Abordarea individual
Responsabilitatea individual
A. Igienizarea oral zilnic - indepartarea pe cat posibil a biofilmului
dentar prevenirea aparitiei cariei si parodontopatiei
-ptr. persoanele cu RC scazut este suficienta (pasta F)
- ptr. cei cu RC mediu sau crescut- suplimentata cu mijloace
suplimentare : clatiri cu sol. F, sigilari, fluorizare profesionala
- ptr. prevenirea afectiunilor parodontale: mijloace
adjuvante de indepartare a PDM: firul dentar, periute interdentare, dus bucal, ape de
gura, etc
B. Stilul de via
-Dieta
- Consumul de alcool si tutun
- Adresabilitatea catre cabinetele dentare
monitoriyarea starii de sanatate orala si depistarea precoce a eventualelor afectiuni
(abordare minim invaziva)
Responsabilitatea personalului medical dentar:

- evaluarea starii de sanatate orala ( in contextul sanatatii generale + stil


de viata, comportament, mediu extern)
- metode moderne de dg : laserfluorescenta, testele diagnostice
(microbiologice, imunologice, genetice)
- evaluarea necesarului de tratament
- abordarea terapeutica individualizata incadrarea intr-o grupa de
risc
Metodologia moderna de abordare - factori implicati in aparitia unei afectiuni:
- agenti etiologici
- susceptibilitatea pacientului (teren, factori genetici)
- comportament, mediu extern
- timp
42.etape cheie ev. Necesarului de tratament elemente cheie care
permit estimarea necesarului:
I.
Utilitatea procedurilor disponibile i resursele necesare;
II.
Trebuie s se in cont de necesitatea tratamentului, de
eficiena i costurile acestuia;
III.
Trebuie evaluate i incluse rezultatele care stau la baza
necesitii;
IV.
Aceste rezultate se refer la morbiditate, durere, disconfort,
disfuncie, incapacitate, handicap i mortalitate.