CURS 2

26.02.2009

HIDROGRAFIA
1.Reteaua hidrografica a Europei
Continentul Europa dispune de o retea hidrografica foarte bogata tributara atat Oc.Arctic
(Marea Barents,Marea Alba) dar si Oc.Atlantic(Marea Baltica,Marea Nordului,Marea
Manecii) dar si Marii Mediterane,Marii Negre sau Caspice.
Principalele artere hidrografice:
-fluviul Volga izvoraste din pod.Volgai (300m),strabate Podisul Central Rusesc,Depres
Caspica si se varsa in Marea Caspica printr-o delta digitata in dreptul orasului Astrahan; este
cel mai mare fluviu al Europei: lungime=3700km, debitul=6500m/s, suprafata bazinului
hidrografic=1.8 mil km; primeste numerosi afluenti cu izvoarele in muntii Ural: Kama, cu
care se uneste in dreptul orasului Nijni Novgorod;este navigabil aproape in intreaga
lungime,iar prin sistemul de canale este legat de Marea Baltica si Oceanul Arctic.
-Dunarea este al doilea fluviu din Europa dar cel mai important din punct de vedere
economic, lungime=2860km,debitul=5500m/s, suprafata bazinului hidrografic=803500km;
izvoraste din muntii Padurea Neagra(de la 690m) prin unirea a doi afluenti mai mici:Brigh si
Brigagh; strabate 10 tari (Germania,Austria,Slovacia,Ungaria,Croatia,Serbia,Romania,
Bulgaria,Rep.Moldova,Ucraina) si 4 capitale(Viena,Bratislava,Budapesta,Belgrad.
De la izvor la varsare,Dunarea prezinta 3 mari sectoare:
A)sectorul superior/Dunarea Alpina:de la izvor pana la poarta Devin(Austria).In cadrul
acestui sector,are un debit mic dar panta mare,primeste un numar foarte mare de afluenti cu
izvoare in Alpi,Carpati:Inn,Isar,Lech.
B)sectorul mijlociu/Dunare Panonica de la Devin pan ape teritoriul Romaniei,la Bazias; in
acest sector Dunarea isi schimba cursul reorientandu-se de la N la S; strabate vasta
Depresiune Panonica formand un defileu in nordul Ungariei; primeste un numar mare de
afluenti pe teritoriul Serbiei:Drava,Sava,Morava,Tisa.
C)sectorul inferior/Carpato-Balcanic de la Bazias pana la Sulina; este cel mai lung sector
Dunarean(1075km/38%).Prezinta 4 subsectoare:
-Bazias-Portile de Fier/de defileu: formeaza cel mai lung defileu de 144km; strabate sudul
muntilor Banat(Alnaj,Locvei); numar mare de afluenti cu debite mici:Nera,Cerna.
-Portile de fier-Calarasi/de lunca este al doilea subsector ,cel mai lung,cu un numar mare de
afluenti cu izvoare in Balcani si Carpati:Drincea,Calamtui,Olt,Arges,Mostistea,Iscar etc.
-Calarasi-Braila/sectorul baltilor: in amonte de Calarasi ,Dunarea se ramifica in Dunarea
Veche si Borcea,apoi se unesc in apropiere de Harsova inchinzand Balta Ialomitei , in
apropiere de Giurgiu se ramifica in Bratul

-Braila-varsare/Dunarea maritime de la Braila-Sulina,are cel mai mare debit=6000m/s; in

dreptul localitatii Patlageanca Dunarea se ramifica in Bratul Chilia si Tulcea,iar acesta din
urma in Sulina si Sf Gheorghe.
-Nipru izvoraste din Carpatii Padurosi si se varsa indirect in Marea Neagra printr-un liman
(limanul Niprului);este al treilea fluviu din Europa (2300km lungime),bazinul hidrografic=0.5
mil km,debit=4500m/s.
-Rinul izvoraste din muntii Alpi,strabate teritoriul Germaniei,Olandei si se varsa in Marea
Nordului printr-o delta.Cel mai mare afluent: Rhur(de dreapta) il primeste pe teritoriul
Germaniei.

-Tajo izvoraste din muntii Castiliei,strabate Meseta Spaniola,campia Lisabonei si se varsa

printr-un estuary in dreptul orasului Lisabona;are un debit scazut 1000m/s sin u este
navigabil.
-Guadalquivir izvoraste din Campia Betica,strabate Cordoba,Sevilla.
-Ebru izvoraste din muntii Cantabrici,strabate Campia Aragonului si se varsa printr-o delta in
Marea Mediterana.
-Pad izvoraste din Alpi,strabate Campia Padului(de la V la E) si se varsa printr-o delta in
Golful Venetiei impreuna cu raul Adigea; are o lungime de 600km;primeste foarte multi
afluenti cu izvoarele in Apenini si Alpi.
-Tibru izvoraste din Apenini,strabate Campia Tireniana,trece prin Roma si se varsa in Marea
Tireniana.
-Ronul izvoraste din Alpi,trece prin lacul Geneva,formeaza un culoar intre Masivul Central
Francez si Alpi si se varsa in Marea Mediterana.Cel mai mare affluent este ..

-Sena se varsa in Marea Manecii

-Tamisa se varsa tot in Marea Manecii
-Vistula,Oderul,Vaserul,Vina de N,Peciora,Nistru,Don,Bug,Cuban etc;

SISTEMUL DE LACURI
Europa are cele mai multe lacuri impartite dupa geneza in:
I. Lacuri naturale; (90%)
II. Lacuri antropice. (10%)
I.Lacurile naturale s-au format datorita actiunii agentilor interni (miscarile epirogenetice,
manifestari vulcanice) dar si externi(actiunea ghetarilor,apelor curgatoare,vantului).
-lacurile glaciare s-au format datorita actiunii ghetarilor montani/de calota,sunt cele mai
numeroase,localizate in zona Circumbaltica si Circumalpina.
=Ladoga(18000km), Onega
= in Finlanda sunt cele mai multe(100000):Paijanne,Saimaa;
=in Pen Scandinava: Vaner,Vattern,Malaren.
= in Alpi,Pirinei,Carpati: Bode/Constantz( granite Germaniei cu Austria),Genova,
Zurich, Lacul celor 4 cantoane,Maggiore,Como,Garda,Biseo, Bucura,Zanoaga,Galcescu,
Parang,Balea,Capra,Podragu Mare,Avrig,Urlea,Lala,Buhaescu.
-lacurile tectonice s-au format prin acumularea apei in depresiunile tectonice rezultate in urma
scufundarii uscatului: ex Ohrid(cel mai vechi) in pen Balcanica, Prespav,Balaton(Ungaria),
Loch Ness(Scotia), Loch Nech in Irlanda de N, Peipous,Pskov.
-lacurile vulcanice s-au format in craterele vulcanilor stinsi: in Masivul Central
Francez(Nemi), Italia (Albano,Trasimeno); Romania (Zanelor din Gutai si Sf Ana din
Ciomatu Mare).
-lacurile carstice s-au format prin acumularea apei in depresiunile carstice(doline,polii,uvale);
sunt localizate in Pod Carst din NV Pen Balcanice,in Italia:Braccian,Borsena.
=in Romania: in Apuseni:Varasoaia,Zaton,Ighin.
-lacurile eoliene s-au format prin acumularea apei intre Dunare fixate din regiunile nisipoase,
in sudul Frantei,campii din Europa de est.
=in Romania: campia Olteniei(zona Calafat),campia Carei.
-lagunele s-au format prin bararea unui golf marin :pe litoralul sudic al Marii Baltice
( Gdansk), sudul Frantei, estul Pen Iberice, V si N Marii Negre.
=in Romania: complexul lagunar Razim-Sinoe(800km):
Ceamurlia,Smeica,Siutghiol,Mamaia,Razim.

-limanele maritime s-au format in urma bararii gurii de varsare a unor rauri in
mare:Nistru,Bug.
=in Romania:Babadag,Tasaul,Techirghiol,Tatlageacul Mare,Mangalia.
-limanele fluviatile s-au format prin bararea confluentei dintre 2 rauri:in campie unde luncile
au extindere mare,in Lunca
Dunarii:Mistret,Mostistea,Calmatui,Calarasi,Brates,Bugeac,Oltina,Vederoasa,Bazalac etc.
-lacurile de tasare s-au format prin acumularea apei ce a tasat loess-ul: in Europa C si de E
(crovuri,gavane,padine); ex:Sarat,Amara,Plopu,Movila Miresii.
-lacurile de baraj natural s-au format in urma bararii unui rau; exista in toate sistemele
montane din Europa;
=in Romania: Lacul Rosu( prin bararea Bicazului) si Lacul Vulturul in Carpatii
Curburii.
-lacuri in masive de sare s-au format prin acumularea apei in foste mine de sare care s-au
transformat in excavatiuni ca urmare a prabusirii plafonului: in Germania,Austria, Romania
(Ocna Costiui,Sugatag,Ocnele Mari).
II.Lacurile antropice s-au format in urma actiunilor directe sau indirecte ale omului:
-de baraj antropic in scop hidroenergetic: Kiev,Volgograd,in Pen Iberica,Alpi, Carpati (Portile
de Fier I,II, Izvorul Muntelui).
-iazurile si helesteele s-au format in regiunile de campie,cu scop agricol pentru irigatii sau
pentru adapatul animalelor,in locurile unde precipitatiile sunt putine:C.Panonica, Europa de
est,Dunarea inferioara,C Moldovei (Dracsani).
-lacurile de agrement au fost amenajate in scop turistic in jurul marilor orase sau capitale:
Herastrau,Fundeni,Cernica,Tei.

VEGETATIA
-se caracterizeaza prin diversitate si etajare.
a) tundra este localizata in Islanda,in N Pen Scandinave,nordul partii europene a Federatiei
Ruse;
-temperaturi scazute,prezinta o talie mica a speciilor: mesteacanul pitic,merisorul, afinul,
jneapanul,ienuparul; graminee:medica uniflora,merculiaris perenis.
b)padurea de conifere formeaza cea mai masiva unitate forestiera din Europa(sau taiga) in
Pen Scandinavia etc:bradul,molidul,pinul,pisa,zada,larice.
c)padurea de foioase ocupa mari suprafete in Europa de Vest dar si o fasie ingusta din
Europa Centrala:fagul,stejarul,tei,ulm,carpen.
d)stepa si silvostepa se intalneste in regiunile joase de campie din Europa C si de E(0-200m).
Stepa este o asociatie vegetala formata din graminee de talie mica,maces,porumbar.
Silvostepa face trecerea de la stepa la padure:graminee,palcuri de padure xerofila, stefar
pufos,stejar brumariu.
e)vegetatie mediteraneana/subtropicala: in Europa de S(peninsula si insule mediteraneene):
arbori vesnic verzi(cedru,stejar de pluta),cu frunze cazatoare,arbusti(garriga in Spania,Franta),
palmierul pitic,levantica,cimbrisor,iasomie,tei argintiu,castan dulce,alun turcesc.
f)vegetatie azonala:
=de lunca: specii iubitoare de umezeala(salcie,plop,arin),papura,rogoz,trestie,salcam.