Sunteți pe pagina 1din 1507

B.

BOERESCU

DISCURSURI POLITICE
.

/1859 -1883

ti

VOLUMUL II
1874-1883

BUCUR E*171
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & CO., SOCIETATE ANONIMA

1910

1874

29 116

I
Monitorul Oficial" No. 14 din 18/30 Ianuarie 1874

Interpelarea lui Nic. lonescu In cestiunea

drepturilor Wei de a trata


Nicolae Ionescu, printio interpelare adresata minisB. Boerescu revine la desbaterile
urinate cu ocazia discutiei raspunsului la adresa Tronului
si ridica din non cestiunea dreptuiui tarei de a tratit.

trului de externe

In sedinta din 12 Ianuarie 1874 interpelarea lui N.


Ionescu viind la ordina zilei, ii raspunde B. Boerescu,
sustinand acela lucru ca in discursul precedent.

B. Boerescu, ministru de Externe. D. Ionescu

a anuntat o interpelare despre cum stau raporturile noastre cu Ina lta Poarta. Am onoare a declara D-lui Ionescu ca nu voiu avea a raspunde
nimic la interpelarea D-sale.
Aceste chestiuni s'a discutat deja cu ocaziunea

raspunsului la adresa tronului, am zis atunci tot


ce aveam sa zic, i astazi nu mai am nici sa mai
adaog nici sa, scad ceva din ceace am zis atunci.
Prin urmare declar ca, n'am a raspunde nimic la
interpelarea D-lui Ionescu.

In urma interventiei lui G. Brgtianu mai iea

cuvntul din nou B. Boerescu.

B. Boerescu, niinistru de Externe. Domnilor


Deputa0, D. Brg,tianu a venit en volubilitatea
D-sale obiqnuit5,, in ajutorul D-lui Ionescu i a,
a pus cestiunea pe th,thmul unei cestiuni de regulament, zicand c s'ar pretinde a se luh Camerei
sau unui deputat dreptul de interpelare. Ei bine
Domnilor, nimic nu e din toate acestea, nu e nici
cestiune de regulament, nici de a se luh dreptul
unui deputat de a face o interpelare, ci este vorba
de o Inalt convenienth' par1amtntar5, i de un interes superior al tdrei. Cand D. Ioneseu a anur4at
aceast6 interpelare, a zis: s ne spun6 D. Ministru
de externe cum stau relatiunile noastre cu Ina lta
Poartii. Ei bine, fac apel sh' spuneti D-voastra.
care ai fost prezin0 la discutiunea ce a avut loc
cu ocaziunea rAspunsului la adresa rIll.OflUlUj dac6

D. Kogillniceanu nu a atins foarte adAnc aceastA


cestiune, daca, cu acea ocaziune nu am rAspuns
noi intr'un mod destul de complect. Prin urmare
a veni acum dup a. douh' luni de zile, cu aceiasi
cestiune, v rog sa credeti e aceasta nu ar fi in
interesul trei, fiindeq, asemenea cestiuni nu se

disoutil de cke doini i trei mi. Din asemenea procedare nu vor trage profit nici Romanii nici filoromanii, ci vor trage inamicii threi.
In tArile cele mai constitutionale, in parla-

mental Angliei, and vine un deputat din opozi-

tiune tot ma de pronuntat ca D. lonescu, and


vine qi precizearia un fapt, roagg, pe D. Ministru

sa-i da cutare hartie relativa la acel fapt anume


si cu toate aceste ministru adese-ori raspunde: nu
pot sa dau acea hartie, nu pot sa rgspund asupra
acelui fapt, i toti tac fara a zice nici o vorbg,

pentruca sunt cestiuni aa de delicate, inat nu


sufer sa fie puse in discutiune. Cu atat rnai mult
nu putem primi edinta secreta, caci nu avem
nimie secret; sunt conveniente diplomatice care
trebuesc sa, se pgstreze !lira a le atinge, i cu
aceasta nu va s5 zic5, c5, este ceva vat5m5tor intereselor tarei. Fie sigur Onor D. Bratianu, a
drapelul drepturilor si al nationalitatei noastre, il

tinem i noi tot aa de bine ca i and ar

fi

D-lui la putere.
Nu primim sedinta secreta, pentru a aceasta

ar dh loc la banueli i nu este nici un cuvant


pentru care am puteh sa fiin banuiti. Dar la ce
voete D. Brgtianu sa ajunga. Voete sa exprime
neincredere in guvern? Dar cu ce ocaziune voete
sa faca aceasta? D. Kogalniceanu a tratat aceastg,

cestiune eu toga vigoarea talentului D-sale, i


D. Bratianu nu are decat sa ieh din rgspunsul
nostru de atunci elementele din care ar crede a
poate formh o motiune motivata de neincredere in

guvern, si dei cam tarziu, dupa doua luni, sa o

inatiqeze Camerei. Dar noi nu putem pune asazi


din nou in discutiune aceasM cestiune, pentruca.
aceasta ar fi din partea noastrg, un act de imprudentg, i guvernul roagg pe Camera,' care -tie a
aprecih interesele t6rii, A nu intre in o discutiune
ca aceasta pentru cg, nu este oportung,.
lath% ce am avut A zic in aceasta, privintg.
si onor. majoritate este liberg, sg, facA ce va vol.

II
Monitorul Oficial din 19/31 Ianuarie 1874 No. 15.

Din nou politica externd a guvernului


In thie Lasear Catargiu, presedinte al Consiliului
stgruintelor deputatilor Manolaki
Kostaki i Mih. KogAlniceanu, i repetnd c guvernul
nu are nimic de adAugat la ceeace a zis in discutia fa'spunsului la discursul Tronului, spune c'n." daca si in urma
acestei deelaratiuni N. Ionescu tot voeste s mai revina'
in aceastg, cestiune, guvernul fi va asculth rezervndu-si
dreptul de a vedeh dacg are sau nu a'i rgspunde cevh.
N. Ionescu i desvolt5, atunci interpretarea, la care
fi rAspunde B. Boerescu sustinnd c
RomAnia are
dreptul de a face conventiuni cu puterile strgine conform vechilor tractate.
de ministri cednd

B. Boerescu, Ministru de Externe. Domnilor,


repet D-lui Ionescu, aceia ce i-am zis la inceput,
ea' adicg nu am sa raspund nimic la interpelarea
D-sale. Am declarat aceasta mai inainte de a-i dez-

volta D-lui interpelarea sa, fiindcg prevgzusem,


dupg modul cum a fost enuntatg, ca nu are sa fie
cleat repetirea celor zise cu ocaziunea discutiunei

raspunsului la adresa tronului, and D-1 Kogalniceanu si D. G-. Bratianu, au atins aceiasi cestiune.
D. Ionescu nu face decat s o releveze din nou,

Insa en mai putin talent si mult mai incureata


cleat o pusese predecesorul D-lui. Forma chiar cum

o dezvolta, fit gat de slaba si de inganata, incat


se simti slabiciunea fondului eauzei si a pozitiunei

grele si ingrate ce avn oratorul ce apara, o asa


cauza.

N'am deci a raspunde nirnie. Cu ocaziunea


adresei tronului mi s'a facut tot aeeleasi imputari,
s'au reprodus absolut aceleasi idei ca astazi. Acea
discutiune nu a fost vaga, cum pretinde D. lonescu,
asa incat sa zica D-lui c evitam pe cea de astazi,
sau c ne punem la spatele tronului. A fost ca o

interpelare tot atat de expresa ea cea de astazi;


si D-v tot tineti minte ca D. Kogalniceanu, a si
facut o motiune, a formulat o propunere, care dezaproba politica exterioara a guvernului, dar care s'a
respins de Camera mai in unanimitate.

Astazi s'a reprodus de D. Ionescu, absolut


aeeleasi imputari, zise numai cu si mai putin talent.
Noi nu mai avem a mai raspunde nirnie, eaci am

mai raspuns odata. A ne mai repeth nu ar fi nici


de bun gust, nici oportun, nici mai ales folositor
Ora Asa dar cel mai demn si mai patriotic raspuns ce putem opune la zisele D-lui Ionescu este
o absoluta tacere!

Cand am rgspuns D-lui Kogglniceanu, acum


aproape doug luni, am rezurnat politica noastrg exterioarg pe aceste doug idei : c ea este o politicg
de pace i de ordine pentru Orient, i cg aceastg
politica' este bazatg pe legalitatea ce rezultg din
tractate. Acelai adevAr existg totdeauna. Noi in-

telegem a mentine qi a respecth in toate partile


lor vechile noastre traetate, despre care D. Ionescu,
ati vgzut cu cgtg injosire i putin respect a vorbit.
Dar, din nenorocire, D. Ionescu reprezintg o infima,"
minoritate, putem zice cg se reprezintg numai pe
sine0 cand se exprimg i maltrateazg astfel nis,te
acte de secoli ale strgbunilor notrii, pe earl se
bazeazg autonomia, independenta Wei noastre.

am mai adgogat inch, cand s'a mai tratat aceastg


cestiune de Camera', cg, pe l'angg politica noastrg
exterioarg bazatg, pe legalitatea tractatelor, mai
aplicgm si politica interioarg de progres i de ordine in acelas timp.
Aceastg, politicg care singura, poate aduce pu-

terea tgrei in intru i in afarg, bazatg totdeauna


pe legalitate, constitue dubla fortg a acestui guvern.

i D-voastrg ati afirmat aceasta impreung cu noi


i Camera tgrei a consacrat acest sistem, and un
vot mai unanim acum cgteva sgptmni, prin care
aproba politica exterioarg a guvernului nostru.
Astgzi nu am a adgogg nimic, nici a suprimg
nimic la cele zise de mine in edinta dela 22 si 23

10

Noemvre trecut. Deci nimic nu am a mai rAspunde.


Vine ing D. Ionescu, si atacg, un singur punct

de care nu vorbise D. Kogainiceanu; dezaprol4


aclic nota mea dela 9 Noemvre prin care am
ap6rat si am sustinut dreptul 'Wei de a inchea
tractate cu alte puteri.
Voiu fa'spunde numai cateva euvinte asupra
acestui subiect; ca'ci na voiu urma pe D. Ionescu,
in lungul dedal al incurcatei D-sale elocinte, prin
care se sill in tot felul s denatureze acea notk

s'o facl a vorbi aceea ce nu vorbeste, si A a


facg a cuprinde aeeea ce nu contine.
Dar subiectul acelei note este foarte simplu,
Domnilor. Ea contine numai expunerea dreptului
ce are Ora de a incheia tractate i conventiuni en
alte puteri stAine. Acest drept rezulth, din tractatele noastre; este o consecuenta naturalg a autonomiei noastre, asa cum ea este garantath, de puterile mari europene, garantii la cari tinem si la
cari in veci vom tine.
Acea notA, a fost o afirmatiune so1emn6, in
form6 oficialk In fata negatiunei formulat in
contra acestui drept. Era de datoria ministerului,
era de datoria unui bun Roman s'a, vin6 i s'a% apere
un drept autonom al t6rei sale, cand acel drept se
nega de altii intr'un mod atat de pozitiv (aplauze).
Voeste D. Ionescu A ma blameze pentru

II-

aceast aparare

afirmare a drepturilor

trei

mele? Sa ma blameze! Eu voiu primi i voiu purth


cu mandrie i cu fala un asemenea blam (aplauze
prelungite).

Dar nu va puteh blamh acest fapt D. Ioneseu;


citci ministerul a exprimat sentimentul drei intregi;

iar D. Ionescu reprezinta numai pasiunea micei


D-sale personalitAi (aplauze).
Ceace MO, este foarte adevarat i acea ce li

insu5i D. Ionescu a sinAit, este el aceast discuOune nu se poate inchide decht prin un vot de incredere sau de neincredere pentru guvern.
Da, Domnilor, aceastl Camera, majoritatea sa,

este tinutl astazi a se pronu* categoric.


Pe cand noi clutam a stabili autoritatea

progresul inauntru, demnitatea 5i respectul dreptului iii afara, D. Ionescu ne expune ea cum am
vol s aducem ruina tarei, i imprumutand o compamtiune nemerita a D-lui Bratianu (caci D. Bratianu nu este ferieit totdeauna in comparaOuni),
dar facand aceasta comparatiune 5,i cu mai putin
talent deck D. Bratianu, ne spune el noi am rilmas
ea D. Olivier din Franta, 5i el vom duce Romnia
uncle acela a adus Franta.
Apoi pe cAnd noi ne silim a se respecth drepturile strabune, D-lui ne prezinta ca agitatori ea am
vol sa turburam Orientul, ca am cauth sa capatam
independenta Vrei, ca cum (ara nu ar fi indepen-

12

dentg pe baza tractatelor sale, si ca si cum am fi supusi cari sh" ne revoltdm spre a revendich ceace avem !

Pe cand noi fondgm legalitatea actiunei noastre


exterioare pe tractatele i actele publice ale glorio-

silor nostrii principi, D. Ionescu, radicalul patriot


i excelentul democrat, numeste acele tractate si
acte pergamente pulberoase, i cearcd a afirmg cg
politica care rezultd din acele tractate este o pollticg nebuloas i indoioasd! Da, Domnilor, s'a gdsit

un deputat roman care, in fata tdrei, s zic

ed

drepturile noatre strgbune, bazate pe tractate, sunt


intunecoase, sunt necunoscute, pe cand ele sunt dare
ca ziva; cdci natiunea, prin vechile sale tractate, nu
a alienat nici unul din drepturile sale suverane, si
afard din plata unui tribut anual, ea si-a conservat
toate drepturile suveranitdtii sau autonomiei (apla uze).
Ei, Domnule Ionescu, te pot asigurg c nurnai

Romaniei nu pot aduce serviciu vorbele D-tale, i


ca numai filorornanii nu le vor invoch! Atat numai
eg toti strdinii stiu, cg toti cei ce ne iubesc cunosc,
cg 1). Ionescu nu este expresiunea opiniunei tdrei,
ci nurnai a individualitdtei sale! (Aplauze).
Prin urmare, Domnilor, D-voastrg trebue sg

pronuntati dacd aprobati ideile si sistemul


politicei D-lui Ionescu sau daed eredeti eh' cu noi
este adevgrul, si in acest caz trebue s dati un vot
clar si categoric de incredere. (Aplauze prelungite).
vit

-Foci : Inchiderea discutiunei.

III
Monitorul Oficial" No. 32 din 9/21 Feyruarie 1874.

Proiect de lege pentru modifiari la


legea comunala
Discutia continua de trei zile in privinta acestui
project de lege. Dupg lungi i obositoare discursuri ale
lui G. Bratianu, N. lonescu, N. Blaremberg si a.,
proiectul se ia in fine in consideratie in sedinta din 27

Ianuarie. In sedinta urm'atoare dela 28 Ianuarie cu

ocazia discutiei pe articole, se propun mai multe amen-

clamente la art. 4, din care unul semnat de G. Chitu,


G. Cantili, N. Blarem berg, Stolojan si a., zice:

Orice intrunire de familii care ar declara, cd


poate i voeste s sus(ind singurd sarcinile comunale,
se va recunoaste ca comund".
La un discurs al liii G. Cantili, care sustine acest

amendament in interesul descentralizgxei raspunde B.


Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. D. Cantili


a f6cut bine c5, a indreptat in fine o parte a rationamentului sgu. Mai intai D-sa a spus c aceasta

este o inovatiune care s'a f6cut de guvern i de


comitet, determinandu-se numgrul familielor cate
trebue sa, fie intr'o comunq.

14

Domnilor, acest minimum nu este o inova-tiune, pentrucg, el se afi 5,i in legea existent6
-care zice:

Nici-o comund nu va puteet numara, mai


putin de una sutd, familii, sau cinci sute locuitori".
Vedeti dar, Domnilor, cg, numgrul de 500 este

chiar in legea veche. Discutiunea dar poate

fi

(lacsa se intelege prin numa'rul de 500 locuitori numai sefii de familie sau i copii

Prin urmare, amendamentul formulat astfel


este mai bun, cg.ei este Meat in sensul de 500
contribuabili. Ce face oare pe D. Cantili i pe ceiialti subscriitori ai amendamentului s propung c6
si 20 de persoane si 2 familii chiar s poatA,
constitui o comun0
G. Cantili. Cum este in legea actualg.
D. Illinistru de externe. In legea actual este
numArul de 500.
Ei bine, v'am spus eg, legea veche, prin 500
locuitori, intelege 500 suflete, si este mai bun
amendamentul comitetului, egci el preciseaz6 numgrul de 500 contribuabili.
Domnilor, i .D. Cantili i cei mai multi cari
au combg,tut modific6ri1e ce se fac legei comunale,

au vorbit in numele descentralizgrei. D. Cantili


Insg," din toti vine en cevh nou, cu afectiuni, cu
simpatii, eu identitate de sentimente si de interese,
pe aceste consideratiuni gaseste i D-sa si logic

15

oricgt de putini indivizi, fie chiar


doug familii, sg, poatg, constitui o comun...
0 voce. Dacg le va da maim.
D. Ministru de externe. i aceasta o zice
D-sa in numele 1ibert4ei. Sg vedem insg, dacg s'ar
face bine lgsAndu-se aceastg cestiune a formrei
comunelor Ia voia individelor.
D. Cantili dupg' ce definete comuna, apoi
conchide qi ziee: de vrerne ce comuna este unirea
i

practic, e

mai multor individe la un loe, trebue sa, fie 0 o


unitate de vederi, unitate de interese, cgei nu trebue
sg se uneasca, acei can l. nu se iubesc, cari nu se
sufgr. Mai intgiu nu tim ce intelege D. Cantili

prin aceastg imitate de vederi; oare intelege D-sa


aci i politica? Ar fi o curioasg procedare de a se
form comunele dupg imitatea de vederi. Unitatea
de interese de iubire? liar eine are sl controleze
aceasta, eine are sg ting acel barometru care sg
constate identitatea afeetiunilor la individele comunei D-sale? S presupunem insg cg ei se iubesc
astki egad se formeazg in cornung. Dar care cnd
simpatiile, din oarecari imprejurgri vor ince*

cAnd nu se vor mai iubi, atunci, dupg cum rezultg din concluziunea D-lui Cantili, care in acela
timp este i argumentul principal ce aduce in sustinerea opiniunei de a se Igsh libertatea indivizilor
in formarea comunelor, atunci, zic, trebue sl le
desunim. Vedeti cat de arbitrar ar fi modul

16

acesta; prin urmare nu poate

fi

admisg pgrerea

D-sale.

Domnilor, necontenit se striga, descentralizare,


si Pe abuzeazg mult de cuvantul acesta, cand einevh
nu-si dg, seamg de adevgrata sa semnificare. Cum
puneti D-voastrg aci cestiunea descentralizgrei ?

D-voastrg marii preati ai descentralizgrei? Ce va


sri zieg descentralizare! Datu-v'ati un compt exact
despre acest euvant? Cum in cestiunea numgrului
individelor ce are sg compung comuna, ggsiti di este
o centralizare? In ce agentii locali se sacrificg, puterei centrale, pentru ea sg ziceti eg s'a violat
Constitutiunea i eg s'a facut cu aceasta o centralizare? Din contra, adevgrata deseentralizare este

cnd se mgreste comuna, cand i se dg mai multe


elemente de activitate si de putere, iar nu sg. vg
multumiti cu vorbe frumoase, cu discursuri elocinti cari cer in numele descentralizgrei ea comunele sg fie pentru fericirea i independenta lor cat
de miei, pe egad in realitate, acele comune mici
nu sunt deck cateva mizere familii adunate la un
loc, Mr6 nici-o vitalitate in ele, fgrg posibilitate
de a trgi, de a satisfaee primele lor trebuinte. Se
invoac necontenit descentralizarea de acei earl
combat proiectul guvernului. SI-mi permitg insg
acei D-ni de a le ziee, fgrg, teamg de a fi desmintit de viitor, cg in privinta, aceasta noi suntem
adevgratii descentralizatori, iar nu Dumnealor, noi

17

care prin proiectul nostru voim s facem din comunh o adevhrath, putere, cari voim s mhrim actiunea 1oca1, iar nu Dumnealor earl prin micsorarea
comunei, prin risipirea puterilor si mijloacelor ei
o- slhbesc cu totul. ESte incontestabil, Domnilor,
eh' cu cht o comunh este mai mare, are un numhr
mai insemnat de locuitori, cu atat ea are mai multe
mijloace de viath; chci o asemenea comunh prin
numarul cel mare al locuitorilor si, pe de o parte,
are mai incite mijloace pecuniare pentru. a-si face
scoala sa, pentru a intretine in bunh stare biserica
sa, pentru a-si aveh preotul shu, pentru a realizh
in parte cel putin datoriele cari i se impun de

lege; pe de alth parte are u cerc mai larg din


care &Ili aleagh consilieri cari sh' o reprezinte cu
demnitate i sh vazh de interesele sale en inteligenth. Si se mai zice, Domnilor, c aceasta este
un mijloc centralizator, ch cu aceasta s'ar micsorh
actiunea localh? Departe de aceasta, ea va fi cu

mult mai mhrith decht a fost panh asthzi.


Dar D. Cantili a zis c5, nu intelege pentru
ce o comun sit poath aveh mai multe sec-tiuni,
si nu intelege aceasta mai ales flindch atunCi fiecare din aceste sectiuni va trebui sa-si aibh separat scoala sa, biserica sa, etc. Sectiunele acestea
ce vor compune unele comune vor fi phrtile unui
sat, si ele vor fi formate negresit din diferite sate

ce vor intrh intr'o comunh. Ei bine, sh-mi dea


20000

18

voe D. Cantili a-i spune ea, nu v6d ce inconvenient ar naste pentru o comung daca' cutare sat
si-ar face coa1 i biserica sa, cAnd are mijloace
s6 le faca,. Cine si cn ce drept ar putea vreodat6
al opreasea pe un sat de a-si aveh scoala, bise-

rica sa, etc., cnd ele ar voi i ar avea mijloace


sa, le aibl? AstAzi noi avem in tar/ comune care
se compun de cke 1000 de familii; ei bine, cand
asemenea comune ar voi s6, aib 2 scoli, doug biserici, le poate opri cineva ca s6 le aibe? S'a

mai adaogat c5, in fiecare din aceste sectiuni va

fi ate un delegat al primarului care va avea in


po1iia 1ocath, va pAzi recoltele, va da mijloace de indeplinirea ordinelor generale administrative, etc.
Pe de alt6 parte, Domnilor, eine are sa, hornn

tarascA formarea unei cornune? Guvernul dela sine?

Nici de cum, c6ci va trebui ca insusi locuitorii


s6 fie consultati pentru aceasta, ca ei s prezinte
o cerere formal'a, ca acea cerere s'a fie transformath, in project de lege care sA, fie prezentat CaInerei i asupra citruia Corpurile legiuitoare A. se
pronunte. Prin urmare nici aceast5, temere nu este

locuitorii tnsii vor avea s se


cbibzuiasc6 asupra form6rei comunei lor dup
temeinicA., cxci

cum le va fi mai avantagios.


Si ce este mai bun in* Domnilor, in acest
amendament, e cA el prevede c acolo unde va

19

fi imposibil de a intruni mai multe sate pentru


a formh o comunh mare, acele sate vor formh
separate ate o col-flung. Aa dar, legea aceasta
Prin urmare,
Domnilor, fiti siguri c noi nu ne-am ghndit nici

aplaneazh si aceasth dificultate.

de cum child am venit cu acest project la centralizare, ci ne-am Wandit s venim inaintea D-v.
cu o eombinatiune practich, pentru ea comunele
sl aibh, la noi mijloace de a vietul.

IV
Monitorul Oficial" No. 33 din 10/22 Fevr. 1874

Din nou legea comunald


La art. 22, guvernul propunea ca in comunele urbane din porturile Dunarei sh' poat fi alegatori i eligibili comunali chiar strainii, de rit crestini, care au un
domiciliu neintrerupt in comunh de cinci ani inaintea
alegerei; raportorul comitetului delegatilor a combhtut
aceasth propunere iar guvernul a lasat la apreciarea
Carnerei de a o adopta san nu.
Pentru a nu lash indoialh in spiritele deputatilor
asupra intelesului acestei propuneri iea cuvntul si B.
Boerescu.

B. Boerescu, ministru de Externe. Domnilor,


pe MAIO cele expuse de D-nii miniqtrii colegii rnei
am sa, mai adaog inea puOne cuvinte.
Domnilor, aceastl mAsurA, de a se da streinilor proprietari din cateva porturi dreptul de vot
la cornun6, era dup'a opiniunea, guvernului, tot ce
poate fi mai simplu gi mai inofensiv. Guvernul,
Domnilor, cand a propus aceastA, rn6sura', a facut'o
numai in interesul infrumuseVarei qi edilitgtei porturilor, iath adellrata i unica intenVune a guvernului. Am crezut c pentru interesul acesta s'ar

21

puteh acordh, in oarecare lirnite strginilor care sunt

proprietari in acele porturi, dreptul de a lua i


ei parte la htcrgrile comunei pentru edilitatea
publicg. Acestei masuri guvernul dar era departe
de a-O inchipul vre-o data c i-s'ar putea da o
importantg politicg.

A fost cu atk mai mult departe de a se


gAndi la una ca aceasta, ca sta ea, drepturile
comunale nu au nimic a face, nu atrag de loc
calitatea de cetatean.

Sunt mai multe state unde stthinilor li


acordg in oarecare limite drepturi comunali,

se
i

nimeni nu i-a trecut prin gAnd ea, prin aceasta se


naturalizeaza acei strgini. A trebuit sa se iveaseg
la noi aceastg stranie opiniune!
Dar in ce proportiuni s'ar fi putut acorda
aceste drepturi stthinilor din porturile noastre ? In
mice proportiune s'ar fi putut. De exemplu zice,
cum s'a i propus de unii, ca numai o a treia
parte din consilieri sa poata fi aleqi din strgini,

si ca acei streini s. nu se ocupe deck de lucrurile de edilitate i de infrumusetare.


Ph intreb, in contiintg, ce lucru teribil, ce
rngsuth extraordinath ati fi vazut intr'aceasta ?
Dar voiau unii din comitet s respingg aceastg
propunere, atk de inofensivg? 0 putea prea bine
face; intelegem i aceasta. Dar aceasta respingere
trebuia s o faca, cel putin pe consideratiuni care

22

puteau macar a se explich; se putek de exemplu


zice c Dior ghsesc c porturile romane au luat
acum o asa mare dezvoltare, c elernentul roman
intr'insele este destul de considerabil si de preponderent, incat nu mai este nevoie si de coneursul streinilor, spre a grhbi si atj nth infrumusetarea lor!

Ce lucru mai simplu cleat a se invoch asemenea considerhtiuni?

Insh nu? D. raportore aleargh la consideratiuni de ordine publich, ba i patriotich. Prin raportul shu D-lui face acuzatiunile cele mai grave
guvernului, ti imputd, nici mai mult nici mai
putin, eh' prin aceasta guvernul a propus o msurh
menith a desnationaliza Romania!
lath, Domnilor propiile cuvinte patriotice ale

D-lui raportore, spre a nu erode e exagerez.


Nimeni, ne zice D. Colonel Manu n raportul
sdu, nu ne-ar putea taxa de strdinofobi cand nu am
consim,fit la aceastd desnationalizare a Romaniei!"

Si mai la vale adaogh: Mai acordancl streinilor i dreptul de alegere n consiliul comunal.

(si nu spune D. Manu ch era vorba numai de


porturi)... nu putin timp va trece i Romania
n'ar mai fi Romanie, ci o adund turd de elemente
eterogene, .sau mai rdu poate, o actunaturti de
elemente cotropitoare. (ilaritate aplauze),
i acestea aunt zise de un om care se pre-

tinde luminat si serios!

23

Credeti-ma, Domnilor, ca a admite aceasta


idee, a spune numai ca a acordh la eati-va straini

din porturi dreptul de a alege la comuna, ar fi


de a se desnationaliza Romania, este un ce atat
de original, constitue o imputare ash de putin se-

rioasa, in cht nici nu merita ea sa o combata


cineva serios. Insusi D. raportor pare ca a simtit
aceasta; cAci insusi D-lui, mi se spuse pe cand
lipseam, ca a avut ocaziunea, dup ce si-a varsat
Mai tnthiu focul pe gazetele care au cutezat sa
critice aceasta lucrare a pretioasei si a inamovimarturiseasca, c ori
cum nu a avut tocmai intentia sa spun c guvernul a voit s desnationalizeze Romania! iar bine,
Domnilor, ii rnulturnim de aceasta generozitate pabilei D-lui persoane, s

triotica! Bine ca intentiunea nu i-a fost aceasta.


Dach nu o declarh D-lui, nirneni nu ar fi putut-o
sti. Caei mice alt muritor, va eiti acest raport, va
citi litera lui, n'ar putea s inteleaga' aceea ce intelege numai D-nul Colonel 11/Ianu.
aceasta este atat de adevarat, e

ati vazut, Domnilor, la discutiunea generala, cum unii


dia D-nii Deputa.ti din opozitiune s'au mirat cli
guvernul nu este destul de susceptibil spre a face
din acest raport o cestiune ministeriala! atat este
de adevArat e acel raport coprinde imputarile gi
acuzrile cele mai grave contra guvernul ui.
G-uvernul

insa stie bine ea, acel raport este

24

numai opera personala a D-lui raportor, si el prin


Urmare trebue sa astepte sa vaza, dac i majoritatea este de opiniunea D-lui G. Mann.
Dar sa lasam la o parte intentiunea D-lui rapartor care este in Math, contrazicere cu litera raportului. S venim numai la ideea in sine. Sa ve-

dem cum si pe ce temeiu D. raportore s'a putut


speria c s'ar desnationalize Romania.
frum usetarei
54 presupunem ca, in interesu
porturilor, am da streinilor diatr'insele drepturi
comunale. ()are adevarat ar fi c cu aCeasta s'ar
desnationaliza tara? Mai intaiu sa fie bine inteles
cg aci nu este vorba de naturalizarea acelor streini.
Dupe,' cum e redactat raportul, multi au crezut cA
guvernul propunea a se naturaliz toti streinii din

porturi. Dar nu prin votare la comuna,' se naturalizeaza un om; caci stiti prea bine prin ce forme

un strein se poate naturalize. Este dar bine a se


lamuri si

acest punct, a nu se vorbi adica de

streinii admisi a vote, la comuna, ca de persoane


exercitand toate drepturile de cetatean roman.
Odata acest punct stabil it, ia s examinam putin

trecutul. Se' vedem dace', In trecut nu s'au produs fapte, nu numai identice cu cele propuse de

noi, dar si mai grave, si cu toate acestea, gratie


Domnului, nu s'a vazut desnationalizata Romania!

Din contra nationalitatea noastra s'a dezvoltat


s'a intarit mai mult, si flu numai ca elementele

25

streine nu ne-au absorbit, ci s'au fuzionat in elementul roman !

Si trist ar fi fost, Domnilor, dad, era astfel !


subred'A

i s1ab6 viatI ar aveh acea natiune care

s'ar desnationaliza &and catorva strgini dreptul de


a voth la comunl! As putea zice c acea natiune
ar fi nedemnl de a trgi ! InsA eu, Domnilor, am

o mai buna' idee de naOunea mea; principiile ei


de vitalitate sunt atht de tari si numeroase in cat
uimic nu le poate paralith sau absorbi.
SA' vedem daca, faptele trecutului nu intgresc
Torbele mele.
Sa lu6m regulamentul organic, acel regulament pe care D. Maim trebue sa-1 cunoascA bine,

si care nu era atat de liberal ca mu4i din noi


eare facem parad de stthinofobig,.
S'a zis de unii oratori c regulamentul coprindea pentru stthini numai cateva dispoziOuni

relative la porturile Bthila si Giurgiu. Eroare. In


regulament sunt mult mai multe dispoziOuni relative la stthini. Aceste dispozitiuni, mult mai intime de cat cele propuse de noi astki, se raportau la stthinii agricultori, la stthinii industriasi si
comerciantii din orase, si Ia stthinii din cele doul
porturi.

Pentru stthinii agricultori sau plugari sunt


art. 71 si 108 din regulament, cari coprind dispozitiunile cele mai favorabile pentru dnii. Ash

26

art. 71 zice curat ca, se vor inscrie intre OranToti plugarii streini afezqi in fara, de orice
lege 0 neam vor fl". Astfel cu modul acesta toti
Bulgarii, toti Sarbii, toti Grecii, i alti multi stra,ini
agricultori, filed de odata, recunoscuti de Romani
f6r6 alfa forma, de naturalizatiune. Legiuitorul de
atunci avea cuvintele sale prudente i intelepte, de
teni :

adopta, aceast6 masurai si nu stim ca tara

sa,

fi suferit ceva dintr'aeeasta.


In ceeace priveste pe strinii meseriasi si comerciantii din orase, regulamentul a fost ceva mai
strams; ins tot protector si larg, art. 91, 93 coprinde dispozitiuni relative la ansii.

Lor legiuitorul din 1832 nu le

d'a tmpt-

mantenirea de odat6, cum o facuse pentru plugari.


Aci elementele erau altele, i prin urmare precautiunea trebuia mai mare.

Cu toate acestea acel legiuitor, a p6strat

si

pentru dansii o protectiune specialA, i foarte eficace

le-a dat mijlocul de a dobandi aceea ce se chiaM6


impamdntenirea mica i care era coprinsa, in art.
379 din regulament.

Dupa, acest articol la 8, acesti streini, indata, ce se vor inscrie in corporatiuni, si se vor
supune la plata de patenta si alte dAri ale orasului, numai deck se puteau inscri intre pgman-

teni, fi vor avea aceleaq drepturi ce au 0 ptimantenii negurcitori i negustora0. Adica, acei streini

27

aveau toate drepturile ce aveau si Romnii,' afart


de cele politice. Era cam acea ce se nurneste In
legea francez/ autorizatiune de a'0 stabil), domiciliul (Cod. civ. francez art. 13).
Aceasta, mAsurg de protectiune era asemenea,
cum vedeti foarte insernnath, si strAinii din orae

se puteau bucurh. de drepturi importante.


Veneau apoi dispozitiunile speciale in favoarea strAinilor din porturile Braila i Giurgiu.
In ceeace priveste portul Galati D. Presedinte
al eonsiliului v'a citit en regulamentul Moldovei
care coprinde o dispozitiune identicg ea aceea din
regulamentul dela noi de aci.
Ce se zicea dar pentru strainii din Br/ila
Giurgiu? Art. 5 (pag. 160) dirt regularnent zicea
anurne: Jar la orafele Braila pi Giurgiu, de nu
se va putea indeplint aceasta trebuinfa nuemai cu
pamntenii, apoi se vor putea ale ge fi din streini
ce vor locu), ,In acele orafe, cari vor avea toate
celelalte cerute calitati de alegere i cari, se vor

lepacla de orice protecfiune straina pentru cdte


privesc la sfatul orapnesc".
Vedeti, Domnilor, c acest articol este in
tocmai redactat ca si articolul guvernului de
astAzi.

Legiuitorul din 1832, voind s/ incurajeze


prosperarea porturilor Brila si Giurgiu, preserie
cit dac In aceste porturi nu vor fi in destui pa-

28

mknteni pentru a fi buni de

ales la comuna,

atunci se vor putea alege i dintre streini.


Tot cam aceasta vi se propune i prin proiectul nostru.

I. Fatu. Nu.
D. Ministru de Externe. D. Patti, negresit
insuflat numai de patriotismul D-sale si nu si de adevarul istoric, vine si zice nu... (Sgomot, intreruperi).
Vd rog, Domnilor, fiti mai .linistiti. Eu va

viu cu probe si cu acte in rnAna spre a sustine


cele ce afirm. Faceti i D-voastra tot astfel; yeniti en fapte pozitive, ear nu numai cu exclamatiuni ! nu en o istorie pe care as numi-o de fantezie ea cea facuta alaltderi de d. Obitu. (Aplauze).
Dar sa venim la cestiune. Vazurati, Domnilor, c legiuitorul din 1832, s'a preocupat de

strini, si a prescris in favoarea lor, impartindu-i


in 3 categorii, cele mai favorabile dispozitiuni.
Aceste dispoztiuni se aplicau, si eu toate astea,

gratie cerului, aceasta aplieare, in timp de 40 ani


aproape nu a denationalizat de loc Romgnia! ba
din contra, Romania a mers inainte i nationalitatea sa se intari si se desvolta mai mult.
Iata dar, Domnilor, niste fapte istorice de cea
mai mare importanta. 0 legislatiune foarte favorabila a trei categorii de streini se aplica, mai multe
zecimi de ani, farg ca A, se iveasca, fenornenul

fatal de care s'a speriat D. raportor !

29

Asa dar ceeace am cerut noi pentru cate-va


porturi, nu era un ce nou ci foarte vechiu si esperimentat, i rau D. raportor a crezut c

facem

o inovatiune de care D-lui s'a cutremurat.


Spre a va proba, acest adevar mai am si un
alt fapt istoric recent. D. Kogalniceanu vine astazi
ca membru al comitetului i ne spune c desnationalizam taxa daca am da oarecari drepturi municipale la cativa streini din porturi. Ei bine, am
sg, fac apel la D. Kogalnieeanu spre a proba, ca
aceastg acuzatiune sau temere nu este fondatii.
Ei, Domnilor, bogat este D. Kogalniceanu in
fapte de ale d-lui din trecut ! Ati vazut alaltaeri
cum D. Presedinte al consiliului vg, citi raportul
din 1869 prin care D. Kogalniceanu sustinea ca
este un mare rau Ca primarii sa, fie alesi, i cu
modul acesta se combatea D. Kogalniceauu care
astazi sustine c numirea primarilor e un mare rau.

Am si eu alt fapt tot de aceiasi forth'.


Stiti, Domnilor, ca legea comunala, actuala
este o opera a D-lui Kogalniceanu din 1864. Astazi D-lui ne spune ca a da drepturi municipale
streinilor din porturi, este un mare rau, este o
peire de cap.
Dar D. Kogalniceanu din 1864 avea o alta
opiniune. In legea comunala, a D-sale din 1864
este art. 22 care zice cg, intre altii, sunt aleggtori in comun6: strainii cari von fi dob htclit hoz-

30

ptimdntenirea mica". Dar impa'mantenirea mica' tim

ca nu da unui strain calitatea de cetatean, prin


urmare acel strein remAnea absolut strain.
Iata dar c legea D-lui Kogalniceanu (la streinilor dreptul de alegatori comunali; iar art 48 ne
spune ca' ei sunt i eligibili; caci acest articol zice

eh' pentru a fi ales membru intr'un consiliu municipal, se cer aceleafi condiciuni ca i pentru alegatori". Prin urmare iata ca' dupa legea din 1864
toti streini pot fi alegatori si eligibili in toate
comunele din toata tara, iar nu numai din
porturi.

tot D. Kogalniceanu, care in 1864 a acordat asa de intinse drepturi comunale tutulor streinilor, vine si ne acuza astazi pentru ca le pro-

punern si noi numai pentru strainii din porturi!


Dar cum D. Kogalniceanu Ii abandona opera sal
Fac apel la D. Kogalniceanu din 1864 spre
a veni s. combata, pe D. Kogalniceanu din 1874 L..
(A plauze, ilaritate).
Este adevarat ca aceste dispoz4iuni ale legei

din 1864 nu s'au putut aplich decat vre-un an;


caci a venit noul codice civil care nu a reprodus
art. 13. din codul francez pentru autorizarea streinilor de a-si stabill domiciliul.
Cu toate acestea nu este mai putin adevarat
ea dispozitiunile favorabile strainilor au existat in
legea D-lui Kogalniceanu; i nici D-lui nici ni-

31

meni altul nu am auzit A, se fi temut c eu aceasta


s'ar fi putut desnationaliza Romania.

Aa dar, Domnilor, vedeti ca atat ratiunea,


istoria faptelor ne arata, c acesta
cestiune este din natura sa foarte sirnp1 0 i ino-

cat

i logica

fensiva.

Pentru ce D. raportor a cautat s o pasioi s o puna pe un taram strein de dansa.


Trite leg ca Domnii radicali s o trateze pe un pirieze

cior de deelamatiuni patriotice! Inte leg ehiar ca


opozitiunea s faca dintr'insa o arma in contra guvernului; exci opozitiunea intrebuinteaza, toate mij-

loacele ca sa' combata guvernul; dar a vedea pe


un membru din majoritate ca, face din aceasta un
argument de acuzari contra guvernului, aceasta
nimeni nu poate intelege.

Exageratiunea chiar a acuzarii este atat de


mare, desmintirea ce-i da o practica batrang de
40 de ani este atat de forte in cat efectul ce a
crezut sa poata produce D. raportor a ramas en
totul nul!
Conehid dar, Domnilor, c toata, acest cestiune se reduce la aceasta: guvernul v'a propus o

simpla masurg prin care el crede a ajuth edilitatea si infrumusetarea porturilor. De la D-voastra
depinde ea SA apreciati dacg masura este sau nu
folositoare. G-uvernul, vi s'a spus, o lasa, la apre-

cierea D-voastra. Insa el a tinut ca s vi se ex-

32

plice bine motivele cari l'au fcut a vg, propune


aceast6 mAsurl; cAci nu admite acuzrile inguste,
nici suferq, s'a' i se denatureze intenciunile.

V
Monitorul Oficial" No. 44 din 23 Fevr. 1874.

Constituirea primului Credit funciar roman


Manolake Kostaki Epureanu interpeleazh,' pe ministrul de finante asupra faptului dacX se poate consider Ore-

ditul funeiar ca constituit, dei nu s'au fcut Ina i'mprumuturi ipotecare deal pentru 374.000 lei, pe and legea
cere ca societatea, pentru a fi constituitsa sa, numere eel
putin 60 membri proprietari reprezentAnd o avere ipotecath de eel putin 3 milioane lei. Dui:A ce intervin in
desbateri ministrul de lucrgri publice, deputatii Aslan,
Pogor i alii, ia envantul B. Boerescu.

B. Boerescu, Ministru de externe. Vgd, Dom-

nilor, cg se face aici o confuziune. D-nii Epureanu, Asian i Pogor si-au imaginat cg legea a
voit sg, institniascg acest credit fonciar in modul
ving 60 de proprietari cu un fond
sg-1 constitue in ipotecg, notati
bine, cgtre o persoang moralg, care nu existg ;
acesta, adic
de 3milioane

qi

si-au inchipuit el legea ar cere constituirea unei


ipoteci anonime, i dupg ce s'ar fi constituit aceastg
SON

34

ipoteca anonira., contra nu. nurnai a legei creditului funciar, dar si contra legei civile, atunci societatea sa poata functiona. Stranie idee.
D. Pogor vine si zice: nu vedeti c societatea nici c putea sa emit'a lettere de gagiu,
pentru c aceast6 societate trebuie s aiba' mai infain constituit un fond de garantii care s'a autorize
pe consiliul de administratiune a elibera lettere de
gagiu? *i care era acea garantie? 0 ipotecii, de
3 rnilioane in averea a 60 de proprietari fonciari.
Acestea dic sa se constitute in niste victime nobile

generoase, sa-si ipoteceze proprietatile lor,


garanteze viitoarele lettere de gagiu. Ei bine,

ca s
aceasta n'a voit-o legea, i dacil ar fi faeut-o fiti
siguri, Domnilor, ea', nu s'ar fi Osit 60 de proprietari care s'a-E,4i institue ipoteca ea sa serve de

garantia unor viitoare lettere de ogiu. i c 1111


este asa voin proba-o in doua cuvinte.
Legea a fost foarte practica', si proba a fost
aEA, este ca institutiunea exista. Ceeace spune D.
Epureanu sunt substilith.ti de forma. Cftnd legiuitorul spune c6 mai intaiu se va forma, un comitet

compus din 3 proprietari dare sa faca% un apel


spre a vedea daca proprietarii simt trebuinta de
o asemenea asociatitine, a creat o asociatiune do
impPtimutati, iaI ira de imprumutatori.

Legea zice: pentrn ea societatea, pentru ca


nstittitiunea ereditului foneiar sA se constitue, tre-

35

buie sa fie 60 de proprietari, dari sa reprezinte


un capital de trei milioane, qi dari sa declare et
voesd A facg parte din societate, ct voese sa, se
imprumute and garant1O ipotecar a. in mosiile bor.
El, bine, Domnilor, dAti din proprietari au ras-

puns la acest apel ? Au raspuns 136 de proprietan


au declarat c voese sa, faca parte din societatea credituluti fonciar.

Iata dar dovada eea

mai mare ea -tura voeste, ca taxa sinate trebilintA


a se infiinth aceast thstitutinne. Acesti 136 de
proprietari reptezinta un capital de cinci milioane,

at cere legea pentru ea societatea A fie constiWit& Vedeti dar ct proprietarii acestia sunt tn
numar mai mult de indoit, si reprezinta un capital aproape Indoit de ceeace se cere pentru ea societatea sa, fie constituita,. Dar oare acest raspuns
al proprietarilor c voes s faca parte din societate, sg, fie el efemer? Nu, Domnilor. In Adev6r
nu toti acesti proppietari cari constituesd societatea

au dat gara* ipotecare

III fondurile lor; insa


Inscrierile prin care ei manifesta dorinta de a face
parte din societate constitue pentru ausii obligatiunea de a so imprumuth dela societatd and ca
garantie ipotecar'a cutare Inosie a lor. Cu acesta
conditiune s'an facut toate inscrierile proprietarilor,
si prin ttrmare aceste declaratiuni tk lot de a
face parte din societate constituind pentru dansti
obligatitinea de a se imprumath, acoi earl un vor

36

executh aceasta', obligatiune vor da loc la cereri de


&mile interese contra lor din partea societAtii.
Astfel dar find lucrul, odatA ce aceste forme
preliminare au fost indeplinite, adic, odata, ce s'a
complectat numArul de 60 de proprietari earl s'au
Inseris declarAnd e voiese s faert parte din societatea ereditului foneiar, en obligatiunea de a se
imprurnuth dAnd soeietAtii inseriptiuni ipotecare,
luate asupra moviilor lor, odatA, deci aceste formalitAti indeplinite, soeietatea s'a gAsit cu drept
cuvAnt instituitA, vi cand legea Ii acordA vase luni
dela constituirea ei pentru a incepe operatiunile

sale, acest termen abia a inceput a eurge de o


lunA de zile.
Vedeti dar, Domnilor, cA toate argumentele,

tot sistemul D-lui M. Kostaki cade, pentru eA, el


se bazeazA pe art. 3, care nu prevede cleat dispozitiuni, provizorii, tranzitorii.
Viu acum la D-nu Pogor.
D-sa zice el, dadi societatea ar fi fondatA,
atunci letterele sale de gagiu ar aveh credit, Ins
ele nu au credit, pentru cA societatea nefiind fondatg, creclitul letterelor sale de gagiu nu este asigurat prin garantia ipotecar i solidarA acelor
60 de proprietari necesari pentru fondarea societAtii.
V om rAspunde Onor. D-lui Pogor cA legea nu con-

stitue aci pe nimeni fondator, ci societatea credi-

tului fonciar e bazatl pe un alt sistem. In siste-

37

mul acestei societ6ti, garantia letterelor de gagiu,


creditul lor, nu depinde dela persoana moralg,, juridic, dela firma societAii, ca s zic aqa, nu depinde dela moclul de constituire a societ44ii, in
sensul in care a vorbit D. Aslan; creditul letterelor de gagiu ale societAii fonciare depinde dela
fondul de garantie ce a ipotecat fiecare asociat,
depinde dela dubla ipotecl, prin care garanteazg,

imprumutatul in moia sa pentru surna cu care


s'a imprumutat in special, i garantia ipotecarg,
colectiv, i so1idar a tutulor asociatilor imprumutati, aceasta garanteazg totalitatea letterelor de
gagiu emise de societate.
Iatg, Domnilor, adev'arata qi serioasa garantie
care formeazg, creditul letterelor de gagiu ale so-

cietii

creditului foriciar.
Dar, D. Aslan zice cg, societatea a emis pang,'
acurn foarte putine lettere de gagiu, si cg, aceasta e
o dovadg, cg, de nu au credit in piatg. Voi rgspunde

d-lui Aslan cg, aceasta nu provine dela aceea c6


scrisele societa.tii nu au credit ci dela scrupuloasa
serioasa procedurg, ce intrebuinteazg, consiliul de
administratiune in emiterea lor, observnd ca fondurile ce se ipoteceazg, sg, nu fie gravate de alte
sarcine i ca eva1u6rile sg se facg, juste si conform legei.

Prin urmare, in aceastg, privint, eu nu arn


decat s exprim recunos,tinta qi cred c

i Camera

38

va exprimh multumirile sale consiliului de administratiane pentru seriozitatea cu care procede...


D. Ghika. Da.eg 'mi permite D. Ministru
4'1 intrerupe, voi rAspunde D-lui Pogor C consiliul de administratiune ad creditului fonciar, nu
arunch" deodat4 pe pieata Bucurestilor dou'a" trei
milioane de franci in actiuni, ci emite act'iuni numai in proportinne en sumele imprumutate qi garantate prin inscriptiuni ipotecare.
D. Ministru de externe. Ash dar, Domnilor,
vedeti c obiectiunile D-lui Pogor, cad cu totul
pentru c ereditul scriselor societ6tii creditului fonciar este asigurat prin garantia ipotecara, si golidarg a tutulor proprietarilor asociati imprumutati,
care garantie solidarg face a se pune cea mai

mare Lagare de seamg spre a nu se impnimuth


cleat 4cei cari vor oferi garantii hipotecare solvabile.

La finele anului 1873 abia incepuse a NueOona, societatea, i cerenile de imprumut s'au ridicat pAn6, la suma de 5 milioane si mai bine.
PAnd aeum v'a spus D. Ministru de finante, s'au
efectuat imprumuturi de 374.000 lei du$ toate
formele cerute de legi. Ast6,zi sunt numite in total 88 de comisiuni de evaluare; aceste comisiuni
proced in lucrgri la fata locului, si Ong, la finele
lui Ianuarie s'au fcut evalugri pentru un milion
500 mii de lei, si in curand credem ca' se vor

39

terminh toate evalugrile pentru Imprumuturile ce-

rute On/ astazi.


Vedeti dar, Domnilor, c societatea prezintl
-Orli intregi si comertului in particular, garantiile
cele mai solide, atat in partea materialA cat si in
partea moralg, cgei consiliul de administratiune
procede in lucrAri ajutat de comisiuni de anchete,
de comisiuni de evaluare, cari lucrearea cu cea mai
mare seriozitate

ecuitate.

Ei bine, Domnilor, in fata tutulor acestor


fapte cand se constatti eh' societatea e constituitA,
duph' formele prescrise de lege, cand din fapte existente se constat ci letterele de gagiu au toath,
garantia ce le d6 legea si ca" ele se bucurd de tot
creditul comertului, mi se pare nedrept si nu In interesul trii a veni sa" lovim Inca din fash" aceastri institutiune ata1 cle folositoare t6rei noastre. (Aplauze).

Mie 'mi pare bine c'a" s'a fAcut aceastA interpelatiune,

cAci mi s'a oferit ocaziunea a NI probh

pan4 la evidentg meritul i creditul de care se bucurA, si de care se va bucurh institutiunea creditului fonciar in axa noastrd. (Aplauze).

VI
Monitorul Oficial" No, 49 din 1/13 Marfie 1871

Bugetul ministerului de culte


Ministerul prin bugetul rectificativ, a cerut oareeari sporiri pentru personalul cancelariilor Mitropoliilor
i Episcopiilor. Comisiunea bugetarg a respins sporurile
cerute. Ia cuvantul pentru a le aphrh B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru adinterim la Culte fi


Instruqiune public. Domnilor, dela toate mitrotropoliele i episcopiele din WA' s'a prima la minister cereri pentru acele juste i necesarii adaose
ce vi se propune aci. Unul din sporurile ce se cer
aci, este acela ca, efilor de cancelarii sg, li se deh,
pe langg, cei 200 lei ce primese acum 11106 eke

150 lei pe 1un. MitropAii i episcopii cer acest


adaos arglAnd cg, cu suma neinsemnatg, ce se dg,

astzi nu pot ggsi oameni cu capacitatea cerutg,


pentru a fi efii unei cancelarii. i in adevg,r, Domnilor, 200 lei pe lung, este o leafg, atat de modicg,,

41

in cat cred eh Dv. sunteti convinsi c e imposibil


de a se ghsi oameni cu cunostintele trebuitoare
pentru a servi ea sefi intr'o cancelarie, as dar,
vedeti c eererea relativh la sefii cancelariilor este
i trebue sh fie acordath. Comisiufoarte 1egitiiii
nea insh a respins nedrept acest adaos, duph cum
a respins in bloc, pe toate celelalte dela acest ca-

pitol, farl s caute a-si dh seama de fiecare din


ele in parte si sa'. prirneasch pe cele juste, si pe
cele intemeiate.
Asemenea in cestiunea economiilor, episcopiele

ea si mitropoliile, nu au economi i cer un adaos


de un econom. Acesti functionari in adevax, Dornnilor, sunt indispensabili, i ar trebui st-i incuviintati, pe cath vreme mentineti mitropoliile, epis-

copatele, palatele lor si in fine toata, demnitatea


bisericeasch. Chei ce este un econom ? Economul
este un ingrijitor superior atasat pe langh persoana
mitropolitilor i episcopilor, dar mai eu seamh' un
ingrijitor al zidirilor mitropoliilor i episeopatelor.

Apoi cum voiti Dv. sh desfiinthm un asemenea


post, care are misiunea de a ingriji de starea materialh a edificielor episcopale ? Ash dar, cred c.
veti incuviinth atat adaosul lefilor cari sunt atat
de modice, cat si mentinerea economiilor, pe cari,
nu trebue sh-i confundati en ceilalti impiegati bi-

sericesti, pentruch sceia nu pot face functiunea


unui econom.

42

Domnilor Deputati, ori cari ar fi consideraiunile ce ar pqte sfi v facsa, a respinge adaosele
cerute, acestp consideraOuni nu pot fi deal cele
ce se afl'a," jn cestiunile bugetare, adic4 o cauzg de

ecopomie. Consideratiunile emio de a Boliac


de D. Koaniceanu, nu pot fi decat personale

si nu pe ele s'ar intemea Camera


spre a respinge adaosele cerute, C6ci imi pare
eau i protestez si ca guvern si ca Roman, atat
contra aseqiunilor D-lui Boliac, din cari an reale D-lor,

zulth c statul an fi despoiat biserica, cAt si


contra acuzilrilor ce D. KoggIniceanu
fkut
capilor bisericei noastre.
cm

In adev'ar, Domnilor, D, Boliac, cu un ton


ironic, si sAgni permit'a a-i spune, mai pre jos de
subiectul ce e tratearth', adic6 de biserica noastrit
str'abunA, ne spune c in desert mai avem economi

pe la episcopii; c6ci am that toat averea prelatilor si economii nu an mai aveh ce economisi; ea,
in monstiri si in palaturile episcopale cant cucuvaele; c nu ar mai fi de economisit decAt poate
onorariele episcopilor si alto asemenea fraze i aserOuni ironice i nefundate.
Dar aceasth, argumentatiune, repet, nu este
Ia InAlOinea subiectului care se tnateazd; Thsusi

D. Koganiceanu a inteles aceasta, cxci nici D-lui

nu a aprobat pe D. Boliac; dar s'a pus pe un alt


tAram tot atilt cle rAu, spre a refuza suma ceruta'.

43

D-lui s'a constituit, nici mai mult, nici mai putin,


in judecator suprem al prelatilor nostri, i facndu-le procesul in felul D-lui, a conchis e6, nu trebuie a le ameliora acest serviciu de cancelarie.
Ambele aceste puncturi de vedere i 41e D-lui
Boliac si ale D-lui Kogalniceanu, sunt egal gresite, egal ratacite si nefondate.
Nu veriunul din aceste puncturi de vedere
se va aprobh veri-odata de Camer5. Si fiindca ennose foarte bine aceasta onor. majoritate.asigurez
Inca ea, chiar daca &Ansa ar refuzh suma ceruta,
aceasta r fi numai din simple consideratiuni de
economie, iar

nici cum pentru consideratiunile

emise de D-nii Boliac si Kogaluiceanu.


Nu este exact ca s'a despuiat biserica, dupk'
cum a zis D. Boliac. Statul luAnd administratiunea bunurilor monastiresti, n'a facut deck a exer-

cith un drept care de fel si natural 1-a avut totdeauna. Acest drept fusese numai delegat superiorilor monastiresti, caci n'au fost veri-odata proprie-

acelor averi pentru ca sa se poata zice ca


ei s'au expropriat. Nu, Domnilor; superiorii bisericilor an avut numai un drept de administratiune
locala pe care-I exercitau tot in numele puterei
centrale. Acea putere centrala vazAnd Insa raul ce
superiorii faceau din acel drept, s'a substituit in
locul lor, an exercitat insusi dreptul ce-1 delegase
tan

pang, aci superiorilor monastirilor.

44

Aceasta nu va sa zica de loc nici despoiare,


nici expropriare.
Proprietatea este aceias; destinatiunea acestora
este aceias. Administrandu-le Statul, veniturile acelor averi servese acelas scop ca si in trecut; tot la

scopuri de bine-faceri; cum intretinerea santelor


localuri, cum scoalele, spitalurile, milele ce se im-

part, si alte asemenea scopuri pioase si de bine


in general.
Ash dar vedeti, Domnilor, eh' foarte neexacte
sunt observatiunile D-lui Boliac, din care ar puteh

cineva deduce ch' Statul ar fi fost un usurpator


un despoiator...
C. Boliac. Protestez; n'am zis ash. Am stat
si eu alhturi cu Statul pentru secularizarea bunurilor manastiresti.

D. Ministru al Cultelor. 'Mi pare bine ca


protestali, fiindca astfel nu se va da cuvintelor
Dv. sensul ce imi pare ca 1-a avut; se vede ca
v'ati exprirnat rau, i acum ati facut s restabiliti
ideea D-voastra, mai lamurit.

Acum dar intreb altceva: daca, s'a luat de


catre Stat administratiunea acestor averi, este oare
adevarat e s'au lsat sau trebui a se lash locasurile sante in pargginire? Este iaras tocniai adevarat c prin palaturile episcopale canta cucuvaele?
Nu, Domnilor, se exagereaza toate.
Este foarte exact ca monastirile, c monu-

45

mentele religioase au nevoie de multe reparari


restaurari. Acest rau dateaza Inca din timpii child
superiorii lor le administrau veniturile. Dar reparatiunile si restaurarile se fac pe fiecare an. Mij-

loacele bugetare nu ne-au permis a le face in


mai mari proportiuni. Dar pe fiecare an se fac.
In anul acesta chiar si in cel viitor sunt prevazute in bugete sume mari, i cred c pe viitor
se vor prevedeh si mai marl pentru acest scop.
Inst toate aceste restaurari au sa se faca treptat, pe
cht mijloacele von permits. Dar scopul, dar tendinta va fi aceeasi, i acest scop nu se va per&
un moment din vedere.
Apoi child destinatiunea, chnd scopul intrebuintarii veniturilor este acelas ca si mai Inainte,
cand prin administratiunea Statului nu s'a inteles
a se lash in paraginire sau in suferinta, nici ecaretele, nici trebuintele i interesele bisericei, pentru.

ce atunci se cauta de unii a se denaturh cestiunea si a se refuzh suma ceruta pentru consideratiuni streine de dAnsa?
Dae a. se cere chtiva impiegati spre a ingriji si
a mentine in buna stare acaretele sAntelor monastiri, este cA intelegem a conservh acele acarete.

Da, D-lor, buna stare materiala a bisericei face


mult pentru mentinerea autoriatei si prestigiului
bisericei noastre. Statul este dator ca s cleh pre-

46

latilor toate mijloacele d'a se tine la inatimea


demnittei i misiunei bor.

Domnilor, am v/zut si in alte th'ri fandu-se


de Stat administratiunea bunurilor bisericesti; astfel este do exemplu Italia, care asemenea a secularizat bunurile mon/stlresti. Ei bine, v`a m/rturisesc c/ am admirat, cA am chiatorit in Italia,
solicitudinea Statului i sacrificiile ce face pentru
Intretinerea i reparatiunea monumentelor religioase.

La noi asemenea, in raport cu mijloacele ce avem,


se face sacrificii si au s'a se facrt si mai mari
pentru acest scop. i la noi, cu atAt mai mult,
cg singurele monumente ce he-au ramas, stint mai
ales monumentele religioase cari au o real/ hnportant/ artistic/ si istoricsa.
Nu faceti Ns/ o cestiune insemnat/ cAnd este
vorba de a se ameliorh pozitiunea catorva impie-

gati pe la episcopii, and este vorba de a se infiinth un econoin, care este un functionar de ordin
administrativ, ins/rcinat cu privigherea intereselor

materiale, cu intretinerea in bun/ stare a acelor


locasuri.

D. KogAlniceanu cant/ a face i din aceast


atilt de simplA cestiune un cal de b/t/liA, mai ales
contra capilor bisericei noastre. D-lui alearg/ mai
intai la un argument de form/ exterioarrt, v, eonsili s6 nu adoptati aceast/ suma", tot pe baza re-

frenului s/u obisnuit, cit adicA, nu o puteti dis-

47

enth cu ocaziunea bugetului rectificativ pe ainil


1874, ci cu aceea a budgetului definitiv pe anul
viitor 1875.
Pe ce se bazeazri, aceast'a 8ubti1A distinctiune
intre cele doul bugete. D-lui nti ne-o spune.
Acest argument f`ara' nici-a bazg, cade cu atht mai
mult cii 'au Votat dep, i alte imbuna'atiri ne-

prev6tute prin bugetul definitiv, si adaose prin


eel rectificativ, iii sume mai mari decht cea modesta ce se cere actin.
Ash dar, aceastg obiectiune de formA nu are
nici-o valoare. Odatii ce este discutiune bugetard,
si odata, ce o trebuint6 existh', ea se poate constath

indestulh.

Dar D. Kogillniceanu a mer8 mai departe.


D-lui a voit a face aci procesul prelatilor nostri,
spuind cA, nu vecle dlii partea lor decht cereri de
adaose de functionari sau de lefuri, in loc Indestalarea trebuintelor morale ale popnlatiunei
noastre". Sh-mi permit6 a-i spune ch. afirmatiunea

D-lui nu are nici-o tine, pe cht nu va aduce


probe, cu atht mai mult dtC
cred tocrnai in
i
curentul lucririlor
materielor religioase. Se stih,
din contra, i toti cunos ci prelatii nostril, in
limitele posibile si ale mijloacelor ce au, isi fac
datoriile lor morale si Ii indeplinesc misiunea ion
cea frumoasi. (Aplauze).
Dach' D. Kogalniceanu crede insa, cii primatal

48

Romaniei a facut rau a nu permite a se asculth la


teatru in saptmana mare Stabat Mater, care este o
muzica mai placuta, deck cea din bisericele noastre,
aceasta este o cestiune de gust a D-lui Kogal-

niceanu, care nu priveste nici pe Primatul nostru


nici mulVmea poporului nostru. Si de vreme ce
D. Kogainiceanu, anticivand asupra interpelarei
D-sale, a exprimat aumai asta, eritica, pozitiva

contra P. S. S. Parintele Mitropolit-Primat al Ronaniei, apoi. ii pot Inca adaogh ca aceasta critica
se poate adres i ministerului meu, caci si eu am
primit si am ineuviintat dispoziiunea luata, de
Eminerqa Sa; 8i aceasta, nu dintr'un punct artistic, ci pentruca am gasit-o conforma cu datinele
strbune, eu sirntimintele religioase ale populatiunei

noastre, cari opresc ca in saptamana mare sa fie


spectacole puMice de once natura. (Aplauze).

Dar D. Kogalniceanu ne spune ca muzica


bisericeasca a noastra, nu este frumoasa, ea Stabat
Mater Se poate ? Lisa ce s placi natiunei, mesei
populatiunei noastre care nu este ash de inaintat'a%
'in gust ea sa aprecieze frumusqea muzicei a celebrilor maestri ! Ea, ea muzica bisericeasca, prefera, pe aceea care vorbeste inimei sale si dupa.
ritul religiunei sale. Cu timpul se va mai perfectionh si gustul artistic, si muzica bisericeascg se va
mai transformh, insa pang, atunci respectati credirqa
si simtimhntul religios al natiunei; nu veniti en sub-

49

stituiri filozofice abstracte sau cu considerAiuni


artistice, spre a combate sau a daramh aceasth cre-

din* caci ati risch a nu pune nimic in loc i


v'ati pomenl ca acolo, unde ai crezut s puneti ftlozofia s gsiti neantul. (Aplauze).

Nu criticati dar dispozitiunea luata de primatul Rornaniei, eaci ea este eonforma cu datinele
strabune i cu simtimantul religios al poporului
nostru!

D. Kogalniceanu a mai formulat o alta critied, prelatilor notri, aceea ea nu au predicatori


prin biserici i ea astfel nu indestuleazh trebuintele morale ale populAiunei Ei, Domnilor, .1 eu
ai dori sa vad i s aud predicatori in bisericele
noastre. Dar este vina prelatilor ca nu avem predicatori? Dar. Domnilor, preclicatorii nu se inventeaza, ca i oratorii! Lhsati ca timpul sa produca
pe aceti predicatori. Faceti s ridicam en totii
seminariele; faeeti ca instructiunea i educatiunea
religioasa sa se perfectioneze, ridicAi, In fine, clerul
i yeti aveh atunci predicatori; Ii yeti aveh la fel,
s aveti nevoia a-i cere dela prelati I singuri
ei se vor iv caci geniul i talentele se ivesc de
sinele, fara sa aiba trebuinta, a se reclamh de altii

fr

ca s vita la lumina.
Ah dar, Domnilor, repet 1. ma rezum: inteleg ea onor. Adunare, pentru motive de economie sau de oportunitate, s zica : nu este nevoe
29006

50

Inca de aceste adaose. Eu am demonstrat necesitatea lor, i sper e i Camera o va intelege.


Cred insa a exprimh sentimentele ei, si mai
ales ale majoritatei, cand afirm ca nu admit, nici
aprob consideratiunile D-lor Boliac i Kogalniceanu . . .
Voci. Ash este.
B. Boerescu, ministrul Cultelor. Cestiunea este
simpla bugetara, i intentiunea guvernului si a

Camerei este tocmai de a nu se lash in paragine


palatele episcopale, tocmai de a nu se pustii monstirile, tocmai de a ridich situatiunea morala si
materiala a bisericelor, in proportiune cu mijloacele noastre. (Aplauze).
La nite replice ale D-lui Cezar Boliac i M. Koghlniceanu ra'spunde B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru cie Culte ad-interim.


D-lor, D Boliac mai mult a glumit, si de aceea
nu pot a-i raspunde nimic. Astept interpelarea
de liber-eugetator a D-lui Kogalniceanu i atunei
Ii voi mai raspunde. Va declar Insa mai dinainte
ea, ea ministru al Cultelor i ca Rorn64-1, sunt dator
a'respeeth pe prelatii bisericei romane, si ca in materie de dogme si de religiune, eapii bisericei
noastre vor aveh mai mult credit deck D. Kogalniceanu.

Ati vazut ce face D-lui; se agata de un en-

51

vant din rezumatul explicativ coprins In buget,


se agath de euvantul canoane, cg, adich Infiintarea
unui econon3 s'a propus si de sinod ea un ce
conform si cu canoanele i de ael se pune a face
spirit contra sinodului i contra prelatilor, zichnd
ca, tot ce a produs Sinodul duph canoane este
cererea de a se infiinth aceti economi.
Se insalh D. Koghlniceanu. Sinodul, abia inflintat, a produs multe si importante luerhri foarte

folositoare bisericei noastre. Dar D-lui nu le ennoaste, se vede.

Apoi ehiar in privinta joeurilor ce a fheut


asupra unui cuvant coprins intr'un rezumat atht
de scurt ca eel coprins intr'o noth a unui buget
am onoare a-i spune c, desi eu sunt atht de incompetinte in teologig ea si D. Koghlniceanu, insh
mi explic foarte bine cum, chiar dup.a eanoane,

este foarte logich infiintarea unui econom pe la


episcopii.

In adevhr, D-lor, trebue s admitem ch,


intre servieffle unui sant loca, intrh si eele relative la partea materialh a omului; chei, D-lor, i
chlughrii, acesti soldati ai lui Cristos, sunt i ei
oameni, compusi din spirit si materih, au si ei
mash comunh, au trapeza, cum se zice. Ei bine,
ingrijirea acelor interese materiale a mesei comune
si a altor asemenea, prin eine trebue sh se fach?
Prin niste asemenea servitori. Canoanele recunose

52

o ierarchiA si nu cer atributiuni pentru fiecare

natur de servicii, fie ele morale, fie ele materiale


si iatA cum foarte bine se poate intelege ca, chiar
duph canoane s'a, se admia niste persoane insArcinate cu economia casei comune, cu ingrijirea
phrcei materiale.

D. Kogalniceanu e liber a nu admite, ofi a


nu recunoaste aceste canoane. Aceasta 11 priveste;
si iath pentru ce zic c D-lui poate fi prea libereugetAtor. i de ce nu? Sunt oameni filozofi, earl.
si-au religiunea lor proprig. Dar atunci s6, nu via,
cu Renan, a ne explich dogmele i canoanele. Aci
ne ocuram de partea practicsa si aplicabil a canoanelor si ierarchia bisericeasch; ael ne facem
teorii, ci aplicIri de mAsuri pozitive. Prin urmare
opiniunile abstracte ale D-lui Kogainiceanu pot s'a
prevaleze in discutiunea lor.
Camera este chemata, a luh toate mAsurile
cum sh ridice biserica noastr6, si a mentine dem-

nitatea si prestigiul capilor ei. Apoi nu cu modul


de a vedeh al D-lui Kog6lniceanu se poate atinge
acest dublu scop.
Erarchia si formele exterioare joach un mare
rol in biseric6 ea si in societatea civil. Intreb pe
D. Koghlniceanu, ce ar zice D-sa, chiar ca liberclgetator, cnd ar vedeh pe Un prelat fa'cand serviciul divin in alte haine decht cele sacerdotale,
in niste haine lumesti ! Nu cred ch i-ar plAceh.

53

i cu toate acestea acea persoana, ar aveh acelas

dar divin, oricum ar fi imbracath !


Apoi dach forma exterioara este ceva in lumea

aceasta, pentru ce se mirh, D-lui ch, se Pun episcopii intr'o inalth ierarchih soeia1 i primesc remunerarea unui ministru, cum afirm6 D-lui ? Oare
aceasta este mult ? Dar este abia suficient ca sh
mentinh rangul san in societate.
Dar D. Koghlniceanu ghseste e Mitropolitii,
ch Episcopii nostri, nu dau destule mile.
Ei, D-nul meu, fiti buni si nu intrati in viata
privath a prelatilor, nu numhrati obolul ce fiecare
poate c1 shracilor ! Lhsati aceasta constiintei fie-

chruia! Nu vh constituiti in inchisitor gratuit ,


caci nu ati afl nirnie, chci adevaratele binefaceri
nu sunt cele ce se afiseazh!
Vin lush alte critice. Vine D. Bratianu, care
repeth i D-lui imputarea ch, nu avem predicatori
prin biserici. Ei, D-lor ! D. Brhiloiu a avut mult
cuvant chnd a intrerupt pe D. Bratianu, zichndu-i
ca sh se Infiiinteze mai inthi faculthti teologice;
chci, altfel cum se vor formh predicatori? D. Bratianu ar fi putut fi orator, dach nu ar fi avut

cunostinte? NIA nu vom aveh preOti invhtati,


cum voiti s avem predicatori ?
Pan/ sh, ajungem Irish sa, avem faculthti teologice i preoti invatati, trebue sa, chutam a ame-

54

liorh, aceea ee avem in limitele mijloacelor noastre.


(Aplauze).
D-nul Koghlniceanu lush voeste cu aceasta ocaziune
emite opiniunile sale; liber D-sa de a

face cum va voi ! Liber de a-si arlth toate nemultumirile sale si in aceasth priv
Stiarn ct

D. Koghlniceanu nu o s fie multumit nici in


asth ramurh, chei de ce este multumit astazi ?
D-lui, ea membru al opozitinnei, negresit ch nu
puteh cu guvernul de astlzi s aibh nici-o multumire. Aceasta era, o conseeinth a pozitiunei sale
politice.

Dar, D-lor, vh rog ea D-v. s degajati cestiunea in discutiunea de toate obieetele strhine de
dansa. Nu este vorba aci nici de teorii abstracte,
nici de liberl cugetare, ci de niste irnpiegati, care
este just a se asimila eu cei civili, duph cum v'a
demonstrat foarte bine D. Tell.
Este de datoria noastrh, D-lor, a mentine la
inhltimea sa o institutiune soeialh, atht de nemsara i binefaehtoare societhtei. Ce cerem mai mult

deal ca sh puneti pe impiegatii lor eel putin in


Thndul color mai modesti impiegati ai Statului ?
1mi pare, D-lor, c. eererea este foarte modest i lcgitimh. Vt rog, dar, s o admiteti, vor
tnd sumele ce vi se cer.

VII
Monitorul Oficial No. 50 din 2/14 Martie 1874.

Restaurarea monumentelor religioase


Cu ocazia discutiei cifrelor alocate n bugetul
rectificativ pentru reparatiunile i restaurgrile monumentelor religionse, Nicolae lonescu face aspre imputgri fos-

tului ministru de Culte Gen. Chr. Tell pentru modul

cum se face restaurarea bisericei dela Curtea de Arge,


1i propune ca comisiunea archeologia consultativg numit'a de B. Boerescu, ministru adinterim la Culte, dupa'
dorinta exprimath, in Comisiunea bugetarA, sn' nu aibe
numai vot consultativ, ci obligatoriu pentril ministru fie
Culte.

Dup5. ce Gen. Chr. Tell restabilete faptele n privinta lucearilor dela biserica din Curtea de Arge, iea
cuvAntul B. Iherescti.

B. Boereseu, ministru adinterim la Culte.

vg declar dela Meeput c Onor. D.


Ionescu a fcut o confuziune, nu numai asupra
faptelor relatate de D. General Tell, dar ehiar qi
Doinnilar

asupra principiilor constitutionale; aceast6 confuziune provine din pasiunea cc are D-sa de a face

opozitiune guvernului aproposito de mice.

56

Inteleg, Domnilor, opozitiunea D-lui Ionescu


aproposito de cestiunile politice, dar nu o inteleg
aproposito de lucrgri publice. Ce face D. Ionescu ?

Vine cu ocaziunea ideei propusg in shnul comisiunei bugetare de a se institui o comisiune pentru
monumentele noastre, si face o stranig doctring

din care ar rezult

ministerul ar fi pus sub

tutelg, intr'o poziOune adica, anormalg.


Dar nu admit cg insusi D. Ionescu s creadg
aceasta serios. Eu va" voiu dovedi, cel puOn cg,
D. lonescu nu a nemerit mijlocul spre a-i ajunge
scopul, si

ca. tot ce a fcut D-lui este o confu-

ziune si. o erezie de principii constituOonale.

Sg vedem mai intaiu, Domnilor, cum s'a


ngscut ideea acestei comisiuni? In sanui cornisiunei
bugetare s'a manifestat dorinta de cAtre toti mem-

brii ei, dorin0 impArtglita si de mine, ea in restaurarea monumentelor noastre religioase sg se


caute cat se poate mai mult a se conservh stilul
lor cel vechiu. Sunt, Domnilor, uuele monumente din

cele care s'au restaurat de pe timpi, care s'au


transformat ash incat stilul ce ii s'a dat nu are
nici un nume in stiintg. Pentru a se inlaturh dar
pe viitor acest inconvenient, pentru a se pastrh
monumentelor noastre religioase si istorice, Vechiul

lor stil, care ne aminteste fruinoasa architecturg


a strabunilor nostrii, s'a propus in sAnul comisiunei, cg, ar fi bine a se formh o comisiune de

57

amatori, oameni competinO, can s fac6 o list6


de monumentele ce rnerith, a fi bine conservate, si
apoi aceasta comisiune sl fie consultath, in toate
proiectele pentru restaurarea acelor monumente,
spre a li se conservh stilul si forma primitivg.
Astfel, aceast6 comisiune compus6 din oameni
competirrti, din arbitecti, din oameni de stiinO,
orideeftteori va fi vorba de a se restaurh unul sau
mai multe din aceste monumente, va opinh asupra
planului ce se va fi lucrat de arbitecOi ministerului.
Aceast`a idee, Domnilor, emisa, in Anul comi-

siunei bugetare, am gbit-o foarte bunI si uti16,


si am primit-o i eu.
Tata, Domnilor, imprejurgaile, sau mai bine
modul cum s'a dat nastere ideei de a se institui
aceasth, comisiune.

Ce face insA D. Ionescu din aceasta? Face o


cestiune po1itic6! Zice c an trebui ca pin instituirea acestei comisiuni sa, se constitue o tutel6
asupra ministerului, ca votul acestei comisiuni sq,
fie obligatoriu, e prin urmare ministrul sg, se
declare minore, macar cg, este rAspunzalor inaintea
onor. Adungrei.

'Mi pare rlu ea' Onor. D. Ionescu, a putut


crede un minut macar crt eu a puteh primi o comisiune cu ash drepturi, cand D-lui trebue s tie
bine cg, eu nu as sth aci un singur moment cand
an fi s, se cake in ceva drepturile puterei exe-

58

cutive! Este dar bine A, "tie D. Ionescu, c nici


vorbit nu a putut fi ca' aceastk cornisiune ar exercith o tutel'a, un control oarecare asupra ministerului. Sub un regim constitutional numai Corpurile Legiuitoare pot controlh actele guvernului;
numai inaintea lor guvernul e responsabil de actele
sale (Nplauze).
Controlul dar este aci, in rrAinile D-voastrg.

Numai D-voastra' exereitati acel control pe care


adesea II invocg D. Ionescu in termeni mAgulitori,
chnd vrea. s complae6. majorittei Camerei, and

vreh a doblndi un vot in favoru-i; iar astki


vedeti cum trateazsg majoritatea, imputhndu-i ch'si
exercith, en uqurint6 importantul ei drept de con-

trol. Din aceast eauz6 se vede e voqte a cedh


unei comisiuni extraordinare un drept aparOn'and
numai Corpurilor Legiuitoare.
Numai pasiunea opozitiunei poate s produch"
asernenea confuziuni de principii.

AdevArul este e6 nu a fost si nu a putut fi


vorba dee'lt de o simpl cornisiune, numith, de
guvern, eu vot consultativ numai, spre
da
opiniunea sa asupra planurilor arhitectului spre a se
eonservh stilul monumentelor ce ar fi a se restaurh.
In aeeasta ar consth atributiunile acestei comisiuni,
pe care eu o cred foarte utith,, ale cAreia lumini
pot s, fie folositoare ministerului inaceasat privintA,

0 care cred

el va d rezultate satisf6a,toare.

59

Sa nu credeti, Domnilor, e daca mernbrii


acestei comisiuni sunt onorifici, nu se vor gasi
oameni care sa o compuna. Din contra, eu cred
ca se vor gasi asemenea barbati, qi Inca' din cei
mai speciali; eaci onoarea artei va fi an stimulent
suficient spre a-i face sa primeasca aceasta misiune, nu atat de ostenitoare, dar mult folositoare.
In privinta rnanastirei de Ares onor. D. Tell

a restabilit adevarul; dar eroarea D-lui Ionescu


eu ered c, provine mai ales din darile de seama
gresite despre desbaterile Senatului, date de Stirnalele cad au exploatat atat i aceasta cestiune.
In aceste dari de seama, in loc sa se zica c aceea
ce am declarat eu, c adierA o cupola care era innaintea bisericei s'a desfacut, s'a zis el turnul
biserieei s'ar fi darAmat. Dar aceasta nu este adevarat, Domnilor! La biserica nu s'a dararnat nimie

si nu s'a facut alte lucrari deal numai intarirea


bazelor i aridicarea de schele.

Ash dar mai repet : numai cupola care era


inaintea bisericei, s'a desfacut; i chiar aceasta nu
s'a daramat, si arhitectul ma asigura ca, mai toate
aceste pietre se conserva intacte.
Eu, mult mai inainte de a mi se face interpelarea la Senat, am numit o cornisiune, compusa
din mai multi oameni speciali i amatori, care
chiar astazi se afla la fata locului, spre a examina lucrarile ce s'au facut, a1i dh ideea asupra

60

lor, precum qi asupra lucarilor ce au a se face


pentru restaurarea complectg, a monumentului. Atept acum ca nerdbdare raportul acestei comisiuni,
care imi d toatd garan0a c va lu mdsurile ne-

cesarii pentru a nu se face nici o greald in exe-

cutiunea lucrdrilor, 0 Wept cu atAt mai mare


nerdbdare acest raport, cu ct primdvara se apropie, 0 trebue sd se inceapd lucrdrile conform instrucOuniior celor mai buni arbitecti. Sper astfel,
Domnilor, c restaurarea monuinentelor noastre se .

va face, cu aceste masuri, in cele mai bune con-

VIII
Monitorul Oficial" No. 52 din 5/17 Martie 1874.

Gradatiunea prof esorilor


Tot la budgetul cultelor se naste o discutie lunga
referitoare la intelesul art. 387, al. 2 din legea instructiunei publice, dacA gradatiunea prevazut acolo pentru
inv5fatori este aplicabil i la profesori. In aceast discutiune iea cuvntul i B. Boerescu.

B. Boereseu, ministru aclinterim la culte qi


instructiune publica. Domnilor Deputati, simt de
datoria mea a adqogi cateva explicatiuni la cele ce
s'au dat pana' acum asupra acestei cestiuni.
Este bine ca Onor. Adunare, s proceadg, In
aceastq cestiune, ca qi in altele, fth nici un fel
de prevenOune,--si mai ale cAtre unii din Domni
mernbri ai majoritg,tei mg, adresez, spre a-i rugh
sq. voteze fqr6 preventiune in aceastg, cestiune.
Am auzit cu rarere de rAu pe D. Leon Gbika
vorbind cu oarecare pasiune in contra profesorilor,
pentru un drept ce ei reclamq in virtutea legei. Dar
sit procedgm gradat.

62

S6 ne intrebam mai inthiu : oare corpul profe-

soral este el atasat la o institutiune utilh societatei sau

nu? Este el oare o institutiune necesara, care are o


misiune mare de indeplinit i indispensabila orichrei
societa0 Negresit e da! Daca este ash, atunci
trebue s tratam cestiunea cu dreptate si solicitudine,
precum facein cand este vorba de mice institutiune
folositoare si indispensabila societatei. SI nu ni se
aduca inainte eke un caz izolat din care sa se generalizeze o deductiune in contra profesorilor.
S'a nu. ni se zica., eh, daca, de exempla, un
profesor nu ii indeplineste datoria, tot corpul profesoral trebue sa fie condamnat. In privinta aceluia
care nu-si indeplineste datoria s fim foarte severi,

dupa cum cu mare dreptate a zis D. Tell, dar


ti indeplinesc
datoria. Fiti drepti catre acestia din urma spre a
puteh fi severi contra celor d'inthio.
Asemenea sa nu ni se zica ca, dach unii din
profesori sunt intr'o pozitiune sociall mai ridicata
respectati drepturilor celorlalti can

deck altii, de aci sa se deduc

profesorii, in
general, sunt avuti si nu au nevoe de solicitudinea
acestei adunari. Aceia despre cari a vorbit D. Leon
c

Ghika sunt rani, ei fac o foarte mica exceptiune,


si nu prin asemenea consideratiune ati puteh D-stra

acuzh injustitia ce ati face profesorilor, a caror


misiune este un adevarat sacerdotiu si a caror cariera este numai sacrificiu si abnegatiune. (A plauze).

63

Dacd unii din profesori, prin eunostintele i


specialitatea lor, prin munca lor pot sd exercite i
o altd profesiune, imi pare ed aceasta nu este un
rdu, ci un bine chiar petru scoale. . . (Intreruperi)
Negresit, Domnilor, cdei imi pare cd mdrind pozitiunea si demnitatea unui profesor in societate,

nu este un rdu, poate fi un bine; edci aceasta


11 va obligh a fi 0 mai ingrijitor in indeplinirea
misiunei sale.

Nu puteti D-voastrd sustine ca un profesor


nu poatd exercith i o altd' profesiune, cand
talentul salt i-ar permite aceasta... (Intreruperi).
Li aceasta nu o zie nmnai pentru advoeati, de
cari pdreti a vd preocuph mai ales; edei sunt si
s

medici

architecti si pictori, cari fae parte tot

din corpul profesoral. Ei bine, pe toti acestia ati


vol a-i opri de a-si exercit profesiunea lor? Dar
atunci ar trebui s ziceti c cineva, ea ed fie bun
profesor de medieind, de drept, de maternatied,
trebue sd fie medic rdu, sd nu aibl clienteld, etc.
(ilaritate, aplauze). tid, rog dar, sd lepttdati preventiunile pe cari le-am vdzut cd, le-au unii din
D-nii deputati, cari decAte ori este vorba de corpul
profesoral, aratd un fel de antipatid., care nu se

poate explich. Nu trebue sd se arate aceste preventiuni in contra corpului profesoral and, in
general cariera unui profesor este atat de modestd,
afard de cdteva exceptiuni pe la facultdti. In

64

adevar, afara de aceste putine exceptiuni, care

alta cariera este mai modesta si mai plina de


sacrificii decht aceea de profesor? Care este perspectiva de inaintare? El st a. pe loc toata viata ;

caci irt adevar este cu atat mai bine pentru instructiune, cu cat profesorul va sth In loc, inamo-

vibil. tin profesor nu are timp a face nici comert, nici alte intreprinderi. Prin urmare de ce
speriati, daca, legea i-a dat drept la o mica
crestere de remunerariu? Remunerariul lor este
destul de modest la inceput, i numai cu vechimea
serviciului se sporeste. Nu este drept dar s ressn va

pingeti aceasta justa compensatiune; caci i echitatea


ji legea este pentru dansii; interesul social este Inca,
In favoarea lor, i trebue s ineti seama de aceste
puternice consideratiuni.
Sa.examinam insa cestiunea numai sub punctul
de' vedere legal.

Domnilor, cand vi s'a cerut un adaos de remunerari bazat pe gradare pentru unii profesori
din gimnaziile din toate orasele tarei, din facultatile din Bucuresti si Iai, pe ce a fost el bazat? D. Tell v'a expus fazele prin care a trecut
aceastit cestiune; eu am sa adaug putin.
Aceste baze sunt un regulament al eforiei din
1860, o lege a Moldovei din 1852, si legea ac-

tuala din 1864. Paint la 1871 s'a aplicat in mod


constant si permanent regulamentul din 1860 si

65

legea din 1852, in sensul acesta ca,, dupA 8 ani


de serviciu dela numirea sa, un profesor primeh
mi adaos de leafa,, si dup 12 ani un alt adaos,
care, pentru profesorii de facultti nu puteh trece
peste 2.000 lei vechi.
Ei bine, mult este, D-lor, exorbitant este ca,
dup'a, 12 ani de serviciu, un profesor de medicina,
un inginer, un legist, s ajunga sa, aiba, o leaf/
de 2.000 lei pe lun ? Dar un magistrat de curte

are deodata 2.000


profesor ati ggsi c

lei

pe lund,

pentru un

aceasta este mult

dupa

12 ani ?
Pupa legea din 1864, remunerarea profesorilor,
dupg, 12 ani de serviciu, se indoih; astfel incat
dup a. aceasta, lege, cifra ce s'ar cere dela Stat ar

fi mult mai mare cleat cea propusg, de noi. De


aceea s'a si aplicat in fapt gradarea, Ong, la 1871,
dupa regulamentul eforiei. Daca, de atunci nu s'a
mai aplicat, cauza nu a fost ca, Camera ar fi dat
un vot interpretativ contrariu, dupa, cum foarte
ran a inteles D. vice-preseclinte Manu, ci s'a suspendat acea masura din cauza ilumai de economie
bugetara.

Dar acel vot se poate modifich prin

alt vot; ca.ci numai ceeace se voteazg, ca lege dupa


regulele prevazute de Constitutiune, este obligatoriu
pentru Camera', si pentru guvern, si nu se poate

modifich decal prin alta, lege. Iar cnd un motiv


de economie a Relit pe Camera s deh un vot,
29090

66

ea 11 poate modifich tot la bugete, dupg alte motive ce poate aveh.


Textul articolului 387 din legea instructinnei
este precis, el zice dupg 12 ani de serviciu, remunerariul invalgtorilor se indoeste.
Acum, oni aplicati aceea ce s'a aplicat, continuu "Ansa la 1871, cAnd 4xisth legea din 1864,
si care este mai economic pentru Stat, san aplicati
pur i simplu art. 387 si dati remunerarea indoit

la toti InvItgtorii cari au 12 ani de serviciu.


Asupra cuvAntului de invapitori, dupA mine
este pozitiv c legea s'a servit aci de un termen
generic, care se aplic'a' la totii membrii corpului
invtgtoresc. D-voastrg puteti d acestui cuvant in-

terpretarea cea mai largg sau cea mai stramt.


Dacg yeti da, interpretarea cea mai largg, dacg
-veti interpreth c remunerarea trebue indoit si la

invalgtori rurali, atunci am ajunge cam departe


cu cheltuelile. Atunci, dupg cativa ani, va trebui
sg indoim lefile tutulor acestor invg0tori, cari
acum se urcg la suma de 816.000 lei; jumAtate
din acesti invgtgtori, mi se spune din minister, cg
chiar astki au acest drept, IncAt peste 400.000
de lei ar trebui s inscrim in buget numai pentru ei.

Dar pentru ca s vedeti ca, acest art.

387 se

aplicg la toti profesorii, i c prin urmare el poate


fi invocat de acestia, n'aveti deck a citi articolele

67

urmAtoare din lege si veti vede c pretutindeni


termenul de invhttor se aplich si la profesorii de
gimnazie, licee i faculthti. Prin urmare, chiar
cand Adunarea ar vol s deh o interpretare judaich, cum zice D. Kitu, acestui articol, tot nu ar
putei s o fach din cauza grelei sarcine ce aceasta
ar aduce tezaurului public. Aceasta a fost cauza
pentru care si guvernul si Camera au aplicat regulamentul pana, la 1871, iarh nu legea; chci an
preferit sh fach o economie Statului ; altfel ar fi
trebuit s inscrim sume enorme in buget. Dar
nu este admisibil ca onor. Adunare care controleazg, guvernul gid cere s aplice legile sh vinh

s. zich: nu voiu sh se mai aplice legea


nici in sensul cel mai strans, eel mai economic.
Aceasta imi pare ar fi cu totul contra logicei gi
mai ales a dreptgtei.
asthzi

Acea ce v cere ministerul este aplicarea graclatiunei ash cum s'a consacrat de guverne Ora'
la 1861, ash cum sh fie aplicath cu economie,
cAci suma ce se cere abia se urc Ia vre-o
36.000 lei.
Dach ati vol sh aplicati legea ad-literam,

apoi atunci ar trebui s pltii pe toti profesorii


earl actual au 12 ani de serviciu, si atunci ati
inscrie in budget suma de 75.000 lei. Aceea ce
dar este mai drept si mai usor pentru tezaur, este
ca, pAnh la revizuirea legei instructiunei, sh ad-

68

miteti gradatiunea aceasta rnodest6, care este i


in proportiune cn mijloacele noastre financiare.
D-voastr6, D-lor, trebue sq, faceti una din dou:
on s aplicati legea dupg cum e litera ei, qi atunci

veti aduce o sarcinl foarte grea pentru tezaur,


ori voiti s v ineti de interpretarea i uzul care
a fost pAn'a la anul 1871, i atunci trebue s'a admiteti suma propusl de noi.
Logica qi echitatea cer ca s faceti una din
i in favoarea corpului profesoral. At At
echitatea, et i economia bine inteleag, cere ca
aceste dou

onor. Adunare s

curme aceast6 injustitie ce se

face profesorilor dela

1871

incoace.

i and

D-voastrl yeti face acest act de dreptate, atunci


repet i eu impreung cu D. Tell, a fiind juti
atre profesori, yeti puteh fi si mai severi in ceeace
privete indeplinirea datoriilor lor.

IX
Monitorul Oficial" No. 53 din 6/18 Martie 1874

Din nou griciatia profesorilor


La obiectiunile lui M. Koglniceanu referitoare
tot la gradatia profesorilor easpunde din non B. Boerescu.

B. Boereseu, ministrul de Culte. Domnilor,


entuziasmul D-lui Kogglniceanu pentru scoli este
straniu. D-sa se declarg foarte amic al scoalelor,
ba si al profesorilor; cgci nu voeste sg piardl
nici-o ocaziune, spre a dobandi i simpatiile acestei
clase a profesorilor. D-lui promite in viitor cg,
are sg facg profesorilor multe bungthli; insa, pen-

tru prezent le tgggdueste un drept dobandit si

bazat pe lege; pentru un mare bine necunoscut


In viitor, le combate un modest cunoscut in viitor!

Nu stiu daca trebue sg urez profesorilor a aveh


des asemenea sustingtori!

70

G. Cantili.
fereasea D-zen de asemenea
aparator!
B. Boerescu, ministrul cultelor. Dar venind
la cestiune observ ca, D. Kogalniceanu voeste mai

mt pima. in contradictiune cu mine


insumi. D-lui spune c eu in comisiune a-si fi
promis a sustine unele scaderi, dar eu aci, in
Camera', le combat. Sa-mi permita insa a spune
D. Kogalniceanu, c D-sa, care stiu ca se inseala de memorie numai dud voeste, a uitat, se
vede faptele. Eu nu am obiceiul de a uith, nici
de a nu face ceeace am promis, nici de a vorbi
intr'un fel intr'o odaie, si intr'alt fel in alta.
int Ain s

Sa-i aduc dar eu aminte faptele; si a vedea, ca


eu am aderat in comisiune, si am mentinut si aci,

scaderi la sumele cele mai marl. La altele Ins,


cari sunt cele mai mici, 'mi-am facut rezervele
mele, spre a le discuth in Camera,.
Astfel, de exemplu, la sumele mici privitoare
la functionarii episcopiilor si la gradatiunea remunerarei profesorilor de gimnasii, licee si facultati
n'am aderat la recluctiunea comisiunei. Caci aci

nu era, numai vorba de un interes material, era


nurnai vorba de o cestiune, de un principiu
pe care guvernul era dator a-1 mentine, a-I respecta. Am diferit dar de opiniunea comisiunei,
si am zis ca, am sa sustin aceasta, cestiune inaintea
Camerei; fiindca, la scoli,

este vorba de niste

71

Ia episcopii este vorba


de nite cerinte, care se 1eag6 en solicitudinea ee
trebue s6 avem pentru biserica noastrA.
Eu, ministru, eram dator a -tine la aceste
drepturi doWandite; fiindc

cestiuni de
si

o ordine moral6, spre a le expune

Camerei, ca ea sa, hot6reasca' cum va crede de

euviintg, In eunotinta de eauzg. Cand insA am


venit numai la fapte materiale, cand a fost vorba
de restaurarea dela monastirea Radu-Voda,, unde
cerusem 100.000 lei, ei bine, am primit i eu
propunerea comisiunei ca pentru anul acesta, fiind
timpul inaintat, s reducum suma numai la
50.000 lei. La repara'rile dela A ntim, unde suma

erh de 38.000 lei, am prima si eu a le reduce


la 24.000 lei. La suma de aproape 300.000 lei
pentru restaurarea teatrului, ati vgzut c am
aderat i eu la propunerea comitetului ca aceasM
suru s'a

nu mai figureze in buget,

qi

s'a se

aducA un proiect spre a se face un imprumut cu


anuitaci.

A dar vedqi, Domnilor,

Insui eu am
eonsimOt la economii de aproape 400.000 lei.
Apoi unde sunt atunci faptele in acord cu VOFc

bole Domnului KogAlniceanu. Mi se pare c6 faptele ii d Domnului Kog61niceanu cea mai corn-

plead desminOre! Eu, Domnilor am fost conseeuent; am suAinut in comitet, ca i in Camera,


cestiuni, mai ales cestiunile de principiu.

acelea

72

*i am declarat chiar in comisiune ca voiu cAuth


s luminez Camera asupra lor, pentru ca majori-

tatea sa decida cum va vol.


Asir dar, de fel nu poate fi aci cestiune de
minister. Nu de cele 36.000 lei ma ocup eu dud
Ii sustin, ei de un principiu, de nite drepturi
dobandite de invatatori, drepturi dobandite atat
prin lege, cat i prin aplicatiunea ei in timp de

7 ani. A trebuit sa caut a pune capat acelui


scandal

fie-mi permisa expresiunea

care exista

prin sea de a se vedea un profesor care are o


vechime de 12 ani avand leafa indoita, iar alt
profesor egal, care are 18 sau 20 de ani, de serviciu, sa aiba, mai putin remunerariu si pentru
ce ? pentruca celui intaiu apucase a se regula
gradatiunea, iar celui de al doilea nu.
Nu reduceti chestiunea la cifre numai, cand
vedeti ca sunteti batuti. Acolo unde am vazut oft
nu se vio1eaza nici un principin, am consimtit in
limitele posibilitatei a se face reducere,

i sumele

ati vazut ct s'au redus mai mult de jumatate de


cat ceeace erau mai inainte. Dar cand a fost vorba
de principiu, sa-mi permiteti a mentine convinc-

tiunea mea. Camera va hotari apoi cum va vol.


Eu 'mi-am facut datoria.
D. Kogalniceanu are maniera sa cunoscut
de a sustine pe profesori. Unii numesc aceasta
maniera apasatoare; eu niciodata, nu am aprobat-o.

73

D-lui a si incercat sg, fad, legi in felul D-sale


in privinta profesorilor, dar acele legi au fost in
general combgtute si din nenorocire desfiintate la
cea d'intgiu ocaziune.
Dar poate cg, preocupg, pe unii din D-v. rnai
mult facultatea de drept din Bucuresti fiindcg
numai aci profesorii sunt 5,i advocati. Eu unul
ma' glorific de a face i eu parte dintr'aceastg, facultate. Poate cg, ce stii? Unii din D-v. sg, creazg

pentrucg mg gasesc si eu in astg, facultate,


impreung si cu D. Costa-Foru, agent al tgrei in
strgingtate, poate cg pentru aceastg, s'a propus
adaosul de remunerare! De ce sg, nu fie permise
toate supozitiunile? Ele nu costg, nimic. Apoi
aci am sg, vg combat cu fapte.
cg,

Luati tabloul algturat pentru profesorii ce an


drept la gradare, i yeti vedeg cg, intr'insul sunt
coprinsi profesorii din liceul sfgntului Sava, liceul
Matei Basarab, gimnaziul Lazar; facultatea de
drept din Bucuresti, facultatea de stiinte i cea
de litere tot din. Bucuresti, facultatea de stiinte

si de drept din Iasi, etc. Prin urmare, nu este de


loc vorba numai de profesorii de drept din Bucu,resti, cum au voit unii sa, insinueze. Dar voiti
sit excludeti pe unii, voiti sit faceti legi exceptionale, scoateti atunci facultatea de drept, scoateti chiar toate facultgtile, dar nu sacrificati gimnaziile i liceele! (aplauze). Nu faceti sg sufere

74

tot corpus profesoral secundar, pentru cateva persoane contra carora aveti poate preventiuni.
Gr. Lahovari. ATA inselati, nu sunt preventiuni.

B. Boerescu, ministrul cultelor. Nu confundati institutiunea corpului profesoral en persoanele, faceti dreptate pentru toti!
Voci. Pentru toti o masurg.
B. Boerescu, ministrul cultelor. Ni se rgspunde, pentru toti, intelegand a se coprinde i pe
invatatorii satesti. Ei, Domnilor, sunt multe manieri d'a sustine un lucru! Este manierg, de a-1
sustine exagerand atata cum sa poata pica. Cam
astfel se face de unii in cazul de fata. Se pretinde a se cuprinde ti corpul invatatorilor stesti
in adaosele gradatiunei, stiindu-se bine ca Adunarea va respinge pe toti din cauza marimei chels respingeti pe profesori prin
invatatorii satesti. Aceasta va s zicg, a lovi pe
tuelilor. Voiti udie

toti, si a nu sustine pe nimeni.

Dar de ce voiti a lovi in Invatamantul secundar? Nu va plac profesorii de pe la facultati?


Nu suferiti invatatura superioara? tia este teama
Ca specialistii sa nu se Inavuteasca prea mult? Prea

bine; vrt repet Inca, nu faceti nimic pentru facultati, dar nu sacrificati gimnaziile i liceele.
(A plauze).

Pentru invatatorii satesti, repet ea' Adunarea

75

In anii trecuti le-a imbunhthtit foarte mult soarta,


in limitele posibiMui, i poate sh le mai imbunIthteasch in viitor.
Mph la 1873 aceea ce sacrifich Statul pentru
invhthmhntul rural ere, numai 700.000 de franci
de atunci s'a Mout un pas insemnat, s'a adhogat
116.000 lei, pentru imbunhtatirea reniunerarului
corpului invhthtorilor shtesti. Pasul dar a- fost
mare; dar voiti acum D-voastr s faceti o propunere exagerath in favoarea lor?
Dar atunci compromiteti soarta profesorilor
-seeundari? Ati fi dar nedrepti. Phstrati propunerea pentru o alth imbunhthtire a coaldor shtesti, pentru epoee chnd finaneele vor permite sh
o faceti. Acum faceti aceea ce se poate in favoarea
instructiunei secundare.

Dar nu, D-voastrh voiti sh promiteti Eldorado cel mai frumos, cele mai superbe imbunhttiri, numai atunci child vom veni en noua lege
revizuith asupra instructiunei; si nu criticati rO
am retras acel proiect, si un vi-1 prezint inch%
Ei, Domnilor, eu v mhrturisese sincer ea
am retras acel proiect fiindch nu-1 cunosteam,

fiindch atunci cand 1-a prezintat D. Tell nu faceam parte din cabinet, si 1-au retras spre a-1
studih, spre a mg consulth cu mai multi oameni
competinti si a vedeh ce este bine de &cut. Intelegeti foarte bine D-voastrh eh nu puteam veni eu

76

a discuth un ash proiect insemnat eu delegatii la

care erh trimis mai inainte de a-I studia bine.


Fiecare ministru este rhspunzdtor de luerarea sa,
si nu putearn luh aceasth rhspundere mai inainte
de a cunoaste bine proiectul prezintat. Child il
voiu studia, cand voiu crede c sunt gata spre a
aduce un ash proiect inaintea Onor. Adundrei,
atunci m voiu prezenta cu dansul.
Foci. Prea bine.
B. Boereseu, ministru cle Culte. 'Mi pare bine
de promisiunile favorabile pentru acea epoch, ce

vad ca-mi face D. Koghlniceanu si atti domni


deputati. Insh astentand realizarea aeelor promisiuni bucurhtoare, dar eventuale, cari nu stiu child
se vor realiza, vh rog a nu refuzh acum aceea ce
este pozitiv si constitue Un drept necontestat.
Eu, Domnilor v'am expus dreptul profeso-

rilor ash cum este, fara' a mg preoeuph de nici


un fel de eonsideratiune streinh acelui drept. Ma
asteptarn, vh mhrturisesc, ca are sh se fad, aluziuni personale in aceasta cestiune. Pentru mine
insh, aceasta a fost indiferent; datoria mea era
mai presus de toate asemenea preocupari.
Sunt reprezentant al ministerului, al puterei

i datoria mea, este a aphra toate interesele ce se raporth la instructiunea public/. A


trebuit dar sa viu Inaintea Adunrei spre a-i expune acele interese si a sustine drepturile profeexecutive,

77

sorilor. Onor. Adunare va aprecih 0 va voth cum


va crede mai bine; eu fug am luminat-o spre a

puteh voth conform cu legea si cu dreptatea. 0


rog numai sa nu se ia dupa niqte promisiuni vagi,
sau propuneri exagerate, spre a nu recunoWe nici
drepturi dob6ndite, i a refuzh o recompensa atat
de legitima 0 minima, care este o incurajare pentru
modesta, tug folositoarea misiune a profesorilor in
general. (Aplauze).

X
Monitorul Oficial" No. 57 din 10/22 Martie 1874

Interpelarea lui Manolache Kostake pentru

numirea lui G. Costa-Foru, agent diplomatic al terei

la Viena, ca profesor la Facultatea de Drept

In sedinta dela 23 Fevruarie 1874, Manolache Kostake i desvolth interpelarea adresea in iva precedent
ininistrului de Externe i adinterim la Instructiune, pentru

numirea lui G. Costa-Foru, agent diplomatic al terei la


Viena, ca profesor de drept civil la Facultatea de Drept
din Bucureti. Ii rsaspunde B. Boerescu.

B. Boereseu, ministru de Externe qi Ad'interim la Cu lte i Instruefiune public. Domnilor,


dad D. Manolache Costake ar if fost preocupat

de interesul instructiunei publice sau de o alta


cestiune de dreptate, D-sa nu ar fi fAcut interpelatiunea aceasta, caci nu ar if avut decat s examineze dosarele acestei cestiuni, qi atunci ar if re-

nuntat la interpelare. Mi-e teama dar d nu interesul instructiunei publice i dreptatea 1-au fAcut

pe D-sa sa adreseze ministerului aceasta interpe-

79

lare, ci alte consideratiuni cari ati vazut din chiar


desvoltarea interpelatiunei ed-1 preocupd pe D-sa.
Viu dar mai IntAiu s restabilesc faptele cum
s'au urmat, ea s vadd D. M. Kostaki ed nu sunt
lucrurile ash cum le-a descris D-sa. D. Manolache
Kostaki, a zis ch. D. Costa-Fora reluand catedra,

chnd in acelas timp este si agent, se aduce en


aceasta un prejuditiu sau autorittii D-sale de agent,
sau intereselor scoalei. SA, vedem insd cum s'a
urmat faptele.

Mai intaiu prejuditiul nu existd nici intr'un


mod, fiindcd, atht ministrul actual, cal si eel trecut,
nu a fdcut decht s corespundd vointei D-lui Costa-

Foru, cdci in aceast privintd, existd in dosar o


cerere formald adresatd, nrinisterului de D-sa. Vedeti dar ed nu este nicidecurn initiativa proprie a
ministrului, ci este exercitarea unor drepturi proclamate chiar de lege.
In ceeace priveste procedura, sd-mi permitd
D. Epureanu a-i spune ea nu este identitate 'intre
cazul D-lor Maiorescu i Ionescu si cazul D-lui

Costa-Foru. Atunci D. ministru Tell, in privinta


concediului a interpretat si apreciat astfel ca D-sa
a crezut cd, nu poate sd le aeorde concediul,
si Camera, ca'nd a trecut la ordinea zilei asupra
acelei cestiuni, a recunoscut dreptatea ministrului.
Acestea sunt faptele, i eu n'arn eriticat nici pe
D. Tell, nici aprobarea Camerei. Fiecare ministru

80

poate s aprecieze cazurile cari pot justifich un


congediu; D. Tell a apieciat astfel si Camera nu
a fhcut decht sa-i recunoasch dreptul de apreciator.

D Tell a fost consecinte si logic cu D-sa,

In

privinta D-lui Costa-Foru, pentruch inch dela Au-

gust and expirat, D. Costa-Foru cerhnd un concediu, D. Tell nu i 1-a aeordat si a urmat si in
privinta D-lui Costa-Foru, tot ash ca si cu ceilalti,
adich, ministrul 1-a considerat ea demisionat, duph
cum a flcut i cu D-nii Tonesca i Maiorescu.
lath, Domnilor, partea inthia a acestui incident; si incht priveste in special cazul D-lui CostaForu, chiar D-sa ziceh in cererea sa de concediu
ch, dach nu i-1 va acordh, sh-1 considere demisionat,

astfel s'a i urmat, numindu-se in locul D-lui


Costa-Foru un suplininte provizoriu, tot un profesor din facultate, care profesor a inceput cursul
shu inch de atunci, astfel eh, instructiunea nu suferh. La 28 Decemvrie 1873 pe cand eu inch nu
ocupam locul de ministru al instructiunei publice,
D. Costa-Foru a adresat o cerere prin care ziceh
ch, din mai multe considerante ne mai puthnd sth
mult timp la Viena, cere a i se redh catedra si inch
presupune c. pe la Aprilie poate sh se intoarch.
Aceasth, cerere s'a supus consiliului superior
de instructiune, si el a opiniat eh, conform art.
368 din legea instructiunei publice, care admite
sh se dea o catedrh, in virtute de proponimente,
si

81

unei persoane care, prin capacitatea sa, prin prelegerile sale, a dat probe eg poate indeplini bine
sarcina aceea, qi aceasta chiar fgrg, concurs, conform acelui articol din lege, consiliul a admis cererea D-lui Costa-Foru.
Domnilor, trebue s titi ea o persoang, care
a dat probe cg, corespunde la misiunea de profesor,
nu se refuz6, nu se depgrteazg lesne, i totdeauna
ministerul instructiunei publice va fi fericit de a

aduce in serviciul instructiunei o asemenea persoang ea D. Costa-Foru. Asupra avizului consiliului superior de instructiune, care a ggsit cg este
bine a se primi cererea D-lui Costa-Foru, In virtute de proponimente, prevgzute la art. 368, mi-

nistrul a zis cg admiterea se va face la epoca


concursului adicg la Septemvrie.

lath' ce am ggsit eu chnd am venit la ministerul Cultelor. Eu, Domnilor, cand am vgzut
cg. D. Costa-Foru cere sg, reih catedra, vg declar
cit m'am simtit fericit, in ceeace priveste interesul
instructiunei; dar in acelasi timp, ea ministru de
externe, mi-a plrut foarte rdu, eg, D-sa numai
poate fi atzent al tilrei la Viena.
Atunci, Domnilor, vgzand pe deoparte c concursul era, publieat pentru Septemvrie, si c pentru
aceasta erau poate mai multi doctori in drept cari

se preparau; iar pe de altg parte, tiind cg eatedra se redase D-lui Costa-Foru In virtutea legei,
:9016

82

am zis c ar fi nedrept a lash pe aspi1an0 sg. se


prepare pentru concurs pang, la Septemvrie si
trebue s tiO, Domnilor, eg o asemenea preggtire
nu e lucru mic, iar atunci sg se spung concurentilor cg, catedra nu mai este vacant. De
aceea am crezut el trebue sg, public redarea catedrei D-lui Costa-Foru

aceasta mai cu seamg

eg, eram intrebat de unii din aspiran0. Am publicat, i aceasta nu va s zica, alta decgt revoearea concursului, fiindcg nu mai era logic sg
mai fie acel concurs.
In ceeace priveste cg s'a publicat in pagina

a treia sau a patra, nu stiu unde s'a publicat;


eu nu sunt redactor la Monitor. Pang la sfgrsitul
anului scolastic lush' va preda leqiuni tot suplinintele, pentru csa nu se poate a se schimba metoadele la mijlocul anului; scolarul nu poate sit
urmeze cursul de drept dupg, doui profesori in
acelas an. Anul scolastic se terming la Iunie,
D. Costa-Foru venind are sa'si ocupe catedra pentru

cursul anului viitor; iar dacg nu va veni, atunci


se va vedea ce va fi de Ricut.
T.Inde vede dar D. Epureanu neregularitatea,
anomalia, favoritismul i nepotismul ? Imi pare
rau s aud asemenea cuvinte din partea D-sale,
mai cu seamg, egad este vorba de o faptg, savarsitg in virtutea legei, i mg mir cum d-sa nu cuuoaste art. 368 din legea instructiunei publice.

83

D-sa care cunoaste atat de bine pe D. CostaForu i pentru care zice ca. are atata stima : D-sa
care ma cunoaste i pe mine destul de aproape,
nu stiu cum a putut sa, arunce aci asemenea cuvinte. Nici D-nul Costa-Foru nu este omul care
ar puteh priml favoritismul si nepotismul, nici eu
nu sunt omul care as puteh s le dau D-lui
Costa-Foru.

ce ar castigh D. Costa-Foru cu

aceasta pretinsa favoare ? Ca demnitate sociala' ?


Nu, fiind ca D-lui este de fel profesor; ca interes
meschin ? Nu, Domnilor, flindca D-lui este coin-

dumnealui are dreptul la intreaga pensiune Inca de mult, i ori cand ar voi
ar puteh sa-si exercite acest drept. Daca D-lui
continua a preclh cursul, cum a continuat si D.
plect dezinteresat,

Bozianu pana mai deuna-zi, care asemenea aveh de

mult dreptul la pensiune, daca acesti doi veterani


ai instructiunei au urmat eursurile D-lor, a fost
numai pentru devotamentul catre junimea studioaa.
Ce poate fi dar ? Calcare de lege ? Dar in
te consista calcarea de lege ? Fapta este conforma
eu legea urmata in virtutea proponimentala. D. Epu-

putina politica in aceasta


cestiune i aceasta 'mi explica, interpelarea D-lui.
Voeste D-sa s vaza aci o solidaritate ministeriala, o contradictiune cu colegii mei ? Atunci
wedeti ca ar deveni o cestiune ministeriala, dar

reanu insil a adus

84

nu este ash, Domnilor, i dacg este cineva vinovat sunt numai eu; ramne insg sg, vedem in ce.
Este in luerarea mea o dezaprobare pentru D. Tell ?
Nu, D. Tell a considerat demisionati pe toti

profesorii cari lipseau fgr ca D-sa sg le fi acordat concediu; aceasta este maniera D-lui de a

interpreth legea. Cht pentru partea mea de lucrare


eu 'mi-am zis cg nu este drept sg se publice concursul, sg se preggteaseg concurentii i apoi sg
li se spunk', dupg ce ei an muncit aproape un an

ca sg se preggteaseg, ch nu mai este concurs;


aceasta, mie nu mi s'a pgrut drept; iatg, in ce
consistg, partea mea de lucrare.

Dar se zice pentru ce n'ati avut cel putin


pentrucg nu am

aceiasi curnpang pentru toti ?

i vg mgrturisese franc, Domnilor, cg am


fost foarte mAhnit de a nu puteh s fac tot astfel pentru toti, ca ministru al instructiunei publice
'mi pare rgu cg, n'am putut rechemh si pe D. Ionescu si pe D. Maiorescu la catedrele D-lor, larg
preocup dacg D-lor a u sau nu aceleasi
s m
vederi politice cu. guvernul. Dar pentru ce n'am
putut ? Pentrucg s'au complectat acele catedre,
cgci altminterea vg mgrturisesc cg le-as fi dat i
D-lor in virtutea de preponimente, dac an fi
avut dorinta de a le reluh. 0 singurg catedrg,
este vacantg, aceea a D-lui Bozianu, care s'a retras
pentru consideratiunile D-sale de mai inainte. Eu
putut.

85

am propus D-lui Bozianu sh-i reia eatedra, dar


D-lui n'a primit; 'mi-a multumit de propunere
dar 'mi-a zis c sufera de ochi 5,i nu poate primi.
Prin urmare vedeti ca nu este rea vointa catre ceilalti profesori, ci neputinta de a le redh catedrele.

dar, neexisrand nici un fel de blam contra


D-lui Tell, si din partea mea nefiind nici un fel

Ah

de preocupatiune de favoare individual., ce poate


zice, ca este o neregularitate
i c aceasta neregularitate s'ar

sa fie alt ? Mi se
constitutionala,

i asupra colegilor mei. Ei bine, Domnilor, Ira declar ca aceast este absolut lucrarea
rnea, i daca trebue s va preocupati de cineva,
resfrAnge

este de mine personal, 5i numai de mine; fiind


et aceasta e o masura, de administratiune cu desavAr5ire a ministrului respectiv, iar nu a consiliului de rnini5tri,

5i

nu cred publicandu-se

aceasta masura in Monitor, ca toate lucrarile administrative, sa poate impinge la principiul de solidaritate, incat sa devin o responsabilitate solidara. Prin urmare, rog pe D. Epureanu, in ceeace
prive5te concluziunea politica de dezaprobare ce a
facut, c daca gase5te D-lni ca este violatiune de

lege sau partialitate, s o reduca numai la persoana mea, fiindca, numai eu iau raspunderea. de a
fi facut aceasta, adica de a fi reprimit pe unul
din cei mai insemnati profesori ai facultatei ; aceasta
fapta o iau numai pe raspunderea mea. (A plauze).

XI
Supliment la ,Monitortd Oficial" No. 70 din 27 Martie 1874

Proiectul de lege pentru reformarea i completarea


imor articole din codul penal
Experienta dobAnditg in timp de vre-o 10 ani cu
modul cum judecau Curti le cli juri, cari, prin verdicte
negative, Tasau o gramadg de crime nepedepsite, dovedee,
ca", criminalitatea spori pe fie-ce an intr'un mod ingri-

jitor. Pentru a remedi acest ru, guvernul a dat ces-

tiunea in studiul unei comisiuni compusa din jurisconsultii cei mai eminenti ai trei, i dup lungi cercetri
statistice i cornparatiuni cu. legislatiunile Statelor celor
mai inaintate, s'a crezut c trebue a se aduce un remediu acestei st6ri de lucruri ingrijitoare, qi anume st
se ia de sub jurisdictia Ctirtilor cu juri un numr de
crime, pe cari, juratii le achitaseth cc toate mrturisirile
chiar ale inculpatilor, i sg, se deb, in competinta tribunalelor ordinare, schimbAndu-le denumirea din crime In
delicte, i indulcindu-le pedepsile potrivit cu competinta
tribunalefor ordinare.
Pentru a pine in practic6 aceasth, indreptare guvernul a prezintat Camerei 1111 proiect de lege pentru
modificarea articolelor respective din codul penal ; iar
dupg votarea acestui proiect de lege de cgtre deputati,
s'a adus i in desbaterea Senatultti, in edinta dela 2
Fevruarie 1874. Aci se naqte o discutie vie la care iau

87

parte intre altii Bozianu, Ioan Ghika, Des liu, Panait


Radu s. a. contra; desbaterile asupra luhrei in consideratie continurt si in ziva de 3 si 4 Fevruarie. Dupsg,

un diseurs elocvent al Al. Lahovari, ministru de jus-

titie, rostit in sedinta din 3 Fevrnarie, i combAtut de

senatorii De1iu, Lungeanu si Ion Ghika, in sedinta din


4 Fevruarie vorbeste B. Boereseu.

D. Vice-Prqedinte. D. ministru de Externe are

cuvntul: (Atentiune in Senat si tribune).

B. Boereseu, ministru de Externe. D-lor Senatori, de trei zile, v marturisese in modul eel
mai sincer; asist la un spectaeol straniu. S'a prezentat de guvern modificarea catorva articole din
codicele penale; un proiect prin urmare relativ la
o lege organica, de ordine juridic6. Asteptam ca
acest proiect sl se combath, ca totdeauna, de opozitiune; cci, Domnilor opozitiunea este qi la poi
ea pretutindeni; ea se agatA. de (mice i ia mice
arma f1r6 mult6 alegere.. Dacg, mg ateptam ea
D-nii din opozitiune s. vorbeasca' maear in materia
care era in discutiune; m ateptam sa' vhd opozitiunea producAnd argumente cari s se refere eel
putin la chestiunea care era in discutiune; s ni
se produea adic cuvinte de aeelea care sa se refere la materie. Ei bine, vg marturisese, D-lor, ca
oratorii opozitiunei de toate am auzit cA au vorbit,
insa in sensul adev6rat al euvntului, numai de
aceea ce era in desbatere nu au vorbit. D. Deliu,
cu volubilitatea sa obisnuitg, cu felul argumentatiunei sale eunoseutA, a facut o revistg retros-

88

pectiv6 de tot felul de acuzatiuth contra guvernului,


culese de prin faptele diverse ale ziarelor; de multe

dar6 a vorbit, dara' de proieet n'a vorbit nimic!...


I). Adamache eu imaginatiunea sa vie, en limbagiul s6u Inilorit, s'a plimbat prin Pamas si
prin Jufern, ne-a trecut mitologia in revista,; dara
de proieet n'a vorbit ! D. Radu Panait ea si D. 136scoveanu, an expus inaintea Senatului sentimentele

D-lor cele mai democratice, an ars profurnuri innaintea Zeitei Liberratei; dar'l de proieet n'au
vorbit nimie! D-nu Lungeanu n'a f6cut alt deck
sb confirme veritAtile, dup6 D-lui, afirmate de altii

inaintea D-lui; i apoi s'a pus a cAl si a plange


pe criminali, mai ales pe aceia care din necesitate
an putut sa, comit6 o crhn, dara, de proiect deloc
n'a vorbit !... D. Ioan Ghica vine, la randul D-sale,
si face o politic generala' foarte profunda, foarte
dibace, (e6ci D. Ghica este un om foarte dibaci);
a fAcut apoi istoricul libertMei presei si diverse
observatiuni istorice, cari sl raporta la o alt6 ipotez6, la alt sistem deck eel euprins in proieet; darg,
de aeest proiect, prezentat de noi, nimie n'a vorbit !
()And am vAzut in fine pe Onor. D. Boziann, un
om foarte mult respectat, mi-am zis: A! D. Bo-

zianu, om de stiinta., cu practiea sa si in varsta


sa, are cel putin s combat'a proiectul pe tdramul
stiintific. are s'a intre in chestiune, sh-1 discute,
fr pasiune po1itic0 Si prin ealmul stiu obieinuit,

89

prin spiritul sAu de impartialitate va puteh negresit s6, aducA luminA; darA D-lor, m'am inselat
si

pentru ll-lui, care a vorbit de toate si de po-

liticA mai ales, iarA numai de proiect n'a vorbit!


VA voi probh aceasta.
SA venim dark la chestiune; s ne ocupam
de realitate si vA yeti convinge c toate cAte zisei
sunt exacte. D-lor, este vorba de un proiect de lege
penalA, prin care guvernul v propune a se modifich in realitate numai vre-o 10 ori 12 articole
relative la cateva crime ordinare, si vre-o 5 ori 6
articole relative la delictele de pres6. Toate celelalte modificAri nu sunt decat consecintele celor
precedente, si

a nouei scAri a pedepselor. Prin

urmare s ne dAna seama mai intftiu de natura


aeestui proieet, de seopul ce si-a propus legiuitorul
a atinge, i in urmA' dacA mAsurile propuse sunt
de natura, a face ca sA se atingA scopul legiuitorului. Ash, darn D-lor, nu este vorba aci de a
proclamh un principiu general care se aft in. ConstituOune, ci este vorba de o lege organiel, prin
care se pune In lucrare acel principiu constituional. SA' vedem darA mai IntAiu care este scopul
legiuitorului cAnd face o lege penala, si apoi dacA
atingem scopul propus.
Pentru aceasta sA ne intrebqm care este seopul
oricArei legi penale in general? Ce-si propune le-

giuitorul sau societatea cAnd Ii ia acest drept de

90

a pedepsi o infractiune ? Cand, de exemplu, lip-

seste pe un culpabil de libertatea sa, sau poate


chiar de viata sa? Darg ea sg rgspundem la aceastg
intrebare, trebue sa" examingm mai inthiu ce ele-

mente se afig intr'un delict sau intr'o crimg, ce


datorie violeazg acela care comite o infractiune.
Doug sunt elementele esentiale coprinse intr'un
delict: violatiunea unei datorii, violatiunea ordinei
sociale. In alte cuvinte acela care furg' averea

altuia, acela care ridicg viata altuia, ce au facut


ei? Au violat mai intaiu o datorie exigibil, aceia
de a respecth bunul sau viata altuia, darg ce
este mai mult, ei an violat interesele societgtei,
siguranta i ordinea social, cci faptul furtului
sau asasinului nu atinge numai interesele individului, dar i interesele societgtei in general.
Prin urmare, doug mari elemente se afig in
un delict sau erinfa; elementul moral al violgrii
unei datorii, care se raportg la interese individuale,
un element de ordine socialg care se raportg la
interesele societgtei in general. Iatg pentru ce so-

cietatea ii arogg dreptul de a aplich o penalitate


aceluia care a violat aceste doug datorii.
Ce i i propune darg, legiuitorul prin penalitatea

care o prescrie? Are el un scop practic, material?


Negresit cg da. Acest scop nu este o vendietg publicg, cum s'a zis foarte necorect de D. Bozianu;
societatea nu-si rlzbung And ea pedepseste pe un

91

criminal; cAci ea e prea mare, prea forte pen till


a-si razbunh pe un individ; ea darg nu-si rgzbung
pedepsind, ci ia o mgsurg de apgrare si alta de
indreptare contra aceluia care a lovit in interesele
sale. Cand societatea prescrie si aplieg o pedeapsg
contra unui culpabil ea cautg mai intai a lipsi pe
acel individ de mijloacele de a mai face rAu si tot
deodatg ea ii propune ca, prin aplicarea pedepsei,
sa-1 corig, sg-1 moralizeze.

In alte tgri societatea exercitg acest drept de


a se apgra contra unui criminal, pang a-i ridich
chiar viata. Para' la noi, gratie cerului! am auprimat pedeapsa cu moarte din legistatiunea noastrg. Prin toate pedepsele penale legiuitorul nostru
ii propune totcleauna a lipsl pe culpabili de mijloacele de a mai face rgu si al doilea de a-1 corige,
a-1 moralizh, a-1 indrepth.

Asa dar chnd se prescrie o pedeapsg trebue


sl se aibg in vedere atat imoralitatea faptului cat
si siguranta societgtei.

Scopul legiuitorului se atinge, apgrandu-se


ambele aceste naturi de interese.
Eu m'am mirat auzind pe D. Bozianu zicand
cg mgsura penalitgtei sg, fie in limita edilitatei.
D-lor, echitatea, care in legea pozitivg este sinonimg cu justitia, este ingsura care duce pe legiuitor
in toate prescriptiunile sale.

Cand insg este vorba, intr'un mod special,

92

de masura penalitatilor, atunci D. Bozianu stie ca


stiinta, ca toi publicistii spun, ca penalitatea trebue
sa fie in proportiune cu culpabilitatea ; o pedeapsa
este injusta cand trece rnarginea culpabilitatei, s. e.
pentru o culpa mica se da o pedeapsa prea mare.
Asa dara, D-lor, apararea interesului individual, apararea propriei sale sigurante, arneliorarea
culpabilului; iata scopul ce-si propune o legislatiune penala.

Cum se atinge acest scop ? Prin aplicarea


legei. Atins-a la noi legiuitorul penal scopul sari
in toate penalitatile ce a prescris ?

Iata adevarata chestiune ce trebue s ne preocupe ?

Mi-a parut rau, D-lor, de a vedea ca toti


oratorii opozitiunei s'au ocupat de altceva deck
de chestiune; au facut inalta politica, an vorbit
de presa, de Constitutiune, de numai stiu ce; iar
de criminalul care atenteaza, la averea, la onoarea
si la viata altuia, si de raul ce se produce prin
nepedepsirea lui, de loc nu au vorbit. Politica

multa au facut D-lor, mai ales politica de opozitiune contra guvernului, iar proiectul in sine nici
ca I-au examinat!
Dar, ia sa venim la chestiune, D-lor. Am
aratat care este scopul in general al legiuitorului

nokru penal; si ne-am intrebat daca el a atins


acel scop.

93

Rhspundem, D-lor, eh in mare parte, legiuitorul penal si-a atins scopul. Legea actualh pe-

nal a fost o bunh lege, si-a constituit un mare


progres cu legea veche din 1850. Modifichrile propuse asthzi nu fac decht a o compleeth i ameliorh.
Mi-a phrut rhu e onor. D. Bozianu, inspirat

de politica D-sale de opozitiune, a spus ch cu


proiectul de asthzi ne-am intoarce cu mult inapoi;
i duph'
chei eu v voi probh ch, si dup tiin
experienta, sunt legithne reformele ce vi se propun:
ca, printr'insele nu se schimbh sistemul i bazele
legislatiunei noastre penale, care este o legislatiune
inaintath, rationalh, mai bunh decht codul penal
din Franta. D. Bozianu stie prea bine ch actualul
codice penal s'a lucrat mai inthiu de o comisiune
a Carnerei avhndu-se in vedere legea francezh si
alte legi din Germania, unde sistemul penal este

mult mai inaintat decht in Frs.*.


Prin urmare aceasta lege din 1864, erh foarte
progresivh, inult mai inaintath, mult mai perfecth
decht cea precedenth. Dar aceasta nu va sh zich

ch ea este si fatalisth, cum pretinde D. Bozianu


si D. Ghiea, sau c Constitutia ne-ar fi pus intr'un

cere de fier, ea pe niste automati, ash in cht sa


fim condarnnati a nu mai merge inainte. Nu, D-lor!

Codicele actual este bun; dar el este perfectibil,


adieh se poate imbunhati acolo unde experienta
va probh ch are nevoe de indreptat.

94

0 lege penalh, am zis, nu poate atinge scopul


sh'u decht fhcand a se pedepsi cei culpabili. VA
intreb pe D-voastrh, D-lor Senatori, D-voastrh cari
formati un corp matur si couservator, v'ar place
sA faceti legi cari sh nu atingh scopul ? V'ati puteh

multumi numai pe teorii abstracte, cari sh nu


ajungh la practich ? Nu, nici de cum. Dach o imaginatie vie s'ar puteh multumi cu asemenea teorii

abstracte, nu D-voastrh oameni copti


v'ati puteh multumi cu aceasta.

seriosi

Ei bine, guvernul a vhzut, duph o experienth


de 10 ani, ch in unele phrti, legea pepalh din 1864

nu-i atinge scopul; cgei cum am mai zis. care


este scopul legii penale care ordong pedeapsa unui

criminal? Este ca sq, se aplice pedeapsa ce ea a


comandat. CAnd un plastograf, cAnd un prevaricator nu se va pedepsi, oare legiuitorul qi-a atins
scopul s'au ? Este oare destul ea sg, scri0 pe hArtie
i sg faceti legi platonice, i abstracte, caH sh prevaza, pedepse, dar caH sh nu se aplice? V intreb,

D-lor, ce an rezulth de aci? Ar rezulth o perturbatie in permanenth in toate interesele; chci acela
care a furat si a omorht, va mai fur i va mai
omori chnd nu va fi pedepsit; cci el va aveh libertatea sa de actiune, si nu va aveh teamh de
penalitate; i atunci suferh nu numai individul
care este victima acelui delict, dar suferA qi societatea care se turbuiA in ordinea sa material.

95

Iat, D-lor, la ce rezultat ati ajunge And


pedepsele ar fi numai platonice, And adica, ati
urnah consiliile cari vi le da onor. membrii ai
opozitiunei de a lash lucrurile ash cum sunt, de
a nu vol s indreptam raul ce exista, pentrudi
am fi inchisi inteun cerc fatal din care nu am
puteh nici-cum

e21.

Dara, legitim este, prudent este, D-lor, ca sa'


inchidem ochii inaintea experientei ?

Experienta de 10 ani ne-a probat unde este


rant in sistemul noastru penal. Nimic nu poate
face sa darAme aceasta constatare. Vorbele noastre,

oricht de frumoase ar fi ele, nu pot ascunde ceea


ce a probat experienta.
Ce ne-a aratat aceasth, experienta de 10 ani?
Ne-a aratat c o serie oarecare de crime
de
nenorocire nu toate
ramhn in fapt nepedepsite.
Apoi si-a atins scopul legiuitorul, And el a prescris a pedepsi acele fapte ? Negresit ca nu; ex-

perienta a probat c un soi de criminali nu se


condamna, c falsificatorii nu se condamna, ca.
delapidatorii de bani publici nu se condamna, ea
aceia earl sustrag acte depuse in mhinile Ion nu
se condamna, ca bancrutii fraudulosi, cari prin
frauda lor compromit athtea interese multiple si
de multe ori ruineaza familii Intregi, nu se pedepsesc, ash in cilt bancruta poate deveni un
mijloc permicios de ina'vutire cum devenise in

96

timpul lui Napoleon cel mare, care era atat de


sever contra fa4lor, numai ca s scape de abuzurile la care ele dedeau loc; asemenea furtul
prin efracOune sau excaladare foarte des nu se
pedepseste; ei bine D-lor senatori, aceasta, experienta

nu conteaza pentru nimic ? Oare noi guvernul,


D-voastra, corpuri legiuitoare trebue s stam cu
ochii Inchii, cand ved.eth ca se produce un rau
social i nu trebue sa ludrn nici o msurg child
acel r6u continug ? Cifrele statistice ce vi s'au
citat, din acte oficiale, nu se pot tagadui, precum
nu se pot tagadui statisticele facute pe la noi pe
acasa; caci statisticele oficiale prezinta gam* sigure, cum sunt acestea judiciare ori sunt "Intocmite prin concursul presedintilor, grefierilor, procurorilor si oficiile centrale statistice. Aceste fapte
se mai pot clang contesta ? Nu, caci nu este Ca-

mera din lume care sa nu tina compt de datele


statistice expuse de guvern. Chiar onor. D. Bozianu n'a putut sa puna iii indoiala veritatea statisticei noastre judiciare. Impresionat insa de efectul
produs de aceste cifre citate de D . Ministru al
justitiei, prin care a constatat inspaimantatoarea

cre0ere a acestor crime in proportiune cu cele din


anii anteriori, neavand ce zice contra acestor cifre,
din care se constata c'a% pe cat nepedepsirea creste,

pe atata crimele se inmultesc, D. Bozianu,

en

tactul obicinuit unui orator vechiu, care cunoaste-

97

efectele morale produse asupra auditorului, a alergat

la un subterfugiu. D-luir a zis: D. ministru nu


ne-a artitat ci clasificarea acestor crime; nu ne-a
spus in ce proportiune au crescut crimele, delictele corectionale sau contraventiunile". D-lui a mai

adhogat: Poate c numai delictele sau contraventiunile au crescut n aqa, proportiune" !


i apoi tot D. Bozianu, foarte mult ineurcat
in fata tabelului despre cresterea crirnelor nepedepsite a chutat sh le atribue la o alth cauzh de
crestere. D-lui ne-a spus ch poate ar fi multumit
streinilor vagabonzi care le-au adus numhrul! en,
poate c acest numhr ni se pare acum mai mare
fiindch, existenta lor se constath mai bine, etc.!
Ei bine, D-lor, nu este nimic din toate acestea!
cifrele sunt mai elocinte i elocinta lor vh copleseste.

Mai tot atati streini au fost in tarh si acum


si la 1864, si cu toate acestea unele crime s'au
inmultit, nu pentruch numhrul streinilor s'a inmuIit ci pentruch nepedepsirea a fost mai deash.
Yoiti clasificarea acestor crime ce au crescut
atht? Consultati tabloul statistic al colegului meu
dela justitie, i o veti aflh.
-SI vh dau numai vreo douh exemple, spre

a satisface i aceasta curiozitate a D-lui Bozianu.


SO luhm omorurile; in 1866 au fost 111; in
noua, luni din 1873 au fost 212.
29006

98

Jafurile i thlhhriile, in 1866 au fost 34, iar

in nouh luni din 1873 s'au urcat la 605, si asa


cu cele alte crime.
Intreb acum pe onor. D-nii senatori i chiar

pe D. Bozianu, insh numai ca om de stiinth, iar


nu ca om politic, care este in opozitiune, Ii intreb,

nu este acesta un fenomen de care sh ne cutremuram ? Lesne vh vine, din opozanti, a vorbi aci
in Senat, a face teorii frumoase si reclame liberale,
ca sh chphthm i sh provochm chte-va aplauze mai
mult sau mai putin constiintioase; dar ia ghnditi-va si la victimele crimelor a chror impunitate
o ap5rati!.. (Aplauze).
C. Bozianu. Dati la tribunale si pe cele-

lalte...
0 voce. Gratie guvernului!
Alta voce. Gratie administratiunei!
D. ministru de externe. Gratie nephshrii cu

care llsati a se incurajh impunitatea ! Oare nu


trebue sh v intrebati: pentru ce oare athtea crime,

cari desi nu sunt de o naturh atht de oribile ca


un asasinat, dar sunt foarte imorale i vhthmhtoare
societhtei i individului, se Inmultesc in ash mare
proportiune?
Dug v'ati pune aceasth intrebare, rhspunsul
1-ati aflh numaidecht; chei acel raspuns este: impunitatea asigurath acelor crime.

Dar, in loc de a vh pune intrebarea

si a

99

calla ra'spunsul ce vi-1 procura experienta, nu


stiti decat sa intrerupeti, s atri'buiti toate relele
guvernului, i s afirmati ca din cauza lui juratii
nu condamna nici pe prevaricatori, flici pe furi,
nici pe bancruti. (Aplauze).
Ei, D-lor, aceasta 'este o veche i uzata, tactick, mai ales ca nu prinde de loc pe un om se-

rios. Stiu ca la noi se obicinueste de unii a se


atribui toate relele guvernului, ba i toate bunurile naturei s'au atribuit tot rneritului guvernului.
Nu tineti minte, acum cativa ani, c6nd fuse un
an roditor, c i ploile i bunele recolte s'au atribuit bunei ingrijiri a guvernului de atunci ? (Ilaritate).

Sa lasam dar acest fel de argumentatiuni,


aceasta invechita tactica d'a combate un proiect,
i sA venim la discutiunea serioasa, s venim la
practica.

Aceasta, practica, care rezulta din o aplicare


a legei de zece ani, ne spune ea tot rkul provine
din cauza nepedepsirei. Ciid un sir de fapte culpabile nu se pedepsesc, in timp de mai multi ani,
nu intelegeti D-voastra, ca agentii culpabili de acele

infractiuni, nu au deck sa repete relele ce au mai

fcut? Cum voiti ca prevaricatorii de bani publiciintrebati pe D. ministru de finante sa va


arate numarul lor sa nu repeteze abuzul ion,
eAnd nepedepsirea lor este oarecum garantata? Nu

100

f raze vagi i povete platoniee ea ale D-lor Bozianu

qi I. Ghica, Ii vor opri de a repeti o crima care


a ramas de mai multe ori nepedepsita,.
Aci este nenorocirea!
AO dal* D-lor, guvernul aflandu-se in fata
unei experiente ah de pozitive, din care se constata ca mai multe crime raman nepedepsite de ani
intregi, vine qi va, propune oarecari modificari la
legea existenta. Pentru ce? Spre a face pe legiuitor

ajunga scopul sau, i cum o sa-i ajunga


scopul? nand a se aplich penalitatea prin transsa-i

formarea acelor crime in delicte; caci astfel transformate, aceste infractiuni se vor judech de catre
judecatorii ordinari, i este toata, probabilitatea ea,
celor culpabili se va aplich penalitatea cuvenit'a.

Ei bine, D-lor, ce lucru straniu, ce lucru


extraordinar vedeti in aceasta?
Mirarea mea este foarte mare, cAnd vaz ca
din o masura atat de legitima se face o chestiune
constitutionala i de ina1t politic, sau mai bine
o arma, a opozitiunei contra guvernului.

A intrebh pe Onor. D. Bozianu, care in


aceasta cbestiune s'a departat de principiul tiintei,.
oare acela care judeca o crima sau un delict, constitue un element constitutiv al acelei infractiuni?

Oare este un ce contrariu oricarui principiu ca o


crima sa se transforme in delict, spre a se scbimbh
cu aceasta i juridictiunea? De unde oare a aflat,

101

D. Bozianu ch, schimbhndu-se autoritatea care judech o crimh', cu aceasta s'ar efecth elementete
chiar constitutive ale acelei crime? Asemenea stranie
erezie numai noi putem auzi ! Sh-mi permith dar6,

D. Bozianu, care pentru mine nu este de loc infailibil, a-i spune ca, sustinAnd o asemenea doetring, a comis o adevgrath erezie qtiintifich.
C. Bozianu. Publicul va citi qi va judech.
Boerescu, ministru de externe. i tiinta te
va condamnh. (Aplauze). Da, D-le Boziene, ai uitat
tiinta, din cauza pasiunei politice.
Daeg, doctrina D-lui Bozianu ar fi adevhrath,
dach jurisdietiunea ar fi un element esential care
constitue o criml, dach ar fi ceva oprit de Itiinth
ea o crimh sh se transforme in delict, atunci ar

trebul sh zicem c ID. Bozianu a comis o mare


eroare tiintifieg, and la 1864, a transformat 32
de crime in delicte! Ar trebul sh zicem c numai
dela 1864 avem o lege penalg, in acord en quinta,
fiindcg numai de atunci avem juriul! Va sh zich
pang la 1864 noi trhiam intr'o stare anormalh,
fiindch phng, atunci toate crimele se judecau de
tribunalele ordinarii ! Va sg, zicA" Olanda care nu
are jurati, are o legislatiune penalg, In dezacord cu
stiinta.

Dacg, puteti serios admite toate acestea! Din


toate acestea rezulta, numai ch D. Bozianu, cu cei
de opiniunea D-lui sunt rhtheiti!

102

Puteti, D-lor sg, schimbati jurisdictiunea penal cat yeti voi; ca'ci cu aceasta nu se atinge de
loc elementele constitutive ale crimei. Intre acele
elemente am zis &A, se aflc,1 i interesul socieMtei,
care niciodat nu trebue perdut din vedere; s,i cand
interesul social, cand siguranta socialg cere schimbarea juridictiunei, o puteti face foarte corect.
Dar`a D. Bozianu a uitat interesul social, care
joach" un rol ash, de mare in natura penalitAilor.
SO-i citez o.autoritate pe care D-lui o cunoaste, pe
D. Boitard, care constat6 in opera sa asupra dreptului criminal, cat de mare este rolul ce siguranta,
ce interesul social, joaea' in determinarea penalitatilor.
Eatl cuvintele D-lui Boitard:
In penalitate, gravitatea caracterului imoral
al unui fapt nu este totcleauna singurul principiu

de. care se tine leguitorul spre a determina pedeapsa care .se aplic acdui fapt . . .; legislatorul
se mai ocupd de o consideratiune cie o alta natura,

adicti de pericolul, de suferinta sociald care re-

zulta, din acel fapt:


I. Defliu. (Intrerupand). Apoi nu vezi c asta
este contra D-tale.
B. Boerescu, ministru de externe. D. Desliu
nici nu intelege! (Ilaritatea, aplauze).
Prin urmare, D-lor, and noi venim i schimMtn juridictinnea, luand dela jurati cateva crime

103

spre a le da in judecata tribunalelor, avem in vedere interesul social, ne-am preocupat de pericolul
in care ar cadeh societatea dad, am mai lash a se
continuh nepedepsirea acelor crime.
Ati vol D-voastrh ea, in aplicarea pedepselor,
noi sa nu tinem socoteala de interesul societatei, de
msurile ce reclam6 conservarea sa. Dara, conservarea societtei, Domnilor, joaca, un mare rol

in lumea aceasta, atht in lumea materiala cht 0


in domeniul ideal. Chnd I). Thiers propuneh Camorel franeeze proeetele sale de restaurare conservatoare, repeth adesea deputatilor francezi cti
interesul conservatiunei sociale este mai pe sus de

u drept euvAnt, caci principiile se aplica Cand se poate, nu spre a paralizh


conservarea societatei, ci spre a o complecth si
principii

i aceasta

desvolth.

Adesea necesitatile sociale fac a se viola, ehiar


prin legi pozitive, chte uu principiu altfel ne-

discutabil. Aceasta e un ce anormal; este en totul


contrariu principiilor si stiintei. Ins o necesitate
sociala, face a se mentine anomalia pentruch vine
D. ministru de finante si dad voim a numi pretutindenea judecatori de pace, altii decht subprefecti,

ne obiecteaza ch aceasta ar costa prea mult i bugetul nu permite. .


i astfel violarea chiar a unui

principiu continua a existh, din eauza unei adevarate necesithti sociale.

104

ni se obiecteaz6, dar6 pref6eand cateva


crime in delicte, vio1ai chiar Constitutiunea.
Ei domnilor, acea nenorocit6 Constitutiune,
ea se invoac6 totdeauna de opozitiune oridecateori este vorba de o lege organie6 oare care! Bi
pentru ce aceasta ? Pen tru cuvntul prea shnplu
c6 Constitutiunea coprinde numai niste principii.
Ea zice: declar libertatea intrunirilor, libertatea
engearei, declar c6 juriul s6" judece materiile eriminale; in fine declarl mai multe principii. Vin
apoi legile organice, cari sunt deosebite, i earl
reguleaz6 aplicarea acestor prineipii; aceste legi
animeaz6, dau viata, fac o realitate din ceeace
era pn6 aci mai mult o abstractiune. Ei bine,
s'ar putea oare serios sustine c6 noi am viola anticolul 10 5 din Constitutiune, care zice numai oft
juriul judecl in materii criminale, pentruc6 proA!

punern indreptarea eatorva articole din Condica pe-

na16? Mirarea mea a fost en atat mai mare si cu


atat mai fondat6 c6, v6 m6rturisese, nu m6 asteptam s aud ast6 imputare tocmai dela D-nul

Bozianu, care este om de legi. D-lui comite o


flagrant6 erezie de stiint6 formuland o asemenea
acuzare ?

Cam, D-lor, pentruc6 Constitutiunea zice eft


materiile criminale s6 se judece de jurati, noi ar

trebui s6 st6m etern stransi intr'un cere de fier


s6 nu mai putem, prin lege organice, regula.

1(,5

acele rnaterii criminale, i determing cari sunt crimele, cari sunt delictele?

Cum, dael o lunga experientg, daeg o neeesitate socialg, an reclamg ea cutare crimg, sg deving delict, sau cutare delict crimg, aceasta nu am
pute?a,

face pentrucg s'ar violg un principiu in-

scris in Constitutiune, care nu este o lege organicg?

E! Permiteti-mi D-lor, a vg dec1ar

c numai

orbirea politicg poate s facg, pe eineva s enunte


asemenea paradoxe i erezii. (Aplauze).
Dath argumentul care vi 1-a opus colegul meu
dela justitie este invincibil; D-sa v'a spus cg, art.
105 din Constitutiunea noastth existg, tocmai ash
in Constitutiunea Belgiei, care este acutg la 1830,
si c cu toate acestea, in -urmg mult dela aceea
Constitutiune, s'a reformat codicele penale ale
Belgiei si

mai multe crime s'au transformat in

delicte! Venit-a in gand cui-va s acuze pe Belgiani c i-au violat Constitutiunea?


Nu; trebue s ving la noi ea sg, auza, asemenea lucruri.

Adaug un alt exemplu. Italia a luat si ea legile din Franta insl indreptate si mai perfectionate.
In constitutiunea Italiei se prevede asemenea pnincipiul ca erimele sg se judece de jurati. Cu toate

acestea in legea sa penall, care este posterioath


Constitutiunei, mai multe crime s'au transformat
in deliete. i cu toate acestea, niei acolo nimeni

106

nu i-a dat in ghnd ca s fach din aceasth chestiune


o chestiune constitutionalh. i astzi chiar se agith
in Italia chestiunea modifichrei lezei organice a juratilor; i aceasth chestiune o vhd discutAndu-se
de publicistii de acolo, cu mult calm si demnitate,
fhrh, cea mai mica pasiune politich sau importanth
constitutionalh.

Ash dara, sh fie bine stabilit c Oonstitutiunea

nu are nimic a face in proiectul de fath. Constitutiunea declarh' un principiu, pe care il respectm;
conservarea adich a institutiunii juratilor. Insh nici
odat i nicheri declararea unui principiu nu inlhturh, nici nu opreste venirea legilor organice

cari reguleazh aplicarea acelui principiu.


D. Bozianu, simtind slhbiciunea argumentaetiunei D-sale, zish constitutionalh, a chutat a se
pune i pe un alt Whin moral. D-lui a zis c nu

am puteh transforma o crimh in delict; chci ne


intreabh D-lui, cmn acele fapte au perdut din gravitatea lor spre a se transforma in delicte? Va sh',
zich, ne obiecteazh D-nul Bozianu, societatea noastrh

nu ar mai aprecih ca mai inainte gravitatea unei


crime. Insh aceasta, D-lui nu o poate admite, chci
ar fi o degradare pentru societatea noastrh!
Atatea paradoxe, atatea, erezii! repet i acum.
Duph, teoria dar a D-lui Bozianu, and o natiune Ii indulceste pedepsele, ash incht unele crime
sh devinh delicte, aceasta ar fi o degradare? Va sh

107

zica, en cat o natiune va aveh pedepse mai draconiane, en at'at va fi mai putin degradata?
Dart istoria .ne spune contrariul. Istoria ne
spune ea, cu cat natiunile erau mai barbare, pre
atat ele aveau pedepsele cele mai severe, torturile
cele mai atroce, putem adica s zicem ca, codicele
lor penale erau legi sanguinarii ! Din contra cu
cat civilizatiunea creste, cu eat moravurile se Indulcese, pre atat pedepsele se micoreaz i devin
mai umane. Imi pare ran ca tocmai D-nul Bozianu
st nu cunoasca aceste verit6.0 istorice!

Daca noi am fi venit en o lege draconiana,


care sa mai mareasca pedeapsa, asi ft inteles ca
D-nul Bozianu A. se opuna la aceasta i st invoace
caracterni cel bun si moravurile cele dulci ale poporului nostru. Dara a invoch aceste calitati ale
uatiunei noastre tocmai cand noi micsoram iar nu
agravam pedepsele, aceasta logict n'o inteleg de
loe! (Aplauze).

Pe noi marimea pedepselor nu ne preocupt


mult; caci nu din cauza severitatei pedepselor se
produce eaul ce existt, din cauza neaplietrii pedepselor, din cauza ca juratii nu au aplicat acele
pedepse prevazute de lege. Care este cauza pentru
ce juratii nu pedepsesc aceste crime, nu o pot sti;

poate cit aceasta, cauzt st fie mai ales ca, la noi


juratii nu sunt Inca' toti la Inaltimea ce cere misiunea bor. Am scazut dart pedeapsa, spre a asi-

108

gurh aplicarea ei contra culpabililor; spre a face


sa se implineasca scopul ce-si propune o lege
penala.

Ash dara, D-lor senatori, vedeti c noi am


fost condusi, cand am propus aceste modificari,
numai de cerintele unei necesitati practice.
D-nul Bozianu ne-a intrebat cari sunt faptele

care sa ne dovedeasca, Ora la evidenta c aceste


modificari de penalitati sunt necesarii? Dart ce
fapte mai vatamatoare indivizilor i societatei, ce
Rote mai puternice i cuvinte mai elocinte voiti
D-voastra, ca guvernul sa aduca inaintea D-stra
deck aceea ce statistica oficiala constata, deck
aceea ce o experienta de 10 ani ne-a aratat, deck
pe prevericatorii de bani publici, pe atentatorii la
bunele moravuri, pe baucruti, pe furii cari ramam
nepedepsiti i repeta fara sfiala infamiile Ion ?
Ati fi voit D-voastra ca guvernul, in fata unor
ash fapte s steh cu bratele incrucisate i amortit
intr'o beatitudine fantastica sa-i zica: nu fac nimic, nmi vad nimic, caci aceasta nu este conform cu
Constitutiunea! sufera societatea, piara societatea;
caci Constitutiunea ne opreste de a afl remediul!"
(Aplauze).

Dara aceasta nu este permis a se pretinde!


Raul odata existand, in mod cent, noi va propunem un remediu, pe care v'am demonstrat ca
este conform cu still*, si cu Constitutiunea.

109

Si eine a facut o erezie Constitutionalg si


de stiint5,, nu suntem noi, ci D. Bozianu.
V'am mai expus, D-lor, cg, prin proiectul
acesta, nu numai c5, nu se propune pedepse mai
severe deck cele existente, dar6 se mai indulcesc
pedepsele acelor 10 sau 11 crime, spre a se asigura, aplicarea lor.
Aceste moclificAri s'au racut, Inca de acum
doi ani, cu multe chibzuinte, prin lungi clezbateri

cu o matufa cugetare, prin concursul a suing.


de b`arbati de stiintit si chiar eminenti din tar6.
egresit c i D-1 Bozianu este un Varbat eminent; dug, nu putem iarAsi admite c D-lui este
un oracol! D-lui este un barbat cum sunt i alti
i

multi ca D-lui.

Am observat ea' unii din oratorii opozitiunei


au avut ca tacticA, a-i oferi omagii de admiratiune
extremA. D-nul Desliu mai ales i-a fAcut aatea
elogiuri inck sigur ct modestia D-lui Bozianu a
suferit; inteIegeti ins6, D-Ior, cg, scopul acestei

tactice parlamentare nu este altul deck a exercith o influent6 moral./ asupra d-lor senatori.
Si eu D-lor, recunosc meritele D-lui Bozianu;
dar6 nu-1 recunosc de profet! Nu admit nim6nui
dreptul de a zice : eu sunt vocea adevgrului"
Acestea erau bune in thupii patriarchali;
ast-zi nu se mai cred!
Repet darA cA mai multi btirbati cu talente

110

qi cu cunostinte, ca si D-nul Bozianu, au lucrat


acest proi4ct, care nu este opera unui singur
in divid.

S'a numit o comisiune particulara,' de D-nul


ministru al justitiei de acum doi ani, care in timp
de mai multe luni a revizuit legea penal6 si a
format proiectul acesta. In acea comisiune erau

pe cat imi aduc aminte: D-nul Ion Kalinderu,


OM de I umea nou'a, cu idei foarte progresiste

qi

excelent jurisconsult; D-nul Ch. Ferichide, D-nul


Gr. Triandafil asemenea excelenti jurisconsulti;

D-nul Gr. Nuccscu, D-nul Cornea fiul, D-nul


Mandrea, un actual membru la casatiune, D-nul
Vioreanu, procurorul general, toti dintre cei dinthin jurisconsulti.

Imi pare ca, aceast6 comisiune, compus tot


din legisti, intrunea toate conditiunile cerute de
progresul tlinpului si de respectul 1egalita4i constitutionale. Cred ca, D-nul Bozianu nu va contesta
aceasta. Apoi se mai adaoga,, c acesti membri ai
eomisiunii, mai toti ai guvernului, mi erau oameni
noi, nu era, nici unul ministru, nici poate aspirant
de minister; cxci face mult D-lor a se stl daca,
eand cineva 1ucreaz6 sau critic5, un proiect, poate
fi aspirant de minister. (Aplauze). Iata, dark ca,
aceasta, comisiune discut, %IA ca ministrul A ia
parte la discutiune, si produce aceast5, lucrare, in
afara,' de ofice preocupatiune po1itic6, f,rg, a fi

111

nici o pasiune in joc, larg aspiratiuni de minister


condusg numai de principiile stiintei si de experienta unei lungi aplicgri a legei vechi.
Aceastg lucrare se ia de guvern si se prezinta,
Camerei. La Carnerk, se numeste iarsi o comisiune
cornpusg din jurisconsulti eminenti, din bgrbati cu
multg practic i experiensg, ash cum ii voeste
D. Lungeanu. Au luat parte si au luerat in aceastg
comisiune D-nii C, Brgiloiu, M. K. Iepureanu,
Grigore Cantacuzino, D. G. Costaforu, eram i eu,

erh si D. Vernescu...
D. Defliu. D. Vernescu a lucrat?
D. ministru de externe. Da Domnule, a lucrat,
oridecgteori a venit i niciodara D-lui nu a ridicat

obiectiunile cari se fac acum contra proiectului...

Darg D-ta nu ai dreptul a fi advocatul neautorizat al cui-va!


Ash dark proiectul revizuit si de aceasth comisiune, atgt de bine compusg, vine inaintea Adunarei; acolo se discut foarte lung timp, de cgtre
oameni foarte competinti, ca si 1). Bozianu, si in
fine se

adoptg de Camera en mare majoritate.

Ei bine, toate aceste capete, toti acesti oameni cu


stiintg, cu experientg, eu merite, n'au inteles nimic,
n'au stiut ce fac dupg D. Bozianu ti dupg D. Ion

Ghica, al chrui oracol este numai D. Bozianu!


Acesti juni si vechi jurisconsulti au violat toate

principiile, au pus tara in peire, au propus pedepse

112

draconiane, au violat chiar Constitutiunea, ba inek

au conspirat pe ascuns ea sk scoatk ate o cArkmidk pkna, se va surpa, intregul edificin social,
tot regimul constitutional! Acestea ni se spune de
D. Bozianu; i noi toti trebue s ne pleckm capul
0 sa zicem: ash trebue sk fie! (Aplauze).

Dark nu, D-lor! Nu este permis nimlnui a


formuM, asemenea acuzatiuni, and faptele 11 combat si II desmint intr'un mod Mat de puternie!

PAnh intr'atata s'a desnaturat acest proiect


prin o disMiune streink de obiect, in at ati vzut
pe D. Adamacki ea a crezut foarte sincer c prin
acest proiect se pun pedepse grozave, pedepse draconiane i speriat de D. Desliu, care si D-lui se
pkrek speriat de severitatea noului proiect, ati

vkzut ck, a fkut o invocare, un apel la prea


Sfintii Pkrinti Episcopi, zicandu-1e: sefi ai bise-

rieei nu votati acest proieet, ckei e prea crud,


prea Min uman! Ei bine, D-lor senatori, nimie
mai nefundat deat aceastk imputare. S venirn
tot la fapte; en ele astupgm gurile cele mai elocinte; faptele au cea mai mare parte sk formeze
convinctiunea. S salvkm proiectul, pe care Domnii
din opozitiune 1-au uitat cu totul i an vorbit
numai teorii. Ia s vedem se draconiseazg prin el
pedepsele? Mai int'ai, cAnd din crime facem delicte,

and faptele pedepsite en pedepse criminale, propunem a se pedepsi cu pedepse eoreetionale, oare

113

facem pedepsele mai severe? De ctnd oare pedepsele pentru delicte sunt mai draconian e, deck cele

pentru crime? Intelegeti dart foarte simplu el


aceste vreo zece infractiuni pe cari le corectionaliztm, au de fel a se pedepsi cu pedepse mai mici,

ma usoare deck mai inainte. Mt mir dart cum


a fost cu putintt, ca intr'o adunare serioast, prin
cuvinte pe can o sit e citeasct toatt tara, dupt,
ce ni se spune ct violtm Constitutiunea pentruct
se modifict ckeva articole dintr'o lege penala, apoi
sit

ni

se mai obiecteze et agraytm penalitttile

fiindet unele crime se transformt in delicte! Dart


sit venim chiar la textul articolelor din proiect,
pentru ca st nu mai poatt fi nici o indoialt

pentru. Ca D. Adamaki st vazt el nu are de ce


st se sperie.

St lutm art. 118 ; falsificatorii de timbre


on marci publice" erau pedepsiti mai inainte cu
recluziunea dela 3 ani la 10 ani. *1titi cit reclu-

ziunea este o pedeapst foarte gravt. Sunt multe


pedepse private de libertate; dart, este o mare diferintt intre ele prin modul cum se aplict ; unele din

cauza acestei aplictri au un caracter foarte gray :


astfel este recluziunea, care este sinonim cu ceeace
mai inainte se numea munca Giurgiului si a Brtilei.
A$h' dart falsificatorii de timbre si mArci,

pedepsiti mai inainte cu recluziune, acum se vor


pedepsi cu inchisoarea dela 3 la 5 ani.
2900G

114

Pedeapsa este mai urara, dara bine aplicata,


va produce un bun efect, deck o pedeapsa mai
mare i neaplicata.

La art. 126 cel ce cu tiinta, se va servi


cu inscrisuri plasmuite" dupa,' legea veche se pe-

depseh cu recluziunea dela 3 la 10 ani, dupa


cea nou'a pedeapsa este dela 3 la 5 ani de inchisoare.

Art. 140. Functionarul sau perceptorul care


sustrage bani publici ori acte, se pedepseh mai
inainte tot cu recluziunea dela 3 la 10 ani; acum
se vor pedepsi cu inchisoare de 5 ani.
Dupt art. 141 functionarul ori perceptorul

care percepe fara drept ori mai malt, deck se


cuvine, mai inainte se pedepseh cu recluziune, acum

dela 2 la 3 ani de inchisoare.


Mituirea unui judecator ori jurat se pedepseh

inainte cu recluziunea dela 3 la 10 ani, acum en


'inchisoare de 5 ani i ah mai incolo.
In fats, dart a acestor texts pozitive ee mai

rtmane i cu asertiunea D-voastr c pedepsele


s'au intsprit? i eine ne face aceastt imputare?
Tocmai aceia care cer ca aceste crime sa" nu se
transforme in delicte adica, sA, se pedepseasca tot

cu pedepsele mai grele din legea veche !


Ah, dar, D-lor, vedqi e aceasta, imputare

nu este alt deck o desnaturare a chestiunei, numai spre a Intunech adevtrul i s v fact a nu

115

voth o lege pe care necesitAile sociale o reclamq.


de atata timp.

Sl tree mum, D-lor, la a doua parte a diseutiunei, la dispozitiunile relative la pres.


Voi cut s fiu cht mai seurt i mai precis.
Vl voi probh c i aci reformele propuse sunt
ordonate chiar de Constitutiune i sunt expresiunea unei necesit/ti practice.
Bi aceastN, parte a proiectului este, D-lor,
opera mai multor oameni competinti, liberali, experimentati i fr preocupatiuni politice.

eu inteleg ea qi D. Bozianu, a se plstrh


legile, a nu se schimbh des, eu mai tin tned ea
legile s/ nu se octroieze, ci sl fie produsul unor
deliberatiuni mature i luminate.

Dar iari sl nu uitam c legile nu sunt


perfecte, ci perfeetibile. Cand darl o lege, dupl
o mai lungl, aplicare, arata, cl are vitii, imper-

fectiuni sau lacune, o! atunci este alteeva, atunci


aeea 1ege, voi cloth a consulth qi experienta local*/ i tiinta altor natiuni. Eu sunt unul dintre
aceia care cred el este bine a se consulth Si
legile strgine, cci alte natiuni civilizate, mai bgtrane deck noi, au i experient6 i invltItura, mai
mare deck a noastrl. Totul este ea SA,' nu eopiem
orbete, ci s luam aceea ee se potrivete pentru
noi, ee se poate, ca s zie ah, naturalizh la noi,
aceea ce ar fi conform cu obieeurile i starea

116

noastra. .Altfel, daca legi straine s'ar octroia numai


repede arg a ti sa, le localizam, apoi necuviin-

tele Mr s'ar simti repede i atunci sit nu ne mi-

ram dud ele ar aved trebuinta a se modifich,


dui)/ putin timp de aplicare. Sa nu ni se invoace
dar Constitutiunea cand propunem a se complecta
legea pena] i in privinta presei. Lacuna in privinta aceastd era pozitiv i evidenta. Implinind
aceasta lipsg, nu numai nu violgm Constitutiunea,

din contra ne conformam unei prescriptiuni a ei


pozitivd. V marturisesc, D-lor, c mult m'arn
inirat si aci, ca am auzit pe D. Bozianu qi pe
D. I. Ghica zicand ca violdm Constitutiunea prevazand cdteva penalitati pentru abuzurile de presd!
D. I. Ghica, ne-a facut Inca o teorie asupra
presei i istoriei sale rationand numai pentru o
ipoteza care nu este deloc aceea a proiectului

nostru.

D-lor, mai intE Constitutia in art. 24, ne-a


impus datoria s revizuim i s complectam"
legea penald, privitoare nu la libertatea presei, ci
la oarecari abuzuri ale acelei libertti, abuzuri
cari ating atat interesele private, cat i cele publice. Constitutia, care proclamd libertatea presei,
zice totdeodata in art. 24, in ceeace prive0e presa:
Fiecare find reispunzdtor de abuzul acestei libertali, in cazurile determinate de conclica penald,
care in aceastel privintd se va revizul i complecta,"

117

Apoi, D-lor, poate sg, fie o lege mai expHcitg,,


mai clath de ct aceasta ? Ce facem noi astAzi
aft deck sg, ne conformgm acestei dispozitiuni?
Am revizuit actuala lege penalg, i am adgugat
vre-o, 5, 6 articole relative la delictele cari se
pot comae prin presg,, tocmai asa precum ne obligg

textul clar al Constitutiunei!


D. Bozianu qi I. Gbica, iarg0 foarte ametiti
de acest text, alearg6 tot la subterfugii ca sl
seape acest forte argument, i ne afirrng fgra,
jen ca aceste dispozitiuni pentru pres ar constitui o lege exceptionalg. i Constitutiunea ne
oprete ca sg, fa.cem legi exceptionale contra presei.
AIlS

erezie! In adevgr, .D-lor, eine nu tie c o

lege exceptiona1 6 ar fi aceea care s'ar face deosebit

de legea penalg, comung, care ar admite alte gradatiuni de penaliati, alte maximum N minimum
deck acelea ale dreptului comun!

Ar fi in alte cuvinte, o legislatiune afath


din sistemul Intreg al codicelui penal or.dinar. Bi
cnd noi nici ca, prezinta'm o lege separatg, de
sardine, nici c schimbam gradatiunea pedepselor
nici mg,sura lor, vine toemai D. Bozianu sg," ne
spun6 cA facem o lege exceptionalA? Nu mg,
ateptain toemai dela D-lui la asemenea confuziuni

de principiu 0 de idei!
Nu noi, D-lor, vg, prezenfam legi exceptionale contra presei; altii an fcut aceasta inaintea

118

noastra; i sa nu .ne acuzam pe noi, de ceeace au


facut D-lor. D. Bozianu a facut legi exceptionale
contra presei, iar nu noi. Nu vol cu aceasta sa-i
fac o imputare; poate c era o necisitate a timpului, dara faptul este pozitiv. Lege exceptionala
mai era ordonanta din 4 Octombre 1859 numita
ordonanta asupra presei, al carui autor pe cAt
tiu era D. D. Bratianu, ca ministru de atunci;
prin aceea ordonanta se prevedea autorizari prealabile, avertismentele, suspendrile i suprimarile de
jurnale; aceea era adevarat lege exceptionala, care
restrAngea libertatea presei; qi aceea ordonanta a
durat i s'a aplicat 'Yana la 13 Aprilie 1862;
atunci veni o alta lege, tot exceptionala asupra
presei, care continea pentru presa penalitati multiple qi speciale, i aceia lege s'a complectat Inca

prin un regulament din 4 Mai 1862, s'a aplicat,


dupa cum imi aduc aminte pana la 1864.
Insa aceasta lege tot nu path destula; i la

lovirea de Stat din 1864, printr'un decret din


2 Mai, se pune iarai in vigoare ordonanta dela
1859, care continua iarai a se aplica. S venim
insa la Codicele penal actual, care s'a decretat,
precum titi, la 30 Octombre 1864.
S'a zis adesea c acest codice s'a lucrat de
D. Bozianu, vice-preedinte la consiliul de Stat.
Aceasta este adevarat in parte, dar nu in total.
Acest codice se lucrase in adevar de Camera, in-

119

naintea lovirei de Stat, contra clreia eu am fost


si nu ma,' &gem Acest codice se lucrase de o cornisiune a Camerei, in care eram i eu, si D. Brailoiu

si multi alii, precum i o persoan5 care cred ca


nu poate fi lAnuita, de a nu fi foarte liberala,
adica D. Costache Rosetti. Ei bine, domnilor, noi
toti, impreuna, cu D. Rosetti, am lucrat acel
proiect de codice penal, si intrInsul am prevkut
dispozitiuni asupra presei, tocmai spre a supune
delictele de presa,' la dreptul comun, caci acest

sistem este al tutulor acelora cari sunt pentru


libertatea presei.
Dar acest proiect de condicg, penal`a, votat6

de Adunare, .nu s'a putut aplic cei a venit

lovirea de Stat. Atunci consiliul de Stat ia lucrarea aceasta a Camerei, o modific i o dec retea

Intre aceste modifica'ri s'a observat c s'4


scos toate dispozitiunile de drept comun relative
la delictele de presq, si D. Bozianu, cel care a
lucrat aceste modifid,ri, adaugA, in articolul final
ea,

legea presei din 1862 se pune iarg.si in vi-

goare.

Asa dar sa fie bine inteles cg, consiliul de


Stat nu o voit s menting dispozitiunile de drept
comun relative la presa,, care se aflau in proiectul
Camerei ci a voit o lege specialg, i exceptionath,,

cea din 1862. CU aceea lege a guvernului apoi

120
i daca memoria
D. Bozianu find la guvern,
nu ma inseala
D-lui a guvernat i cu ordonanta

presei; Caci D. Bozianu a suprimat ateva jurnale,


fiind la guvern, i numai ,n virtutea ordonantei

o putea face; iar nu in virtutea legei, care nu


permitea, suprimarea de jurnale.
Ei bine, D-lor, cand noi venim astazi i adao-

gim, cum cere Constitutiunea la dreptul comun,


oarecari dispozitiuni privitoare la presa, tocmai
hong ni se imput c facem legi exceptionale?
i aceasta imputare o face tocmai D. Bozianu care
a guveirnat numai cu legi exceptionale? Mi se
pare c'a D-sa nu este nici just, nici consecinte!
(Aplauze).

Dara ni se mai obiecta, ca printr'aceste dispozitiuni am restrange libertatea presei. Dar cum
oare? Examinand dispozitiunile proiectului relative
la pres6, gsirn oare o singur"a dispozitiune care
86 restranga In ceva libertatea presei? Nici-una,
Domnilor! Nu este nici-o dispozitiune preventiva,
.nici de avertismente, nici de suspendare, nici cle
suprimare. Toate dispozitiunile se raporta numai

la niste abuzuri ale presei. i de unde s'au luat


chiar aceste putine dispozitiuni? Din legea Belgiei,
lege actualmente in vigoare, i unde libertatea
presei este in toata plenitudiuea sa.
Cred ca nu se va pretinde c in Belgia
nu exista libertatea presei. Cu toate astea, in Bel-

121

gia sunt dispozitiuni in legea cornuna in contra


abuzurilor de presa.
De acolo s'a luat si la noi cateva dispozitiuni
relative la aceste abuzuri. Nu se poate atunci se-

rios imputh ca am fi contra libertatei presei? D.


Bozianu ne-a citat art. 5 din Constitutiune, care
enumera toate libertatile ce avem. Prea bine, dar
oare D-lui nu stie c poate sa fie si abuzuri de
aceste libertati? Nu poate sa fie si abuzuri de
libertatea presei, precum poate fi abuzuri de toate
i fiindea o libertate exista, este
un euvnt ea sa, nu se pedepseasca abuzurile ei?
Din nenorocire natura ornului este ash el se poate
abuzh de (mice lucru bun in sine. D. Bozianu flu
poate admite ea toti oarnenii sa fie perfecti ea
celelalte libertati?

D-sa! Oamenii au abuzat de tot ce e mai sacru.


Dc aceea legiuitorii au prevazut totdeauna pedeapsa
abuzurilor Ii bertaAei.

Ce se face prin proiectul nostru in art. 294


0 299? Se pedepsesc delietele de calomnie

si de

injurii, faeute prin presa. Caei cum ati vol D-voastra

ca ealomniatului prin presa sa nu-i dati mijloeul


de a se puteh aparh, de a merge sa ceara satisfactinnea onoarei sale pentru calomnia i injuria
ce i s'a adus? i cnd eel interesat ar probh ca
aceasta acuzatiune care i s'a adus a fost o ealomnie, oare aceasta nu este un. abuz care va trebui
pedepsit? Apoi de ce acelasi abuz sa nu se pedep-

122

seascd cand el se comite contra unei autoritdti?


Toate calomniile, ofensele in public contra Domnitorului sau dinastiei sale, nu este asemenea foarte
legitim ca sd fie aspru pedepsite? Asemenea provocdrile la crime qi delicte, &cute prin presd, cari
constituesc o complicitate sau un delict special, nu
este incd foarte natural ca sd fie pedepsite?

Ce ar mai rdmne Inca? Ati vol ea calomniile contra corpurilor Statului sd nu fie pedepsite? Para, atunci ati pre c voiti a mievra,
demnitatea acelor corpuri. De ce oare un corp al
Statului, sau un membru din aeel eorp, sd-mi
permiteti sd ceard satisfactiune, cAnd va crede cuviincios, pentru calomniile i injuriile ce Ii s'au

fdcut? Oare acest delict nu s'a repetat, din nenorocire, foarte des? Dail vine D. 1. Ghica i cu
tonul D-sale blajin in formd, ne zice : regina
Engliterei, dei este iubitd, cum e de toti, este

ofensatd de ziare prea des, qi nu face nici-un proces de presd! i D-lui ne consiliazd s umn facem
procese de presd, cari fac numai un piedestal acelora
cari sunt obiectul acelui proces. D-lor, toate acestea
sunt bune. Aduc numai arninte D-lui Ghica c aci

nu este Englitera, 1 eu ai don mult minutul


acela And poporul nostru s poatd aved aceiai
civilizatiune ea Anglia. Darn pand atunci sd nu uite
D-nu I. Ghica c vorbete de cloud tdri a cgror
eivilizatiune diferd ined atat de mult. Apoi sd-qi

123

mai aducS aminte D-nu Ioan Ghica ch Anglia are


legislatiunea penalg in contra presei cea mai draconianS, darS nu o aplieS. Ash dara I 11 acea tar&
adusa, noug de model de cgtre D-lui, lege contra
abuzurilor presei existS; ea lush' se aplica, rar ;
daeS guvernul este armat cu damsa spre a o aplich
child va crede de euviintg.
Tocmai aceasta cerem si noi.
VA pot inc6 adSogh ea' in toate Statele Europei, in Belgia, in Italia, ca si in Germania, pretutindea unde exists libertatea presei, exist i legi
pentru pedepsirea abuzurilor acelei libertAti.
Cum ati vol ea numai la noi sh' fie altfel?
Cum D-voastrA din opozitiune pretindeti ea
niei sa, se pomeneaseA macar de vre-o dispozitiune
contra abuzurilor presei, stiti ce faceti? V faceti

un rau D-voastrl

insi-vA;

eaci

pgreti a inalth

abuzul la o doctrinS.
Daca, D-voastrS credeti eh' cu aceasta intSriti
libertatea presei, vg, inselati iara'si; eSci adevarata
libertate a presei atunci se intareste and dati mijloace a se infrAnh abuzul ei. Aceste mijloace nu
le puteti da decht prin legi cari pedepsesc abuzurile; i lsai apoi ea guvernul, in intelepciunea
sa, sa nu aplice aceste legi decal atunci cnd va
fi adevArat necesar; iar particularilor atunci child
interesul lor va cere. Trebue ins., D-lor, ea aceste
dispozitiuni represive s existe, exci pot fi momente

124

de acelea In care societatea, n cari guvernul care


reprezinta, puterea publia, sk simtg, necesitatea de
a face sk se aplice acele peclepse. Sg, nu mi se
zica dark ct noi incatenkm presa, a facem contra
ei legi exceptionale; c vedeti ch' realitatea, c fap-

tele rdspund pentru noi. Ele ne spun a la 1864


au dominat legi exceptionale contra presei, atunci

chnd a guvernat si D. Bozianu 3 luni. In acea


epoa se puteh vorbi de incatenarea presei, iark

nu acum and nu facem alta cleat s prevedem


in legea comunk ateva dispozitiuni contra abuzurilor de presk.
Prin ceeace facem noi astkzi, intkrim libertatea presei; aci dkm mijloace puterei executive
de a pute s infrneze abuzurile unei prese ce-si
poate uith frumoasa ei misiune.
Ash dark, nu este deloc corect si exact aceea
ce ni s'a imputat, c adick am face o legislatiune
exceptionalk sau o lege sugrumktoare presei. Cele
mai elementare principii de drept i de logick desmint asta, imputare.

Acum, D-lor, cg, am terminat cu toate ohservatiunile practice si stiintifice, si and va, arAtai

in fapt utilitatea i scopul ce s'a avut in vedere


and s'a luat acest proiect, m intreb ce alte
env inte de naturk politick s'au mai invocat in
contra noastrd, ? Ati vgzut din combaterea ce am
facut, c toate argumentele cari se invocase contra

125

proiectului erau in realitate streine de chestiune.


Si calcarea Constitutiunei, i severitatea pedepselor,

sugrumarea presei, toate aceste au fost obiectiuni streine proiectului, cg,ci chiar textul sg,u le
clesminteh. Sfaqind dar cu dansele, D. Bozianu,
cg,utg,nd s ghiceasc6 ce interes putem aveh dissi

nand acest proiect, ne spune s6 nu schimbgni


legile pentru vederi politice sau prin sofisme legislative.
Ash

dar D. Bozianu, lasAnd la oparte


rolul greu de critic al proiectului, ia pe acela curat
16murit de membru al opozitiunei si incepe a
ne face proces de intentiuni.
Dar ar fi malt mai corect si mai lArnurit,
ch dacg, D. Bozianu voeste sg, provoace un vot
al Senatului contra guvernului, s vin
i D-lui
colegii D-lui pe calea cea mare, sg, facg, interpelatiune, sg, facg, o propunere in care sg, se conOng, toate acuzatiunile contra guvernului, i noi
vt vom rgspunde la fiecare fapt.

Dar aceast mare cale nu se ia; ci se ia


altg, indirectl, ni se zice: ati adus acest proiect
avand vederi politice. Dar ce vederi pot fi acelea?

Spre a le ghici vine D. I. Ghica si ne vorbeste


de revizuirea Constitutiunei si ne spune cum ar
fi mai bine sl-o facem; iar D. Bozianu avanseaz6 i mai mult, D-lui ne arata, mai ca niste
conspiratori contra constitutiunei, cari am cguth,

126

sg, tragem Cate-o c6r6mid a. spre a d6rilmh cu incetul tot edificiul, i aceasta, nu direct, ci prin
mijloace indirecte, prin surprindere! Intelegeti,
D-Ior senatori, toat q. fiinta acestor combinatiuni

si gravitatea insintarilor ce se fac.


Dar eu atunci apuc direct pe d-nii acuzatori si Ii intreb pe ce se bazeaz6 D-lor spre a
face asemenea propuneri ? Pentru ce D-Ior presupun, b6nuese, si nu acuz6 direct ? Noi aci reprezint6m puterea pubIic, puterea executiv6; si
nu primim presupuneri ! Aeuzati, sunteti liberi;
dar nu
? Ni se spune cI am avea vederi
politice. Cari vederi; spuneti-le, declarati-le aci pe
fat`a! (Aplauze).

A! dar nu credeti nimic, eu sunt sigur, constiinta D-voastl, este cea d'intai care va desminte
cuvintele! C6ci, in adev6r D-lor, ce cerem noi?
Cerem ea falsificatorii s'a se pedepseascl, cerem ca

prevaricatorii, ca bancrutii, ca furii cu spargere


sa, se pedepseasc6; cxci juratii nu-i mai pedepsese;
cci sum6 de acesti criminali se/pan nepedepsiti.

Dar D. Bozianu ne zice: de ce atunci nu


luati toate actele criminale dela jurati? Dar dece D.
Bozianu ne presupune i aci o intentiune care nu
o avem ? D-lui s rationeze pe ceeace este; c6ci

rgul in aste limite II credem noi, s nu exagereze


aceeace nu este.
Noi cerem sa, se modifice numai crimele ce

127

s'au probat a nu se pedepsese mai des. Ele nu


sunt cele mai grave prin natura lor; dar rgul,
dar suferinta socialg fiind mare prin repetire qi
nepedepsirea lor, schimbarea lor in delict va aduce
reparatiunea faului social. Intrebgm dar, s ni
se rgspunzg sincer i leal, ce vederi politice ar

un guvern care propune un mijloc de a se pedepsi prevaricatorii, falificatorii,


furii, bancrutii, etc.? Ce interes alt, cleat interesul social, poate s aibg un guvern, cand cere
pute

aib

pedepsirea unor ah eulpabili ?

Nu mg indoesc

i D. Bozianu este de

opiniunea mea.

A! ni se va zice: dar cu presa ? Aci aveti


negreit vederi politice! Dar qtiti, D-lor, cand am
fi putut aveh vederi politice in privinta presei ?
CAnd am fi luat dela jurati judecarea delictelor ei.
Atuaci, poate ni s'ar fi putut zice cg voim sg
incatengm presa prin judecgtorii ordinari. Dar egnd
aceasta nu existg, cand tot juratii judecg acele delicte,

cum s'ar puteh face imputare de vederi

politice? Sg admit cl nu ne inspirg incredere judecgtorii ordinari; cici cu pgrere de rgu am vgzut i pe D. Bozianu exprimandu-se putin mggulitor pentrn judecgtorii noqtri; eu unul am toatg
increderea in marea noastrg magistraturg, care cu
lumini de tiin

i cu o impartialitate probatg,

ar face aplicarea pedepselor conform cu dreptatea;

128

dar in fine sa admitem c magistratii notri ar fi


partiali contra presei; ei bine acWi jurati vor fi
cari vor continua a judech delictele de presa, si
a aplich penalitatea numai acolo unde va fi just
s'o aplice. Cum dar D. Bozianu ne-ar puteh atribui alte vederi politice decht interesul general,
chiar in materie de presa?
Dar este vorba de alte vederi politice, i de
presupuneri, apoi atunci de ce sa nu presupun gi eu
e6 D. Bozianu este contra proieetului nostru, nurnai
.spre a nu se modifich codicele penal, pe care il
considera ca opera D-sale ? Oare fiindca a lucrat

D. Bozianu la acest codice, trebue oare s zicem


ca de acum inainte numai este permis nimanui
ca sa-1 atinga! Dar este oare aceasta opera atat
de perfecto' ? Nu negre0t. Numai o afectiune de
paternitate a putut face pe D. Bozianu sa" ereacil
opera sa atat de perfecta, i sa fie atat de injust catre altii, cafi se incearca a modifich aceea
opera!

Cat despre paza Constitutiunei aq rugh s


nu se mai invoace apropo de toate legile organice

cafi nu fac decht s realizeze principiile coprinse


intr'insa. Toti avern datoria a pazi Constitutiunea

i nu avem nevoe de recomandatiuni, ci de probe


ca o calcam.
Ei, D-lor, multi se cbeama amici ai Consti-

tutiunei; dar in fapta multi din ei nu fac decht

129

o cake! titi prea bine el tot amici ai Constitutiunei s'au numit i aceia, cari cand au votat-o
an declarat c vor conspir contra institutiunei sta-

tului, care nu "Aka de loc la radicalii din Constituant !

Nu dar de acei razitori ai Constitutiuei are


tara nevoe; ci de aceea cari intarese Constitutiunea prin desvoltarea i intarirea liberth,tilor si institutiunilor ce ea creaza,!
D. Bozianu, care nu tie cat iubeste Constitutiunea actualg, ne-a spus cg, nu s'a fgeut nimic
solid de cand suntem in constitutionalism. Sa-mi per-

mita, D. Bozianu a-i spune eg, se inseall si nu cunoaste bine istoria timpului Au.
Progres am facut, i foarte mare, foarte real.
Am progresat In institutiuni, am progresat in liberth-0, am progresat prin intaxirea principiilor autoritare de ordine, prin intarirea stabilit6tei.
Aeest progres este elar i evident si progresam
ineg, necontenit. Vorbiti inA de respectul Consti-

tutiunei ? Darl A vedem eine o apath mai bine,


noi ofi D-voastra, ? Nu cred c. aparg, Constitutiunea

aceia care ineurajeaza. abuzurile, i. nu cant/ a


infranh. licenta. Acela e inamie sau ra,u arnic al
Constitutiunei. Noi inA, cari fara, a cere sacrifi.earea nici unei libertg,ti, regula,m numai uzul
bertatilor, noi suntem care Intaxim Constitutiunea
i daca,
.1 libertglile can sunt coprinse printr'Insa.
29006

130

ati lgsh sg, meargg lucrurile tot ea in trecut; daeg

yeti tolerh a se incurajh din ce in ee mai mult


abuzurile libertgtei; dael anarhia si licenta ar lu
locul ordinei i libertei, o! atunci vg incredintez
cO veti ajunge la dgrknarea libertg,tilor! (Aplauze
prelungite).

Pe dad domneh teroarea In Franta, pe la


1793, cei ce aceau pe cei mai infocati Republicani, pe cei mai esaltati anarhisti, erau multi din
regalistii degbizati! i pentru ce? Pentrucg ei, inimici ai republicei, stiau e nurnai prin excese se
poate dgrAmh mai lesne republica; si in adevgr
el prin acele excese s'a i ajuns la acel scop.
Nu noi, eari cgutgm a regulh exercitiul libertgtilor, si a pune eapgt exceselor, suntem cari surpgrn
Constitutiunea; ci aceia cari prin violentele, excesele i abuzurile lor o compromit i o sap6 la baza
ei! (Aplauze).

Ai ajuns pang a invoch Constitutiunea, tot


in numele libertAei, ehiar i child cerem ea infractiunile reprimate de legi s facem a fi pedepsite! Darg D-voastrg voiti a asigurh impunitatea
tot in numele Constitutiunei !
Oare Constitutiunea zice unde-va ea erimele
sg rgmAng nepedepsite ? Astfel ar asigurh ea
interesele multiple ale unei societ`ati? CAnd ar fi

ash, Constitutiunea ar fi un pericol, iar nu o garantie pentru societate!

131

Venim a vh propune cAteva mhsuri spre a


pedepsi abuzurile presei, i D-voastra, refuzati aceste

dispozitiuni tot in nurnele Constitutiunei! Darh oare


Constitutiunea protege unde-va, legitimeazh unde-va

licenta presei? Nicheri, D-lor, ea cere pedepsirea


acestei licente.

Ei! D-lor, vh incredintez c dach D. Bozianu,

arnicul meu ar izbuti tn votul de astzi si dach


preferind noi a ne retrage, ay veni D-lui la minister, vh incredintez, c D-sa care combate acest
proiect, D-isa insusi va fi silit, duph un oarecare

timp, a veni s vh cearh' aceleasi garantii ce cerem


noi pentru aphrarea intereselor private si pentru
i aceasta va fi silit a o face;
cgci ca ministru va fi o afirmatiune i dach nu
ar face-o, D-lui va fi o negatiune; aceeace nu este
permis puterei executive! (aplauze).
D-lor senatori, nu crez ch D-voastrh vA yeti
lAsh a fi influentati de ideile platonice i cu totul
abstracte ale opozitiunei! Nu crez ca D-voastrh,
asigurarea societhtei.

oameni maturi si conservatori, sh voiti a nu garanth interesele private si sociale ce v sunt incredintate ? Nu crez s

legitimati abuzurile presei

consacrati licenta! Nu pot in fine crede eh


D-voastrh care uci dat de 4 ani probe numeroase
ch voiti a fondh in aceasth tarh ordinea si libertatea, nu crez s v lhsati a vh incanth nici de
si sg,

cuvintele pastorale ale unora, nici de ereziile stiin-

132

tifice ale altora, spre a vg, renegh trecutul D-voastrh

i spre a nu vol s indreptati un rhu de care societatea suferh! Mergeti inainte cu luminele timpului, spre a conservh ce este bun din trecut i

a indrepa ce este rhu in prezent; ah se altigh


viitorul! iarh nu sand amortiti inchii in cercul
de fer al D-lui Ioan Ghica sau in sistemul fatalist al D-lui Bozianu. (Aplauze prelungite).

Atept cu incredere ca onor. Senat s deh


acest vot, prin care va probh inca odaa ch el tie
a fi la InAltimea misiunei sale, i a respeca Constitutiunea, prin acele mhsuri care o inaresc, i-i
constitue adevhrata sa putere moralh. (Aplauze prelungite
mare senzatiune
sgomot).

XlI
Monitorul Oficial" No. 112 din 25 Maiu 1874.

Proiectul de lege pentru modificarea legii


timbrului

In edinta din 13 Maiu 1874; fiind la ordinea


zilei proiectul de lege pentru modificarea legii timbrului,
Nic. Blaremberg, ca membru al minorittei Comitetului

delegatilor se pronuntl nu numai contra modificgrii

legii tivabrului, ci pentru chiar abrogarea ei i, cu aceasth.


ocaziune pune i chestia ministerialg.
Alti deputati din opozitiune, ca Nic. Ionescu, Kogglniceanu, declarandu-se nepreparati pentru punerea

cestiei de vre-o incredere cautA a d desbaterilor o diversiune, unii cernd s5., se voteze legea rezervind cestia

ministerialg pentru alt ocaziune, altii pronuntndu-se


contra proiectului de lege al guvernului, fa'r 5. insg a
pune cestia rninisterialg. Toti insg, atacg guvernul cu
vehementa.. Rgspund mai multi membri ai majoriatei,
iar din partea guvernului ministrul de finance, preedinte al consiliului. In urtn5, se prezintA o motiune de
incredere semnath, de deputatii P. P. Carp, Gr. Ventura,
N. Pogor, Cornea, St. i G. Greceanu. Se incinge o nou
discutiune in privinta acestei motiuni qi, in urma noilor
atacuri ale lui Blaremberg i G. BrAtianu, ia cuvntul
B. Boerescu.

134

B. Boereseu, ministru de externe. Domnilor


Deputati, o pozitiune clarg in po1itic6, ca i in
altele, este totdeauna foarte bun/. Un mare financiar al Franciei, baronul Louis a zis odata: faceti bung po1itic6, dacg voiti s/ )7/ fac bune finante. Principiul acesta '1 putem intinde mai departe, putem zice, chiar cand este vorba de raporturile dintre guvern i Camerl; faceti bun/
politica, ea sa' putem face, nu numai bune finante
ci i bung administratie, bun/ justitie, 'bun/ directiune interioar

exterioar6.

Domnilor! Am vgzut cu Mirare pe D. Blaremberg zicand c5, nu D-lui a fost cauza provocArei cestiunei ce a putut servl numai ca un pretext
spre a se provoch acea cestiune; ca in alte euvinte,

D-lui nu este o cauzl direct/ a discutiunei actuale


ci o cauzd ocazionald, ea sa zic astfel.
Ei, Domnilor ! S lasam aceast/ dialectic/
abstract/. S venim la realitate. Oare &and I). Blaremberg a declarat francamente ea nu are 'Meredere in guvern, nu a fost oare ecoul cel mai fidel
al tuturor membrilor din opozitiune ? Negre0t da,
Domnilor; nu este nici o indoialg (Aplauze, ilaritate). Diferenta este numai c alti eolegi ai D-sale
ar fi mteptat o alta, epoch', o alta' ocaziune, de
vreme ce D. Blaremberg, cu caracterul franc care-1
posedg, i en simtirea sa spontanee, a spus ade-

135

yarn] de care e convins la cea dintaiu ocaziune,


eu proiectul ce este acum in discutiune.
Venit'a insa vreun alt membru din opozitiune
s-1 desrnint,

s protesteze, sa-1 renege ? Nici

unul, ba din contra; au venit mai multi oratori


ai opozitiunei sa afirme, s intareasca opiniunea
expresa de D. Blaremberg. Nici unul din Dior
nu l'a combatut. Dar toti au cautat numai sS
faca a se declar altadata acea ce simteau acum,
adica cea mai perfecta, neincredere in guvern. D.
Blarembeig, mai franc, si mai impacient, a exprimat,

aeurn chiar, aceeace simtea, toat opozitiunea, a


exprimat i simtirea sa si a con fratilor D-lui din
opozitiune.

Oeilalti nu an fault tot ash. D. Ionescu a


exprimat aceiasi neincredere contra guvernului ; a
fost numai contra oportunitatei votului. D. Kogalniceanu a consiliat amanarea votarei neincrederei,
caei

D-lui a zis ea sa se voteze mai intaiu

proiectul timbrului, de o utilitate atat de practica,


apoi va veni si la cestiunea ministeriala. In
alte cuvinte, D-lui a povatuit pe D-nii membrii ai
opozitiunei ea sa amane deocamdata cestiunea neincrederei ministeriale, sa se ocupe de proiectul de
fata, i apoi cand se va gasi de cuviinta, adica

and va fi momentul oportun, atunci sa se puna


cestiunea ministeriala, iar noi membrii ai guvernului, ca niste umile victime sa ne aplecam

136

capul, i sg asteptgm a ni se da lovirea cnd va


binevoi D. Kogglniceanu i amicii D-sale. (Aplauze).

Dar noi vom face aceasta!


Indatg, ce intr'o Camera se iveste o umbrg
numai de bgnuialg cg, intre Adunare i guvern nu
mai existg acea armonie pe care o reclaing Constitutiunea noastra', atunci cestiunea ministerialg trebue

neapgrat s6 se pun& Altfel, am aye/ aerul cg


voirn sg ne eschivg,m, s evitgm un vot de incre-

dere al Carnerei, sau s

trgim ca tolerati. Dar

aceasta nu vom face! Noi nu voim a sth pe aceste


bgnci ca tolerati, ca cum ar fi piste expeditori de
afaceri ! Aceast pozitiune ar fi umilitoare i noi
nu vom primi niciodatg, (Aplauze).
Asa dar ce facem noi? Pe cgt timp, din opozitiune chiar s'a pus cestiunea ministerialg, noi o
mentinem, si cerem ca Camera sg se exprime dacA

mai are sau nu incredere in noi. Acesta va sg,


zicg, a cere sg, se creeze o pozitiune limpede. D.

Brgtianu ne spune c aceasta ar fi neconstitutionail! Da ce poate sg, fie mai constitutional cleat
o asemenea procedare ? G-uvernul indatg, ce simte

o umbrg de indoiall contra sa, voeste a sti lgmurit dacg mai are increderea natiunei, dacg mai
are majoritate, pentru a sti apoi ce urmeazg sa
facg. Astfel, Domnilor, se urmeazA in toate t6rile
constitution ale. Guvernele fac cestiune ministerial/

din cele mai mici incidente, care ar face sg se in-

137

doeasca eineva dad, mai au increderea natiunei


sau nu.
i la noi cum puteti crede D-voastra ca, in
urma unor asemenea convorbiri i discutiuni, tinute de mai multi D-ni deputati in shnul aeestei
Camere, guvernul ar fi putut, un singur moment,
primi pozitiunea cea umilitoare ce ar voi opozitinnea s ne faca, ca cum adica am voi s evitam
un vot, on s trecem ca tolerati de D-voastra ?
Aceasta niciodata, nu se putel. Dar s merg.i.em
mai departe. tii c guvernele constitutionale, care
nu sunt deal guvernele partidelor, trebue s tina
compt de toate circomstantele zilnice care-i pot da
o klee adevarata despre pozitiunea sa inaintea tarei
sau a Camerei. Dar din toate circomstantele ce an
procedat discutiunea de astazi, guvernul cunoaste
ca, opozitiunea s'a incercat a raspandi eredinta el
el nu ar rnai avel in favoarea sa majoritatea

acestei adunari. Cum putearn sa nu stim noi

cg

de mult timp opozitiunea noastra, cant/ prin toate


mijloacele de publicitate i de propaganda ce exista,

intr'un stat constitutional, de a raspindi stirea ca


ar fi existlnd un dezacord intre majoritatea Camerei i guvern? Aceste sgomote s'au cautat a se
intinde in toata tara, i chiar in strainatate. A poi
v Indoii D-voastr c aceasta nu este de natur/
a Intretine oarecare agitatiune in spirite si ternere
pentru vitor. Dar chiar neproductivitatea Camerei

138

in aceste zile dela convocarea ei, nu ar trebui oare


sic

o aplicam ca un efect indirect tot al acestei

incertitudini (Aplauze).

&and apoi pe langa toate aceste sgomote


se mai iveste astazi in sanul Camerei
o discutiune ca cea prezent, credeti oare ca erh
prudent, ca erh logic, ch erh demn in fine ca guvernul sa taca, si sh nu pretinda ca Camera sd-i
spuna dach mai are incredere intr'insul ? (Aplauze,
.5'i

si terneri,

sgomot).

In fata, unei asa, situatiuni, era oare corect,


constitutional vorbind, era oare de o bunk politica,
ca guvernul st steh indiferent, si s zica ch va
lash chestiunea a se hotari atunci cand vor binevol

unii din opozitiune? 0! Nu D-lor! aceasta pozitiune umila si incerta nu o va admite niciodata.
guvernul! (Aplauze).

Nu noi am pus cestiunea ministeriala, ci cei


din opozitiune; dar odata pusa, o mentinem. Voim
adic ski, stim daca, onor. majoritate a acestei Camere mai are incredere in noi sau nu. La aceasta
insa se opune surprinderea D-lui G. Bratianu. D-sa

zice ca nu este pregatit. Iar D. Kogalniceanu, pe


de alth parte, ne-a sfiatuit s lsam pentru alta
data aceasta cestiune, fiindca are si D-lui multe
sic ne spuna, dar existand mai multe cestiuni importante de rezolvat, timpul este prea scurt. Ei,
D-lor! incat priveste scurtimea timpului noi pro-

139

mitem D-lui Kogglniceanu a ayeg destul timp ca


sh-1 ascultgrn oricgt va vol D-lui. Lig sg nu pretinzg D-lui ca sa.-1 asteptgm a ne regul poziOunea
cand ne va permite D-lui, i fang atunci sg avem

aerul a voi sg ne impunem Camerei.


Nu; datoria noastrg este a consulth mai increderea ei, atunci ea ne va spune-o i atunci
vom vedth i noi ce avem de fAcut.
D. Brgtianu vorbeste de surprindere! Dar de
ce surprindere poate fi vorba aci ?
Cum, un orator exercitat ca D. Brgtianu nu
este preparat totdeauna pentru ash cestiune ? D-sa
care improvizeaza cn atata uprintg, i care vor-

beste in tot felul de materii, poate

fi surprins

tocmai intr'o cestiune ministerialg, pe care dorth


de atAta timp sg o vazg pusg, pe tapet? Aceasta
foarte mult rn mirg. Cum ? i D. Kogalniceanu,
care ne spune cg face opoziOune de 3 ani, si care
are astfel o convinctiune de a-Ma timp, i D-lui
ne spune c'a nu poate acum indatg, sg" expung toate
cgte stie ?

Dar cum se poate aceasta din partea unui


om atat de experimentat, atat de consumat in
afaceri ?

Ziceti cl nu sunteti preparMi? Fi-va aceasta


ash? ori fi-va cg nu stiti gresalele comise de guvern, si al tocmai astgzi voiO sg le studia0, ca
sg, nu zic sg le inventa0 ?

140

Ei, Domnilor, surprinderea nu poate fi pentru


D-voastr! Oameni ea D-voastra sunt totdeauna.

gata a thspunde rnai cu seam/ in asemenea cestiuni! Tar dael surprindere ar fi, aceasta ar fi
pentru noi care am datori s thspundem aci, la
toate motivele de acuzare ce ati aduce in contra
noastth. Nu eyed dar, Domnilor, c motivul de
amanare bazat pe euvinte de nepreparare sa fie
serios; eaci o opozitiune, care are o durata atat de
veche, este totdeauna gata a ataca, guvernul, i
pentruca deputati, atat de experimentati ea D. Kogalniceanu, i atat de improvizatori ea D. Gt. l3ratianu, nu pot sa fie surprini; D-lor sunt totdeauna
gata a acuza guvernul! Dar intreaba, D. Bthtianu :
Ce rezultat practic i politic poate sa aiba motinnea
de incredere care s'a pus?
A, D-lor! Este foarte evident i real rezultatul practic qi politic al acestei motiuni, cand ea
s'ar vota.
Acest rezultat ar fi mai intaiu constitutional,
adiea s'ar regula pozitiunea guvernului cu majoritatea ; caci nu este permia unui guvern a face

altfel, mai ales cand el este prevestit prin atatea


circomstante i sgomote cari pot sa aiba oarecare
acreditare, indata, ce el ar sta nepasator. Este, cum

am mai zis, de datoria unui guvern, indata ce el


are eea mai mica umbra de indoiala ca n'ar mai
avea, sprijinul majoritatei, sa puna, cestiunea, franc

141

si simplu pentru ca s tie daca mai este expresiunea acelei majoritati. Iat rezultatul politic al
acestei motiuni. Se teme D. Bratianu ca nu ar
avea, ea si un rezultat practic ? 0! aceasta este
foarte insenimat. Votul ce yeti da D-voastth, va
avea, un efect salutariu asupra tutulor proiectelor
ce asteapta a fi discutate; va avth efect asupra intregei administratiuni a t6rei. Ceva mai Inuit: dath
votul D-voastth va insemnh Incredere in guvern,
intelege opozitiunea c cu aceasta se aduce lucrederea in toata, tara, liniste in toate spiritele agitate.
stiti, Domnilor, c increderea aduce stabilitatea,
si stabilitatea este puterea Statului nostru. Prin
incredere i stabilitate am facut noi ca s ne putem

mndri, ca suntem din acele foarte putine State


din Europa, unde Camere i guvern an putut tai
in armonie in timp de aproape patru ani. (Aplauze
prelungite).

Se mith D. Bthtianu, ba are chiar aerul de


a critith majoritatea pentruca s'a intrunit intr'un
local particular si a deliberat asupra acestui caz
altora. Dar de ce oare aceasta mirare? Negresit
Domnilor, c majoritatea s'a intrunit, qi s'a sfatuit
intro dansii membrii Ai. i de ce nu s'ar fi intrunit? Cum? Onor. D. Bthtianu deputat constitutional si atat de experimentat in mecanismul
constitutional, pina, si in cel englez, D-lui nu stie,
el intrunirile politice sunt singurele mijloace dath
qi

142

se intelege, a se luminh i a se disciplina, partidele intr'o CameM? Negresit, Domnilor, c

majo-

ritatea s'a intrunit; caci trebuih sa vaza Ong la


ce punct zgomotele raspAndite sunt fundate, si daeA

ministerul mai merita a fi reprezentantele ei! ln


aceste intruniri, Domnilor, se cunose mai bine
oamenii, se expun nemulturnirile, se fac discutiuni
mai f6ra gena, si se indrepteaza adesea gresalele.

Da, Domnilor, noi majoritatea ne intrunim.


dac6 nu vg, intruniti si D-voastra opozitiunea
atAt mai Mu.

care sa fie cauza a nu aveti i D-voastrg.


intruniri? Cauza poate sa fie foarte bine aceia care

a cam aratat-o D. Kogalniceanu, cand a zis ca


opozitiunea Camerei este multicolord! C'Aci ce poate
rezulth din aceasta opozitiune multicolora? Bezulta

lipsa de Imitate in vederi, lips'a' de Imitate in principiu, lips'a de Imitate in scopuri i actiuni! Este

insa o unitate unde-va; aceasta unitate este in


vointa de a daMmh! (Aplauze). Este insa cestiunea

de a se sti, daca aceiasi unitate este si In putinta


de a construi. A darthuh domnilor este mai bine!
A pune insa ceva in loc este greu. Critica este
lesne, arta este dificild, a zis un mare scriitor".
Poate negresit s6, se fac6 din aceasta opozitiune
o conditiime, precurn adesea se vede in chirnie, ca.
din fuziunea mai multor elemente ese un element
nou (Ilaritate).

143

Nu cred ins/

cg,

din fuziunea elementelor

D-voastra eterogene s eas/ un ce destul de solid

spre a forma, puterea unui guvern! M indoese


tare c/ nu! (Aplauze).
Ei, Domnilor. apoi tocmai aceast/ cauz/ era
pentru noi, un cuvant mai bun ca s vedem &el
mai avem sau nu o majoritate i &and vom vecleh
e avem majoritate, atunci vom ti c6 tam este
eu noi i ca', nu cugetl ea opozitiunea i in derrt

va veni atunci D. Blarenberg s ne tot repete c6


tara suferl". Dar Ora este aci, inaintea D-voastr6:
tara este majoritatea Camerei. Cand asta, Inajoritate zice altfel, eine va putea crede simpla afirmare a D-lui Blarenberg? CA,ci ce este mai lesne
cleat a afirma numai?
SA presupunem ea D-voastr/, opozitiunea mul-

ticolorg, cu ocaziunea aceasta ati avea majoritate,


ati rAsturna guvernul actual 0 ati veil la putere.
Apoi a doua zi sau a treia zi a veni eu sau altul

qi v-a zice: tara suferl. Ce ati face D-voastr6?


RA Yeti intrebh: cum sufer? ArAtati fapte.
in urm/ ati consulta, majoritatea ea s/ spun/ ea
dacg, cu adevgrat tara sufer/ ori nu, i aceasta
cu drept cuvant? eaci majoritatea reprezint/ tara;
ci numai cand e va spune acest cuvAnd, atunci
ar fi ceva gray, atunci an fi presumptiunea yeritaiter; c atunci san se consult/ ins/i tara, sau
'se cedeaz4 majorit/tei. (Aplauze).

144

S'a zis de D. Blaremberg, c. guvernul acesta.


este guvernul panicei, cg,ci se servete de spectrul
roilor spre a speria, Camera.. Dar, Domnilor, eine
se sperie de spectre? Numaii roii, iar nu Camera.
Cum dar D. Blaremberg admite c o Camera

s'ar puteh sperih de un spectru? Apoi nu eu, ci


D. Blarenberg numete pe roii un spectru. Eu
nu numesc pe nimeni spectru; chei admit ca legitim, intr'un guvern Tiber legitimitatea existentei
tutulor partidelor, chiar celor mai extreme.
Ah, dar, nefiind nimeni spectrul, duph noi,

pe nimeni nu putem sperih dar admitem posibilitatea pericolelor reale 0 voim a le evith. Dar
in astg, calitate eu rhspund cg, noi nu suntem guvernul panicei ci al ordinei. Prin ordine i. in spe-

cial prin armonie care va existh intre guvern i


Camerh, vom inl6turh pericolele anarchiei, adicg.
aceeia ce D. Blaremberg numete spectru. De-

i demagogia sunt, nu un spectru, ci o


realitate care se nate tocmai din luptele lungi ji
zordinea

sterile intre guvern i Camerh, tocmai din daramhri


ca acele ce se fac de opoziOunile multicolore coalizate! . .. Dar noi tocmai Ast rgu voim sh evitgm,

tocmai contra lui ne lupthm (Apauze).


D. Brhtianu zise c unii numesc acest guvern
guvernul birurilor" ! Nu! Vh inelati! Acesta este
guvernul pUilor. (Aplauze prelungite).
Da, Domnilor, eu nu mg, sperii de spectre,

145

pentrucl admit in toate Camerile existenta tuturor


partidelor, contrarii guvernului ! Domnilor, acest
guvern nu este al panicei, ci este guvernul ordinei,
pentrucl din ordinea care existd intre guvern i
majoritatea Camerei, dispare acest spectru. Anarhia se nate din luptele indelungate intre puterile
statul ui.

Acesta este guvernul respeetdrei i executlrei


obligatiunilor Orei; pentrued el vine i pl'kete
cu religiozitate datoriele din trecut! Nu critic aceste
datorii; ne-au trebuit drumuri ferate, poduri, osele
etc.; le-am creiat, dar ne-a costat , clei nu am gdsit
pang aeuma piatra filozofall e s facem ah in bundtatiri fdrt s ne coste. Acum plkim cdci trebue
Sb respectthn angajamentele luate.
Insd prin aceasta ce am faeut? Ne-am intdrit
creditul nostru imiluntru i in afard! i trebue A
mdrturisiti, Domnilor, c niciodatl creditul Sta-

tului nu a fost mai bine pus dealt acuma. Prin


votul ee se propune astlzi voim sd se urmeze aceimi
luerare din trecut, i aceleai conditiuni de incredere

in Statul nostru! (Aplauze prelungite).


Voci. Inchiderea disentiunei.

29000

10

XIII
Monitorul Oficial" No. 119 din 2/14 Iunie 1874.

Raportul jonctiunii liniilor ferate routine cu cele


austro-ungare
In edinta Camerei din 20 Main 1874;.B. Boerescu
citelte urrnatorul raport:

Domnilor Deputati,

Dupa lungi negotieri, guvernul Roman s'a


putut intelege cu acela al Imperiului A ustro-Ungar
spre a forma alaturata conventiune ce are onoare
a supune la aprobarea D-voastra, relativa la legarea liniilor noastre ferate cu acelea ale Ungariei
pe la Varciorova si Predeal.
Necesitatea si utilitatea jonctiunilor, adica
continuarea netntrerupta a tarifului cailor noastre
ferate qi in statele vecine, sunt de mult admise
0 recunoscute la noi.
Principiul este necontestabil : desvoltarea productiunei noastre agricole i proportiunea avutiei

147

generale vor cres,te in raport direct cu intinderea


cailor de comunicatiune legate cu ale statelor veeine. Izolarea unei linii ferate de aceia a vecinilor
este neproduetivitatea sa chiar. Toate liniile ferate
din Europa au, in general, caracterul de internatiQnale. Astfel miqcarea lor ar servi nurnai
pentru transitul interior: ceeace ar fi prea mic in
raport cu ceeace pro.luce aceai linie indata ce
transitul devine internMional.
Am facut dejh in parte aplicarea acestui principiu prin legarea drumurilor noastre ferate din
Romania de peste Milcov pe la Itzcani i Ungheni.

Insa marea artera a liniei noastre ferate in


tot lungul Carpatilor, despre fruntaria dela Nord
in toata Romania dedincoa de Milcov, se afla
inca, nelegata cu liniile vecinilor noqtrii.
Inconvenientele acestei izolari se simt din zi

in zi.
Micarea intregei noastre retele de drumuri
ferate dela Rornan-Ploesti-Craiova-Varciorova, este
redusa numai la transitul interior, pe cat timp

aceasta retea va continuh a sth nelegata cu acea


a vecinilor. Inaltele coline ale Carpatilor desparA,indu-ne de Imperiul vecin i de restul Europei,
gurile noastre de comunicatiune exterioara continua

a fi numai porturile despre Dunare.

tii

insa, Dom nilor deputati, cat aceasta


comunicare este restrans i neregulata. Ea de-

148

pinde de timp si de starea apelor. Iarna comunicatiunea pe Dundre este inchisd; vara este foarte dea
si in timp lung intreruptd din cauza scdderei apelor.

Ne trebuesc dar guri de comunicatiune mai


largi, mai intinse; permanente si regulate. Ele nu

se pot stabill deek prin legarea liniilor noastre


ferate cu ale vecinilor pe la puncturile cele mai
iflTi portante.

Negresit cd, dupd deschiderea liniei

dela

Bucuresti la Roman si Itcani, am dobandit o trecere

care ne pune in comunicatiune directd i

sigurd, cu Lemberg, cu Pesta, Viena i Oceidentul,


si care a mai micsorat inconvenientele izolarei
noastre. Ins aceasta, trecere internationala, de
foarte mare folos pentru localittile vecine, nn
poate s corespunda, la toate trebuintele generale
i s fac6 a dispare inconvenientele izobrei pentru
restul td,rei. Miscarea pe aceasta linie, pentru cea

mai inane parte a Orel, este lunga, si de ocol,

si

impune calatorilor si marfurilor sacrificiu de timp,


i de cheltueli earl nu pot ajuth. desvoltarea relatiunilor comerciale i cari ne opresc de a sustine.
concurenta in conditiuni egale.
Astfel in urma izolarei arterei noastre ferate
celei mari, comer(ul i productiunea agricola a
rei noastre continua a nu 8e puteh folosi de
toate avanta.giile ce poate oferl o mare linie inter-

nationald.

149

Este dar timpul ca s legam cat mai curand


liniile noastre ferate cu acele ale vecinilor de peste
Carpati, i s tergern astfel inconvenientele unei
izolari, cari nu ar fi existat, daca, dintr'un inceput

nii s'ar fi facut la noi greseala de a hotari o


mare retea de drum ferat care A, se opreasca la
Varciorova, ar6 a ne asigura mai tntaiu o conventiune, ea si vecinii nostri s vina la acelas
punet eu liniile lor.

Inca din anul 1869 s'au fcut necontenite


Incercari de catre guvernele noastre trecute spre
elimina acele inconveniente si a legi, liniile noastre
ferate cu ale Imperiului Austro-Ungar. Astfel vedem
ca, printr'un jurnal al consiliului de minis,trii din
3 Noemvrie 1869, subseris de Principe le Dumitrie

Ghika, D-nii M. Kogalniceanu, A. Goleseu si G.


Manu se hotareste a se leget liniile noastre ferate
cu cele din Statul Austro- Ungar, pe la punctele
Orsova si Brasov" ; i se autoriza ministrul din
afara ea sa incheie o con ventiune in acel sens.
Aceiasi idee se continua sub ministerul urrnator prezidat de D. A. G. Golescu. Ea se afirma
din nou printr'un jurnal din 3 Martie 1870, cand
se numeste si un delegat roman pentru incheerea
conventiunei pentru jonctiunile dela Orsova i Kronstadt. In instructiunile ce D. A. Golescu d acestui

delegat, la 25 Martie 1870, se adaogra ca sa

propuie delegatului austriac si jonctiunea dela Fi-

150

Has.' la Vulcan, flcandu-se din aceasta o conditiune sine qua non, liniei Kronstadt-Galati.
Acest adaos era in acord cu un proiect de
lege inaintat Adungrei in cursul lunei lui Martie,
anul 1870 de catre ministerul D. Cazadini, formulat in urma propunerei a nou'g D-ni Deputati.
Apoi s'a recunoscut asemenea foarte necesarie

si o altg jonctiune pe la Hz, Oituz san Palanca


care sg, se lege cu linia dela Adjud-Galati.
In sensul acestei necesitAi consacrat i prin
o lege din Martie 1872, s'a fcut, precurn titi,
conventiunea din 1872, care propunea legarea li-

niilor noastre ferate pe la patru puncturi, adicg,


la Varciorova, Vulcan, Predeal, Uz ori Oituz.
Insg aceastg, convenOune nu a putut in anul
1873 intruni majoritatea voturilor D-voastrg,.
De atunci guvernul nostru a continuat negocierile cu guvernul vecin si a cautat a incheia o
altg conventiune in conditiuni mai lesne de executat, i ash cum in marginea mijloacelor noastre
financiare, sg, satisfacg trebuintele economice ale
ambelor tgri vecine, cari au interese identice in
aceastg cestiune.

Multe si varii vor H, intr'un viitor mai mult


sau mai putin depgrtat, leggturile cari pot avea,
liniile ferate cu acelea ale vecinilor si anume cu
acelea ale Austro-Ungariei.
Cele acum insg, cunoscute, acelea adicg a

151

cgror utilitate practicA s'a constatat i s'a impus,


sunt, precum am zis, cele patru linii care ating
frontaria noastrA pe la punctele V Arciorova, Vulcan,

Predeal, Uz ori Oituz, sau Palanca. La aceste puneturi se mai poate adog i acela recunoscut ea

prea util, pe la Turnu-Rou (gothenturn).


Ins/ sarcinele financiare ce ar aduce executarea deodath, a tutulor acestor linii, ne impun
obligatiunea de a limith numATul lor, i de a alege

pe cele mai urgente, pe acelea a c6ror infiintare


o cer mai grabnic interesele economice ale ambelor
prti contractante.

Nu am prejudecat nimic prin conventiunea

de fat6 asupra nici uneia din jonctiunile ce in


viitor se pot face intre liniile ferate ale ambelor
t6ri. Am recunoseut chiar, i am declarat prin asth,
conventiune, utilitatea celor trei jonctiuni pe la
Vulcan, Turnu-Rou, i Uz ori Oituz. Ins6, pentru
aceasta, din urma, jonctiune, ne propunern, prin pro-

iectul de lege care insotete conventiunea, ea s6


ne autorizati a construl egpAtaiul sgu dela Adjud
la Ocna.
InsA, prin conventiunea invoitg intre noi i
guvernul Austro-Ungar, a trebuit din cauza consideratiunilor financiare de cari am vorbit mai sus,
ad reducem la dou6, jonctiunile cari trebuesc exe-

cutate mai curand, in adie6 termen de patru ani


dela data sehimbului ratificgrilor aeestei conventiuni.

152

Aceste doug jonctiuni, cari se impun inaintea


tutulor, i cari satisfae, inteun mod grabnic si
mai real, interesele economice ale ambelor t'ari yeeine, sunt jonctiunile pe la puncturile Varciorova
si Predeal ale fruntariei noastre.
Construirea acestor linii nu mai suferg, intArziere, putem deja zice c o parte din sacrificii sunt
fcute prin neproductivitatea ce are sg,' sufere linia

dela Pitesti la Varciorova, pe cht timp ea va sta


incg, infundata, dela frontarii, fdr g. sg, aiba," miscarea transitului international.
Este dar urgent si indispensabil, este o conditiune esentialg, pentru procluctivitatea liniilor noa-

stre ferate i prosperitatea comerciului si agricul-

turei noastre, ea s'a ne punem in comunicatiune


directa si imediatg, prin acele doug, puncturi de
jonctiuni, eu liniile ferate din Europa, cu centrurile cele mari ale comerciului Si industriei europene.

Din punctul de vedere economic, utilitatea


acestor doug, linii este de o evidenta, necontestata,;
din punctul de vedere financiar, executarea lor se
poate efectu fiIrg," multg, greutate, Meg,' nici o sdrun-

cinare in finantele noastre.


S'a obieetat de unii, ba s'a si crezut de altii,
ct aceste dou'a linii de jonctilmi. pe la NT a,reiorova
si Prec leal, ar fi destinate a-si face concurent6, si
eg, Inca, cea dela Precleal, pe valea Prahovei, ar

153

puteh sg faeg concurentg celei dela Varciorova si


sa-i compromitg, prosperarea.
Temeri varii; erezii economice!

Fiecare linie feratg are o miscare a sa proprie i natural, i creazg, un trafic local prin
desvoltarea prospergrei ce rgspandeste imprejurn-i,
'Meat nu are temere de nici o coneurentg destrue-

toare a altei
Daca, pe langg acest trafic local, se va adgoga
trafieul international de import san export, precum
si traficul de transit, intelege oricine c vitalitatea
prosperarea unei linii este de el asigurat.
Traficul local a fiecgrei din aceste doug linii
este en totul deosebit; el corespunde la niste trebuinte si deserveste niste interese cu totul separate;
astfel 'Meat orice coneurentg intre dausele este chiar
imposibill.
Linia Varciorova strgbate in lungul sgu Ro-.
mania mare dela Ploesti la Olt, si Romania mica
pe vane Oltetului i Jiului pang dincolo de Severin.

Linia dela Brasov da via0 valei Prahovei dela


Ploesti la Predeal, si desvoltg productiunea salinelor noastre dela Telega.
Serviciile fieegreia din aceste linii fiind en
totul distincte, toata concurenta ce ele 'si pot face
este numai In bine; adicsa a anima, a invia, a face
sg prospere, care mai de care, localitalile pe unde
ele strgbat.

154

Dar sub punctul de vedere al transitului international, o concurentg vgtgmatoare intre ambele

linli, si mai ales a liniei dela Predeal contra celei


dela Varciorova, fi-va ea de temut ?
Nicidecum, fiecare linie, si sub acest punct
de vedere, prezintg serviciile i avantagiele sale
speciale, care-i asigurg prosperarea.

Pe o linie, aceea a Yarciorovei, se face mai


ales un trafic international cu Austria si Germania.

Pe linia dela Predeal se pune mai ales in relatiuni directe si mai apropiate de transport comerciul i productiunile Transilvaniei cu centrurile
comerciale din Mediterana si Anglia.
Lugnd acum fiecare linie in parte, iatg ee
observgm :

Ambele linii se intrunesc la Pesta. Dar dela,


Bucuresti la Pesta, prin linia Vgrciorova-Temesvar,

sunt 878 klm.; prin linia Brasov sunt 890 klm.


Prin urmare, sub raportul distantelor, linia dela
Vgrciorova prezintg avantagiul cg este mai scuff&

cu 12 klm. fatg cu linia dela Brasov.


Ea mai are si alte avantagii.
Linia dela VArciorova parcurg printre Carpati locuri mai putin rgpoase i inalte deck cea
dela Brasov. Prin urmare declinurile i declivitAtile

ei sunt mai putin forte ea la linia dupg Prahova.


Pe ethud profdul liniei dela Bucuresti la Temesvar
nu prezintg in general, o declivitate mai mare de

155

unu la suta, nici curbe de raze inferioare de 400


metri, linia dela Ploeti-Braov Va prezenta in unele

locuri declivitti can vor trece 25 pentru mie, i


curbe de mai putin de trei sute de metri de raze.
Avantagiul aceasta topografic al liniei dela
Varciorova este important. Atat calatorii cat qi
marfurile au un interes pozitiv a preferi linia
Varciorova. Traficul ei devine i mai sigur cand
cugetam c dotal companii numai poseda toata
linia dela Bucureti la Pesta prin Varciorova,
compania actionarilor drumului roman i comStaatsbahn din Austria.
incat, in ceeace privete micarea liniei
Varciorova, ea va aveh, din cauza distantei tot
Ah

traficul pentru Austria din Romania cea mare i


cea mica, la Rasarit de Bucureti. Iar regiunea
dela Apus i anume Moldova, ii are relatiunile
sale mai direct cu porturile dela Galati i BrAila
i sub acest raport traficul liniilor noastre nu
poate fi atins.
Rezulta oare de aci ca link dela Ploeti la
Braov prin Predeal (Tms) va fi In conditiuni
de inferioritate i nu va fi productiva ?
Nici de cum.
Afar/ de traficul local, care, dupa cum am
zis, este insemnat, mai ales prin prosperitatea .1
productiunea crescanda ce se va desvolta, la ocnele
dela Telega, aceasta linie va lila, din ziva in-

156

taia a eircularei
sale, insemnata i secularea mis.
care comerciala care exista intre Transilvania i
Romania. RelaOunile comerciale intre aceste tgxi,
mai ales cu industriala i laborioasa cetate a
Brasovului, nu vor puteh deck s creasca i s
se indoeasca in puOn timp prin stabilirea unei
linii ferate de comunicatiune. Acest element de
miscare si de prosperare este asigurat acestei
Dar mai are si alte elemente, cari au o influenta directa si asupra prosperarei liniilor noastre
ferate. Aceste elemente constau in miscarea de
import si export care are sa se stabileasea, printre
liniile noastre dela Transilvania, Bra,017 i o parte
din TJngaria cu Marea Neagra, Odessa, Italia,
Fratqa si Anglia.
In adevar distanta dela Brasov la Braila, prin
Ploesti, este numai de 289 kilometri. Avand astfel deschisa calea spre Marea Neagra, Transil-

care pana acum era ca inchisa, i va


putea exporth in maxi cantitati toate produsele
industriei i avutului sau Onittntese. Tot prin
vania,

aceasta' cale ea va importh articole de consumathine pentru Transilvania din Miaza-zi a Europei
din Franta, Anglia, etc., articole cari nu pot sa
le aduca' astazi prin calea Pestei si Vienei, atat
de 1ung

costisitoare.

Prin urmare, Romania va servi de o eale


mare prin care se vor cohori in centrul si

151

Miazh-zi a Europei, sumh de productiuni agricole,

cari panh acum nu puteau trece Carpatii.


0 asemenea miscare este, cum am zis de
natur a asigurh prosperarea liniilor noastre dela
Predeal, si a mAri traficul celelalte linii dela
Ploesti-Braila-Galati.
Ash dar, obiectiunile ce s'ar puteh invoch din

punctul de vedere economic, contra uneia sau


alteia din aceste linii, cad cu totul inaintea logicei, innaintea faptelor pozitive.
Preocuparea din punctul de vedere financiar,
ca prin construirea liniei de o suth kilometri,
dela Ploesti-Predeal Psi plata unei garantii kilometrice, ne-ar sdruncinh, poate finantele nu trebue
asemenea sq, ne ingrijeasc5.
Din ambele linii de jonctiuni trebue sh con-

stathm mai intaiu eh numai aceea dela Predeal


san Tms constitue pentru noi o nou6 sarcing.
Cea dela VArciorova existh deja concedath; numai

Ungaria are sh construiasch o non/ linie dela


Temesvar prin Orsova la Varciorova.
Apoi, linia dela Predeal, a chrui singua
sareinA purthu, are s6 fie determinath i push in
exploatare ca i cea dela Varciorova, numai dupa
patru ani dela ratificare. Panh atunci dar nu vom
aveh a purth sarcina anuitAilor.
Dar cum va sta poziOunea noastrh financial*

dup l. patru ani, in raport cu drumurile de fer ?

158

Este evident mai intaiu, c intreaga productiune a liniilor noastre existente va crete, qi ne
va uqurh, mult sarcinile anuitatilor actuale.
Dach traficul de acum al acestor linii actual
in exploatare produce 14.000 franci de renth bruth
pe kilometru, apoi trebue s admitem c i linia
dela Ploqti la Varciorova, care va fi terminath la
finele acestui an, va produce acelaq venit. Aceasta
noua linie va contribui inch' a marl traficul liniei
dela Piteti la Bucureti, care astazi abia Ii acopera cheltuelile.
Nu este insh tndoiala, e cu cat timpul trece,

cu atat traficul pe intreaga aceasta linie se va


marl; astfel incat, dupa patru ani de acurn innainte, productiunea intregei linie ferate pant, la
areiorova Bind mult mai insemnata, aceasta, ne
va cauzh o diminuare in plata de anuitati pentru

vechea retea, care ne va ajuth a acoperi noua


anuitate a liniei dela P1oe0 la Predeal.
La dceste creteri naturale a produetiunei ye-

chilor linii ferate in timp de patru ani, se poate


adaogh insemnate economii, ce va puteh realizh
administratiunea retelei actuale a drumurilor ferate, indath dupa deschiderea liniei dela Temesvar
la Varciorova puin eftinatatea eu care va cumparh
prin Banat materialul combustibil qi qinele (maiturile) noui, preeum i prin pretul avantagios cu

care ea va puteh vinde tot in Banat inele cele

159

vechi. Toate aceste economii constituesc Insemnate

avantagii, care yin in favoarea tezaurului public,


micsornd anuithtile de plhtit.
Ash dar, prin productivitatea liniei vechi i
economiile cauzate prin liniile noui de jonctiuni
tezaurul nostru ii usureazh sarcinile vechi, astfel
incht, duph patru ani sh poath purth altele noui.

Dar linia insasi dela Ploesti la Predeal si


Brasov are si ea sh produch, dach nu mai mult
cel putin atht cat i liniile actuale. Am vhzut cht
de numeroase sunt elementele ei de productiune.
Este dar pozitiv c aceasth productiune are sh
micsoreze, in o bun/ productiune, anuitatea de a
se plati de Stat.
Dach apoi iarhsi vona cugeth, cat mai sunt
i alte sarcini ale Statului, cari au sh se micsoreze sau sh se stingh peste chtiva ani, cum este
de exemplu, anuitatea drumului de fer dela Bucuresti la Giurgiu, in tifra de 2.010.000 franci,
care inceteazh in anul 1876, intelegem lesne ca,
Statul va fi, MA, jenh, in pozitiune de a plAti anuitatea liniei Precleal, care se apreciazh de oarneni
competinti ch nu va trece peste trei milioane
franci.
Dael la aceste consideratiuni vom mai adhogh
si altele de o ordine generalh, cum este mhrirnea
avutiilor i intinderea transactiunilor comerciale

prin leghturi directe si regulate cu toath Europa,

160

desvoltarea moral/ i material/ a tarei, creterea,


avutiei si creditului public prin aceia a avutiei i
a creditului privat; dacA, zic, vom considerh toate
aceste fenomene, care s'au ivit in toate Wile, care
s'au aflat in fazele in care suntem noi; vom intelege, tot atilt de lesne, c costul leg/turilor liniilor noastre ferate cu ale altor State in loc de
a apAsh finantele noastre vor fi un mijloc mai
mult de usurarea bor.
Astfel, Domnilor deputati, sunt convins c/
i D-voastrA, ca i noi, apreciati c aceast/ conventiune ce v prezintlm, subscris/ de delegatii
ambelor guverne, corespunde la cele mai pozitive
interese ale Virei.

VotAnd aprobarea ei, yeti face sa, inceteze


izolarea drumurilor noastre ferate, yeti asigurh productivitatea lor, yeti asocih Romania intr'un mod

direct cu miscarea cea mare comercial/ din toat/


Europa, si yeti coronh, ca s'a zic astfel, opera cea
mare a cestiunei drumurilor de fer romane, opera
care este a D-voastrl insi-vg, cxci D-voastra ati
fost chiemati anii trecuti a dh solutiunea acestei
mari cestiuni.

Ministrul secretar de Stat la departamentul


afacerilor str/ine: B. Boerescu.
D. ministru de externe. Domnilor, proiectul
este tipArit, se va distribui indat/. Ceeace v/ rog
este de a cerceth acest proiect de urgent/ in see-

161

tiuni li- in Camera, fiind foarte important i. mai


ramnnd Inca foarte putin timp pAna la inchiderea sesiunei.
Adunarea incuviinteaza urgenta.

29006

XIV
Monitorul Oficial" No. 133 din 19 Ianuarie 1874.

Jonctiunile Cilor Ferate Ronane cu


Austro-Ungaria

In pdinta Camerei din 20 Maiu ministrul de externe B. Boerescu prezint proiectul de lege i conventinnea cu Austro-Ungaria pentru jonctiunile cailor
ferate romame cu acelea ale statului vecin, insotite de
expunerea de motive mai sus reprodus6. Acest proiect
studiat in sectiunile Camerei se incuviinteaia, de Comitetul delegatilor i se prezint6 de raportorul ssau, AL
tirbey in gedinta din 23 Mai 1874. Se incinge o lung

discutiune astipra lurei in consideratiune hi care N.

Blaremberg, G. Breitianu, G. Manu, Mih. Rogdlniceanu,

Nic. lonescu . a. vorbese contra din puncte de vedere


economice, strategice, financiare, politice,. etc. Yorbesc

pentru Man. Kostaki, Al. Lahovari, ministru de justitie,


Dim. Ghika, G. Gr. Cantacuzino, ministru de lucrri
publice . a.
In edinta dela 24 Maiu vorbete B. Boerescu,

B. Boerescu, ministru de externe. Domnilor


deputati, voind a fi foarte scurt in cestiunea de
fat1, care s'a desbAtut foarte mult si in privinta

163

chreia cred eh Camera este mai luminath, m voiu


sili a fi concis, si mai ales a nu repeti aceeace
s'a zis de altii; chci in urma elocuentelor si solidolor argumente expuse atAt de bine de chtre colegul meu dela lucrlrile publice, putine, in adevhr,
imi mai Amalie de zis.
Domnilor, cal:A se vorbeste de linii ferate in
toate thrile Europei, in toate statele uncle cestiunile economice i financiare se discuth pe adevhratul lor thrim, adich. numai prin consideratiuni

practice, si abstractiune fhand de (nice preocugatiuni politice sau de partide, acolo este admis,
ca o axiomh necontestath astazi i irecuzabilh, ch

un drum de fer castigh in importanth prin lungimea lui i prin leghtura sa cu alte linii. Aceasth
axiomh e indiscutabilh, in toate thrile care au ajuns
la un grad mai mare de prosperitate si de des vol-

tare, tinth pe care si noi voim sh ajungem. Asth,


axioma, este consecuenth unei sisteme generale ad-

i necontestat. Nu cred insh sh se fi fhcut


undeva o discutiune ca cea de fath asupra unei
mis

linii de jonctiune, care se combate prin argumente


acelea ce s'au produs ad i. din partea opozitiunei.
Voesc oare Domnii oratori ai opozitiunei s daname sistemul admis pretutindenea, i sh creeze un

alt sistem nou numai pentru noi ? Voesc adich


D-lor s inventeze un nou sistern, necunoscut de
lumea comerciala, i industrialh a thrilor cari au

164

ajuns la un mare grad de dezvoltare, emitand a


noug axiomA, c adieg drumurile de fer trebue s5,
constitue o retea InchisA in centrul tn.ei i nepusta
in eomunicatiune cu drumurile din alte State yeeine, pentru consideratiuni economice, financiare,
ba si strategice si patriotice?
Nu stiu dacl aceasta ar fi in teorie tendinta

opozitiunei; nu stiu daca ar vol a stabill un asemenea sistem. Dar ceeace stiu este cg, in practick
in fapt, la punerea in aplicare a unni asemenea
straniu sistem ar ajunge ea, dadi s'ar adopta concluziunile sale.

Domnilor, ati vAzut in adev1r, tactica intrebuintat6 de Domnii oratori cari au combatut jone-

tiunile. Nimeni din [Hoi nu a voit

sq, contest&

utilitatea jonctiunilor. Si D. Ioneseu, si D. Blaremberg si altii, au zis in teorie: ea, am dor' sa,

avem eat de multe jonctiuni. D. Ionescu v'a mai


expus inc6 opiniunea unui inginer, opiniune care,
in adevL., imi pare foarte bun6, e adia, ar ft
bine ca reteaua unor drumuri ferate a unei tAri
srt InceapA chiar dela fruntariele tarei, pentruel,
en cat ea va fi in mai multe legAturi cu drumurile altor State, en atat sansele de prosperitate aleacelei retele vor fi mai insemnate. Din acest adevAr
se deduce cA, in principiu, D. Ioneseu, recunoaste-

cA bine este a se legh drumurile de fer ale unei


t6ri en ale vecinilor.

165

Dar aceasta este teoria recunoscut i mIrturisit de toti oratorii opozitiunei. Cum insl o apIic
D-lor, cum Ti dau o existent reala ?
.

Conchizand contra jonctiunilor; ajungem la


rezultatul acela de a pune in izolare liniile noastre
ferate de ale Statelor vecine. Jat

logica D-lor. Iatg,

rezultatul practic si material la care ajung D-lor!


Nimeni din opozitiune nu a avut curajul s6
zic c6 ar fi mai bine ca noi Rom'anii sg, fim Inchii ea un zid al Chinei; nimeni n'a cutezat s6
afirme eq, nu voeste, c6 nu este trebuint6 de jone-

tiuni! Dar in fapt unde ajung, dacA nu la respingerea a mice jonctiune, la sistemul de izolare
absolut,? Feriti-vl bine, Doinnilor deputati a nu
aluneca pe acest povarnis ! Dacil D-nii din opozitiune nu combat in principin jonctiunile, apoi ii
intrelArn cu ce argumente practice si economice,
abstractiune fAcand de persoanele cari sunt la guvern, yin D-lor sh' combat efeetuarea, realizarea
acestor jonctiuni ? D-lor admit jonctiunile in general dar le combat in special! Nu voesc pe cea
dela Brasov la Ploesti, o combat cu furie, i zic
Ca sunt pentru cea dela VMciorova; si nu mai
ra'spund nimic cAnd noi le obiectam ca una fara

alta nu poate a se infiin0.


Dar cari strut, in fine, consideratiunile serioase

si practice cari resping astfel, in fapt, mice legAturil a callor noastre ferate?

166

'Mi este cu greu, Domnilor, ca sa rezum asemenea argumentari; eaci oratorii opozitiunei, s'au
aruncat atat de mult pe taramuri strtine cesthmei,
incat cu greu se pot rezumg, cateva argumentari

practice din cari ar puteg, majoritatea st deduct

et nu ar fi acum bine st se realizeze legatura


drumurilor noastre ferate pe la Varciorova si
Predeal.

Cele mai multe consideratiuni ale D-lor an


fost politice, sau dact veti vol le yeti numi strategice; putine au fost consideratiuni economice sau
financiare.

Asupra consideratiunilor de strategie imi yeti


permite sg, nu vg, oprese mult; insusi colonelul

Mann a cam alunecat asupra lor; a zis, in mod


vag, ca se refera la toate eele zise de D-lui anul
treeut in privinta aceasta; 0 a lasat apoi D-lui
Blaremberg sarcina de a desvolta mai mult, aceste
consideratiuni pe eari D-nul Kogglniceanu le-a
atins numai.
Mai intai, Domnilor, st constaam cg, punctul
de unire a drumului nostru ferat cu. Transilvania
a fost totdeauna admis c va fi Brasovul. Directiunea inst a liniei dela acest pullet spre taxa

noastrg, a variat, ca proieet: cateodatt s'a vorbit


ca unirea liniilor sg se fact dela Brasov pnin calea

Buztului; altdata prin valea Oituzului; altadatt


prin valea Prahovei. Ott gresalt dan D Blarem-

167

berg a zis c D-nu Costa-Foru este care a inventat punctul Brasovul. Toate guvernele au admis

acest punct! directiunea numai a liniei a variat


dupa vremi. Ash, prin jurnalul consiliului de
ministrii din Noemvrie 1869, se admite dela
Brasov punctul de jonctiune intre Austria si Romania; In 1870 Martie, asemenea s'a repetat acelas
punct; niciodata nu s'a Inlaturat unirea liniei

noastre pe la Kronstadt. Si D. Colonel Manu si


D. Kogalniceanu au admis acest punct Inaintea
D-lui Costa-Foru. Apoi daca interese strategice ar
ft cerut ca sa nu unim linia noastra.pe la Brasov,

cum acest pericol n'a existat la 1869 si s'a ivit


toemai acum ? Cum toemai acum preopinentii au

teama ca, Austria are sa ne atace pe la punctul


dela Brasov, cand acum cativo, ani tot D-lor admiteau acelas punct de jonctiune ?
Dar va, marturisese, Domnilor, c mi se pare
putin euviincios a insista mai mult asupra acestei
consideratiuni strategice; printul Dim. Ghika a

raspuns destul de victorios; a mai insista ar fi a-I


repeth. Strategia de care trebue s ne ocupam noi
este aceeace a numi strategia comertului.
Noi vom deveni cu atat mai forti cu cat ne
vom 1eg en Statele vecine prin relatiuni comerciale si industriale. Aceasta este foila noastra in
viitor, Si numai vorbiti de strategie. (Aplauze).
Si de uncle decurg aceste preocupatiuni stra-

168

tegice ? D-1 Blaremberg ne spune ch ele decurg de

acolo ch Austria ar aveh ochii spre Orient, si eh'


ar voi prin jonctiuni sh-si creeze etape in Orient!...

E liber D-1 Blaremberg sh fach ipoteze de politich transeedentalh! Dar oricum imi poate fi permis

sh intreb pe D. Blaremberg sh-mi spun'a, cam ce


fel de vederi presupune D-lui Austriei ? Vederi de
conchiste comerciale? Dar atunci aceasta ar fi un
bine; chci aceasta, ar insemnh relatiuni de schimb
din cari fiecare Stat va castiga. Tar dach ati voit
a intelege conchiste de alth ordine, conchiste ter-toriale. sh le lAshm deoparte, caci toti stiu ca, nu
prin drumurile de fer se fac conchistele acestea

ci prin ostiri can intrh pe toate drumurile, pe


jos, iar nu cu trenul.
Dach am admite ch, intr in mintea iinui om

ch un drum de fer s'ar face

in

vedere de a se

realizh scopul de cucerire asupra acestei thri, atunci,

4 consecuenti, aridicati atunci la InAltimea unui


sistem teoria de a refuzh oricare jonctiune. Insh
D-nul Blaremberg admite jonctiunea dela Varciorova. D-lui ne spune eh Austriei nu-i serveste bine
joncOunea dela Itcani, chci ea se MI6 acum paralizath prin aceea cu Rusia dela Ungheni. Apoi
atuncea de ce 1)-1 Blaremberg, consecuent en D-sa

insusi, nu se opune mai ales la jonctiunea dela


Varciorova ? Pe la aceasth jonctiune Austria ar fi
fr nicio contrabalanta, i duph ipotezete si pre-

169

supunerile D-lui Blaremberg, ea ar fi cu mult mai


periculoash pentru noi... Uncle vh este logica si con-

secuenta? V5, este frich de Austria pe la Brasov,


Predeal, si nu vg, este frich pe la Threiorova-Orsoya ? Dach strategia ameninthtoare ar existh, apoi
Austria nu ne poate ameninth sau cuceri i pe la
un loe i pe la altul ? Vedeti la ce gresite conse-

einte ajungeti chnd v. alunecati pe un chmp de


consideratiuni en adevgrat nebuloasse, dupa, cum
se exprimh D. Ionescu. Sh yedem acum in ce constart consideratiunile economice

i financiare,

cu

earl. oratorii opozitiunei combat conventiunea. Cum


ati probat eh jonctiunea dela Predeal ar vhthmh
interesele noastre economice ? Au repetat mai toti
oratorii opozitiunei c linia dela Predeal ar omori
linia rarciorova. Imi pare bine ch s'a %cut aceasth

obiectiune nu atka pentruch ar prezinta la noi o


difieultate serioash, chci sunt sigur de mai nainte
eh o majoritate luminath a aeestei Adunhri nu
va admite un singur moment ch douh linii in
directiuni diferite,

dar nu

paralele,

ar puteh

sh-si fach concurenth, ash bleat una sa omoare

pe alta.
Dar iath interesul obiectiunei. i in Ungaria
existg, o preocupare de temere identich ea la noi;
tns in sens opus. Acolo preocuparea, temerea in
o parte a publicului este ch linia VArciorova are
sh fach concurenth dezastroash liniei dela Predeal.

170
i o ternere i alta, si cea dela Bucuresti, si
cea din Pesta, sunt egal nefondate. (Aplanze).
Iat i cauza pentru ce am combhtut ambele
aceste preocuphri in expunerea de motive.
Fenomenul este in adevr curios.
La noi opozitiunea ne spune c linia dela
Predeal va omori linia dela Varciorova. In Ungaria
se crede din contra, cel putin unii, c linia dela

Ins

Vaxciorova va omori linia dela Kronstadt. Dar


cum puteti concilih aceste douh, temeri contradictorii,

dac6 nu ch ambele sunt

efectul unei

erezii, c ambele sunt tot atat de efemere, unzoiii c i nefondate! Nu, Domnilor ! Nici una

din aceste linii nu se poate omori una pe alta;


pentruch

fiecare deserveste

localith4i

deosebite,

si intr'o dephrtare destul de mare; fiecare are


o miscare proprie; fiecare din aceste linii se va
desvolth in cercul shu .propriu de activitate;
fiecare va creih un trafic local 0 international
pentru localittile respective ce ele au sh parcurga..

Dar nu, ne spune D. eolonel Manu ; transitul


international se va face numai pe la Kronstadt, si
astfel linia noasta dela VAxciorova va fi lipsith de
traficul acesta atat de productiv. Dar pe ce se bazeazh D-sa pentru a fi autorizat s fach aceasth afirmatiune inaintea onor. Camere, afirmatiune care
in Ungaria se face pentru linia Varciorova, care

171

se presupune c ar trage tot acest trafic international? Pe nici un fapt pozitiv.


Ce e mai mult. D-sa recunoaste insusi c linia
pe la V Areiorova la Pesta este mai scurta cu
12 km. deeht cea dela Kronstadt la Pesta. Scurtarea exista, ne zice D. Manu, dar aceasta nu face
nimica! Face ceva, raspundem noi, dar nu mult.
Face ceva, caci, in principiu, child comertu1 face
un transport, cauta linia cea mai scurta, care este
cea mai putin costisitoare.
Insa trebue sa, marturisim ca aceasta diferenta de 12 km. este atat de mica, incht efectele

ei nu pot fi simtite.
Dar D. Manu, spre au ustifich temerea sa,
a mai zis c coneurenta cu linia Brasovului va fi
periculoash, pentruca guvernul Austro-TJngar va
regulh tarifele pe teritoriul sau astfel ea prin eftiaatatea costului transportului pe la Brasov sa se
faca o coneurenta foarte mare liniei noastre de la
VA,rciorova.

Ei bine, Domnilor, acest argument, aceasta


alegatiune a D-lui Manu nu trebue s v insufle
cea mai mica temere, pentruca lucrurile nu merg
ash cum zice D. Manu. Faptul este altfel. In
Austria si Ungaria, pe eht am studiat chestiunea
legislatiunea nu da drept guvernului a interveni
In fixarea tarifelor drumului de fer. Maximul tarifelor e stabilit en diferite companii de drum de

172

fer, prin actul de concesiune chiar; iar companiile sunt libere a micsork aceste tarife, fdra nici
o intervenire a guvernului. Prin urmare vedeti cd,
chiar de am presupune o rea intentiune gayernului vecin, el nu ar putea nici de cum sa micsoreze tarifele, cari sunt lsate cu totul la vointa
fieearei companii.
Dar sa vedem insa daca este convenabil daed
e leal i obisnuit ca sa presupunem, ca sa atribuim
rele intentiuni unui guvern cand tractam en
dansul; cdci s,i el ar fi atunci in drept a ne pre-

supine aceeasi rea intentiune. Aeeasta nu se face


niei ehiar cand se tracteaza intre doui particulari;
ci atat mai mult intro cloud Staturi. i noi nu
putem decat a ne felicith de conditiunile de perfecta egalitate ce a fost intre ambele aceste guverne, si de proceddrile leale si buna-vointa eon-

stant ce am intampinat din partea guvernului


Austro-Ungar. Dar ni s'a mai spus ea*, fi ind mai
multe companii pe linia dela Brasov, ele se vor
pine de acord pentru a micsor tarifele si a
atrage astfel tot transitul pe la linia lor, ceeace
va omori linia noastrA pe la Varciorova. Dar,
Domnilor, dacd companiile dela Pesta, Brasov vor

face aeeasta, de ce acelasi lucru nu s'ar face si


de cele doua companii dela Pesta-Temesvar-Bucu-

resti, cari mai lesne se pot intelege, spre a miesorh tarifele, decAt cele patru sau cinci companii

173

Brasovului? Dar nu aveti temere,


-Domnilor, nimic din toate acestea nu se va intampla; pentruck, intelegeti prea bine ca. interesul
companielor este de a face ca tarifele sa fie cat
mai productive, ele nu vor aveh recurs la asemenea mijloace extreme; ci vor ti a'i imparti
traficul astfel cum sa se ajute reciproc i sa, nu
se omoare una pe alta. Micarea fiecarei
fiind speeia1
i distincta, fiecare deservind alte
localitati, tntelegeti ca traficul fieckreia este indedupg, linia

pendinte de al celeilalte. Cum voiti in adevar ca


o marfa pornita din Viena pentru Craiova ori Olt
ar trece pe la Brasov, iar nu pe la Varciorova ?
sau vice-versa, pentru producte ori vite, cari din
Craiova s'ar porni Ia Pesta. Marfurile, producturile vor lua linia ce le convine, dupg, punctul de
uncle plee gi punetul unde vor sa ajunga. Vedeti
dar, Domnilor, c i din punctul de vedere eco-

nomic, nu se poate proba en nimica ca, aceste


doug, linii 0-ar face concurenta i s'ar omori una
pe alta.
Singurul argument dar asupra caruia imi mai
ramane a rgspunde, e argumentul, e cestiunea financiara, caci s'a zis c aceasta jonctiune va apasa
asupra finantelor tarei.
SS,

examinam, Domnilor, acest argument, sin-

gurul la care ar fi trebuit s se margineasea majoritatea, caci el singur ar fi mai discutabil. Pentru

174

a se sustine serios de opozitiune c

noua linie
feratg dela Brasov, cg, jonctiunile ar apgsa finan-

cele noastre, ar fi trebuit mai Intgiu a se proba,


cu fapte pozitive, trase din experientg, cu argumente solide i cifre nerecuzabile, c liniile noastre,
rgmang,nd izolate, Inchise i MIA nici-o leggturg

cu vecinii, produsul lor va fi suficient pentru a


acoperi cheltuelile de exploatare, si a 1s

i un ex-

cedent, ash ea plata anuitAtilor sg nu fie numai


in sarcina Statului. Aceastg probg, vg, era indispensabil5, si pang, nu o yeti face, cestiunea financiarg, atat de mult afisatg, de D-voastra nu va aveh
nieio seriozitate.

Noi am fkut mai mult; D. ministru al lucrgrilor publice ne-a demonstrat, cu cifre i fapte
pozitive (pe cari WO le-am cunoseut, cgci asemenea

cestiuni se trateazg, In consihu) eg, economiile ce


se vor produce numai in exploatarea liniei vechi,
din momentul circulgrei jonetiunilor se ureg, la
cifra de un milion 290 mi.' lei. Vi s'a demonstrat
asemenea Intr'un mod exact, dupg experienta fkutg,
pg,n5, acum cu liniile deja existente, cl produsul
lor are sg, creascg, prin liniile de jonetiuni ; cit
aceastg miscare va creste atat pe linia dela Yarciorova, cat i pe cea dela Predeal-Ploesti, si cg,
calculAndu-se in modul cel mai moderat, totusi

aceastg crestere de venit se va urea la suma de


un milion 760 mii de franei.

175

Dar oare nu trebue s tinem compt de aceastil


miscare considerabilii, de acest adaos de productiune pe intreaga retea actual6? Dar acest adaos
de miscare creeaz1 un venit care usureaz 5. tezaurul
public. Prin economiile efectuate in exploatarea
liniilor existente, i prin adaosul de venit, nu vedeti,
Domnaor, e vom intAmpinh intreaga valoare a
anuitAtei la care am ajunge prin linia dela Ploesti

Ia Predeal? Nu vedeti c tezaurul public nu va


fi astfel deloc incArcat cu o nourt sarcin6?
Ash dar Domnilor, eine lucreazA mai in avantagiul finantelor? Domnii din opozitiune cari voesc
sa. inchid6 traficul intregei noastre linii ferate numai

inquntrul t6rei; sau noi earl voim s m5xim miscarea acestor linii, unindu-le cu 1iniiI Statului
i astfel crescAndu-le venitul in proportiuni
considerabile, s usurAm tezaurul?
Oratorii ins6 din opozitiune, ca ultim i adevecin,

vrat motiv al votului D-lor; invoacl oportunitatea, spun cg, nu este acum momentul oportun
pentru a se acordh jonctiune pe la Predeal ; mie
mi se pare Domnilor, c acesta este argumentul
cel mai convingAtor pentru unii din D-nii deputati. Cgci, in adev6r, Domnilor, ce insemneaz6
in realitate cuvantul de oportunitate in momentul
de fatA? titi ce insemneaz? InsemneazA c bunl
ar fi .conventiunea aceasta, dacA, nu ar fi incheiath,
de guvernul actual. Aceasta insemnand in realitate

176

cuvantul de oportunitate, intelegeti D-voastrg, pentru

ce acest cuvant rezumeazg mai exact intentiunea


i

motivul actiunei tutulor Domnilor din opozitiune.

Ca- s se mai varieze asupra acestui cuvant,


unii din oratori au mai intrebat dacg aceastg conventiune este cel din urmg cuvant al Austriei. Ei,
Domnilor, apoi cand un minister vg aduce tnainte
o cestiune care s'a tratat intre el si guvernul A ustriei in curs de trei ani, si cand ne prezintg o
conventiune pe care insusi D. Colonel Manu este
silit a recunoaste c, ar fi mai bung decat cele
prezentate de mai inainte, cum puteti s veniti i
sg ziceti: acesta poate cg nu este ultimul cuvant
al pgrtei cu care ati contractat; ai sg mai tratgrn,
cg poate vom mai dobandi ceva!
Dar, Domnilor, s'a dobandit tot ce s'a putut

dobandi. lcu a fost vorba de ultimatum de care


vorbeg D. Ionescu, cxci nu se pun ultimate cand
se inchee contracte. Noi am tractat si am terminat.
Este timpul, este foarte oportun, ca sg' terminati
i

D-voastrg. Ziceti ea% nu este momentul oportun?

Dar nu comptati D-voastrg eh' la iarng linia Pitesti-Varciorova are sg fie terminatg, sidupg experienta fgeutg cu linia Bucuresti-Pitesti, produsul
liniei Pitesti-Yarciorova are sg fie slab si neindestulgtor chiar pentru a acoperi cheltuelile de exploatatiune... Uitati D-voastrg el chiar votandu-se
aceastg conventiune, va trebui iiic patru ani pang

177

ca noile linii sl se. pung, in circulare, adia va


trebul Inc patru ani sg, mai suferim pang, vom
vedel linia noastrl produand i inflorind? Apoi
atunci nu e oare momentul oportun ca s. asigurgm
cu o orl mai inainte productivitatea i prosperi-

tatea intregei noastre retele de drum de fer ?


D. Kogllniceanu crede a mai putem amanh,
obiectnd Austriei c noi i-am dat o jonctiune
pe la Itcani-Suceava, sI ne dea i dAnsh acum una
pe la Yarciorova.
Eu rgspund D-lui Kogglniceanu, de ce nu a

zis D-lui aceasta and s'a dat linia dela !Itcani,


and s'a flcut legltura drurnurilor pela acel punet?
De ce, mai Mainte d'a se face jonctiunea aceea,
nu s'a flcut o conventiune i pentru Varciorova?
De ce s'a comis atunci greala ce se comisese la

1868, and ne-am dus- la linia pang, la Varciorova, flea, mai intliu a fi siguri c i Austria va
venl acolo ?
Astlzi, Domnilor, ne afim inaintea unui fapt

implinit; linia noastrl dela Varciorova o glsim


infundatl de hotare; in timp de patru ani de zile
ea are s stel tot infundatl; i astlzi and am
reuit a incheil, aceastl conventiune, prin care-i
asigurlm desvoltarea, cel putin dupa, patru ani,
D-voastra. veniti i o combateti numai pentru mo-

tivul real a este Mcheiatg, de guvern.


Dar vg, mArturisese, Domnilor, el nu Mteleg
29006

12

178

de ce amestecati o cestiune economich eu cestiunea


politick, eu consideratiuni caul nu pot fi deeat

personale. Destul am asteptat si vom astepte, cu


drumurile noastre ferate izolate de restul lumei;

este timpul a nu mai vol s

astepthm cu rezolvarea acestei cestiuni; chci ne este teama ca., mai


asteptand, sh nu fie apoi prea tarziu. D. Mann
se ingrijeste c cu linia Brasov-Ploesti industria
noastrh, national poate fi omorith, ba i expor-

tatiunea poate s sufere. II asiguram sa fie pe


pace. Din contra, prin aceasta linie i industria
exportatia noastra au sa, infloreasch si mai mult.
Astazi nu ne mai aflam in timpii aceia child

o natiune eredee eh se desvolta win izolarea sa.


Astazi experienta a probat c i comertul si industria crese si se desvolth win schimbarea
relatiuni reciproce.

Vedeti Sarbii, un popor care are asemanare


eu al nostru, eat tin a se lege, cu vecinii bor. Gu-

vernul grbese a luerat la Viena si a dobandit a


se lege, linia dela Belgrad cu aceia a Austriei. A
lucrat apoi la Constantinopole, i sper c va dobandi deanitiv legaturile i cu imperiul otoman.

Guvernnl sarbese a facut si face sacrificii chiar


spre a se trage prin Serbia transitul international.
Cand vor tiichei Srbii conventiunile CU Turcia,
se va Si realizh aceasta. lar noi ce am face panh
atunci? De am asculth opozitiunea, am sta cu ma-

179

pile incruciate i am privi cum se face transitul


international pe la Sava i la Alexinatz la Adrianopole i Constantinopole. Este dar timp, imi pare
ca S ne grgbim i noi a le0 liniile noastre cu
acelea ale Austriei pe la Dungre prin Buzau, 0
la Carpati prin Transilvania, spre a atrage i noi
pe teritoriul nostru transitul international. Astfel
ne-am puteA, deqtepth prea tgrziu.

Spre a atinge acest scop, am facut tome incercarile posibile, am tractat in timp indelungat,
am pus tot interesul in oe qi am dobAndit aceea
ce vedeti. Totdeodatg trebue sa .vg mgrturisesc crt

nu avem deck sl ne laudgm de procedarile

qi

modul conciliant de a tract al gu vernului AustroUngar, care preocupat negreOt de interesele sale,
nu a nesocotit nici pe ale noastre, aparate de noi,
i am ajuns astfel la o intelegere comung, pungndu-ne in conditiuni de perfectg egalitate.
Aceasta, conventiune fiind ultima expresiune
a vointei ambelor parti contractante, se intelege cg,

nu putem sperg a dobgndi mai mult, i de aceia


vg, rugarn s o aprobati cu o ora mai inainte.
Nu, D. Kogglniceanu ci noi trebue s facem
apel la aceasta majoritate, ca sg, termine opera sa,
votAnd aceast conventiune. D-lui zice majoritatei
ca trebue sg respingg aceast conventiune, cum a
respins pe cea de anul trecut, spre a fi astfel
consecuenta cu ea insusi.

180

Apoi cu acel sistem niciodath majoritatea


aceasta nu ar mai voth leghtura liniilor noastre
ferate cu ale Austriei; fiindch totdeauna i s'ar
opune voturile negative din anul precedent !
Noi Domnilor, trebue s facem apel la aceasth
majoritate i sa o angajhm a voth aceste douh

leghturi ce se propun chci acest vot al shu va fi


consecinta, efectul, coronarea voturilor sale precedente. Majoritatea nu a votat anul trecut contra
principiului de jonctiuni, ci ea a respins conventiunea

trecuth numai en trei voturi, din cauz6 de consideratiuni financiare.


Aceasth majoritate a avut frurnoasa misiune,
a avut pot zice gloria de a doth tara cu linii
de fer, fiindch, gratie voturilor ei trecute ea a
rezolvat cestiunea Strussberg, a vindecat astfel
cangrena acelei nenorocite cestiuni, i s'a putut

forrnh noua societate. Este dar logic, este consecinte, ar fi a se corespunde la asteptarea natiunei,
ca aceias majoritate s vinh asth'zi
incoronh
opera sa, votand leghturile liniei ce ea insusi a
creat. Cum ar puteh in adevhr aceeasi majoritate
care a rezolvat cestiunea si a decis executarea retelei
intregi, s vin asthzi si sh zich: nu voesc ca

aceastd refea sd se lege at liniile strdinilor".


Aceasta ar fi cea mai flagranth contradictiune
intre ceeace a -Relit anii trecuti si ceea ce ar
face estimp. Dar fie sigurh opoziliuneaet majoritatea

181

aceasta nu va comite asernenea contradictiune. Ea

va face datoria atre tar`a, ah cum A, asigure prosperarea i desvoltarea liniilor noastre fe-

rate, aqa cum reclamg trebuintele comertului


progresul timpului, aqh in fine cum cere ratiunea
qi dreptatea, iar nu pasiunile mici i consideratiunile
de partid6 po1itic6 ! (Aplauze prelungite).
Proiectul se iea in consideratiune cu 74 voturi
contra 30.

xv
Monitorul Oficial" No. 161 din 27 Main 1874.

Jonctiunile Cailor Ferate Rourane cu


Austro-Ungaria
In Senat se prezinfa in sedinta dela 27 Main 1874
proieetul de lege pentru jonctinnea Callor.,Ferate Romane cu liniile Austro-Ungare la VArciorova i Predeal.
Acest proiect conibtut de Des Hu, Lungeanu i Docan,
e sustinut de Al. Zisn. In urrng ia cuvntul B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. D-lor senatori, observ c D-nii oratori ai opozitiunei, au


insistat sg, demonstreze cg, nu este atata grabg, de
a se prezenth i discuth, acest proiect. Au cantat
chiar sg, insinue c acest proiect s'a adus atat de
repede, la finele sesiunei i legislaturei Senatului,

Inctit sg, nu fie timp de a se discuth cu maturitate o chestiune la care Senatul n'a fost destul de
preparat. Alti oratori din opozitiune, au mers mai

departe, au sustinut c nu ar

prudent, nici
urgent 'Meg, de a se discuth mum acest proiect,
fi

183

adich legaturile liniilor noastre ferate en acelea ale


Statului vecin Austro-Ungaria si c, prin urmare,
discutiunea acestei ehestiuni s'ar putea lash pentru
alt timp, fara sa precizeze cel putin, acel timp!

D-lor, memoria a Inselat prea mult pe acei


D-ni senatori, sau daca nu memoria, o neglijenta
din parte-le i-a facut s uite un luau foarte pozitiv; c adica aceasta chestiune nu este noua si
necunoscuta. Legatura liniilor noastre ferate este
o chestiune nouh? Dar ea se desbate de trei ani
in corpurile legiuitoare, adiea Ineg dela 1871, de
cAnd s'a regulat ehestiunea Strusberg. De atunci
aceasta chestiune este pusa inaintea rei. Cnd
Camera si Senatul an luerat impreuna, spre a da
o solutiune acestei ehestiuni, ca fa s compromita finantele i interesele trei, s poata doth tara

en drumuri de ter, de atunci mi se pare ea ciestiunea jonctiunilor era deja pusa, caci D-lor, ni
puteh admite, cu bunul simt cel mai natural si
mai simplu, c Camerei i Senatului le-ar fi trecut
piin minte ca, rezolvnd chestiunea Strusberg si
constituindu-se Societatea actionarilor", care ne
putem lauda ca luereaza CU succes la aceasta
opera mai mare de desvoltare a activitatei noastre
nationale, le-a trecut zic prin minte, c liniile noastre
nu trebuese legate eu ale veeinilor ? Chestiunea
dar a jonctiunilor de atunei a fost pusa si prin

urmare nu puteti astazi admite ca sa avern o retea

184

de drum de for de 1.500 kilometri care

sh'

steh,

infundata, inchisa, in interiorul .th.rei, fAra, ssa" . se


lege cu liniile ferate ale vecinilor!
Dac a. am admite la noi acest straniu sistem,
in adevh,r am sdruncinh comertul cu totul; i am
reduce drumul de fer, pentru care am fdeut athtea
sacrificii, la singurul rol de a ne servi localithlile
i de a transporth ceva mh,rfuri i chltori numai
in intrul tArei. Aceasta insh,' nu o putem admite;
insh,' sunt sigur ch, nimeni altul din Camerg ci din
Senat, nu ar puteh sh, admith, un asemenea straniu

sistem, 0 cu atat mai mult Senatul care este cu


totul un corp conservator, qi chnd zic conservator
nu inteleg c6 trebue sh, se ting lucrurile in static-

guo, adich, a se tine in suspensiune linia astfel


cum se af16;prin conservator inteleg inaintarea
Statului, bazati fiind pe principiile solide de progres i civilizatiune ale secolului. A. dar D-lor,
aceasth," chestiune nu este push' de astki inaintea
Corpurilor legiuitoare, ci chiar de atunci de cand
s'a dat solutiune chestiunei Strusberg, adich, dela
1871. Ce face insh, astki guvernul ? Nu face decht A termine odath, aceasth, chestiune care nu
mai poate intarzi un moment mh,car. Nu face deal
sh, vinh, sh, complecteze opera D-voastrh, din trecut,

adiel de a legh marea retea a liniilor noastre lerate cu ale Statelor vecine. Principiul jonctiunilor
este deja adoptat de Corpurile legiuitoare cari au

185

dotat taxa eu drumurile de fer; ele au recunoscut


dej c singurul mijloc de a puteh face ca aceste
drumuri de fer s poata prosperh, s aiba viath,
sunt jonctiunile.
De aceea s'a i hotarit legarea liniilor noastre
cu

ale Rusiei pe la Ungheni si cu ale Austro-

Ungariei pe la punctul Itzcani. Aceasta din urm


linie astazi este terminata si lag a se vedeh foloasele i avantagele imense ce ne da' aceasth gurh
pentru linia din acea directiune. Aeolo sa mearga
D. Docan si s intrebe pe proprietarii si loealitSiIe

in apropiere de punctul Itzcani, spre a-i spune


foloasele ce trag ele din jonctiuni!
Numai la noi se poate vedeh o asemenea idee,
numai la noi poate veni cinevh s susting c pentru

liniile ferate este o perdere de se va legh cu altele! Dar oare mai inainte de a plange pe proprietari, cand s'ar face aceste legaturi, "intrebat-a
onor. D. Docan pe proprietarii despre Itzeani si
Moldova de sus, de foloasele ce au si de valoarea

la care s'au urcat proprietatile lor, de cand s'a


deschis jonctiunea ? Cereetat-a D-lui desvoltarea
comertului ce a adus aceasta jonctiune, i foloasele ce an tras cultivatorii din partea locului? Stie

D-lui cat aceasta jonctiune a contribuit ea prin


traficul su sh raporteze intreaga linie, ash incht
Statul s scaza din anuitatile ce este obligat a plati?
Sunt sigur ea nu; caci de ar fi tiut toate acestea

186

flU ar fi plans pe proprietari i localitiIe pe unde


au sa treaca noile jonctiuni.
Apoi, dacl este constatat prin experienta'
avantagiul ce produce o jonctiune, dacg, este recunoscut acest principiu prin experienta dela Itcani,
nu inteleg cum am putee, sa," credem ca la un
alt punct al Mrei
dac se va face jonctiune
ar fi alte fenomene decat cele ce s'au vazut la
Itcani, i pe care le vom vedeh peste putin si la
Prut ?
Ash dara,, vedeti D-lor, cg, acelas principiu a
preocupat si pe guvernul care a prezentat acest project, i pe Camera care 1-a votat alaltgeri. Principiul este ca liniile noastre ferate terminandu-se,
pentru a putea deveni productive, trebue sa" se
lege cu

ale vecinilor,

pentru acum pe l

Kronstadt-Varciorova. Aceastg, chestiune dal* a


cgrei necesitate si interes se Simte astgzi atat de
niult, nu este de astgzi pusa la ordinea zilei. A tat

natiunea cat si Corpurile Legiu:toare sunt trei ani de


cand sunt initiate intr'insa, mint trei ani de cand ea s'a

supus la tot felul de criti-i, de trei ani este la ordinea zilei; si nu. se mai poate zice cg, ea ar fi o
surprindere sau cg, nu a fost timpul ca Corp rile Legiuitoare s voteze in cunostint6 de canzg.. Sunt doi
an i de cand tratAm en imperiul Austro-Ungar, i acum
am obtinut aceasM con ventiune. Dacg, conventiunea

din anul trecut a fost respinsg, de catre Camera,

187

aceasta nu a fost pentruck conventiunea era defavorabill, sau pentruck jonctinnile nu sunt prin ele
IniIe avantagioase pentru liniile noastre ferate; ci
motivul de refuz
dupk cum s'a spus chiar de
unii din majoritatea care a votat contra a fost
ea.

prin acea conventie se cerek, deodatk executarea

jonctiunilor pe la patru puncte, care Inftitish o


lucrare de mai bine de 400 km. ; executarea br
dark deodata s'a pkrut unora un ce prea Impovkrktor pentru starea noastrk financiark. Acest motiv
dark a Mcut in realitate ca Camera, cu majoritate
numai de trei voturi, sk nu primeasck, acea conventiune.

In urma respingerei acelei conventiuni, guvernul D-voastr a reluat negocierile cu AustroUngaria; ckci nu-i era permis sa" steh cu liniile
Infundate la fruntarii.
D. Lungeanu se mirk' astdzi ck de und e. a
mai esit aceastk conventiune. Apoi ea a esit din
anul 1871 ;. s'a mai modificat astfel ck, de unde
punctele de' jonctiuni erau 4, s'au redus acum
la 2 prin o comunk intelegere: adick, ne-am mkrginit a executh, deocamdatk jonctiuni pe la 2 puncte,
adick la Orsova si la Predeal. Cu aceasta nu zicem

ck, utilitatea si a celorlalte jonctiuni nu ar exista;


din contra este un articol special in conventiunea
de fatk prin care ambele puteri, cari in toatk

acestk, chestinne an lucrat pe un picior de per-

188

feeth egalitate,

ni

eu toata lealitatea, yin i deelarg,

utilitatea in principiu si a legaturii liniilor pe Ia


Oituz, la Vulcan, precum i pe la Turnu-Rosu,
executarea insa a acestora se va face child se va
gasi cu cale de ambele State. Iarg, in privin0
celor doul linii pe la VArciorova i Predeal oportunitatea i urgenta sunt admise de ambele parti.
Vg, propunern dara, pentru aeum, executarea
acestora. Toti eurioasteti ehestiunea, fiindca, acelasi

Senat si aceiasi Camerh' s'au ocupat de aceasta


ehestiune, in anii treeuti; prin urrnare nu este
permis nici-unui senator, sg, ziea ch nu cunoaste
chestiunea, sau ca este o surprindere pentru dansul.
Dud, D-Ior, chiar presupunnd ea. nu ati aveh
aceasta, cunostinta, nu sunt chestiuni de deslegat,
cari nu suferd inthrziere ? Apoi chestiunea dru-

murilor de fer, nu este de natura a cere ea cu


o org, mai inainte sa, se deslege? Oare prudent ar

fi, bine ar face un guvern prevgzhtor ea sa lase


in necunoscut soarta liniilor noastre ferate? De un
om en minti este ea sa, mergem cu linia 'Ana. la

Vareiorova, fr

ne asigurhm prin o conven-

i Austro-Ungaria va merge aeolo spre


a legh liniile sale eu ale noastre.
Interesele, D-lor, in adevar econornice i financiare reelama urge*, si hi ziva, in momentul
eand iMelegerea s'a putut stabili intro ambele guverne, in aceiasi zi s'a prezentat si conventia
Oune dac

189

inaintea Corpurilor Legiuitoare. Aci e vorba de o


opera, de o luerare foarte insemnatg, este o lucrare,
care vedeti c reclaing un timp de 4 ani spre a
se puteh efectuh; si astfel Inca 4 ani linia noastra
ferata are sa steh nelegata cu a vecinilor; caci la
Deeemvrie viitor se termin g. epoca, cand linia dela

Varciorova-Pitesti-Bucuresti are sa se pue in circulatiune; va s zica dela Deeemvrie inainte are

sa se puna in exploatare linia si are sa se plateasca anuitati. Care va fi insa productiunea ei


lipsitg, de jonctiune? Foarte slaba. Luati veniturile
dela Pitesti la Bueuresti si yeti vedeh eat de
putin productiva este linia; nici cheltuelile nu se

i cam astfel va fi si dela Pitesti la Varciorova pan/ ee nu vom aveh legatura cu linia
acoper

Orsova.

Pentru

ce ?

pentruca circulatiunea interna este

de neajuns spre a alimenth o linie atat de lunga.

Patru ani de acum inainte are dal./

circule

marea noastra linie ferata numai cu transitul interior; si nu stiu daca cu aceasta miscare se vor
acoperi macar cheltuelile; cu atat mai putin poate
fi vorba de a ne micsorh anuitatile si garantia ce
platim de 7 1/2 0/o. Asta consideratiune financiara
este, imi pare, grava. Ce ? nu gsiti ca, este destul,
ea Inca in timp de 4 ani s astepte caile noastre
ferate izolate, cauzand astfel sarcini enorme pentru
Stat ? Ati vol oare sa' mai inmultiti numarul anilor

190

In care reteaua cea mare a liniei dela Roman-1'hrciorova ar fi neproductiv&? Dac cel putin i alte
natiuni ar fi tot atat de paciente i nephsltoare!

DarA nu; altii nu fac astfel. Alte natiuni vecine


merg inainte si pun o activitate febril6 spre a-si
terminh i legh liniile lor ferate. Daca, noi vom
tot astepth; dac& vom sth nep&aatori si nu vom

cluth a ne legh liniile cu acelea ale vecinilor, ei


bine, stiti care va fi pericolul cel mare? Pericolul
va fi c& vom r&maneh izolati si intr'o buna dimineat6 ne vom pomeni ca, se va creh imprejurul

statului nostru o circulatiune international& care


ne va ocoli, i ne va 16sh in s&r&cie. (Aplauze).
De vom astepth cu indiferenta si nephsarea
oriental& ca fructul s ne caz& deagata copt in
in gur, vom ritmneh adormiti in mijlocul vietei
aiurante din prejurul nostru, i ne vom destepth
numai spre a plange scdp&t&ciunea de care vorbeste D. Des Hu! Dacq, nu vom sti a creh o miscare international& pe linia noastra, &And comertului si transitului din centrul Europei un drum
pe la noi i un debuseu pentru Miaz&-zi a Europei, pentru Marea-Neagrg si iklediterana, vor veni

altii, vor veni Shrbii i vor luh ei transitul international intre Orient si Occident; iar& noi vom
sth tot izolati, purtand numai sarcinele anuit&tilor
Intregil Pe cand vedeti pericolul de a se creh miscAri internationale imprejurul nostru, prin linii

1 91

straine. cum ati mai sth un moment de ganduri


daca trebue sau nu a ne legh si noi cu transitul
international european ? As voi sa Intreb pe onor.
oratori ai minoritatei, cari vaita pe contribuabili,

curn Inteleg d-Ior a usurh pe contribuabili. A


plange nu este un merit. Aceasta poate sa-i constitue o calitate, cand 111.1 este o umilire; dara me-

ritul adevarat este ca sa se ocupe cineva de rul


care it constata; este sa, se deh mijloace de a scaph

de acest ran, iar nu de a plange


Se intelege ca. opozitiunea de fel exagereaza
totdeauna un rau oarecare; dar ash find, chiar
daca raul ar fi mare cum ea 11 descrie, lini pare
ca nu este un merit de a plange, ci trebue a
vedeh cu ce ii vom face sa Inceteze. Intreb pe
onor. senatori din opozitiune, daca fac D-lor un
serviciu proprietarilor, plugarilor, comerciantilor,

industriasilor lasand sa se creeze transitul international afara din tara ? Apoi nu stiti D-voastra
et avutia trei noastre ar fi prea putin insemnata
cand toata consumatiunea si eirculatiunea s'ar
margini in intrut Wei ? Mu stiti ca exportatia este
cauza avutiei noastre, si and nu veti dh mijloace
ca exportatia sa se mareasca, yeti sech prin aceasta
chiar sorgintea producounei parnantului nostru ?

Intreb pe cei mai in varsta din D-voastra,


si sunt cei mai multi, sa-mi spue care erh avutia
Wei mai inainte de a se declarh Dunarea libera,

192

mai inainte de a se deschide comunicatia pe Dunre? Acea avutie era mai nula. i trebue s fim
drepti i sa recunoastem c Rusiei ii suntem ciatori deschiderea navigatiunei libere pe Dunare.
Voci : Ash este!

D. Ministru. Mai inainte productiunea tarei


era de tot neinsemnata; era foarte marginita
fitra valoare.
Cu toate acestea tot acel pamnt binecuvntat
exista i atunci! Tot acele sorginti de productiune
se aflau In ug; Ins lipseau gurele de export pe

unde putea trece productiunea la consumatori gi


prin urmare ea era ueInsemnat i slaba. Daca
acum se va inchide drumul de fer numai in interiorul nostril, miscarea sa va fi mica si exportill
redus ca i Ong acum. Negresit eg, inlesniri locale vor avea muIi. Vorn transporta producte dela
un loc la altul; vom face ea prisosul productiunei
unei localitati, dela Pitesti, dela Olt, dela Craiova,
sa se aduca aiurea in tara spre a se consuma. Dara
toate acestea se vor face in mici proportiuni, prea
putin incurajatoare pentru dezvoltarea culturei pa,
mantului.

Nu este tot astfel insa dud tara are linii


ferate legate cu liniile celorlalte State. Atunci din
toate ungbiurile tarei productiunile; de tot felul

se intrec a esi din tara

qi

a se inmulti; cad

atunci prin inlesnirea transportului se inmulteste

193

.schimbul intre productele noaste cu acelea ale


altor State; i producktorii vor putek prin artera
cea mare a liniei noastre ferate s6-qi trimeat5.
productele Orei

in str/inkate. Dack nu vom

aveit noi aceste guri de export, atunci Orile cari


au nevoe de productele noastre le vor trage din
Rusia, din Ungaria, din America, din alte Wi
in fine; iar D-str6 yeti continuk ft plnge pe eontribuabili, yeti fi duio0, dar yeti rmttnek intr'o
sArkie permanentk! (Aplauze).
Vede-ti, D-lor. c tiinca, logica, practica ne

povMuesc a nu plnge,

ci

a merge inainte,

Inc* a &kith remedial de care mai alo trebue


ssa ne ocupkm.
D-lor, onor.

D. Zissu a vorbit cu multk

justete asupra chestinnei, eu malt bun sin* pentru


care ii fac complimentele mele; qi foarte nedibaciu a criticat D. Lungeanu pe I). Zissu, impu-

tandu-i el a consultat harta. Prea bine a fkut


i greseala D-lui Lungeanu este toemai
ck nu a avnt i D-lui harta inaintea D-sale; cg.ei
pe hartg se studiaz'a, asemenea chestiuni.
D. Zissu,

D. Petre Lungeanu. 0 A, o iau aeurn,

si

vg, voi rkspunde.


D. ministru de externe. Cam arziu (Earitate).

Onor. D. Zissu a zis cA suntem in akin de


avek o linie rivalk in Serbia. Apth toemai

aceasta este un euvAnt ca s nu rgmanem inapth


2900G

03

194

de Shrbi. Acestia cu bunul lor simt,

i f.i.rh a

aveh oratori ca noi, au inteles din prima zi

ch

pentru d'ansii este o chestiune nationalh de a obtine jonctiunea cu Turcia, care prin Filipopoli si
Adrianopole ajunge la Constantinopole, se sperh
ch intelegerea va deveni definitivh peste putin.

Dar si noi trebue sh ne grhbim de a aveh jonctiunile cu Austria cht mai curnd, ca sh putem
participh si noi la transitul ce se va face intre
Orient si Occident.

De aceea D-lor, declar aci, ca si in Camera


deputatilor, c linia P1oesti-I3rasov Imp1ic podul
peste Dunhre; chei pe acest pod se va face transitul cel mare al Occidentului, servindu-se eu linia
dela Rusciuk, umla, Adrianopole si Constantino-

pole. Atunci numai vom atrage pe la noi transitul cel insemnat intre Orient si Occident.
Av And acest

mare avantajin de a

fi cei

d'inthi cari sh stabilim drumul pe la noi al Europei centrale i apusane, ne vorn aflh in pozitiune a puteh lupth si tine concurenth cu alte
State.

Este foarte adevArat c linia Turnu-Rosu are


o directiune scurth; sau prin aceasth linie sau

prin o alth directiune, vom puteh sustine o concurenth oarecare, scurtnd linia de transit; dici
atunci von) putek aveh destule mijloace spre a
face noi sacrificii.

195

Ash dar, D-lor, necesitatea acestor linii fiind


evidenta,; erh naturala urgenta asupra proiectului

de fata, caci este logic si in natura lucrurilor ca


sa avem eu o ora mai inainte si deocarndata cele
doua jonctiuni pe la VArciorova i Predeal, pentru
care am incheiat conventiunea cu Imperiul vecin.
Cel din urma, argument ce mai ramhne celor
ce combat jonctiunile este consideratiunea financiara. D-lor ne-au repetat mereu c

nu avem
mijloace, ca, sarcinile tezaurului sunt grele, si de
aceea nu putem construi i aceste
S. raspund si la aceasta observatiune, mai
Ina.] intr'un mod abstract si apoi intr'un mod
concret i practic. Din punctul de vedere abstract:

chestiunea de rnijloace financiare se puteh pune


atunci chnd s'a construit mare linie, atunci cand

s'a dat intregul arter dela un capt la altul al


taxei; atunci, daca D. Desliu erh in Camera dela

1868, ar fi putut s vorbeasca de mijloace financiare; dar amicii politici de astki a D-lui Des liu
n'au fost in 1868 de phrerea. D-lui. Nu eu unul
i-asi condamnh pentru aceasta; caci faptul este
cA, avem drumuri de fer si in privinta drumurilor
ferate en am idei foarte inaintate, idei ale secolului. Oricum ar 11, odata c s'a votat si executat o retea de drumuri ferate ash de mare, de

vreme ce nu s'a adoptat sistemul a incepe cu


linii mici, sau din interiorul tarei, sau legate cu

196

cele din stthingtate, odatg ce tara a fgcut cele


mai mari sacrificii: cum voiti ca tocmai la finele

operei, tocmai cand e vorba a se lega, linia cea


mare cu acelea ale vecinilor; tocmai adicg cand e
vorba sg asiguthtn productivitatea totalei linii, i
sg, mai usurgm bugetul Statului, care numai dela
Pitesti la Varciorova, plgteste anuitti de 6 milioane: tocmai in fine cand guvernul actual s'a
putut intelege cu cel vecin pentru a lega, liniile:
tocmai atunci ati veni s ne ziceti s stam pe loc
sg nu mai facem nimic!

pentru ce aceasta ? Pentrue ziceti ca am


apash pe arendasi si pe proprietari, adicg tocmai
pe cei cari au sA, tragg mai mari profituri din
binefacerile drumurilor de fer si din jonctiunile
lor! Darg trebuia sl-i plangeti dacg noi n'am fi
propus asemenea lege! (Aplauze).

Acum este o datorie fatalg, impusg de interesul tgrei, ca noi sg venim i s leggin cat mai
curand liniile ce avem in fiintg cu acelea ale yecinilor; caci numai astfel le asiguth productivitatea.
Dath ia sg vedem, acum ni se cere, in adevar,
sit

facem vreun sacrificiu, spre a ajunge la reali-

zarea acestei masuri ?

Nimic, D-lor senatori, din toate acestea. SI


examingm faptele. Toatg chestiunea este pentru 94

kilometri dela Ploesti la Predeal; 50 kilometri la


Ocna si 7 la Galati. Cgei nu uitati D-lor, cg Var-

197

eiorova este fatalmente o jonctiune. Acolo nu se


mai pune chestiunea daca trebue sa dam jonctiunea

sau nu. Numai Austria i Ungaria poate pune


aceasta In discutiune; fiindea aceasta putere vecina
trebue s faca 200 kilometri win Lugos, Caransebes si vechia Orova, spre a veni la fruntaria

noastra dela Varciorova. Si aceste 200 kilometri


an sa se faca, prin Carpati, au sa strabata localitati foarte difieile 0 nu tiu pftn Ia ce grad
productive; prin urmare Austro-Ungaria, Stat liber
i independent, ar fi putut s ne raspunza: ati
venit peind la Vdrciorova; claret m'ati intrebat
pe mine dacd voi sd yin acoloY Nici de cum. Apoi
mie nu-mi vine la socoteald a duce linia mea pdnd
la satul Vdrciorova".

Ce am fi facut noi atunci ? Ramaneam infundati la Varciorova.


Ncesitatea dar a liniei de jonctiune nu o
puteti contesta. Opozitiunea a fost si1ith sa recunoasca, i aci si la Camera, ca cat despre Varciorova, este neaparat sa ne legam pe acolo cu
Austro-Ungaria. i chiar D. Lungeanu a fost de
aceasta opiniune! L'a bine ca, nu!.. Atat ar mai
trebui, ea s facem i pe dificilii pentru Varciorova, cand noi am ajuns deja acolo si nu mai
a vem nici un kilometru de facut pentru a ne legh eu

1-ngaria, care singura va avea sa faca 200 kilometri ! Atat ar fi mai Minas s combateti si jone-

198

tiunea dela Varciorova, pentru ca acea linie sa


rkmank cu totul neproductiva, mai ales cand ea
are un concurent atat de teribil ca Dunkrea!
D. Defliu. Acolo era, o alta, combinatiune a
guvernului Austro-UngarieL
D. ministru de externe. D. Des liu are un cabinet de informatiuni diplomatice al D-sale particular si tot _ce fac impkratii i regii D-sa stie!
Tine aceste stiri pe seama-ti; i Ii urez succes
mai bun! (Ilaritate).
Ash dark, odata, ce am mers cu linia noastra,
pang.' la Varcioroya, fatalmente, avem nevoe de a

ne leg cu vecinii, cu care nu ne putem intelege


decat tinand si noi socoteala de interesele lor. Ckei,

D-lor, in politica, nu existk nici simtimante, nici


placeri abstracte, nici clilar inima, in politica numai interesele pozitive vorbesc.
Acesta este adevarul, i sa, nu ne facern iluziuni; caci facandu-ne iluziuni in politick putem
periclith de a deveni victima iluziunilor! Ash dark

norocire a fost pentru noi ca si Austro-Ungaria


sk aiba interes de o alta jonctiune; interesul ei
era, la Brasov. De nu ar fi fost acest interes, era
platim scump imprudenta ce am facut la 1868.
acum strigk contra noastrk tocmai aceia a
caror imprudence le reparam!... (Aplauze).
Asa dark, douk interese erau in joc. Adresandu-ne noi cktre guvernul Austriei spre a-i propune
sg,

199

jonctiunea pe la tilrciorova, aceasta ne-a r/spuns


foarte natural; i eu am o linie infundata. la Brasov;

voi s'o leg cu a voastr6 dela Predeal. Pentru ca


sg vg, fac 200 kilometri Oa, la Tarciorova, faceti
si voi mie linia pAna,' la Predeal.
I. Dqliu. Austria consimpe de mai nainte.

D. ministru de externe: Nu domnule...


I. Dqliu. Ash este cum zic eu.
D. ministru de externe. D-lor, am obiceiul
sg vorbesc serios; nu afirm deck ceeace este conform cu adev5.ru1. D. Des liu se insealg, sau gazetele

ce citeste D-lui

insea16. Guvernul Imperiului


Austro-Ungar a consim-tit in adevAr de a dh cornpaniei Staatsbahn linia dela Temesvar la Orsova;
II

ins6 a dat-o conflional, dacg, adicl se va incheih


cu noi convenpunea pentru jonc-kiuni. Acesta este
adev"arul si nici cum altfel. Ash dar in fata unei
asemenea condiOuni, ce trebui s6 facem, v5, intreb?

Oare aceast6 linie la Brasov ne impune noug sacrificii ash de mari inck sa, preferim a periclith

intreaga, noastr6 r*a pentru care am facut


facem atiltea sacrificii, deck s

votm sacriaciite

ce ni se cer pentru acest punct de joncOune ?


Trebue oare ca noi s st6rn in poziOunea aceast6
izolata,? Nu, Dior, voi veni sg, va" ark cu fapte
si probe, iarg nu cu fraze pornpoase, cum ca linia
dela Predeal, care constituih singura condiOune cu

200

care puteam A. dam viata intregei noastre retele,


nu re impune nici un saerificiu real.
Linia dela Predeal are mai intai pentru noi
avantajul c, printr'insa, putem obtine jonctiunile
unei linii care no costa atatea milioane pe fiecare
an, adica jonctiunea liniei dela Varciorova. Apoi
ce este mai mult, linia Ploesti-Predeal este foarte
utila pentru noi. Chiar daca aceasta linie nu ne

ar a premutat nici un avantagiu, ci numai saerificiu, totusi sacrificiul acesta ar fj fost eu mult
mai mic pe langa benefiicile i avantagele ce am
trage din legatura pe la VArciorova, legatura care
ne asigura prosperarea artei pentru care s'a cheltuit
sute de milioane!

Dara nici vorba de sacrificii, va repet, nu


poate A. fie. Linia dela Ploesti la Brasov este
atat de ntila pentru noi, incat daca nu o construiam

acuma, era s'o construim neaparat peste cativa


ani. Cei ce se indoese de traficul si folosul acestei
linii, este ca au uitat insemnatele relatiuni comerciale
care de secoli exista, intre Romania i Transilvania.

Drumul la Brasov este o cale batuta, este o mare


gura pe uncle de secoli produsele industriei, si
comertului din Transilvania se coboara in Romania

si din Romania in Transilvania i o parte a Ungariei,

Apoi nu intelegeti ca facandu-se calea ferata


la Brasov acest vechiu trafic are sa creasca in

201

proportiuni ash de mari incat are A, acopere o


mare parte din anuiati ? Daca astazi in starea
primitiva CUM se face transportul mrfurilor cu
earul, totusi miscarea este ash de mare, se Intelege
ea proportiunea ci are sa creasca colosal cand

aburul va inlocui animalele. Prin urmare vedeti,


D-lor, eh executand aceasta linie, nu numai ca
realizam cu aceasta pe cea dela Varciorova,
da'm astfel viata intregei linii ferate dela Bucuresti
la Varciorova, dar cream i un excelent si foarte
productiv trafic intre Transilvania, Ungaria
Romania, de la Brasov la Ploesti si din Ploesti
Ia Bucuresti si la Braila.
S'a mai obiectat Domnilor, din partea acelora
cari voese a combate jonctiunile cu orice pret cum
ca daca s'ar face drum de fier la, Brasov atunci
tot comertul si transitul dintre Occident si Orient

s'ar face pe la Brasov iar nu pe la Varciorova;


astfel linia Bucuresti-Yareiorova s'ar paralizh

ar ramane neproductiva : Ei bine P-lor, va


marturisesc ca nu poate fi raracire i erezie economica mai mare deck aceasta! Aceste doua linii
deservese Iocalitati i interese diferite. Linia Arkciorova strabate tara Banatului, deserveste toata
Romania mica si serva traficul acestor localitati
cu cornertul din Austria si Germania.
Linia Brasov ului pune In comunicatiune Tran-

silvania si o parte a Ungariei cu Romania. Mol-

202

dova si iMarea-Neagr i creiazg astfel un alt trafic


Intre aceste 06 si Europa orienta1 i apusang.

acestea afar/ de avantagele insemnate ce are


sg aib6 statul nostru din exploatarea ocnelor dela
Telega, pe langl care are sq, treac6 linia. Apoi
cum doug: linii cari, desl pleacg dela acelasi punet,
Inca deservese interese diverse, pot s6-si fael eon-

eurenta ash ca una sg, ucidA pe alta?


Aceasta nu se poate intamplh cleat nurnai
la liniile paralele. In alte tri i chiar doug linii
paralele prosper6, fArg a se ucide una pe alta. Yedqi in G-ermania, unde pe marginea Rinului sunt
linii ferate pe Ormi 0i cu toate acestea fiecare linie
produce indestul, Mrg, ca una sa, poat6 face eoneurentii, alteia. De ce? pentru c comertul acolo
este foarte mult desvoltat.
Dar noi s5, nu ne ina'sursam eu asemenea
igri. Noi nu facern dou6 linii paralele; si cu toate
astea numai fiinde, ambele pleac6 din acelasi
punet, dela Czegled, 1nga Pesta, desi se despart in
directiuni diferite, ati pretinde c ele si-ar face
coneurenO? Erezie! pe care faptele o desmint!
Fieeare linie are o viat6 propie; c6ci fiecare linie
are un serviciu special. Acesta este un adev6r
economic elernentar i nediscutabil. Pe l'ang5, aceasta,
aceiace Inc contribue la prosperarea liniei Temes-

varului sau Yarciorova, este c6 ea este mai seurM


en 12 kilometri, deal aceea a Brasovului; terenul

203

sau are un nivel mai putin difieil decat cel dela


Kronstadt i astfel traficul sau va fi in bune
conditiuni de a se efectuh. Dar linia Brasovului
Ii are avantajele i traficul sau special. Si astfel
nici una nu va puteh, omori pe cealalta!
In Ungaria, o repet i ad cum am spus-o si
in Camera:, exista, o temere un prejudiciu contrarily" de ceeace exista l noi; acolo unii cred cit

linia Varciorovei a noastra, are sa omoare linia


maghiara a Brasovului! Si aceasta, D-lor, este un
simplu prejudiciu! Nici temerea de aci, nici cea
de dineolo de Carpati, nu este fondata! Nici o
linie nu poate omori pe cealalta; amandoul liniile

au sa, traiasea prin o via0 propie a lor, si au sa


ia desvoltarea ee iau liniile ferate earl strabat Staturi avute i muncitoare. Aceasta este o lege naturala economica.
Dar sa observam alt fapt mai pozitiv. SA
discutam ceva cifre; eaci ash se face in chestiunile economice: cand zidesti o easa cu pravalie,

nu fad calculul venitului cat Ii va produce acea


casa, pentru ea sa vezi eat ai sa, cheltuesti cu

dansa? Negresit c

da. Apoi eine va face ash,


calcul, nu-si va, vinde casa, sau mosia, fie sigur
onor. D. Docan! A trebuit dar i noi sa facem
calcul. Acest calcul I-a facut colegul meu dela
lucrarile publice, I-a expus inaintea Adunarii si
nimeni nu a putut sa-1 contrazica.

204

Aee1ai studiu 1-a facut fiecare din noi, consultandu-ne cu oameni speciali si iatg ce am aflat:
Lungimea liniei dela Ploesti la Kronstadt, dupa
studiile facute (chei studii provizorii s'au fAcut
D-lor si s'au fgcut mai ales ea sg se stie doug
lucruri: intinderea liniei 1 pretul aproximativ al
ceeace este lucrare destul de inkilometrului
sernnatg ), ei bine, dupa studiile fhcute intinderea
liniei dela Ploesti la Predeal este cam de 94 kilometri. Pe aceasta linie vre-o 50 kilometri merg

pe campie si nu au A, coste mull; alti vre-o 44


de kilometri sunt de niunte i greu de executat.
Socotindu-se insg unii cu altii, oamenii competenti

zic ct un kilometru nu poate costa mai mult de


300-310.000 franei. Astfel ea toata aceasth linie
dela Ploesti la Predeal nu poate costa mai mult
de 30 de milioane franci. Va sg zicg am avea sa
plgtim o anuitate de cel mult 3 milioane.
Dara odatg ca se stie aproximativ costa
jonctiunilor noastre, ia s vedem ce foloase avem
sit tragem noi dintr'insele, Gad ash fac bunii
gospodari, ash fac economistii si oamenii practici.

Dara iata ce au vazut si ce au calculat oamenii competinti;


Prin jonctiunea dela VArciorova, economia ce

are sa rezulte pentru noi din exploatarea numai


vechei linii ferate dela Roman la Va'reiorova este
de 1.290.000 franci.

205

Cifra sA, nu vg, sperie, D-lor, elei este rea16.

Numai din pretul a 40.000 tone de c6rbuni


de p6mant, cari se vor vinde cu 10 fr. mai jos
dupa, ce vorn legh pe la VArciorova, va rezulta,
pentru linia noastrg, ferat6 o economie de 400.000
franci din aprovizionarea numai a sinelor (railuri),

la cari vom cktigh 75 centime de fieeare ton,


prin linia dela Varciorova, vom face o economie
de peste 375.000 fr. pe an. Asemenea economii se
vor realiza, pin revinderea sinelor uzate, prin cheltuelile de "iptretinere i altele; astfel a, la finele
anului Statul se va afla, descgreat din anuit'ati- en
suma insemnatg, ce am arAtat.

Apoi, prin eele dou6 jonctiuni dela Predeal


si Varciorova, nu va creste en nimie venitul intregei linii i acele linii nu vor produce si ele nimic? Negresit da, D-lor; de ce la noi ar fi altfel
deeum se intampl'a in tot restul lumei.
Pretutindenea experienta a probat c indata, ee
o linie se Jeag en o alta. a Statului veein, pro-

duetiunea si a liniei vechi si a celei noui se mg,reste, fiindeA Ie-a ereseut i miscarea.

La noi oarnenii speciali an calculat, luand


tifrele eele mai modeste i avand de normg productiunea kilometricg, a liniei ce este astki in flirt-0,,

ci prin cele doug jonctiuni se va ridich produsul


liniei dela Ploesti la Predeal si dela Ploesti Ia
Bucuresti si la Braila, la suma de 690.000 fr. pe

206

an; iarh a liniei dela VArciorova, pe un parcurs


de 383 kilometri, adaosul venitului va ii de peste
972.000 fr. pe an : astfel incht cresterea venitului
liniilor noastre ferate, prin leghtura lor cu ale yecinilor, va fi de 1.764.000 franci pe an.
Apoi, dach vom adhogh aceasth sumh a sporului veniturilor liniilor noastre, cu suma de economii efectuate in exploatarea vechilor linii1 ajungem

la aceste rezultate c anuitatea de 3 milioane, ce


va trebul pentru linia Brasov ului, va fi acoperita,
cu prisos ;

Statul nu va aveh a purth, poate

chiar dela al doilea an al exploathrei, nicio sarcinh nouh.

Vedeti darh, D-lor, c prin o inteleapth cumphnire a tutulor intereselor, prin un racionament
s'an6tos i prin invaltura ce ne dh experienta
trecutului, ajungem lesne a vedeh ch, nu numai
aceste doug linii nu au sh concure 'intro dansele
spre a se distruge, darh chiar c ele se vor efectuh
fr a ere In realitate pentru Stat o noul sarcinh, ci o usurare financiarA.
Darh ni s'a mai obiectat, ca ultirn argument,
ca am Mout rhu de am varit" in acest proiect
doug linii din Moldova, linia Adjud-Ocna i linia
cea mich' dela Gal4. Rog pe onor. D-ni senatori,
sh nu fach din chestiuni de interese economice,
chestiuni personale si s aduch astfel v6t6mare intereselor generale. Noi ca guvern, suntern datori

207

a tine compt i de trebuintele locale, cand mai


ales ele sunt legate cu interesele generale. Persoa-

nele nu au nimic a face in preocuparile acestea.


V'am propus linia dela Adjud-Ocna, nu pentru
un interes numai local, ci i general, caci acolo,
D-lor, avem interesul exploatarei salinelor noastre
care aduc un venit tezaurului.
Pe de alta parte aceasta linie dela Acljud la
Ocna este parte din linia de jonctiune viitoare dela
Adjud la Uz, Oituz ori Palanca. Prin conventiunea
ce v prezentam, ambele guverne au declarat 0 au
recunoscut utilitatea 0 a acestei jonctiuni, precum
acelei dela Vulcan i dela Turnu-Rou.
Aceste jonctiuni se vor face cu timpul, child
mijloacele Bnanciare ne vor permite.
Dara astazi ce facem ? VA propunem reali-

zarea iuceputului jonctiunei dela Uz; executam


50 kilometri dela Adjud la Ocna; caci acest petec este foarte productiv din cauza salinelor, fiindca
apropiem realizarea a intregei acestei jonctiuni,

care este atat de necesara pentru Moldova.


Ce este acum mica linie de 7 kilometri dela
Galati la Barbo0 ? Aceasta este un ce foarte lesne
de in teles.

Insu0 D. Docan reeunoa$e c

asthzi intre
aceste doua punete marl se face un ocol mare de
19 kilometri; tot D-lui recunomte c acest ocol
este foarte vaTamAtor Galatilor, cari sufera mult.

.208

Dar ea,nd ajunge


inapoi!

la.

leac,

D.

Docan

se

&A

Darg Galatnl, D-lor, este portul eel mare al


RomAniei si trebue s

ls

facem totul spre a nu-1

s piar6. Experienta a aprobat c ocolul dela


Barbosi 11 wide. Trebue remediu urgent i remediul este sh" t6iem eurba; s scurthm drumul; sk

facem o linie de 7 km. in loe de 19 km.


Iatg, Dior senatori, pentru eari considerante
guvernul a socotit c acest proiect de lege este
foarte necesar i urgent: importanta lui 1-a Mout
s'a keit din el o chestiune ministerialg; clei nu

este permis unui guvern s5, mai mearga inainte


odaM ce a putut s se Inteleagg at 0 putere
vecin6 spre a incheih o conventinne de o important6 atat de mare. Drumurile de fier astAzi existente reclam imperios aceast conventiune i crecl
e Camerile romane, cari s'an ara:tat geloase
pentru aceste c6i de comunicatiune, pe care ele
le-au ereat, acum vor sti all incoronh opera si a
le pune in conclitiune, prin legarea lor en ale res-

tului Europei, a deveni mai productive si mai


avantagioase! (Aplatze).

1875

14

20006

Monitorul Oficial No. 22 din 1875.

Proiectul de lege pentru un imprumut


de 19.000.000 lei In rent de 5 /o
In qedinta dela 23 Decemvrie 1874 a Senatului, s'a
adus in desbatere proiectul de lege pentru un imprumut
de 19 milione lei in renta 5/o, destinat a platl datoria
flotanth de atunci. Aceasth lege, care pentru prima oar

pane tara in situatiunea de a puteh contracth un imprumut pe creditul personal al Statulni, fr garantii

ipotecare san altele, fusese votat de Camera duph lungi


dezbateri in edinta dela 5 Decemyrie 1874. In Senat
1. Desliu cereh respingerea legei pentru cuvntul ch nu
recunoteh cheltuelile pentru a chror acoperire se emiseser bonuri de tezaur, dei acele cheltueli precum i

imprumuturile provizorii necesare pentru plata lor se


fcuser pe temeiul unor legi. Bozianu i Ion Brtianu
si in urnah D. P. Lungeanu, recunoteau necesitatea
imprumuturilor, dar totui 11 combhteau pentruch nu
credeau eg, este avalnagios pentru Stat a emite renta
ash, zish perpetu ca o cash de amortizare, ci preferau
un imprumut ipotecar cu dobande mai mari si en un
curs de emisiune mai apropiat de valoarea nominalh a
efectelor.

A dat explicatii in privinta necesitAtei i legi-

timitatei imprumutului, )flinistrul de finante Mavrogheni.

212

In urma discursurilor lui Ion Br 'kiwi, Lungeanu i


Dr. Turnescu, acesta din urma, sustinnd legea, simtindu-se trebuinta de explica.ri intinse, a luat cuvntul in
qedinta dela 21 Decemvrie 1874, B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. D-lor senatori, chestiunea- care se discuth inaintea D-voastr6,
este foarte irnportanth; ea este importanth sub mai
multe puneturi de vedere, si mai ales sub punctul
de vedere financiar, economic 0 politic.
Este foarte adevhrat ceeace a zis D. Brtianu
prin acest proiect se aduce o schimbare de sistemh; pot adhogh numai c aceasth schimbare este
din cele mai fericite, din cele mai binefAchtoare.
Da, D-lor, acest proiect contine in sine o adevh-

rath revolutiune, nu lush o revolutiune de acelea


de care stih D. I. Brhtianu, ci o revolutiune financiarh

i economich, revolutiune adich cum stim noi

a face, ale chrei rezultate pacifice aduc totdeauna


desvoltarea comertului si industriei. Aceasth chestiune este dar din toate punctele de vedere important i trebue sg, fie discutath, nu cu focul pasiunei, nu sub stimulentul intereselor de partidA,
ci numai au lumina raciunei rece si a bunului sirnt.
Despre ce este vorba, D-lor ? Este vorba mai
inthiu de a piciti o datorie. a Statului. Legitimitatea acestei datorii nu se poate contesth; afar%
cle D. Desliu, toti ceiIa1i D-ni oratori ai opozitiunei nici au pus in contestatiune legitirnitatea ei.

213

Prin urmare, toti suntem de aeord el aceast/ da-

torie trebue a fi pltith. Dar cum are sl fie plltitl? Care este modul eel mai: economic, eel mai
avantagios cu care putem plAti aceastl datorie?
In alte euvinte, legitimitatea datoriei de 19 milioane fiind odat a. admisl, tot ce ne rmAne a examina, este forma de imprumut cea mai avantagioas/

ce putem adopt pentru a pllti acea datorie.


De aceastl dar sI ne oeuplm; s examinlm
care este sistemul de imprumut eel mai bun, eel
mai eftin pentru Stat, i totdeodatl eel mai avantagios pentrn partieulari. Aci este chestiunea.
D-lor, D. &Miami spunAndu-ne c sunt mai
multe feluri de imprumuturi, a adlogat e i lp,
noi avem panl acum trei sisteme de imprumuturi
si e, cu eel propus de guvern, s'ar face patru
sisteme. D. Bozianu Insl, mai precis si mai exact,
a stabilit mai bine istoricul imprumuturilor noastre :

cci D-nealui ne-a artat el noi am avut pang,


acum doul feluri de datorii, adic/ unele datorii
care se pllteau la lermene fixe i intr'un mod integral, si care in limbagiul financiar constituesc
datoria flotantl, i apoi dela un timp incoace,
avern datorii cu anuitti fixe i garantate pnin
ipoteci. Acest istoric este fidel; ins/ D. Brkianu
sa-mi permitl a-i spune cl nu este toernai exact.
Nu stiu de unde D-nealui a scos eg, noi am
fi avand trei sisteme de Imprumuturi ! Se in-

214

sail, nu am avut deck un singur sistem; c`aci bonurile de tezaur sau datoria flotantA, nu sunt un
sistem, ci un expedient financiar. Ca sistem adev6rat de imprumut, noi am avut i avem numai
i ace1a0, adicg imprumuturi cu ipoteca,, pthtibile prin anuit0 fixe. Acest singur sistem exista%
la noi, oricare ar fi numele contractantului irnpruunu

mutului, numeascl-se el Stern, Ofenheim, domeniale, etc. CAnd tezaurul, in virtutea unei legi,
emite bonuri de tezaur, nu se face cleat o operathine provizorie, de scurtg durata., spre a se acoperi golurile tezaurului. Aceste bonuri se retrag
foarte iute din circulaOune. De cand ins Statul

npstru, a inceput in realitate a se imprumuta,


0 a contractat numai imprumuturi cu anuitaIi
fixe, plkibile la epoci determinate qi garantate
pnin ipoteci. Titlurile acelor datorii se emiteau cu
o valoare efectiv6 oarecare, care era mai jos decAt
valoarea nominala, a titlurilor. V aducei aminte
cI dornenialele au avut o valoare realA de 74 a 75,
pe cand valoarea nominalq, era de 100 : chiar obligatiunile rurale, la inceput, tii c au avut o
valoare rea16 diferia, adicA mai jos decat cea no-

minalI; 0 la epoce fixe se trag la sorti titlurile


0 se plittesc integral dupl valoarea lor nominalg.
Acum, D-lor senatori, viu la acest imprumut de 19 milioane. Am zis c5, el se contracteaz1 spre a se pl6ti o datorie existentA

215
dejA,

o datorie a cArei legitimitate nu se poate

pune In contestatiune, fiindcA cbeltuelile s'au fgeut

conform voturilor Corpurilor Legiuitoare. Noi,


guvernul, vA propunem sA, contraetAm acest imprumut sub formA de rentA perpetul, adicA sA,
consolidArn datoria existent6 de 19 milioane: termenul de rentg, perpetug sau consolidatA, este in
fond identic si imi pare rAu cA onor. D. BrAtianu
s'a muncit atat spre a ne demonstra, ce va s/ zicA
rentA, ee va sA zicA consolidare; cAci toatA lumea

stie eg, se poate servi sau de un termen, sau de


altul, ambii enuntAnd aceasi idee.
SA lasam dar certele de cuvinte, i sl examinAm en sange rece obiectul principal al preocu pA rei noastre

VA rog, D-lor, sa-mi permiteti ca, fArA a


intl./ in amAnunte obositoare, sA constat bine
avantagiele acestui sistem de imprumut, din toate
puncturile de vedere.
Ati vAzut cA d-nii oratori ai opozitiunei s'au

incereat a cornbate sistemul imprumutului prin


rent/ atAt sub punctul de vedere praetie cat si sub
acela al stiintei. MA voiu si1Iienaprob h onor. Senat,
i

prin urmare Wei, care ne ascultA, cit sistemul

propus astazi este eel mai avantagios, eel mai logic,

cel mai uzitat, in fine cA el este eel mai aprobat


de oamenii de stiincA, de economisti; si aceasta o

spun D-lui Bozianu in modul eel mai pozitiv;

216

egei D-lui s'a, pgrut a crede ca. tiinta nu mai


aproba aceste moduri de Imprumut: ei bine, eu
ii declar ea' atat tiinta cea vcchei cat i cea noug,

adicg tiinta, de aeum vre-o 200 de ani, i praetica in Europa, tot de atati secoli, concordg spre
a proba cg, imprumuturile cu rentg sunt mai de
preferit. Este dar bine a se ti de mai inainte
ca sisternul sustinut de noi este cel care se practied in toate State le civilizate din Europa, i care
are aprobarea financiarilor celor mai mari dacg
nu mai mari ca D. Bratianu, cel putin tot atat
de mari.
Aceste varietgti, D-lor, eu voiu fi silit a vi
le. proba, sprijinindu-ma pe autoritgti strgine,
citindu-vg autori insemnati; i aceasta o voiu face

spre a va, convinge cg nu vorbesc numai dupg


impresiuni de moment sau dupg interese de partid,

sehimbgtoare dupg timp; ci ca, aci este vorba de


nite veritgti, cgrora tiinta i practica le-au dat
o bazg permanenta sada.
In adevar, D-lor, cel mai bun lucru pentru
un Stat, este atunci cand, in oreetri conditiuni,
mi este silit a se imprumuth.
Dar noi nu ne Alm astAzi in aceastg, ipoteza. Avem trebuintg a ne imprumuth, qi deci,
ne intrebgm care este forma cea mai bung, cea
mai uoarg, cea mai putin greu simtitg cu care
ne putem imprumuta.

217

Stiinta, am spus, i practica europeang sunt


de acord spre a constath eh forma de renth perpetuh este cea mai de preferit. Aceasta nu va sa,
zich eh, aceste forme de Imprumuturi nu-i au i ele

vitiul lor, defectele lor. Da, D-lor, exist. vitiuri,


critica autorilor le-a relevat; de noi depinde a ti
sa ne ferim de dansele. Aceasta trebue sh ne marginim a face; ehei simplele afirmgri ale D-lor

Bozianu i Brhtianu nu vor puteh face sh piarl


.realitatea faptelor, avantagiile unui sistem sus-

tinut de autorithti i de o practich de secoli.


Un fapt pozitiv i pe care nimeni nu-1 va
puteh face sa, piarg, este ch astki mai toate State le

marl i mici au adoptat modul de imprumutare


en rent. Este san nu aceasta pozitiv ? Negreit
da.
Apoi atunci ne punem a doua cliestiune,

ne intrebhm, de ce oare nu ne-ar fi permis i


nouh s imithm Intre aceasta pe natiunile batrane

care au experienth mai mare de cht

noi. i o

autoritate financiarl mai stabilith deck a noastrh?


Doctrina i practica altor natiuni de ce sh nu ne
serve de model spre a ne conduce in ehestiunea
de fath ?
Aceste natiuni btrne au trecut i ele prin
experimentele prin care trecem noi; an eontractat
i ele imprumuturi en anuithti fixe, Imprumuturi
pe ipoteci, i chiar imprumuturi sub forma de

renth viagerq. Au fost timpul dud toate impru-

218

muturile se faceau eu garantie speciala; clei cre-

ditul individual sau personal al Statului nu eth


IncA destul de tare spre a inspith asta, Incredere.
Dar dacg astgzi creditul personal al Statului este
suficient spre a. inspith astg incredere, dece nu
am contracth i .noi imprumuturi, farg ipotecg, ci
numai pe subserierea Statului ?
Veniti D-voastth din opozitiune sa, ne Iandati irnprurnuturile en ipoteca ? Dar sa vg citez
eateva autoritati stthine, spre a vede ce opiniune au de dansele.
Iatg mai IntAiu co zice un mare financiar,
D-nu Gustav Puynod, In opera sa despre moneda,
credit qi impozit" asupra imprumuturilor care se
fae en anuitati. fixe:
.

S'a renuntat in general la acest fel de imprumut privindu-se ca prea oneros i ca prea
aleator. _Wu e, n adevdr, pentru un Stat, in
prezenta incertitudinelor viitorulUi, a comite o
mare imprudenfa de au alienet libertatea sa 9
Ccind un termen este fixat pentru plata datoriei
sale, ccit are sd coste pe Stat dacd la acel ter-

men nu va fi in stare sali ie angajamentul!


Cu o datorie perpetud din contra, Statul ramcine
totdeauna stapdn a-fi alege timpul, conducdn-

du-se numai dupa vointa sa, etc..


Ash dar, iata o autoritate financiath care ne
spune 61, daeg datoria are termen fix, este. mai

219

periculos pentru Stat.

pentru ce ? Pentruca

Statul find angajat ca la o epoca fix

facit

plata, dm& nu va fi in stare a plati la acel termen, va fi silit A, se supuna la toate dificultMile
la toate cerir4ele timpului, 0 a contracth tin alt
imprumut, poate cu mafi i grele sacrificii, spre
s faca, onoare angajamentului sail; aceasta.
Insernneaza, a-0 alienh libertatea sa; in vreme ce,

pute

chnd imprumutul este cu renta, el are acest avantaj ca. lasa Statului libertatea de a rambursh
capitalul chnd Ii va veni bine, iar nu cu mice prg.

Acesta este motivil pentru care un alt publicist D-nul Joseph G-arnier, care este contra ori-

carui fel de imprumuturi, ne spune in opera sa


asupra finanOor i statisticei, ea: guvernele au
adoptat in general sistemul de rente perpetue
practicat de En glezi din mijlocul secolului din

urmet"

Aceasta constatare pe care o face D-nul Garnier, .are importanta sa; caci printr'Ansa se aproba

mai intaiu, c, de0 acest autor este contra imprumuturilor, prefera ins/ sistemul de renta ca
mai bun: ceeace este contrariu asertiunei D-lui
Bozianu, care ziceh c sistemul rentei este astrai
parasit i comMtut de tiin0. Apoi se mai probeaza,
contra D-lui Bratianu, c Englezii au fost cei

d'intaiu care mare mai ales au practicat sistemul


de renta, i aceasta Inca din secolul trecut.

220

TJn autor german insemnat D-nu Jacob, ia1.60. o autoritate financiar`a, de care am nevoe a

10, servi, spre a combate autoritAile dela

noi,

D-nul Jacob, vorbind despre imprumuturile recomandate de D-nul Bozianu, i in special de D-nul
BrAtianu, adic a. despre imprumuturile cu garantii
reale, cum ipoteoi qi alte garantii obipuite mai
inainte, iatg, ce zice In opera sa. intitulath, stiinta
finantelor" :

A pune bonuri clomeniale, provintii .

. .

etc.

puterea creclitorilor, ar fi a se renunt la


suveranitate asupra acestor bonuri, i a 0 det in
mdinele creditorilor. Este adevarat, ca asemeni
angajamente teritoriale se faceau In vechime,
dar mai totcleauna au sfdryit prin a ruinet guvernele care au avut recurs la aceasta sorginte.
Si mai la vale D-nul Jacob adaug6:
Subscriptiunile ipotecare nu vor procuret
vt

71

mai multi asigurare creditorilor,

dealt o ferci

buna-vointa i inteleapta administratiune a gu-

vernului .
In alte cuvinte, economistul Jacob, ne spune
c6 a angajh bunurile Statului, fie cum srt, Mceh
in vechime, fie prin o inscriptiune ipotecar, este
a renunth ori cum la suveranitate asupra lor,
este a le pune sub puterea creditorilor. i acest
economist declara aceasa veritate importantA,
asernenea

ea,"

angajamente teritoriale se faceau in

221

vechime, insh ch' ele mai totdeauua au sfArsit


prin a aduce ruina guvernelor care au avut recurs la aceste sorginte. Prin urmare, i acest

mare finaneiar este icu totul in contra Imprumuturilor cu termen i cu emanet; chci ele find

plhtibile la o epoch fixh, va trebui ea cu (nice


pret Statul sh contracte sareine mai grele spre.

plhti; si aceste sarcini una peste alta grhmhdindu-se, poate sh aduch ruina sa.
Acelas autor, duph ce a criticat toate celelalte sisteme de imprumuturi, iate ce zice: Prix

urmare, s'a recunoscut cd este mult mai conform principiilor, unei intnlepte politici, de a se
abtine cu totul dela asernenea mijloace spre
procuret bani, i de a negociet imprumuturi afa
cum capitalul sd rdmdnd proprietatea mprurnu,tdtorilor i sti li se asigure numai dobeinzile.
Ash dar, D-lor, Mr5, a intr in lungi demonstrri, vedeti c tiinta, economistii in general,
i aeeia care sunt in contra tutulor imprupdn
muturilor, sunt WO de acord spre a preferh imprumuturile cu renth ca cele mai avantagioase.
Negresit, repet i acum, ch este mai bine ca
cineva sh nu se imprumute, i aceasth recomandare ne fac economistii care sunt contra ithprumuturilor, lush aceasth recomandare este mai mult

platonich; cei toate Statele s'au imprurnutat i


continuh a se irnprurnuth; si nu cunose na4iune

222

in lume, ceva mai inaintat6, care sa" nu se impnimute. Daea dar, facem i noi, ca toga lumea,
qi ne imprumuta,m, sI cAutAin eel putin a ne
imprumuth n moclul eel mai avantagios, cum
fac toti.
L'Asand dar teoriile la o parte, ne intrebdm
cum fac celelalte State care se imprumuth, ? Alain
cd. ele se imprumutI, in general, a cum sa, nu

mai fie datoare a intoarce capitalul; i astfel capitaluI, ne mai fiind exigibil dela Stat, rezulta"
pentru Stat avantagiul, pe care I-a recunoseut
.D. Bozianu, c el nu este silit s6 facA orice sacrificiu, poate peste puterile sale, spre a plAti acel
capital, i-i rezervA dreptul, ca la timp oportun
s6-1 intoaret, sau din excedentul bugetului, san
pnin alte mijloace, cum sunt resursele unei case de
amortizare, sau conversiunile la timpi favorabili.
SA,' nu se cream', ea, dac5, valorile sau titlurile
imprumutului se urea, aceasta ar constitui o pedieg,
pentru plata datoriei. Nici de cum. Dacg valorile

publice se urea, acesta este un mare bine; contrariu de ceeace ziceh D. Bozianu, care se 'Area
ca-i este teama de o a urcare, aceasta an fi o
noroeire, dupa, cum a zis eri D. ministru de fii pentru ce aceasta? Pentruca, cnd aceste
titluri s'ar urea, aceasta ar fi un semn ca prosperitatea publica crete, ca avutia generala se m'a'nante.

rete: i acolo unde avutia privata este mare si

223

avutia publica este insemnata. Apoi dad, titlurile publice ar crete pang, a trece peste al pari, este mijlocul

conversiunei, mijlocul cel mai legitim a rnicora,


datoria publica, i pe care D. Bratianu a avut
aerul a-1 condamna, farg cuvAnt. Caci ce este mai
legitim, decal a zice rentierilor, ca, sau sg, pHmeasca o dolAnda mai mica, sau, daca nu voese,
sa li se plteasca titlurile suta in suta ?
Din toate insg, cate am zis, rezultg, oare c fin-

prumuturile cu renta perpetug, nu prezinta nici un


inconvenient ? Nici de cum, D-lor. Aceste imprumuturi ii au 0 ele inconvenientele lor, partea lor
abuziva; i negreit, de aceste inconveniente s'a
agatat opozitiunea, exagerandu-le pentru a conchide
cg, aceste moduri de imprumuturi sunt rele.
Care sunt aceste inconveniente? Sa le expun
eu mai precis decal au facut cei din opozitiune.
Cel dinta,iu inconvenient este ca aceste imprumuturi

se emit totdeauna cu o valoare realg, mai mica


cleat valoarea nominala a titlurilor. Multi economiti, multi autori critica aceasta, i sustin
ar fi mult mai bine ea titlurile sa se emitg, tot-

deauna al pari, adica sutg, in sutg pentru ca


Statul sa, fie dator numai suma ce in realitate
primete. AO este; bun este aceasta opiniune;
insa ea este o opiniune numai a autorilor. Se conforma cineva cu &Ansa ? Nimeni. Caci in comerciu

mai este o putere mai tare decat opiniunea tutulor

224

autorilor i oratorilor, fie din opozitiune, fie din


majoritate: este uzul, este practica comerciului, este
rutina sau legea ce ne impune piata. El bine, acest
mare despot, acest uz constant, voeste ca sg existe

o valoare realg, diferita, de cea nominalg a titlurilor asupra Statului, voeste ca toate imprumuturile
care se emit sg prezinte aceastg anomalie, dacg
voiti, adica, ca Statul sh" primeaseg in realitate
mai putin decht se dg dator.
Child Statul are sg intoarcg datoria, simte
greutatea acestei diferinte; altfel nici-o vathmare
nu se aduce in realitate, caci dobtmzile ce Statul
plateste, se calculeazg dupg valoarea realg ce el
primeste, iar nu dupg, cea nominala.
Guvernele celor mai putinte Staturi din lume,
sunt silite a se pune, a se conformh acestui uz.
Ele ian asuprg-le sarcina unei Jliferinte intro valoarea rea1
cea nominala a titlurilor de imprumut, mai mult sau mai putin mare, dupg cum
creditul Statului va fi mai mare san mai mic. Am
puteh oare numai noi, dela Dungre, s facem o
exceptiune la acest uz general ? Pretentiunea ar fi
i

putin modestg.

Putem sustine chiar c ar fi pggubitoare. In


adevar, un economist cunoscut D. Leroy-Beaulieu,
care a publicat un studiu foarte important asupra
datoriei Frantei,

chiar acum in luna lui

De-

cemvrie, criticg tocmai aceasta ce face guvernele

225

de a emite imprumuturile adesea cu o diferin0


prea mare intre valoarea real si cea nominal.
Cu toate acestea adaogq, indatd, aceste semniticative cugeta'ri:

Este adevarat ca publicul U mpinge (pe


guvern), sau cel putin l susfine pe aceasta cale.
Oridediteori i se da a alege intre renta de 4"2

la sut

i renta de 3 la suta, chiar ccind aceasta


din urind renta o platea mai scump, prefera pe
3 la 100, voind mai bine sa cad un venit ceva
mai mic cu perspectiva unui aclaos de valoare
mai ilimitat. Aceasta s'a vetzut n mprumutia
din 1834, in cele cloud imprumuturi din 1855
fi 1859. In cele clintdiu trei imprumuturi, fiind
lasat sithscriitorilor alegerea intre 4112 cu 91 qi
3 cu 65, cantitatea rentelor cerute cu 41/2a fost
mult mai slaba deceit aceea a rentelor cu 3 la 100".

In alte cuvinte, guvernul francez a vhndut

eu mai mare avantagiu renta de 3 la 100 deck


cea de 41/2 la sut6; i aceasta pentru cuvhntul ct
ash prefer6 uzul comerciului, ash convine speculatorilor bursei, m6car ca, ei pkiteau mai scump

de 3 la 100 decht cea de 41/2 la 100.


Ash dar acest uz al comerciului, al oamenilor

de finante este pozitiv; si eu tot ce am zis, a fost


al trebue si la noi s ne conformgm cu &Ansa
cAci altfel, ar trebui s accept6rn uzuri noi pan6
ce s'ar face pe marginea Dambov4ei alte inven29006

15

226

tiuni financiare. Dar qi in acest caz, tot va trebui,


'Ana' s vin acele inventiuni, s ne conformam
cu cele ce se practica in cealalta lume civilizata.
Aceasta am 0 &cut pang acum; caci toate imprumuturile trecute, i cele laudate de D-nii Bozianu

i Bratianu, s'au facut tot cu emisiuni mai jos


de paH.

Tot ah dar T om aveh a emite i acest nou


imprumut; vom pune dobanda 5 la suta, sau fie

qi 6 la sut, pentruca vom aveh a primi un capital cu 60 ori 70 drept o suta; i astfel dobanda
reala va fi de 8, ori 8 V2 la suta.
Elsa' aci sta un alt efect excelent al acestui
fel de imprumut. Prin forma imprumutului cu
renta se va puteh reduce dobanda la noi, intr'un
mod general.

Mare dreptate a avut D. senator Turnescu


cand a zis ca, daca este astazi o pedica la noi care
oprete desvoltarea industriei i comeytului, i chiar

agriculturei, aceasta pedica provine din dobanzile


cele man l.

care se platesc. Pe cat timp banii pot

sa produca un venit insemnat, plasandu-se in fonduri ale Statului, se intelege c ei nu merg la particulari, i nu se plaseaza nici in cornert, nici in
industrie, nici in agricultura. Si eine este concurentul eel mare care tine astazi ariclicarea acestor

dobanzi? Statul insu0, cu care nimeni nu poate


lupth.

227

In adevar, D-lor, titi c Inca dela 1864 s'a


facut greala ca obligatiunilor rurale sa, li se faca
a produce o dobAnda mare de 10 la suta. Apoi
venira alte titluri, cum i obligatiunile domeniale
care produc o dobanda de 8 .1/2 si 9 la suta. Ei
bine, se intelege ca once particular gasind o dobanda ah, de mare la Stat, prefera a-si pune capitalurile sale in titluri asupra Statului, iar nu in
industrie, in comert sau in agricultura. Mud, din

contra, doMnda titlurilor asupra Statului va fi


mai mica, pre atat vor deveni mai mult capitaluri
disponibile pentru comert i industrie, qi pre atat
dobAnda generala va scadeh. Aturri capitalurile,
gasind o dobnda scazuta la Stat, vor afih mai
mare interes a se plash in comert qi in industrie.
Astfel Meat concurenta care face astazi Statul par-

ticularilor va ince* se va dh o mai mare impulsiune activitatei publice; avutia privata va

creste; qi Statul se va aflh astfel inavutit indoit;


caci creterea avutiei private este creterea avutiei
publice.

De ce onor. D. Bozianu ar voi astazi ca, cu


once pret, titlurile noului imprumut sa, se emita

astazi mai la pari? Aceasta nu s'a facut la noi


nici cu titlurile garantate cu ipoteci. Am mai spus
dej c obligatiunile domeniale sau emis cu 75,
macar c erau titluri ipotecare. tim asemenea cu
totii c i obligatiunile rurale aveau slaba valoare

228

la inceput. Prin urmare, chiar cu sisternul D-voastrI

de imprumuturi cu ipoteci nu ati putut scApa, de


acest uz al comertului, i toate imprumuturile
noastre trecute au fost expuse fiuctuatiunei celor
doug valori, reala' qi nominaM. De ce dar anuntati acest fenomen numai asupra imprurnutului
cu renta, ? Daca, i Imprumuturile cu ipoteca au
titluri cu valori reale mai midi deck cele nominale, de ce ni le prezintati ca cum nu ar prezinth
acest viOu

D. Bozianu ne-a spus c pentru un titlu de


100 lei noui, sa cerern 90, i cine va voi le va
cumpa'r. Mai l'intAiu observ cg, nu titlul de ca-

pital se vinde de ditre Stat, ci titlul de rentA.


Statul vinde renta, i eine voete a o cumpiirh
dt pe dansa capitalul ce produce acea rentci,
dup g. cursul zilei, dupg, creditul Statului pc piatA.

In deert voi cere eu 90, cumpafatorii de rentA


vor da aceeace cred ei c va1oreaz6 renta mea.
Poate s mi se dea 0 90 capital; dar atunei renta
sau venitul va fi de 8 V, ori 9 la sut.
Iatg lug ce se intampla and capitalul ieal
este aproape de al pari; dolAnda de 8 la sut, de
exemplu nu va puteh seadeh mult, va puteh
poate scdea, paint la 7, la 7 '/2 la sutg; anevoe
va merge mai departe. Pentru ce? Pentrucl tot
uzul comertului este a nu urea titlurile asupra
Statului prea mult peste al pari ; i aceasta de teamg

229

ca nu curnva sg, vie conversiunea i s rg,scurnpere


titlurile sut tn sut. Ash dar, titlurile D-lui Bozianu, emise cu 9, nu se vor puteh urea mai mult
de 101, 103 pang, la 110, si atata tot; adieg, renta

de 8, 81/2 ori 9 la sutg,, abia ar seg.dea la 7 12,


la 7 la sutg,.
Dar aceasta ar fi o prea mare dobAndg, pentru
Stat. Mud Statul pl'ateste o asemenea dobAndg, nu
se va putea micsora dobanda generalg,; va lipsi

adicg, un element puternic pentru scgderea dobanzilor: nu se va indeplini, adich, acea revolutitme economieg,, de care am vorbit la ineeput, gi
care constitue importanta proiectului ce discutthn.
(A plauze).

Am zis, D-lor, c rg,u s'a afirmat aci in


Senat, sau s'a dat eel putin a se intelege c tiinta
ar fi in contra imprumutului cu rentg,.
Nu, D-lor, am avut onoare a vg, expune cg,
unii economisti au criticat numai inconvenientele
acestor feluri de imprumuturi, abuzurile care s'au
f-acut en dansele. Alti economisti, foarte celebri,
precum Heune, Ricardo, Jean Say, condamng, absolut mice fel de imprumut; i aceasta ei au fg,-

cut-o ea o reactiune mai ales contra ideii care


domine, in secolul al XVIII, cAnd se credea cg, un

Stat eu atht va fi mai fericit,

cA,' imprumuturile

sunt o sorginte nesecat/ de avutie. Se intelege atunci

cum economistii insemnati au venit si au criticat

230

acest prejudet, pronuntandu-se in contra tutulor


sistemelor de imprumuturi.

A dar, cat restabilit adevarul tiintific.


Nona ce ne ramne a face este de a evita,
pe cat se poate, inconvenientele care s'au imputat
imprumuturilor cu renta.
Cel mai mare, cel mai insemnat inconvenient
ce prezinta aceste imprumuturi este ea' capitalul
nefiind exigibil, guvernele care neglija de a le rambursa, sa se margineasca a inscrie in budget, numai

dobanzile. Atunci se intampla ca, capitalul adaogandu-se din ce In ce, datoria Statului creite in
mod colosal, i cu timpul dobanzile absoi b prea
mare parte din venitul Statului. Aceasta critica este
foarte justa., foarte legitimg. De aceea guvernele
intelepte au luat masuri de a plati incetul en incetul i capitalul datoriei publice, san de a micora sarcina dobanzei datoriei prin conversiuni.
Apoi plata gradat6 a capitalului se face tocmai
prin casa de amortizare; in. general vorbind; tocmai

asta' casa ofera mijlocul care face sa piara inconvenientele ce au semnalat cei mai multi economi0i.
Si tocmai contra acestei case vorbesc D-nii Bozianu

qi Bratianu ? Sa-mi permiteti, D-lor senatori, ad


combat autoritatea financiara a D-lui Bratianu cu
alte autoritati daca nu mai insemnate, dar dezinteresate, caci ele nu au pledat pro moclo, adica pentru interese momentane, ci au discutat chestiunea in sine.

231

Ash dar, declar dela inceput c

economistii, ca

oamenii de stiintg, ca i cei de practicd, considerg,


casa de amortizare ca remediu real si eficace spre
a combate inconvenientele ce am argtat, ca, un
mijloc bun pentru ca s'A,' se plteascg capitalul datoriei i sg plateascg, cum sg. nu se iveaseg, inconr.

venientele plgtilor imprumutului cu anuitAi fixe,

cand Statul poate fi silit a luh asupri noui


sarcini, a face mari sarcini, spre a efectuh plata.
In alte cuvinte casa de amortizare plMeste datori5,
treptat si la epoce favorabile.
D. BrAtianu insg condamng, casa de amortizare; si D. Bozianu a mers pang a zice ca i
stiinta condamng, easa de amortizare. Va mIrturisesc, Domnilor, cg, am fost surprins vgzand cg
D. Bozianu face aceastg, declaratiune. tiinta nu

a condamnat casa de amortizare; ci, din, contrg,


a criticat guvernul cg, nu i-a procurat fonduri suficiente spre a puteh lucrh, cg, nu i-a lgsat independinta de actiune, cg, guvernele au pus mama
adesea in aceastg, casg, si au sustras fondurile
pentru alte cheltueli, in alte cuvinte s'a criticat
ea' aceste case nu au putut functionh ash luck sg,
ajungg, la achitarea datoriei. S'a mai criticat asemenea cheltuelile cele mari ce costau administratiunea acestor case. Insg, Domnilor, stiinta nu a
condamnat casele de amortizare ca institutiune spre

a stinge datoria publicg; cci atunci s'ar fi con-

232

damnat chiar rambursarea acestei datorii! A se


sustine pur i simplu suprimarea casei de arnortizare este ca cum s'ar zice: luati cu imprumut,
i proclamati ca dogma ca, Statul sA nu mai intoarca, banii ce i-a primit! Dar prin renta perpetua, Domnilor nu se intelege cg capitalele nu
se mai intorc; daca D. Bratianu aceasta intelege,
&and clefineste unele de perpetua, apoi s

ineal.

Perpetuitatea nu exista deck din partea posesorului titlului, adica c irnprumuttorul nu mai poate,

cere inapoi surna ce a imprumutat; dar, in raport

cu Statul, cu debitorul, nu exista perpetuitatea


datoriei, caci Statul este liber sa intoarca capitalul ce 1-a imprumutat cand va vol. Daca acest
nume de renta perpetua s'a dat in tara unde a
luat natere aceste feluri de imprurnuturi, in Anglia, a fost mai ales spre a face opozitiune cu
rentele viagere care in vechime se intrebuintau

foarte mult. A dar, guvernele intelepte nu au


cugetat ca sa nu mai plateasca datoria numita ca
renta perpetug, ci din contra, deodata cu imprumutul, ele s'au gandit i la mijloacele de a stinge
aceasta datorie.

Doua au fost i sunt aceste mijloace: convertirea i amortizarea.


SI zicem cateva cuvinte despre fiecare din
aceste mijloace; i s probam, servindu-ne tot cu
autoritati din alte taxi, c ambele aceste mijloace

233

sunt recomandate de OH* i foarte apreciate de


practica.

In adevar, prin convertire, pe care D. Bratianu aveh aerul de a o reprobh, State le i mai
ales Anglia a izbutit a stinge o mare parte a datoriei lor. S presupunem un Stat, care este dator
o suma oarecare, en o dobanda de 5 la Rita de
exemplu. Prosperitatea publica cre0e; avutia, Capitalurile se inmultesc; dobanda scade la 4 ori
4 1/2 la suta.

De ce Statul ar continua a plati o dobanda


de cinci sau vase la suta? In asemenea caz Statul con tracteaza un alt imprumut cu 4 ori 4 f/2
la suta; qi propune vechilor si creditori cu 5 la
suta, a veni sa-si schimbe titlurile vechi in titluri
noui care produe dobanda mai mica, sau sS-si
primeasea capitalul intreg, mita in ma.
Experienta probeaza ca. mai toti prefera a-si
schimbh titlurile. Aceasta se cheama conversiune,
i

datoria Statului se micoreaza in marl pro-

porti uni.

Tin Stat, ne zice D. J. Gamier, are 'in micsorarea progresiva a dohanzii capitalurilor, Am timp

prosper, in mijloc de a-fi Impufina, sarcinile, prin


reductiunea rentelor ce pleitefte".
mai la vale ace1a0 publicist adaoga:
, De acum inainte legitimitatea conversiunel
rainbursdrei la al pari, ajungetnd la o conversiune

234

voluntard a rentei sau la o reductiune a dobdndei,


nu poate fi contestatd" .
Un alt economist insemnat din Franta, D. Bandrillard, profesor in colegiul Frantei, WI cum
se exprimil in privinta folosului conversiunilor, pe

care D. BrAtianu are aerul a nu le iubi:

Existd un mijloc de a imputina datoriile


publice, dacd a nu le stinge cu totul, mai preferabil chiar dealt amortismentul, aceasta este conversiunea rentelor, etc."
Opozitiunea intre reducerea dobdnzei qi rambursare trebue totdeauna a se Wet creditorilor

altfel conversiunea ar fi o spoliare ascunsd" .


M6 mgrginesc ad, Domnilor, in privinta conversiunei; egei materia este foarte avut, i nu
voesc a mg intinde mai mult.
SA tree ia al doilea mod de uqurarea datoriei
Statului, la acela care nu este propus prin proiectul de fat6, la instituirea unei case de amortizare.
Ce este aceast5, cas`a?

D. ministru de finante v'a argtat eg, se depune

in astg caA un capital determinat, care este destinat a rgscumpAr titlurile de rent/ i a le stinge
treptat. Pupa un num6r de 32 ori 35 de ani, s'a
calculat cg se poate stinge cu totul datoria contractatg, indestul numai ca casa A functioneze
regulat i permanent. Vi s'a obiectat inA c aceste

235

case de amortizare ar

fi disereditate.

Sg, mi se

permitg, a afirmh c aceasta nu este tocrnai exact.


Pot asigurh pe D-nii Bozianu i Beatianu, cg, nu
s'au disereditat casele de amortizare, ci ra'ul uz,
ci reaua functionare a acestor case. Publicistii,
marii financiari nu au sustinut niciodatg, ca s'g nu
se mai plgteascg, capitalul datoriei publice; ci an
criticat tocrnai faptul ca, nu se lasau casele de
amortizare asi implini acest scop.
Discreditarea de care vorbesc preopinentii a

avut loc in Anglia chiar, in urma ministerului


lui Pitt. Din cauza abuzurilor ce se fAceh, cu casa

de amortizare, care devenise un instrument puternic in mAna lui Pitt, s'au sculat economistii
insemngi ca Hamilton, ca Ricardo si au cornbAtut
aceastg, institutiune patronatg. de Pitt, dernonstrnd
publicului cg, in timp de 30 de ani, casa de amortizare nu produsese in realitate nimie.

Dar pentru ce care nu puteh produce nimic


aceastg, casg,; pentru ce oare nu puteh ea asi indeplini scopul sgu, fie in Anglia, fie aiurea ?
Aceasta este chestiunea cea naturalg, ce trebue sg,
ne punem.
Ei bine, noi r6spundem cg, aceastl cauzg, erh
foarte lesne de inteles. Casa de amortizare nu puteh
produce un bun rezultat, pentrucg, guvernele nu-i
afectau regulat un fond special pentru a rgscumpath, renta. Aceastg, casa nu puteh usurh datoria

236

publica, pentruca, pe cand casa functiona spre


a stinge o datorie cu o renta oarecare, guvernul
contracth alte datorii mai mari i cu rente mai
grele pentru tezaur. Se intelege atunci c tezaurul
public se incarch din ce in ce in loc a se uurh.
Ce mai faceau Inca guvernele? Adesea ele interveneau i puneau mAna in aceasta casa, pe care
o considerau ca a doua easa a tezaurului public, si
la nevoe intrebuintau fondurile ei la alte desti-

natiuni. AO, iata ce ne aratit D. Gamier in privinta casei de amortizare franeeza: In Frotta
casa de amortizare a avut dela 1816-1854, la
dispozitiunea sa 3 miliarde 178 milioane; ea a
intrebuintat un miliard 633 milioane, la reiscumptirtiri de rentit; iar un miliard 545 milioane, au
trecut in cheltueli". In alte cuvinte, in loc sa se
intrebuinteze toata suma la rascumparari de rent,
la stingerea datoriei publice, s'a intrebuintat numai
jumtate, iar cealalta jumatate s'a absorbit in alte
cheltueli.

Apoi, atunci, negreit ca casa de amortizare


nu-i va atinge scopul! Este adevarat ea in Anglia
este discreditata i ca dela 1829, nici crt mai exista.
Dar intrebatu-s'a D. Bratianu de ce oare casa de
amortizare s'a discreditat in Anglia care este leag6nul tutulor combinatiilor financiare i uncle pentru

prima oara a functionat aceasta casa? S ne punem


noi, si s raspundem noi Ia aceasta chestiune. Casa

237

de amortizare functioneaza 'in Anglia Inca dela


inceputul secolului ad XVIII. Sub administrarea
celebrului Walpoole, s'a pus in casa de amortizare un excedent de venit spre a se stinge datoria publicg. Ash dar, vedeti c demult in Anglia
functiona aceasta casa. In timp de cativa ani,
fondul ei depus de Walpoole s'a urcat la suma
de 4 milioane livre sterlinge. Insa dupa ce a ajuns
la aceasta desvoltare, tot sub lungul minister al
lui Walpoole, a inceput a se discredith, si aceasta
mai inainte de Pitt, dup a. cum credea D. Brtianu,

si mai inainte de resbelul cu America. Dar care


sa. fi fost oare cauza acestei prime discreditari?
D. Boccardo, economist italians ne-o spune: pentru
ca Walpoole, si succesorii sal nu avusese inten-

tiunea de a Intrebuinta acea sum/ la stingerea


datoriei, ci in alte cheltueli politice.
Ash dar, D-lor, vedeti ca In Anglia, Inca dela
cea dintaiu functionare a easel de amortizare s'au
sustras fondurile dela dispozitunea lor, se intelege,

ct casa nu puteh izbuti. Atunci s'a ivit doctoral


Price, pe la 1786, cu faimosuul sau tractat, si
propune o alta organizare pentru casa de amortizare; el demonstra ca intrebuint'and Vio din ca-

pitalul datorit la rascumpararea sa dupg cursul


pietei, si capitalizand interesele sumelor pMtite,

datoria s'ar puteh stinge in timp de 35 de ani.


Acest calcul era foarte adevarat si exact. Atunci

238

Pitt, care aveh athta nevoie de credit, si atatea


mari clieltueli, se grhbi a adopth ideea lui Price

si se institui casa de amortizare pe aceasth nouh


bazh. Ea functionh astfel mult timp sr se bucura,
de mare credit. Dar in fapt nu-si indeplini scopul;
chci datorii mai maxi si mai grele se ada,ogau
peste cele vechi; i cele Vroo ale Ini Price nu se
puteau da casei, din economii sau excedente de
venituri, ci din noi si mai grele imprumuturi.
Atunci, duph cum am mai spus, s'au ridicat
economistii en Hamilton si Ricardo, si au cornbhtut casa de amortizare a lui Pitt, demonstrand
eh' in timp de 30 de ani aceasa eas6 n'a produs
efectul dorit. Astfel instituOunea discreditandu-se,
s'a i suprimat in anul 1829, in Anglia numai.
Acum ne putem intrebh, s urmhm si noi
acest exemplu? Din toate State le Europei vedem

ch numai Anglia a suprimat casa specialg de


amortizare, en toate e i aeolo acum chestiunea
este controversath
stingerea dat cu toate c
toriei nu inceteazh nicidecum, datoriele plhtindu-se
direct de tezaurul public si din economii.
Insa, ne intrebhm, ar fi de irnitat si la noi

ne conformhin eu dhnsul? S.
ajungem uncle pare eh' doreste a ajunge D-nul
Brtianu, adich, ca s avem o renth, perpetnh in
sensul D-nealui, al chrei capital sh nu mai Ondim a-I inapoih? In alte euvinte, cand contractrn
acest sistern, s

239

o datorie, bine este ca' alhturi cu dansa sh nu


afecthin i un venit regulat si permanent, care o
sh stingh treptat? Vedeti, D-lor, eh noi guvernul,
voim a ne ocuph nu numai de prezent, ci si de
viitor. Noi, in simplicitatea noastr, credem ch este

prudent, ch este mare garantie pe viitor, ch con


tractnd un imprumut sa constituim alhturi cu
dansul i o cash specialh. cu totul independenth,
si ale chrei fonduri sh nu se poath deturnh, care
sa lucreze la stingerea gradath a acelei datorii.
D-nii Bozianu i BrAtianu par a ne rhspunde
ca s. imithm pe Anglia, si 0, nu mai instituim
casa de amortizare. Dar bine a fhcut Anglia?
Rhscumphrat-a, stins-a ea mai multh datorie de
chnd a suprimat casa de amortizare?
Eu nu cutez a mh pronunth. 1ath insh ce ne
spune D. Beaulieu in recenta sa scriere asupra
datoriei Frantei, vorbind despre stingerea datoriei
engleze dela 1828 incoace.

Dela 1828 petna la 1869 amortizarea n'a


rdscumparat in Anglia deceit o suma, nominala
de 50.730.937 livre stertine, adicti 1.270.000.000
franci de titluri in clatoria
Si D. Beaulieu, ghsind eh aceasth tifrh rhscumphrath este foarte mica, i cA, Anglia a ajuns
acum a fi indiferenth la stingerea datoriei sale,
se intreabh dad, ar Ii bine ca s urmeze si Franta
acest exemplu. i D. Beaulieu rhspunde:

240

lndiferenta Angliei pentru amortizarea ciatoriei sale, nu trebue sa, ne serve cle exemplu".
Apoi Daca D. Beaulieu povatueste pe Franta

ea sa nu

indiferenta Angliei
pentru rascurnpararea datoriilor sale, intrebam
iea de

exemplu

D-lor, daca noi, dupa marginile Dthnbovitei, care


formam un Stat mic, al carui credit este la naterea sa, ar trebui sa urmam acest exemplu?
(Aplauze).

D. ministru cle externe, continuand :


Daca, noi am urma ea oameni cu minte, a
institui o cash' de amortizare, care sA, sustina atat
cutsul valorilor Statului, cat sa-i garanteze gene-

ratiunea viitoare, ea nu are sa fie Incircat CU o


prea mare datorie? Daca casa propusa de noi va
functiona regulat, s'a facut caleulul ea in 32 de
ani, s'ar atinge capitalul datoriei acestea de 19 rilllioane, Mra, sh" se adaoge sarcinele budgetare. Apoi
bine ar fi, prudent ar fi ea sa nu i'nfiintam aceasta
casa, numai spre a imith exemplul Englezilor? Nu

ered c ar fi bine.
Dar ni se mai obieeteaza., ea daca, aceasth"
casa de amortizare', este dotata cu un. capital,
format prin vanzarea de imobile, atunci, dupg,
D-nul Bratianu, nu mai este vorba de renta perpetua; exci casa este datoare sa rgscumpere prin
capitalul salt, pe fiecare an, i la epoce fixe,
aceasta datorie contractata de Stat.

241

Vrand, nevrand, casa de amortizare este darascumpere renta


-Ware, zice D-nul Boziapn, s
indata ce-i vor intra fonduri.
Apoi, I). Bratianu, cu spiritul sau banuitor,
mai presupune o conspiratiune intre to0 bancherii
comitetul casei de amortizare, cu scop de a
micora, sau urea valoarea fondurilor, i a specula,
asupra acesteia ridicari sau scaderi prin mijlocul
rascumpararei rentelor.
SO

linktesc pa onor. D. Bratianu.

Mai Inthiu, am onoare a-i spune e, chiar


daca rascumpararea sau stingerea rentei s'ar face
la epoce periodice, aceasta tot nu ar daramh caracterul esenOal al rentelor perpetue. Imprumutul cu
renth ar existh, chiar daca am presupune ca amortizarea sa s'ar face la epoce fixe. i fiindca D-nul
Bratiarru pe mine nu vrea s m creada, sa-i adue
ca autoritate Pe D. Beaulieu rde care vorbii adineaori.

In adevar, D-nul Beaulieu, vorbind in opera


sa asupra datoriei Fraatei, despre un imprumut
facut in timpul rezbelului din 1870, qi cunoscut
sub numele de bnprumutul Morgan, arata c acest
Imprumut, a carui amortizare se face prin tirage
perioclice, a fost prea mult criticat. D. Beaulieu
aproba Insa' aceasta forma de amortizare prin trageri periodice.

Ceeace insa ne intereseaza pe noi este de a


29006

16

242

vedea, ca pot exist imprumuturi cu rente perpetue,


ins/ care sa fie amortizabile la epoce fixe prin trageri periodice.
Va s zica, D-nul Bratianu s'a inelat in apre-

ciarea sa, cand a afirmat c imprumutul nu mai


este cu renta perpetua indata ce amortizarea s'ar
face regulat la epoce periodice.
Aceasta Ins noi nu facem in realitate. Noi,
.

tara mica i modes* nu putem avea, curajul sa


imitam pe D-nul Morgan, A faeem incercari noi,
s emitem rente perpetue cu amortizari periodice.
Noi preferim a merge pe calea cea mare, pe drumul eel batut; noi nu ne expunem a ne sparge capul

faand o saritura mare, nici a ne rupe picioarele


in fagaqe adanci i necunoscute; caci aceasta nu
a'r fi comod pentru o natiune; noi ne conformam
sistemului practic, cunoseut de toti, adica propunem

renta perpetua, cum se practica pretutindenea, si


fr viiuriIe ei, adica insotita cu o casa de amortizare, care sa, functioneze in mod permanent, fara

ca Statul sa pue mama intr'insa. (Aplauze).

De

unde a scos D. Bratianu va marturisesc mirarea


mea,
ca in proiectul nostru s'ar fi prescriind ea
rascumpararile de renta A fie periodice, i pe fiecare an?
Sa hiam textul proiectului de lege spre a ennoalte adevarul.

Art. 6 din acest proiect ne spune ca:

243

Casa de amortizare rascuzpara dupa cursul zilei, rentele ci le stinge definitiv" .

Apoi art. 8 ne mai spune eh: Fonclurile


alocate casei de amortizare, la nici un caz,
sub nici un motiv, nu pot fi distrase dela destinatiunea lor".
De uncle dar D-nu Bratianu a scos ea aceast6
cash,' are sg, rAscurnpere rentele la epoce fixe ? Nici
o epoc6, fixg, nu exist5,..Casa
are un venit, un

fond al dm propriu, si ea rgseurnp6rg renta dad


crede mornentul oportun. Fondurile sale ea le plaseaz1 ash ca sh"-i produe6 venit, i cu venitul disponibil, rAscurnp6rA treptat rentele i stinge datoria.

Apoi rentele stinse eonstitue iari un fond care


servesc casei de arnortizare tot pentru aeelas scop.

Astfel incAt noi ne vom servi, atht de fonduri speciale, cAt si de dobAnzile compuse dup
sisternul lui Prici, spre a ajunge la stingerea datoriei publice. Fondul special este eel de vase
milioane provenit din vinderea treptath, a imobilelor. Pe langg, acest fond se va adh'ugh si renta
care se r6scumprg, si care va constitui un fond
destinat pentru alte noi raseumpgr6ri. Ash sA presupunem e casa r6scumpg,r1 rent6 de 50 mii fr.
Statul nu sterge aceast6 rent6 din bugetul sAu;
ci continua . . a servi casei de amortizare, care o
intrebui*azh in ra'scumpArgri noi, sau o plaseazA,
ash cum din venitul ei A, se fac5, alte rgscum.

244

parari de rente. Astfel casa de amortizare va aveh


un fond insemnat de operatiune. i toate aceste
operatinni, de diferite naturi, se vor publieh la
finele anului spre a fi cunoscute de public, duph
cum voeste art. 10 din proiect. Prin urmare vedeti,
D-lor, c D-nul Brhtianu, a trebuit sh desnatureze, s schimbe textul proiectului nostru, spre a
putek sustine c noi nu propunem amortizaxi periodice, pe fiecare an, si sh poata' sustine cu emfas
si o suficienth ce-i este obisnuith c noi nu propunem renth perpetuh, ci altceva fhrh nume.
Dar chiar de am presupune c aceasta, s'ar
fi fheut n proiect, eine opreste pe D-nul Bratianu
ea s vin cu amendamente si s schimbe aceeace

crede D-lui el este gresit ? Dar aceasta nu se va


face D-lor, pentru euvantul c textul legii este
coreet i logic.

Insh mai este o alth preocupatiune a D-lui


Brhtianu. D-lui ne spune eh, dotAndu-se casa ea
un fond de sease milioane, Statul luereazh ea un
risipitor, chci Ii procura acest fond prin vanzare
de mosii. Vanzare de mosii ! Intelegeti, D-lor, la
eke fraze frumoase si patriotice poate dh loc
aceasta, exclamatiune! Atat numai D-lor, c oricine-

se mirg ch' tocmai D-nul Brkianu sh fach o ash


obiectiune, D-lui, care a fost cea d'inthiu, cauza,

de s'a vndut bonuri d'ale Statului de atkea


milioane! Dar D-lor, eine se inavuteste mai bine,

245

dach nu acela care dobandete credit plhtindu-si


datoria ? S'au vhndut moii, este adevArat. Irish
vinderea moiilor, s'a fcut ca sh se pateasch
obligatiunile, care le au eontractat si D-nul Bratianu, i noi toti, eu scopuri negreit foarte laudabile. Asemenea vAnzhri, spre a plhti datoriile

nu a putut cleat sh fach a se mhri i mai mult


ereditul Statutui nostru.
Tot dar pentru un asemenea scop s'ar vinde

treptat i alte moii spre a constitul fondul de


ease milioane.

Irish D-nul Brhtianu mai Oh c easa de amor-

tizare ar fi foarte rea. Pentru ce? Pentruch D-lui


declarh eh, cum o constituim noi, ar fi cea mai
solicl casti de amortizare din Europa. Apoi, dach
ar fi ah, mi aveti decht s faeeti complimentele
Dv. D-lui ministru de finante Mavrogheni i eu
v'ai urh Ca, chnd yeti veni si Dv. la putere, sa,
faceti case de amortizare tot ma, de solide!
Dar aceasth este eea mai mare laudh, ce puteati face proieetului nostru. Da, negreit, casa ce
infiinthrn noi este foarte so1id. i pentru ce asta?
Pentruch ea este push' sub controlul i privigherea comitetului casei de depuneri i conSemnatiuni, care a dat probe de increderea ce trebue

sh inspire publicului; pentruch aceasta cash are


un fond aL shu propriu, cu 0 destinatiune special, si de care guvernul nu se poate nieiodath

246

atinge. Astfel hick aceasta poi probkn c, dad'


ne imprumutAm, find necesitate, nu uitam c aeest
imprumut trebue intors; i rascumpArarea rentei nu
o facem dependintg de imprejurg,ri, de excedentele
bugetare; cAci trebuintele Statului crese din zi Tn
zi, in raport cu desvoltarea sa, i prin urmare, anevoe, i du$ multi ani vom putee, aveh exeedente
de venituri. In vreme ce eonstituind acestei case un
fond special 5,i permanent, 5i fgAnd-o independenU
de guvern, suntem siguri c rscumpArarea rentelor
se va urinh regulat 5i permanent. Aceasta este calltatea casei noastre de amortizare; qi eu ered ei trebue sg, ne lAudgm de aceasta.

Ii este team Ins D-lui Brkianu, c deodath,


are sa, yang bunuri de ease milioane

i cu aceasta

ele se vor depretia, i se va aduce pagub6 Statului. Dad, D-nul Brkianu eunoate practica caselor de amortizare se va convinge c. aceasta temere nu este fondath. Casa de amortizare luereazg,
treptat, 5i prin urmare i vanzarea acestor bunuri

se va face treptat. In tot timpul cat va tine stingerea datoriei, casa este stapiting a alege momentul,

ziva, eand are s1 se fad, vanzarea de bunuri i


va alege momentul cel mai favorabil.
Valoarea provenit6, din aceste vanz6ri va formh
negreit c

fondul special, i rascump6rarea de rent6 se va face

dintr'insul tot la epocele cele mai favorabile.

247

Prin urmare temerea D-lui Bratianu nu este


de loc fondata.
Au cautat atat D-nul Bozianu, cat i D-nul
Bratianu s ne demonstre ca. creditul Statului rezulta numai din economii; ea prin aceste economii
cres,te acest credit. Negre0t, D-lor, ca economiile sunt

un bun lueru, i contribuiesc a stabili si mentine


creditul Statului. Dar nu economiile singure consti-

tuesc creditul Statului. Creditul public are o aka,


sorginte.

Un insemnat publicist francez, care trebue


sa placa D-lui Bratianu, D-nul Casimir Wrier a
zis: Sorgintea creditului unui Mat este fidelitatea
de

all Iseplint angajamentele exact. Acesta este,

D-lor, adevaratul credit al unui Stat. Cand Statul


Ii indeplinete cu sfintenie angajamentele sale, obli-

gatiunile sale, el are credit. Iar din contra, Statul


nu are credit, macar c ar face economii, macar

ca ar oferi ipoteci. Faceti buna politica, a zis


baronul Louis, fi va voi face bune finance. Sa
indeplinim Ia timp toate obligatiunile noastre, am

adaog noi, sa punem Statul In pozitiune de a


plati la timp, unde este dator, i atunci creditul
nostru va fi tare; caci vom inspir incredere si
in intru 0 in afara. Aceasta este adevaratul credit.
Si trebue sa recunoastem, D-lor, ca Statul nostril

inspira asta incredere, a ajuns la acest grad de


credit ca sa contracte i imprumuturi cu renta.

248

Cci, D-lor, contrariu de ceeace a zis D-nul Bozianu i D-nul Bratianu, A Statul se imprumuta
en renta nurnai atunci And nu poate s faca altfel,
eu sustin c aceste imprumuturi se contracta numai And Statul are credit. De aceea State le cele
cu credit se irnprurnuta cu renta, i State le orientale continua mai totdeauna a se Imprumuth dnd
diferite alte garantii.
Si lucrul este foarte simplu, 0 nu trebue
multa tiinta, spre a-I intelege. Caci, D-lor, eine
se imprumuta cu amanet ? Acela care nu are destul
credit personal. Aceasta este adevarat pentru particulari, aceasta este adevarat i pentru Stat. Im-

prumuturile cu renta, adiA numai pe subscrierea


Statului, se fac And acel Stat are credit. Cele cu
ipoteca sau alte garantii reale se fac And creditorii
nu se multumesc, nu au incredere numai in subscrierea Statului.
Acest adevar este atAt de clar i elementar,
incat nu are nevoe de multa demonstratiune.
Toate Statele mari i mici, Insa cu credit, din
Europa qi America, nu mai fac astAzi imprumuturi

cu ipoteA; caci creditul lor este atat de mare,


inAt simpla lor subscriere este deajuns. i Dv.
ne-ati povatui ca sa continuhm a ne huprumuth
pe amaneturi, pe ipoteci, ca Staturile Rrh credit !
St ne permiteti a nu vg, urmh consiliul. Creditul financiar al Orei este bine asezat astazi. Noi

249

ne falim de a ved6 ett toate titlurile asupra Statului nostru au o excelenta valoare, pentrue/ ele
se implinese en rigurozitate. Mandate in suferintI
nu mai existA.
Pe pietele Europei, la Londra, unde titlurile
noastre sunt cunoscute, creditul Statului nostru
este pus pe linia Intiu, intre cele mai bune. Si
acest credit 1-am castigat numai prin implinirea
angajamentelor noastre. Dac6 nu ar fi fost aceasta,

dad, Statul nostru nu ar inspirh asta, incredere,


eredeti Dv. ca', ipotecele ce a-ti oferi v'ar servi la
mare lucru ? Nu, D-lor, c/ci in 'fine, Statul are
ipotecele in maim sa; si daca, ar fi de rea credinta
nu ar aveh cleat sa se opuna la executarea obligatiunei sale, sau s icaneze altfel pe creditorii

si, ash incat valorile ce ei tiu in mn s

scaz6

mai la zero. 0 ! atunci, D-lor, am cadeh pe maim


cArnaltarilor de care se teme D-nul Bozianu; victima

eamatarilor suut aceea care nu au credit, sunt Staturile care nu inspir6 incredere, sunt poate toemai
Statele care ofera' la ipoteci.

Tar Statul care are credit personal, a egrui


lealitate 0 respect de drepturile creditorilor inspira

incredere, cum a ajuns astlzi a fi Statul roman,


s fie pe pace D-nul Boiarru c un asemenea Stat
nu devine victima cAmAtarilor! (Aplauze).

Nu un guvern ea al nostru care vg propune


nn imprumut, aprobat de stiintA, consacrat de un

250

uz general, de aplicarea eelor mai cu credit Sta-

turi din lume, ar puteh expune tara a fi prada


camtei!

Onor. D-nul Brtianu, eriticg acest sistem de


imprumut. D-sa ii combate, Ii sfkie, Ii aratg, relele, a$ h incgt vechia Ang lie, Frairta, Germania,

Italia, nu au stiut ce an fAcut, salt ar trebui ca


financiarii lor s ving la noi spre a afih in ce prgpastie au adus ei tgrile lor, in timp de doi secoli!
Dela noi de pe malurile Dambov4ei, au sg iea ei
lectiuni de finante!... (Aplauze prelungite in Senat
si

tribung). Noi d'aci avem sg spunem tuturor

publicisti, din -grile cele mai


civilizate, cg an luerat ea niste parinti risipitori,
cum ii numeh D-nul Brgtianu, i eg au scomptat
viitorul copiilor lor! Toate acestea stint bune. Insg
am sg, viu tot cu autoritatea D-lui Brgtianu, spre
a-1 combate, i a-i probh cat este de gresit astAzi.
Veti vedeh, D-lor, cum D. I. Brgtianu, si In astg
chestiune, ea in celelalte, este mai radical decgt
mine; egci ash este D-nealui, Dunmealui este radical, eu sunt liberal, Ins liberal moderat. Prin
urmare, Dumnealui ca radical in toate, cand a fost
sg aplice ideile sale econornice, sistemul sgu fiacestor financiari

nanciar, o! m'a intrecut pe mine, a mers mult


mai departe deeat pot merge en!
Cgei ce sustin eu, D-lor senatori ? Eu suAin
niste modeste titluri cu rentg. Aceste titluri sunt

251

numai fiduciare; le cumpgra, numai cine voeste.


Ele sunt dupg forma uzitata, in Europa, sunt In
acord cu stiinta i consacrate prin un uz secular!
Cum dar niste asemenea titluri de creantg, a cgror
venituri sau dobndg se va servi de tezaur, sg nu
inspire o generalg incredere ?
Dar D-nul senator BrAtiann afil cg este imprudent, cg este periculos de a emite ash titluri. Ii voi
opune insa, pe ministrul Brgtianu. In alte cuvinte voi
combate pe D-nul BrAtianu, oratorul din opozitiunea,
din 1874, eu D-nul BrAtianu, ministru de finante

din 1866! In adevAr, D-lor, D-nul Bratianu, ca


ministru de finante a prezentat in sedinta Camerei
din 26 Mai un proiect de lege pentru un imprumut
de 12 milioane franci. Atunci, ca i acum, erau
dificultgti financiare; i D-nul Brgtianu a cautat
sg, facg faVg acelor difieultgti. Iat
ce ne spune
procesele-verbale ale Camerei din acea sedintg :
Unul din secretari di citire mesa giului d omnese prin care se trimite in deliberarea Aduneirei
proiectul de lege pentru a se autorizet guvernul

de a emite bilete de tezaur cu curs foga pcinc


la concuren4a sumei de 12 milioane" .
Ash dar D-nul Brgtianu, care contestg, astgzi
avantajele i creditul titlurilor de rentg, aprobate
de WO economistii, D-sa a venit la 1866 si a

propus bilete cu curs fortat, sau hartia monedg,

252

care este tot ce poate fi mai ruinator, mai absurd


chiar, daca imi permiteti expresia!
Cand D. Bratianu a prezintat deodat6 acel
proiect de o gravitate ash de mare, amicii D-sale
au cerut de indata urgenta.
Jati ce citim in procesele verbale:
Voci. Cerem urgenta.
D. preqedinte, intreaba pe D-nii ministrii daca
cer urgenta.
D. Bratianu, ministru flnantelor. M raportez
la onor. Adunare.

D. Bratianu ia apoi cuvntul asupra urgenfei, i desvolt motivele politice i financiare care

1-au feicut s prezinte acest proiect. Motive le politice


se rezumau in trebuintele annatei ; cele financiare, iso

deficitul bugetar". Mai tarziu s'a abandonat sistema de a legitima imprumutul pe motivele politice i s'a marginit numai In cele financiare, adica
in deficit budgetar. Astfel Neat cu aceasta D. Bra-

tianu a recunoscut ca nu se': al% tocmai intr'o


pozitiune de acelea desperate care sa justifice chiar

o masura anormala ca aceea a asignatelor, a hartiei moneda; ci numai pentru simpla regulare a
bugetului, D. Bratianu a propus hartia moneda.
In Camera, din norocire, ideia D-lui nu a fost
gustata de cei mai multi, si a retras proiectul.
Iraptul 'MA, nu a incetat de a fi pre atat de imprudent cat i nelogic. Tara in adevar, abia esise

25g

dintr'o revolutiune, prin urmare era Ina o stare


de iacertitudine insemnatd cand increderea nu se
iveste lesne. In asernenea momente dificile i delicate, an guvern intelept trebue sd se fereascd de
orice mdsurd care ar inspira neincredere. D. Bratianu, din contra, tocmai in aa, epocd, vine cu
sistemul D-lui de hartie monedd i aruncd groaza
neinerederea in toate spiritele.
Oamenii serio0 Si cu cunoqtinte din Camerd
1-au prevestit de acest pericol. D. Strat, raportorul comisiuuei financiare, care respinsese proiectul,

zicea ehiar aceasta In raportul sdu :

Baza pe care este afezat intregul proiect,


adica autorizarea pentru guvern de a emite hdrtie
monad cu curs obligator, confine cel mai mare
pericol pentru financele prei fi creclitul public, etc".
Dar D. Brdtianu nu voia a recunomte aceste
veriati. D-lui credea c poate scdph de toate necuviintele sistemului D-sale, numind hartia monedd a D-lui, bilete de barred, polite.
Dar cum se putea confunda lucruri de o naturd atat de diversd ? Hartia D-lui Brdtianu avek
curs obligator, era adevdrat monedd de hartie. Biletul de bancl i polita, sunt titluri fiduciarii, carenu se impun nimdnui: biletul de band, este pldtibil la vedere i la purtgtor; polita este pldtibild
la o scadentd fixd. Ambele dar titluri se realizeazd
in bani, in mod cert. Nici o analogie nu pot dar

254

sh aiba, cu o hartie care are curs fortat si care


nu se stie dac i child are sh se plateasch in bani.
Hrtia moneda, este condamnath si de oarneni
de stiinta, si de cei de practich. i cu toate acestea
D. Bratianu o propune tocrnai intr'o epoch atht
de delicata, i chnd creditul eth inch' zdruncinat!
Si pentru ca sa, deh, macar o aparenta de soliditate acestor hrtii, D-lui promite
desi cam platonic
ca are a se plati. odata.
Cum ins ? Apoi prin vnzarea de mosii ale

Statului. Ash incat D. Bratianu cel econom de


astazi, cel care nu voeste acum a se vinde mosii
pentru o suma de 6 milioane, spre a se alimenth
o cash, care are sa lucreze 32 de ani, spre a plati
datorii ale Statului, in anul 1866, propuneh yindereh mosiilor ca sa, se plateasch asignatele D-sale!

lata propriile D-sale cuvinte:


,Noi punem atcitea moqii n vanzare ccite vor
fi in stare sa" pleiteasca acele 12 milioane".
Prin urmare, D. Bratianu care ne condamna
astazi ca fondul easel de amortizare de 6 milioane,
provenit din vanzarea de mosii este prea mare,
,macar ca titlurile noastre sunt cu totul voluntare,
11)-sa, la 1866, intr'o epoch de incertitudine si de
lipsa de credit voih sa promita vnzarea de mosii,
pentru 12 milioane; i drept consolare adaoga catre
D. Ionescu, ca cum crede D-lui ca toate rnoiile
Statului nu vor fi facand macar 12 milioane!

255

Frumoasa, consolatiune, si bunk speranta pentru

viitor. Apoi negresit c cu hartia D-lui s'ar fi


sracit i Stat i particulari. Apoi atunci eram sa
ajungem i noi in starea in care spuneh D-lui ck
ajunsese odata unele State din America, uncle
pentru un dolar In aur, se dan pang, la 1.000 de
clolari in hartie. Eu pot sa mai dau D-lui Bra"tianu

alte exemple.

Ii pot aduce arninte ce s'a intamplat cu asignatele in timpul revolutiunei franceze din 1789;
D-lui stie ca aceste asignate, care altfel erau asigurate, in bunurile Statului, scazuse ash de mult, in
cat trebui cineva s deh zece mii franci in hartie

pentruca sa-si cumpere o pereche de cisme. La


aceasta fericire voeste s ne conduea D. Bratianu
cu sistemul D-lui ? 0 va putea face cand va veni

D-lui la putere. Pana atunci s. ne permita nova


acestorlalti a preferi sa mergem pe drumul eel
mare, batut i cunoscut de toti; practica si efectele produse ne copying mai mult cleat toate cuvintele D-lui Bratianu, decat toga elociuta si entuziasmul D-lui insotit en batai de pumni pe tribuna.
(Aplauze).

Cand in aceia Camera D. Strat facea obieeiuni foarte serioase asupra sistemului D-Iui Bratianu, D-lui Ii raspundea, prin generalitti, i lauda

emisiunile de hartii de credit; si astazi tot D-lui


vine si ne apnea noua, obiectiuni care nu se

256

puteau face deck hArtiei-monedl a D-lui, i na


vorbete de abuzuri i de complezente de Camera,

cArora ii s'ar aplich 4icgtoarea popular-6 de sus


copii, jos copii!" tocmai D-lui cAruia s'a inventat
aceastg, ziekoare!

Dar revenind la chestiunea in sine, de ce este


vorba ? Noi v propunem o sistem6, cunoscut6,
aplicatA de toti, rent perpetu6: cu acest sistem
voim s uurrtm budgetul, voim sa, nu fim expui,
pentru intoarcea capitalului, a contract& alte imprumuturi, poate foarte grele, poate in conditiuni
aqh cum s6 cAdem pe maim uzurarilor sau cAm'atarilor, dup6 expresiunea D-lui Bozianu. Mai voim
incA, sckand dobanda ce plAtete Statul, A, con-

tribuim i la seaderea dobnzi pe piata noastr5..


Iat'a ce voim noi : D. Brkianu nu a Pacut
alt obiectiune contra casei de arnortizare ce propunem, deck c6 ay fi cea mai solidA in Europa.
Noi Ii am rlspuns e acesta ar fi cel mai mare
al ei merit. CAci noi tinem a intoarce, a ramburs&
treptat capitalul ce primim. Renta perpetug nu va
sg zica' cg, Statul nu va s'a" plAteasc/ niciodat6;
ci va s zie6, el el A, intoarcA capitalul cnd poate,

treptat la epoce favorabile, tug creditorele sl nu


aib/ dreptul de a cere capitalul ce el a imprumuth.

In alte cuvinte, noi guvernul propunem in


adeva'r o schimbare de sistemg, de imprumuturi.

257

Propunem sa adoptam i noi sistema cea mai noul


si mai uzitata. Voim s abandon-am sistema cea
veche de imprumuturi cu ipoteci si anuitati fixe.
0 gasim vitioasa si grea. Voim s ne mai perfectionam, sa progresam, s facem i noi pasuri
inainte, pasuri prudente, dar solide. Noi nu voim
sg mergem prea iute, caci ne este teama, sa nu
ne sfaramthn grurnazii, i aceasta nu poate fi placut

pentru o natiune. Dar iarasi nu ne puteti condamna a starui pe o cale ratacita, adica in sistema cea veche.
Aceasta voim noi. Dar D-v. din opozitiune
ce voiti ? Ce propuneti ? Care va este sistemul ce
ne opuneti ? V rog, D-lor, sa analizati cuvantul
D-lui Bratianu, i vedeti dad, puteti gasl 10 idei.

De toate a vorbit D-lui: a facut

politica, supe-

rioara, a exprimat patriotism adanc; dar de ches-

tiunea in sine nu a vorbit ash cum sa ne arate


in ce chip stiinta condarnna sistemul nostru; care
sunt inconvenientele sale practice; la ce rele a
expus Staturile care-I practica de secoli ? In fine

ne arate care este sistemul D-lui. De acestea


D-lui ne a vorbit; ci ne-a spus de boeri mici care
ar imith pe boerii cei mari, si care s'ar ruina prin
aceasta imitare! Dar aceste aluziuni i figuri retorice sunt prea slabe pentru o discutiune atat de
sg,

serioasa!

ce a volt D-lui sa probeze cu aceasta ?


29006

17

258

Dacg a voit s probeze ea nu trebue sg imithm


pe guvernele cele mari in fapte can ne pot sfhrhmh gatul; ca sg nu imithm pe guvernele cele
mari in fapte care pot sg adueg neincrederea
asupra tgrei; ca sh' nu facem fapte de acelea care
sh" compromitg linistea Iii intru, sg aduch perturbatii in afarg, in relat'iunile noastre cu vecinii

nostri; ca sg nu avem in fine aspiratiuni vagi de


conchiste, care sl ne Irnping a face sgrituri care
ne pot rupe picioarele, o! atunci D. Brgtianu are
dreptate! Suntem cu D-lui! Chci D-lui stie rfl
asemeni imitatiuni nu noi le-am puteh face, ci la
altii au putut trece prin minte! Altii s'au condus
ash prin imitatiuni incat sg facg pe Imperatorul
Napoleon al III-lea, unul din cei mai tali sustingtori ai Rom'aniei, s afirme oficial inaintea Corpurilor Legiuitoare pnin Mesagiul s'au eg: existenta Ronwiniei este in pericol!" (Aplauze).

A! da, are dreptate D. BrAtianu a sfgtui nfl


ne ferim de ash imitatiuni! Mat numai cg este
mai lesne a da poveti altora, decht a sti sg le
execute insusi. Dar dacg de alte imitatiuni acelea
de a respecth teritoriul i pacea tutulor vecinilor;
acelea de a pretinde ca i altii s ne respecte drepturile noastre; dacg este vorba de tgria ce dg puterea dreptului i legitimitatea unor aspiratiuni bazate pe acest drept: atunci s ne permitg D. Bra,-

tianu a primi aceste imitatiunidacg imitatiuni

259

pot fi ea foarte frumoase, ca demne chiar de


un popor care merge pe calea progresului si care
trebue sg ajungl sg-si aibe rolul ce providenta i-a
desemnat intre Statele europene! S imitgm dela
strgini ceeace este bun; sg lepgdgm eeeace este rgu

sau nepotrivit cu noi. Cand noi voim a contracth


un imprumut dupg sistemul eel mai nou din Europa, admis de stiinta, si consacrat de un uz de

200 de ani, rgu facem? Apoi atunci de ce am


adoptat suma de alte institutiuni ce am ggsit la
alte popoare, cum drumurile de fer, case de depuneri, creditul foneiar i altele multe? Toate acestea,

dupg D. Batianu, ar fi rele, cgei ar fi imitatiuni


dela boerii cei maxi; atat numai c poate ar fi
fost bune dacg le-ar fi executat D-sa! Uncle am
merge eu asemenea doctrine? Incetati de a mai
vorbi de imitatiuni, si de boeri mari si de boeri
mici, atei institutiunile eele bune le-au si Statele
marl i cele midi. Argtati-ne mai bine partea cea
rea ce coprind institutiunile noui ce am introduce
la noi : atunei vg inteleg.
Cnd noi introducem o institutiune noug, ne-

gresit cg trebue sg profitgm de experienta altor


natiuni mai bgtrne, mai civilizate dee6t noi; totdeodatg insg nu trebue sg imitArn orbeste, trebue
sit naturalizam acea institutiune la noi, s o aplicm cu moderatinne, adoptftnd-o la trebuintele si
obiceiurile noastre.

Cand aceasta nu am face,

260

atunci s ne criticati. Dar a vedeh pe D. Bratianu, un liberal din partida extrema, c ajunge
acum la extrema reactiunei, i ne critica pe noi
cei moderati c nu trebue s st6ruim intr'un trecut
uzat i greit el laud/ chiar i suspinl dupla, acel

trecut, v marturisese ea nu mai vad nici logic


nici principii!
In fine, Domnilor, noi guvernul, ca i acest
onor. Senat, trebue sa intrebam pe Domnii oratori
ai opozitiunei, care combat si resping proiectul
nostru, ce voesc? Ce au sa, propun In locu-i?

Eu unul nu stiu ce voesc. Am vazut trei


Domni oratori din opozitiune, care au trei sisteme.

Cel mai simplu este acela al D-lui Deliu, caei


D-lui spune curat si llmurit el nu dl nimic. II
inteleg, si eu ai fi dorit ea sl-1 fi imitat si ceilalti colegi ai D-sale.

Dar D. Bozianu a zis c sistemul nostru e


bun qi ran; este bun, fiindea capitalul imprumutat
nu este exigibil; insa este ram, fiindel Statul o
sl cam neglije a intoarce eapitalul i fiindel nu

se emite pe 90. Cum o s

alegem intre ran si

bun? Ceeace eu pot conchide, este el D. Bozianu


admite in prineipiu c sistemul de rentl este bun;
D-lui reduce chestiunea numai la cursul de emisiune. Atunci lucrul s'ar sirnp1ific i ar luh proportiuni mici. Chestiunea ar consth numai de a
se sti daca nu ar fi mai bine ea emisiunea sa, se

261

puna la 90. Am avut onoare a va, expune pentru


ce eu cred eh aceasta nu ar fi bine. D. Bratianu
ce vrea? D-lui ca expedient, ne-a recomandat a
face un imprumut ca cel domenial, adich prin
ipotecare de mosii la pamAnteni ori streini, care
ne-ar oferi pre mai bun. Observ numai in treacat
eh acest expedient este tot luerare de phrin0 risipitori; chei odath ce D. &Miami propune ipoteci,
sconteazh viitorul copiilor nostri, chci acele mosii
s'ar vinde la caz de neplata. ConsOlarea numai este

ca aceasth datorie cu ipotech s'ar stinge in 22 de


ani. Noi insa raspundem c i renta se stinge in
32 de ani. Va s zich chestiunea s'ar reduce la
o diferen0 de eativa, ani!
Ins repet, acesta este numai un expedient
propus de .D. &Warm, D-lui are un sistem pozitiv i cunoscut: acesta este sistemul asignatelor,
sistem care la avut la 1866, sistemul lArtiei-monedh, sistem, duph noi, impovhrgtor i ruinator
pentru taxa.
Acum, Domnilor senatori, vg, intreb care din
aceste trei solutiuni ati aveh sg alege0 child ar
cadea proiectul nostru?
Chci, Domnilor, sa, ne dam bine seama de
practica lucrurilor. D-nii oratori din opoz4iune

a avut grijh a ne repeth mai de multe-ori ca,


combatand proiectul, nu fac politica,. D. Brhtianu

ne-a facut chiar o profesiune de credinth sau o

262

expunere de sistem constitOonal. Ne-a declarat


ca' a venit la Senat, cki nu vrea s ajunga la
minister, deoarece minitrii yin dela Camera, nu
dela Senat. Sa-mi permit a combate aceast a. modestie a D-sale. D. Bratianu poate prea bine venl
la minister; caci Senatul si Camera este rezultatul
votului alegatorilor; Senatul, ca si Camera a dat

de mai multe-ori minitri. Aceasta este adevarat


chiar in tarile unde Senatul este un corp privilegiat, aristocrat, compus din cei ce yin prin drept
de nastere. Cu cat mai mult la noi Senatul,"care

este corp numai electiv, poate da ministri, cum


a si dat.
De ce dar modestia D-lui Bratianu s mearga

pana acolo incat sa ne faca a presupune c5, din


Senat nu ar putea veni la minister? De ce infine,
micsorandu-se pe D-sa, D-lui ar voi sa micsoreze
Senatul?

Necontenit oratorii opoziOunei ne-a spus


votand contra proiectului, nu voteaza contra ministrilor. Sa-mi permiteti a spune c acestea sunt
niste consolAiuni foarte delicate pentru noi; suntem
recunoscatori opozitiunei de gentilqa si menagiarile

care le face, desi hapul ce voeste a ne face sa


inghiOm este aurit, insa tot nu putem sa-1 InNu, Domnilor, sa, la'sarn menagiarile. A devarata caurth, cauz6 reala pentru care D-lor nu

263

voesc sg voteze acest imprumut, este pentrucl nu


au incredere in guvern. Acesta este adeviirul curat
i lgmurit ca ziva! Toate criticile, chiar toate aluziunile cgte an facut, probeazg acest adevgr cit

cauza pentru care nu voteazg imprumutul, este


el Trn au incredere in guvern. Dacg D-lor ar veni
maine la putere, vor trebui sg facg aceea ce facem
noi ; vor trebui sg se imprumute, i adaog, vor
propune tot imprumut cu rentg, cgei la aceasta-i
va sill legea naturalg a progresului, afarg numai

dacg D. Bratianu nu va ggsi o Camera care sg


voiascg a-i voth hrtia monedg a D-lui!
Este dar pozitiv, este evident ca ziva, cg singura i unica cauzg, care opreste pe Domnii din
opozi-ciune a nu ne acordh noug aceea ce maine

ar face D-lor cnd ar veni la putere, este cg nu


au incredere in noi. D. Delsliu a zis franc: n'am
"Incredere".

1. Deeiu. Am zis ceva mai mult.


D. ministru de externe. Atat mai bine, D-lui
nu a ocolit adevgrul. De ce nu a fAcut si D. Brgtianu tot ash? D-lui in. realitate a pledat in favoarea noastrg; cci neputAnd probh c cunosti*
gi practica ar fi contra sistemului de imprumut
en rentg, a argtat prin aceasta chiar cg acest sistem
este cel mai bun. Adevgrul dar a fost i pentru
D. Brgtianu, cg D-lui respinge acest proiect, fiindcg
nu are incredere in guvern. Aceasta a lsat destul

264

a se intelege prin cuvintele D-lui; aceasta se qtie

din actiunea si din zisele partidului D-lui afar/


din Senat. Noi nu avem de loc a ne sup/rh de
aceasta. Increderea D-lor nu se cerseste, nici nu

se impune. Liber este fiecare a aveh sau a nu


aveh incredere in guvern. Ceeace ne pare r/u este

cl nu se mrturisete aceasta curat.


Noi vg, prezentAm un sistern de imprumut
care este dup/ datinele stiintei, conform cu toate
uzurile natiunilor civilizate, lucrat dupg cerintele
i trebuintele locale: acest sistem este cel mai avantagios, este acela care prezint/ mai putine sarcini

pentru Stat, si care pune pe Stat in pozitiune de


a se desc/rch rnai lesne de datorie.
Dar il respingeti, i noi v intreb/m ce punet,i
in locu-i?

Sunteti cel putin de opiniunea unor autori


care critica, irnprumuturile

casa de amortizare?

Ins/ care pun ceva in loc. Ash Ricardo care a


fost cel dinaiu a lovi casa de amortizare, prin care
stingiA datoria pub1ic6, puneh altceva in locu-i.
El propuneh ca datoria Statului sq, se sting/ prin
o tax/ asupra propriettei.

Iata un sistem pe care-I inteleg. De aceea


Intreb i eu pe D. Brtianu i pe eei1a1i oratori
ai opozitiunei, prirnese i D-lor acest sistem? Propun

D-lor impozite noui asupra propriet/tei? S6 o


declare curat; stiu numai c impozitele nu sunt
si

265

tocmai populare; si apoi mai cred c

pozitiunea

tdrei este ash cd nu cred cd ar fi cu minte ca sd


mdrim impozitele. Sd creidm mai 'Main noui sor-

ginte de avutii st imbundfatim proprietatea, si


apoi vom cugeth dael se mai poate impune.
Ins D-nii oratori ai opozitiunei, trebue sa
fie macar logici. Odata ce Dior resping aceea ce
propunem noi, sunt datori a ne ardth ce pun in
loc. i pe cht timp nu o fac, aceasta este destul

a probh ca nu au nici un sistem practic si rai ca, al nostru ramane ca cel mai bun,
ca cel mai avantagios pentru tar/. (Aplauze).

tionabil,

Mai multi D-ni oratori cer inchiderea discutiunei.

II
Monitorul Oficial" No. 20 din 4/10 Februarie 1675.

Interpelarea Senatorului Deliu relativii la


Portile de Fer
Austro-Ungaria ineheiase o conventiune en Turcia

prin care cea d'intaiu se insarcineaza, eu luerarile de


inlaturare a pedieilor navigatiimei pe Dunhre la Portile

de Fer. Ministrul de Externe ad Wei, pe atunei B.

Boereseu a protestat in contra acestei conventiuni Incheiat pentru noi, fara noi, i a dat ordin Agentului
diplomatic al tarei la Viena sit declare ea nu vom recunoaste in drept pe nimeni a trate& pentru noi i in
numele nostru, i di nu va fi obligatoriu pentru noi
niciun act privitor la suveranitatea noastrei teritorialei
care s'ar face fetrei consimtimeintul nostru.
Senatorul Deliu dorind st deh mai multa solernnitate actiunei diplomatice a ministrului de externe, i-a
adresat o interpelare in edinta. Senatului din 20 Ianuarie 1875, la care 'i-a raspuns B. Boereseu.

B. Boerescu, ministru de externe. D-lor senatori, putine cuvinte am sg, zic, ca,ci D. Deliu

v'a spus 'in mare parte aceast6 cestiune. Ea coprinde in sine douil feluri de deficulati, de drept

267

si de practicd. Sub punctul de vedere al dreptului, datoria guvernului nostru erh de a stdrui
sd se respecte drepturile rei, adicd, de a ni se
recunoate ca Stat suveran, principiul cd, nici-o
lucrare nu se poate face pe teritoriul nostru pentru
curdtirea Dundrei, fdrd consinqdmntul nostru
prealabil. Recunoaterea acestui principiu necon-

testabil a intampinat i intampind dificultdti la


Constantinopole ; a intampinat 1.a inceput qi la
Viena oarecari indoeli, din cauza mai ales a reduciunei art. 6 din tractatul incheiat la Londra
in 1871. In adevdr, t4i, D-lor, c prin acest
tractat s'a adus oarecari modificdri la tractatul din

Paris din 1856. In art. 6 al acelui tractat nude


se vorbete de curalirea Dundrei, la Portile de Fer

s'a substituit in locul vorbei Staturile riverane,


care er In tractatul din Paris, cuvantul puterile
riverane; din aceastd modificare s'a putut naqte
Intrebarea pentru unii dacd Romania mai are dreptul
de a interveni cand va fi vorba de curAirea
Dundrei.

Guvernul nostru insd a sustinut cd nici-o


flu poate existh asupra dreptului nostru

Indoia1

ca stat limitrof, pe teritoriul cdruia au sd se


facd lucrdrile, el are dreptul de a interveni, de a
i se cere consir4mantul pentru acele lucrri.
qi e

Este adevdrat e. Dundrea este un fluviu liber


aceastd libertate este bazatd pe principiul

268

proclamat prin tractatul dela Viena din 1815;


este adevarat ct consecintele acestei liberthti sunt
de a se ridich si obstacolele cari impedich libera

navigatiune. Dar nu este mai putin adevarat ca


luerhrile pentru spargerea obstacolelor trebue sa
se fach pe teritoriul nostru, caci despre noi are
ad treach canalul mai mult deck despre Serbia.
Apoi in virtutea suveranithtii noastre teritoriale,
consimtimntul nostru este indispensabil ca sh se
poate face aceste lucehri. Prin tractatul dela Londra
din 1871, adich prin substituirea unui cuvftnt in

locul altuia, nu ni s'a putut rhpi suveranitatea


noastrh teritorialh, precum nici nu o poate negh,
si nu s'a putut dhrmh tractatul de la Paris, prin
care Romania este considerath ca Stat. Apoi clack
RomAnia este un Stat, ea este o putere, de o ordine cat de modesth, dar este o Putere, cu o
Suveranitate a sa proprie. Substituirea unui euvftnt
nu a putut sa-i &Anne aceasth suveranitate. Am
fost curios, D-lor, s vd dach Puterile adunate

la Londra in 1871, au putut cugeth

ch, prin

schimbarea unui singur cuvant, se darama un


sistem legal stabilit, si am chutat s vad aceasth
din procesele verbale, din protocoalele conferintei
dela Londra, dar n'am ghsit nici-o explicare, nici-o

diseutiune. Aceasta ne-a inthrit qi mai mult In


aphrarea noastrh.

Si aci, D-lor senatori, trebue sh constat cu

269

recunotin

i sh" multumese, eg, guvernul Austriae

si anume comitele Andrassy, a argtat un spirit


larg de interpretare si o lealitate superioarg, neeg,utand a ne contesth un drept pozitiv i declarand eh se va respeeth suveranitatea noastrg ter-toria1
i ch' nimic nu se va face fdxg, consimtimAntul nostru.

Nu am fost tot atht de fericiti ea sg, coni guvernul Otoman, care nici pang acum
nu s'a pronuntat in mod pozitiv in favoarea dreptului nostru.
Guvernul austro-ungar a mers mai departe;
el a si inceput a aplica principiul recunoscut. Ash
vingem

spre a se puteh incepe a se face, dupg, cum v'a


spus D. Desliu, numai niste lucrg,ri de studii preliminare, a trebuit mai intgi sit interving consimtimantul nostru.
Ash "Meat ca Stat si prin urmare ea Putere
suveranitatea noastrA a fost respectata.
Vine acum a doug, ,'eestiune, adicg, aceea a
lucrarilor ce au sa, se faeg, spre a se sparge obstaeolele ce i'mpedieg, navigatiunea Dunarei.

Aceasta, D-lor, este o altg, cestiune, si dosarul nostru se incheie ael. Cestiunea aceasta este
complicat6, ca,ci trebue mai intai a se forma, capitalul de mai multe milioane ce vor trebui pentru
efeetuarea acestor lucritri. Poate ca, intreprinderea
are sg, se ia de o societate, i rambursarea chel-

210

tuelilor are sa se faca prin un drept de peagiu


pe Ia vasele ce vor navigh pe acolo. Dar care
State au sa contribuiasca la aceste eheltueli si in
ce proportiuni ? Atatea cestiuni cari sunt rezervate viitorului. Noi nu putem sa ne pronuntam
de acum. Aceea ce trebuia sa, stim de acum era
recunoasterea principiului ca, nicio luerare pe Dunare nu se poate face pe teritoriul nostru, fara
consimtimantul nostru; si c (vice acte incheiate
intre aIii, fr intervenirea noastra, sunt pentru
noi mile i fara valoare. (Aplauze).
Nu stiu. D-lor, ce va contine motiunea D-lui

Desliu; insa o veritate a zis D-lui cand a afirmat ea, cand este vorba de interese internationale
cand drepturile noastre nationale sunt in joc, atunei
nu mai exista, nici partide, nici nuante politice,
ci toti facem un singur partid i un singur corp
spre a apara si mentine drepturile tarei ! (Aplauze).
In urma acestui rAspuns al lui B. Boerescu, sena-

torul Delin propune o motiune prin care se deelarg


c Tara suverant nm recunoa;ste nici um act neautorizat de demsa 0 care ar atinge drepturile ei consa-

crate prin tractate solemne, cetrora le ramecne credincioasii, i asttel trece la ordinea zilei. Redactiunea
aeestei motinni nu corespuude Ius nici en scopul interpelatiunei, i nici nu puteh, s coming Ministrului,
care 4i Meuse datoria tocmai in sensul motiunei. De
aceea Boerescu o combate.

B. Boerescu, ministru de externe. Imi pare


ran ca nu ma pot uni en motiunea D-lui Desliu.

271

iata pentru ce: eand se face o interpelatiune,


sau interpelatorul este multumit de explicatiunile
guvernului, i atunci se trece la ordinea zilei, sau
daca nu este multumit face o motiune de indreptare a conduitei guvernului.
Apoi explicatiunile date de D. Deliu sunt
pozitive, c aproba conduita guvernului; insa prin

motiunea D-sale, lag o banuiala vaga, caci zice


ea nu recunoate nici un act prin care s'ar fi lovit
drepturile tarei. Adic c acum ar bAnui eh' noi
am fi facut un asemenea act.

Vl rog, insa, sa nu faceti motiuni de suspiciuni anticipate; daca aprobati conduita guvernului, faceti o motiune de aprobare pur i simplu

de ordine de zi; daca nu, spuneti-o curat,

caci

repet, credeti D-v. c noi am facut vre-un act


prin care s'ar lovi intru ceva autonomia tarei ?
Singur ati zis ca nu. De ce atunci 1sai banuiala ?
vit

Deliu cral explicaOuni, in urma c5xora rhspunde.

Ministru de externe. Acum am inteles


mai bine pe D. Deliu, dupa cum s'a explicat.
Vedeti c D-lui nu s'a temut c ar exista vr'un
act ce ar lovi autonomia din partea guvernului
nostru, ci din partea altora. Este adevarat, D-lor
ea intre Inalta Poarta i guvernul austro-ungar
D.

s'a fAcut o conventiune preliminar6 pentru execu-

tarea lucrarilor de la Portile de Fer. Dar tocmai

272

cu ocaziunea acestei conventiuni, noi am declarat


cA, nu vom recunoaste ca obligatoriu pentru noi

nici un act in aceastl cestiune incheiat intre eel


d'al treilea qi la care noi n'am luat parte. Liberg
este Turca s6 incheie orice conventiune cu eine va
vol, dar nu poate tract/ pentru noi, in locul nostru,
i noi nu vom recunoaste asemenea conventiuni.
Dacg in acest sens este propunerea D-lui
Des liu, o inteleg
atat numai c6 nu este bine

redactatg. Altfel D-sa este de aceeasi Were cu


noi, qi eu unul, D-lor, cred c vorn fi totdeauna
de acord cu Corpurile legiuitoare, i vom fi sustinuti de dansele in toate luethrile prin caH noi
sustinem autonomia i suveranitatea noastr/ ter--

Aceast credint/ am avut-o


totdeauna, i ea a fAcut t/ria noastr6. Nu acum,
ci i eu alte ocaziuni, am declarat c numai noi
torialg. (Aplauze).

avem dreptul a ne regula, interesele prin stipula-

tiuni ce am incheih en alte puteri. Nu am avut


nevoe :pang acum a cere altfel concursul corpurilor noastre legiuitoare, fiindeg, am fost totdeauna.
siguri de acest concurs. (Aplauze).
Motiunea D-lui Des liu contine aceeai idee,

ins/ e r/u redactat6, ar trebui indreptat/.


C. Bozianu. Dac/ D. ministru primeqte motinnea, atunei n'am nirnic de zis.
D. ininistru de externe. Nu primesc aceast/
redactie.

273

C. Bozianu propune urmtoarea motiune: Senatul,


clupei explicatiunile D-lui Ministru, aprola opiniunile
si conduita guvernului, care a fost foarte corectel, did

gurertvul a simtit ed este mandatarul natiunei


pare datoria sc o apere, trece la ordinea zilei".

Deliu revine int5i i prezint o a1t inotiune prin

care se zice: S'enatul asculteind pe D. Ministru de


externe, iea act de declaratiunile D-sale cci nu s'a
c ilcat niciunul din drepturile teirei consacrate prin

tractate solemne, ciirora tara le reima,' ne credincioasci,


si trees la ordinea zilei".
Bozianu din parte 'i declarg din nou ca Senatul-

recunoate eit guvernul a apgrat drepturile trei, dar,


pentru a nu lungi discutiunea i in vedere c, in cele

din urm`a, tot aceasea idee doming 1 in Ilona motiune

a lui

Deliu,

o primete mai ales cg o primete

pi

guvernul.
Mot'iunea astfel explicatsa se voteaz de Senat in
unanimitate.

29006

18

HI
Monitorul Oficial" No. 56 din 11/23 Martie 1875.

Bugetul ministerului de Externe


In qedinta Camerei din 5 Martie 1875, Nicolaie
Ionescu combate bugetul ministrului de externe pe 1876.
Il aphea B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de Externe. Domnilor,


negreit cg, D. Ionescu nu putea sa,' lase a-i scaph
ocaziunea bugetului ministrului afacerilor externe
MIA ca sq, manifeste inclodath, modul D-sale de

a cugeta, i prin urmare dorinta D-sale de a se


lucth in ceeace priveste relatiunile noastre din afara,"
astfel cum voete D-lui.
D. Ioneseu a avut alth, ocaziune unde a athtat
cum intelege pozitiunea i cum ar trebui sA, fie

atitudinea noastth in relatiunile cu puterile strgine.


Cu acea ocaziune am spus i noi cum intelegem
politica noastra',, am dat explicatiuni foarte categorice i foarte clare i nu am lAsat nici-o indoialg, in spiritul nimnui. Prin urmare, OA, acum

275

n'a avut Camera a se indoi despre politica noastrh,


exterioar, chei am supus inaintea Camerei faptele

ele a fost tot ash de dare si pretioase


pentru politica de atunci cuin sunt si cele de
noastre

asthzi pentru politica de acum. Dach aceasth politich a fost bung, sau rea, [aceasta rhinane sh o
spun. faptele, exci faptele stint mai elocuente de
eat cuvintele.

A fi clutat en prin amicii mei politici sh


provoc o interpelare, sau ceeace D. Ionescu numeste o convorbire parlamentarh, spre a puteh ch-

pth in urml un vot de Incredere din partea Camerei, aceasta nu intrh in obiceiurile noastre; nici
odath guvernul acesta nu a dat loc la astfel de
convorbiri prin amicii shi; din contra, chnd opozitiunea a venit s fach asemenea interpelatiuni en
un scop politic de ostilitate spre a provoch un vot
de nelneredere, atunci noi aphrandu-ne, ar6 voia

noastra, am dobandit voturi de thcredere foarte


mari, pot zice unanimitate.
A. urzi asemenea eonvorbiri, mi se pare ceva
de putinh modestie si pot ziee o fanfaronadh. Nu
qade bine nici unui guvern a chuth pretexte ca sh
fach declamatiuni in privinta relatiunilor sale exterioare; modestia prinde pe cei marl, cu atht pe
cei cari au o pozitiune mai mica.
Reusita sau nereus'ita politicei noastre o lasam
in domeniul faptelor si al istoriei; faptele exista

276

vorbesc pentru noi i egad le yeti cunoaste cred


ch yeti fi multumiti de ele, ea yeti fi multumiti
de pasul ce tara a facut in ochii Europei, in ceeace
priveste drepturile sale politice i siguranta existentei sale nationale. (Aplauze).
D. Ionescu insa, ne spune c nu am publicat

cartea aceia rosie, sau verde, sau albastrg, prin


care sh se cunoasch actele noastre diplomatice, duph

cum se face in alte State constitutionale. Dach nu


am facut-o, aceasta este tot o consecinth a modestiei.

Energie in lucrari inebraulabilh in mentinerea


drepturilor noastre si nu fan faronadh. (Aplauze).
kill programa, conduita noastra. (Aplauze).

S'a facut, imi pare si la noi, odata, san de


doug ori, o asemenea carte si s'a distribuit in Camera,. Nu stiu de ce culoare erau scoartele ei, si

nu-mi aduc aminte ce impresiune a facut; dar


noi, pentru mai multe cuyinte, nu am voit sh
irnitthn acel exemplu. Mai intai pentru cuvantul
ca, prin pozitiunea ce ocuphm, politica noastra, nu
este ash de importanta ca aceea a onor. State mari,
ca sh zicem ch avem o po1itic exterioara, de o.
mare insemnhtate cu toate State le europeane, si
in consecinth s dam publicitatei actele noastre diplomatice. Cand vom aveh o politica mai importanta se va publich i cartea noastra.
D. Ionescu care, a facut profesiunea sa de

277

credinta cum trebue sh fie un ministru de externe

ce atitudine trebue sg aibe, cand va veni la


ministerul afacerilor externe va face un asemenea
volum de acte diplomatice.

Dorese sh vie cat mai curand timpul ca si


taxa noastra sit aibe relatinni exterioare cat mai
intinse, Inca sa, se poata face o carte eare sit intereseze i pe publicul european al nostru. Dar In
pozitiunea actuala, nu vaz cu ce am umpleh acel
volum; cgei D. Ionescu trebui sh mai stie i alt
ceva, cit chiar in State le cele mai puternice, chiar
in tarile constitutionale ca Anglia, de exemplu
despre care D-sa a mentionat, nu toate actele diplomatice sunt continute in acele volume; multe
din acele acte sunt destinate a ramtmeh confidentiale.

Ash dar, dacg D-sa ar don sit publicam actele noastre, nu le putem publica pe toate, vor
ramaneh multe secrete, pentruch cer oarecari menagiari. i vg pot adhogi eh actele secrete ale politicei noastre sunt de naturg cit oricand se vor
pub(ie sit ne fhlim i sh fim mandri de dansele
(aplauze prelungite). Dar in interesul chestiunilor
i

de care ele trateaza nu se pot da publicitatei,


pentruch sunt tratatiuni inch pendinte, sunt diestiuni importante, cari nu sunt inch regulate intr'un
mod definitiv, cum de exemplu, fiindch ati vorbit
de Englitera pozitiunea noastrg in ochii acestei

278

puteri nu este destul de bine definita, fiinded, din


nenorocire, nu este destul de bine luminata asupra.

drepturilor noastre. Dar and va ajunge a se luminh despre pozitiunea i drepturile noastre, sunt
sigur cd. Englitera ne va trath atunci cum trebue
sa, fie tratata o natiune 1iber i crestind pe malurile Duuarei in Orient. PAna atunci are trebuinta de lumina, si i-o vom dh.
Ineat se atinge de chestiunea de care se intereseaza, D. Ionescu, am onoare a-i spune c. asemenea comunicari publice am dat totdeauna cand
am putut i in limitele putincioase.
Am raspuns asemenea despre actele noastre
exterioare oridecateori mi s'a adresat vre-o interpelare, si v'ati putut atunci convinge, c interpe-

lantul nu a vdzut nimic care sa fi fost de natura


a compromite pe guvern, cad singur s'a declarat
satisfdcut, si Adunarea, in unanimitate, ne-a aprobat.

Ash dar, Domnilor, asupra oricdrui punct al


politicei noastre ati aveh oare vre-o indoiala sau
banuiala, nu aveti cleat s ne intrebati i noi vom
fi gata a va da rdspunsul eel mai clar si mai ca-

tegoric ce ne va fi en putinta a va da. Dar nu


veniti a insinua ad in Camera alegatiuni bazate
pe informdri vage si apocrife, pe cari singuri nu
stiti de unde le-ati cules; nu veniti a zice ca ati
fi auzit cum ca, regele Spaniei s'ar fi scuzat catre
Ina lta Poartd, ca din gresala a trimis un ministru

279

plenipotentiar Suveranului nostru, pentrua, nu cunotea, relatiunile noastre cu sublima Poartrt. Noi
nu cunoatem aceste sensuri qi aceste explicatiuni.
Negreit c5, regele Spaniel nu aveh necesitate sA, se

adreseze la noi spre a ne comunich aceeace a gent

cu guvernul vecin; dar noi nu avem decat o singura, explicatiune care o tim pozitivg, i care s'a
dat sublirnei Porti: c notificarea oficia16, i so1emn6 ce s'a fcut de c6tre suveranul Spaniel, Alfons

al XII, suveranul Romaniei, nu are a face intru


nimic cu relatiunile ce avem noi cu vecinii notrii

i cu Inalta Poart6; aceasta este o chestiune de


curtenie care s'a petrecut intre doug State si intre
doi suverani deopotrivl cretini, i de o oeigin
tot atat de ilustr. (Aplauze).
De aceea eu a rugh pe onor. D. Ionescu ca
s'a fie mai discret, i s numai aduca. in Camera'
asemenea informatiuni malitioase.

D-sa a zis ca, trebue s6 sadeti fondul cheltuelilor diplomatice, fiindcg, este prea mare. Eu crez
ca" aceasta nu este serios, fiindc6, fondul acesta

este foarte modest in comparatiune cu trebuintele

noastre. Dar D. Ionescu a avut aerul de a zice


cit acest fond se intrebuinteazA la pres'a. In adev6r,

Domnilor, presa european6, de vre-o doi, trei ani


se ocupa, intr'un mod foarte serios de noi, i a
puteh zice i foarte oficial. Dar de aci nu rezulth,
c. fondul acesta, al ministerului de externe, se in-

280

trebuinteaza la presa europeana. Si am onoare st


declar intr'un mod solemn el nu ne costa nimie
sustinerile presei europeane, s't e nici n'am fi noi
in atare ea sa facem presa europeana sa se oeupe
de noi prin asemenea mijloace; aceasta ar fi o misiune si nu stiu de unde ai gasi D-v. aceasta, bagbeta magica. Eu nu o am; si pentru onoarea
presei europeane, protestez si tleclar ea nu am dat
nici o para. Ceeace o face sa se ocupe de noi este
numai interesul ce inspira cauza noastra. Sunt
apoi, Domnilor, i multe jurnale ostile noua care
voesc s ne confunde nu stiu cu eine, si sa ne
atribue c suntem provincia nu stiu a carui Stat
vecin. Aceasta nu ne priveste pe noi, ci priveste
pe redactorii acelor jurnale; dar spre mandria
noastra este ea marea majoritate a urnalelor enropeane din cele mai acreditate, din Franta, Germania, Italia si unele chiar din jurnalele Eng literei, vorbesc bine de Romania. kg vedei ea chiar
in Anglia, unde pana acum se ocupa foarte putin
de noi, i ehiar cand se ocuph, o fceh inteun
mod reee; astazi dincontra inspira0 de just4ia
cauzei noastre, si de bogatele sorginte ale bogatiei
noastre, astazi se ocupa eu mai multa eficacitate
de noi. Ar trebui sa nu ne pal% rau ca jurnalele
se ocupa de noi, ei sa ne felicitam. Mai bine sa,
se ocupe de noi chiar in rau jurnalele, caci, de
aceeace suferim noi astazi, este toemai ca. Ho.

281

mania nu e cunoscuth; 15.sa0 sh se ocupe cbiar


in rhu, caci maine opiniunea publica, se va lumina i va puteh sa vaza unde este adevarul ; lasati sh ne cunoasca lumea, chci noi nu putem
decat a castigh fiind cunoscuti. Ocupe-se presa de
noi, cum zisei, chiar in ran, chci cel putin aceasta
ne arath ca nu suntem abandonati uitarei, ca inspiram lumei un interes. Aceia pe care lumea Ii
uita, de care nimeni nu vorbeste, aceia pot peri
intr'o zi ca o frunza aruncata nu stiu cle unde
de vant, fara sa stie nimeni ce a devenit. (Aplauze).
Prin urmare pentru aceste cuvinte, nu numai

ca nu pot aderh la amendamentul D-lui lonescu,


dar inch socotesc ca admiterea lui, ar insemnh un
blam aruncat in contra presei europeane, i ar fi
expresiunea unei nemulturniri contra acelei prese
care ne-a sustinut totdeauna, 8 i chtre care tara
noi guvernului trebue sh-i arathm mu4umiri.
(Aplauze).

IV
.,Monitorul Oficial" No. 65 din 21 :Hartle 1875

Concesiunea callor ferate Ploieti-Predeal


1 Adjud-Ocna

In Camera deputatilor s'a pus la ordinea zilei in


sedinta dela 10 Martie proiectul de lege pentrn coneesiunea ailor ferate Ploiesti-Predeal i Adjud-Oena. Negresit c un proiect de lege ash, de important a trebuit
sa provoace lungi desbateri, mai ales cA, chiar in cornitetul delegatilor s'au ivit diferite opiniuni exprimate prin
felurite modifiari propuse la proiectul guvcrnului. DupA
o scurt 5. intrerupere a desbaterilor prin intercalarea mini

alt proiect de lege urgent, dar de midi importanth, ia


cuvantul B. Boereseu, ea s sustie proiectul guvernului

B. Boereseu, ministru cle externe. D-lor depu-

ta0, In6 voiu m'argini a expune nurnai cateva


idei generale, in privinta proiectului care este in
in

discutiunea D-v. i a ra'spunde la cateva

obiectiuni care mi s'au pArut mai serioase din cele

ce s'au &cut.
D-lor, necesitatea prezentgrei acestui proiect
D-v. o simtiti cu toti; ast6zi cel puOn, nirneni

nu o contest,

prin urmare nu se mai discuta.

283

Guvernul este deja legat prin un tractat, prin


o conventiune internationala cu Statul vecin, i
D-v. intelegeti c trebue sa lucram as,h ea la termenul invoit acest tractat sa se execute. Ah dar
aci este mai mult decht o eestiune economica;
astazi cum se prezinta lucrul, pot zice c este. o
cestiune de onoare, in sensul acesta, ca un guvern
cancl contracteaza, trebue sa se tie de cauzele
tractatului. Prin urmare a fost un cuvAnt foarte
natural pentru ca guvernul sa se grabeasca, a veni
cu o ora mai inainte. la Camera, cu acest
proiect. Insa, D-lor, de1 acest cuvant este foarte
plausibil, de0 oricine intelege ca. angajamentele
unei natiuni trebue a se respecth tot atAt, daca
nu mai mult, decht acelea dintre privati, guvernul
n'a prezintat acest proiect neinconjurat de luminile
ee se cuvine a se lua in asemenea materie importanta. Macar c acum erh vorba de o concesiune

de 150 km., guvernul a tinut a lucra un proiect


cu toata maturitatea, ah cum se prezinta asemenea
proiecte in toate State le undo interese de mai multe
milioane se trateaza cu seriozitate i bung, chib-

zuire. De aceea ati vazut, D-lor, dupa cum a zis


0 D. raportor, c pentru prima oara se prezinta

an proiect de drum de fer cu studii prealabile,


cu planuri, cu devizuri. Pentru prima oara, mai
inainte de a vi se prezenth un proiect de ah, importa*, s'a lucrat aproape un an de catre ingi-

284

neri spre a face studii pe fata pamhntului si planurile necesarii.

totusi trebue s va spun ca aceste studii


si aceste planuri. nu sunt insa definitive; caci studiile definitive cer o lucrare mult mai lunga, si mai
dificila.

Studiile noastre sunt studii preliminarii; sunt


anteproiecte, dupa, cum se zice, insa sunt hidestulatoare pentru ca guvernul s tie aproximativ
ce este asta linie, cht costa si cum trebue a se
executh. Desi dar aceasta linie este unica in ra port
cu cele anterioare de 1.200 km., Insa vedeti ca'
guvernul a renit inconjurat de toate luminile cuvenite, va, preint i lucrarile, studiile facute de
oamenii technici, cari sunt presupusi ca an cunosflute speciale, caci stiinta nu se improvizeaza, ci
se dobandeste prin o lunga lucrare.
Dar sunt unii dintre deputati, precum de ex.
0. Blaremberg, cari sunt facili a face ipoteze si
a presupune c studiile nu au fost terminate
cand vi s'a prezintat acest proiect, adic a. di am
prezintat proiectul inainte de a se terminh studiile Si fara, a-1 insoti de studii. Faptul mate-

rial, si toti D-nii deputati cari au vazut cu ochii


caetele de studii, pot sa faca a cadeh aceasta presupunere.

Pot insa pretinde


gratuite ? Nicidecum!

a opri asemenea ipoteze

285

Adevgrul ing este, Domnilor, ca. oamenii spe-

ciali au facut studii serioase pe fata pgmntului;


si fiindcg nu am avut deajuns ingineri ai nostrii,
s'au adus i ingineri straini, cari, impreunA', cu ai
nostril, au lucrat pe fata pgmantului 1 au terminat i lucrgrile ash zise de cabinet, astfel incat
cand acest proiect de lege s'a elaborat, s existe
toate datinele

elementele tiintifice necesarii

pentru aceastg elaborare. Aceasta cel putin a fost


apreciarea oamenilor speciali call au elaborat

proiectul ce v'am prezintat.


Ash dar, Domnilor, acest proiect de lege este

lucrat in cunostintl de cauzg; aceasta se si vede


din redactiunea lui si din partea technicg conti-

nua in caetul de sarcine.


Ce obiectiuni? Ce critice faceti acum contra
acestui proiect ?

Ati vgzut Domnilor, el au fost unii din


D-nii deputati, care 1-au criticat mai mult din
punctul de vedere politic; insg la ma obiectiuni

cred ca nu trebue sa raspund;

ce as rgspunde? Asemenea critice sunt atat de abstracte si


neprecise incat ele nu intrg in ordinea hicrurilor
de o natuth practica si pozitivg, precum este materia ce discutgm. Ash observatiunile D-lui Blacgci

remberg, nu se pot considerg ca niste observatiuni


practice contra proiectului; D-sa in loc s trateze
pur i simplu chestiunea in fond, in loc s ne

286

arate in ce proiectul este rhu, ne-a vorbit despre


Increderea sau neincrederea D-sale in guvern, ne-a
vorbit de nationalithtile companielor, i altele asemenea observatiuni nu am a rhspunde!
Voi vorbi Ins asupra mecanismului coprins
in acest proiect, i voiu rhspunde la obiectiunile

ceva mai practice si mai concrete ce s'au fhcut,


8i sper c rhspunsul meu va fi de natufa' a da
lumin asupra acestui proiect, stabilit pe bazele
cele mai solide, si pe niste principii care s'au
admis de toti D-nii delegati si de toate sectiunile.
Aceste principii se mentin chiar de cei ce nu se
unesc cu proiectul; caci observati cg, D-lor nii
propun modificarea principilor pe care este bazat
proiectul, ci schimbarea sistemului pentru executarea i punerea in aplicare a acelor principii.
Ash sistemul propus de D. Mann este acela
de a desparti constructiunea de exploatare. In alte
cuvinte D-sa admite ca aceast linie sg, fie construita dupa principiile si bazele coprinse in concesiunea i caietul nostru de sarcini; Insa este de
o opiniune ca exploatarea acestor linii sh se rezerve

pentru mai tarziu; astfel Meat mai tarziu se va


decide dach Statul trebue sa exploateze, sau dach
sa se dea exploatarea unei societti.

Aceasth idee a D-lui Manu, noi ea si toate


sectiunile, nu am admis-o; chci noi credem mai
bun un alt sistern de exploatare, acela dupa care

287

constructiunea liniei este unita cu exploatarea ei.


Asemenea D-nii Moruzi, i Pogor admit toate
principiile i baza proiectului nostru, afara de cele
relative la sistemul constituirei capitalului, si propun
nurnai ea sa se numeasca de pe acum i conee-

sionarii. Domnilor, in privinta acestei diferente de

sisteme sa-mi permiteti mai intaiu a face cateva


observatiuni generale. Este adevarat e sunt tari
unde constructiunea liniilor ferate se face separat
de exploatarea lor; in asemenea caz constructiunea

caiei se face sau de catre Stat in regie; sau prin


concesiune data unei companii; si apoi, dupa terminarea constructiunei, se exploateaza acea linie sau
de catre Stat, sau de calre o societate. Acest sistem

exista mai ales in Belgia, si in unele State din


Germania. Astazi insa acest sistem este numai o
exceptiune la uzul general si ii vedem ca incepe
a fi abandonat chiar in staturile unde s'a practicat.

Astazi sistemul general adoptat de mai toate statele este aeela coprins in proiectul nostru. Au fost
alti timpi, au fost timpii cei intaiu ai introducerei
thumurilor de fer, dela 1830 si pana la 1840, pe
cand folosul liniilor ferate nu era, Inca bine apreciat,
pe cand spiritul de asociatiune nu era Inca desvoltat,

atunci acest sistem de separatiune, intre construetiune si exploatare era, general adoptat. Dar de

atunci Incoace sistemul predominant este ca, constructiunea si exploatarea liniilor ferate sa se dea

288

acelea5i companii. Dad+, exceptiuni se fac asta'zi la


acest sistem, de sunt izolate, sau provin din alte cauze
speciale, cum dificult`ati prea mari de lucrri, costuri
exagerate, etc. Veni-vom dar tocmai noi s stabilim

ca sistem normal aceeace in general este numai o


exceptiune ? Nu cred ca" ar fi bine s'a ne expunem
la 5anse1e unui viitor aat de necunoscut, 5,i a unor
cheltueli neprevAzute, cgei nu avem elementele necesare pentru a concedh numai constructiunea

acestor linii, nu avem nici ilfi corp technic destul


de numeros i forte spre a executh asemenea lucrare...
G. Manu. Nu e vorba de constructiune in regie.
c6, chiar

D. ministru de externe. Iar bine

D. Manu in1Itur6 ideea de constructiune in regie.


Bine c4, face 5i Mat.

Dar ia s vedem dacl ideea de a separa,


constructiunea de exploatare devine mai fericitA
numai pentrucil s'ar ced construirea liniei unei
companii. Chestiunea thinne aceia5i, 5i necuviintele practice ce ar rezulth nu se vor schimbh.
Mai intAiu sarcina pentru buget are sa, fie
tot foarte grea. In adevAr, cand se dg numai constructiunea unei linii, anuitatea ce trebue a se pl'ati
companiei este mult mai mare. Dac6 am face un
imprumut fie qi cu rena, pentru a plti, chiar hi
timpul constructiunei, tot costul acestei construetiuni, acest imprumut are sl ne coste foarte scump,

289

apoi 111.1 stiu dael am puteh noi astazi, cand


abia emitem un prim imprumut eu rentd, sa, emitem
indatd un altul de peste 60 milioane nominal. Daca,
vom pldti anuitatile in timp de mai multi ani, prin
amortizare gradatd, uzul general este cd aceasta,

amortizare sa se facd in termen scurt, de 15 sau


20 ani, astfel incat anuitatea ce va aved a plati
tezaurul va fi mult mai mare deedt dacd am da. si
exploatarea i construqiunea in mama aceleasi com-

panii; caci atunci tot uzul general este ca amori prin


urmare i anuitatile a se plati vor fi mai usoare.
Eu nu cunose sd se fi prezentat la noi vre-o

tizarea sa se facd in termene mai lungi,

societate de construitori numai pentru aceste


Mi s'a spus numai cit ar fi o ash, societate straina,

care ar

fi dispusd sit

ne faca propuneri de a

construi platindu-i noi pentru amortizarea capita-

lului in termen de 30 ani cate 10 si jumatate la


suta. Apoi, daca, am face calcul, am vedea, cit
aceastd propunere presupune o anuitatate aproape
indoitd de aceea ce am trebui sit platim dupg, sistemul proiectului nostru. i sa, mai adaog cit oamenii speciali mi-au afirmat, cit nici termenul de
30 ani, nu se poate olatine; caci cornpaniile de
constructori nu-si pot imobilizd capitalul mai mult

de 15, de 20 ani cel mult.


Dar afard de acest inconvenient financiar,
ideea D-lui Manu, nici ar fi practicd. Caci, Dom29006

19

290

nilor, spre a se concede numai constructiunea, ar


trebul sa avem studii definitive, ar trebui sa
avem un alt caet de Insarcinari, care sa, prevaz a. eele mai mici amanunte, ar trebui s tim
in ce conditiuni definitive are sa, se construiasca
linia. Ar trebul, D-lor, In alte euvinte sa, nu avem

numai studii preliminare ea cele ce posedam, ci


acelea care se numese definitive, cuvAntul este lesne
de Inteles. CAnd dam nurnai constructiunea, cona-

pania nu are alta grip,' cleat sa construiasca,


sa, plece. Nu e tot ash and dam i exploatarea si
constructiunea in mAna unei cornpanii; caci aceasta
are interes i raspundere ca linia sa, fie bine construita de vrerne ce tot ea are sa, o exploateze.
Este dar logic, ca., daca concedarn nurnai construetiunea, s prevedem, toate amanuntele technice si

de constructiune, spre a ne asigurh astfel ca, linia


are sa, fie bine construita, si spre a cunoaste mai
exact cAt are sa ne aoste.
Dar, Domnilor, asemenea studii au necesitate

de timp; ele nu pot fi facute In pripa, pentruca


atunci nu am ajunge la scopul nostru de a aveh
o linie solida si bine construita. Ne-ar mai trebui
cel putin sease luni spre a terminh aceste studii.
Astfel am facut cu linia Unghenii, a careia constructiune s'a dat nurnai in urma de studii definitive. Astfel fac insasi companiile private. Cornpania noastra a aetionarilor drumului ferat dela

291

Roman la VA.rciorova. cAnd a cedat i dansa con-.


structiunea liniei Predeal flra, asemenea studii ?
Negresit eh' nu. Apoi atunci s'ar pierde cam-

pania anului 1875; chci, in vara aceasta toat6,


s'ar face studiile i tocmai la iarn am puteh publich hcitatiunea. Va sq. zich tocmai dela Januar
1876, ar puteh concesionarul sh se ingrijeasch qi
sh-si prepare materialul necesar, s fach comenzile

i nu 'i-ar rhmkne nici doui ani deplini ca


sh poat/ terminh o aqh mare lucrare. In alte cuetc.

vinte, cu sistemul D-lui Manu, intreprinderea va


fi periclitath, i noi pusi in pozitiune de a nu ne
indep1itt.1 angajamentui luat printr'un tractat.
Cu proiectul nostru tip, acest pericol nu mai
existh; chci concesiunea s'ar puteh dh la inceputul
verei i campania anului 1875 este catigat6. Co-

misionarul pe deoparte ii va face studiile definitive in vara aceasta, i pe de alta el va aduce


material, va face in strAinglate toate comandele de
care are trebuinO, i va lucra, chiar partea uqoarA
a liniei, .aceea dela Ploeti la Campina. In ceila10

doui ani urm'atori, el poate fi astfel pus in poziOune a terrninh totul. Cum dar D. Manu i alti
meinbrii din opoziOune, voesc sh voteze opiniunea
D-lui, and nu avem nici studii definitive, nici caet
de insArcinlri, nici concesiunea nu se poate redacth

serios mai inainte de a aveh studii definitive.


Ash dar, Domnilor, i aceste dificulthti prac-

292

tice ce prezinta opiniunea D-lui Manu, sunt, cred,


destul de insemnate spre a va face sa respingeti
aceasta opiniune.

Dar, in fine sa presupunem ca nu se va intamplh nimic din toate acestea, i c linia se construieste si se terrnina la timp.
Ramane atunci chestiunea exploatarei. La
August 1878, cand se va terminh linia, pe seama
cui are sa, fie exploatarea? Pe seama Statului negresit. Aceasta este consecinta logica a sistemului
care propune construirea liniei separata. Apoi eu

am spus D-lui Manu in comitetul delegatilor ca


Statul, nu este Inca preparat a exploath bine pe
seama sa niste linii ferate. Cand e vorba, Domnilor, de chestiuni financiare i economice, va rog
sa nu faceti patriotism, ci s rationam cu totii in
orice materie, conform principiilor care o reguleaza.
Putem face patriotism in alte chestiuni, iar nu in
acelea pur economice uncle se cere numai ratiune rece.

Pentru ca Statul sa exploateze bine o linie, trebue


sa, o puna in conditiuni de productivitate. Dar cea
dintaiu condiOune a unei brine exploatari este de
a aveh un personal competent suficient Apoi nu-1
avem Domnilor; si va trece inca timp mult pana
sa-1 avem. De ce sa ne ascundem acest adevar ?
Repet dar, nu suntem pusi in conditiune de a face
ca aceste linii sa fie productive exploatandu-le noi
ingine.

293

Dar ni se va obiecta ea putem ceda atunci


exploatarea. la o companie. Prea bine. Insa Statul
tot -,rebue sa fie la 1878 in pozitiune de a exploata
el Insusi; caci ce s'ar intampM, daca la August

1878 nu am gasi compania care sa ceara exploatarea liniei? Sau dacra compania care am gasi
ar Lice critica asupra soliditatei liniei, asupra traseului, asupra lucrgrilor de arta, astfel Meat sa
ne pupa' conditiuni pe care nici guvernul, nici
Camera sg, le poata primi? Atunci exploatarea
acestei linii ar trebui negresit sa, ramang tot pe
seama Statului. Apoi prudent este sa ne expunem
la asemenea incertitudini? Pe And alte State mult

mai mari, mult mai avute si mai experimentate


dan atat constructiunea ck i exploatarea liniilor
aceleasi companii, spre a se ferl de pericole si
pierderi necunoscute, si nu voesc sg iea asupra-le
asemenea raspunC,ere, am veni noi sa facem ex-

perimentele ce ele nu mai voesc a face? tine le


State din Germania, D-lor, pot sa exploateze pe
seama lor liniile ferate; caci au si personal si mijloace mai marl deck noi. Dac In Ilelgia Statul
construeste i exploateaza, este pentru a ajunge la
deslegarea unor chestiuni sociale i economice,
adica, de a reduce costul construirei si mai ales al
traficului la cea mai mica cifra; dar Belgia poate
face aceasta. Noi insa nu cred ca am ajuns in
pozitiune, inck sa nu permitem asemenea incer-

294

etri. Ce e mai mult, unele natiuni pot sh aibh si

consideratiuni en totul strategice spre a tine exploatarea unor linii ferate pe seama Statului ; astfel
poate fi G-ermania, Franta; dar noi, D-lor, nu
putem aveh ash consideratiuni, noi, care suntern

numai in defensivl si nu avem ambitiuni de enceriri, noi Stat neutru garantat de P uterile cele
mari, si earl suntem decisi ca aceasth neutralitate
sa o conserv6m in mice ocaziuni, intelegeti bine
ch nu ar fi logic ca s ne ingreunh'm budgetul si
sl ne expunem la pierderi, spre a aveh o exploatare care ne-ar servi, dup5, D. Blaremberg ca sii
fim in pozitiune a atae i noi imperiul Austriei.
Suntem mai rnodesti, D-lor, nu avem ash ambitiuni. (Ilaritate).
Ceeace este pozitiv este ca, despartind eonstructiunea de exploatare, nu numai eh, compromitem terminarea liniei la timp, dar ne expunem
la multe pericole de pierderi i cheltueli neeunoscute. (Aplauze).

Afara de aceasta mai este Inca o dificultate


care s'ar puteh ivi, i as intrebh pe orlon D. Mann
ce ar face cAnd chiar D-sa ar fi la guvern.
S'ar puteh intamplh s6 nu gsim companii
care sa se ofere a luh constructiunea liniei; si tim
ca

phnh acum in minister nu avem nici-o pro-

punere de o asemenea natura. Ce am face atunci?


Ar trebui sh facem in regie aceast6 constructiune,

295
gi

ar trebui s o lucram ash cum sa fie gata la

termenul stipulat in conventiune. Aceasta prevedere ar trebui s o reguleze Adunarea, i s deh


ministerului autorizarea cuvenita; caci, nu uitati
Domnilor, cg. avern un angajament luat catre Statul

vecin, al caruia ministru a declarat chiar in Ca-,


mera din Pesta, i fi fac omagiile mele
ca
crede c, Romania ti va tine cuvantul i va face
onoare angajamentelor sale. Apoi, D-lor, daca am
fi siliti a lucrh aceasta linie in regie, se poate
prea bine intampla sa nu ne ajung suma prevazuta de guvern i acordata de D-v. i atunci
va trebui sh" venim din nou la Camera si s'n," va
cerem fonduri?...
G.

Ferneseu. Dar pierderile companiei ?

D. Illinistru de externe. Voi raspunde D-lui


Vernescu, care improvizeaza in technica ca in toate
celelalte ca, cand guvernul d
i constructiunea
si exploatarea unei companii, toate rizicurile i pericolele sunt pe searna .acelei cornpanii, dupa cum
gi toate beneficiile o privesc tot pe dansa. M.

unese insa pang, la un punct cu opiniunea D-lui


Vernescu in sensul acesta c Statul este totdeauna
si in tot cazul interesat intr'o concesiune; cAci
daca s'ar intampla ea compania sa nu reui sg, caza, atunci se loveste si creditul
easc
Statului. Despre acest adevar ati avut proba cu
coneesiunea Strussberg, ale careia titian, desi nu

296

erau emise In numele Statului, cu toate acestea


interesau pe Stat i discreditarea for adusese o lovire creditului Statului nostru. Toate aceste dificultg,ti, D-lor, de o naturg practich, sunt ash de
reale, Matt nu am cutezat s venim cu un proiect
prin care sh, desph"rtim exploatarea de constructiune.

Dach s'ar fi prezintat vre-o companie care sh ne


cear aceasth linie, fiti siguri c v'am fi prezintat-o.
aceasta pentru un motiv prea simplu: Intai.

pentrue am fi cAstigat timpul, adich nu eram sg,


mai pierdem o lung, sau doug, pentru facerea publicatiunilor necesare; si al doilea pentruch, Camera
vothnd un concesionar, am fi schpat noi;guvernul, de
()rice raspundere, de mice imputari, de orice',critich
foarte patriotich ch am fhcut rhu de a dh concesiunea.
Tata, pentru ce cuvinte guvernul s'a prezentat
inaintea Camerei cu un proiect in care exploatarea

sh, fie unith cu constructiunea. Acest proiect este

lucrat in conditiunile cele mai practice si duph


exemplele cele mai bune. Unui ne obiecteazh el,

de ce nu am venit si cu un concesionar; eh de
ce nu prezenthm propunerile unei companii, pentru
ca sh se stie ce &Lin i ce Nam. Apoi, Domnilor,
credeti D-voastrh c noi nu am fi preferat aceasta?
Negresit ch. da, Domnilor; dach am fi avut vre-o
propunere a cuthruia sau cutareia companii straine,

iar nu alteia care ar fl o companie mai populara.


Dad, n'am putut-o face, Domnilor, este pentru

297

simplul cuvant ca nu ni s'a prezentat nici un


amator! Atunci guvernul a crezut ca. nu poate face
-mai bine deck sa, se prezinte inaintea Camerei cu
tin proiect prin care sa, ceara, concurenta intr'un
mod serios qi leal.
Noi, Domnilor, in materie de finante nu putem
st facem nici patriotism, nici teorii abstracte. Am

venit sa, va cerem un lucru pozitiv si practic; sa


va cerern concurenta libera, i dezinteresatd. Noi
trebue s va, declaram ca, nu putem distinge pe
concurenti clupa nationalitate. Compania care va
oferi conditiunile cele mai avantagioase va fi cea
mai bung, Mi-a parut ram cg, s'a pronuntat aci
in Camera numele unor companii straine i nume

proprii de state, precum este Austria, cu care


ne afigan in cele mai bune relatiuni, i care ne
da probe zilnice cat ne sustine interesele noastre
nationale. Noi unii nu putem sii admitem asemenea distinctiuni. Datoria noastra, din contra, este
sa relevam erorile ce se fac.
imi pare foarte straniu cand aud zicandu-se
ca o ash companie poate fi austriaca, engleza, etc.
Dar, Domnilor compania care ar luh aceasta linie

nu poate sa, fie deck romaneasca; ea prin proiectul nostril se zice pozitiv ca, societatea sa, aibg,
resedinta in Bucuresti, sa, fie supusa legilor tarei,
i sa, nu invoace nici-o protectiune straing,. Prin
urmare, vedeti cii o asemenea companie nu poate

298

sa, fie clecat

a Wei. Ati voit oare si intelegeti

ca capitalurile pot fi straine, sau cei ce constituesc capitalul ? Ins, Doinnilor, putin ne pasa
noua de nationalitatea actionarilor. Capitalurile nu
au patrie nici nationalitate. Asemenea si cei ce
compun capitalul pot aveh orice nationalitate;
aceasta ne este indiferent. Este prea curios de a
vorbi de nationalitate child este vorba de o societate anonima. Capitalurile unor ash societati se
formeaza pretutindeni si de toate nationalitatile.
Nu se tine nici-o seama de nationalitatea celor
ce subscriu capitalurile. Daca D-v.. contrar cu
tot ce se urmeaza in toata lumea, voiti s ineti
seama de nationalitatea capitalurilor si actionarilor,
apoi atunci, cel putin, complectati ideea, ziceti

ca in Romania nu se va face drum de fer de


cand numai atunci cand capitalul trebuincios se
va constitui numai de romani si numai in Romania; si and Romania va asre i ingineri tot
romani spre a exploath aceste drumuri. Da, astfel

i daca voiti a fi si mai patrioti, adaugati c pentru a fi cineva actionar,


yeti fi consecinti;

trebue sa fie si alegator. (Ilaritate, aplauze).


Da, Domnilor, acesta ar fi un sistem economic pe care 1-a avut alte actiuni in timpi feodali, ba chiar c dupa slabirea regirnului feudal,
pe la secolul 13 si 14; dece dar s nu-1 avem
noi acum in secolul al 19? (Ilaritate).

299

Vedeti dar, Domnilor, ca nu este nici un


sens a se sustine ea, compania cutare este germank, franceza, austriacg, oH romAneasca, pe cAta
vreme capitalul fiecarei companii se formeaza pe
toate pietele Europei, i la Paris, i la Londra,

si la Viena, etc.
Aceea ce dar este esential, este ca mice cornpanie care ar lua o linie ferata sa fie sub privigherea noastra, sa fie supus megilOr tarei sa nu
poata invoca niciodata alte legi deck legile romane.

Aceasta trebue sa cerem, aceasta este practic, i


aceasta am prescris noi prin proiectul nostru. De
asemenea principii trebue s ne ocupam, iar nu
de teorii vage ea acelea care zice c trebue sa
despartim constructiunea de exploatare, numai pentru

ea A, scapam exploatarea de a cadea in rnainile


unei companii austriace. Ba Inca unii mai radicali s'au exprimat ash, ca, cum ar fi vorba de
chiar guvernul austriac, care voi sa iea aceasta
concesiune, iar nu companii private.

Dar termerea chiar de o companie privat6


austriach" este ea serioasg,? Nu, Domnilor, aeeasta
nu poate fi serios, caci presupuind e ar fi o
companie austriaca, care an avea aceasta' dorinta,
nu ar avea ca cel ce face cererea s aiba un nume
en terrninatiunea englezeasca sau ruseasca, cum
ati pute, ev ita aceasta ?
Pe de altg parte chiar dupg, sistemul D-lui

300

Manu, se admit ca peste cativa ani se poate dh exploatarea unei companii straine. Dar puteti Dv. legh
camerile si guvernele viitoare ea sa nu deh, daca, ar
vol ele, exploatarea chiar unei companii austriace?
Ash dar, domnilor, vedeti ca temerea Dv. ar

fi o sirnpla naluea. Si acea naluca voiti sa o


faceti ea realitate ? Ash dar vedeti c toate obiectiunile ce s'au facut, nu stint fondate pe realitate
si nu sunt conforme cu natura chestiunei ce se
discuta. Aci, Domnilor, nu poate fi vorba deck
de inconveniente economice, caci inconvenientele

politiee nu exista de fel in aceasta materie. Iar


daca, ca i noi, voiti a adopth concurenta, apoi
trebue s o primiti ash cum cere natura lucrurilor, ash cum trebue O.. fie o serioas'a coneurentg.

Daca voiti a aveh un drum de fer construit la


termen si in bune conditiuni, trebue sa faceti ash
cum sa atingem acest scop. -Jar saerificiul din
partea Statului, prin garantia anuitatei, nu va fi
mare; caci productivitatea acestei linii are sa fie
mare, atat de mare, in cat chiar D. Blaremberg
care la discutiunea jonctiunilor din anul treeut
ziceh c aceasta linie nu va fi productiva, astazi
a afirmat contrariul, ne-a spus ca erede ea linia
are sa fie productiva ...
D. H. Blaremberg. Din contra, afinn qi acum
cum am afirmat i atunci, ca aceasta linie omoara
celelal te.

301

D. Ministru, de externe. i aceast6 productivitate va face c sacrificiile Statului aci s5 fie


uurate.
Astfel, Domnilor, intelegem noi, guvernul,
cestiunea i astfel ar trebul sg, o intelegeti toti
D-voaste6.

Am c'autat asta'zi a vg. expune numai cAteva

idei generale asupra obiectiunilor ce s'au admis.


Mai thrziu vom mai vorbi.
edinta se ridich' la 6 ore, qi cea viitoare se anunta

pe a doua zi, 11 Martie.

V
Monitorul Odcial" No. 72 din 30 Martie 1875.

Din nou concesiunea cAilor ferate Ploiesti-Predeal


Adjud-Ocna
In sedinta Camerei din 12 Martie 1875, Torbeste
din nou B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. Domnilor,

am luat euvhntul ca s relevez asthzi mai multe


inexaetithti si critice nefondate care s'au fcut
proiectului guvernului in edinta de ieri, i s
rhspund asemenea si la oareeari insinuhri malitioase i rhutheiose fhcute de D. lonescu si de
D. Vernescu, mai ales in ceeace priveste intentiunile

aseunse ale guvernului nostrh etind a lucrat ori a

prezintat acest proiect. E de datoria noastrh a


relevh asemenea neexactiati si a sclrobi asernenea
insinuhri. Este un interes general, si de demnitate,
ca Adunarea i taxa s. cunoasch bine valoarea
proiectului prezintat Adunhrei, cat si scopul ce
'i-a propus guvernul s atingh.
Domnilor, atat I). Ionescu, cat si D. Verneseu
an fost siliti, cu ocaziunea acestei discutiuni, s6,

303

recunoasch oarecari verithti fundamentale in urma

raspunsului meu de eri. Domniele lor, au fost


siliti sg recunoaseg eh odath ce tara este angajath
indath, ce statul a incheiat o conventiune, este o
datorie de onoare pentru noi toti ca sh se menting
angajamentul, sh se execute la termenul stipulat
obligatiunea ce s'a luat.

D-lor, au mai recunoscut 0 altg veritate,


el statul, nici intr'un caz, oricare ar fi modul in
care s'ar dh o concesiune, nu poate sh zich cg
este dezinteresat cum ar merge creditul sau interesele financiare ale unei companii care ar aveh
lucrhri de ale sale. D-lor au recunoscut ch, oricare
ar fi modul constituirei capitalului societatei, tot-

deauna Statul este angajat si interesat dach ereditul acelei societgti ar chdeh; prin aceasta chiar
s'ar atinge i creditul Statului.
Iath verithli elementare, dar fundamentale, pe
care insusi D-nii Ionescu

i Vernescu s'au ggsit

datori sh le recunoaseg.
Mai mult cleat atht D-lor, au recunoseut
aceast veritate economich, c capitalul unei
societhti nu poate s aibg nationalitate, chci indata ce este chestiunea de credit fiecare coricesionar
va merge sh-si formeze eapitalul acolo unde ere-

ditul sh'u e mai cunoseut; pnin urmare actiunile


fiind la purthtor, nu poate sh existe nationalitate
in privinth celor ce posedg sau subscriu eapitalul.

304

Mi-a parut bine ca D-lor, care ne-au cornbatut, au recunoscut aceste veritati; ne-a parut bine
mai cu seama and am vazut pe D. lonescu recuno-

sand aceste veritati elementare, pe care altadata


amici de ai D-Iui din Camera nu le recunosteatu
Ma asteptam insa ea D. Ionescu, sa ajunga
.7i la un rezultat practic.
Cand D-lui a repetat
de mai multe ori ca este o chestiune de onoare
ca s mentinem angajamentul luat catre Austria,
ma asteptam ea s ne indice si mipocul spre a
ajunge la acest rezultat; ma asteptam in fine sa
vad pe D. Ionescu, ca a esit din sistemul sau
negativ i ea a adoptat un sistem afirmativ practic
Ma am inselat. Numai aparenta a fost astfel;
realitatea a fost ca D-lui tot se tine de sistemul sau
favorit si obisnuit, adica acela de a negh tot si de
a nu afirmh nimic! i in asta cestiune concluziunea
practica a D-lui Ionescu, fit tot o negaOune, fit tot

de a propune .ca sa lueram ash cum guvernul sa


au poata tine angjamentul sau, parola sa, cum
sa nu-si realizeze obligatiunea stipulata.

D. Vernescu a fost ceva mai diplomat in


aceasta ocaziune. D-lui cum a zis cu mult spirit
D. Bratianu, a fost eclectic, a fost cu toti si
pentru toti. D. Vernescu v'a spus proiectul tip,
nu e rau, l'ai primi si eu, daca guvernul ar
supune concesiunea

a se 6, la ratificarea Adu-

narei, Prin urmare e vorba de a ridich ebestiunea

305

numai la aceasth proportiune, dach adich se va


supune spre ratificare viitoare concesiunea, D-lui

ar primi-o, inhcar c

concurenta se va face pe

baza acestui proiect.


Ash dar bazele acestui proiect nu sunt ash

de rele cum le arath D. Ionescu, de vreme ce


D. Vernescu admite coneurenth a se face cu dansele. Dar D. Vernescu spre a nu mhhni pe nimeni
a fost si pentru opiniunea D-lor Pogor i Moruzi;
ne-a spus eh este bunl s,i ideea de a se da de
acum chiar intreprinderea unui concesionar anume
si eh propunerile cornpaniei engleze nu sunt tocmai rele. In fine D. Vernescu, in mersul su
eclectic a fost i pentru opiniunea D-lui Manu,
care este opus i proiectului nostru i opiniunei
D-lor Pogor i Moruzi, si care desparte construetiunea de exploatare. Dar la care din aceste trei
opiniuni se opreste D. Vernescu ? Aceasta este

greu de stint.
D-sa eclectic formalist, in asth ocaziune a
fost pentru toti si a consolat pe toti, rezervandu-si
la fine atacul i venitul pentru guvern. Ii voiu
rhspunde i pe acest thrim.
S v aduc MA, aminte, Domnilor, ch, eu
mi-am propus a releva mai Intaiu criticele nefondate fcute proiectulni, i apoi a dephrth insinuatiunile rhu voitoare, arhtnd scopul ce ji-a propus
guvernul prin acest proiect.
20006

20

306

Ah dar lhsand la o parte taeticele i concluziunile mai mult sau mai putin eelectice, mai

mult sau mai putin negative ce s'au fhcut, sA


venim la enlace aduse proiectului.
Mai multi oratori au recunoseut ch asemenea

luceari nu se dau prin licitatiune ea alte lucrgri


ordinare. Insemnhtatea lor este prea mare spre a
se confundh cu intreprinderile comune de lucrhri
publice. Natura lor special cere o altfel de concure*. Mai insh ar fi fost sh venim la Adunare
eu o concesiune chiar, cu un nume de concesionar,

duph cum vedem ch mai multi doresc ? Aceasta


e o alth cestiune. Negreit e i noi recunomtem

avantajele ce ar fi de a se voth chiar o concesiune data in urma unor studii fhcute; aceste
avantagii le-am semnalat dela inceput, am fi catigat un timp foarte pretios, i s'ar dephrth mice
bhnuiall gratuitit i orice insinuhri ce le plac a
face unii din opozitiune. Atunci cel putin am fi
imphrthit ritspunderea cu Camera. Irish vh am
arhtat pentruce guvernul a fost in imposibilitate
materialh, de a adopth acest sistem qi a se bucurh
de aceste avant*. V 'am spus c guvernul nu
puteh, atat ca chestiune de principiu, cat qi pentru
a se conformh dorintelor exprim ate de D-nii de-

putat'i in mai multe randuri, ca s v prezinte o


concesiune, fArl mai intaiu de a ti eh propunerile fheute sunt cele mai bune. Dar pentru aceasta

307

trebuia mai intaiu ca guvernul A, fie pus in pozitiune s poata provoch o coneurenta. Guvernul

'big nu a fost pus in pozitiune s provoace concurenta pe niste baze serioase, fara a aveh studii,
fara a aveh lucrarile technice necesarii pentru o
asemenea opera.

ti vine lesne D-lui Verneseu s critice pe


guvern ea nu a publicat, mi a fcut cunoscut de
mai inainte bazele pe care sh' se faca concurenta.
Raspunsul nostru este foarte simplu; aceste baze
nu se puteau publich pentru ca nu existau studiile, i neexistand studiile, lipseau fireste si bazele. Caci guvernul nu puteh s iea, de baze studii
facute de companii private, trebuia sa le faca el
singur, si nu puteh sa le faca decAt dupa ce se
voth creditul de Adunare. Indatg, insa ce adunarea
a votat creditul, D. Ministru Cantacuzino, care
era atunci la lucrarile publice, a si pus In lucrare
a se face studiile, i a trebuit s aduca din strainatate ingineri; exci personalul tecnic id ministe-

rului nu erh de ajuns.


Prin urmare nu puteh guvernul s publice
o concuren0 pan/ ce acele studii nu se terminau,
caci Ii lipseh bazele concurentei. Apoi ai fi dorit
D-voastra ea guvernul s villa a se prezenth cu
o concesiune avand un nume propriu, fr s fi
provoeat o concuren0, fara studii, fara, planuri,
fara sa, stie ee (la i ce ia? Apoi atunci tot D. \Ter-

308

i tot D. Ionescu, erau s vin i sa zich:


cum? F'gra' sh se stie de nimeni, fArg, s faceti
nescu

cunoscut c aveti s dati o eoncesiune, fhr baze


studiate, luati numele celui dinthin venit concesionar i voiti sg-i dati lui concesiunea? Dar,
ati fi criticat atunci pe guvern c d concesiuni
fArg, concurenth, astazi 1 criticati fiindch vh propune concurenta? Uncle vh este logica? (Aplauze).
Dach D-lor au cugetul sineer ea sh pung pe guvern
in poziOune de a executh aceste lucrhri, pentruce
atunci nu ne propune vreun mijloc practic cum sa
ajungem la atingerea unui asernenea scop? Pentruce

nu ne-au ariltat mijloc cum sh facem ea si principiul concurentei sh tie mentinut, si lucrarea sg
se termine la timp?
aci e locul, Domnilor, a vh marturisi et
scopul nostru unic a fost totdeauna sh nu darn o
concesiune de ash importanth IAA o concurenth
serioash. Acest principiu foarte insemnat, guvernul
'11 mentine in toath rigoarea sa. Nu ne este permis

nouh, nu este onest sh facem lucari de intreprinderi de zeeimi de milioane cu voturi de entuziasm. (Aplauze). Nu putem noi s sustinem o
concesiune care nu s'ar dh prin concurs asezat pe
niste baze serioase i ash cum se fee eoncurentele
cele marl, iar nu adjudicatiunile pentru luerari mici.
Am voit i volin ca concurenta sh fie tocmai

ash cum o intelege si D. Vernescu si D. Ionescu,

309

adicA sA se prezinte Ia guvern toate propunerile

oamenilor practici, cu rnai multe sisteme, pe diferite

baze, guvernul le va vedeh, le va exarnina, i va


preferl negresit pe aceea care se va pAreh cea mai
bung, cea mai avantagioasA pentru Stat.
Ce poate fi mai regulat si mai onest deck
aeeasta? (Aplauze).

Noi pang,' acum nici propuneri nu am avut.


S'a prezintat aci in Camera o propunere a unei
companii engleze. Dar ea s'a prezintat in urma
proiectului nostru; si nu puteti admite D-voastra,
ea noi s ne pronuntArn ea guvern asupra ei,
numai in ckeva zile, fgrA sA o fi studiat, frg, sg
o fi cunoscut.
Noi care credem c asernenea lucrAri trebue
sA se facA in urrng de discutiuni bazate pe ealcule

si cunostinte speciale, nu erh permis s VA recomaudlin all/ propunere, de aceia ce ar fi esit cea
mai bung, dupg, concurs. Iata, pentruce v'am adus
proiectul tip. Sunt insa unii care ii gasesc defecte;
care nu se multumesc pe bazele care le-am propus
prin acest proiect tip. Prea bine! Dar arAtati acele
defecte! Criticati! Nu veniti numai a arunch cuvinte vagi

bAnueli malitioase.

Ce vitii ati descoperit, ce critice s'au produs


asupra proiectului guvernului? Nimie serios. Dacg,
s'au propos ceva obiectiuni, au fost ash slabe, inek

cad la eel mai usure 'examen ce li se face. SA le

310

examingm dar, spre a ne dh mai bine seama de


valoarea lor.

Ce viii ne-a arhtat D. Vernescu, D-lui ea


mai sever critic, dar care eritich fhrl a propune
nimic in .loc?
Sh, Pashm la o parte generalithtile care nu se

raporth direct la chestiune. D. Vernescu a afirmat


mai inthiu in mod vag, dar pretentios, c bazele
generale ce se alb, in acest proiect, diferese de
acelea ale planurilor i devizelor fhcute i lucrate
la minister. i asth mare descoperire technich
D. Vernescu ne-a expus-o cu un aer de suits ironic

satisfhcut, andu-si importana unui profund


scrutator, care cunoaste i pe cele scrise si pe cele
nescrise, i pe cele vhzute i pe cele gAndite.

Apoi, dela acest -Waal al faptelor, sare deodath in domeniul cunostintelor i interpretearth
intenOunile guvernului cum a binevoit D-lui,
scruteazh cugethrile, descopere scopurile aseunse,
judec i condarnnh ca un mare judechtor ! Prea

bine! Admit si aceasth sistemh! Ea este proprie


D-lui Vernescu, II prinde. Dar care aunt faptele

pe care le-a adus la 1umin, pentru ca dela ele


sh ajungh s conchizh la acele cugethri ascunse
ce le-a putut aveh guvernul chnd a prezintat acest

proiect? Toate aceste fapte ar consth numai in


aceasta ch, s'ar potrivi oarecare baze technice din
proiect i caetul de inshrcinhri, cu acelea coprinse

311

tn devizurile i planurile flcute. Din aa fapte


s'ar deduce toate acele teribile intentiuni ascunse
descoperite numai prin marea dib/cie a D-lui
Verneseu.

Dar a fi dorit eg, D. Yernescu, tecnie prin


inspiratiune, sg, ne fi explicat mai bine in ce
constg, acele diferente? Dar D-sa studiat-a bine
planurile i devizurile? Fost-a in stare a le studih
singur, sau a erezut ce i-a spus altii? Sg, vl spun
eu cum a putut sl le cunoasel. Clad am prezintat
proiectul, am depus la biurou i studiile, plan urile i devizurile. D-sa clnd erh in sectiune, a cerut

a le examinh. A mers mai departe, a cerut dacl


sg, poate sl le ieh chiar acasl i s le observe
pang a adouazi. Lucrul era cam neregulat, cci
stint 150 deputati, i dacl fiecare ar fi hiat aceste
studii acasg, pentru.'o zi, ar fi trebuit 150 de zile,
numai pentru aceasta. Dar am consimtit, D-lor,
pentrucl voiam ca nici-un pretext sl nu thmAng,
D-lui Vernescu. A tinut dar o zi intreagg, planurile i devizurile la D-lui. Presupun ea, avea
cunotintele necesare spre a examina i mai ales a

critich asemenea lucrtri. Totui ins/ o zi nu-i


putea fi deajuns spre a examinh bine aceste Incrri. Ins e vede c D-sa le-a examinat i prin
intuitiune qi inspiratiune; qi a putut intr'o singuth
zi ssa

cunoascl, nu numai ceeace era coprins in

aceste studii, dar i ceeace era, subinteles.

312

in ce consta aceste descoperiri, din care a


tras atatea concluziuni? Consth in aceasta, eh in
studii se aflh o tifra de numhrul kilometrelor Si
costul kilometric diferith de cea aflata in proiect
Dar aceasta descoperire
01 caetul de insarcinhri.
nu era greu de facut! i dach aci se mrgineste
descoperirile profunde ale D-lui Vernescu, apoi
nu-1 felicit deloc de studiile D-lui matematice si
ingineresti. Aceste tifre sunt scrise in litere mari,

si nu era nevoe de multh batae de cap. Sa' vh


explic prea simplu cauza acestei diferinte.
Inginerii nostrii au fhcut studii, mai multe

studii, si in fine au insemnat pe plan un traseu,


a ca'rui lunginie se urea ca la 89 sau 90 kilometre. Irish acest traseu fiind foarte dificil cle executat, pretul kilometric 1-a insemnat la 506.000 fr.
efectiv, care vine aproape 600.000 lei nominal.
Dar, repet, aceste studii erau numai preparatorii.
D. V ernescu se vede ca nu stia aceasta, si nu a
voit macar s ceara explicatiuni.
Oricum ar fi, aceste studii preparatorii lucrate
de ingineri, s'au supus examenului consiliului technic. In cousiliu, uncle s'a si lucrat proiectul nostru,
s'a ghsit acel traseu de 90 kilometri, silit mult
prin scprtare, reclama si cheltueli man i lucrari
{le arta dificile de executat. i nu era vorba nu-

mai de costul kilometric, trebuia a nu se uith si


,insemnatele cheltueli de intretinere, la care poate

313

da loc o linie dificilh si a ash luerhri de art6; chci


stiti prea bine eh, en cat luerArile de arth sunt
mai difieile pe o linie, pe atht costul de intretinere
este mai insemnat. Ash dar, ce a Pacut consiliul
technic? A chibzuit de vreme ce aceste studii sunt
numai provizorii, iar nu definitive, de vreme ce
traseul definitiv are sh se fach mai thrziu, este
bine a se lsh o mai mare latitudine pentru chnd
se va face acest traseu definitiv.
Atunci, in adevhr, se va puteh vedeh daeh
este mai bine a se adopth, de exemplu, viaducte
de o inAltime de peste 40 de metri si de o lungime

de 2-300 de metri, sau ch este mai bine a se


pune linia a.sA cum viaductele sh fie mai putin
multe. Atunci se va vedeh dach este mai avantagios
ea linia sh fie mai scurt i s meargh d'alungul
vAei in albia Prahovei, ash cum sh fie amenintath

de a fi mai multe luni acoperith de zhpezi, si ea


find ceva mai lunga s'ar urch pe coasta i s'ar
evith alte inconveniente.
Tot aceste chestiuni trebuiau phstrate chnd
aveh a se face liniile definitive. i iath dar pentru
ce inginerii nostril' au pus in proiect lungimea
liniei de 95 kilometri, care sh costa kilometrul

480.000 fr., iar nu 506.000 franci.


Cu aceasta nimic nu se prejudich. Traseul
acesta este numai provizoriu. Traseul definitiv
se va adopth numai atunci chnd ne vom lucre-

314

dinth cu totii

pe deplin c

localitatea aleasa,'
este cea mai avantagiosg. Atunci numai se va vedea,
i

dacg. este bine a adopth tifra de 90 ori 95 kilometri.

Mild am zis c traseul definitiv al acestei


linii nu trebue fixat deck dup a. studii definitive,
am repetat c6 trebue s facem acum greeala ce
ce am fAcut in trecut, i crt trebue s profitAm de
experienta trecutului. Aceste cuvinte D. Ionescu
le-a interpelat In felul sAu, adic5, cu totul altfel
de cum le-am zis, sustinand c aceast6 concesiune
este o imitatiune dup a lui Strussberg.
Nu, D-lor, tocmai fiindcg acea concesiune a
lui Strussberg a fost de toti criticata, tocmai fiindca,
atunci s'a fficut greeala a se insemnh traseul dela
Piteti la VArciorova prea scurt i fa,r1 studii de-

finitive, ah incat sa existe astki inconvenientele


dealului dela Poroiana, am zis ca, nu trebue nfl
repet'am i noi astki aceai greea16.
Iat dar cauza acestei diferenti teribile de care
ne-a vorbit D. Vernescu el a descoperit-o D-lui
in studiile ce a fAcut! Aceasta, diferent6 imens6 se
reduce la cateva kilomete l'asate nedeterminate de
oamenii tecnici, pentru ca sa, se fixeze apoi in urmA
de studii definitive. i nu uitati e diferenta aceasta

in kilometre, atrage dupl sine i o alt'a diferent6


mai lesne de apreciat, aceea c, pe cand un kilometru dupA planul primitiv costa% 506.000 franci,

313

dupg sistemul proiectului costa maximum numai


480.000 franci. Aceasta diferenta creaza in favoarea

Statului un avantagiu de cateva milioane.


Mi se pare ca un asemenea avantagiu merita
a ne preocuph.
Cum dar din un asemenea fapt I). Vernescu

a putut sa aiba cutezanta s zica, cu aerul D-sale


misterios i pretentios ca din toate acestea D-lui
vede o idee, i ca aceasta idee nu poate fi alta
cleat aceea ca' guvernul a avut deja un concesionar

in vedere; i astfel, tot cu un aer misterios D-lui


se pune a interpreth intentiunile guvernului, qi prin
deductiuni, sub forma numai a ipotezelor, D-lui pune
pe toti in suspiciune i conchide e avem un concesionar ascuns. i nu numai guvernul este pus
sub suspectare, ci i aceea cari au elaborat proiectul, ci i comitetul delegatilor care I-a primit.
Poate fi serioasa aceasta asertiune glumeata ? Iar

bine, ca nu numai guvernul, ci

onsiliul tecnic,

deputati, cari au lucrat la acest


proiect in sectiuni, nu all gratie inaintea D-lui
Vernescu. Mare om trebue sa fie D. Vernescu,
care critica pe toti, macar c D-lui nu a fault
si toti ceilalti

nimic in viata! ce e mai comod decat critica ? Dar


sa' ne permita, macar a-1 intrebh din ce alte fapte
afar/ de numarul kilometrelor, ai descoperit D-ta,
ca atilt consiliul tecnic, cat i guvernul, cat si comitetul delegatilor, au fost in intelegere cu 0 coin-

316

panie straina al careia nume nu voirn s6-1 aratam?


Admitem aceasta banuiala, aceasta denuntare
D-lui Vernescu, acest nou profet qi critic universal, care vede toate

6i

tie toate. Dar pe ce

fapte se bazedza ea?

Pe ce alte fapte ne raspunde minunatul D.


Vernescu, acest critic universal al tuturor oamenilor nostrii politici ? Apoi pe acest fapt ca in
proiectul de lege al D-voastra, cereti ca acei care
vor veni la concurenta s fi lucrat cel putin 50
kilornetri. i aceasta ar probh c noi am aveh o
companie ascunsa? Dar naiv denuntator, oare nu
stii ca dela inceput am spus c cerem dela. concuren0 s intruneasca doua, conditiuni: seriozitatea
si aptitudinea. Fara aceste doua condit'iuni o companic nu poate terminA linia dela Predeal. D. Ionescu a spus Insui c linia dela AdjudOcna mai
poate sa astepte; caci este o linie interioara, numai,
dar linia dela Predeal trebue sa se termine la termenul stipulat, pentruca noi desi natiune mica,
t'inern mult la onoarea angajamentelor noastre.
Pentru ca s terminam dar o ash linie dificila la
termen, trebuia sa nu avem aface nici cu sarnsarii
nici cu ucenici in drurnul de fer. Trebuia sa avem
aface cu oarneni experimentati, cu oameni competinti In materie, cu o companie avAnd un credit mare

spre a putea lucra cu vigoare si a terminh, intr'un


termen atat de scurt. Daca nu am gasit asemenea

317

intreprinzAtori, atunci negresit c linia nu ar fi gata

la timp; i iath de ce cerusem o conditiune de aptitudine. Cu toate acestea acest articol s'a modificat de comitetul de1ega4i1or in i*legere en mine;
i

modificarea s'a fhcut ash ca acelas scop sh se

atingh.

S'a observat, in adevhr e numai este nevoe a


se cere condiOunea de a fi luerat 50 de kilometre
cki, clach se cere cond4iunea de credit, este destul.
Asa se poate ea eei cu care am tracth sh fie numai
o companie de financiari, si care, duph ee ar dobandi concesiunea, s'ar pune ei a ghsi construetorii
can s aibh aptitudinea euvenith. Ash incht desi

compania nu ar aveh la inceput aptitudinea sau


specialitatea, ea ar chplth, mai tarziu asth calitate.
Aceasth observatiune, phrandu-mi-se dreapth, am
admis-o si am primit sh se modifice articolul i
in sensul acesta, ca s cearh' numai ea concurentii
s aibh un credit in raport cu mhrimea intreprinderii. Cu modul acesta avem toath probabilitatea
eg companiile ce s'ar prezenth la coneureath vor
fi serioase, i nu ne-ar expune la eventualitatea

unei nereusite. Cum dar D. Vernescu se expune


a acuzh fhrh motiv, ar a. macar s tie ea, acel articol a fost modifieat in Nelegere cu guvernul ?
Dar D. Vernescu, dibaciu maestru, a mai glisit
un alt articol, un al doilea i ultim fapt prin care

Drlui a conchis ca sh ne presupue intentiunea ea'

318

noi am aveh un concesionar gata pe sub ascuns.


Acest fapt ar fi coprins in art. 53 din caietul de
insdrcindri. Acest articol D. Vernescu 1-a interpretat
ad Neat sd, ne probeze c'At este de novice in ma-

terie de asernenea naturd. Aceastd naivitate noi


i-o cunoaqtem; dar nu credem Ins s o posede
pand in punctul acesta. D. Vernescu, care criticd
toate, a fost i D-lui in pozitiune a 'herd odatd
cand a fost doud sau trei luni, imi pare, la minister. 0! Atunci D-lui, i cu ai D-lui, s'au distins
foarte mult; a lucrat ak intr'o chestiune financiard foarte mernorabild, incat se poate numi o mare
naivitate fin,anciard, care va rdm'aneh proverbiald.
D. Verneseu, care criticd toate, este bine a-0 aduce
aminte i de faptele D-sale, petrecute in putinele

i rarele ocaziuni ce a avut de viat practied


publicd.

D-nul Vernescu, spre a ne acuzh, invoacd con-

tra noastrd art. 53 din caetul de insdrcindri, care


este foarte simplu i inofensiv. Acest articol ziceh
cii: in caz de neintelegere pentru exploatarea liniei Predeal-Ploefti (fi Adjud-Ocna), cu o companie vecincl, art. 37, 42 fi 39 de mai sus, se vor
puteet moclificet cu autorizarea ministerului lucret-

rilor publice, in scop de a se asigura, un serviciu


mai regulat i o exploatatiune mai economice .
Din acest articol, foarte simplu conchide profundul D. Vernescu c noi am aveh cugetdri as-

319

cunse de a voi s'd dgm exploatarea unei companii

vecine pe care am avea-o de acum ggsitg. Mai


intgiu D-lui se insalg cAnd crede eg ar existh vre-un

mijloc ea sg nu aibg aface cu o societate vecing,


cgei linia dela Predeal sau Adjud, fiind in leggturl cu vecina sa dela Roman la Yarciorova, cum
voeste D-lui ca companiile lor sg nu ailag relatiuni
intre dgnsele ? i aceste relatiuni nu pot fi altele
deck acelea de un serviciu mai regulat i o exploatare mai economica, dupg cum zice finele art.

53. Ing D. Vernescu a avut marea prudentg de


nu a citit finitul articolului; i aceasta a fgcut-o
eu intentiune, pentru ea sg nu se vadg scopul
acestei dispozitiuni, pentru ca sa poat6 astfel formulg mai cornod aeuzatiunile sale.
Acest articol, D-lor, s'a redactat mai mult
pentru linia dela Adjud-Ocna; pentru acolo mai
ales s'a prevgzut cestiunea exploatgrei; cdci stiti
c este foarte costisitor, dac nu imposibil, ca o
linie atat de scurt s aibg o exploatare specialg.
Este ehiar foarte greu ea o companie strA,ing, sa,
meriting pentru sine aceastg exploatare; va eguth
a o cedg unei alte companii; si cgrei alte companii
ar putea-o cedg deck companiei liniei vecine.
in asetnenea caz ce zice legea ? Zice cl se
va stabili o intelegere cu compania vecing in ceeace

priveste servieiul si exploatarea liniei, cum regu-

320

larea orelor, oprirea in statiuni, circularea vagoanelor. etc.


Dar D. Vernescu, care tie sh aeuze, ba s i
bhnuiasch, nu tie ceva, nu stie c articolul ce
invoach nici ch mai existh astzi.

In adevhr, D-lor, in comitetul delegatilor eu


am primit a se sterge acest articol din caetul de
inshrcinhri, si iath, acum ca i acest cal de btae
al D-lui Vernescu dispare. i am primit a se
sterge acest articol pentru euvntul di am primit
ea i exploatarea liniei sh nu se poath cedh la alth
companie frh autorizarea Camerilor. Apoi atunci
regularea serviciului i modul exploathrei mai eco-

nomic se puteh face chiar prin legea care acordh


cesiunea.

In sistemul proiectului nostru aceast cesiune


se puteh face numai cu autorizarea guvernului, gi

iath pentru ce in art. 53 se zice eh tot guvernul


sh autorizeze i modifichrile aduse in serviciu.
COnd lust autorizarea se dedeh prin Camere,
tot ele regulau i dispozitiunile relative la serviciu.

Prin urmare, art. 53 nu mai aveh nici-un euvnt


de a fi, i iath, pentru ce am consimtit a se
sterge.

Ash dar, vedeti eh D. Vernesseu a avut marele avantagiu a lupth in contra unui inamic imaginar. Dar atunci ii intreb inch odath, ce defecte
prezinth in sine acest proiect? Ce vitiuri grave

321

are Meat s

justifice suspiciunile D-sale. Cum


D. Vernesc a, care acuza, nu stie macar ca nici

ca mai exista articolele, pe care i bazeaza Men-rninarile sale gratuite?


Si de eine 'am fi avut ternere s ne ascundein
daca altele ar fi fost opiniunile noastre ? De
D. Vernescu?... Dar guvernul acesta, D-lor, v'a
dat probe prin faptele sale, ca este de bung
credin
i ca are curajul opiniunilor sale.
Eu, in particular, am putut asemenea proba
ca nu sunt dintre acei care Ii ascund opiniunile.
Tine minte D. Vernescu, cand acum doi ani D-lui
Ii facea o parada de popularitate, combatand solutiunea drumului de fier Strussberg, eu, ca deputat din majoritate, 1-am combatut cu putere si
am sustinut propunerea facuta de guvern, i ma
felicit si acum ca opiniunea a triumfat atunci.

acum ar crede D. Vernescu ca m'aqi


teme, de D-lui poate de a sustine pe fata vre-o
companie, cAnd in realitate guvernul ar fi avut-o?

Dar sa nu judece pe toti dupa D-lui.


Zice D. Ioneseu ca noi nu .am facut alta cleat
sa copiem concesiunea lui Strussberg. Dar aceasta,
Domnilor, nu este exact. Daca negresit sunt oarecari
asernanari intre ambele concesiuni, sunt i`nsa si
mari deosebiri. Guvernul s'a silit sa evite mai ales
toate clauzele i lipsurile care ne expun la incer-

titudine, la raspundere; si am prevazut tot ce era


200013

21

322

necesar pentru soliditatea liniei i terminarea lucra,-

rilor la timp. Da, am copiat in parte aceast concesiune; ing, am copiat-o dupa, concesiunile cele

mai bune din Europa; am avut in vedere concesiunea Strussberg, ins spre a .lepda, si a ne
feri de prtile ei cele rele.
Dar cu ce non, cu ce idee, cu ce propunere
venit-ati i D-voastea, din opozitiune, spre a indrepth spre a perfectionh proiectul nostru ? Cu
nimic.

V'a venit D. Vernescu cu o idee, ne-a

spus c5, in proiectul nostru este o dispozitiune in


privinta constituirei capitalului, care nu este destul
de clara, pentruca nu rezulta dinteinsa, intr'un
mod evident ca eheltuelile de exploatare sunt in
sarcina concesionarului. A d s 'mi permiteti Domnilor, a v`a spune c aceasta idee a D-lui Ver-

nescu 'mi d

mie dreptul a banui pe D-lui,


dupa cum si D-lui 'si-a insusit dreptul a ne banui
pe noi, si de aceea zic c aceastA, idee 'mi probeazA c`a D-lui ar vol sa modifice proiectul ash
cum sa nu devina practicabil, ar voi adica, ea
i

concesiunea tip s6 se voteze in conditiuni ash CUM


sa nu se poata gasI concurenti. Caci, Domnilor

D. Vernescu are aerul de a ne propune ea noi sh


afisAm in Europa un proiect care sa discrediteze
intreprinderea, declarAnd de mai 'nainte ch. ea poate
fi ash de rea cum nici cheltuelile de exploatare

323

sa. nu poata acoperi. Cine atunci ar mai concurh


pentru ash linie ?
Apoi D. Vernescu qtie bine ca acest pericol
nu exista,, de oarece linia va fi din cele mai productive. De ce atunci critica redactiunea generala
cum am facut-o noi, si voeste a discredith Intreprinderea ?

A mai criticat D-lui, ca de ce lucrarile de

arta nu se zice a

fi

pentru doua cai. Nu am

inteles de loc ce este aceasta, idee mare economica a

D-Iui Vernescu. Modificarea propusa de D-lui ar


fi lesne; caci putin ii pasa concesionarului daca
noi von' cere ea luerarile de arta, sa, fie facute
pentru doua cai; nu avem cleat sa-i platim aceste
lucrari.

Insa, Domnilor, stip ce costa aceasta idee a


D-lui Vernescu? Costa venitul a mai multor milioane, care ar sth inchise dupa mum pentru doua
cai ; cu toate ca a doua cale nu se va pune in circulgiune deck dupa un timp indelungat, dupa 20
san 30 ori 40 de ani. Apoi scump am plati asemenea fantezii. A10 dar guvernul bine a facut ca
n'a supus pe Stat la o cheltuiala, care nu are sa-i
deh un profit deck dupa, un timp atat de indelungat. Tar neexistenta acelei de adoua cale nu
impiedica nicidecum ca lucrarea de arta pentru o
singura cale sa fie in cele mai bune conditiuni.
Caci, child necesitatea

se va sim0 de o adoua

324

cale, nn are decht sh se adaoge la acea existenth.


Ca lea inthia se va construi in aceea0 soliditate,
aibh sau nu Mug/ &Ansa o adoua cale.

Nu am inteles iarh0 pe D. Vernescu unde


a voit s ajungh chnd ne-a vorbit de procesul verbal
incheiat de comisiunea mixth pentru a determinh
locul ghrei dela Predeal, qi chnd cu un aer triumfhtor, apuchnd pe raportor, D. G. Briitianu, '1
desfideh ch. nu a vazut acel proces-verbal. 5i pentru ce erh sh '1 vazh, ? Ce are a face acel act cu
proiectul pentru a se construi linia de jonctiune ?
Dach, D. Vernescu, marele controlor a celor vhzute
i nevhzute, voih s cunoasch i acest proces-verbal,
deja ratificat de guvern, nu aveh decht sh-1 cearh;
i i 1-a
sh,

i dat. i dad, D. raportor nu ar fi tiut

'i dea mai multe amhnunte D. Vernescu nu aveh

decht a se adresa la ministru, care erh singur in


pozitiune a 'i spune orice voia s afle, qi intre
altele i-ar fi spus c gara dela Predeal este internaiona.l i mezath pe teritorul nostru; c in procesul-verbal sunt prevhzute dimensiunile acestei
ghri, i toate inchperile ce are ea sh coprindh, aa
incht s poath corespunde la trebuirrcele serviciului
ambelor Staturi. I-ai fi mai spus c proiectul
nostru de comisiune i caetul de inshrcinhri in
privinta acestei ghri 0 a lucrgrilor dela Predeal
este in absolut acord cu procesul-verbal incheiat
intre guvernul nostru qi acela al Austro-lYngariei.

325

Ar fi fost oare multumit D. V ernescu, cu aceste


exp1ic6ri? Nu tiu. Eu Ins i-a fi mai spus cl
aceasta, garg dela Predeal este numai proprietatea
Statului nostru, i c6 Austria va ocuph partea
sa intr'insa numai ea locatar.
Ce mai rAmne dar si cu aceasth obiectiune
a D-lui Vernescu si provoc6rile adresate raportorului nostru? Ceeace r6mAne, D-lor, din aceast6
obiectiune i din toate celelalte fAcute de D. Vernescu si Ioneseu, este cg D-lor nu au putut cornbate proiectul nostru; D-lor au fcut numai critice
abstracte i malitioase; au fcut adic6, acte politice
nimic mai mult.
D. Vernescu mai absolut i pretentios, si-a
expus i b/nuelile sale c, am fi in intelegere cu
nu stim ce companii str6ine; i fti,r6 multa, je*
ne-a pus pe WO sub legea suspectilor. i dupa
toate acestea a conchis, la ce? A conchis C ar
voth cu toate acestea si proiectul nostru, dacg am
supune, In urma unei concurente bazat6 pe acest
proiect si caetul de ins-areingri, concesiunea ce am
preferi la ratificarea Carnerei; adic6, in alte cu-

vinte, cum zice proverbul francez: dracul nu erh


aa de negru preeurn ni-1 aeat6. Cci, dae6 D-lui
ar aprobh o coneesiune ce ar fi dath, pe bazele
proiectului nostru, apoi acest proiect nu este ash
rihi cum ni 1-a aralat.
Am voit numai s relevez aceast6 contradic-

326

tiune intre premisele i concluziunile D-sale. Apoi


tot eclecticul D. Vernescu a conchis c voteazg, si
opiniunea D-lui Manu si aceea a D-lui Pogor.

Cat pentru D. Ionescu ce s 11 mai spun ?


D-sa a fost si mai putin avut in argumente deck
D. Vernescu. D-sa, afar 5. de eateva trsuri de spirit,
cateodatk, nemerite, mai adesea silite i grqoase,
caci erau prea repetate, i rautacioase contra D-lui

Bratianu, afara, zic de aceste trsuri de spirit, nu


stiu cum a criticat proiectul guvernului!
Toata mAnia D-lui s'a vArsat mai mult asupra
D-lui raportor; i aci imi permit a-i raspunde un
cuvant; cAci a amestecat numele meu cu .al D-lui
Bratianu. Daca mania D-lui Ionescu contra D-lui
G. Bratianu este ash de aprinsk, aceasta nu provine din cauza raportulai ti proiectului nostril, ci
pentrucA D. Bratianu a avut in adevkr puterea de
suflet a unui om adevarat liber si independent, de
a se ridich peste prejudiVile ordinare si a rupe cu
spiritul de click. Iatk marea crimg care i se im-

puta, eg dela tribuna a sustinut cu putere opiniunile sale, ideile sale, si acelea ale comitetului
delegatilor al cgruia reprezentant este. ( Aplauze).

Dar afar/ de aceste critice si glume, adesea fra


gust, ce argumente a produs D. Ionescu contra
proiectului nostru ? Nici unul. A repetit numai pe
D. Vernescu, care a fost aci de un sistem eclectic,

si a sfa,rit apoi de a se uni cu opiniunea D-lui

327

Mann, adica, de a se desparti, construetiunea de


exploatare! Nimic dar nou. A repetat numai cel
putin de zece, cinci-spre-zece oil c guvernul trebue

sa fie pus in pozitiune sa-si tina angajarnentul


contractat; eaci aci este onoarea chiar a natiunei
in joc; i ca trebue s executam conventiunea dejh
incheiata. Concluziunea ar fi trebuit dar sa fie a
ne pune in pozitiune s ajungem la implinimt
acelui scop. Dar D. Ionescu, s'a marginit a ne
spune ea este pentru opiniunea D-lui Mann. Rhspuns-a insa un singur cuvant la cele ce am obiectat
en contra sistemului D-Iui Mann ? Niciun euvant.
Eu, Domnilor, dejh obiectasem c, daca se va
desparti constructiunea de exploatare, pot rezulth
mai multe inconveniente practice. Cel mai mare ar

fi acesta ch, din lipsa studiilor definitive, nu am


ti ce dam a se construi; cacti studiile ce avem,
sunt numai un ante-proieet, sunt provizorii. i daca
va fi sa asteptam studiile definitive, atunci am

amanh Ora la 1 Ianuarie 1876 facerea coneurentei; i atunei am pierde vara, am pierde cam-

pania anului acesta 1875. Ar trebui sa" ne dati i


un credit eel putin de 300.000 lei pentru facerea
acestor studii definitive, D. Ionescu nu a raspuns
nimic la aceste obiectiuni practice; si nimeni nu
mi-a raspuns nimic. Cu toate acestea obieetiunile
mele sunt esentiale, eaci prin studiile definitive se
pot schimbh insemnate parti de luerari, si eostul

328

lor poate fi transformat astfel in mai mult ori in


mai putin.
Cum D. Ionescu, care necontenit afirmg, cg
voeste sg, ajungem la scop, adic Ia executarea
conventiunei internationale, ne Inv* sg, adopam
un mijloc care ne desparte de acest scop, apoi logic
este aceasta ?

D. Ionescu ne-a citat i numele propriu al


unui autor, al D-lui Jacqmin, spre a prob cg, este
bine a se desparti constructiunea de exploatare.
Insg, s'a ferit de a eit si vorbele acelui autor, si
bine a fcut; cxci acele vorbe sunt tocmai in contra D-lui.
D. Brg,tianu en v'a citat un autor recunoscut
ca foarte competinte, care nu gusta sistemul de a
se separa, constructiunea de exploatare. Si D. Bra"-

tianu cu foarte drept cuvant, v'a probat cg, construirea de cg,tre Stat, adicg separarea constructiunei
de exploatare, presupune cg, Statul Ii rezervg, ex-

ploatarea. Uci, dacg, la termen Statul nu ggseste,


cum ar dori, exploatatorii, el este pus in pozitiune
de a exploata, singur. Ei bine, acest stistern este
astgzi abandonat de marea majoritate a Staturilor
europene.

Pentru a vg, probh aceasta, eu vg, aduc ca


autoritate foarte mare tocmai autorul citat de

D. Ionescu, tocrnai pe D. Jacqmin, ale c6ruia cuvinte le voiu cith aci.

329

Iatg D-lor, ce -zice D. Jacqmin 'In opera sa


asupra exploatatiunei drumurilor de fier (pag. 32),
vorbind despre sistemul Belgiei, unde drumurile
de fier se construesc i se exploateazg de Stat :
Dupd ce
construit liniile cele mai im-

portante, Statul belgian s'a oprit fi a alergat

pi

el la sistemul concesiunilor pentru terminarea refelei sale".

Acestea ni le spune D. Jacqmin la 1868 ; i


ne afirmg cg insgi Belgiei nu-i mai convine sisternul ce ni se recomandg astzi noug de D. Manu.
Ia s vedem ce ne spune acum I). Jacqmin,
de unele State ale Germaniei, care adoptaserg acelm
sistem :

Statele Germaniei au urrnat exemplul Belgiei; dor dupa ce au construit un oarecare numar de linii cu cheltuelile lor, cele mai mari Staturi au increclintat companiilor executarea a tot
ce mai rtimtisese sd se faca, :instraineind chiar
liinile defa construite".

Italia a urmat acelaf exemplu".


apoi autorul nostru conchide astfel :

Se poate dar zice ca' exploatarea prin Stat


se imputineaza din zi in zi i acest singur fapt
este un argument in contra ei".
A dar, vedeti Domnilor, cg, unul din cei
mai mari autori, din cei mai competinti in chestiuni de drumuri de fer, ne declarg cg, in urma

330

experientei Mena' de cele mai insemnate ri, ele


au inceput s renunte la constructiune i exploatare prin Stat. Tar D. Manu i D. Ionescu sustin
contrariul; D-lor ne povatuesc ca s facem noi Romanii de pe marginea Dunarii, o noua experienta
si sit facern altfel de cum fac astazi mai toate Statele Europei. Si cu ce ocaziune s facem aceasth
experienta ? Toemai cu o linie internationala, pentru

care avem angajamentul de a o da gata la un timp


determinat !

Ce rezulta dar din toate acestea ? Rezult ca


proiectul ce am prezentat este facut ah cum trebuih sa-1 fach un guvern contiincios i onest, fara
alte idei sau vederi preconcepute, decat acelea ale
tiintei, ale practicei europene, qi ale unui sal) po-

zitiv de a terminh linia la timp. Noi nu puteam


decat s

adoptam principiul concurentei, fiindca

coneurenta este garantia cea mai sigura spre a


puteh aveh o companie serioasa, care sa termine
luerarea la timpul cuvenit qi cu cele mai bune
avantagii. Prin legea noastra nu am putut face
deosebiri de nationalitate ale companiilor admise
la concurs; fiindch asemenea deosebiri nu se fac,
fiindca ele ar fi i absurde i necuviincioase. Insu0 D. Ionescu a fost silit sa recunoasca acest

adevar; insu0 D-lui a trebuit

sa,

admita ca in

adevar constituirea unui capital nu poate aveh patrie i nationalitate; 11 felicitez pentru aceasta; caci,

331

recunoscand acest principiu, D-lui a fcut un mare


progres cu ideile ce aveh. Cu toate acestea nu Ilitati c tot prin proiectul de lege guvernul
rezervat dreptul de alegere, chiar atunci chnd in tre
companiile concurente ar fi vorba de o diferent6

de avant* mai mult sau mai putin maH. Ing


principiul fundamental este principiul concurentei;
acest principiu 1-am mentinut 1i-1 mentinem. Proiectul nostru cuprinde numai bazele pe care are s6
se facl concurenta.

Se poate prea bine ca acest proiect g prezinte oarecare lacune i imperfectiuni; dar, dacg
1-am adus inaintea D-voastrg, este tocmai spre a-1
complecth si perfectionh.
In contra lug presupunerilor gratuite ce face

D. Vernescu contra noastrA nu avem deck g intoarcem aceiasi arml contra D-sale: presupunere
pentru presupunere. Vom presupune si noi c aceia

la care in realitate tinde D-lui cu amicii D-sale,


este tocmai de a paralizh actiunea, de a face imposibilg construirea liniei. Aceasta o vor D-lor.
(Aplauze).

Guvernul Irish, care voeste realizarea acestei


linii, a avut de datorie a relevh toate nefondatele
aparentele argumente ce s'au acut contra pro-

iectului gu; a tinut a vg explich bine care a fost


natura proiectului ce ne-a prezentat i ce scop

a voit g ating6.

332

Scopul a fost realizarea liniei ; mijlocul a


ajunge la scop a fost concurenta; numai prin concure* putem sperh a g`asi o companie solid& 0
serioas6, care sA, execute obligatiunea sa, aqh, incAt

linia sg, fie terminath, la timp. Cu modul acesta


numai, natiunea 1i va puteh tine parola ce a dat;
i va realizh totdeodath, una din cele mai mari
trnbung,t6tiri care are s'-a, facl a crqte productivitatea intregei sale retele ferate. (Aplauze).

VI
Monitornl Oficial" No. 129 din 15/27 Iunie 1875.

Adresa de raspuns la mesagiul tronului


In sedintele Camerei din 3, 4 si 5 In* se dis-

cutA proiectul de Aspuns la mesagiul Tronului. La 5


Iunie ia cuvAntul B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de Externe. D-lor de-

putati, dupa cum ati vazut din discutiunile ce


s'au urmat cu ocaziunea acestei adrese la Tron,
du pa cum ati vazut din limbagiul opozitiunei
din Camera, precum si din actele subscrise de
dansa i publicate afara din Camera', aceasta
opozitiune pozeaza asthzi ca cum ar veni cu un
nou drapel, pe care ar fi inscrise principii noi,

si ea cum ar forma, un nou partid. Ca purthnd


un nou drapel, ca formand un nou partid, opozitiunea vine a combate nu numai ministerul, ei
i Camera i intreg sistemul de asthzi. Aceasta,
D. Kogalniceanu a spus-o si mai clan Aa, dar
vedeti ca importanta chestiunei este destul de in-

334

semnath. Opozitiunea vorbind in numele unor prin-

cipii, sub un nou drapel, cauth sh-si deh o important/ mai mare, 0 voete a ne dovedi eh membrii shi sunt aphrtorii 1ega1ithei, ch D-lor sunt
restauratorii sistemului constitutional, care ar fi
dhramat, ch, D-lor vor sh readuch garantiile constitutionale, care ar fi sdruncinate, ea si respectul
liberthtei, si mai ales libertatea in alegeri. Domnilor,

cand piste persoane ea acelea earl au subscris un


fel de manifest publicat afarh din Camerh, cand

tot D-lor au vorbit in aceasth Adunare, atribuindu-0 niste ash putin modeste pretentiuni i o
ash Impov/r/toare misiune, este, ni se pare, de
datoria noastrh, ca guvern, de datoria partidului
conservator, din care am onoare de a face parte
si eu, ca sa, arhthm dach adevhr spun D-lor, si
ca s expunem tarei adevArata stare de lucruri,
ash cum este. Mh. voiu sill a fi cat se poate mai
seurt si mai concis.
Cea intaiu intrebare este aceasta: este oare
adevhrat c pe drapelul, pe care 1-a ridicat D. M.
lepureanu, D. Ioan Brhtianu, D. Candiano, se aflh
niste principii inscrise? Este adevhrat ch D-lor
uniti irnpreung, formeazh un nou partid? i oare
acest nou partid ii propune el misiunea d'a schph
tara din vreo prhpastie in care s'ar aflh aruncath?
Adevhrat este eh acesti Domni yin sh ne deh garantii constitutionale, care nu ar fi mai existand?

335

Sig examingm, Domnilor, faptele si lucrurile


i veti puteh vedeh lesne veritatea; vg yeti convinge c lucrurile nu stint ash cum le arata D-lor;
ch adicg, nici de principii nu este vorba, nici de un
nou partid nu e vorba, nici lipsg de garantie constitutionala nu exista. yeti vedeh, Domnilor ca
este vorba cu totul de altceva; i cg, tocmai D-lor
sunt aceia cari ar fi capabili sg, arunce taxa in

adevarata prapastie, de unde nu stiu cum ar mai


putea-o scoate!

Domnilor, A, mai repetam c imputarile i


acuzarile care se produc de opozitiune, se fac, nu
guvernulti, ci intregului partid conservator, acelui
partid care guverneaza de vreo cinci ani. Aceste
acuzari sunt foarte grave, si gravitatea lor este
atht de mare, incht rn intreb: child cineva enteaz a formulh contra cuiva niste acuzatiuni atat
de grave, si Inca cu atata vehementg cum a facia
D. Vernescu, oare nu au ele un scop care nu este
cel marturisit? Acuzarile sunt in adevilr din cele
mai grave. Ati vgzut pe fiecare orator din opozitiune cum s'a exprimat: ca nu mai existg, legalitate, ca regimul constitutional este desfiintat, ea
garantiile constitutionale stint slabite, etc. D. Iepu-

reanu ne declara ca-si propune a readuce acele


garantii constitutionale cgzute, ca voeste a face
sa se restabileascg legalitatea. D. Kogglniceanu
adaose c voeste sincera aplicare a legilor. Child

336

dar cineva, aproposito de un raspuns la mesagiul


Tronului care trateaza despre faptele ministrilor,
si cu ocaziunea caruia opozitiunea trebue A, de-

nunte numai fapte care ar constitui din partea


guvernului calcari de lege, vede pe opozitiune c'a'

formukaza niste acuzatiuni de o ordine cu totul


vaga i generala, si nu asupra guvernului, ci in
contra unei intregi stari de lucruri, ci in contra
chiar a Constitutiunei, este in drept a se intreba
daca aceasta actiune extraparlamentara nu ascunde ceva nemarturisit. i, in toate cazurile, este
de o datorie imperioasa a acelor ee produc ash
acuzatiuni, de a arath faptele cari i-au fcut sg,
conchida astfel. Starea

in care arata D-lor ca

s'ar afla tara este atat de teribila, incat cei ce nu


traese intransa, 'Meat strinii, daca ar crede aceste
indrasnete acuzatiuni, ar conchide c aici la noi
ne aftarn in deplina anarchie i c. echilibrul puterilor Statului este cu totul sguduit.
Cand cei din opozitiune aflati in aceasta Adunare, vin Inaintea publicului, i prin o proclama-

liune subscrisa de D-lor, win un manifest, sau


mai exact vorbind prin o doleanta, afirma Para
sfiala ea' nu majoritatea formeaza guvernul, ci
guvernul iqi, face majoritatea" ; cand tot D-lor
declara ea in zilele destinate pentru alegeri, alegatorii nu s'au gasit faa cu alegatori", ci s'au
gasit in fata agentilor guvernului, i c astfel

337

alegeri nu au existat; chnd tot D-lor mai adaoga


CO garantiile constitucionale nu mai existd
i cd
guvernul bunului plac domnege in Romdnia" ;
cnd acesti corifei declar el tara se Al pe marginele prapastiei", i chnd ajung la concluziunea
pe care o s'o vedern, cu un cuvant. cand coalizatii
opozanti fae o descriere ash de insplimhntltoare
de starea tlrei in care legile s'ar Ii inlAturat, in
care arbitrariul guvernantilor ar fi domnind singur,
in care nu ar mai fi regiin constitutional: Nu
suntem oare iii drept ea sl'i somgm s iie arate
eel putin faptele pe cari
bazeaz/ aceste grave
ale Ion acuzatiuni, sa, ne arate din ee acte anume
ei trag asemenea coneluziuni, si Sb ne arate curn
an ei s restabileasel ordinea sbuciumat6, pentru
ea astfel tara toattt sA se convingl de adeviir ?

Cfici aci D-lor deputati, nu mai este vorba de


guvernul Dv., care stiti cl este guvernul majoritote:, si care este totdeauna gata a dh locul squ
oric/ruia altuia ii va voi majoritatea threi.
Astai, D-lor, este atacatl, Romhnia intreagl,
fiindcl natiunea intreag/ se descrie ea incapabil/
de a se mai bucurh de un regirn liberal si constitutional, pe care cu mici intreruperi ii posed/
dela 1859. i chnd o natiune se atacl astfel, avern
noi dreptul s intreblm pe acesti acuzatori: eine
sunteti ? i pe ce fapt v bazati ? (Aplauze).

Dar child D-lor ajung la fapte, ati vlzut ce


29006

22

338

fapte au invocat toti oratorii opozitiunei cari au


descris tara di se aflq, intr'o ash tristg pozitiune!
Ai vgzut cum toti D-lor cari zic cg se luptg spre
a aduce echilibrul care s'a sdruncinat, spre a reinvih legalitatea, care s'a inlaturat,

spre a ne

dgrui regimul constitutional, care este compromis,

adica, in rezumat, un singur fapt din care ar rezulth toate relele: legea electoral. Legea electo-

ralg ash cum este ea interpretatg de autoritgtile


judiciare cari an dreptul de a o interpreth, este
singura cauzg a tuturor relelor.
Ash dar, guvernul este acuzat fiindcg lasg a se

aplica o lege Mgt de mare, cu sensul cum i s'a


dat de cei In drept, i fiindcg n'a intervenit el cu
circulgri i arbitrariu a o aplich cum ar crede el.
Iatg de ce se acuzg guvernul el este neconstitutional, i natiunea c6 este pe marginea pr6pastiei ! (Aplauze).

Iatg intMul pas ce fac acesti corifei ai lega14546, spre a restabill legalitatea.

Mai fac incg un alt pas. Ne mai dau Inca'


un alt mare exemplu de respect al legalitgtei si
al cuviintei. D-lor proced win a negg legitimitatea reprezentatiunei nationale. Afarg de D-lor,
toti cei1a1i deputati nu sunt a1ei, conte.stg validitatea mandatului Adungrei din cari fac parte.
Aceasta este un specimen, un anunt de felul cum
inteleg D-lor constitutionalismul. (Aplauze).

339

D. Kogalniceanu, cu abilitatea sa obisnuita


de vechiu parlamentar, a simtit aceasta riedibcie
a colegilor D-sale si vine sa-i dreaga, declarand
ael la tribuna, ca. se inehina, c recunoaste legalitatea i validitatea rnandatului majoritatei acestei

Camere. Multumim de aceasta generozitate! Dar


ce s fac eu daca faptele sunt mai pozitive deck
cuvintele? D-sa nu poate sa faea, a peri cuvintele
pronuntate de preopinenti, de ceilalti colegi ai sal
din opozitiune. D-v. ati vazut ea D-lor toti con-

clud c alegeri nu s'au facut, c alegerile toate


au fost rele, c vointa alegatorilor n'a fost exprimata, afara numai de colegiile cari au avut
rara fericire a-i alege pe D-lor. D. Verneseu a
deelarat, in termeni foarte ramuriti, c. flu poate
voth partea inthia a adresei, fiindca ea spune ea
natiunea a aprobat politica guvernului prin noile
alegeri, insa dupa D-lui natiunea n'a avut nici
voinfa, nici libertatea de a se pronuuta. D. Kogalniceanu declara aci de pe tribuna ert recunoaste
mandatele acestei majoritati, Ins D-lui uita ca

alaltaieri, nu mai departe, a negat aeest mandat


printr'un act public, subscris de D-sa qi in care
a. spus c aceasta majoritate nu este rezultatul
vointei alegatorilor, ci fructul violentelor guvernului. D-lui uita ed a subseris manifestul in care
a cleclarat ca, alegatorii la alegeri nu s'au gsit
in fata alegatorilor, ci in fata eu guvernul.

340

D-sa declar alaltaeri in public c'a n'au fost


alegeri, tot cu exceptiunea, negresit a colegiului
care 1-a ales, ca alegerile facute nu a fost legale
si tot D-lui vine astazi i recunoaste autoritatea
acestei Camere, ii recunoaste legitimitatea.. (Aplauze,
sgomot).

Unde este logica ? unde va este consecinta ?


Asa dar, vedeti c v6 combat numai prin
faptele, numai prin cuvintele D-voastra.
Din aceste fapte rezulta c opozitiunea, plina

de trufie, se proclama de un partid nou, sub un


stindard fondat pe oarecari principii. D-lor declara
natiunei c sunt salvatorii libertatilor publice, ai
Constitutiunei, ai Tronului chiar. i apoi tot D-lor
puritanii constitutionali, cum procedeaza spre a ne
da exemplu de respect al legilor si al Constitutiunei ? Procedeaza negand validitatea mandatului reprezentatiunei nationale, dar acesta este eel intaiu
punct de plecare, dupa cum bine a observat onor.
D. Strat. Daca, D-lor pretind ca aceasta reprezentatiune nationala nu este fidela expresiune a tarei,
atunci cu eine si inaintea cui vorbese D-lor ? Atunci,

cum D-lor cei votul unei majoritati pe care nu o


recunose ? Ash lectiune de legalitate si de constitutionalism voese sa ne dea acesti salvatori ai trei?
Nu intelegeti in ce prapastie ne-ar duce lectiunea
exemplul D-lor ? (Aplauze).
Dar sa lasam acestea. Sa vedern cel putin ce

341

fapte invoac6 D-lor spre a ajunge la aceast/ concluziune. Sa vedem i noi in detaliu cari sunt aceste
fapte ? Este oare destul a se face numai niste alegatiuni, este destul a se face numai niste vagi afirmatiuni, cum s'au fgeut de D. I. BrAtianu, de D.
Vernescu, de D. Kog61niceanu si de toti oratorii
din opozitie, c n'au fost alegeri libere, di, au fost
presiuni, pentru ea indat6 lumea s'a cread5, eg, alegerile au fost ilegale?
Nu vg este destul s raportati in earner/ aceste
luergri, ea niste ecouri venite de afarl. Trebue sA
aduceti probe, fapte pozitive. Nu vg este destul s6
ziceti: ceeace v spunem noi, vet spune opiniunea
publica", caci atunci v intrebarn: in numele elfrci opiniuni publice vorbiri D-voastre i?" CAci
D-voastrA opiniunea publidt o intelegeti intr'un
sens, a1ii o pot inAelege in alt sens. Noi, de exemphi,
credem c opiniunea publicg cea adev6rat6 s'a pronuntat in favoarea liberatei ce a domnit in ale-

geri; D-v. credeti contrariul; eine sg vg creada ?


Trebue dar s cereetgm, s examin'am faptele,
pentru ca sh. vedem care este adeN4rata opiniune
public6 a Varei, care siti exprime adevIrul curat.

ii aceasth, opiniune pub1ie6 a tarei nu se poate


exprirnh atunci deeat prin majoritatea acestei Adunari. Aceasta este logica, aceasta este legalitatea,
acesta este uzul constant in toate ri1e constitutionale. Ca proba perrniteti-mi a va eith cuvintele

342

unui om foarte mare si foarte constitutional, a unui

mare barbat de Stat, care nu procedh ca D-v, in


Camera uncle era In opozitiune, care avea mai
multa,' tactica, si adaog, care aveh mai mult respect catre majoritatea Camerei la care se adresa.
Acest barbat este D. Thiers, el era in opozitiunea
cea mai pronuntata contra imparatului Napoleon III,

faceh parte din Camera din 1864. La Ianuarie


1864 a tinut celebrul sau cuvant asupra libertatilor necesare Frantei. In acest cuvant, D. Thiers
vorbeh despre libertatea presei, ca una din cele
mai necesare, i sa vedeti cu ce respect se adresh
la majoritatea Camerei de atunci i ce zicea despre
opiniunea publiA care trebue s preocupe o Caqi

mera,.

Iat cuvintele D-lui Thiers : Reprezentatiunea


nationala discuta aceasta opiniune publica, alege
ceeace este adevarat, leapada ceeace este fed q, pi
majoritatea care este legea n orice taxa libera,
declara aclevarata opiniune publica, aceea care trebue

sa treaca ca opiniune adevarata i o depune la


picioarele 7ronului." Si D-v., D-lor din opozitiune, veniti aci cu o opiniune publica, pe care
nu tiu de unde ati luat-o, voiti a o impune Adunarei, v dati apostoli exclusivi ai adevarului, ba
mergeti chiar cu ireverenta 'Ana a nu respecth
nici majoritatea acestei reprezenta0uni nationale!
(Aplauze).

343

Ash vg povgtueste D. Thiers, aceastg autoritate necontestatg in materie constitutionalg? Dar

cel putin spuneti cari sunt faptele din call deduceti aceea ce afirmati? Argtati crimele, ilegalithile
can

fac sg declarati eh' tara se afl pe mar-

ginea prgpastiei, c pericolul este eminent?


Accentuez, D-lor, prea mult asupra acestui
punct, pentrucg voese s atrag atentiunea Camerei
asupra gravelor incrimingri aduse de opozitiune
contra guvernului, pentru ca majoritatea Camerei,
care este suverang, sg judece intre opozitiune si
guvern .

Mai intai a voi sg intreb pe acesti doctori


in guvern constitutional, pe D. Vernescu, eternal
critic al tuturor, i cu atat mai induplecat a da
lectiuni altora de libertate si constitutionalism, a
D-nealui nu a putut incg a le aplich, ii intreb:
datusi-au D-lor seama de natura guvernului constitutional?

Apoi toatg lumea stie eg un guvern constitutional este acela care functioneazg avgnd o constitutiune care coprinde. dispozitiuni liberale. Avantagille guvernului reprezentativ constitutional, rezulta. mai ales din echilibrul care existg Intre

diferitele puteri ale Statului, si mai ales intre puterea legislativ i cea executivg.
Excelenta unui regim constg in aceasta

cg,

fiecare putere a Statului i are atributiunile sale

344

limitate 0 bine definite 0 cari nu se confunda in


alta; qi tiecare se echilibreaza, reciproc. Astfel
puterea legislativa 10 are atributiunile sale limitate, astfel este 0 eu puterea executiva, i eu atributiunile Statului.

Una din aceste puteri nu trebue

impie-

teze asupra atributiunilor celeilalte puteri. Tata in


scurt esenta qi meeanismul regirnului constitutional.
Acest regim exist i functioneaza la noi in de-

plinatatea sa.
Chnd dar echilibru intre diferitele puteri ale
Statului exista, And nu vedem nici Camera, nici
guvern impietnd asupra atributiunilor altuia, cum
puteti Dv., oarneni luminati i pretin0 constitutionali, sa ziceti aci in Camera, qi s declarati
prin manifestul subscris de Dv., ea garantiile constitutionale nu mai exista in aceasta tara, c guvernul bunului plae este substituit guvernului
constitutional ? Numai atunci ati puteh D-v. sustine
chnd echilibrul dintre puterile Statului nostru s'ar
fi sdruneinat; cand ati fi vAzut puterea executivA
dicthnd legi, sau puterea legiuitoare constituindu-se
tiran. Numai atunci, Dior, ar fi pericol, numai
ash fapte ati puteh invoch. Dar ah fapte nu exista.
Le puteti inventh ?
VI intreb dar, Inca oda* ee fapte invocati
D-v. inaintea tarei la care va adresati, spre a-i
probh ea' astgzi nu mai exista, nici-o garanVe eons-

345

titutionala, c echilibrul s'a sfArAmat, c armoilia


intre puterile Statului se aft, zguduitA, ?
Sit rezum eu aceste fapte ce ati invocat.
Mai intai ati invocat suing de incidente per-

sonak povestite de fiecare in timp foarte lung.


(Aplauze). D. Kogiilniceanu, a fost eel mai avut
in aceasta, D-lui mai c6 si-a fcut istoricul vietei
D-sale. Frumoase, interesante, glumete chiar pot
fi aceste incidente personale ? Dar se pot ele oare
invoca ea argumente spre a-se proba capului Statului c ara e in pericol ? Vt intreb, ce convinctiune poate cApg,th tara din asernenea povesti, cum

se va convinge ea eg, nu mai exist6 regim constitutional, cg, nu mai existA libertate, si c trebue
sa," vita D-lor la putere pentru ea s6 restabileascg
regimul constitutional sdruncinat de noi!

Ce ne-a spus in special fiecare din oratorii


opozithinei ?
Sit incepeln cu D. Manolache Costache. D-sa

ne spune c au existat presiuni in alegeri, pentru


c`a, localurile unde se voth ar fi fost inconjurate
de putere armat6. Dar aceasta este o simpl/ afirmatiune. D-lui trebui sa probeze c cu adevarat
armata inconjura localul alegerilor, i cg, ea a
impiedicat pe cineva de a participh la vot. Aceasta
Ins D-lui nu a probat. Si noi deelarlin Cr3, a fost

armata, ins nu inconjura localul, ci era pusa, la


distanta euvenit6, tocmai spre a garanta libertatea

346

alegerilor; spre a opri pe perturbatori

.pe bhthusi de a nu violenth pe alegAtori. A. fost armat6

acum l alegeri, duph cum au fost

in timpul

alegerilor D-lui Manolache Costache, child insusi

D-sa in trAsurA eu D. Al. Lahovary, se plimbh


pe la loealurile de alegeri in Bucuresti, spre
inspecth daeg a venit armata, 6i dac6 ea protejeaz6 libera votare. Aceea ce a fost legal atuncea

pentru ce ar fi ilegal astki ? Pentru ce astki ar


fi presiune, aceeace atunci D. Tepureanu numea
libertate ?
D. Vernescu, spre a probh asemenea ea nu

an fost alegeri, i c6, afar6 de D-sa si de ai D-sale,

nimeni altul nu este bine ales, ne povesteste mai


s'a intAmplat la alegerile din
Bucuresti si la cele dela Turnu-M6gurele. Dela
aceste episoade, mai mult sau mai putin neplcute
multe episoade, ee

pentru persoana D-sale, trece la alt incident din


alte colegii ale altor judete, i pe acestea ni le
povesteste numai duph auzite, duph cum i le-a
spus noii si amici. La Turnu-Mhgurele ne spune
cA, a vazut singur cIt s'ar fi sechestrat persoane,
ch s'ar fi facut bItti

cIt chiar D-sa a fost huiduit.

Dar altii, tot martori oculari, afirmg contrariul;


afirmh ca% nimeni nu s'a sequestrat i el toernai
D. Vernescu provoch a se face bg,tg,i ! Pe eine sh
credem ? Nu numai aeum, i altAdath" s'a imputat
D-lui Vernescu cIt s'a ales la Turnu prin rnijloace

347
i cine-i imputh aceasta ? Arnicul
shu de astAzi D. Ioan Brhtianu.
In adevAr, la verificarea puterilor in Camera
din 1868, vedem in Monitorul din 9 Martie 1868
cand D. I. &Miami zice D-lui Vernescu eh: dactl
i se imputel guvernului cei a intrebuinfat violence
in alegeri, apoi sunt 81 aIJii cari spun c'el au

putin coreete.

vazut sute de lire impdliudu-se la alegdtori".


Iar D. Vernescu intrerupe: Eu am, impeinit
lirele?"

D. Brhtianu, ministru de interne atunci, rqspunde eh nu -tie, dar c sunt martori oculari care
declar a. el s'a imphrtit lire.
Aluziunea erh la D. Vernescu. (Ilaritate).
Trebuih dar s credem eh, la 1869 D. Verneseu s'a ales la Turnu prin conruptiune? Pentruce

D-lui voeste aeum s fach pe altii a crede c.6,


s'au fheut violente spre a nu se alege D-lui?
AdevArul dar este eh nu trebue a se atach
un deputat, i eu gat mai mult, o majoritate pe
niste afirmatiuni vagi.
D. Brhtianu a rners mai departe eu afirmhrile D-sale,

chci a deelarat eh de 4 ani

listele

si vorba de falfificare ca si
cea de tradare este un ce ash de obisnuit tn limbs,
scoalei D-lui I. Brhtianu, incht nu comprornite
electorale se falqifice

intru nirnic pe nimeni. Dar pentruce oare s'ar 6


falsificat acele liste? i cum s'ar fi falsificat acele

348

liste? Pentru cuvantul, ne-a spus D. Bratianu, ea


de 1 ani nurnrul alegatorilor prea a crescut in
aceste liste. Dar aceasta este oare destul pentruea
D-sa s arunce o ash mare ofensa, o ash acuzare

tutulor alegatorilor din Romania pn i D-lui


Iepureanu care a luat parte la listele formate sub
acest guvern? (Aplauze).

D-lui Bratianu, cel mai democrat, nu-i place


multimea in ocaziunea aceasta! Dar nu e de mirare ca D. Joan Bra'tianu, care ia parte de multi
ani la afacerile publice, sa, nu stie ea averea mo-

bilara s'a urcat la noi foarte mult de cativa ani


incoace ? Nu aveti deck sa calculati sumele reprezentate prin titluri asupra Statului, asupra comunelor, prin actiunile societatilor private, pentruca

sa va convingeti ca averea mobilara publiea, ca


cea particulara, a erescut foacte mult. Prin
urmare, ee se mira D. Bratianu ca sunt prea multi
alegatori? Alegkorii s'au inmultit fiinde si averea

a crescut de and nu mai este D. Bratianu la putere. D-lui ins a. se rnultumeste a atach listele elec-

torale ca false, macar c

ele nu s'au contestat.

Apoi atunci. daca aceste liste sunt false, va intreb


pe D-voastra din opozitiune, cum sunteti insi-vg
bine alesi en niste asemenea liste falsificate? Cum

mai stati pe bancile de deputati? Sau voiti s ne


faceti s eredern c numai pentru colegiile care
v'au ales, nu s'au fa lsificat listele? (Ilaritate, aplauze).

349

aduch fapte
din care sg rezulte probh pentru tar c numai
D. Koghiniceariu, pentruca s

avem regim constitutional, s'a mhrginit a ne spune


mai multe anecdote si incidente cunoscute de D-Ini
personal. Astfel ne-a spus ch, a aflat D-lui eg eutare sub-prefect seu cutare prefect ar fi amenintat
pe en tare proprietay, ca sg voteze cum ii va zice,
chci altfel va fi rhu de dnsul, etc. Din aceste
fapte izolate ce ar fi cunoseut D-lui, conch ide

apoi ea' in toath tara au fost presiuni in alegere,


si cg prin urmare in targ ilegalitatea domneste!..
Vine apoi un fapt asupra cgruia toti oratorii
din opozitiune au fost de acord; acest fapt este
ca alegerile n'au fost legale, fiindch, s'au introdus
in alegerile colegiului III aleggtori rurali. Nu am
nevoe, D-lor, sh, mg oprese mult ad asupra acestui
punct. V h, atrag numai atentiunea asupra curio-

ziatei acestei obiectiuni. Chci mai inthiu, eine sunt


aceia care fac aceastg obiectiune?
Este mai inthi D. Kogglniceanu, care in anul
1868 sustinek, cu toath, forta elocintei D-sale,
cu tot focul inimei sale, c6 ruralii sa, fie introdusi in colegiul III. D-sa, care pe atunci zicek,
ea, toti acei locuitori rurali can
plgtesc o dare
cgtre Stat de lei 20, sh fie introdusi in colegiul
al treilea, astgzi vine si imputg acestui guvern, ce?
Ii imputg cg s'a admis opiniunea D-sale din 1868,
c. s'au introdus acesti aleggtori in colegiul res-

350

pectiv. Imput6 adica, actualului guvern un fapt


a ciarui realizare se incepuse Inca. dela nasterea
legei electorale, incg dela 1868 !
Acesti domni . atA,t de constitutionali, D. Kog6lniceanu, ca i toti ceilalti Domni din opozit,iune, imput6 guvernului cg a ldsat sA, se execute

sentinta tuturor tribunalelor 0 a Curtei de casatiune, care s'a pronuntat in favoarea ruralilor, si
nu a oprit, in mod arbitrar i ilegal, o asemenea
exec utare ! (A plauze).

Asi fl inteles, D-lor, ca opozitiunea

sa. fi

venit pe calea eonstitutionalg si sg, fi zis guvernului: veclent ca se da, dupe!, opiniunea noastra,
o rea interpretafiune legei electorale sau chiar

Constitutiunei; aceasta interpretare a Curtei de


casariune qi a tribunalelor din fara, in privinta
ruralilor, credem ca devine generala, i fiindca
noi, opozitiunea, o credem rea, vet propunem un
proiect de lege prin care se modifica sau se interpreteaza altfel legea electorala". Aceasta. procedare asi fi inteles-o; atunci Camera si guvernul
a r fi discutat i ar fi v'azut dad, trebue a se ad-

mite ori a se respinge un ash proiect de lege interpretativ. Dar a veni D-lor, oameni ce se intituleaz6 constitutionali, si mai presus de toate liberali, si in loc de a propune sau de a cere modi ficarea sau interpretarea legei, pe calea prescrisa
de Constitutiune, a pretinde c6 puterea executivg,

351

singurh, prin propria sa vointh si putere, s sfhsie


toate sentintele date de justitie, de puterea judechtoreasch; s sfgrame toate hothririle inaltei Curti
de casatiune; a pretinde, eu alte cuvinte, ca puterea executiva, sh se amestece in atributiunile puterei judechtoresti; aceasta, D-lor, este eel mai
mare act neconstitutional ce opozitiunea propune
guvernului; chci puterea. executivh nu este in drept,

nu trebue sa. se amestece in atributiunile nici ale


puterei judechtoresti, nici ale celorlalte puteri cons-

tituite ale Statului; puterea executivh nu poate,


prin circulhri sau alte mijloace, sh interpreteze
legea electoralh; ea lag numai a se aplich aceasth
lege. Si dach trebue s'n% ne felieitArn de ceva, este
tocmai ch. guvernul nu a fhcut aceeace mernbrii
opozitiunei II mndeamn

fach! (Aplauze).

lath, D-lor, mai toate faptele cari ne imputh


opozitiunea, si din care conchide c tara e pierduth, de nu o va salvh patrioti ea D-lor. Nu ered

merith a mai cia i alt fapt invocat de D.


Vernescu, acela, dela Pitesti, unde D-lui a suscit

tinut c alegerile nu au fost fcute in libertate


pentru acest cuvant, c pretinsa majoritate a aleghtorilor de acolo a mers de a votat intr'o cash
particularh! Dar serios este aceasta ?
D. George Bthtianu, cu elocinta sa cunoscuth
si en o putere de argurnentare iresistibilh, a I-As-

puns cum trebuia D-lui Verneseu. Eu mh mAr-

352

ginesc a aclhogh numai acestea : Cum D-voastrq,,


oameni de legi, riguro0 constitutionali, cum veni0

ac'i in Camerh si sustineti ch majoritatea aleghtoFilor s'ar puteh constath, i pronunth intr'o cas5,

particular/ ?. Dar eine poate sti dach cei ce au


votat au fost aleghtori sau oameni duph stradh ?
Cum puteti sustine asemenea enormithti? lath dar
toate faptele enumArate de D-v. si din cari ati
conchis ch, nu mai avem garantii constitutionale!
Iath pe ce v'ati bazat spre a sustine e legea electoralh nu se aplich, c suntem la gura prhpastiei!
Tath ce fapte puneti inainte spre a veni apoi
si, prin mijlocul de amendamente, s inaintati Dom-

nitorului doleanta D-voastrh, pe care ati si publicat-o dejh sub forrnh de manifest sau credo politic
al D-voastrh!
Dar serioase poate crede cineva concluziunile
ce trageti din faptele ce ati citat ? Socotiti eh, are
sCt Ira cread cineva numai pe niste simple afirmAri

ca guvernul a comis toate fara de legile, ca Ca-

mer nu existh, e libertati nu exist, ch legaliMO nu exista, chnd realitatea va da cea mai complecth desmintire? (Aplauze). A! pentruch guvernul

a luat mhsuri de a nu se turburh ordinea i 11nistea, i unde trebuinta a fost, a pus armata la
distanta ceruta in apropiere de localul alegerii, DUrni0 c aceasta a fost presiune ? Dar cum se puteh
altfel mentine ordinea si garanth libertatea fiecarui

353

de a voth ? Dovedit-ati e ostirea a impiedicat pe


cineva undeva d'a voth ? Nicideeum. Din contra,
ati vAzut c toate aceste mAsuri luate de guvern,
erau Mel foarte slabe, cAei ele tot nu au putut
opri pe bAtAusi In Bucuresti de a face scandaluri
bAtai, ba chiar si de a ucide pe alegAtori si a rAni
o multime dintre ei i dintre age* politiei.
eine a facut acestea ? Numai bAtAusii opozitiunei,
Paptele sunt fatA; rAnitii au umplut spitalele.
toatA, lumea stie astAzi cA violentele au venit din
parte-vA, i eg, dacA guvernul nu luh mAsuri spre
a se mentine ordinea, Dumnezeu tie unde puteati
sit

ajungeti!

Aceste fapte nu pier prin afirmatiunile D-lui


KogAlniceanu i violentele calomnii ale D-lui Verneseu. SA nu credeti CA yeti gasi vreodata o Camera sau un minister care sa cedeze unei opoziiuri numai fiindca ea face niste afirmatiuni vagi.
Sit presupunem ca ar veni cei din opozitiune
la guvern; cA D-nii Yernescu, BrAtianu, Iepureanu,
Candiano-Popeseu, ar fi chemati sA formeze un
minister... (Aplauze).

D. Manolache Costachi. De ce nu luati


D-v., intro D-v. pe D. Boliac.
D. ministru de externe. Pentruea intre noi
nu este niciun loe disponibil; noi suntem in complect, in vreme ce Dv., puteti promite i d athtea
portofolii in perspeetiva... (Aplauze).
20006

23

354

Zie dar, cand toti acesti barbati ar veni la


putere, i cand ar face s aiM o alta Adunare,
aleasa neaparat foarte constitutional, si cand acel
guvern i Camera, ar fi convinsi e sunt foarte
constitutionali, intrebarn daca si In acea Camera'
s'ar gasi un numar oarecare de opozanti care le-ar
imputh D-lor, aceeace D-lor ne imputa Ilona, astazi, s'ar retrage oare guvernul D-lor, care ar aveh
majoritatea, s'ar disolvh Camera, numai din cauza
unor afirmari ale opozitiunei ? Negresit ea nu. Apoi

va intreb, logic este, drept este sa indemnati pe


altii a face aceeace insi-va nu ati face ?
Chiar admitand ca in unele locuri s'ar fi facut
ceva abuzuri, chiar admitand c unele liste ar fi

fost viciate, pentruca s'a neglijat a se eontesta la


timp, eine v autoriza ea din aceasta s conchideti
cd garantii constitutionale numai sunt, c Constitutiunea este violata, c alegeri nu au fost ?

Dela 1859 'Ana acum existat-a o singura


Camera, din nou aleasa, careia opozitiunea sa nu
fi facut criticile ce faceti D-v. astazi ?
Ce scop dar urmariti child luati acest rol
declarati c s'a sdruncinat tot echilibrul Statului,
va pronuntati inaintea tarei ea niste salvatori
ai ei, publicand o profesiune de eredinta, un fel
de manifest in care pretindeti c ati inscris niste
prineipii ?

Dar acum c v'arn probat

ea'

faptele ce ati

355

citat sunt niste alegatiuni fr nici-o bazh, suntem


in drept a vh intrebh eine sunteti D-v.? Este de
datoria noastrh, este dreptul nostru a vh, intrebh
eine sunteti?
Nw stiu care din oratorii opozitiunei observh
eh nu trebue a ne oeuph de trecut, c ce avem

en trecutul D-lor; ea sh lhshm la o parte trecutul


hi sa nu-1 mai implichm cu prezentul; el este garantia viitorului. Oare nu vh place trecutul D-v.
si nu vh convine a invoch acel trecut, spre a vedeh
ce viitor voiti a ne preparh?
Dar ziceti ,,am uitat trecutul" ! Da, se poate.
Am vhzut in celebrul D-v. manifest, am vazut eh
ziceti chiar ash: am uitat clesbintirile din trecut;
am lei sat de o parte deosebirile noastre a supra
unor chestiuni de o ordine secundarti". Da, v'ati
imbrhtisat cu totii; i v'ati dat maul a ne schph.
Dar ia s vedem, o s ne schpati? Dv. ati
putut uith trecutul si desbinhrile Dv. din trecut,
dar ia s vedem, noi le vom puteh uith? (Aplauze).
Ei, D-lor, toti stirn eh treeutul este oglinda
in care se poate vedeh viitorul. Cnd oamenii ca
D-v. se asociazh, chnd bhrbati, ea D. Iepureanu,
intrh, in asociatie, cum voiti sh nu ne amintim
trecutul acestor bhrbati politici? Toti, D-lor, sunt
oarneni politici; unii oameni insemnati; toti au un
treeut. Acest trecut, faptele D-v. din trecut, nu
mai sunt ale D-v., sunt ale istoriei. D-v. nu ati

356

lost numai nite cetgteni simpli; ei ati jucat mai

toi nite roluri insemnate In tang. Cum voiti ea


noi sg, nu cercetgm cari vg, sunt faptele i principiile din trecut, pentru a vedeh astfel eine shnteti,
eine ati fost i ce voiti? Si aceasta este foarte necesar a se 01, din eauza importantei concluziunilor la earl ajungeti. Fiecare din cei coalizati
ai opozitiunei reprezintg, ceva despre faptele sale
din trecut. D. M. Iepureanu este considerat ea

un autoritar din cei mai pronuntati; D. Koganiceanu trece, pe drept sau pe nedrept, ea un reprezentant al cesarismului; D. Ioan Brgtianu a fost
i este considerat ea Imul din s,efii principali ai
partidului ultraliberal sau radical. Vedeti dar,
D-lor, ce nuante curioase de principii i idei se

intrunite in acest mic grup. Fiecare persoang


reprezintg, o idee, un principiu; insl fiecare nuantg
exclude qi combate pe cealalea.
Dar on i cum ar fi, D-lor, s'au unit Impreun i s'au iertat unii pe altii. (Ilaritate).
Dar ia sa vedem acum unitu-s'au in numele
unor principii? Cali stint acele principii?
Curios lucru an fi lost de a vedea, aceste
persoane unindu-se in numele unor principii, cand
principiilo fieeareia sant contrarii cu ale celeilalte,
cand, Indat ce s'ar fi agat impreunA, s'ar fi
afi

bg,tut cap in cap 0 s'ar fi nimicit intre ele! De


aceea, in manifestul dat de opozitiune, nici eg, se

357

vede un singur principiu macar. Acest act coprinde


numai expecliente, este un manifest de expediente
pentru a ajunge la putere. (Ilaritate, aplauze).
Analizati, D-lor, manifestul qi yeti vedeh ca, in
partea intaia, in introductiune, el coprinde numai
acuzari contra guvernului, injurii contra Camerei

ea' nu ar fi expresiunea Ora Apoi, dupg aceasta,

yin mai multe puncte de promisiuni, spre a-si


atrage popularitate; se promite totul clasei muncitoare, 0 mai ales celei rurale, protectiune, seadeli de impozite, uurari in legea militiilor; ce
costa aceste promisiuni, cand cei ce le fac tiu

bine ca nu au sa le execute? Yin apoi qi linguesc toate celelalte clase sociale. La militari se
adreseaza prin insinuari malitioase, la care general

Florescu a raspuns cum trebuih sa raspunda; i


oricare din noi poate incredinth pe cei din opozitiune ca pot sa fie siguri D-lor ca nu vor aveh
trecere pe langa armata noastra! (Aplauze). Nu
vor isbuti D-lor a face din armata romana instrumente politice ca in Spania! (Aplauze), Linguesc
apoi consiliile judetene, consiliile comunale, promitandu-le o descentralizare, care in gura D-lui
Iepureanu are un sens, iara in gura altor amici
ai sai poate aveh qi sensul de confederare sau destrunchiare a unitatei romane.
Prin manifestul D-lor mai linguesc magistratura, lingusesc clenil, lingus,esc profesorii, promi-

358

Ondu-le fericiri, pe cari nu le-au dat de cate ori


au fost la putere.
Promit, in fine, reformarea tuturor legilor
administrative i economice, promit adica o schimbare i o perturbatiune generala in toate legile

dobandite i aplicate de peste 15 ani, numai prin


aceasta formula si promisiune generala, sa poata
atrage pe oricine ar aveh un interes oarecare la
reformarea acestor legi cari constitue starea actuala

a Wei.
Nu am dreptate, D-lor, sa v zic, ca acest
manifest este un simplu act de expediente, spre
a-si creh partizani, 0 a cauth, prin cal extraparlamentare, a ajunge la minister? ... (Aplauze,
sgomot).

Nici un prineipiu nu se AA in acest program ; caci nu un principiu, ci pasiunea a unit la

un loc pe oamenii de sisteme qi coale diverse.


Cum voiti, D-lor, s credem c oamenii, cari
ani intregi au cugetat 0 au lucrat intr'un fel, s'au

schimbat deodata, dela o zi la alta, pentruca au


subscris irnpreung un manifest ?
Cum, D. Iepureanu, conservator pang, la ex-

trema, deveni deodata ultra-liberal cu I). I. Bratianu ? Sau cum voiti ea D. loan Bthtianu, radical rosu pana ieri, deveni ultra-conservator ca
D. Iepureanu ? Aceasta nu poate fi serios ! (Aplauze).

Cum voiti sa credem noi ca, D. Iepureanu

359

are sg intgreascg monarchia conlucrand cu D. Can-

diano, ale egrui fapte din trecut sunt contra monarchiei ? (A plauze, sgomot).
Si eine ne-a spus acestea ? Cine ineai a denuntat pe I). Candiano, ca vrgjmas al monarchiei?
Insusi P. Iepureanu, care vine astgzi i ne aratg
pe P. Candiano ea stall) al monarchiei. (Ilaritate).
Am acte, D-lor, spre a vg probh aceasta.
va,
citez egteva pasage din un alt manifest al
SI
D-lui Iepureanu, ministru, publieat in Monitorul
din 11 August 1870, si ve0 vedea, daeg trecutul
nu este o excelentg lectiune pentru prezent i viitor.
lath, cum incepe aetul D-lui Iepureanu, din
1870, asupra evenirnentelor din Ploesti, din 8
August, acel an:

Dela un timp incoa, din mai multe judete


de dincoa de Milcov, fi din Capitala, guvernul
aveet informatiuni asupra agitatiunilor ce se
pregateau in acele localitai, i mai cu seama
in Romania mica, pe uncle, de catre agentii ce
se purtau din loc n loc, i raspcindeau sgomote
cum ca in curdnd starea de lucruri actuala urmeaza a fi rasturnata, etc.".
apoi mai la vale:
De fi o foae ce se publica in Ploeqti uzeinc/
abuzdnd de libertatea nemarginita ce s'a lasat
presei n genere. nu incetet de a face, apeluri la
rasturnari, totufi guvernul, fidel progradnei sale,

360

n' a uzat si nu va uzet nici de acum inainte de


nici-o masura preventiva, ci ft-a rezervat numai dreptul de a-si indeplin, la momentul oportun,

datoria ce-i incumbd inaintea rei i a tronului,


datoria de a interveni cu toatd rigoarea legilor
in momentul cdncl vorbele se vor traduce in fapte.

Dupa aceea se incepe a se povesti cum s'ar


fi petrecut incidentul din Ploesti:
Pe la trei si jumoltate ore dup'd miezul

noptei, in ziva de 7 spre 8 August curent, o


bancld numeroasd, avdnd in cap pe Candiano
Popescu, pe Grigorescu, amdndoi deputati. .. ou

pus memo, pe telegraf i pe prefecturd, amenintdnd cu revolverul pe amploiafii in funcfiune,

au vestit caderea Domnitorului, numirea unei


regente, in capul cdreia s'ar gas), generalul N.
Golescu,

i intre ministri D. I. Brdtianu, iar

D. Candiano s'a instalat ca prefect".


Apoi, dupa ce actul ministerial arata cum
turburatorii cu Candiano in cap au surprins cazarma dorobanOlor, i au pus mana pe arme;
cum aceai incereare a facut-o i la cazarma trupei
de linie. uncle bray ul major PoUzu i-a raspuns
punandu-i baioneta in piept, continua inca:
Se mai adaoga, cd, desi turburdtorii .s'au
incercat a pune mdna pe casieria biroului postal,

insd seful oficiului respectiv, a fugit cu cheile

361

dela lada de fier. Asemenea s'a ur mat qi cu ca-

sieria judetului.
Dupg aceasta actul ministerial publicg depea

ce Candiano trilmisese comandantului punctului


Predeal, ca sg ving cu trupa sa la Ploesti. Asemenea publicg si o depesg ce Candiano a dat-o
inaiorului Polizu, ea prevenind dela ministrul de
resbel Ioan BrItianu, si en scop de a pune mAna
pe trupa de linie din Ploesti.
Iatg aceastg din urmg depesg:

/3

D-lui major Polizu la Ploqti".


Va fax cunoscut ca Printul Carol I s'a detronat asta-noapte de catre popor. In numele

guvernului provizoriu va ordon a luet comancla


garnizoanei, i pe data a supune armata la jurameint pentru noul guvern. Totdeodata va yeti

pune la orclinul prefectului Al. Candiano Popescu; yeti mentine ordinea; iar de urinare yeti

raporta pe data.
Ministru de interne ad-interim, 1. Brgtianu.
Intelege-0, D-lor deputati, c maiorul Polizu

nu s'a lgsat a se prinde si a intors spatele D-lui


Candiano. (Aplauze).

intreb acum, D-lor, asemenea fapt gray


qi important se poate uith ? Tin astfel de fapt al
D-lui Candiano i alor sg'i, nu denotd el un sistem,
o doctring si niste principii cari nu se pot schimbh
de azi Ong maine ?
Vg

362

0 ! I). Iepureanu ne spune in manifestul sat',

ca toate aceste fapte s'au uitat si au trecut (aplauze);

ele sunt de o ordine secundara, si ca astazi ii


poate dh mana spre a rasturnh monarhia cu aceia

ce

pe care en Ii aeuzh c voese s'o darame! (Aplauze).


Conseeuenta este o asemenea purtare ? 0 ! nu, D-lor ;
si va marturisesc e inima-mi-e sangerata de a vedeh
pe D. Iepureanu in ash companie ! (Aplauze), In 0
ash monstruoasa coalitiune! (Aplauze).

Vine D. I. Bratianu care cel putin are niste


opiniuni i principii cunoscute, are un partid
un program al sau, si se pune alaturi cu D. M.
Kogalniceanu spre a scaph libertatile publice, spre

a nu aveh guvernul bunului plac, spre a nu aveh


cesarismul!

Dar sincer i serioasa poate fi aceasta unire ?


I). Bratianu se uneste la 1875 cu D. Kogalniceanu
spre a scaph libertatile publice si regimul constitutional, cu acelas om pe care tot D. Bratianu la
1864 II declarh ca inarnic al acelor libertati, si al
acelui regim, printr'o propunere subserisa de mine

si de D. I. Bratianu, i pe care am citit-o la 2


Mai la acea tribuna.
In adevar, D-lor, eu, desi totdeauna am fost
cu principele Cuza in bune relatiuni, cu toate acestea

adesea nu-i aprobam politica si mai ales am fost


cu totul contra lovirei de Stat dela 2 Mai 1864.
Ca deputat am combatut lovirea de Stat, pe care

363

o tiam toti ca are sa, se faca, de0 erh seereta.


In ziva de 2 Mai cei care in Camera eram in
contra lovirei de Stat, am formulat cu totii i cu
D. I. Bratianu o propunere pe care am citit-o eu
dela acea tribuna, in mijloeul celor mai teribile
opuneri ale guvernului.
S v citesc chteva pasaje din acea propunere
sau motiune, spre a vedeh ce eredeh D. Bratianu
clespre D. Kogalniceanu la 2 Mai 1864.
Lovirea de Stat se prevestise mai inthiu prin
aceasta, c ministerul Kogalniceanu, primise la
Aprilie un vot de neineredere dela Adunare, i in
loe sa se retraga sau sa dizolve Adunarea, el continua a-i prezenth proiecte, i a nu tine socoteala de
votul de blam.

A dar, In acea propunere eitita de mine


la aceasta tribun i facuta impreuna, eu D. Bratianu, vorbindu-se de respectul pentru atributiunile
fieearei puteri a Statului, se zieeh :

Fiindcei numai din aceasta respectare de


cirepturi se nafte echilibrul puterilor 8tatului, si
exist In realitate un guvern constitutional.
Fiindca indata ce acest echilibru se rupe,
indata, ce puterea executiva atacet drepturile puterei legislative, i un minister voefte set se impuna tarei in contra vointei Adunarei, i yeti-

neind seama de un vot de neincredere dat de


)2

aceasta Adunare, atunci regimul constitutional

364

numai exista in fapt, atunci inceteaza toate arantiile, ce prezinta acest regim pentru conservarea libertatilor publice.
Vedeti, D-lor, ch la 1864 D. Brhtlanu vedeh
incetarea regirnului constitutional si a garantiilor
constitutionale in alte fapte deckt in cele de asthzi.
Mu lt mai corect si mai constitutional erh D-lui
atunci deckt asthzi. Dar sh citim inainte. Actul

dela 1864 mai zice:


Considerdncl ca conduita ministerului D-lui
Kogalniceanu, din ziva de 15 Aprilie, prin procedarea sa, este o lovire din cele mai directe
data regimului constitutional ;
Considerdnd ca nici-o promisiune, nici-o
chestiune, oricdt de liberala i populara ar fi,
nu poate justified salt acoperi culpabilitatea unei
loviri ce s'ar da regimului constitutional i libertatilor noastre publice; i ca natiunea romcina,
,,s(tul de regimul absolut al trecutului, neincrezatoare in promisiuni frumoase cari mciine pot
deveni realitati crude de un despotism desfrdnat,
voeqte a-qi asigura viitorul, a-qi intari autono-

mia i a realiza reformele sociale de care are


nevoe, pe calea legala, prin garantia unui regim,

liberal... etc.

365

Urmeaza, apoi concluziunea de a se lucrh


numai in sectiuni pang ce se va deslegh in mod
constitutional conflictul existent.

Acel conflict se qi desleagh peste ateva minute chnd D. Koghlniceanu baga, soldati cu baionete in aceasth Camerh spre a o goni.
Astazi tot D-lui vine cu D. I. Brhtianu, sI
restaureze regimul constitutional! AstAzi n urma
unor fapte atht de grave, vine D. I. Brhtianu i
dh mana en D. Koghlniceanu, pe care althdath
1-a denuntat ca dramAtor al liberthtilor publice,
qi conluereazh cu D-lui spre a restabill domnirea
legilor ! (Aplauze).

Ei D-lor, nu puteti schph de influenta ce


aceste fapte pozitive apash asupra trecutului i
prezentului D-v.

Ne spuneti c v'ati coalizat impreunh, ch


v'ati unit, D-v. Etat de dephrtati unii de altii
prin faptele i principiile D-v., pentruch v'am silit
noi, pentruch v'ati ghsit loviti, persecutati !

Ah ar fi ? Nu ati argtat, nu ati specificat


nici-o persecutiune ce vi s'ar fi fheut. Dach anicii
D-v. au chzut in alegeri, aceasta nu este vina
noastrh. Aleghtorii nu i-au mai voit. D. Dimitrie
Ghica v'a spus foarte bine en e dach D. Iepureanu s'a retras din acest minister, nu a fost pentru

vre-o nemultumire oarecare, ci din cauza creditului fonciar; chci D-lui a avut ideea greith de

366

a sustine un alt sistem deck acela adoptat de


Camera, sistem care a rausit si merge foarte bine.
(A plauze).

Acest dezacord oare s fi fost cauza c lucrurile -Wei au mers atat de ram, incht taxa sa,
fie aproape de peire de cand s'a retras D. Iepureanu din acest minister ? Vine D. Bratianu gi
afirma ar6 sfiala c listele electorale s'au falsificat de 4 ani, nitand c i D. Iepureanu a fost
in acest minister pe cand s'au facut alegerile en
acele liste. A fi inteles ca aceasta

o zica D. Ko-

galniceanu si D. I. Bratianu, dar a o aprobh

gi

D. Iepureanu, nu inteleg, caci cu aceasta si-ar


da un blam siegi.
Ash dar, stim acum eine sunt aceia can s'au
coalizat. tim asemenea ca, nu au nici un principiu inscris pe drapelul D-lor. Coalizarea D-lor
provine numai din simpla cauz c amicii D-lor
nu au isbutit in alegeri, i scopul ce-si propun
a atinge este numai de a veni la guvern. (Aplauze).
Ne mai rarnAn acume a rnai examinh inch' o
chestiune. Adevarat este ca D-lor formeaza un
nou partid ? Oarneni vechi, cu fapte vechi, for-

meaza D-lor un partid nou ?


D-lor, daca este un adevar, este ca nu poate
sa pretinda cineva a aveh un guvern constitutional,
daca nu ar fi partide, caci partidele fac majoritatile, i guvernul constitutional este guvernul ma-

367

joritatei. Ash dar, trebue s intrebam pe coalizati


daca formeaza un partid. Si pentru ce aceasta
intrebare? Este ea efectul unei simple curiozitati?
Nu, este efectul unei neeesitti constitutionale.

Din cunoasterea faptelor noi raspundem : Da, coaHzaii forineazd un partid ; dar nu un non partid. Sunteti partid vechiu cu adepti noi. (Aplauze).

Mare veritate a spus D. I. &Miami cand a facut


istoricul partidelor. In Ora noastra au fost in
aclevar trei partide: extrema stAnga, dreapta
centru i rnoderatii liberali. Aceste trei partide
s'au aflat multa vreme in lupta; de multa oni

unite una cu alta contra celeilalte; ins6 cu timpul


s'a observat c eine castiga din toate aceste lupte
era numai extrema stanga, diviziunea intro dreapta
si centru facea ca radicalii profitau. Dar pentru
ce aceasta diviziune? si-au zis cei din dreapta si
din centru. Ambele aceste partide au mai aceleasi
principii, mai aceleasi procedari. Desbinarea intre
dansele servea numai a le slabi reciproc. Ei bine,
ce an facut atunci aceste partide?
S'au fuzionat; '0-au dat mana impreuna; asa,
thcat de mai multi ani ele fac un singur partid
conservator; si in tard, sunt numai doua partide
adeva'rate; stAnga qi partidul conservator si liberal

acelas timp. De atunci fortele oamenilor de


.ordine au crescut i ara a castigat foarte mult.
Inteleg foarte bine ca aceasta nu a putut place
i-n

368

radicalilor; inteleg pe D. I. Brkianu child 11 auzii

ca cum ar regreth c`a nu s'a format un partid


care sl fie juna dreaptA. CAci toate aceste fractiuni
ar fi atkea diviziuni intre noi, si numai in profitul
celeilalte partide a D-sale. A$ a dar, D-lor, este
pozitiv ea' la noi sunt numai doug partide; conservator i radical. Acum intreb pe D-nii can s'au
coalizat; Ce partid'a fortneazg D-lor ? Este adevArat cg, este o unire ca partid sau numai unire
ca indivizi ? D. I. Beatianu, stint eg, are un partid,
Ii are elementele D-sale, organele D-sale de publicitate; e reprezentatul partidului radical; D-Iui
dar are un contingent.
Dar pe eine reprezintg, D. Iepureanu astAzi?

Nimic mai mult, nimic mai putin deck numai


sirnpatic6 persoan6 a D-sale. D. Iepureanu s'a

deslipit din partidul conservator din care f6ceh


parte si a trecut la partidul ultraliberal. Iat6 totul.
Partidul radical a mai castigat o ilustrA individualitate. Asemenea este si en D. G. Vernescu
care n'a avut niciodath nici un partid. Asemenea
cu D. A. G. Golescu si cu D. M. Koglniceanu.

Toti acesti Domnii nu a fAcut deck a i alipi


individualitrttile D-lor la partidul radical.
Cand alipirea s'a facut, au declarat D-lor
ca. D-lor formeaz1 partid non, c yin ca un partid nou.
Cei vechi radicali le-au faspuns: Da! da!

369

partid nou cat voiti, veniti numai acum en noi !"


(Aplauze, ilaritate).

Ash dar, de partid nou nu poate fi vorba;


aveti numai vechiul partid radical cu aderenti
noi. Ei, D-lor! credeti Dv. ca partidul radical s'ar
lash ash lesne a se absorbi intr'o individualitate
oricat de ilustth ? Credeti Dv. ca D. Iepureanu,
el D. Vernes.cu pot face sa intoarea partidul rosu
si 864 facg conservator ? Dar ce credeti Dv. de
cei earl compun soldatii in partidul rosu ? Socotiti
Dv. ca insusi D. I. Bratianu si D. Rosetti ar

putea face singuri mice vor voi cu dansii ? Nu,


D-lor! In partidul radical, la noi, ea pretutindenea, sefii sunt totdeodat6 servii partidului ion
Cand ei nu pot satisface pretentiunile partidului,
se reneagA de partid i thman simple individualitati.

Ash dar, nu numai cei noi veniti, dar nici


cei vechi sefi ai partidului radical nu pot sa transforme acest partid cum vor vol.
Este dar mult mai simplu si mai natural de
a se zice ea, nu partidul rosu se va absorbi in
D-nii Iepureanu, Golescu, Kogalniceanu, Vernescu,
ei acestia se vor absorbi in partidul rosu. Deo-

eamdatl vor fi menagiati; mai tarziu insg, cand


vor vol a se emanciph, vor fi dati afath!
D. Kogalniceanu, eel veehiu autoritar, nurnete aceasta schimbare la fatrt eg a reintrat in
elementul su. Iar despre D-nul M. K. Iepureanu
29006

24

370

ne-a spus ct s'a intors la matea sa din tinerete;


ca se intoarce, adica de unde incepuse cand era
MAI.; ne spune in alte euvinte e, dupa ce D. Iepureanu a strabatut o lunga cariera politica in
partidul conservator, aeum la sfarsit s'a intors la
epoca june-cei neexperimentata... (Ilaritate).

Este dar pozitiv i constant ca noii aderen.ti


la partidul rou trebue sg, cedeze, spre a puteg, tra'l
Iii intelegere cu partidul. Dar eine va ceda? Dupg,
mine nu este nici-o indoiala. Vor cedg, cei noui.
Aceste persoane trebue s cedeze unuia din
D-lor ca s imbratieze o partida. D. Vernescu
zice c ar fi conservator; se poate; insa va ceda;
caci este singur, caci este o individualitate; caci

nu are nici-un contingent; caci tati ceiIali radicali, caci juna stanga, nu vor puteh s cedeze
unui singur.
Proba c nici capii, nici oricine altul nu poate
face ce voete din partidul rop sunt ultimele alegeri ce au avut loc in Bucureffti. 0 lista de candidati radicali pentdu colegiul III al capitalei, s'a
format gi s'a publicat in Romanul". Dar soldatii
nu au voit lista, au modificat-o i iar an modificat-o, Meat circulau vre-o 5-6 liste i cea .din
urmg, abia s'a votat in ajunul alegerilor.
AO, dar, cei noui intrati sa nu creada ca an
sa dornineze; au sa, se supuna celorlalti, au sa

371

se absoarba intr'insii, dacg vor sl traiasel im-

preung. Altfel iui vor merge la scop.

SI nu se consoleze en cuvintele de partid


nou i de program non; nu este nici alt partid,
niei alt program de principii, partidul rosu este
tot eel vechiu. Programa sa, prineipiile sale sunt
tot eele vechi i cunoscute. Ash dar, suntem acum
in drept a ne intrebh, pe ce baze, cu ce principii
yin D-lor spre a restabili echilibrul sdruncinat si
a introduce inerederea? Remediul ce propun este mai

rau cleat boala ce ziee c existg.


Procedeazg mai intai prin a nu recunoaste
legitimitatea Camerei, prin a nu se supune vointei
natiunei. Incep adicl prin a se pune in stare de

revolt6, spre a aduce legalitatea. Ne promit a face


o compleetg transformare in toate legile noastre,
si in legile judetene, comunale, financiare i altele,
farg, a ne spune ce principii au sg, adopteze spre
a modifich aeeste legi. In alte cuvinte voesc sg, restabileasel ordinea i legalitatea, fleand o rgsturnare teribi1 i complectl in toatl organizatiunea
Statului roman ce o avein de 16 ani incoa.
Dar in aceastg mare miscare de rasturngri,
sunt oare st6pani D-nii BrItianu, Iepureanu tt

Verneseu ea s/ opreasel miscarea, unde ar vol


D-lor? Dar &ea' vor fi tmpini i atrasi de miscare peste lirnitele ce ar dorl sl conserve? Rgspund oare de multime, de cei rnai liberali, mai

372

radicali cleat D-ta? i ce se va lntampla cu tara


and nu vor mai puteh rezisth?
fat/ eine deschide o adev/rat/ pr/p/stie!
(Aplauze).

Promiteti acum toate Imbun/t/Orile i toate


fericirile tuturor claselor sociale. Dar de ce nu ati

realizat aceste fericiri in anii at ati stat Dv. la


putere? Dar and starea financiar/ a t/rei a fost
mai in mizerie cleat and erh I). Br/tianu la putere? Starea noastrg politic/ fost-a vreodata mai
in pericol? ImpAratul Napoleon III nu a declarat,
prin mesagiul de deschidere a Camerei franceze ci

existenta Romniei este In pericol? Nu a imputat


chiar rosii D-lui Iepureanu c D-lui ne-a incurcat
finantele? Sub eine tirania a fost mai mare daa
nu sub D. KoggIniceanu? i acum pentrua v'ati

coalizat toti, credeti a tara a uitat toate. V/ inselati !

Faptele noastre sunt iarls'i de fat/, guvernul


nostru, partidul conservator, de and este la putere, duce linistit carul Statului; a dat ta'rei o
multime de imbungt/tiri foarte esentiale; a adus
Incredere in afarl; a ridicat creditul Statului si a
imbunM/tit foarte mult finantele. i toate acestea,
fix/ sgomot, f/r/ tiranie! (Aplauze).
D-v. ce puneti in loc? Anarchia in locul or-

dinei. fat/ ce ne-ar Wept/.


Dar srt vedem acum, cum, prin ce proce-

373

durg voiti D-v. s


propuneti?

ajunge.ci Ia

scopul

ee vg

D. Iepureanu i altii ne-au spus c voesc sit


se adreseze la capul Statului. Prea bine. Inte leg
aceasta. In principiu este regulat a se adresh opo-

la Capul Statului cAnd este vorba de


adresa tronului. Sg admitem darg c judecgtorul
zit'runea

la care se ziceh c s'ar adresh D. Iepureanu pentru


a apreci alegerile, chiar dupg ce ele s'au vlidat
va fi Domnitorul.
Dar/ in ce chip faceti acest apel la Domn ?
0 faceti sub formg de doleanta, dupg cum
s'a fAcut la 1863. Dar unii din D-v. au condamnat doleanta fgcutg la 1863; cum ar aprobh
pe cea f6cut acum ? Eu unul am condamnat i
pe aceea, condamn i pe aceasta. Forma dar nu
este constitutionalg.
fie

Dar in fine, vg adresa0 cgtre capul Statului,


i sub formg de doleanta.
Ce voiti sg facg Domnitorul, care este un

Suveran constitutional. Nu este ah cg Domnul


nu trebue sg asculte decAt vocea natiunei reprezentatg prin majoritatea Carnerei? Nu este ah cg
el trebue sg atepte vreun conflict care sg se nascg

intre Camerg i guvern spre a se pronunth? Pe


catg vrerne, acest conflict nu se nalte, cum D-v.,
liberali i constitutionali, ati voi ca capul Statului

sg se dirigg dupg doleantele fgcute prin adungri

374

private, dupa intrigile de prin culise ? Eu atilt


sigur ea sincer nu voiti aceasta; caei s'ar Intoarce
in contra D-v., eAnd maine ati veni la putere.
In principiu dar, un suveran constitutional
nu poate urmh decat dupa voeea majoritatei Camerilor, 0 nu poate dizolvh Camera ori schimbh
guvernul cleat child este conflict Intre Camera i
guvern.
Aga, dar, i sub acest punct de vedere, procedarea D-v. nu este constitutional&
Putem Inca adaogh c cateodata ea devine

qi amenintatoare.

In adevar, manifestul D-v. din opozitiune


subscris i publicat de D-v., zice catre sfar0t:

Mai presus de toate noi credem c numai


aceste principii, strict respectate de cdtre puterea executivel, qi cu energie aparate de catre
cetafeni, pot Jeri tam i institufiunile ei atat de
excesele despotislnului, cat ci de comofiunile vio-

lente ale rdsbunrilor popoare".


Suntem in drept a intrebh: ce inteleg D-lor
cu rtisbunari poporare ? i legal este, constitutional este, moral este ea opozitiunea s vorbeasea
de reisbun4ri poporare ? Arma cu doug tAiquri!
Si apoi la finele rnanifestului, coalizatii declara :

Nu vont crufa niciunul din mzjloacele legale pe cari ni le da Constitutiunea din 1866,

375

niciunul din sacrificiile pe cari ni le impune


datoria noastra de Romani".
Aceste din uring, cuvinte s'au interpretat de
unii iar4i ca o amenintare.
Eu nu vreau sa interpret intentiunile i sa
cant a ti daca, cu adevarat amenintati ori faceti
.11

apel la revolta. Ceeace rezulta insa din apelul D-v.

cel putin dupa forma sa exterioara, este ca aveti


aerul de a zice e apelul dela Capul Statului, este
la popor. Aveti aerul de a vol s exercitati o
presiune extraparlamentara asupra Suveranului,
spre a ajunge la scopul D-v.
Ei bine, aceasta e cu totul neconstitut'ional.
Si sa nu ni se zica, ea' aceste presiuni sau
amenintari ar existh numai in manifestul publicat.
Oratorii opozitiunei au vorbit in Camera in acelast sens.

In adevar, am vazut pe D. Manolache Kostachi, care totdeauna se pronunta foarte greu in


chestiuni importante, care cugeta cand vorbete,
ca ne-a spus c s'au s1bit garantiile constitutionale, i c slabindu-se garantiile constitutionale,
se slabete i autoritatea tronului. Dar ce intelege
D-lui cu garantiile constitutionale ? Intelege aceea
ce-i place: este o chestie de apreciere personala,
V a sa zica D. lepureanu, admite sistemul c, cncl
un deputat ar crede ca. s'au slabit garantiile constitutionale, iata el, el trebue sa declare slabita

376

autoritatea Tronului. Foarte rea si foarte neconstitutional6 doctrin este aceasta a D-lui Iepureanu.
D-lui trebue s tie ea' Domnul este mai presus
de parade, si c autoritatea sa nu se slAbeste de
loc prin cliviziunile dintre noi ! (Aplauze).
Pentru ce apoi, D. I. BrAtianu, ne-a vorbit
de finele guvernului restauratiei din Franca ? Pentru

ce ne-a zis c6 situatiunea de azi la noi seamAnl


cu ultimele zile ale lui Ludovic Filip ?..

I. Bratianu. Nu am zis ash; am zis cl nu


suntem ca in Franta.
D. Ministru de externe. Dar atunci ce nevoe
aveati st o spuneti ca, nu suntem ca in Franta ?
I. Breitianu. Pentruc6 vedem atata violent6
contra noastr/.
D. Ministru de externe. A! Aceasta este frumos ! Domnii din opozitiune spun a noi suntem
cei violenti !.. Adia D-lor fac dupa, proverbul poporan dau i ipa!" (Ilargate, Aplauze). Ca.ci dacg
au fost violente din partea cuiva, ele au fost numai

din partea D-voastrii. Faptele vorbesc destul de


elocuent. Cei bittuti, cei maltratati, cei rnii, cei
ucii, zicem de oameni ai politicei loviti, sunt numai

de partea noastrA! Nimeni de-ai D-lor nu a fost


nici rang, nici lovit; si tot D-lor strigl el au fost
si sunt violentati. Dar am uitat c6. D. Vernesc.0
ne-a spas c6 in Bucuresti au fost r/niti de-ai D-lor,

dar au suferit pe tAcute si s'au ascuns! Iar bine

377

cg, s'au putut ascunde! Pe ai nWri i-ati rgnit, cat


nici ca mai puteh fugi spre a se ascunde, i au
umplut spitalele! Mai voiti qi alte probe de violente ale opozitiunei ? Cititi rspunsurile ll-lor din
adungrile publice i veti vedeh ce limbagiu violent,
ce amenintari contineau! Cititi jurnalele D-lor, cxci
eu nu voiu sg vg, ofensez auzul repetandu-vg frazele injurioase i calomniatoare ce el coprind, si

veti vedeh ca nu este exemplu de o mai mare degradare qi injosire!

i apoi tot D-lor se plang c noi am fost


vaiolenti ?

Nu, D-lor, nu am fost i nu am avut nevoe


a fi violenti. Tara vg, cunoaqte i nu voeste a va
mai alege; iata ce numiti Dv. violenta. Dar la
aceasta nu avern ce sg, facem.
Ati intrebuintat toate mijloacele spre a atrage
lumea in parte-va, i nu ati isbutit.
V'ati pus sg, intoarceti capetele tinerimei, Ora

qi copiilor; ati cautat sa induceti iii eroare aceste


conOinte june, s surprindeti buna credinta a
acestei junimi totdeauna generoasa i lesne crezatoare, cg, doarg, yeti face dintrinsa instrumentele
politicei i pasiunei D-v. Ati izbutit in parte, dar
nu ati izbutit mult. Ati banchetat cu magistratii
juni, cari intr'un moment de pripire necugetata,
si-au dat demisiunea, facandu-se judecatori in
chestiuni de politica generala, care nu-i priveh.

378

Dar ce ati fleut eu aceasta ? Arati dat un brevet


de neeonstitutionalism si Math. tot. Clei dael D-v.

fosti i viitori minitri, amestecati justitia cu politica, dael D-v. admiteti ca. magistratii trebue sit
fael manifestri politice si sl-si dea demisiunea
cnd opozitiunea va opinh c guvernul a fleut
rea politic, apoi acela lucru ar trebui s6 se repete i and D-v. yeti fi la putere; apoi atunci
n'ar mai existh echilibrul intre imterile Statului ;
apoi puterea judeeltorease s'ar confundh cu cea
legiuitoare; apoi atunei anarhia ar fi in locul legalitalei!

Acela sistem de anarhie voiti s introduceti

si in armatl and insinuati, in manifestul D-v.,


ch ofiterii sunt nedreptltiti, c justitia militarI
nu exist6.
General Florescu, v'a rlspuns ce se euvine
la asemenea insinulri resvr/titoare. Eu ml rnlrDinese numai a vl intrebh:
Legal este, constitutional este ea D-v., foti
ministri, sl clutati a conrupe armata noastrl i
a o indemnh sl fac/ politieg ? Au doarl ati vol
ea si armata noastr s fae/ un pronunciamento
ci sit ajungem in starea in starea in care a ajuns
Ispania ? Doara, nu vg yeti invrednici s vedeti

una ea aceasta! (Aplauze sgomotoase).


Intreb pe insu0 D. Candiano, sl-mi spue,

and va venl vrernea ca sg fie 0 D-lui ministru

379

de resbel (risete) ar putg sg, tolereze una ea aceasta


ca militarii s facg politics ? Ei, D-lor, acestea

sunt fapte pozitive, i ele probeag din partea


D-v., sau cg, nu vg, dati socoteala de gravitatea

lor, sau g nu voiti echilibrul i legalitatea! Caci,


dag D-v. voiti legalitatea i constitutionalismul,
calea aceasta ce ati luat nu vg, duce aeolo; ea vg,"
duce drept la anarhie. Si titi, D-lor, intre noi

fie zis, anarhia nu ne este permig! Si s voim


noi a fi in anarhie, nu ne lag altii!... Si aci
nu este permig anarhia. SN, nu uitati greutAtile
dela 11 Februarie, i eu vorbesc fgrg, jeng, multg,

de aceastg, epog, fiindg nu am luat parte la


acea miqcare. Precum am fost in principiu contra
lui 2 Mai, aa, am fost i contra lui 11 Februarie;
eu sunt contra tuturor revolutiunilor, vie ele de

jos, vie ele de sus. Am sgpat, cu multe greutali,


de pericolele ce ne ameninta, dupg," 11 Februarie. Tot

a0 de greu fusese i la 2 Mai. Fiindcg, ati povestit


multe anecdote personale, g v povestesc i eu una.
Dupg, ce s'a Tutors Voda Cuza dela Constantinopol, dupg 2 Mai, aducAnd aprobarea lovirei
sale de Stat, 1-am intrebat intr'o conversatiune intimA, dag acum, grid cunoteh la ce pericol expusese tam prin lovitura de Stat, ar mai fi dispus
g mai repete vreodatg, acea lovire. Vodl Cuza,
mi-a faspuns cu franchetg, i mult convictiune:
1STu, niciodata" .

380

aveh dreptate Domnitorul, chci lovirea sa

de Stat era p'aci, p'aci sh nu fie recunoscuth; si


atunci luh drumul exilului d'a dreptul dela Constantinopol ; unirea se due* qi invaziunea sth la u6.

Asemenea D-v., cari ati luat parte la miscarea dela 11 Februarie, qtiti prin ce pericole a
trecut

atunci tara noastrh. Le cunosc i eu

aceste pericole, fiindcg, Camera de atunci m'a trimes in misiune la Paris 0 alte capitale. D-v. si
mai ales cei din guvernul de atunci, cunoaqteti eh

tara noastrh a avut o ansh din cele mai mari


ca s poath gdsi in Europa un principe care sh
voiasch a primi coroana Romniei. (Aplauze). Dacg,

se mai intarzia chte-va zile tara erh in mare pericol. Nu pot sh vg, spun tot ce qtiu; dar membrii
guvernului de atunci, dar mini0rii de atunci, cunose bine acele pericole qi raporturile noastre confidentiale qi secrete din Paris.
Din aceasta D-lor, am voit s conchid eh

nu ne este permis nouh a ne juch cu focul,

cO

nu trebue sh phrhsim calea legalh, noi toti, ori

din ce partid am fi; chci va fi rgu de toti. Pozitiunea noastrh topografic i politich este ah, in
cht legalitatea este pentru noi o necesitate de existenth. Nu ne este permis noug, s avem nici mgcar
capritiul de a fi in anarhie, de a face ceeace face

Ispania. (Aplauze). Nu, D-lor! Cu voe, fr voe,


trebue s, fim cu minte. Prudenta, tactul politic,

381

legalitatea sunt pentru noi o necesitate esentialI


pentru nationalitatea noastr6.

AO, D-lor, sg, fim tari prin purtarea dreptului si a legaliatei. Opozi-tiunea procede afarA,
din drept; de aceea vA 0 propunem respingerea
doctrinelor sale. (Aplauze prelungite).
-Foci : Inchiderea discutiunei.

Se pune la vot inchiderea discutiunei 0 se


primete.

Se pune la vot luarea in consideratiune a


proiectului de adres5 i rezultatul scrutinului este
84 bile albe contra 12 bile negre.

VII
Monitorul Oficial" No. 140 din 29 Iunie 1875.

Conventia comercial cu Austro-Ungaria


Expunerea de Motive

Atragem deosebita atentie a cititorilor in privinta


acestei conventiuni caci este actul politic si economic
cel mai insemnat al guvernului conservator dela 1871
1875. Aceastg conventie, prima conventie comercialii,

care adaoga malt la gloria guvernului conservator de


atunci, se datoreste in cea mai mare parte lui Boerescu.
Ina din 1873, dela intrarea lui In ministerul Catargiu, Boereocu care se bucur de o mare trecere in
fata puterilor Europei, incepe cu Austro-Ungaria tratativele de incheiere a acestei conventiuni, i dup5, doui
ani de sta'ruinta conventiunea se semneaia in anul 1875.

Cu aceasta s'a fcut inca un pas mai departe spre realizarea deplinei independente, cci prin ea s'a cstigat
inpependenta economia a ca'xii noastre.
Suntem in ajunul de a seivetrO, actul cel mai im-

portant care s'a feicut la noi dela unire fi dela fundarea dinastiei: suntem in ajun de a seivecrsi neateirnarea noastrei economice r), ziceit d. Carp in discursul
tinut cu acest prilej.
1) P. P. Carp. Discursuri, Vol. I pag. 84.

383

totusi opozitia a fost apriga', si multi nu voiau


sa-si dth seama de importanta politica,' fi economicei a
actului ce se sathrsia. Pe cand partizanii conventiei socotiau cu drept cuva,nt di se ceictiga, neatarnarea economica, a4ii voiau sa cread c Romania era subjugata.
Ziarul liberal al lui Rosetti n ziva, semnarii conventiei
publica pe prima pagina' urmeitoarele cuvinte incadrate
in chenare negre de cloliu".
jeri 29 lunie s'a infipt cutitul pand, la ?Winer in
peintecile Romeiniei: corpul ei palpiteind 'Inca A imbreincit la picioarele contelui Andrassy. Conte le Andrassy este domn, suveran al robitei Romeinii".

Dar ca sa ne darn si mai bine seama de impor-

tanta economica, si politica' a conventiunei comerciale cu.


Austro-Ungaria s lsam s vorbeasca d. Maiorescu, care

a stint s deh intotdeauna o dreapa apreciere faptelor


politica: La activul ministerului Lascar Catargi (meirginindu-ne in politica lui generala ci feira a intra in
re,orturile speciale, uncle s'au facut imbunatatiri durabile), se cuvine set' mai adaugam Conventia comerciala
cu Austro-Ungaria, negotiata sub ministerul de externe
al lui Vasile Boerescu i semnatei la 1012 Iunie 1875
de Costaforu, agentul diplomatic la Viena, ci de contele Andrassy ministrul de externe al Austro-Ungariei.
Oricare ar fi Jost valoarea economica a acestei convenfii,

dealtminteri limitata la 10 ani si denuntata inauntrul


acestui termen, valoarea ei politica a fost din cele mai
semnificative".

Pentru a o intelege trebue s v5 aducem aminte,


ca in chiar firmanul pentru investitura principelui Carol

din 23 Octombre 1866 Inalta Poarta pune conditia ca


statul nostru s nu incheie nici o conventiE, directa% cu
vre-o putere streink si c prin art. 7 si 19 ale trata-.
tului de comert din Constantinopol dela 3 Februarie
1862 Turcia stipulase un drept vamal de 8 /o ad valoreum dela toate articolele importate in PrineipateleUnite Moldova pi Valachia" dispunAnd astfel de noi
fara, a ne intrebh. Iar acurn o Mare Putere occidentala,
sub inspirarea unui adevarat oin de stat, recunostea in

384

mod ostentativ emanciparea economid, a Romniei de


sub suveranitatea Porii, i prevestea recunomterea deplinei independentel).

Inceputul fcut, peste putin timp se incheie con-

ventinni i cu alte state. Aa in Martie 1876 cu Rusia,

iar mai drzin cu Italia.

Domnilor deputati,

Sunt trei secole de cand Romania nu a exer-

eitat dreptul sau d'a inebeih cu alte Puteri conventiuni sau tractate de comert. Acest drept pe
care-1 poseda, ea o consecinta naturala autonomiei
sale, si ash cum rezulta din capitalutiunile ce gbrioii Domni Mircea, Vlad, Bogdan si Petru Rare

au incheiat la anii 1391, 1460, 1511 si 1529 cu


sultanii Imperiului Otoman, a stat in amortire si
paralizat, am, a puteh fi exercitat din eircumstante fortuite si independente de vointa noastra.
Cu toate acestea, Inca din al 14-lea secol,
vedem pe Domnii romani, ai Moldovei sau ai
Munteniei, reguland, prin acte internationale incheiate cu alti prineipi i puterniei suverani straini,
relatiunile i interesele comerciului roman abih

nascand. Astfel, la anii 1368, 1408, 1432, 1518,


1539, 1546 si 1588, vedem pe vechii Domni
Vladislav Basarab, Mircea, Elia-Voda, tefan eel
') Prefata la Diseursuri parlamentar.3". Vol. II p. 4.

385

Tana'r, Stefan-Vod i Petre Schiopu, incheind cu


alti suverani asemenea acte importante comertului.
Exercitiul insh al acestui drept a incetat de
pe la al 16-lea secol. Tocmai child comerciul si
industria rornhng, Incepuserh oarecum a se paste,
atunci le li psi sprijinul i incurajarea ce le-ar fi
asigurat niste stipulatiuni internationale.

Si cu toate acestea, Ora a continuat a exercith dreptul shu suveran de a trath, in ceeace primste interesele sale de ordine politich. Ea a incheiat si duph secolul al 16-lea, pang, in timpii
din urmh, tractate politice can aveau de object a
regulh interesele politice de suprematie, de alianth,
de pace sau de resbel. Numai tractatele economice propriu zise le vedem Incetnd dela acea
epoch'.

Insh piste asemenea acte internationale se im-

pun, ca sh zic astfel, de exigentele chiar ale comertului. Intre natiunile din vechime si chiar din
timpii phnh la Incetarea epocei fendale se puteh
frg, multh vathmare sh, nu existe tractate economice, chci relatiunile de schimb, chci raporturile
comerciale intre aceste natiuni, erau prea putine,
erau prea incerte.
In timpii frig moderni, raporturile comerciale
intre diferitele State imultindu-se si barierele ce
opreau schimburile sfhrhmandu-se, necesitatea de
a se incheih conventiuni comerciale intre natiuni
29006

25

386

a devenit tot ah, de simtitg, ca gi aeeea a transactiunilor dintre indivizii aceluia0 Stat.
Tractatele de comert au venit sg, indrepteze
defeetele qi s complecteze lacunele ce se aflau in
legislatiunea fiecgrei tg,ri in raport cu comertul.
Ele creaza, privilegii i avantagii reciproce pentru
flecare parte contraetanta', i coprinde dispozitiuni
de o mare utilitate practicg relative la importatiune, la exportatiune. la vgmi, la navigatiune, la
transit, la pozitiunea comerciantilor strini in targ,
la drepturile i libertatea lor de a comercik, pre-

la fixarea tarifelor vamale 0 la


protectiunea reeiproch a unor producte a phrtilor
cum asemenea

contractante.

Cornertul dar, i industria roma* mai ales


de eg,nd ele au inceput a luh oarecare desvoltare,
nu puteau deekt s sufere din lipsa unor reguli
stabilite i precise, stipulate prin acte formale sub-

serise cu natiunile cu cari ne aflam in relatiuni


de schimburi comerciale. Eram astfel expu0 la
toate ineertitudinile timpului 0 la toate fluctuatiunile ce interesul sau arbitrarul puteau sg, aduca'
in legislatiunea altui Stat, de naturg, a jicni sau
v6t6mh cornertul nostru exterior.

Cu toate acestea, dreptul nostru de a tracth


existg, in toara intregirnea sa, cu toga' aceasra intrerupere partiall a exercitiului su in timp de
mai multe secole. Nici acest neuz temporar, precum

387

niei contestgrile pe calea dip1omatic6, ce s'au incercat a ni se face in aceti ani din urm6, nu pot
face s6 inceteze sau s piarl un drept al unui
popor liber.
Dreptul dar, a continuat sA. existe i Romanii

i-au regulat totd'auna vganile lor ca si tarifele


vamale numai prin legile lor proprii.
In virtutea acestui drept, am inceput negoei6rile incl de acum doi ani, pentru a inchei o
conventiune de comert cu Austro-Ungaria, acest
Irnperiu vecin cu care avem cele mai multe, cele
mai importante, cele mai permanente relatiuni comerciale. Natura lucrurilor chiar, ca s zic astfel,
desemnh pe Austria ea sl fie cel d'intni Stat
cu care sa. inchei4m o conventiune comercialit

Si de aceea intelegem cum, 0 in tard i afarA


din tarl, toti ateptau s6 vad a. dacA au s isbuteased negocierile ea aceastl putere lirnitrofg.

Cu nici un alt

Stat, in adevr, nu avem

schimburi reciproce, de import 0 export, mai importante 0 mai numeroase ea eu acest vecin. Statistica oficiala, o aprobeaz6 in modul eel mai pozitiv.
Uncle sunt insa, mai multe interese de regulat i
de protejat, acoio se i simt mai multe nevoi de
a tracta.

Inconjurati mai pe toatl fruntaria

noastrA

despre uscat cu Statul Austro-Ungariei, cea mai


mare parte a exportului productiunilor noastre, in

388

aeea directiune se face in Austro-Ungaria. Productele noastre cari caut s treach in alte State,
nu pe calea apei, trebue sh, strhbath iarki AustroUngaria. Importatiunea la noi a mhrfurilor si a
manufacturilor A ustro-Ungare se face iarki pe o
scarh mare, si se impune, ca s zic astfel, consumatorilor, din cauza apropierei i eftinhthtei
transportului; astfel incat, dach nu s'ar protege

industria noastrh nhschndh prin tarife conventio-

nale cu Austro-Ungaria, nu ar puteh sustine o


ash concurenth.

Astfel, 'Mat din punctul de vedere al intereselor noastre de export, de transit si de protectiune a inclustriei nationale nhscandh eram tinuti
a negocih cu aceast putere vecina, spre a incheih
o conventiune de comert.
Asthzi silintele noastre au isbutit; si guvernul
Mhriei Sale Carol I, augustul nostru Suveran, are
onoare a vh prezenth, spre confirmare, conventiunea comercialh incheiath cu una din cele mari
Puteri garante, ca Imperiul Austro-Ungar.
In tot timpul negocihrilor noastre, foarte hingi
qi laborioase, ne-am ocupat foarte mult de acest
principin, esenta i baza tuturor tractatelor, adich
cea mai perfecth reciprocitate si egalitate sh.existe
Intre Inaltele phrti contractante. Acest principiu s'a
aplicat in toath rigoarea sa.
Conventiunea ce avem onoare a vh prezenth

389

coprinde avantagii reciproce, qi este redactat6 pe


aceleai baze i dupa, aceleai principii cu toate
actele internationale de asemenea natur6.
Cea mai perfect6 egalitate s'a admis intre ambele Ina lte parti contractante, qi eminentul bArbat
de Stat, ce se afig, in capul guvernului AustroUngar, D. Comite Andrassy, a prima a fi inqui
delegatul Majestatei Sale Imperatorului spre a subscrie, cu plenipotentiarul nostru, acest act international, simbolul exercitiului suveranitAtei noastre.
Este pentru noi o datorie de onoare qi de con-

tiinta, D-Ior deputati, de a exprirn recunotinta


noastra pentru spiritul de echitate i impartialitate
ce am intampinat din partea guvernului AustroUngar, in tht timpul negociArilor noastre.
Examinarea serioas6 i scrupuloas a dispozitiunilor acestei conventiuni v va convinge indat6
de acest adevAr, precum i despre insemnatele avan-

tagii ce comertul si industria ron-Ana, cktiga prin


aceasta, conventiune.

Nu pot intrh in toate arnAnuntele. Ma marginese la cateva generalitati.


Cel mai general, dar totodatA, cel mai insem-

nat avantaj ce comertul roman iqi rezervl acum,


i mai ales pe viitor, este cel stipulat prin art. 6
i 7, ca adica ne vorn bucurk de toate avantajele
ce Austro-Ungaria a acordat sau va acorda natiunei celei mai favorizate.

390

Cu modul acesta comertul nostru se pune


deodatd pe aceea0 linie cu acel al altor State ce
au conventiuni comerciale eu Austro-Ungaria. Avem

dreptul, fdid restrictiune, de a ne bucurh in prezent de toate avantajele ce Austro-Ungaria a acordat


prin tractatele sale anterioare, Frantei, Italiei, Ger-

maniei, Angliei sau altor natiuni.


Acela drept ni se rezervd i pentru viitor, i
art. 6 din conventiune ca i art. 7 din protocolul
final explicd ldmurit c comertul roman se va bueurh pe viitor de toate beneficiile, favorurile, imani-

tSile i scdderile de taxe ce Austro-Ungaria va


acordh altor natiuni.
Interesul nostru, pentru acest viitor, este cu
aVat mai mare el tim eg, mai toate tractatele de
comert ale acestui imperiu expird peste doi, trei
ani, i ate alte tractate i probabil mai avantagioase au a se Incheih.
Aeela avantaj reciproc nu am putut acordh
i noi, in ceeace privete starea prezentului celei-

lalte orti contractante;

cdci

noi nu avem alt

tractat de asemenea natura incheiat cu alte natiuni,

qi nu puteh a se aveh astfel o normA sigura a se


luh. A dar marfurile i productele Austro-Ungare nu se puteau bucurh la noi la incheierea acestei

conventiuni, de tratamentul natiunei celei mai fa-

ci au trebuit sd fie supuse -unui tarif


conventional anexat la tractat. S'a rezervat ins/
vorizate;

391

pentru viitor aceastI reciprocitate


Austro-Ungariei. (Vezi art. 6).

favoarea

Avantaj special cel mai insemnat, acela care


vine indatg dupg, acela al rezervgrei tratamentului
natiunei celei mai favorizate, este: libera intrare a
cerealelor noastre in Austro-Ungaria ars/ nici o
platg, de taxg, vamalg.
Dacq, este adev/rat cg, avantajele unui tractat
de comert trebuie sg, se calculeze nu numai dupg,
foloasele imediate .ce trage fiscul, ci i dupa, avantajele ce se acordg, comerciantilor i producatorilor
in general, apoi oricine intelege lesne de ce irnens
avantaj este pentru noi, tar/ agricolA, ca granele,
porumburile, orzurile, ca toate cerealele noastre sit
poat/ fi importate in Austro-Ungaria, prin toate
fruntariile sale de uscat, ca si prin toate porturile

de pe Dunare, f/r/ nici o plat/ de tax/,

fgrg,

piedicile multiple si jenante ce erau acele plgti

de ta.x/.
Acest insemnat avantaj este stipulat prin 2
din actul aditional, anexat la conventiune, prin
care se acord/ numai avantaje speciale- pentru o
tar/ limi trofg.
Reciprocitatea intre ambele State este perfect/

asupra acestui punct. Mai sunt si alte kvantagii


ce noi acord/m celeilalte Inalte Pgrti contractantespre a se formh astfel o just/ compensatiune intre
avantagiile reciproce.

392

Acum putem examinh i alte phrti din con1;cntiunile i anexele sale.


Prin art. 1 din conventiune se stipuleazg, prin.-

cipiul general de libertate a comertului pentru supuii fiechrei prti in Statul celeilalte, precum i
de egalitatea acelormi supui cu regnicolii in ceeace
privete sarcinile, impozitele i mice alte taxe.

Cu toate acestea, prin acela articol din conventiune i protocol, se declarg eh raman in vigoare,

in fiecare Stat, legile i ordonantele aplicabile la


toti strhinii in general, i mai ales la noi acele
legi cari se raporteaz Ia prohibitiunea de a doWadi i posedh imobile rurale. Se declar asemenea

c nu se deroagh la dreptul ce are fiecare Guvern


de a lila, pnin legi i reglemente nasuri de politie
i de siguranth, qi mai ales m6suri relative la stabilirea orichrui individ intr'o comunh rurall.
Astfel, mentinandu-se principiul general al liberthtei comertului i al prerogativelor ce se acord

supusilor fiecgrei ph,rti in tara celeilalte, se respecth


in acela timp mentinerea legilor de interes local,

cum este de exemplu, la noi, legea din 1864 August, relativh la dreptul strhinilor de a dobandi
imobile, precum i legile de politie i de siguranth,
aplicabile la strhini ca i la phannteni, i atht de
necesarh intr'un Stat.
Principiul egalithtii sat' al asirnilhrii supuilor
unei parti, in Statul celeilalte, cu al pamantenilor,

393

In privinta inlesnirilor cornertului, a exemptiunilor,


a impositelor i a altor sarcini precum qi in privinta dreptului de a dobandi i a posedh este, este
reciproc, pentru Romani in A.ustro-Ungaria ca 1
pentru Austro-Ungari in Romania, cu exceptiunea,
neaparat, a restrictiunilor de cari am vorbit. (Vezi

art. 2, 3

i 4).

Principiul libertatei importatiunei i exportatiunei, precum i a transitului, este formal declarat


i reounoscut de ambele parti contractante.
Dar totdeodata, se admite i restrictiuni la
acest principiu prin diferite prohibitiuni admise de
ambele 04, cum tutunul sub toate formele, sarea,
armele, rnunitiunile de resbel, cari sunt oprite d'a
intrh dintr'un Stat la altul. Mai sunt asemenea i
alte restrictiuni ce se pot prescrie de fiecare parte
in interesul igienei publice, sau pentru proviziuni
de resbel. (Vezi art. 5).
S'a stipulat mentinerea, cu oarecari mici ex-

ceptiuni, a dreptului de inregistrare a marfurilor


ce se exporta dela noi in Austro-Ungaria. (Vezi
art. 10). Ace lm drept nu i la conservat Statul
vecin deck in prea putine cazuri. (Vezi art. 8).
Transitul sau trecerea marfurilor printr'un
Stat sau altul, spre a ajunge la o alta destinatiune,
s'a stipulat a nu fi supus la nici o taxa. (Vezi
art. 11).
Une le din cele mai importante stipulatiuni sunt

394

cele ce se raporteaza la regulamentarea tarifelor


si la intregul sistern vamal admis in aceasta conventiune. Ele se eoprind in art. 9 din conventiune,
in tablele anexate si in actul aditional.
Sistemul vamal adoptat de partile contraetante se poate imprti in trei : 1) in producte de
liber schimb; 2) in producte protejate in favoarea
nostra prin tariful conventional si 3) in producte
cari vor plati drepturi specifice ce nu tree peste
7 la mita ad-valorem.
Din prima clasa a productelor de liber schimb,
voirt cith urmatoarele producte romane, cari au sa,

intre in Austro-Ungaria Mr nici-o plata de taxa:


Cerealele in genere, despre cari am vorbit
deja. (Actul adit. 2).
Gogosi de matase, matase bruta, inul, tors,
miere si stupi cu albine vii, nuci, rapita, obiecte
de lemn ordinare, lana bruta, precum asemenea:
seurile, lanele, pieile, petroleul brut, lemnele de
foe si de constructiune i alte obiecte al caror
liber schimb va fi stipulat cu alte natiuni.
Din parte-ne asemenea acordam libera intrare
in Romania, fara plata de taxa, a mai multor
producte austro-ungare coprinse in

tabela

A,

anexata aci.
Astfel zunt : ceralele in general, faina si farinoasele alimentare, petroleul brut si rafinat, lemnele de constructiune, ferul si otelul brut, pieile

395

intrare in
Romania este prescrisg, chiar prin art. 8 al legei
brute si alte producte- a cgror 1iber
noastre varnale.

Partea a doua a sistemului vamal, ce am stipulat, coprinde dispozitiuni pentru protectiunea


industriei noastre.
Este adevarat cg, sistemul liberului schimb
are multi partizani in doctring., i cg, cele mai multe

State l'au adoptat. Mai adaogam ca sub punctul


de vedere stun-talc si chiar practic, recunoatem i
noi c aeest sistem este mai rationabil,. i c viitorn! este al Am.
Dar pang, sg, ajungem i noi Romanii la acel
viitor, trebuie sg, preparam prezentul ; trebuie adicg,
sit incepem a avea, o industrie nationala, care s
aibg, si ea pretentiunea de a intr liberg, in alte State.
Un guvern lesne poate deveni partizan- al
aplicarei sistemului liberului schimb, dui)/ ce prin
sistemul protectionist i-a creat o industrie nationala.
In limite dar cuviincioase si farg, a exagerh
aplicarea sistemului protectionist, care ar deveni
in asemenea caz o sarcing, prea grea pentru eonsumatori am eA,utat prin conventiunea de fatg, a

protege prin taxe marl la importatiune, industria


noastrg, nascanda," sau a se nate, o industrie primitivg, aceea adicg care sa. leagg, mai strans i mai
direct cu industria agricolg,.

396

Astfel, prin tabloul B, aci anexat, s'au impus cu taxe mai mari de protectiune mai multe
produse austro-ungare, caH intrg la noi qi caH se
pot fabrich qi in tara noastrg.
Ash sunt :

Zahgrul rafinat i brut;


Siropurile qi melasa;
Berea in butelii i in butoaie;
Spirtoasele;

Ceara brut i lucratg;


Lurnangrile de stearing;
Sgpunurile;

Hartia ordinarg;
Postavurile ordinare;
Peile tgbacite.

Taxele cu cari se lovesc aceste producte la


intrarea lor in tara nostrg sunt foarte protectoare;

cgci cele mai multe tree peste 20 la sutg advalorern. Industria noastra, va avea, astfel un stimulent foarte puternic spre a se desvolt; i industrialii noqtri, Incurajati prin o reall protectiune
la fruntarii, vor pune o mult mai mare activitate
in intreprinderile lor.
Astfel, D-lor deputati, prin stipulatiunile
noastre pentru noul sistem vamal creat prin acest act
international, am reunit, credem, avantagele ambelor

sisteme de liber schimb i protectionist, fgeg a ne


expune la inconvenientele practice ale nici uneia.

397

0 parte din productele noastre sunt admise


in liber schimb a trece in celalt Stat. Pe de alta
parte, productele Austro-Ungare sunt impuse la
fruntaria noastra cu taxe mai mari spre a ni se
protege industria.
Cand dupa zeee ani, aceasta, conventiune va

expith, vom vedeh daca trebuie sa mai intindern


aplicarea principiului de liber schimb sau daca industriile dejh nscute sau altele ce se vor naste
vor mai aveh nevoe de taxe protectioniste.
In fine, a treia parte a sistemului vamal coprinde, am zis, productele Austro-Ungare, cari la
intrarea lor in Ora la noi vor plat]. drepturi specificate ce nu tree peste 7 la sutd ad-valorem. Iar
productele romftne, cari nu sunt trecute in lista
celor din liber schimb, vor plati, la intrarea lor
in Austro-Ungaria, taxele tarifului conventional
A ustro-Ungar acordate natiunei celei mai favoririzate. (Vezi art. 7).
Productele Austro-Ungare neprevazute in nici

unul din tabelele sus mentionate, vor plati taxele


conventionale ash cum sunt specificate in tabela B
si ash cum se vor complecth prin lucrarea unei
comisiuni mixte, adunata, indat6 dupa ratificarea
conventiunei, si

care ii va terminh misiunea in

soroc de patru luni, si conform celor prescrise


prin art. 9 din protocolul final.
Pentru caleularea taxelor a

se

plti ad-

898

valorem in eazurile in earl conventiunea le prevede,


s'a admis un principiu foarte echitabil i avantagios, acela cg, valoarea ing,rfei importatA sg, fie spo-

rita cu cheltuelile de transport, de asigurare si de


comisiuni. (Vezi art. 12).
lar eu ocaziunea mg:surilor ce se stabilesc
spre a se puteg, constath, origina unor mIrfuri ce
se importg, sau se exportl, precum i cu ocaziunea
vizitelor bastimentelor pe Dungre, se recunoaste
de eg,tre eealaltg, Inaltg, parte contractantg, dreptul
Romaniei de a aveh agenti consulari in tot coprinsul monarchiei Austro-Ungare. (Vezi art. 13
si 28).

TJn alt avantagiu insemnat pe care-1 putem


consider ea fgAnd parte din sistemul vamal stipulat, este eel eoprins in 5 din actul adiOonal,
relativ la vitele vii ce se importg, dintr'un Stat
intr'altul.
Cunoasteti, D-lor deputati, ce comert insemnat
de vite facem noi cu Austro-Ungaria, i ce can-

tit1ti mari de tot felul de vite importAm noi in


Statul vecin.
RAJA acum vitele noastre erau supuse la

intrarea in acest Stat la taxe destul de mari. coprinse in tariful general Austro-TJngar.
Acum Msg., cg, ne bucurAm de tratamentul
natiunei celei mai favorizate, i eg, prin alte trac-

tate ee Austro-Ungaria a incheiat cu alte State,

399

acele taxe sunt pe jumAtate mai mici decat cele


co plhtim noi asthzi, comertul roman are sh boneficieze qi de aceasth insemnat6 schdere.
Chestiunile de arnhnunt, earl prezinth insh

mult interes in practich, sunt asemenea tratate


i rezolvate in conventiunea de fath, conform cu
principiile dreptului gintilor i cu uzurile admise
in toate tractatele identice. Astfel aunt mhsurile
relative la dreptul de preemptiune al vamilor, la
experti, la arbitri in materie de evaluarea mArr
furilor, la inlesnirea schimburilor pe fruntarii, la
serviciul vamal, etc. (Vezi art. 14, 15, 16, 17,

18, 19, 20).


Prin paragraful 3 din actul aditional se stabilesc drepturile ce vor plhtl reciproc vinurile

austro-ungare i romane la importatiunea lor.


Guvernul roman, avand in vedere desvoltarea

ce a luat industria vinicolh la noi, propuse guvernului Austro-Ungariei, Inc dela inceputul negocierilor, liberul schimb 1 pentru acest articol,
guvernul Austro-Ungariei insg, find legat prin
conventiunile sale de comert cu alte puteri, n'a
.

putut a ne acordh acest liber schimb, chci atunci

ar fi fost silit a face aceemi concesiune i celorlalte puteri.


Prin urmare, am admis taxele ce sunt prevhzute prin actul aditional pentru plata vinurilor

Austro-Ungare ce au a intrh in Romania, iar vi-

400

nurile romane ce au a intr n Austro-Ungaria,


vor plati taxele acordate natiunei celei mai favorizate, fara a se intelege, ca pozitiunea lor* de
astazi sa, se agraveze in vr'un caz.
Vinurile noastre an dar, in viitor, perspectiva de a plati taxe si mai mici.
Cu toate acestea, importatiunea lor, chiar
acum, in Austro-Ungaria, este mult mai mare
decht a vinurilor Austro-Ungare la noi. Aceasta
importatiune are negresit sa ia si mai mare desvoltare cnd taxele astazi existente se.vor mai re-

duce prin alte tractate ce s'ar incheih cu alte


n atiuni.

0 chestiune care nu mai putin intereseaza pe


ambele inalte parti contractante si care se raporta
in special la comunele noastre, a fost chestiunea,
taxelor comunale impuse pe productele straine.
Aci ne aflam in fata unui principiu general
admis in dreptul i uzul international, ca adica
un object strain intrat intr'o tara, dupa ce a platit
la fruntarie dreptul de intrare, sa nu fie supus si
la alte taxe i in nici un caz, sa nu fie supus la
taxe mai marl deck acelea caH lovesc produsele
noastre similare.

Ne aflam insa si in fata intereselor comunelor noastre cari au nevoe de taxe de accize
precum i in fata acestui fapt c productiunile

noastre find foarte marginite, comunele s'ar fi

401

lipsit

de o importana parte a veniturilor lor,

daca ele nu ar fi putut taxa i unele producte


straine cari nu au similare la noi.
Prin intelegerea ambelor p6rti contractante,
s'au putut impch toate aceste interese i principii.
S'a admis, mai intaiu, principiul ca, comunele
pot pune drepturi de accize sau de consumatiune
pe un produs strain, daca aceleasi drepturi s'au
impus si pe acelas produs indigen. Dar s'a admis
iari principiul ca nu pot exista. taxe diferentiale,
adica, ca, nu se pot lovi produsele straine cu taxe
mai marl' decal cele indigene similare (art. 11, 12).

Insa la aceste principii s'a fault o restrictiune in


avantagiul comunelor; s'a stipulat prin protocol
oft obiectele de consumatiune, adica buturile si
lichidele, comestibilele, combustibilele, furagiurile

materialurile pot fi impuse cu drepturi de accize

la intrarea lor in comuna, macar ca, nu an similarele lor in Romania; insa aceste ta.xe sa nu fie
mai mari decal cele prevazute prin legile noastre
in vigoare. (Art. 21, 22 din protocol).
Mai multe alte masuri practice s'au stipulat.
Astfel sunt diferite masuri ce se iau spre a
se urmaxi i opri contrabanda. (Vezi art. 22).
Se proclam4 si se organizeaza protectiunea a
se acorda, marcilor de fabrica, desemnurilor i mo-

delurilor de tot felul (Vezi art. 24, 25).


Sh" nu uitain, in fine, ca pe langa dispozi291106

26

402

tiunea ce am examinat, se coprind in aceasta conventiune, ca in toate tractatele comerciale, mai


multe dispozitiuni relative la navigatiune.
Aceste dispozitiuni aunt conforme cu principiile admise prin actul incheiat la Viena in 1815
relativ la navigatiunea flnviaI i consacrat prin

art. 15 al tractatului dela Paris din 1856.


Ni s'a recunoscut si consacrat diferite drepturi
de plata ce se iau in porturile noastre asupra basti-

mentelor si marfurilor lor, sau pentru imbunatatirea porturilor sau pentru dreptul de cheiagiu.
Observam asemenea ca, tractand des.pre taxele

de peiagiu ce au a se plati de bastimente la portile de fer, conform art. 6 din tractatul incheiat
Ia Londra 1a 17 Martie 1871, ni se afirma printr'aceasta dreptul ce avem de a ne pronunth asupra
lucrarilor ce au a se efectuh la acele porti de fer.
Dreptul nostru d'a ave poliie pe Dunare i
de a conlucr in comisiunea Dunareana pentru elaborarea reglementelor necesare pentru aceasta politie fluvial, conform art. 17 din tractatul de Paris
din 1856, ne este anume constatat. (Vezi art. 27).
In fine, D-lor deputati, se stipuleaza ca aceasta
conveatiune, impreuna cu toate anexele sale cari
fac parte integranta dintrInsa, vor fi in vigoare

numai pe timp de 10 ani.


Acest termen fix va face ca, dupa 10 ani,
luminati prin experienta aplicarei acestui act si

403

prin progresul ce Ora noastrA va real* sA-1


putem revizui sau preinol introducand i alte ame-

liorgri ce timpul de atunci va cere.


Astfel, intaiul pas facut aceeace este totdeauna pentru un popor ca qi pentru indivizi
calea viitorului comerciului qi industriei noastre se
deschide neteda si favorabil'a inaintea noastra. Si

alte puteri, cari au relatiuni de comert cu noi, nu


ne indoim ea vor considera ca este mult mai avantagios pentru interesele comerciale ale arnbelor pitri

a tracta asemenea direct cu noi.


Astfel Romania, prin exercitiul acestui drept

autonom, ti va putea protege i desvolth toate


sale economice; ceeace face adevIrata
fortit morai a natiunilor moderne.

in teresele

Patrunsi de legitimitatea acestui drept, de progresul material ce ne asiguram si de viitorul prosper


ce ne prepar6m, prin exercitiul lui, suntem siguri
D-lor deputati, Ca yeti bine-voi a aproba conven-

-tiunea de comert ce am onoarea a v6 prezenta

VIII
Monitorul Oficial" No. 151 din 12/24 Julie 1875

Conventia comerciald cu Austro-Ungaria


La 27 lunie 1875 s'a adus in discutiunea Camerei
Deputatilor convenOunea de comert cu Austro-Ungaria,
raportor al Comitetului delegatilor fiind I. Strat. Manolake Kostake o combate din diferite puncte de vedere.
Ii raspunde B. Boerescu.

B. Boereseu, ministru de externe. D-lor, nu


aveam intentiune de a vorbi acum; c6ci, imi rezervasem dreptul de a vorbi mai la urrng; dad, sunt
silit sa r6spund cateva cuvinte D-lui Epureanu,
care, precum yeti vedeh, a r6sturnat cu totul bazele i natura acestei conventiuni, i a inventat o
alta dela sine.
D-sa care se vede c acum este inspirat de
principiile noui ale coalei din care actualmente
face parte (ilaritate) m'a fortat, repet, s iau cuvantul spre a-i raspunde numai la argumentele
D-lui;

cAci

in

ceence privete fondul chestiunei,

405

Irni rezerv dreptul de a vorbi mai la urma, si de


a arata acestei AdunAri ceeace credem si noi in
aceastg privintI. Voiu dar A, spun D-lui Manolake Kostake cast este D-sa depArtat de textul, de
sensul adevgrat al acestui tractat, care satisface
pe deplin si interesele politice i interesele economice ale Orei.
D-sa ne-a spus cg, acest tractat are doug Orti,
partea politicg si partea economica,.
M'am mirat foarte mult de aceastA nou'a diviziune a D-lui Manolake Kostake; c6ci dup6 slabele mele cunostinte in chestiuni internationale, eu
F. tiam c

intr'un tractat de comert nu se gg,seste

nicio parte po1itic6, tiam numai c intr'un tractat


de comeil se afl'a o parte relativg la comert si industrie i o parte relativa, la navigaOune. Aceast
din urmA, parte este in realitate tot relativ a. la
comert, dar D. Iepureanu nici cA a vorbit despre
(Musa.

Era, se vede, prea mic lucru pentru D-sa de


a se ocupa .de niste asemenea lucruri neinsemnate,

cu totul de domeniul comercial. D-sa a crezut


mai de cuviint6 a se ocupa mai ales de chestiunea
numitg izraelitl, pe care o numeste chestiune
politica' , si care zice c`a, noi am rezolvat-o printr'acest tractat.
Daca sincer crede D.- Iepureanu c'a" noi am
rezolvat aceast6 chestiune prin actul de fat6, apoi

406

va fi silit tot D-lui s recunoasel el eel putin s'a


fleut cu totul in favoarea tgrei i c i aceasta
va fi un rnotiv pentru ea acest act sl se voteze
de aceastl Adunare.
Dar mai inainte de a vedeh daeg cu adevlrat
a putut fi vorba macar ca noi s
rezolvlm
aceastl chestiune prin acest tractat, s rlspundem
la observatiunile generale ce a fleut D. Iepureanu,

zielnd ct nu a avut timp indestul pentru ea s6


studieze acest tractat, c/ nu a avut destule elemente spre a-si formh o convinctiune. Elemente
tns`a spre a-si formh o convinctiune contra tractatului a avut D. Iepureanu, precum i timp pentru
a-I stuclih? (Ilaritate).
Dar aceasta tot nu este destul, clei D-lui adresandu-se la guvern, ii spune c niei el nu a

putut aveh elemente spre a studih acest tractat;


cici unde stint Camerile de comert unde sunt
oamenii de stiintl, unde sunt speeiaJitii experimentati eaH sl se fi consultat i sl se fi pronuntat
asupra acestui act? Uncle mai sunt statistieele ce
s'au format? Pub licat-arn eel putin acest proiect
de tractat prin Monitorul oficial, pentru ea sl se
fi putut citi de public, sl se fi putut discuth de
oamenii luminati?

Dar, D-lor, cu modul acesta nu numai el nu


s'ar fi putut terminh pe viitor, in timp de mai
multe zecimi de ani. CAci, intreb pe D. Iepureanu,

407

cand si in ce epoch o

avem acele Camere de


comert luminate, acei oameni competinti, acele capacitAti comerciale de care ne-a vorbit D. Epureanu, spre a se consult cu succes cand am aveh
s

a incheia, tractate de comert? DacA nu exista astAzi,

cum ar putea. D-lui sA-i inventeze maine?


Oare aceastA obiectiune este serioasd, ori este
numai un mijloc dilatoriu pentru ca intr'un mod
sistematic sA, se amane mice tractAri,

axa sA nu

poatA exercia in fapt dreptul de a tracta, cu alto


State? CAci, intreb pe D. Iepureanu, cat va trebui
sA asteptAm pentru ea sA se realizeze toate condi-

tiunile ce cere D-lui? Fi-va oare trebuintA ca sk


asteptAm panA cand vorn avea, si noi Camera. de
Comert luminata, precurn doreste D. Manolache
Kostaki, oameni ilustrii qi speciali, dar 'mi e teamA
cA acel timp va fi prea lung. i atunci iarAsi, de

unde stim noi c

mostenitorii D-sale, el acei ce


vor veni dupa, D-lui, tot cu ideile D-lui de astAzi,

nu vor gAsi ca, acele Camere de comert nu sunt


destul de luminate, cA acei specialisti nu sunt destul
de ilustrii?
SA vedem insg, in realitate, este oare nestiinta
sau neexperienta care ne-ar opri a apreciA valoarea
acestui tractat?

Dar ce se cuprinde intr'un tractat de comert?


lJn tractat de comert coprinde niste dispozitiuni civile, care sunt relative la comert, cari se

408

refer/ adicg la relatiunile de schimb qi de tarife.


Apoi, oare trebue o extraordinarg OH* pentru o
Camerg qi pentru niqte persoane care fac legi, care
voteazg un corp intreg de legi, pentru ca sg poatg
judec i despre valoarea unor dispozitiuni de drept
civil cuprinse intr'un tractat de comert? Cum nu-

mai aci s'ar cere o tiintg particularg 0 cum tocmai aci se simte trebuintd ca sg chemgm qi pe
alti oameni cari sg fie mai experhnentati, mai invgtati deck aceastg onorabilg Camerg, pentru ca
sg ne putem pronunth asupra acestui tractat care s'a

lucrat cu atka studiu in timp de doui ani de zile?


Dar sg ne spina D. Iepureanu, cu amicii sgi
din opozitiune, sg, ne declare franc 0 sincer dacg
nu au inteles foarte bine dispozitiunile din acest
tractat ?

Probg cl l'au inteles este cg-1 analizeazg, ii


critieg i tie spun ca, este ran. Cum ar qti D-lui

ea este rau, dacg nu Par fi inteles ? Ba, l'au inteles atAt de bine, inck chiar explicgrile noastre
pentru D-lor sunt inutile ; caci D-lor au venit con-

vin0 de acasa, i nici ci voesc

a-0i schimbh con-

vinctiunea . (A plau ze).

Partea din acest tractat relativa la tarife s'a


lucrat, lung timp de o cornisiune compusa de oameni speciali, i cAnd zie speciali in limitele noastre,

adiel speciali dupg talia noastr, cum este i D.


Iepureanu, special in finante. A dar aceti mari

409

ori mici oameni speciali ce avem 5,i noi au lucrat


si au format tariful vamal, fie general, fie COD v en tional.

Lesne-i vine D-lui Iepureanu a contesta stiinta


tutulor oamenilor dela noi si a afirma in mod vag,

ca nu s'a consultat niciun om special. A afirmatiune nu-I costa nimic, mai ales dud e vorba
de a lovi in alti. Eu Ins ii declar cA toate elementele de studiu, dupa cari s'au fa'cut tariful
nostru general, s'au avut in vedere la lucrarea tarifului conventional din tratat ele s'au studiat si
s'au controlat de comisiunea mixta din Viena; acel
studiu s'a supus apoi si la examinarea noastra din

Bucuresti si astfel am format lucrarea ce v'o supunem D-voastra.

Prin urmare, mijlocul dilatoriu, de amanare


propus de D. Manolacbe Kostaki, nu are nici o
baza, nici o valoare, este numai un pretext de a
nu voth acest act, ca i toate actele care vin dela
acest guvern. Aceasta este adevarata cauza pentru
care opozitiunea nu voeste a voth tratatul acesta.
(Aplauze).

Dar sg, trecem la critica de amanunte ce face


D. lepureanu desi declarase dela inceput ca nu era
preparat. Eu cred, D-lor, ca nu era preparat, am
vdzut aceasta din greselile ce a comis in expunerea

faptelor ce a criticat; dar nu a fost preparat, nu


pentruca nu putea intelege tractatul, dar pentruc6
nu a voit nici macar a-1 citi.

410

Eu 11 voiu urmh insa, in criticile ce a fAcut


acestui act.
Curn ati va.zut, Domnilor, guvernul nostru a

putut fi destul de fericit ea, pe langg libera intrare a cerealelor in Austro-Ungaria sg, poat g. sg
obting i protectiunea a zece industrii. Acest fenomen este rar; v puteti ineredinth eg, dad, yeti

examinh cele mai multe tractate de comert ale


altor natiuni, nu veti puteh gasi Ca deodata, prin
acela tractat. sg se dolAndeaseg, protectiunea atator
articole de industrie. Pentru noi, aceasta este un
mare avantagiu, cati incurajeazg industria, ngscutg_

sau care se va nate; care in timp de zece ani,


va puteh a se intgri destul pentru a nu mai cgdeh.

Cu toate acestea D. Iepureanu afirml, fgrg


multg jeng, cg in principiu sistemul protectionist
se reduce la nimic in acest tractat! Dar cum ?
mgrturisesc, D-lor, c m'am mirat mult auzind cd
D-sa face asemenea afirmatiuni.

Pe ce oare se bazeazg spre a spune una ca


aceasta ? Eu, ceeace tiu in fapt, si D. Iepureanu
va puteh qt1 ea i mine, este cg sunt mai multi
capitaliti straini, doui s'au argtat chiar la consulatul francez, care deelarg eg vor sg stabileaseg la
noi fabrice de zachgr, indatg ce zachgrul se va

protege la intrare cu o taxg de 20 la sutg. Irni


pare eg aceti capitaliti ii cunose mai bine interesul decht D. Iepureanu. Mai am cunoseut in-

412

su-mi eu alt fabricant din Belgia care asteaptil s6


fondeze o fabrich de zachr, si alM, fabrieti, IndatA

ce aceste industrii se vor protege, precum am stipulat noi cu Austria.


Iar D. Iepureanu se mrgineste numai a afirmh
ch' noi nu protegem nimic ? D-lui vine si fAra' jen6,_
declar6 c proteetiunea asupra zachrului nu este
nimic, mcar c speeia1itii, c fabricantii, spun.
din contra. i pentruce oare aceasta ? Pentructl,.
ne spune D-sa, noi faeem tractat numai en Austria,

iar nu si en celelalte tri; si eg, prin urmare zachArul ar intth din Franta pela Galati si Brgila
en 8 la sut, iar nu cu 20 la suth, ca prin Carpati. Deei, repeta, D-Iui, nu este protectiune. Ati
observat D-lor, c acest fel de argumentatiune din
partea D-lui Tepureanu, a produs surasuri pe toate
fetele. Cum, D-lor, dacii nu avem tractate incheiate
deodath en toate Puterile se pierde meritul si valoarea tratatului ce am ineheiat en o singurg, Putere? (Ilaritate). Vaskia., [ALA, nu vom ineheih
tractate deodatA cu totii trebuie sq. renuntam de a
Incheih un traetat cu unul singur. Dar cum o srt
incheiem deodath, tratate cu toaM, Europa ? i eine
a Mcut astfel ca s'o faeem i noi ? Apoi aceasta
este un argument serios i matur din partea D-lui
Iepureanu ?
Ash dar, zaehhrul va plati, venind din Austria,

taxa ce s'a stipulat cu acest imperiu. Venind din

412

alte taxi va plati taxa tarifului nostru general care

este nu de 8 la suta, ci imi pare de 25 la suta.


Dar aplicati la toti, ne zice D. Iepureanu,
acest tarif general. Da, negre0t, II vom aplich la
toti cati nu au tractat cu noi. Cand maine, poimaine,
vom Incheih tratate cu Franta, cu Anglia, cu Rusia,

cu Germania, 0 cu alte tari, negre0t ca vom modifich acest tarif intr'un fel sau intr'altul i vom
cauth totdeauna a protege acelea0 articole de ind u strie.

Vom cauth insa, in acelal timp, a ne conformh i principiilor i noului general admis in
dreptul gintilor modern, i in asemenea acte internationale.

Pentru spirtoase, onor. D. lepureanu zice, ca


nu e 0 protectiune serioasa; ca se protege mai mult
spirtuoasele din Galitia decat ale noastre; ca taxa

de 20 la sal ar fi prea mica. Dar am onoare a-i


spune mai intaiu e dupa tarifa conventionall taxa
este 25 la suta specific; i ad-valorem este de 31
la suta. Mi se pare dar ca aceasta taxa este destul
de insemnata, este mai mare decat credeh D-lui;

sa nu uitam Inca ca pe land valoarea marfei,


trebuie sa adaogam, dupa tractat qi costul transpor-

tului, al comisioanelor, qi al asigurarilor, care se


urea la 15 la suta i care mare0e taxele ad-valorem.
Iata dar, ea protectiunea spirtoaselor este destul de
reala. Insa D. lepureanu nu este multumit pentruca

413

la noi fabricantii de spirtoase nu au ca in Galitia


beneficiul gunoaielor, aceeace se chiam6 gunoitul.
Ei, Domnilor ! aceasta poate fi adevarat; dar ce
are aface una cu alta ? Dacl fabricantii de spirturi
nu au cui vinde gunoiul, nu trebue oare s6-i protejem cu taxe mai mari la fruntarie ? Nici in agriculturg nu se intrebuinteazg. Inca la noi gunoiul;
este oare un cuvAnt sq, nu protegem produsele
agricole ? i st combatem pentru aceasta tractatul
de comer( ? Ce 1ogic, ce rationament este aceasta?
Cum se poate serios sustine c daca', astzi nu avern
venitul gunoitului, care poate s5, fie chemat a juch

pe viitor un rol in agricultura noastrl nu este tre-

buint/ s incheiem aceasta conventiune ?


A dar in fapt, spirtoasele sunt protejate cu
o taxa, foarte mare, care va trece chiar peste 31
la sut26 ad-valorem.

Dar I). Iepureanu a mai obiectat c, dupa


legea actuala, noi avem prohibitiune pentru spirtoase; qi c prin tractat acea prohibitiune atat de
protectoare s'a suprimat.
Mai intaiu vi s'a observat c6 acea prohibithine nu erh generaK ci numai pentru uncle
spirtoase, de un grad oarecare, adicl pentru spintoasele de rand.
Apoi, Domnilor, trebuie s6 mai qtim c, intr'un
tractat nu se poate admite prohibitiuni intr'un mod
exagerat. Trebuih asupra acestui punct s ne con-

414

formgm cu uzurile admise in asemenea tratgri. Ca


ni altii, s'a admis in tractatul acesta prohibitiunea

in ceeace priveste tutunurile sub toate formele,


area, armele i munitiunile de resbel; dar nu am

putut merge mai departe, nu am putut ajunge


ptia la spirtoase. Insg in fapt, taxa cea mare
care am pus la intrarea spirtoaselor austriace la
noi nu echivaleazg pgng la oarecare punct cu o
prohibitiune? Cnd spirtoasele acestea au sg fie
inearcate en o taxa mare, cu cheltueli de transport, de pericol, CUM o sa mai poatg tine ele concurentg spirtoaselor indigene, care nu au aceste
sarcini? Apoi sg nu uitati Mel ea aceasta protec-Ware se aplica acum la toate spirturile, de orice

grad, iar nu numai la cele ce mai inainte erau


prohibitt.

Prin urmare protectiunea spirtoaselor este si


mai reala si mai eficace decgt cea veche.
Amin, Domnilor, mai este o chestiune peripnalg a D-lui Iepureanu, care il face a fi contra
conventiunei. D-lui nu a Wasit in tariful nostru
drojdiile uscate, a cgror fabricare a inceput D-sa
si pentru care ii fac complimentul men. D. Iepurean u, cautand tariful altor tgri cu Austria a
gsit c drojdiile uscate, intrand din 'Austria la
noi, o s plateasca o taxa mai mica decgt aceea
.ce o st plateasca drojdiile noastre, intrand in

Austria. Poate sa fie ash. Imi pare ca rau acest

415

product 1-am scapat din vedere ; m'as fi silit a'l pro-

tege; insa, Domnilor, ce s 176 spun? Deocamdata


acest produs nu este destul de Indus in tara; necesitatea lui Inca' nu se simte destul, si cum v e-

deti, nimeni nu s'a Ondit la dansul.


Prin urmare va ramne si el in randul celorlalte multimi de produse care intrand in Austria
vor plti taxa tarilor celor mai favorizate. Dar
ne mai obiecteaza D. Iepureanu, care o sa fie
aceste taxe, eine o s le stie, cum 0 s caute comerciantii tarifele tarilor celor mai favorizate!
Dar lucrul este lesne si simplu, si rn mir cum
D. Iepureanu produce si aceasta obiectiune.
D. Iepureanu trebue s tie ca aceasta este
o cestiune de manipulatiune, administrativa.
Are sa se institue la ministerul de externe
si de finante un serviciu special pentru cunostinta
tractatelor i formarea tabelelor de tarife. Aceste
tabele, se vor formh pentru fiecare stat dupa tarifele ce el a acordat natiunei celei mai favorizate;
ele se vor publich si se vor face cunoscut publieului cand vre-o modificare s'ar face la aceste tarife, pentru cuvftntul ca, un avantagiu s'a acordat
altei natiuni, se va public
i asta modificare
Astfel incat, cum am zis, totul se reduce la o
ch estiune de man i pulare ad mi nistrati v a.

In fine, Domnilor, sa nu uitam ca, cu timpul


o sa inceapa si comertul nostru a se invath, a se

416

obicinui, en uzurile ce aduc tratatele qi atunei


practicate va fi mult mai lesne deeat acum la
inceput.

D. Iepureanu s'a mai ocupat i de tes6,turi,


0 nu a vazut cq, le acord6m o protecOune rea1 6
prin taxele cele impunem, de vreme ce, nici taxele
nu sunt mari, nici ade-varata valoare a acelor tesaturi nu am putut cunomte.
Aci sa-mi permita D. Iepureanu, a-i aminti
noi
ne-am preocupat si de consumatori, i
ea
nu am voit, farg serios motiv, a pune taxe prea
marl; cxei aceste taxe devin atunci o prea grea
povarg pentru consumatori, de vreme ce consumatoriii sunt aceia cari in realitate platese taxele.
A trebuit dar sd-i menagiAm qi pe ei.
At dar nefondafa este critica D-lui Iepureanu in privinO, taxei .tesAturilor.
Ian in ceeace prive0e adevrata valoare a
acestor tesaturi, Ii r6spundem ca noi credem a fi
constatat aceastA, valoare, intiun mod sigur, prin
lucrarea comisiunei mixte dela Viena, care a avut
in vedere toate elementele necesarii i toate tarifele
generale din Austria i din Romania.
Odata ce ID. Iepureanu a emis aceste critice,
D-lui a crezut de prisos a insista qi a vorbi despre celelalte avantagii ale acestui tratat.
Astfel D-lui nu a zis mai niciun euvant despre cereale, despre marele i imensul folos ce trage

417

agricultura noastra,' din libera intrare a cerealelor


in Austro-Ungaria. D. Iepureanu s'a mhrginit nu-

mai a ne spune c nu cunoate cifra exportatiunei


si eft n'a avut timp s fach studii. Ei bine, sh-i
dan eu ceva date asupra exportului i importului
dintre Austro-Ungaria i Romania. Valoarea obiectelor ce se importh in Romania din Austro-Ungaria
se urch aproape la 871/2 milioane franci; i valoarea
productelor exportate din Romania in Austro-Ungaria se urch la 47 milioane. Eu vas mrturisese cl
rn'am bucurat de aceasth proportiune; chci valoarea
schimbului din partea noastrh este foarte insemnath,
de vom tine socoteath, de diferenta de intindere qi

de populatiune ce existh intre ambele thri.


Cand dar importul i exportul intre douh
State vecine sunt atat de mari, intelegeti ce des-

voltare au sh capete cand se vor acordh nite


avantaje pozitive comertului. Numai valoarea cerealelor exportate din Romania in Austro-Ungaria,

s'a urcat, in anul 1873, la suma de 18 milioane


franci. Cand dar D. Iepureanu tie aceasta, D-lui
lesne poate acum tutelage ch, suprimandu-se taxele
acum existente in Austria, agricultorii noqtrii, vor

cktigh indath 1.800.000 fr.


Poate sh se thgaduiasch un asemenea adevhr?
Sh

trecem acum Ia partea aceea pe care

D.

Iepureanu a numit'o po1itic.. Aci D-sa a phrhsit


partea financiarh i economich; i, servindu-se de
29006

27

418

ceeace as numi stratagema parlamentara, ne spune


ca, prin aceasta, conventiune, noi am rezolvat chestiunea izraelita.
D. Iepureanu liber-eugetator, ebreofil de altadata, vine tocmai D-lui astazi, i molipsit de noua

scoala in care a intrat, scoate si D-lui la iveall


aceasta gogorita si-si face dintr'insa tin cal de
bataie ? Trista tactica! Dar cum si de unde scoate
D. Iepureanu ca noi, prin acest tiaetat, am fi rezolvat chestiunea izraelita? De unde vede D-lui
aeeasta ? Eu, am ramas uimit auzind aceasta noutate; caci stiam ea guvernului nici nu i-a venit in
gaud sa rezolve chestiunea Izraelitilor prin un
tractat comercial cu Austria! D. Tepureanu stie
aceasta tot ash de bine ca i noi; vedeti insa unde

voieste D-sa sa aduca lucrul: voieste a a. spiritul public afara din Camera; voieste a ne pune
prin aceasta pe un taram politic cii totul altul
decht eel ce este.
Insa aceasta nu este bine, nu este patriotic.
Nu este consecuente eu trecutul D-Iui Iepureanu,

nu este demn de caracterul sau sa faca si D-lui


din chestiunea Evreilor o arma de partid, si sa interpreteze art. 1 din tractat, ea cum printr'insul
s'ar dh drepturi Evreilor, ori s'ar rezolvh chestiunea
izraelita. i mai 'uainte de toate, observ, ea foarte
necorect

foarte rau face D. Iepureanu d'a zice

ca chestiunea Evreilor este o ehestiune politica caci

419

.este in interesul tkrei sk nu deh acestei chestiuni


caracter politic. Numai cei ce nu voiesc binele tkrei
i-au dat acest caracter. Pentru .noi aceasta, ales-

tiune a fost totdeauna o chestiune curat socialk,


care, numai in tark, i numai prin tark, trebuie
sk fie rezolvat. (Aplauze). Tjnii strkini, putin simpatici -tkrei noastre, an ckutat sa, vazg, in aceastk

chestiune ori o ehestiune politick ori o perseculiune religioasg. Noi Romnii, noi guvernul, am
susOnut totdeauna ck aceasta nu e nici chestiune
politica, nici religioask, ci curat socialk, pe care cu
timpul o vom regul conform ideilor moderne i intereselor noastre sociale. Mk mir dar cum dar D. Iepureanu zice c aceastk chestiune este de o ordine politick.

Acest punct, fiind odatg stabilit, am onoare


sg, amintese D-lui Iepureanu ek art. 1 din tractat
,coprinde ea si art. 4, principii generale de libertate de comert intre ambele Staturi, si de egalitate
de drepturi sau favoruri pentru supuii fiecarei
pgrti in Statul celeilalte. De ce dar D. Iepureanu
se rnira" i pretinde ck este ceva anormal ca sk se
coprinzg, dispoziOuni de drept comun civil intr'un
tractat de comert ? Aceasta se aflg, in toate tractatele
de comert din lume. In mai toate tractatele, art. 1
este redactat ca la noi. CitiO art. 1 din tractatul

dintre Italia i Austria din anul 1867, care ne-a


servit mai ales de model, si yeti vedeh ca acest
_articol este redactat identic,

420

Apoi drept e ea D. Iepureanu fara a cunoaste


aceste principii elementarii, sa zica ea' am facut
enormitati, i ca am adus pe D. Andrassy s.
faca legi la noi? Ii prinde pe D-lui s zica astfel
de lucruri. D-lui om serios, fost ministru, fost pre-

sedinte de consiliu? Acestea sa le zica, alti tineri


bileti, iar nu D. Iepureanu! (Aplauze).
Spre a excith spiritele contra noastra D-lui
nu se sfieste a afirmh c prin art. 1 noi am rezolvat Inc i chestiunea izraelita. Dar si copiii
stiu ca nu printr'un tractat se poate rezolvh o asemenea chestiune. Ceeace am facut noi, in art. 1,
a fost, nu de a se rezolvh, ci de a se recunoaste
de catre cealalta parte contractanta starea legala
a Izraelitilor din Ora, adica de a se recunoas,te

toate restrictiunile ate sunt admise prin

legile-

existente contra Izraelitilor ciela noi in genere, fie


straini, fie pamanteni.
Daca ne-am fi marginit ca artieolul I sa-1
redactam astfel cum '11 gsim redactat; prin tractatele diferitelor tki europene, trebuih sa zicem
numai c Austriacii in Romania si Romanii in
Austria au, ea si indigenii, dreptul de a cumparh,
a posedh, a vinde, etc. Dar noi, Domnilor, nu am
voit s mergem pn acolo. Noi am insistat ea la
principiul general de absoluta libertate comerciall
sl admitem oarecare restrictiuni; noi am zis celeilalte parti contractante: noi avem unghimpe intre-

421

noi ce are nevoig de oarecare apgrgri. Nu putem


dar primi principiul general, ail, sg, facem ceva
restrictiuni. Am cgutat dar i ne-am silit sg ggsim
o redactiune a art. 1 la care A, se adopteze aceste
restrictiuni.

Dupg multe i lungi tratgri, dupg, diverse negocigri, i gratie buneivointe a guvernului austriac,
am gasit in fine o redactiune nemeritg, mai nemerita, chiar deck a altor staturi ce stipulaserg aceleasi
restricOuni.

Cum trebuig sa, se formuleze aceastg restrictiune? Trebui oare s

vorbim de diferenta de
religiune? Dar aceastg chestiune nu este nici ponici religioasg. i apoi eine mai primeste
astlzi a se face distinctiuni bazate pe idei religioase? Imi pare ru, este trist de a vedeh cg
D. Iepureanu are aerul de a fi pretins s facem
una ca aceasta.
Noi, Domnilor, nu am putut si nu trebui nfl
facem altfel deck sg, punem niste restrictiuni, la
un principiu general, aplicabile la toti supusii
Austro-lingariei, si ca aceste" restrictiuni sg, fie o
recunoastere a celor coprinse in legile noastre.
(Aplauze).

Ash dar in art. 1 noi nu am primit principiul general de libertate de comert, intr'un mod
absolut, ci i-am fgeut oarecare restrictiuni. Dupg
ce am admis si am stabilit acest principiu gene-

422

ral, In partea I-a art 1, apoi in partea sa final/


am ad/ogit c/ prin adoptarea acestui principiu,
nu se deroaga la legile ci ordonantele n vigoare
in State le celor (loud inalte pri contractante
aplicabile tuturor strainilor in general".

1. In Austro-Ungaria, la legile relative la


comertul de colportagiu qi la exercitiul farina-

ciei, vi:
2. In Romainia. la legile i prescriptiunile
relative la prohibitiunea de a dobdndi i posed&
imobile ru,rale". (Aplauze).
A trebuit, Domnilor, multe stgruinte din partea noastr, pentru ca i guvernul Austro-TJngar
s5, se convingl de necesitatea de a se admite aceastl
restrictiune, si de a se inscrie in tractat. Astfel am

putut face a se recunoaste restrictiunea coprinsl


in legea noastr/ din 1864, relativ/ la dreptul str/inilor d'a cump/rh imobile.
li tocmai dupg ce am isbuti a dobandi acea
ce doream, vine toemai D. Iepureana recunoscutul
ce
evreofil, si are aerul de a ne imputh
C5, am consacrat restrictiunile afiate dejh in legea
noastrl sau c/ nu am dat drepturi Evreilor ?
Nu stiu unde a voit D-lui s ajunga, ? Ceeace
stiu este cg, un guvern trebuie sa ting, socoteala
de nevoile tarei, de aceeace Ora vede ca un yin
real si s facl chiar abnegatiune de rnulte idei
personale pentru se conduce chip/ vointa trei,

423

dacg, voeste in adevhr a fi un guvern constitutional. (A plauze).

Am crezut dar a fi in acord cu ideile generale ale natiunei, si a tine socotealg, de nevoile
threi, mentinhnd restrictiunile de cari am vorbit
relative la dreptul de a posed i dobandi imobile rurale. (Aplauze).
S venim acum Ia o alth naturg, de restrictiuni si mai generale, dar cari se aplich atat la

phmAnteni cat i la strhini.


Aceasth restrictiune de o alth uaturg, lush de cea

mai mare utilitate practich, este aceia care rezulth


din recunoasterea principiului c legile i reglemen-

tele de politic fi de siguranfa, se aplich la toti


strhinii, ca si Ia phrnhateni fhrrt a se puteh, zice eh, cu

aceasta se atinge principiul liberthtei comerciului.


Nu stiu dach' D. Epureanu cunoaste i aceasth
restrictiune, care este foarte insemnath; chei D-lui
nu are aerul de a fi citit mhcar tractatul i anexele
sale macar ch 1-a sfasiat cat i-a plAcut si a declarat
crt este contra. Ii atrag insh atentiunea i asupra
acestei restrictiuni; chci este bine ea sh o cunoasch
macar acum.
In timpul negocihrilor noastre ne-am zis : am
adoptat, cum trebuih sg, o facem, principiul fiber-

016 comertului; am admis restrictiuni la aceste


principii relative la achizitiunea bunurilor rurale;
dar mai sunt i alte restrictiuni, de o altg, naturh,

424

care trebuie sa admitern lh principiul general din


art. 1, trebuie s admitern qi restrictiunea aplicarei
legilor de politie i de siguranta publicg la toti
supuii austriaci, 1 de aceea am zis la art. 1 din
protocolul final:

Se intelege m acelal timp, intre cele doua


parti cantractante ca, prin clispozifiunile acestui
articol (art 1) nu s'a volt a se cleroget la dreptul fiecarui guvern de a luet prin legi qi regle-

mente toate masurile necesare de politie fi de


sigurana, fi mai cu seama acelea relative la
stabilirett oricarui individ n o comuna rurala
77

cu autorizatiunea numai a consiliului municipal.


Intelegeti, Domnilor, scopul acestui articol,
care este franc i lamurit. Prin el s'a voit a se
asigurt i pe viitor, aplicarea eficace a tuturor
legilor qi reglementelor de politie i de siguranta;
prin el se rgspunde la intrebarea D-lui Iepureanu
in privinta art. 8 din legea licentelor; caci se
rezervg guvernului dreptul de a luh toate rngsurile
necesarii, prin comunele rurale, de politie i de
siguranta in privinta carciumelor. Prin acest articol in fine guvernul nostru ii rezervg toata libertatea de actiune, spre a luh masurile administrative i de politie, aplicabile la toti, fail a se
puteh obieeth de catre supuii austro-ungari ca
s-ar viola libertatea comertului ce le este recunoscuta. Guvernul nostru, ca i cel vecin, are

425

dreptul i puterea de a luh orice masuri de polltic si siguranO. Anume asupra dreptului de a face

eameq de carciumi prin comune rurale,

el va

puteh luh masurile impuse de siguran0 i interesul

public, fie acele carciumi tinute de Evrei sau de


orice alt strain.
Nimeni nu va puteh reclamh nici invoch tractatul actual, de oarece s'au pus intr'insul rezervele
noastre restrictive. Am mers mai departe. Prin

art. 4 din conventiune se prevede, ea in toate tractatele, dreptul, pentru Romani in Austro-Ungaria,
pentru Austro-Ungari in Romania de a posedh
mobile si imobile de (nice natura, ea si Oman-

si a le transmite ea si dansii. Pentru a nu


se face vreo eonfuziune i asupra acestui drept,
0 a se crede c aci nu se admit restrictiunile din
art. 1, am explicat lamurit acest punct in protocolul final, la art. 4, in termenii urmatori :
tenii,

Este bine inceles ca, prin dispozifinnea aces-

tui articol 4, cele 2 inalte pr

contractante

nu inceleg de lac a deroga la restrictiunile facute de ultimul aliniat al art. 1, in privinta


dreptului de a dobindi i a poseda bunuri imo-

bile rurale.
Ce poate fi mai clar si mai categorie decat
aceasta ? Am repetat Inca odata restricOunea co-

ping in art.

1.

Cum dar, in urma tutulor acestora, vine

426

D. Iepureanu, i prin o insinuare pe care nu voese


sh o calific, dar care este putin lhudabill, vine
sh v spung ch noi am fi rezolvat chestiunea Israe1iilor? Sau pentruch am avut grija de a stipulk
cit legile de politie qi de siguranth se aplich la

strahi ca i la phmanteni, fhrh a puteh a se pretinde ch se violeazh libertatea comertului? Pentruch

s'au stipulat toate acestea ni se zice ch am rezolvat chestiunea Evreilor? Si acestea toate se pot
numi duph D. Iepureanu, rezolvarea chestiunei

Israelite? Dar nu, Domnilor, acestea nu se pot


numi rezolvarea chestiunii Israelite, ei numai nite
masuri de precautiune, niqte masuri intelepte; ci

numai admiterea unor restrictiuni la un principiu


general european ; i aceste restrictiuni le-am admis,

siliti de interesele thrii si impini de un sentiment


desigur mai patriotic i mai dezinteresat decht acela
al D-lui Iepureanu, Aplauze).
Apoi, Domnilor, cand se aft, cineva inaintea
unei redactiuni ah de clare, atat a tractatului cht
i a protocolului, este bine oare sh vinh cineva
i s arunce un mhr de discordie, nu in sanul
acestei Adunhri, pentruch ea tie sa, reziste unor
asemenea insinuhri, ci afarh din Camera, in taxa.,
in mijlocul masci populatiunei, care, titi la ce
excesuri se poate da, cand s'ar atrage duph aceste
insinuhri? 0 qtim aceasta i. din trecut.

Aceasta nu este leal, nu este bine, nu este

427

patriotic chiar din partea D-lui Iepureanu. (Aplauze)..

Dar, ni se obiecta, e Evreii o s alba dreptul a dobandi imobilele in orase. Negresit; si cum
puteh fi altfel?
Acest drept ei 1-au avut totdeauna; numai
dreptul de a dobandi bunuri rurale nu 1-au avut;
ci nici ca li se acorda. Legile in fiintO, in vigoare
la noi, le-au oprit numai acest drept, nu si dreptul de a cumpare, case in orase pe care 1-au avut
totdeauna, Inca de sub regulament. Este adevarat
ea, in jurisprudenta la noi, au fost oarecare diverge.nte asupra acestui pima. Um le tribunale si
curti au interpretat legea din 1864 a Evreii n'au
dreptul sa cumpere nu numai moii, dar nici case
prin orase, altele au fost de opiniune eh pot cumpath case. AstAzi insa sensul acestei legi se lamureste; nici o indoiala nu mai poate fi : Evreii
an dreptul de a cumparh case in orase, dupa cum
au tot dreptul comun, afara de restrictiunile coprinse in acest tratat. Aceeiasi interpretare se va
da pentru Evreii austriaci ea si pentru cei pamanteni.
IMO. lush ca D. Iepureanu pune curioasa.
ipoteza c ce s'ar intamplh dach Curtea de casatiune nu se va supune acestei conventiuni, nu-i

va recunoaste puterea de lege! Strania si extraordinara ipotesa! V. marturisese sincer ca nu inOleg cum an om cu stiinta ca D, Iepureanu, cum

428

un deputat vechin, un fost ministru i presedinte


al consiliului si al Camerei, poate veni s intrebe
clad, un act votat de Camera si de Senat, daeg
o lege sanctionata i promulgata poate aveg un
caracter obligator! Cum D. Iepureanu pune naiva
intrebarea daca o lege are autoritate de lege: Ce
sg-i raspund eu la o ash intrebare deck ca orice
act trece prin Corpurile legiuitoare, este o lege;
el un tractat votat de Camera; este o lege ea toate
legile, la care sunt datoare a se supune si Curti
tribunale, i Curtea de casatiune! Rau imi pare.
Domnilor, sa vad ca, D. Jepureanu admite acurn
niste doctrine atk de rasturnatoare, si el poate
presupune macar eg o Curte de casatiune ar da
semnalul unei rebeliuni! Atunci ea, nu ar mai fi
Curte de casatiune! Atunci ar fi anarchia! Dar
nu mg mai mir de D. Iepureanu, cand imi aduc
arninte eg D-lui, conservatorul de alta data, a incurajat pe magistratii cari au facut poTitica, i
i-a aplaudat And ei au demisionat pentru vederi
curat politice. (Aplauze).

Dar cu acest sistem i daca s'ar intAmpl


aceea ee se terne D. Iepureanu, i cativa arnici
politici ai D-sale, atunci ar trebui sg zicem ca, nu
am mai aveg justitie!
Acum conchiz, Domnilor, s,i mg rezum: chestiunea Israelitilor nu este o chestiune politica si
guvernul n'a rezolvat-o, fiindca, nu aveg nevoe

429

s'o rezolve; aceastA chestiune este o chestiune


curat soeia1 i prin tractat s'au consacrat numai

restrictiunile ce ne sunt necesarii in privinta Evrei-

lor, si care exist In virtutea legilor noaste. Mai


adaog, ch' dac/ acest tratat are o parte politick
acea parte este eh' printr'insul exerciam dreptul
de a tratet. (Aplauze). De aceasta, parte socoteam

eu dt D. Iepureanu se va ocuph. Dar m'am inselat. Prea putin ii pag D-sale se vede, de dreptul nostru suveran de a tracth; D-lui este indiferent despre aceasta si se multumeste nurnai a
combate tractatul imaginhnd rele ce ele nu coprinde.
i este silit a face aceasta: dici cum ar puteh
tAgAdul lumina zilei? Cum ar puteh ascunde avan-

tajele acestui tratat, dac6 nu ar presupune rele


ce el nu contine?

D. Iepureanu ne-a spus c, altfel,

ii pare

bine de a vedeh c ni se recunoaste dreptul de a,


tracth. Dar atunci de ce nu ne ajut6 ca s exercithm acest drept? De ce ne pune numai piedice,
sub cuvnt ch,' nu c6pA,t6m destule avantagii, nu

ar fi oare alteineva gata a trath in locul nostru?


Inalta Poart a i crezut, ca. are acest drept,
si 1-a declarat formal Europei. Noi Ins ne-am
opus, am combatut ash pretentiuni; vh' aduceti
aminte de dificulth'tile ce am avut a invinge; si
pe cari nu pot merge cu indiscretiunea pand a
si le descrie pe toate; i toemai dup`a ce le in-

430

vingem pe toate, atunci ar veni D-nii din opozit'iune s ne spuna, : nu tratati, mai aqteptati!"
Dar noi le raspundem : Luati voi asuprei-vti cd,
Inalta Poartei nu va trata, pentru, noi?" Sunt
sigur ca nu. Ei bine, ea Roman sunt dator s,
consiliez pe D. Iepureanu a nu astepth serisori
viziriale care sa-i irnpunA, alt tratat: fiindc atunci
ii voiu pl'Ange. (Aplauze)! S'a incercat IncA, a
se propune ca sA, se inchee, prin acela act,

tractat si eu noi si cu Inalta Poartl: indestul ca


noi s tratAm sub ari pile Inaltei Porti.
Ei bine, nu am putut primi, nici asernenea
tranzaetiuni en dreptul i demnitatea noastrg. Am
refuzat ! (Aplauze).

Amicii D-lui Iepureanu ar putea primi? Nu stiu!

Eu ceeace stiu este ca natiunea roman/ este


majorl, are independenta sa, autonomia sa, i ca,
nurnai ea are dreptul de a truth direct, si pentru
sine, fgrA interveap nimgnui.
Declare-o D. Iepureanu, de minora", impotent i atunci astepte D-sa ca altii s tracteze
pentru Ansa! (Aplauze prelungite).

IX
Monitorul Oficial" No. 161 din 24 Julie 1875.

Din nou conventia cu Austro-Ungaria


Discutia in privinta conventiunei comerciale ea

Austro-Ungaria continuand, i unii deputati cernd noi


explicatiuni Ministrului de Externe, acesta vorbete
din nou.

B. Boerescu. Domnilor Deputati, cand este


vorba de votarea unui act Mat de important ca
cel de fa-0,, trebuie ea sA Cautin a satisface nu
numai interesele de ordine po1itic, dar i interesele de o ordine social& si economic& .De aceea,
Domnilor, intelegand ingrijirile foarte legitime ale

Onor. D. Alexandri, guvernul este gata a-i dh


toate explicatiunile necesarii, in urma c6rora cred
c& va thmneh nemulturnit.
Voiu incepe dar, D-lor, en aceast6 parte, voiu
treee apoi la o repede i seurt6 examinare a catorva
observatiuni economiee a c6rora combinatiune artistic& si ingenioag, a f&eut-o Onor. D. Koglniceanu, carui ea orator mester, dibaciu, Ii fac cornplimentele rnele. Voiu adgogh ins& totdeodata,, e
critica D-sale are valoare numai artistie., c e-

432

satura era, dibacie, dar far/ fundament, pentruca


veritatea nu era cu D-sa. In urma 'mi voiu permite
a trece pe taramul politic, caci, D-lor, chestiunea
de astazi este atat de insemnata incat merita ca.
-tara s o cunoasca sub toate fazele sale.
Odata acest triplu examen Mout, vom vedea
daca Camera face un serviciu real tarei votand
aceasta converqiune, sau daca este mai bine sa" o
respingq, qi A. se uneasca cu propunerea opoziOunei.

D-lor, in privinO, chestiunei Evreilor, pozitiunea ministerului, o declar dela inceput, a fost
foarte delicata Noi, guvernul, ca i onor. D.
Alexandri, ca i to0 fra0i de peste Milcov. eram
si suntem convini, de realitatea acestui rau care
bantuie partea Romaniei de peste Milcov. Inainte
de Unire, D-lor, poate multi din noi de aci n'am
fi fost in poziOune s cunoatem acest rau; ins&
dupa' unire, multi din noi, am calatorit in Moldova,
i am putut vedek lucrurile prin sine. i eu unul,
care am calatorit prin Moldova, va marturisesc ca

aceeace am vazut mai cu seama in partea de sua


a Moldovei, pe la Botoani, pe la Dorohoiu, etc.,
m'a inspaimantat !..
Am vazut Domnilor, i m'am convins ct acest
rau este real, netAgaduit, pozitiv, ca el exista in

societatea noastra, i m'am convins c, cu totii,


din toate puterile noastre, trebuie sa cautam a-I.
remedia. Nimeni dar nu poate sa conteste reali-

433'

tatea acestui rdu, nici Romnii, nici strinii. RduI


este constant i netgkluit. Rdmane numai a-i cduth
-leacul, a-I aplich.
Dar iata ct .ne afidm in pozitiune de a trath

cu o putere mare. In asemenea pozitie, ea parte


contractanta, trebuih s ne punem in nivelul ideilor
care parcurg astdzi lumea civilizath. nth' aceastd
conditinne nu se poate astdzi tracte.

Dar dorinta noastth de a tracth,

aceastd

datorie de a ne conformh cu principiile moderne,


care domineazd, cAnd e vorba de asemenea tractate,

nu pute s ne feed pe noi a merge pand, aeolo


incet s pierdem din vedere rdul ce ne bentuie in
s'anul nostru. Prin urmare, Domnilor, dela inceputul negotidrilor noastre, am expus aceast a. difi-

cultate, franc i leal, guvernul dela Viena; i-am


spus prin agentul nostru pozitiunea noastrd, Mr/
aseundem nimic; cdci, D-lor, cA,nd e vorba de
asemenea chestiuni mari, nu trebuie sd se ascunzd
sh

nimica; e mai bine a se spune adevd,rul. Prin


urmare am declarat guvernului dela Viena, c noi

avem in tara noastth o dificultate locath foarte


insemnatd; cd, suntem siliti a tine socoteald de
ansa, in interesul Orei, in interesul chiar al Israelitilor; si el astfel, en toatd, dorinta ce avem
de a tracth cu guvernul Austro-Ungar, dacd, nu
se vor inscrie ceva dispozitiuni In tractatul ce vom

incheie, prin care sd se admit6 niste restrictiuni


29008

28

434

ce ne-ar garanta contra rAului de care suferim, ne

va fi cu neputint/ de a tracta.
Iat6, D-lor, adev/rul in toat/ cur/tenia sa.
Ei bine, trebuie D-lor, s (Mar dela inceput
c6 din capul locului, dificultatea noastr/ local/ a
fost inteleas/ la Viena si s'a acceptat a se pune
restrictiunile de care avem nevoie.
Astfel, D-lor, am si putut incepe s incheem
aceast/ conventiune. RanAne Ins s vedem ce
remediu s6 ggsim r6ului care ne bantue. In ce
trebuia, sa.constea acest remediu? In toate tratatele
de comer( din lume se pune in primul articol chiar
principiul general al libert/tei comertului, prin-

dreptului de a dolAndi si de a poseda,


principiul de a primi si a transmite prin cump/cipiul

rare mostenire, donatiuni

altele; principiul in

fine, de a se stabill drepturi egale

o deplin/

reciprocitate pentru supusii unei taxi care se afi6,


in tara celeilalte p/rti. Aceasta este un principiu
universal admis in toate tractatele din toate Statele 0 a trebuit neap/rat s6-1 admitem i noi in

art. 1; ins/ 1-am admis cu oarecari restrictiuni.


Cari erau acum restrictiunile ce trebuia s facern
acestui principiu? Negociatiunea D-lor, a lost lung/
grea Ii 1aborioas6. Pozitiunea noastr/ ca Romani

era grea, eaci ne aflthn in fat/ cu rAul, un r/u

fat/ cu un principiu admis


de toate State le caH vor s trateze. Cum era,
real si necontestabil

435

cerinte contradictorii ? Mai


este i un alt Stat in poziiiunea noastrd, Stat

impdcdm

dou

mare 0 puternic, imperiul Rusiei? Rusia singurd,


D-lor, poate s ne inteleagd, pe noi mai bine in
aceastd chestiune; cdci i dansa se afil intr'o
pozitiune mai analoagd ca a noastrd. Ei bine, i
Rusia, in tractatul de comert ce a incheiat cu Austia
a fdcut nite rezerve mai identice cu ale noastre din
art. 1. Intr'un alt tractat ce Rusia inchee la 1874
A prilie cu Flu*, a stipulat in art. 1 o rezervd,

sau o restrictiune, relativd in fapt tot la Evrei, i


al cdrui scop este acela0 ca la noi. AO, dupd

ce in acest tractat a stipulat in art. 1 principiul


libertdtei comertului, intocmai cum am fdcut si
noi astzi cu Austria, apoi adaogd la finele
acestal articol, o restricOune in termenii urmdtori :

Este inteles insa c stipulatiunea ce o precedeazei, nu deroaga" intr'un nimic la legile, orclonantele i reglementele speciale n materie de comert, de industrie qi de politie, in vigoare in
fecare din cele dozed tan i aplicabile strelinilor
in general" .

Atka. totul. Nimica alta nu mai este coprins


in acest tractat care A. se refereasc Ia aceastd restrictiune, i cu toate acestea eu o glsesc indestuldtoare; cdci odatd ce se zice c inck privete
exercitiul drepturilor unui supus in Statul celllalt,
se Mb, margini stabilite prin legile i ordonantele

436

fiecgrui Stat, apoi este indestuMtoare aceasta cleclaratiune, pentru ea toate acele legi i ordonante re-

lative la strginii Evrei sg-0 aibg toatg valoarea lor


de executiune.

Cu toate aeestea putem zice, farg s atribuim


un merit mai mare decgt ii avem, c stipulatiunea
respectiva din tratatul nostru este 0 mai explicita,
i mai complecta. Noi am mers cu precautiunea
pang a nu voi A, mai dam loc la eontroverse i
am declarat curat in art. 1 eg, in Romftnia se
mentin legile, reglementele i prescriptiunile, adica.
ordonantele privitoare la prohibitiunea de a dobancli

strainii 0 a posed bunuri imobile rurale.


111. Koganiceanu. Dar de a edeh in sate?
D. ministru de externe. Rog pe D. Kogalniceanu sa. nu se iuteaseg; cici va vedeh, peste
putin e legile i reglementele de politie i de sigurantg se aplicg' in sate ca i in orae.
Apoi tot pentru ea sa' nu mai lasam loc la
nici-o interpretare indoioasg am stipulat iarg0, prin

art. 4 din conventiune i din Protocolul final, ca.


prin dreptul ce au supu0i fiecarui Stat de a dobamdi, posede i transmite bunuri mobile 0 imobile
in Statul celeilalte parti, nu se deroagg deloc la
restrictiunile de care s'a vorbit in art. 1,
At dar, Domnilor, am luat pe cat omene0e
a fost posibil, toate precautiunile posibile 0 le-am
luat, cum vedeti, in mod i mai explicit i mai

437

compleet deck Rusia in tractatele sale cu alte


P uteri .

Cu aceasta credem ca se raspunde foarte satisfacator la preocupatiunile legitime ale D-lui

Alecsandri. Am, stipulat cum vede D-lui, cu cea-

lalta parte cu care am contractat, ca sa se menOng, in vigoare legile noastre restrictive in privinta
imobilelor rurale, pe care tara i le-a dat nu
din cauz c voim noi s persecutam vreodata

pe Evrei sau pe oricine altul, ci numai dintr'un


spirit de conservatiune natural& Am mers mai
depa.rte. tiam ca la noi exista i pot sa existe
pe viitor qi alte multe inconveniente practice provocate mai ales de prea mare aglomeratiune a
unui element strain, sau de alte cauze speciale
.

locale; toate aceste inconveniente, cum comertul de


chrciume prin comunele rurale i. altele asemenea,
care in adevar pot lovi interesele legitime ale tarei,

in siguranta sa, in igiena publica, se pot evith san


indrepth prin legile i reglementele de politie qi
de siguranta. Astfel bleat nu numai pentru prezent,
dar i pentru viitor, s'au luat toate masurile, s'au
asigurat toate mWoacele spre a se astuph, dupa
cum cere D. V. Alecsandri, toate crapaturile pe
unde s'ar puteh strecurh raul in tara noastra.

Dar s'a mai vorbit de vagabonzi, s'a zis de


D. Koglniceanu, ca .1 de D. Bratianu, ea prin
conventiunea aceasta am deschide portile tarei tutu-

438

lor vagabonzilor din vecinatate. Va, mrturisesc el


nu am inteles aceasta, obiectiune. Dar daca vaga-

bonzii ar veni in Ora, dad, vagabonzi ar fi in


Ora, nu avem oare legea penala, in virtutea careia
puteti sa, pedepsiti pe vagabonzi ?
Legea noastra penala, nu perde nimic din valoarea ei din cauza acestei conventiuni; prin urmare
oricare vagabond se va gas! in tara, fie el Evreu,
sau creqtin strain, ii se va aplich legea penala
comuna.

Recunose insa sa este mod qi mod de a aplich


aceasta, lege penal; i sper c. nici D. Kogalni-

ceanu, om practic, nu va face a se aplich legea


penala pentru vagabonzii in modul cum a facut-o D. Bratianu pe la 1868, cand facuse a se
sculh mai toata Europa contra noastra prin procedarile sale arbitrarii (Aplauze).
Conventiunea repet, nu se opune intru nimic,

nu oprelte intru nimic a se aplich la vagabonzi


legea penala, aqh cum este ea, i dup formele
cum ea prescrie.
Prin aceasta, conventiune am mers i mai

departe; nu numai ca ea nu a slabit intru nimic


valoarea i puterea legilor noastre penale, ci cauta

Inca, dupa cum am mai zis, sa ne garanteze i in


viitor prin oprirea oricaror altor inconveniente prac-

tice, care nu au o natura penala.


Aceasta s'a facut prin protocolul final, care

439

in art. 1 declar/ pozitiv ea: Nu se deroaga la


drepturile fiecarui guvern de a luet prin legi

ci

reglemente toate masurile necesarii de politie fi de


siguranta, fi mai cu seama acelea relative la

stabilirea oricarui individ n o comuna rurala' cu


autorizarea numai a consiliului comunal".
Prin urmare toate aceste legi i reglemente
se pot aplieh, flrl a se puteh obiecth cg, s'ar violh
libertatea comertului, care ramane neatinsa, in principiul i esenta sa.
Vedeti dar, Domnilor, realitatea lucrurilor.
Am adoptat mai intaiu si am proclamat principiul

libert-atei comerciului, in ambele tlri; cci pe cat


timp nu s'ar proclarnh acest principiu, nici ce
poate fi vorba de a se incheih un contract de
comert. Apoi nu auzii pe nici un orator din opozitiune, care sl atace acest principiu. Ceeace probeaza,
c5, este neconstat, i c noi trebuie a-1 recunoaste.
Insl a trebuit s admitem restrictiuni nece-

sare, a c/ror utilitate reall iari nimeni nu o


combate.

Astfel in cat faptul este cl prin stipulatiunile


cuprinse in aceastl con ventiune, guvernul a glsit
mijlocul de a se implch toate interesele, conformandu-se si principiilor generale de drept international.

Mi se pare cl acest fapt, i aceste mlsuri


sunt mult mai reale si mai pozitive, atat contra

440

vagabonzilor cat i contra orichror altora ce ar


'face un Thu, deck acelea care le practiease odata,
D. Ioan Brhtianu, deck acea mhsur . absurd/ care
consth in a se cere la frontierh dela chlhtori a arAth
dach posedh 100 de fiorini, cxci, duph cum cu

mult spirit a observat D. Carp, en acei 100 de


fiorini, stramutati din Mang in manh, ar puteh
trece frontiera sute de vagabonzi intr'o zi. (liaritate, aplauze).
Prin urmare, Domnilor, and D-voastrh vedeti,
intr!un mod pozitiv, ch s'au conservat toate drep-

turile threi, cand vedeti e s'au luat toate msurile necesare pentru ea sh se respecte restrictiunile
existente i sh se asigure aplicarea legilor de politie

si de siguranth, ce voiti sh fi fheut mai mult ?


Ce erh posibil ea sh facem mai mult ?
Eu crez c nimeni nici Onor. I). Aleesandri,

nu pot pretinde mai mult deck atka.


Trecem acum la partea economich a acestei
conventiuni.

Domnilor, in ceeace priveste partea economica, ati vazut se observatiuni a facut D, Kogalniceanu si D. I. Bratianu. Ati putut judech dach
ele au si au putut aveh vre-o tarie in contra. acestui
eontract.

Le voiu examinh i en, si voiu arath valoarea bor.

Mai inainte de toate si a priori, am onoare

4111

va,

declarh,

si nu crez

Ine1, ca sub

punctul de vedere economic, nu cred sa fie multe


tractate atat de favorabile cum este acesta pentru
noi. Declar c acest tractat este mandria noastra,
si ca avern a ne felicith de dansul, nu numai noi
guvernul, ci Dv. toti, ci Corpurile Legiuitoare care
1-au aprobat si intarit. (Aplauze).
Intru acum in materie.
Mai inthiu, Domnilor, a dorl s Oim cum
intelege D. Kogalniceanu euvhntul de reciprocitate ?
kigi

dece a spus D-sa ct reciprocitatea mi poate

esista intre noi si Austria pentru cuvhntul ca

Austria este mare s,i c noi suntem mici; pentruea

noi nu avern; aceasta


pentru uscat. Iar pe apa: pentruca pe Dunare
Austria are vase iar noi nu avem!

Austria are industrie

si

Apoi dacd reciprocitatea insemneaza aceasta,

atunci trebuie sa declarati c Romnia nu trebuie


sh inchee nici un tractat cu nimeni cel putin vre-o
50 ani, pentruca este slaba, este prea mica, si
el nu a ajuns la un mare grad de eivilizatiune!
Serios este un asemenea argument ?
Apoi dad, ar fi ash, atunci v intreb i pe
D-voastra ce avantagii, ce insemnatate pot aveh
con ventiunile incheiate de Olanda, de Belgia, de

Elvetia, de mica si modesta Elvetia, cu Statele


marl si mult mai puterniee, ea Franta, ea Anglia,
ca Austria, ca Rusia! Acele State miei nu ar fi

442

trebuit niciodat/ sl inchee tractate de comert; cu


toate acestea ele inchee de secoli; dar nu au tiut
ce fac; i trebui sg, vin6 la noi spre a aflh dela
radicalii nostril el 'i-au vklmat interesele lor
economice (Ilaritate).
Repet, Domnilor, serioase sunt asemenea obiec-

tiuni ? Oare intinderea geograficl i numarul po-

pulatiunei, fac a se zice el intr'un tractat existh


sau nu reciprocitatea ? Dacl ar fi ah condamnati
pe natiunile cele mici care au incheiat tractate cu
natiunile mai mari deck ele. Condamnati-ne repet
a sth incl 50 de ani cel putin in neactivitate; condamnati-ne a atepth i peste aceti 50 de ani,
dacl i atunci se va judech el nu avem o indus-

trie destul de infloritl, sau cl nu o vom puteh


com park cu aceia a Austriei, ch'ei peste 50 ani
va merge i ea inainte i va fi tot mai presus de
a noastrg.

Voiti s. titi care este adevlrata reciprocitate


intre dung, State ce contracteazI ? Ea este atunci
cand asupra relatiunilor de schimb ce se stipuleazg,

se aft, pe cat se poate, egalitatea de drepturi i


de datorii; reciprocitate exist./ atunci cand se indestuleazg, in limitele cuvenite, interesele fieclreia
din ambele plrti contractante; prin reciprocitate se

intelege cand fiecare parte acord6 celelalte, avan-

tagie, cand nu se aft, intr'un tractat aceeace se


chimp/ societate leoninl, adicl eand unul i-ar

443

face partea leului, luand el tot 0 nedand celuilalt


nimic.

Dar nu de aceasta reciprocitate s'au ocupat


D. Kogalniceanu 0 D. Bratianu, pe care nici cli
au inteles-o, nici ca au combatut-o. D. Bratianu
s'a rnarginit a spune ea face pe grefier qi c va luh
eke un articol spre a-1 analiz i critich.

Dar analiza D-lui s'a marginit la prea putin


lueru, i critica s'a redus la mai nimic. S'a marginit mai ales a se ocuph de carutai; restul tractatului 1-a preocupat mai putin.
D. Kogalniceanu mai dibaciu a facut o intreaga ell:lire de critici, a caror aparenta puteh
arneti pe cineva; insa al carui fond 0 esenta este
cu totul fal. D-lui a pretins sa facti tabloul ce
ne dam, i de ce ne luam; a eritich tot ceeace

dam, cum este acea jumatate la suta care se va


scade din dreptul vamal de astazi, cum este scaderea ce facem la vinurile austro-maghiare care
intra la noi, etc. i a conehis ca dam totul i
nu ni se d nimic.
Mai inthiu. intreb pe D. Kogalniceanu, unde

a invatat D-lui ea intr'un tractat cineva sa iea


nurnai, MIA sa dea nimic ? Eu am onoare sa spun

D-lui Kogalniceanu ea noi nici nu am fi prima


un tractat Fin care sa luam numai, fara sa dam
nimic. Inteleg sa dam i sa luam; de aceea am
dat qi am luat; i D. Ministru de Finante cu ti-

444

frele in mar* ea si D. Strat v'a aratat cat am


dat si cat am luat. Oare ati venit D-voastra sa
criticati aceste tifre, prezentnd un alt tablon de
activ si de pasiv ? Venit-ati D-voastra sa probati en

alte tifre ea nu luam nimic ? Nu, D-lor, ati trecut

peste tot ce luam; v'ati oprit a critich numai


aceeace dam, si a ne denunta numai ca dam CUtare ori cutare avantagiu Austro-Ungariei, fara a
arata aceeace i Austro-Ungaria ne da noua; v'ati

ferit de a face mice bilant; eaci stiati ca tifrele


sunt contra D-voastra, si v'ati multumit numai a
afirma ca tractatul este dezavantagios pentru Doi.

Ei bine, afirmare pentru afirmare. i eu v.


afirm c

acest tractat este atat de favorabil pentru

noi, 'cum rareori se vede in Europa. Afirmarea


frig a noastra este bazata pe tifre si pe probe;
caci D. ministru de finante v'a aratat prin tifre
Insemnatele beneficii ce rezulta dintr'acest tractat,
nu numai pentru fisc, dar mai ales pentru comert,
caci intr'un tradtat de comert avantagiile comertului, si eeeace beneficiaza, comertul trebuie sa se

pima, in rangul tntaiu. Ei bine, comertul roman


din intrarea 1iber fara taxe in Austro-Ungaria,
din micsorarea taxelor pe jumatate la intrarea
acolo a vitelor noastre, din libera intrare a lemnelor si a altor diverse productiuni, trage un benefiein anual de peste don/ milicane de franci. i
acest beneficiu vi s'a aratat c s'a calculat exact
,

445

dupl statistice oficiale a Austro-Ungariei, din 1873


cea din urma publicata; i admitnd c schimbu-

rile intre cele doul taxi nu se vor mai inmulti in


urma acestui tractat i ar ramaneh acelas. Ei bine,
in toate aceste ipoteze vedeti ca agricultorii romni,

ca comerciantii romni au sa beneficieze, au sa


pastreze in punga toata aceasta suing, de 2.140.000

fr., care o plateau mai inainte tezaurului Statului


vecin.

Asemenea v'a aratat D. ministru de finante


c si fiscul nostru nu este in pierdere, si nu numai ca nu este in pierdere dar i va beneficia.

Spre a va probh aceasta, vi s'a aratat calenle exacte, vi s'a spus ca, daca am scde

i suma

ce se scade dela vinuri (care este nuniai de vre-o


1,700 franci pe an) dac'a s'ar scadeh i taxele
productelor austriace, cari intra la noi Jibere de
plata, claca s'ar scadek, si chiar suma de peste
700 000 franci care ar constitui diferenta de taxe
a productelor cari vor platl mai jos de 7 la suth ;
tot beneficiaza fiscul nostru cu o suma anuala
de vreo 43.000 lei. frig eu mai adaug c acest
calcul este foarte riguros; caci, in realitate nu o
sli rezulte nicio paguba pentru fisc, fiindca unele
produse Austro-Ungare au s plateasca la vama
mai putin de 7 la suta ; caci aceasta plata astazi
are sa se faca pe drepturi specifice, in vreme ce
7 si jumatate al nostru de astazi se plateh ad-va-.

446

lorem. Apoi stiti, D-voastra ca,, in fapt, marfu-

rile nu plateau de loc 7 si jumatate la sutd, din


cauza fraudelor atk de lesne de efectuat, din cauzil

ca' plata mai a tutulor rnarfurilor se face pe facture simulate, neadevarate. Fiscul dar nu primeh
in realitate 7 si jumatate la mita, ci 3 la sutd, cel
mult 4 la suta. Astdzi taxele sunt specifice, si
fraudele nu se mai pot repeth. Prin urmare fiscul
nu pierde nimic, poate chiar sa cktige.
Atunci dar, nu s'ar scadeh aceasta, presuPusa
pierdere de peste 700.000 franci, fiscul roman
realizeaza in realitate un beneficiu de peste 1111

milion pe an, presupunand chiar ca comertul nu


ar luh mai mare desvoltare deck in 1873.
Cand dar, dupd o asemenea comparatiune po-

zitiva, care se face inaintea Adunarei, se spune,


anume, iaca ce dam, iaca ce luarn D-v. contestati
Inca avantajele ce obtinem prin acast tratat ? Dar
veniti Inca

ne criticati pentruca acordthn

Austro-Ungariei alte avantaje, cum este scaderea


de 20/0 la vinuri ? Dar este just si logic aceasta ?
Apoi cand Austria consimte a ne proteje zece productiuni ale noastre, care sunt zece industrii ale
noastre nscande, oare nu erh natural, nu erh
drept ca i noi din partea noastra sa acordam alte
avantaje, celeialte parti ?
Negresit e dh, vinurile este unul din aceste
avantaje.

447

Dar acest avantagiu are el oare sa constituie o

paguba pentru fiscul nostru ? Nu; duph cum vi


s'a probat dejh de D. G. Cantacuzino; vinurile
Ungare vor plati in adevar 51/2 laV0 in loc de 71/2
la suta; insa sa nu uitam c aceasta evaluare fa-

candu-se ad-valorem, ea se va adaugh inch cu


100/0 cheltueli de transport, comision, asigurari,
etc., ah_incht 5 1/2 la 0/0 i paguba noastra se re-

duce la 1.785 fraud pe an.


Ce s'a raspuns la aceste tifre ? Nimic.
D. I. Bratianu, a mere pa.na a contesth chiar
avantajele ee avem prim libera intrare a cerealelor
noastre in Austro-Ungaria, qi aceasta o face prin
aceasta, enormitate c grnele Ungare ar fi mai
eftine deck ale noastre. D. Kogalniceanu insa mai
prudent, a contestat acest avantagiu intr'un mod
mai dibaciti, D-lui a zis, eh, nu ne serva la mare
lucru acest liber schimb; cad chnd este lipsa in
Ungaria, atunci se suprima de fel toate taxele
existente acolo; child nu e foamete, child este abon-

dent, granele noastre nu pot intrh in Ungaria


spre a tine concurentil, celor Ungare.
Ei bine, Domnilor, voi s raspund e toate
acestea nu sunt fundate. Cerealele noastre, prin
liberul schimb, au sa aiba un mare thrg in Austro-

Ungaria, fie sau nu lipsa. acolo; caci chiar chnd


ar fi productiunea acolo abondenta, gran& noastre
tot se vor cumparh in Ungaria; caci, cele Ungare

448

find mai superioare in calitate, se vor exporth in


alte tri, i ale noastre se vor consumh in Ungaria.

Este constatat astki, intr'un mod pozitiv, prin


mercurialele dela Pesta, ea graul roman, adus
la Pesta, cu toate cheltuelile de transport, este

mult mai ieftin deck graul unguresc. Prin ur-

mare grnele noastre totdeauna fac concurent


granelor ungare prin ieftinatate. Aceast5, ieftinAtate va face ca cotnequl ungar va cumpara granele noastre mai ieftine, i pe ale Ungariei, mai
scurnpe qi mai superioare le va transporth aiurea.
Intelegqi dar foarte lesne cum granele noastre

vor aveh pe pieeIe Ungariei, un targ sigur i


important, qi cat producatorii agronomi au A. beneficieze din existenta acestui targ.
D. KogAlniceanu a vorbit i de spirtoase, i a.
afirmat ea aceasta productiune nu se protecteazA,
i c erh mai bine inainte cu prohibitiunea. InsA,
Domnilor, eu repet, aceeace vi s'a mai demonstrat,
c'a taxa pusa asupra spirtoaselor, este atat de mare
Meat echivaleaza cu prohib4iunea. Mai adaug
-Inca un alt avantaj care-I catigam acum. In trecut
numai spirtoasele ordinare nu puteau sa intre in
Austria in tara; Insa celelalte spirtoase intrau.

Astazi toate spirtoasele fara deosebire de grad,


sunt supuse, child intl./ in Ora., la taxa proteeOonist de 31 la suta. Mai inainte prohibitiunea

449

ce exista, era mai mult cu numele; caci fraudele


erau numeroase; caci nu aveau cleat in rachiul
prost a se pune o vopsea oarecare, pentruca sa
se eludeze legea i sa se zic c acel rachiu este
rom. Astazi aceasta frauda este mai protectoare
deck prohibitiunea cea veche.
D. Kogalniceanu s'a oprit apoi la petroleu, si
ne-a facut o aspra critica ea de ce petroleul fin
Austro-Ungar intra liber la noi; iar al nostru la
dansii, DM.

Apoi, Domnilor, nu trebuia sa dam i noi ceva


Austro-Ungariei in schimb de alte multe avantaje
ce ne-a acordat ? Negresit c trebuia, sa-i dthn ceva
compensatiuni ; i-am dat intre altele i petroleul

fin. Dar sa nu uitati C si noi avem in AustroUngaria libera intrare a petroleului brut. Nu tocmai
petroleul fin face puterea fabricelor noastre.

apoi and i acest petroleu se va mai perfectiona


la noi, negresit, ca, al Austro-Ungariei nu-i va
mai putea tine concurenta.
D. Kogalniceanu, vorbind de postavuri, a facut

o confuziune, spuindu-ne ca taxa de 50 la suta,


este foarte mica, caci 100 kilograme cari fac 300
coti, ate 7 fr. face 2.100 fr., dupa, socoteala
D-sale. Prin urmare taxa este de 2 la 0/0, si mi
este protectoare. Eu ins5, ii raspund ca calculul
taxei depinde de evaluarea ce se face. D-sa evalueaza 100 kil. cu 2.100 fr., in tariful insa ge-.
29006

29

450

neral al nostru, aceasta evaluare este de 1.350 fr.


Prin unnare taxa protectoare ad-valorem nu
este cum a aratat-o D. Kogalniceanu, ci mult
mai mare.
S'a mai zis Inc ch" prin aceastg conventiune
s'ar fi oprit eomunele de a pune taxa pe obiectele
yenite din Austria.
Sa ne intelegern i aci. Eu unul am onoare

a va spune c toemai prin acest fapt avem un


a vantaj exceptional, prin aceasta conventiune care
nu se aft' in alte asemenea acte. Eu va pot afirma,
si intelegeti ea" dae6 v afirrn este eg, sunt sigur
a nu putea fi desmintit, c marfurile naturalizate

odata prin plata taxei la frontiera, circuleaza libere in tara, si nu mai sunt supuse la nici-o alta
taxa comunala, afara numai and o ash taxa loveste productele indigene similare. Am aci tratatul dela 1866 dintre Francia si Austria, acela
din 1867 dintre Austria si Italia, si altele multe;
in toate aceste yeti yedea consacrat principiul ce
vA citez.

alt drept exceptional ce iii s'a rezervat,


si pe care asemenea 1-au combatut cei din opozitiune, este dreptul de a percepe la iesirea produselor din tara noastra, o tax nurnith' de inreTJn

gistrare.
Dreptul insa al comunelor era, mai important,

eaci daca, ele ar fi facut, ea ai urea, a nu pune

451

taxe pe toate prod usele strgine, ce nu au similarii

in Ora, ar fi fost lipsite adeseh de cea mai mare


parte a veniturilor lor. Am putut dar reusi ea

prin art. 21 sa se recunoascg comunelor dreptul


de a pune taxe pe comestibili, eombustibile, furagiuri si materialuri, care intr tn comuna, macar
ea aeele obiecte an ar aveh similarii in taxa noastra.

Ne mai avgnd ce ni se obiecth contra unui


ash mare avantagiu ce am conservat comunelor,
D. I. Bratianu s'a marginit a ne spune el zacharul
nu o sa se poata impune de comune pang la fabricarea si la noi, caci el nu figureaza intre corn esti b ile.

M'am mirat de aceasta argumentare; caci nu

este om care sl nu tie c zacharul macar ca este


colonial, se pune totdeauna intre comestibile. Ash
11 veti vedeh inscris intre tabelele comunei Parisului.

Ash dar, D-lor, nu critici, ci multumiri,

ci

felicitAri trebuih s ne faceti pentru ceeace am dobAndit in favoarea comunelor.

Guvernul nostru a staruit cum am spus mai


sus, ea sa se mentina chiar taxe de inregistrare la
fruntarii pentru productele cari es dela noi.
Macar ca Si aceasta taxa nu mai exista nicgeri, noi am stgruit a se mentine; caci ea produce
pentru fisc aproape un milion si nu puteam renunth lesne la aceasta sorginta.

452

Gruvernul vecin a consimtit i la aceasta; i cu


modul acesta ne-am mentinut qi acest venit bugetar.
Acum, ca am desvoltat toate aceste, intreb pe

D. Kogglniceanu ce se mai alege de edificiul sau


dibaciu, construit atat de dificil i daramat atat
de lesne ?

D. Kogalniceanu ne mai tiind de ce sg, se


agate, a mers pang, a criticg, i dispozitiunile relative la desemnele i rnareile de fabrici, care se afla,
identice in toate tractatele.

Sa criticat taxele ce platese lernnele ce yin


din Austro-Ungaria; i ni s'a spus cg, toate lemnele platese numai 2 franci. S'a uitat Ins, sau
nu a voit a se spune ca, sunt mai multe categorii
de lemne lucrate; cg, unele platesc in adevar numai 2 franci; altele insa, platesc 5 franci, 9 franci
si 50 de franci chiar; adica c6 cu cat lemnele vor fi

mai cu lux lucrate cu atat vor plki o taxa, mai


mare la intrare in tara noastra. Au mai uitat asemenea preopinentii a spune ca, lemnele noastre ordinare lucrate tree i ele libere de ()rice taxe in
Austro-Ungaria.
Dar in fine, sg, venim la cg,rauii D-lui Bra-

tianu, care 1-au preocupat atat de adanc.


Bie0i cara,ui ! pan si dAnii an fost unul
din motivele pentru care D. I. Bratianu ne-a declarat ca am facut un act nepatriotic prin acest
tractat ! (Ilaritate).

453

Dar ce sunt vinovati acesti iargsi ? In tractatul nostru se afig un art. 2, care existg in toate
tractatele fgrai deosebire in care se zice c aceia
care fac meseria de clrgusi intre diverse puncte
ale ambelor State, sg nu fie supusi la nici-o taxl
pe teritoriul celeilalte pgrti ; in alte cuvinte, cgrgusii
care ar veni dela Brasov la Ploesti, sg nu plgteasca,

pe drum cum am zice cartiuqit, adicg o taxg,


patentg specialg, pentrucg urnbla,

pe drum cu

mgrfuri; asemenea i pentru cgrgusii nostrii care


ar merge la Brasov. Ei bine, poate sa, fie ceva
mai legitim decat aceastg dispozitiune intr'un tractat
comercial? Dar aceasta este aplicarea celui mai
elementar principiu pentru inlesnirea circulatiunei
pe uscat i pe apg! Si tocrnai D-v. ii respingeti si-1
tAggduiti, D-v. liberali, mari democrati! (Aplauze).
D-v. vg alarmati, v scandalizati, D-v. liberi esangisti, liberi schimbisti!
S`a revenim la altg chestiune. A zis D. Kogglniceanu un ce foarte insemnat; D-lui ne-a declarat

cg dacet va fi aclevarat, c prin acest tractat ni


se recunoafte dreptul s avem i noi consuli in
Austria, atunci D-lui numai pentru acest avantagiu va vota cu amindouti mciinile tractatul" !

Acurn rog pe D. Kogglniceanu s se ting


de cuva.nt sa, voteze pentru. Acest tractat intre
alte mari avantagii de care ne putem felicith ce
am dob'a'mdit, cuprinde i acela c ni se recunoaste

454

dreptul de a aveh agenti consulari in tot imperiul


Austro-Ungar. Aceasta este pozitiv i netg,gg,duit
este inscris in doug," articole, in art. 13 si in art. 28
din conventiune. Aceste articole se exprimg, limpede
i pozitiv i imi pare bine cg', vorn aveh acum si

pe D. Kogllniceanu cu noi spre a voth aceastg,


con ventiune. (Ilaritate).

Vg, pot asigurh c peste Min o sg, se numeascg,' consuli romAni la Pesta; cg,ci avem dreptul

a o face dupa" litera atilt de clara tractatului. Prin


urmare, repet, i rog pe D. Koghlniceanu ca sg, se
OA de angajamentul de onoare ce a luat in fata
acestei Camere i s voteze qi D-sa conventiunea
noastr6.
M. Kogedniceanu. DA-mi nota agentului diplo-

matic al Austriei si voteze pentru.

D. Ministru de Externe. Pen tru incheerea


acestui tractat din partea A ustro-TJngariei, a fost
delegat Ex. Sa Contele Andrassy, si D. Kogg,lniceanu stie prea bine ch. pentra nici un articol

din acest tractat nu exista vre-o notg, a D-lui


agent Austriac dela noi.
Tractatul repet, s'a negotiat la Viena, nu in
Bucuresti. Comitele Andrassy a subscris insusi

acest tractat ca delegat al Majesttei Sale Im0ratului.


Iatg, chiar diploma scrig in latineste
o am
aci
prin care se dg, comitelui aceastg, misiune.

455

Pentru Intia oarg 51 spre laudet Romdniei"


posedgm un asemenea act important care atestg,
suveranitatea noastrg. (Aplauze).
Acest act, subscris de imp6ratu1, zice chiar ah:

Noi, etc
Facem cunoscut i ncreclinfam prin. coprinsal

celor de fata la tofi si la fiecare pe care'i priveste :

.Dorind Noi, precum, asemenea

i princi-

pele Romdniei, a
acest sfdrsit, ca relatiunile de comerf ce exista
intre monarchia Noastra si _Romania sa se intinza pe cat s'ar puteet mai mult, am numit pi
incheiet o convenfiune spre

numim prin aceasta Plenipotentiar al Nostru pe


prea ilustrul ci magnificul de Noi iubitul i credihciosul Iuliu Anclrassy, etc., etc. . . , si-i dam
deplina putere spre aceasta ca sa hotarasca articolele acestei convenfiuni, impreuna cu plenipo4enciarul Principelui Romdniei, i sa incheie
insusi conventiunea i sa o subscrie. Fagaduind
noi totdeoclata ca vom prim), de bune ci ratificate
cele ce plenipotentiaral Nostra, in marginele
manclatului nostru, va face, va incheiet i va
subscrie.
Spre increclinfarea carora am subscris cu

mdna noastra prezentul act, etc. .


Acest act pgstrat ca cel mai pretios document al archivelor noastre, constituie proba cea

456

mai evident6 despre natura si insemnatatea politic6 a actului international ce am subscris. (Aplauze
repetate).

Prin articolul 13 al acestui act se recunoaste


pozitiv dreptul nostru de a aveh agenti consulari
in Austro-Ungaria. Aee1ai drept este tot atat de
clar recunoscut prin art. 28 care se ocup6 de politia bastimentelor din porturi, in care au rol agentii
consulari ai fiec6rei pArti contractante.
Odat6 dar ce s'a dat p-lui Kog61niceanu,
aceste asigur6ri i aceste deslusiri nu m6 indoiese

c6 D-lui este dejh cAstigat tratatului de comert,

si c6 avem in D-lui un nou aderent, si un sustinalor.


(Ilaritate).
A ceastil conventiune mai coprinde partea re,

lativa' la navigatiune, care este in acord cu principiile libert6tei navigatiunei. Dun6rei. In aceasta,
parte noi eram legati intr'un cerc strans prin tratatul de 1815 incheiat la Viena, care se ap1ic6
astki s,i la Dun 6re, conform stipulatiunei coprinsa'

in tratatul din Paris din 1856.


Ins6 in aceasta, parte a tratatului sunt oarecari chestiuni cari erau in oare-cari contestatiuni
mai inainte, si care acum s'au rezolvat conform
dreptului i interesului nostru. D. Kog61niceanu
trebue s6 le cunoasca.. Aceste chestiuni erau aceea

a Portilor de Fer, aceea a dreptului nostru de a

457

percepe n4te taxe pe la porturi i chestiunea politiei fluviale.

Asupra flecgrei din aceste chestiuni se tie


cg erau diflcultgti pendinte, san din cauza reclamatiilor pgrtilor private interesate, sau din cauza
neintelegerilor noastre cu Ina lta Poartg, care adesea se

inplg in apreciarea raporturilor dintre noi i ansa.

AO, in privinta Portilor de Fer s'a incercat


a se sustine cg, noi nu ar trebui s flm consultati
asupra lucrgrilor ce au a se executh acolo.
Noi insg, ne-am apgrat dreptul de Stat riveran,

0 am fost a scultati. Astgzi prin acest tratat, se


zice in art. 26, eg vom aveh dreptul a percepe
taxe la Porti le de Fer, pentru cheltuelile, se intelege, ce am face odatg i noi la acele Porti.
Apoi cu atgt mai mult nu se pot incepe i efectuh
fgrg consimtimantul nostru, acele lucrgri, la care
avem dreptul a participh.
Dar, ni s'a obiectat de D. Kogglniceanu :
nu luafi nici-o taxa; lo gurile Dunarei".
Negrefit, nu luam, i raspundem noi,
fiindca nu am, cheltuit nimic". CAnd rolul comisiunei europene va inceth, va incepe rolul Statelor
riverane intre cari si noi.
Tot ah este 0 la Portile de Fer.
Dreptul nu este asigurat, asemenea ni se rezervg intact, prin acest tratat, dreptul de a exercith, in limitele euvenite, politia fluvialg pe Dungre.

458

S'a vorbit in fine, nu stiu pentru ce, si de


cabotagiu. D. I. BrAtianu a mers Ong a ne imputh eg de ce nu ne-am rezervat prin acest act
dreptul de eabotagiu pe Dungre, dreptul de a face

comertul de navigatiune dela un port la altul al


nostru.
Curioasg intrebare, si mai curioasg. imputare!

Dar dreptul de cabotagiu ii avem natural,


si nu este nevoie nici a-1 stipulh dela cinevh, nici
a-1 rezervh.

Inte les-au oare D. Brgtianu, ori D. Kogglniceanu, ea sg, ne fi rezervat exclusiv numai pen-

tru noi acest drept ? Nu stiu.


Insg, atunci D-lor, uitg cg, Dungrea este un
fiuviu liber.
D. Kogglniceanu insg, trebue sg stie cg. la
1857, comisia dungreang dela. V iena, o fgcut o
incereare in acest sens, adieg a format un regu-

lament spre a rezervh cabotagiul numai Statelor


riverane. Conferinta insl din Paris, la 1858, a
respins i nu a prima acest regulament.
Cum dar puneti D-v. astgzi guvernului nostru

o dificultate pe care stiti a este de caracter international ? Cum D-v., i anume D. Kogglniceanu,

pretinde ea guvernul nostril ssa facg aeeea ce nu


a putut comisiunea europeang dungreang, dela
Viena ?

Bine este, coreet este, ea sg, veniti cu ase-

459

menea obiectiuni sa," eriticati tractatul i s faceti


(Intreruperi).
a se crede cA este rAu ?
A se ridich asemenea dificultAti este a se de-

clare, carat ce, nu voiti a se rezolvh; cAei D-v.


titi bine cl chestiunea eabotagiului este, ca s'a
zic astfel, de drept european; i aceeace s'a respins de toate puterile la Paris in 1858, nu puteti
pretinde sA facem noi din Bucure0i.
A dar cred"ce, am rAspuns la toate obiectiunile ridicate de D. Koglniceanu.
G. Chifu. Pentru confuziunea vemilor nu
ati zis nimic.
D. Ministru de externe. Confuziunea existe,
Iii spiritele D-v.; dar nici cum in vAmi. (Aplauze,
rasete).

Aceeace luati D-v. drept confuziune este o


simplA chestiune de serviciu intro vamile a dou'a
tAri, dupA cum se obicinueqte, pretutindeni.
SA trecem acum, Domnilor, la chestiunea politica. Imi pare real cl sunteti osteniti i flu pot

sA me intinz mai mult; cAci multe lucruri interesante aveam s, vA spun cu ocaziunea acestui
act politic care este unul din cele mai insemnate
ce a Rent tare, in timpii moderni.
Cu un sitntirnent de mirare intristat am vAzut
pe D. KogAlniceanu ce, vine se, conteste importanta politica' a acestui act. No se cu vine D-lor,
ea noi Romanii, cand este vorba de exercitiul su-

460

veranitatei noastre exterioare, s fim despartiti in


i sa sfasiam ash act de suveranitate facut

partide,

de unul din noi! Toti ar trebui sa fim uniti la


un loc in ash ehestiune! (Aplauze). Nu faceti,
chestie de partid

i arra, de opozitiune din exer-

citiul drepturilor care sunt ale natiunei, iar nu


ale partidelor. (Aplauze).
D. Kogalniceanu, nestiind cum alt sa mai

combata acest act international, de o importanta


atht de mare, politica si economica, s'a agatat i
de forma sa exterioara si a zis in mod malitios:
Dar imparatul '1 subscrie".
Noi Ii raspundem: nu, imparatul, nu-1 subscrie. Caci suveranii nu mai subseriu insusi trac-

tatele. Numai la 1815, child cu Santa alianta,


s'a subscris tratatul de catre Suveranii insisi; insa
aceasta era o exceptie; fiindea acel tratat se considera ea o opera personala a suveranilor.
Cu toate acestea noi nu zicem ca forma acestei

conventiuni este absolut conform cu uzul stabilit


pentru asemenea tractate. Nu. Este o nuanta de
forma exterioara care'i lipseste. Actul in sine este
international, este un act diplomatic si politic, este
un adevarat tractat. Cu toate acestea, in privinta
formei exterioare, o declaram .franc, am facut si
noi o concesiune, care nu afecteaza de loc fondul.
Care este aceasta concesiune? WA, conventiunea
este mi. In loc de a incepe a zice, in preambul

461

ea toate tractatele c Majestatea sa Domnul Roanimafi, etc." zice guvernul Majestatei


Sale, guvernul Altecei Sale etc." .
Aeesta este totul. La inceputul actului nu
vorbesc Suveranii ei guvernele lor; dar mai la vale
vorbese insui Suveranii; caci se zice c.: Majestatea Sa a numit plenipotent pe cutare, i Altea

Sa Domnul pe cutare" . Apoi ati mai vazut ca


in rescriptul san decretul imperial, prin care comitele Andrassy se numete plenipotent. Imparatul
vorbete "insui direct, tocmai ea in toate alte
tractate si declarl el a tractat cu Domnul Romaniei.

Am &cut dar, cum vedeti, o mica concesiune

de forma; i am f'acut-o pentrucl noi am inut


mai mult la fond; am facut-o pentruca, tiam ca
aceasta se face pentru a se menageh suseeptibilitatea Inaltei Porti, i trebuie a tine socoteall de
dorinta acelor trei Puteri dela Nord care au luat
initiativa i ne-au sustinut in asta mare chestiune
nationall. In fine, Domnilor, cand dreptul este totdeodatl ealtigat i recunoscut, forma se indrepteaza ea lesne cu timpul. (Aplauze).
Ceeace era pentru noi important era fondul
politic 0 Dv. titi in ce conga' acest fond. Va,

aduceti aminte el inalta Poarta, la 1873, Septemvrie 24, a crezut de cuviinta, ea prin o cireulard adresata la Puteri s ne conteste dreptul

462

nostru de a tracth. Aceasta, contestare o bazh pe


aceasta ch,autonomia noastrl nu puteh merge Ora
a aveh noi dreptul de a tractit direct cu alte Puteri. Ina lta Poarth considerh In circulara sa aceasta,

pretentiune a noastrl Ca o infractiune la conditiunile autonomiei romhne.

Puteam noi oca In fata unei ash deneghri ?


Negresit ch nu; de aceea la 2 Noembrie acelasi
an am si combtut neghrile Inalei Porti printr'o
alth circularh adresath tot chtre Puterile garante.
(Aplauze).

Care Insh este scopul principal, fondul real


al acestui nenorocit conflict aridicat de inalta
Poarth ? Scopul final si fondul real erh acesta:

ca noi sa, nu putem tracth direct cu alte Puteri.


Toate concesiunile ne-ar fi facut Inalta Poarth;

ar fi consimtit la mice tractat sh, se fi facut prin


mijlocirea sa, prin intervenirea sa, cu consimtinantul shu.
Ei bine, aceasta, niciodath guvernul, nu o
puteh pricinui! (Aplauze).

Ori avem, ori nu avem dreptul de a tracta.


Dach 11 avem (si Romania intreaga, sustine ch-1

are) atunci nu putem traeth deck direct cu alte


Puteri. Dach nu-1 avem, suntem o provincie, si nu

noi ne vom plech Inaintea unei ash pretentiuni!


Tocmai constatarea dreptului nostru preocuph pe
inalta Poarth. Oamenii shi de stat ii ziceau ch

463

numai State le autonome i suverane pot trath di-

rect cu alte Puteri. Aceast6 veritate este proclamath, de toti publicictii, de toath, ctiinta dreptului.

De aceia, in circulara sa din 1873 Rachid Paca


s'a opus la dreptul nostru de a tracth direct.
Aci erh ci este modul chestiunei.

Noi am declarat ci declarlm din contra O.


Statul nostru are in adevar deplina sa autonomie
ci suveranitate; ca, el are toate drepturile la care
nu am renuntat prin vechile noastre capitulatiuni;
ci iat6 de cc avem dreptul de a tract direct cu
orice Putere. (Aplauze).
Este aceasta a rupe cu Inalta Poarth' ? este a
trece peste conditiunile autonomiei noastre.
Este trist lucru de a auzi pe D. Koglniceanu

c'a," a inchei noi tractate este a rupe cu


Inalta Poarte t; dar, a fost ceva ci mai trist, ci
mai de plAns, cnd I-am auzit adogAnd c6,
Puterile ne-au garantat autonomia, iar nu abuzul autonomiei" ! (Zgomot). Am cuvintele D-lui
scrise ael. Vasazic6 se gasecte un Rom'an care
sl spung, ca' a tracth direct cu o Putere, ar fi
zicAnd,

un abuz al autonomiei noastre? Atunci declarati-v'a

ProvinciA, ci cereti dela Inalta Poarra de a tracta


pentrn Dv. (Aplauze).
Guvernul nostru tine a fi in armonie cu Inalta

in cele mai bune relatiuni; eci atat


din punctul de vedere politic, at ci din punctul
Poartg,

464

de vedere economic sau eomercial, toate interesele


noastre rec1am6 ca sa' intretinem cele mai apro-

piate raporturi cu Inalta Poarta. Aceasta politica


a inteles-o partidul conservator totdeauna si a
aplicat-o. Insa ceeace suntem n drept a reclama,
este ca aceste raporturi s5, se conserve si sa se
intareasca in limitele legalitatei numai, atat pentru
noi cat i pentru Ina lta Poarta; si aceasta legalitate rezulth din respectarea, vechilor noastre capitulatiuni, din respectarea drepturilor noastre peste
care nu putea, sl se treacA, iute, c6ci dintr'insele
nu voim si nu putern s6 cedam nimic (Aplauze
prelungite).

S'au mirat unii din D-nii din opozitiune, ba


Inca par'ea au suras, fiindca" am vorbit, atat la
expunerea mea de motive cat si dela aceasth, triburth,
de gloriosii Domnitori cari au incheiat veehile
capitulatiuni eu Inalta Poarta. 'Mi pare rau ca

nu an, fost inteles. Aceste reminisce* istorice au

ratiunea ion de a fi. Nu am vorbit de vechile


noastre tractate, numai ca figura de retorica, sau
ea declamatiuni patriotice! ... Nu! aceasta nu intra.
In obiceiul men. Eu am amintit, in adins i en
scop, vechile capitulatiuni; eAci dreptul nostril de
a tract In prezent i are baza in vechile capitulaOuni din trecut, precum si in tractatul si conventiunea dela Paris din 1856 si 1858, care a recunoseut i garantat drepturile noastre care rezulth

465

din acele capitulatiuni. Daca, s'au arnintit numele


vechilor Domni (nu Mihai i tefan, caci nu aceti
ilutri principi au incheiat vechile capitulatiunf)
aceasta s'a fault numai pentru ca sg amintirn
Inaltei Porti aceste acte pe care inski le-a subscris,
i spre a-i proba cg, nu voim nici sg, rupem, nici
sa slgbim legaturile ce avem cu dgnsa, ci ea, voim
numai sg invocgm egalitatea din care rezulta, dreptul ce noi exercitam astazi. Astfel numai vom

Mari i mai mult raporturile noastre cu Ina lta


Poarta, care poate fi sigurg c. numai in partidul
conservator va ggsi amici. (Aplauze).
Inalta Poartg, prin circulara ministrului Rachid Pala, din 1873, a crezut ca, este in legalitate, invocand art. 8 din conventiunea din 1858,
spre a tracth in locul nostru. ITitase insg finele
art. 8, i aceastg uitare a fgcut ca, pretentiunea sa
mi s'a recunoscut ca legitimg.
Actul ce facem astki, este recunoaterea, este
consacrarea dreptului nostru, i numai meschinele

pasiuni ale unei opozitiuni politice pot a se incerca, a nu ii recunoate avantagele i importanta.
Acest fericit rezultat, prin care suveranitatea
noastra, dobandete o solemng afirmatiune, Ii datorgm, cum titi. toti, Domnilor deputati, initiativei

i sprijinului persistent al celor trei mari puteri


dela Nord, carora Romgnii le vor datora, o eterna
recunotintg. (Aplauze).
29006

30

466

Cu aceasta nu va s

celelalte Puteri
ne sunt contrarii. Cu atat mai mult protestez contra
zic

celor zise de D. I. Bratianu c Franta i Anglia


ne-ar fi fost inarnice in aceasta, chestiune. Nu, D-lor,

sa-mi da-ci voe a va declarh ca, noi n'ain vazut in


Franta ori in Anglia, nu numai nite inamici, dar
nici chiar adversari sistematici; din contra suntem
in drept a ne sprijini pe cea mai mare bun`a-voirrta
din parte-le, dupa cele mai leale asigurari ce ni
s'au dat zilele treeute. Daca in chestiunea convenOunei comerciale aceste puteri au putut aveh alt
punct de vedere, aceasta este o chestiune de inter-

pretare qi de divergen0 de opiniuni cu celelalte


puteri, divergenta, care suntem in drept a sperh
ca' a putut fi numai provizorii i cg are sa, inceteze.

Aceasta insa nu ne pute'a opri de a primi


binele orideunde ne veneh, 0 de a fi recunoscatori

celor trei marl puteri dela Nord, precum 0 comiteXui Andrassy, care a luerat in aceasta chestiune nu numai ca un bun ministru al AustroUngariei, dar ca un adeva,rat mare om de Stat,
care a stint (land satisfacere intereselor Imperiului,
s. indestuleze tot intr'un timp interesele economice
i politice ale Romftniei, a carei desvoltare 0 prosperare trebuie sa, fie pla,cuta acestui imperiu vecin.

Spre a reveni la chestiune, repet c aceeace


Inalta Poarta, a voit s conteste RomAniei, prin

467

circulara sa din 24 Septembrie 1873 a fost dreptul


acesteia de a tratet direct, cu alte Puteri. Aci era

toat. chestiunea. Nu-i pash atat Inaltei Porti ca


noi S

avem tractate cu altii; ceeace-i Vasa era ca'

aceste tractate sa nu fie tncheiate direct cu noi;


daca, ele ar fi lost consimtite indirect, adica' prin
interventiunea Inaltei Porti, aceasta nu ar fi avut
nimic de zis.

Ce au facut insa cele trei puteri dela nord,


a caror instructiuni catre dragomanii din Constantinopole D. Kogalniceanu le-a citit ca cum ar coprinde ceva umilitor pentru noi ? Ele au respins, pur
i simplu, pretentiunea Turciei. Am aci copia dupa
nota identica sau instructiunile identice, ce fiecare
din cei trei reprezentanti ai puterilor dela nord, au
dat dragomanului su spre a le ceti marelui vizir.
Ce zic, in fond, aceste instructiuni care au
data din 9 Octombrie 1874 ? Fiecare ambasador
zice dragomanului sau, chiar ash:

Prin urmare efti instircinat set previni pe


marele vizir, precum i pe ministrul afacerilor
straine, c ne credem n drept de a incheiet cu
principatele vasale Porii convenfiuni directe
speciale de vamei, de transit fi de comert. . "
Tat

dar raspunsul categoric al celor trei man

puteri. Turcia zicea: nu pot principatele tract


direct". Cele trei mari puteri r6spund dupa un an:
vom tractet direct cu principatele".

468

Dar ca raspunsul acesta era, imbraeat en multe

forme; ca se repeta de mai multeori Tureiei ea


principatele sunt vasalele ei; aceasta era o chestiune de politeta banalk, aceasta nu micsora in
nimic puterea unui rgspuns atat de categoric in
fond. In desert dar D. Kogalniceanu a erezut ca
poate miesora puterea acestui raspuns eitandu-ne
expresiunile de menagiare pentru Inalta Poartg.
Fondul .era, acesta : ca puterile cele trei ne recunoteau dreptul de a tracta direct ; adica se afirma

contrariul, de ceeace pretindea Turcia. Numai in


urma acestei deelaratiuni am si putut incepe negociarile eu Austro-Ungaria. Inalta Poartg a ramas
tot cu pretentiunea sa; i nici pana acum nu s'a
stabilit intelegere asupra acestui punet. Inalta Poarta

continua a crede c noi fara drept am traetat cu


Austro-Ungaria, si ca numai ea poate tracta pentru
noi, sau e cel putin sa tractam numai dupa ce
am dobandi autorizatiunea Inaltei Porti.
M. Kogalniceanu. 0 ! aceasta nu se poate!

D. ministru de externe. Imi pare bine de


aeeasta intrerupere a D-lui Kogalniceanu; dar st
fie consecuent; Si sa nu zica ca nu este a abuza
de autonomia noastra; and noi tractam direct eu
alta Putere; nici s caute a opri asemenea trac-

taxi, eaei, am perrnite Inaltei Porti a tracta ea


pentru noi !

Ash dar noi am continuat negociarile direct

469

cu Austro-Ungaria, bazati pe dreptul incontestabil


ce-1 avem. Am menagiat dupa cum am mai spus,
formele; 0 am primit ca in conventiune sa, nu se

pung formula obicinuitg de Majestatea Sa, de


Alteta Sa" , ci sg se zica numai guvernul Majestclfei Sale, guvernul Altetei Sale" ,
Insa aceasta este singura concesiune ce am
facut. Sub toate celelalte puncturi de vedere actul
este, si in forma, si in fond un adevarat tratat.
Astfel, Domnilor, s'au urmat negociatiunile
noastre cu Austro-Ungaria, si sa, nu credeti ca
am lucrat cu usurint. Conventiunea aceasta este
o opera care s'a studiat cu cea mai mare scrupulozitate. Sunt dator ad sa exprim D-lui Costa-Foru,
agentul nostru la V iena, multumirile i recunostinta mea sincerg pentru abnegatiunea, inteligenta,
patriotismul i devotamentul cu care a lucrat in
aceasta chestiune. (Aplauze). Asupra fiecarui articol, D-lor, era, lungi corespondente i explicari
intre noi i agentul nostru. Nimic nu a ramas nestudiat, i informatiuni numeroase sau luat de pretutindenea. Veniti la ministerul de externe i yeti
vedea voluminoasele dosare de studiu cari au servit
ca elemente necesarii pentru incheierea acestui
tractat.
Presupuneti acum c ati respinge aceastg
conventiune : Cu ce ati ramkne ? La ce v'ati
expude ?

470

Cred, D-nii Koghlniceanu, Iepureanu i altii


a, venind D-lor, la putere, ar incheih o alth mai
bunh, conventiune ? Apoi, cum D-v. care ati declarat ch nu avem Camere de comert, a nu avem
ilustrtii speciale, ch nu avem date statistice destule, ati puteh incheih conventiuni comerciale in-

data ce ati veni la guvern ? Cum D-v. ati puteh


trath, and aceasta ati numit-o un abuz al autonomiei noastre ? Sau trebue sh presupunem ea
veti uith toate acestea, ch v veti schimbh ideile
gi principiile ce ap manifestat, i ch, ca alp cameleoni, vh yeti transformh, numai pentrua ap
cleveni ministrii ? (Aplauze).

Si, daa nu veti isbuti a inchcia D-v. tractate, luati oare asupra-va rhspunderea c Turcia
nu va incheih altele in locul nostril.? (Aplauze).
Pe and ati compromite o stare sigurh, puteh-veti
oare rhspunde de o stare anormalh, ce ati creh,
si de toa.te consecintele ce s'ar creh prin atacul
ce s'ar da autonomiei noastre ? Spuneti: puteti
oare prevedeh piedicile i vexapunile ce s'ar ereh
comertului i industriei noastre, and o alth putere, and Turcia ar trath pentru noi ? Nu cred,

Domnilor, a vep aveh curajul a lu asupra-va


ash de mare rhspundere. Termin, Domnilor, ziand
ca dach D-nii din opozitiune combat aceasth, con-

venpune, o face nu din punctul de vedere al intereselor economice, aci aceste interese foarte mult

471

chtiga, i inaintea veritatei i D-lor sunt siliti a


se inchinh; ci numai din motive politice, adica
CS pentruca suntem noi, iar nu D-lor la putere.
( Apl a uze).

Aci e veritatea D-lor, i eu o denu4 Aci


este marea gres,ala a opoziOunei; caci nu din trac-

tate politice, nu din chestiuni de ah natura, se


fac motive de rasturnari ministeriale. D. I. Bratianu ziceh ca nici-un tractat de comert nu s'a
facut ah de repede ca acesta. Eu am onoare
a-i raspunde c nici intr'o tara nu se face politica ministeriala cu tractatele de comert. In toate
alte -cari tractatele de comert se studiaza, indelung
numai de gaverne; iar Camerile le discuta i le

voteaza inteo ora sau doua. Ah se fac tractatele


de come4 ai urea, i astfel am tacut i noi.
Repet Inca, c, nicaeri, general vorbind, nu
se fac din ait tractate o arma de opozitiune.
Sunt dar sigur c, aceasta onor. Adunare v'a
aprobh tractatul ce-i prezintam. Sub punctul de
vedere economic el satisface toate interesele cornerciale i fiscale ale Orei ; este unul din cele mai
avantagioase tractate ce se poate vedeh. Sub punctul
de vedere politic el este o consacrare a autonomiei
tarei, qi asigura pe viitor exercitiul acestei auto-

nomii. (Aplauze). Sub acest dublu titlu, votarea


acestui tractat va fi dar un act de patriotism din

472

partea Carnerei i ii va constitui cea mai frumoas6

glorie a sal... (Aplauze prelungite).


Voci. Inchiderea discutiunei.
Se pune la vot luarea in consideratiune a proiectului de conventiune si se primeste cu 68 voturi contra '22.

X
Monitornl Oficial No. 164 din 27 In lie 1875

Din nou Conventia cu Austro-Ungaria


In Senat, proiectul de lege pentru Conventia corner-

cialh cu AustroUngaria se aduce in desbateri n sedinta


din 2 Iulie 1875. Raportorul cornisiunei delegatilor este
Teod. Veissa, care conchide la a probarea Conventiunei. Vorbesc senatorii lvi. Racovita, P. Rada si G. Ghermani pentru,

V. Adamachi cere ainhnarea, de oarece nu a avut destul


tirup pentru a studih cestiurrea din punctul de vedere varual.
C. Bozianu gAseste c sunt exagerate si fhr61 teinelie te-

merile expritnate din punctul de vedere politic, dar nu


este inch' destul de luminat in privinta phrtei econom ice
a Conventiunei ; de aceea se va abtine dela vot. Pentrti
a da explicatiuni iea cuvntul B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru d e externe. Domnilor,


in fata unanimiatei cn care onor. Senat ca
ni marea majoritate a Adunrei, s'a pronuatat
in favoarea acestui act, nu-mi rgmAne dec6t sl desvolt in pirtine cuvinte avantagiele reale si pozitive ce contine acest tratat din punctul de vedere
economic, si cred cg in puOnele desvolt/ri ce voiu

474

da, voiu face sh se convingh insu0 acei D-nii senatori cari ne-au criticat oarecari nedotniriri.
In adevax nedomirirea nu poate fi fundath,
cgci nu vine din dificulthti inerente lucrului, rn
voiu ocuph dar a analiza, avantagiele acestui act
intr'un mod astfel incht s vadh insu0 D. Bozianu
eg, nici timpul studiului n'a lipsit pentru govern
nici

elementele necesare pentru oricare D.

se-

nator a voit sh' le inteleagg. Cci D-lor, de ce e


vorba in aceastg, conventie? Sub punctul de vedere
economic se prezintg, mai intain o dispozi-Onne de
drept civil privat i comercial, care se aft, in toate
tractatele de comert. Acest tractat nu 1-am inventat

si nu se cuvine ca sg, inventthn noi in asernenea


materii, cel mai bun lucru este ch ne punem pe
adopthm aceleaqi uzuri, cari
s'au adoptat intre toate naOunile cnd trateazh
astfel, prin urmare, a trebuit s punem inthiu
acele dispoziOuni relativ la drepturile qi pozitiunea
aceeai treapt

i s

supuOlor fiechrui Stat in Statul celhlalt de a se


bucurh de drepturile i privilegiile care le are
naOunea cea rnai favorizath, sh se bucure de
drepturile de a transmite averea sa prin mosten ire, prin danie qi alte asemenea dispoziOuni relative la dreptul comun qi la navigatiune. Intreb

dar pe onor. D. Bozianu, dach asemenea lueruri


nu se eunosc in cea mai elementara, eire, fiindch
sunt lucruri obinuite, dupg, o simplg, citire aten-

475

tivh este destul a conveni cineva dach sunt bune


sau rele. Venirn acum la partea cealalth relativh
la tarife, Ia sistemul varnal, aqh cum 1-am numit
in expunerea de motive. Acolo, Dior, in adevar
trebuie oarecare studii, dar acele studii s'au facut
sau nu de 'guvern ? Da, D-lor, qi aceste chestiuni dupa, ce s'a regulat in urma studiilor facute,
sunt ele de natura a nu se intelege lesne? D-lor,
lucrurile se vad dela prima citire, caci ce am facut
noi? Vedeti ch sunt ni0e lucruri caH prin tractat
sunt scutite de vamh la intrarea lor In tarh, sunt
apoi a treia categorie de producte caH se supun
la nite taxe mai maH la intrarea kr in Romania,
spre a protege i noi industria noastrh nascandh,
gi sunt altele care se tarifeazh, durd un tablou
special, care e tabloul litera B, unde taxele nu tree
peste 704 Acum, este oare dificil spre a intelege
utilitatea i avantagele cari pot sh rezulte pentru
noi din fiecare din aceste lucruri? Apoi care este
interesul nostru cel mare intr'un tractat de comert?
Este de a protejh intaiu industria agricola care este In

cel dintaiu rang al avutiei noastre, care din norocire i din nenorocire are sh fie inch mult timp
excluziva noastrh, bogatie. Un alt interes este de
a protege intr'un mod rationabil i industria noastr
care se leaga, cu agricultura i care este o industrie
primitivh. i prin suirea. taxelor se proteg vre-o 10
industrii nationale nhscande.

476

Acum, and tractgm cu altg Putere, trebuie


protegem aceste interese ale noastre i sg-i dgm
ei in schimb ceva pentru aceasta. Acum s yedem D-lor, protegeat-am sau nu, noi aceste interese ? S'au protegeat in modul cel mai pozitiv, cgci
sh

am dobandit acest imens avantagiu pentru agriculturg, cg cerealele noastre sg intre libere in Statul

vecin fgrg taxa,. Cum a spus prea bine D. Gherman cu cunostintele i simtul D-sale practic, Ong
acum erh o incertitudine la care, erau expuse productele noastre, cAci depindeh dela capriciul AustroUngariei ca sg pung taxe sau nu, sau S le lase

libere; astfel incht comertul nostru n'ave un debuseu, n'aveh o esire sigUr i regulatg. Acum
acest thrg este pozitiv; cerealele noastre au o esire
reguIath i normalh, nu nurnai prin lipsa de taxe
de vama, dar mai cu seamg prin lipsa sicanelor
piedicelor ce se aduceau prin perceperea acelor taxe.
Intrebati pe comerciantii nostril, intrebati Moldova de sus, de ca,nd cu chile ferate, i vedeti ce

avantage va trage agricultura din lipsa acestor


tarife. Dacg vom lu anul 1873, vorn vedeh cg
tara a exportat in Austro-Ungaria grail pentru
suma de 18 milioane; taxele care au plgtit aceste
grane sunt de 1 milion si 800 de mii. Ei bine,
cu ridicarea acestor taxe dela vama Austro-Ungarg,

acest milion si 800 mii rgmane in punga agricultorilor nostri cari exportA aceste producte, Nu

477

este oare aceasta un avantagiu lesne de Inteles ?


pentru aceasta trebuie statistice ? Dae/ voiti sit
cititi statistiee n'aveti cleat s citii pe ale vecinilor notri, c/ci la noi nu sunt atAt de bine regulate, i acolo veti vedea, eifra importului, valoarea exportului, si avantagele indath se cunosc;
si le-am explicat toate cu cifre, le voiu citi si
D-voastth.

Ce voi0 a mai ti ? Avantagiul cu vitele care


este un comert insemnat, comert, care trebuie Incurajat de aci inainte, fiindc/ se deschide o eire
insemnath prin Austro-Ungaria, cAci taxele cafi se
impuneau asupra vitelor noastre erau cam grele.
Ei bine, prin tratatul de fath, aceste taxe, s'au
redus la jum/tate, s. e. vita cornuth, taurul i

boul in valoare de 150 franci, care pl/teh 10 fr.


si 50 centime, pl/teste acum numai 5 fr., afar/
c/ mieii, iezii, manzii intr flth nici o plat/, astfel
'Meat taxa vitelor care se pl/teh la intrare In Austro-

Ungaria, prin tract4tu1 de facl s'a redus la jumtate; acest interes economic nu este lesne de inteles ? De ce statistic/ aveti trebuinth, ? Alth sum/
de obiecte a c/ror libeth intrare ni le-am asigurat
in Austria, fgth taxA, precum lemnele de foe si
de constructiune, Yana, care este un come4 in-

sernnat, si care in anul 1873, s'a exportat.de 4


milioane, gogoOle de m/tase, lucrurile de lemn or-

dinar, etc... toatA, aceasth suml de lucruri vor

478

intr in Austro-Ungaria fhrg, taxa,: oare aceasta


nu este avantagiu pozitiv, trebuie multa, filozofie
ea sh le intelegem ? Intrebati pe eel din urmg,
moean s vedeti cum intelege el ce avantage este
chnd Ii va trece Una Para, vamh; aceasta in privinta obiectelor care es libere.
In privinta altor obiecte pe care noi le-am
protejat, pentruch suntem o tarh agricolg, gu-

vernul D-voastra, a luat mhsuri speciale.


In prineipiu este admis liberul sehimb, i eu

ea om de Oiinth sunt pentru liberul schimb, dar


in practich nu putem a-1 aplich pentruch nu avern
industrie, am chutat dar s protegem productiunile
noastre, s protegem industria noastrg, nhschndh;
ah zacharul, spirtoasele care vor pute s Ong
coneurenta, spirtoaselor ce yin din strgingtate, stint
protejate cu 31 la suth. Asemenea am protejat toate
produsele ale chror materii prime se afih i la noi

i care se pot fabrich; qi am fost destul de fericiti pentru ea sh obtinem dela guvernul AustroUngar ea sh ridicgm taxele la o sumh de obiecte
care intrh din Austro-Ungaria la noi, qi care, cum
am zis, sunt de naturg, a se fabrich qi la poi; astfel nu putem fabrich nici sticlA finh, nici mathsuri,

dar de ce n'arn fabrich zachhr, chnd sfeelele se


produc la noi ? Am protegeat dar asemenea producte, cu o taxg insemnath care merge dela 100/0
pang, la 30; ah, berea, spirtoasele, lumararile de

479

stearinh, postavurile, zaharul, 10 industrii noi ce


s'au nascut sau se vor naste.
Cu aceasta protectiune, obiectele identice din
Statul vecin nu vor puteh tineh concurenta, astfel Meat aceste industrii se pot naste si desvolta.
Aceasta este oare lucru greu de inteles? Acest
sistem protectionist nu este de Inteles? De ce note
statistice aveti trebuinta? Dach va spun ca zaharul
plateste 25 specific la suta, se Intelege eh nu poate
sa ting, concurenta cu zaharul local ce se va fabrich

la noi si care nu are cheltueli de transport; asemenea berea i lurnanarile; dar berea o protegiam

cu 32 la suta, berea straina nu poate s

ie con-

curenta berei din tara care nu plateste nici transportul nici aceasta taxa, daca spirtoasele de tot
felul se protegeaza cu aprope 34 la suta din valoarea lor, nu revine aceasta ca o prohibitiune?
Mai pot oare spirtuoasele straine sa fach concurenta, mai pot ele vatgma fabricarea spirtuoaselor din Ora? lntrebati pe omul cel mai necult,
intrebati pe cel din urma fabricant i va Intelege.
Dovada cg. inteleg este ca insu-mi eu am vorbit
cu fabricantii straini caH sunt aici din Belgia si

Francia si care mi-a spus ca sunt gata imediat


sa inceapa fabricarea zaharalui indata ce se va
voth aceasta con ventiune prin care se protege industria zaharului la noi lath si aceste avantage
foarte lesne de inteles.

480

Ce a mai rgmas? Este tariful general care-1


impunem asupra mgrfurilor din A ustro-Ungaria,

care nu trece peste 7 la sutg ? Fgcut-am oare


acest tarif ar6 nici-un studiu? Nu. De doi ani
se studiazg aceasta cestiune de un agent al nostru
s,i de o comisiane care continuu s'a ocupat. Care
all fost elementele noastre spre a determinh valoarea
obiectelor ? Statisticele noastre, tarifele noastre cari
s'au votat i earl au sa, se modifice, si in fine,
tarifele austriace, cari intre noi s o spunem, sunt

mult mai exacte, si aceasta este natural fiindcg,


este un Stat mai vechiu. Ei bine tarifele austriace
ne-au servit de lumina cea mai principalg in comisiunea noastrg si am putut vede i greselile din
tarifa noastrg.
Avand in vedere toate aceste tarife, am determinat ce? Oat are sl plgteascg, mgrfurile austroungare intrand la noi pe drepturi specifice, iar
nu ad-valorem, cum era pang acum. i cand zicem
eh' un oarecare obiect va plgti mai putin de 7 la
sag, o zicem numai in scris; Ins In realitate nu
o sg fie ash, o s plgteascg mai mult. titi foarte
bine cate fraude se facea pang, acum la vami; nu
era nici-o marfg care sg. nu vin fth o facturg
falsg, lasand la o parte sicanele, era abuzurile

agentilor fiscal i cu toate cg zicem cg, inainte


plgtea 7Y2 la sutg, dar in realitate nu plgtea deck
3 pang la 3 1/2 la suta, din cauza fraudelor care

481

se fAceau. Ei bine, astgzi dupg sistemul cel nou,


specific, taxele vamale au sg, fie mult mai mari,
pentrucg, mArfurile au sg, fie plAtite de pe adevArata valoare, iar nu dupg, facturile false. Oare
si acest sistem nu este lesne de inteles?
Din toate acestea rezulta, ca, aventagiile comertului care le dobandim noi sunt foarte lesne
de calculat, fiindcg, noi in cazul de fatg, facem ca
un comersant, facem bilantul intre ceeace dam si
ceeace luam 8i calculi-II este lesne de fAcut; caci
care este datoria unui comersant? S vadg, ce dg,
ci ce iea. Ei bine, am fAcut acest calcul si am vgzut c avantagele sunt insemnate pentru Romania.
Negresit c i Austria castigA, dar nu pretindem

niciodatA ca sA ne dea avantagii AA, a luh in


schimb ceva. Insg, calculand ceeace cgstigAm cu
ceeace dAni, punand acestea in balantA, foloasele

pentru noi sunt mai mari. i calculul este foarte


lesne de fAcut. Iatg, calculele statistice care le-am
fcut i sa, le transformAm in Vfre, fiinda, tifrele
vorbesc mai bine deck noi. S vedem ce castigA
comertul roman i prin urmare i fiscul, fiindeg,
tot tara castigl cand castigg comertul. Si sA luam
de norma anul 1873, fiindcg, pentru acest an
avem statistice.
SA luAin cerealele: statistica este pozitivA;
s'a exportat cereale pentru 18 milioane; la aceastA

sumg, se ridicA vama ce am plAtit la suma de


29006

31

482

1.800.000; prin urmare vedeti c aceastg tifrg va


rgrngneg pe viitor ca beneficiu in targ.
de fatl am fgcut a se
i daca, onor. D. Bozianu ar fi

Noi prin sisterna


scgdeg tarifele,

voit a-si da puin ostenealg, ar fi putut sg, vadg


diferenta de beneficiu din aceastg scgdere, studiile

sunt acute de ministerul de interne.


Pentru vitele exportate, la suma de 12 milioane tragern asemenea un beneficiu de 279.996 lei.

S'a obiectat c asupra taxelor undo se zice


el vor fi acelea ale natiunei cclei mai favorizate
de Austro-Ungaria. Aceasta, D-lor, este tractatul
dela 1868 cu Zollverein, care este cunoseut cg are
tarifele cele mai avautagioase.
Dela lemnele de constructiune avern un beneficiu asemenea de 20.000 de lei si dela frausise,
adicg, Igpturi i branzeturi, 34.000 de lei.
Pentru productele al cgrora material brut se
poate ggsi in targ s'a pus o vamg de 20, 25 pang
la 35, in prevedere ca s putem rezista, concu-

rentei din afarg. Mai este de luat

in considera-

tiune, cg pe langg aceste tarife revista concurentei


si plata transportului.
Acum, Domnilor, pentru diferenta intre 7 si
71/2, constat prin tifre cg aceastg diferentg in loc
de a ne face st pierdem, noi beneficiam, cAci diferenta sg adaogg la valoarea transportului.
Iat dar, Domnilor, avantagiile ce noi cgs-

483

tigdm prin conventiunea de fatd; are negresit si


Austro-Ungaria oarecari beneficii la cateva obiecte
afard de petroliul rafinat i fdina. Despre vinul

de care a vorbit I). Adamaki la care se pldteh 7


la sutd,

si acum se va pldti. 5 la sutd, noi am

fAcut un scdzmant, le-am dat compensatie cu


vinul; dar i acesta revine tot in avantagiul nostru,
pentrucd 7 la sutd, nu este in realitate un seazdwant, i aceasta s'a calculat in tifre.
Cdci de vom calcula cbiar scdderile cari ar
veni In favorul Austriei, vreo 70 de mii de fr.,
tot rmane in avantagiul vistieriei noastre 40 de
mii de franci.

Dar sd Idsdm deocarndatd aceasta, parte a


fiscului

i s vedem ce castigd, comertul, dupd sta-

tistica Austriei, comertul nostru In genere castigd


2 milioane si mai bine de franci.

Scdderea ce facem In unele articole este o


scddere mai mult aparentd; ash de exemplu la
vinuri.

Ei platesc pe valoare,

noi plkim dupd

greutate; noi pldtim 13 1/2, insd cum pldtim ? Nu


dupd valoare, ci la suta de kilograme. Apoi suta
de kilograme, cat face in Austria ? titi cum valoreazd ei vinul nostru ? Ii valoreazd 20 fr. suta
de kgr. care face 88 oca. Apoi spuneti D-voastrd
care negustor vinde cu 20 lei 88 oca de yin ? Calculati, Domnilor, si veti vedea c vinurile Austro-

484

Ungare platese mai mult, pentrucd ale noastre


care se exporteaza, de 4 ori mai mult, sunt mai
mult vinuri populare, pe cand cele Austro-TTngare,

care via ael sunt vinuri de lux, sunt vinuri de


acelea care nu se pot pune ma putin deck 3 fr.
ocaua, i suta de kgr. care este 88 oca face 264
lei. De vom calculd actual cat platim noi i cat
plkesc ei pe valoare socotit, stiti cat pldtese ei ?
Pldtese 16%. Va st zicd, c platim 13 si jumdtate la sutd la ei, i ei pldtese dupd 14-16, fiindcd
plkesc dupd valoare. Apoi unde este raid ?
Domnilor, am onoare a declara, i afirm fdrd
niciun fel de sfiald cd aeesta este unul din cele
mai avantagioase tractate din eke an fost in Europa, si ar fi o ignorantd care inspird mil, dacd
s'ar arunch blam contra unui asemenea act, pentru
care posteritatea are sq, inscrie numele nostru ci
al D-voastrd cu litere de aur ,(Aplauze). Cat despre
avantagiile politice, care este Romanul eel adevdrat

care sd nu le

simtd. i chiar, de ar fi fost sa,


facem sacrificii, eu as merge pang acolo, i zie
ed chiar cu sacrificii trebuiam s ne bucuram de
un asemenea act, international.
0 natie este destul de avutd si destul de mare
ca, sd, facd niste mici sacrificii spre a-si asigurd
existenta ei; de multeori natiunile au fost in stare
sd facd sacrificii mari, numai ea sd zicd: Sunt.
Dar noi care nu numai cd n'am facut nicun sa-

485

crificiu, dar din contra, am dobandit aceasta cu


avantagii destul de mari, cari nu s'au vazut nicaeri, am mai sth noi la indoiala?
Din punctul de vedere politic dar, avantagiile sunt imense, caci intelegeti bine, este o afirmatiune a autonorniei noastre. Pentruca nu este
destul a afirmh un drept, dar este Inca necesar
a-1 si aplich; altfel el ramane intr'o stare platonica', care si se contesta la fiecare minut, precum
face Ina lta Poarta careia totdeauna ii place a ne
denegh in fata unui fapt pozitiv. Dar and venim
si facem un tractat dupa toate formele, subscris
de ministrul de Externe al Austriei, care are caracterul unui act international si prin care afirmarea drepturilor noastre devine o realitate, atunci
ce mai ramane cu denegarile Inaltei Porti ? Nimic.
Iar afirmarea drepturilor noastre ramane realit
Mai este o chestiune delicata pentru care am

dat destule explicatiuni in Adunare; este bine in


scurt sa le repet i aici. Aceasta chestiune este
chestiunea Evreilor despre care D. Gherman cu un

bun simt admirabil a spus ca nu tragem decht


avantage pentruca aceasta chestiune nenorocita este

o chestiune socialh, nu este politica; ei bine, credeti Dv. ca asemenea chestiuni se pot rezolvh prin
tractate, ash cum se insemneaza de exploatatori a
tot ce este sacru In interesul pasiunilor lor? Nu;
s'a facut ceeace trebuia s se faca, adica, a venit

486

sh se recunoase6, de chtre Nana Putere en care


am contractat si chIre care trebuie s fim foarte
recunoschtori, a venit, zic, sg, se recunoasch' legile
noastre restrictive in privin0 Israeliti lor. Ash ineat

aceste legi, nu se vor considerh de nimeni, ea o


persecutiune contra Evreilor. Dar suntem intr'o
pozitiune ash incat avern nevoe de restrictiuni

Prin urmare dar dach nu s'ar fi admis restricOuni numai atunci am fi putut zice c5, este o
absoluth egalitate infre toi supusii Austriaci in
ceeaee priveste exereitiul drepturilor lor pe teritoriul nostru; i aceasta nu puteam s o admitem,
chei insu0 Rusia, un atat de puternic imperiu este
silit s aibh legi restrictive, in aceasta privirrth;

eAci in tractatul shu ineheiat cu Franta pune

aceast6 clauzh restrictiv pe care o punem i noi,


puind in art. 1 al traetatului; eh' se excepteaza
restricfiile privitoare la straini", Ei bine, aceast5,
am fheut-o i noi, dar am fheut-o intr'un mod
mai explicit decat Rusia, eaci s'au recunoscut intr'un
mod l'Amurit legile noastre restrictive pe care necesittile locale ne-a fheut sh le admitem, fhrh sh
aibh un caracter nici de persecutiune religioasa,
nici de persecuOune poIitie, ci numai un instinct
de conservare care ne-a fheut s admitem asemenea
legi restrictive, parte la ceeace priveste achisitinnea bunurilor imobiliare; parte in ceeace priveste

mIsurile de sigurant6 si de polifie a fruntariilor

487

atat in prezent cat i in viitor. Cu modul acesta


vedeti, Domnilor, ca nu numai nu .trebuie sa aveti

ingrijiri, dar din contra s'a dat siguranta care n'o

aveam Oat acum. Pe cand pana acum, la cea


mai mica Masura, conservatoare care se luh din
cand in cand, incepeau protesturi, interverrtiuni, si
titi c s'au facut i arnenintari cu o cornisiune
internationald Europeang, i amenintari de protocoale ale conferintei aceleia care sa se aplice la noi.

Ei bine nu mai au loc toate acestea, deplina


noastra autonomie, in ceeace privete aceste legi
restrictive intr'o chestiune social, este recunoscuta;

i cand o putere mare recunoate puterea acestor


legi restrictive intelegeti c nici o alta putere uu

va mai pune in contestatie un drept pe care il


exercitam.

Ah dar, D-lor, fie sub punctul de vedere de


conservare interioara, fie din punctul de vedere
politic, care este exercitarea suveranitatei noastre
exterioare, acest tractat este o opera magnifica care

va face meritul nu numai al acestui guvern i


al Camerei i Senatului ei i generatiunii prezente
(Aplauze).

Se cere inchiderea discutiunei i puindu-se la vot


se primete.

Se pune la vot luarea in consideratie a proiectului


i se primete.

488

Se citeste art. unic din lege si puindu-se la vot


se primeste.
Se pune la vot legea i conventiunea cu anexele
ei si se adoptA cu 25 voturi, contra 8 si 4 alytineri.

1876

Monitorul Oficial No. 24 din 1/13 Februarie 1876.

Proiectul de lege al instructiunii publice


In edinta Camerei dela 21 lanuarie 1876 se pune la
ordinea zilei proiectul de lege al Inv'at'amantulni public
elaborat sub ministerul D-lui T. Maiorescu, raportor al

Comitetului delegatilor fiind C. Esarcu. Discutiunea

acestui proiect este foarte animat6 i iau parte la dnsa


deputatii G. Brtianu, Aristide Pascal, D. Maioreseu, ministru Cultelor i instructiunii publice, Esarcu s. a. Din
punctul de vederJ al istoriei, experientei qi al principiilor i metodelor vorbete in edinta dela 22 Ianuarie
B. Boerescu.

B. Boerescu. Domnilor, nu am luat cuvArdul


spre a intr in examinarea amAnuntelor legei de
fa0, ci spre a raspunde la cAteva principii sociale
si

aprecieri politico emise eri de d. Maiorescu,

precum i spre a vorbi despre scopul ce D-sa ne.a


spus eri c6, qi-a propus de a atinge prin legea

de f**.
Mie mi se pare poate

sa",

fiu inselat cg

toate aceste idei ale d-lui ministru nu sunt exacte.

492

dach odath principiile i aprecierile politice ori istorice, care au servit premise conclu=
ziunei sale, adich scopului ce-si propune a atinge
nu sunt exacte, se intelege c nici concluziunea
sa nu este fondath, nici mijloacele cu care i pro-

pune a atinge un scop. Acest scop, nu poate fi


altul, in teorie vorbind, din partea unui ministru
ca d. Maiorescu, decht de a inthri si mai mult
in aceasth tara elementul conservator. Ei bine eu
cred c D-lui nu numai el nu va atinge in practick acest scot), dar Inc poate va ajunge la un
rezultat contrariu.
Eram hothrit, Domnilor, nici a luh parte in
aceasta, discuOune; dar chnd am auzit opiniunile
sociale i politice emise eri de D. Maiorescu, nu-mi

erh permis s tac, si a trebuit, precum D. T.


Rosetti v'a cerut-o astazi, a mh *pune numai pe
acest thrhm inalt, si a discuth i eu veritatea ei
valoarea opiniunilor emise de D. ministru.
Domnilor, vh aduceti aminte de revista retrospectiva, fhcuth eri de D. Maiorescu si de bazele

ce D-lui a pus, spre a ajunge a legitimh scopul


ce-si propune pun acest proiect. Fondate i exacte
sunt aceste baze? Aci e chestiunea.
D. Maiorescu ne-a spus ch sub regulamentul

organic aveam la noi un element aristocratic, o


clash privilegiath, care aveh singurh puterea. Apoi

din acest regim, deodath am trecut in regimul

493

constitutional, fara tranzitiune, arg mai ales a


posede elementul esential in regimul constitutional,

adica elementul Statului al treilea, elementul burgheziei. De acl a rezultat ca o lacuna foarte mare
se afla in acest regim constitutional. Aceastg, la-.
cung nu se puteh umplea, decat prin instructiune;
insa instructiunea publica, zice D. Maiorescu, erh

ash organizata, 'Mat nu se ajungeh la ash scop.


Trebue dar s se dea acum o noug, directiune instructiunei, pentru ca sa-si ajunga scopul. PAng,
acum instructiunea, zice D. Ministru in acord cu
D. Strat, erh directata, nu spre un scop real, nu
spre un scop technic oarecum; caci ea a produs
functionarismul; care la randul sg,u poate a ne
aduce un proletariat biuroucratic care devine un
element foarte periculos i revolutionar intr'un Stat.

Ash dar concluziunea este ca trebue s

dam o

nou'd diregiune instructiunei publice.


Ash dar vedeti, Domnilor, ca' D. Maiorescu,
cu elocuenta sa obicinuita, a legat prea bine premisele cu concluziunea sa. Am trecut deodatg,
dintr'un regim aristocratic intr'unul constitutional;
nu eram insa preparati, caci nu aveam elementul
burgheziei; i instructiunea publica in trecut nu a
produs acest e1eient. Prin urmare adoptandu-se
noul sistem al D-lui ministru, noua sa directiune,
se va ajimge la acest rezultat.
Ash sa fie?

494

Eu nu cred, Domnilor. Neprimind Ca fundate si bune premisele D-lui Maiorescu, prin aceasta

chiar combat si scopul shu, si mai ales mijloacele

prin care i propune de a ajunge la dansul.


Mai intaiu, Domnilor, voiu spune D-lui Maiorescu, cri, sub regulamentul organic, nu este exact

eh' a existat o aristocratie. Caei ce a fate les D. Maiorescu, prin cuvantul de aristocratie? In felul cum

D-lui a vorbit, si dupg, concluziunea la care a


ajuns, nu a putut intelege acest euvant deck in
sensul shu eel uzual, adicg, aristocratie care se
transmitea In perpetuu prin nastere si care veneh
cu privilegii din nastere chiar.
Apoi, la noi, avut-am vreodath, nu numai
sub regulament, dar chiar inaintea lui, o asemenea

aristocratie? Nici de cum, Domnilor. Din timpii

cei mai vechi Ora noastrh a avut o organizare


socialh destul de democratich. Aristocratia terito-

a existat numai in thrile feudale, iar nici


cum la noi. i pentru aceasth veritate istorich
voiu aduce ca dovadg, pe cat tin minte, chiar pe
I). Iepureanu, care in aceasth Adunare, avhnd,
riath

precum titi, idei foarte conservatoare, i inch adesea prea mult conservatoare, recunosteh i constata
aceste adevg,ruri.
Aristocratii dar, In sensul uzual si feudal

al cuvantului, nu au existat niciodath la noi. Nu-

mole de boer era un epitet onorific care se dh

495

tutulor acelora care ardrau tara lor in resbel ;


boer era, dupa, cum ne spun istoricii, tot bunul
eapitan, tot bunul ostean.

Prin urmare, dacg, la noi a existat o aristocratie, era numai aceia a meritului, a serviciilor

date. Reputatia sau gloria numelui parintelui, se


stramuth negresit si la urmasii si. Aceasta Inca,
era o aristocratie daca voiti; frig numai in inte-

lesul gramatical al cuvantului, iar nici cum in


sensul feudal. Prin urmare o asemenea aristocratie

nu putea de Mc sa constitue o piedica introducerei la noi a sistemului constitutional, nici face


ca sa se pretinde c prea a fost liberala Constitutia care, deodata, ar fi introdus la noi acest
sistem constitutional.

Este adevarat 'ea vedem, i inainte de regulament si sub regulament, dandu-se niste privilegii acelora care se deosibesc prin serviciile lor,
purtau numele de boeri. Existenta numai a acestor

singure privilegii faceau ca sub regulamentul organic era inegalitate intre diversele clase ale societatei romane.
hist aceste privilegii ea qi rangurile erau considerate ca niste recompense personale, pentru ser-

vicii date sau raspunse, si aveau un caracter numai viager, a0, Meat se si stingeau la a doua
generatiune. Dar aceste singure privilegii nu puteau constitui aristocratia feodala, uncle privile-

496

giile se mosteneau prin nastere si se perpetuau din


tata, in fiu, in infinit.

Ash, dar sub niei-un punct de vedere nu se


poate sustine eh' la noi ar fi existat vreodata, o
aristocratie feodala.
Merg mai departe. Sub regulamentul organic,

nu numai ed acea aristocratie de care a vorbit


D. Maiorescu, nu a existat, dar nici regim de guvern absolut nu a existat, ash incht sh se poata
obiecth ca, prea am fhcut un pas repede, shrind
deodata, in regimul constitutional.

Acest regim, intr'un mod imperfect, in miniaturet, ea sh zic astfel a existat sub regulamentul organic.

Negresit ea, el nu era desvoltat cum exista,


astazi. Dar in fine a existat. 'Caci unde zicem noi
in sens general, ch existh regim constitutional?
Acolo unde nu este o putere autocrath, concentrata in o singura, mAna; acolo unde este o
adunare legiuitoare care face legile, care tine punga
tarei, i voteazh venituri i cheltueli, care controJena, socotelile; acolo in fine uncle nu este puterea absoluta. Apoi, acest regim reprezentativ nu

existh oare sub regulamentul organic ? In timpul


acestei legi aveam o Adunare care reprezenth toate
interesele sociale. Acea Adunare legiferh, voth impozitele i controlh socotelile. Ea se reeruth prin
alegere: i toate clasele sociale, boeri mari ca i

497

boeri mici, adich burghezia, comertul i industria


puteau fi alese deputati.
Intr'un mod i rnai larg era compush Adunarea numith, extraordinarh, care alegeh pe Domn.
lush, toate acestea, se intelege, c functionau duph

ideile timpului de acum 40 de ani, qi nu trebue


sh le judechm duph ideile de astki numai.
Prin urmare dar, un fel de regim reprezentativ existh la noi chiar sub regulamentul organic.
Cum vedeti Domnilor, nu sunt tocmai exacte
teoriile qi istoria expush de D. Ministru Maio-

rescu; prin urmare nu poate fi fondat nici scopul


shu, nici practica,

mijloacele spre a ajunge la

dansul.

Dach regim absolut nu a existat sub reptlament, de ce D-lui imputh ch am trecut prea repede in regimul constitutional ? Dach I). Maiorescu ar fi vorbit de regimul dinaintea regulamentului, poate c ar fi putut gAsi ceva care sh
semene cu regiinul absolut. Dar D-lui a vorbit
de cele de sub regulament, qi aci nu existh ceeace
chuth, Dach sub regulament existh o inegalitate,
ea consta, o repethm, in oarecare privilegii personale si viagere acordate celor ce se chemau boeri.

Dar aceasta nu constitue regimul absolut. Erau


numai nite drepturi exceptionale ; alh, se cereh
cutare rang, spre a ocuph cutare functiune, spre

a puteh d. ex. a fi numit la Inalta Curte,


29006

etc.
32

498

Aceste privilegii erau reale, neaprat foarte injuste;

vg, aduceti aminte cum chiar Domnii regulamentari, ea printul Stirbey la noi, ea printul Gr.
Gbika in Moldova, au inceput a nesocoti s,i a d'ai

rAmh de fapt aceste privilegii; qi cu aces,ti Domni


i altii, incepuse a recruth demnitarii cei rnai mari
ai Statului, nu dintre privilegiati, ci dintre oamenii
de merit.
Dar oricum ar fi asemenea privilegii nu opreau

ca regimul constitutional, in esenta sade0 incomplect

s'a

existe 'Inca de sub regulamentul

orYanic.

Prin urmare nu este exact de a se pretinde


cA, am fcut un pas prea mare, poate un salt
mortal, trecftnd deodath, dintr'un regim absolut
intr'Unul constitutional.

Este cel putin adevarat ca ne-a lipsit qi ne


lipsete le tiers gtat, burghezia, acest element atat
de necesar regimului constitutional, aa, incat far-a

dnsul nu putem aveh acest regim?Nici aceast


idee, Domnilor, nu cred c6 este fondat'a.
Daca vom compar Statul nostru cu alte State

mari ca Franta, Anglia, Germania care numara


secoli de civilizatiune, i vom cere ea A, avem o
burghezie cum exista in acele Staturi, 0! atunci
putem zice ca nu avem burghezie! Mei ne-a intrebat eri D. Maiorescu undo sunt la noi acei fabricanti, comercianti i industriali cari au milioane,

499

cari constitue burghezia luminata i independentg


in alte Staturi? Negresit c o asemenea burghezie
si

nu avem. At Ata numai ca este injust ea sa procedeze astfel, cu comparatiunea. Fiecare tara, se
judecg dupa rnijloacele ei proprii, i dupg vechimea
gradului sari de cultura. Potrivit dar cu talia
noastra, i cu cultura noastrg, am posedat i posedgm i noi o burghezie, i acum, i ehiar sub
regulament. Elementele burgheziei sub regulament

erau boerii cei mici, erau negutatorii, erau conporatiunile de industriasi, erau in mie numar si
profesiunile liberale. Toti acestia formau o burghezie mica, en stari modeste, dar in fine in proportiune cu toti ceilalti. Cgei in fine ce stan mari
aveau chiar aristoeratii D-lui Maiorescu, ehiar
proprietarii cei mari de mosii dupg acele vremi?
yeti afih e o mosie, care astazi produce zece mii
de galbeni, pe atunei da un venit abia de cA,teva

sute de galbeni. Toate dar erau in aceiasi proportiune. Si pentru ce aceasta? Pentru cuvantul
prea simplu ea toata avutia publica, find mica,
se intelege ca i cea particulara nu puteh sa fie
mare. Ceeace insa este potrivit, este eg elementele
burgheziei, an existat la noi; si au existat Inca. de
sub regulament, desi in fasa numai.
Sa venim acum la regimul cel nou constitutional.
De eAnd sa-1 incepem? Negresit dela 1858 de

500

cknd adicA el s'a introdus pentru prima oar5 pun


conventiunea dela Paris.
Elementele burgheziei, ale stArei a treia, ale
comertului i profesiunilor liberale, nu existau la
1858 mai desvoltate deelt la 1830? Negreit, va
fi dator sa, recunoaseg, D. Maiorescu.
Cum ins6 s'a procedat de toate constitutiunile
i legile electorale, dela 1858 incoace. Proceda-

tu-s'a a0, incht s sara deodatA i sA, nu tinA socotealA de nimic, niei chiar de lipsa de desvoltarea suficient6 a elernentelor burgheziei noastre?
SA luain numai faptele i sA vedem.
Mai inthiu trebue s recunoatem eg, a sustine cA lipsa elementului burghez ne face ineapabili
de regimul constitutional, este mai ales a presupune eg, vin ni,te legi i deodatA dau votul uni-

versal unor oameni care nu tiu nici macar a


seri i a eeti; adicA chnd clasele inteligente i
independente se absorb, se InAbuese de numAr de
multime.

Apoi, aA, s'a urmat la noi?


Regimul constitutional desvoltat s'a introdus
la noi prin conventiunea din Paris din 1858. Legea
electoral, adiionat Ia acea conventiune a Onut
socotealA despre starea noastrA socialA, i de difi-

cultAtile practice dela noi. Ea nu ne-a dat votul


universal.

Prin acea lege s'au creat mai multe clase de

501

alegatori, astfel in eat, fiecare colegiu votand in


parte se dh mijlocul tuturor a exereith dreptul politic, MI% ea o clas s absoarba pe cealaltd. Ash
alegatorii erau sau primari sau directi. Primarii,
erau oricine aveh, un venit, in pamhnt, de cel putin
o suta, galbeni. Direct alegator era in judet eel ce

avea un venit in pamAnt cel putin 1000 galbeni;

iar in orase, oricine avea un capital in pamant,


industrie sau comert de sase mil galbeni.
Fiecare din aceste categorii de alegatori votau
deosebit, in colegii speciale. i observati ca nicio
clasa nu absorbea pe cealalta. Clasa proprietarilor
marl, care era cea mai independenta, cea mai culla.,

nu era de toe absorbita nici de comercianti si industriasi, nici de alegatorii cei mici din judet. Deo-

sebit de aceasta se mai cerea ca insusi eligibilul


sa ail)/ un venit de 400 galbeni cel putin.
Mi se pare dar e aceasta prima lege electorala, din 1858 nu era prea larga; era destul de
restransa; si pasul ce ne-a facut ea, in urma regulamentului, nu ni se pare ash de extrem, incht
sa. fi fost periculos. Apoi, daca vom judech acea
lege dupa rezultatele practice ce ea a produs Ora
la 1864, nu putem deck a o recunoaste ea buna,
si a ne deelara multumiti.
La 1864 se facii lovitura de Stat, si la 2 Julie
se prornulga o alta lege electorala.
Acum se incerca a se face un pas mai mare

502

a se adopth oarecum votul universal. Dar i in


asth ocaziune se moderh mult exercitiul acestui
vot universal i se lug, oarecari precaut.runi.
Ash, aleghtorii se imphrtir tot in primari
in directii.
Primari se numeau toti chti erau i aleghtorii
consiliilor comunali, tati chti plhteau o dare chtre

Stat de 48 lei, toti patentarii pang la a cincea


clash inclusiv.

Cum vedeti este mai mai votul universal cu


un mic cens.
Alegatorii directi erau toti cethtenii cari posedan un venit de o suth galbeni de mice naturh.
Exceptiuni numeroase se fhceau in favoarea profesorilor, profesiunilor libere i altora, cari erau
scutiti de orice cens.
Eligibilului se cereh asemenea un venit de
200 galbeni, afara. de profesori, i alte profesiuni
liberale.

Aleghtorii primari alegeau aleghtori directi;


si acetia imphrtiti in colegii de orme i colegii
de judete alegeau pe deputati.
Ash dar, vedeti, Domnilor, c chiar cei cu
lovirea de stat, care tineau a se arAth partizani ai
unui sistem mai liberal, le-a fost teama, a confundh de tot multirnea cu clasele cultivate. Chci,
Domnilor, in principiu votul universal este un
foarte bun lucru; insh el poate deveni o armh

503

periculoask cknd se dk in mana acelor ce nu stiu


nici mkear a seri si a eiti (Aplauze).
S'a impkrtit dar, cum ati vazut, de ektre
chiar autorii lovirei de stat la 1864, alegktorii in
douk, categorii ; i mkear c votul s'a intins, Inckt
a devenit mai universal, insk se 'exercith numai la
intaiul grad. si colegiile de judete votau separat
de cele de orase. i aceastk, separare s'a mai mentinut, negresit, nu pentru considerantele ce vi le-a
spus eri D. Maioreseu, ci pentru c erh trick teamk
a se lash numkrul sk, inkbuseasek inteligenta.
Tat dan, Domnilor, singura incercare de vot
universal, care s'a facut la noi in tark; efectele
care le-a produs aceastk incereare le cunoasteti toti.

Eu unul nu le crez, ck au fost din cele mai bune.


Camerile care s'au ales prin acea lege nu au dat
probe ck, sunt din cele mai independente.
Aceasta este opiniunea mea; ekei eu ened ck
independenta unei Adunkni const intr'aceasta ca
fiecare deputat s aibe curagiul opiniunilor sale
si sk le poatk exprimh.
Din toate acestea ce vedem ? Vedem el introducerea regimului constitutional s'a fkeut la noi
in mod treptat; ek starea a treia, sau le tiers tat,
adick, burghezia, a participat intr'un mod gradat la
viata nouk politick, si c timpul ea si faptele au
probat c acest element n'a abuzat de aceste drepturi ale sale.

504

Ash dar, Domnilor, v'arn expus aceast5, parte


a mersului vietei noastre parlamentare care precede
Constitutiunea actual din 1866.

P. Carp. Dar despre legea care este in discu tie.

B. Boerescu. Eu vorbesc, fr

fiu ins-

pirat de D-ta. Rog pe D. Carp s'a,' nu ml dirijeze


in discutiune. Ali se pare ca. trebuie s'a fie permis
unui deputat s vorbeasc i fra, directiunea D-sale.
Acum. Domnilor, Constitutiunea actual6 dela
1866, merit`a, ca s-i facem procesul sau sa, o condarnnArn? Negresit ch' nu; fiindca, ea a continuat
acelasi sistem moderat pentru exercitarea dreptu-

rilor politice, ash Meat nurngrul sg, nu absoarbg,


capacitatea.
Constitutiunea actuala, a ImOrtit pe alega.tori

in patru colegii, dup6 oarecare cens. Prin colegiul


al .1Y se exercit6 votul universal, insg in al doilea
grad. Toate colegiile voteazg separat. Astfel ch'
toate interesele sociale sunt reprezentate prin aceste
colegii, fIr ins ca nurnhrul sg, ing,buseasch" intel i gen ta.

Prin urmare si Constitutiunea actual'a este


foarte moderat6; si dacA este a se face vreo imputare, nu la &Ansa trebuie a se adresh, ci mai
mutt la legea dupl lovirea de Stat.
Cu un cuvnt, Domnilor deputati, din aceastl
examinare se constaa, c InVtia imputare sau cri-

505

tica istorica, forrnulata de D. Maiorescu, nu este


tocmai exacta.

Venim la a doua.
Este oare exact i corect a se zice ca instructiunea publica a fost pana acum directata ash in
cat nu s'a putut inca forma acest element esential
(le tiers kat) pentru regimul constitutional ? Sau

mai bine zicand: este oare corect a se zice ca


instructiunea publica, a fost atat de falsificata in
cat a facut ca tendinta junimei s mearga numai
spre functionarism, iar nicidecum spre alte profesi uni ?

Eu, Domnilor, nu cred ca sunt exacte nici


aceste asertiuni. Sunt i eu de acord a recunoaste
ct prea multi juni instruiti se da, spre functiuni;

ca boala functionarismului este un rau care ne


bantue, si ca, din nenorocire, multi oameni cum
se cade nu poseda Inca destul acest spirit de independenta individuala, care nu se acorda cu pozitiunea functionarului. Ce e mai mult. Sunt Inca
de acord a recunoaste ct sunt multi profesori si
invatatori, cari se dau atata la politica, Meat au
putut fi acuzati c intrebuinteaza rau puterea ce
au, si abuzeaza de pozitiunea Ion pentru reusirea
opiniunilor sau pasiunilor Ion. Dar a cunoaste 11111

nu va sa zica a indica si remedial. Raul exista,


daca nu tocmai ash de mare cum 1-a aratat D. Maiorescu, dar exista. De uncle provine el ?

506

Este oare adev6rat c numai reaua organizare din trecut a instructiunei publice dateaza dela
1864 ? Par mai 'nainte de acest an n'am avut noi
instructiune publica? Am avut, D-lor, i inceputul
ei dateaza Inca de sub regulamentul organic.
De atunci dar trebuie s examinam lucrurile
spre a ne convinge c instructiunea a fost atat de
rau organizata Meat a produs aa rele efecte.
Ce vedem insa ?
Vedem ca sub regulamentul organic instruc-

tiunea a produs efectele cele mai bune,

mai

toata generatiunea actuala este produsul acelei in-

structiuni. Am avut onoare sa ocup directiunea


coalelor la 1858, pe cand exista Inca Eforia coalelor. -VA pot dar incredinth, din experienta, i

toata lumea tie, ca instructiunea primal* i mai


ales coalele comunale, nu au inflorit mai mult ca
sub V oda Alexandru Gbika, i in timpul Eforiei
coalelor. Gimnaziile pe atunci erau mai putin numeroase; dar aveau buni profesori, i se bucurau
de stabilitate Mare atat in programe cat i in corpul

profesoral. Aceasta stabilitate exista nu numai in


gimnazii, ci in toata instructiunea publica;" profesorii, din toate coalele de mice grad, intrau tineri i eeau gArboviti de batranete din functiunea

lor. Nu numai profesorii inamovibili nu erau niciodata micati din locul lor, dar nici profesorii dela
scoalele primare. Insu-mi eu ca director de coale,

507

nu am destituit deeht un singur profesor urban;


si aceasta am fgeut-o pentrucg faptele lui erau din

cele mai rele,. Am numit insg, o comisiune, care


i-a constatat abuzurile, i apoi destituindu-I, am
facut cunoscut acest fapt prin o circular% la toti
profesorii prirnari din targ, pentru ca sg stie eg

D. cutare s'a destituit pentru cutare fapt; atat o


asemenea destituire se pgreh un lucru important
la acea epocg. Cat Ins sg mai adaog ceva, si
intr'aceasta mg aflir in unire cu D. Maiorescu,
catg s adaog c pe atunci profesorii nu se ocupau

de politieg; nu se fleeau sefi de partide,

si nu

abuzau de misiunea lor, spre a exercith o presiune


asupra copiilor sau pgrintifor lor. i ea sl dau
D-lui Maiorescu o dovadg despre aceasta, este destul

sa-i adaog eg D-lui poate aflh in archivele minis-

terului su o circularg a mea ca director, de pe


la 1859, prin care spuneam profesorilor din scoa-

lele primare cg nu se euvine a luh parte la politica rnilitantg! Caci aceasta nu este conform cu
demnitatea caraeterului lor, ei sunt preoti ai stiintei;

si nu trebuie sg se facg din stiintg o armg politicg. Negresit c liberi sunt profesorii a voth cum
vor vol. Nu trebuie insg sg devie luptgtori cu arma
ce le d'a pozitiunea lor. Contra acestei circulgri
nimeni nu s'a plhns; i eu, la randul meu, nu am
avut a mg plange de nimeni.
Ash dar, organizarea instructiunel publice,

508

inainte de 1864, nu a fost rea; i D. Maioreseu


nu-i poate imputh e'd ea a produs efecte rele.
toti repet, suntem fiii acelei instructiuni.
(Aplauze).
Mai

At dar, trebuie s venim la legea actual6


din 1864. Oare relele artate de D. Maiorescu derivg ele din aceasth, lege qi numai din cauza ei ?
Dar, Domnilor, dae6 legea aceasta are multe
defecte, apoi este de netgg6duit ca, ea are i multe
Orti foarte bune.

Ea nu a fost tocmai a fa'eutd repede, nici


improvizatI, cum s'a zis. Redactorii ei, an copiat-o,

in cea mai mare parte, dupg un proiect, sau cod


compleet de instructiune, acut in anul 1863, de
consiliul superior al instructiunei publice. Eu am
avut onoare a fi ingreinat cu redactarea aeelui
proiect de 670 da articole. Ill am aci tip6rit irnpreung cu raportul meu eg.tre consiliu, dat in Octombrie 1863.

Din el se va vedea, c ideile mele asupra


instructiunei nu dateaz6 de astlzi, cu ocaziunea
discutrii proieetului de fa0,, ci de mai multi ani.
Si cand am lucrat acel proiect am avut in vedere
i necesit64ile noastre locale, i legile asupra instructiunei din cele mai lurninate Staturi din Europa.
Colegii mei din Consiliu erau oameni foarte autorizati i mai toti vechi profesori.
Dar acest cod de instructiune nu deveni lege.

509

Sosi lovirea de Stat,

si II transformg cu multe
modifichri esentiale, in legea dotath din 1864.

Ea poate aveh defecte; dar euprinde multe


lucruri bune.
Este adevgrat ch scoalele reale le admite, lush
nu ia mijloacele serioase ea sh le infiinteze, duph
cum se vede din articolul 200, insh proiectul consfliului superior din 1863 zieeh curat in art. 501:
kScoalele reale se vor afeza, n principalele centruri de populafiune qi se vor 'intrecine cle Stat".

Prin urmare vede D. Maiorescu ch nu D-lui a


esit la noi, pentru prima oarl, cu ideea infiintgrei
scoalelor reale. Altii au avut'o inaintea D-lui, si
cum vedeti consiliul superior, in proiectul s'au din
1863, nu pusese nujnai principiul acesta intr'un
mod platonic, ci dec1ar c intretinerea lor se va
face in socoteala Statului, adica tocrnai ce zice
D. Maiorescu ast6zi.

Dar ne yeti intrebh de ce nu au fheut ash


si eeice au facut legea din 1864, in puterea statutului ? Aceasta nu e treaba mea a ti.
Ceeace stiu eu, spre a fi drept, este a vh
art c legea din 1864 nu a fost toemai ah
contra coalelor profesionale si industriale CUM vi
s'a zis.

Cititi, vh, rog art. 207 si 208 din acea lege,


i veti vedeh ch ea prescri ea sh se infiinteze trei
coale de agriculturh, in principalele centruri de

510

populatiune. Ea mai ordonh (in art. 208) ca in


anume seapte orase prineipale ale Romaniei sa' se
infiinteze seoale de industrie.
De ce nu ao infiintat aceste seoale, care sunt

caci creaza aatea meserii i profesiuni ? Raspunsul e prea simplu: fiindc/ nu am


si ele reale,

avut mijloace financiare.

dac/
inainte de anul 1864 instructiunea public/ a fost
intr'o stare prospera ash, preeum nimeni nu poate
sa o eonteste; daca, stabilitatea a fost o realitate;
si daca seoalele primare erau numeroase i bune,
cum se poate imputh astki ct instructiunea pu.Apoi

Domnilor, s

rezumam ideile:

blic/ ain trecut a fost ram organizata si nu a


produs nimie bun ?
Pe de alta parte, dae/ chiar dupg 1864 legea
instructiunei a dat o mai mare desvoltare instrueOunei seeundare i superioare; daca chiar ea a
prevazut scoale profesionale i industriale in cele

mai principale orase ale tarei, care, daca nu s'au


infiintat, este din cauza lipsei finantelor, cum se
poate prea bine intampla, i cu scoalele reale ale
D-lui Maiorescu, este oare un cuvnt ca sa, condainnam si asta lege si sa, zieem ea, numai ea este
cauza ea s'a inmultit numarul functionarilor.
Am fi, Domnilor, foarte nedrepti; nu am tine
socoteal/ de fapte.
Da, boala functionarisrnului este un ram la

511

care tinde din norocire a se


miqora pe fiecare zi, qi care nu provine de loc
noi, insh tin rhu,

din cauza coalelor.

coulele nu au produs i nu produc numai


oameni de legi, sau advocati, cum ii tot place
D-lui Maiorescu a-i numi. ,`t;coalele au produs ingineri, economi, mecanici, profesori, medici.
Dach multi imbratiraza, eariera functiunilor,

dach sunt coprinsi de aceasth boala, nu de acum,


nu dela 1864, ci de mult, de sub regulament, de
la 1848, cand egalitatea intre toti a devenit mai
mare, cauza realh a fost eh activitatea vietei noastre

soeiale era prea mica. Cei dar, cei cari erau ceva
luminati, neavand ce face, neputand exercith activitatea sa In altA,' ramurg, se dedeau spre functiuni.
Nici comert, nici industrie, nici bhnci, nici dru-

muri de fer neexistand in arh, ce voiati s fach


oamenii ? Umblau dupa, functiuni.
Contagiunea se lhteh pe fiecare zi. Nu numai
multi din cei cari terminal' gimnaziile sau roalele
superioare de legi, deveneau functionari; ci toti,

mai ales, cei ce nu tiau carte. S'au infiintat seminariile. Ce sunt seminariile mai mult decal coale
primare, scoale profesionale ? Ei bine, trei pri
din cei cani terminau seminariile, Inloe sh se fach
preoti, eereau functiuni. A dar nu numai cei

cari Invhtau latine* qi grecete deveneau functionari, duph cum ziceh D. Maiorescu. Para i

512

copiii cari terminau clasele primare sthruiau a fi


numiti copisti pnin cancelarii.
De ce dar acuzati numai scoalele secundare
sau superioare cA," ar ft produs functionari ?
Dacg, cliiar din cei cari terminau scoalele su-

perioare chutau functiuni, ei nu erau numai dela


facultatea de legi, ci dela toate faculttile. Aceia
cari au diploma de medici, de ingineri, etc., profesiuni cu totul separate de jurisprudenth, prefera
si se silesc a aveh si o functiune salariatg din
buget.
Legile, scoalele sunt de vin g. pentru existenta
acestui fenomen, care este pozitiv, si pe care D. Maiorescu nu-1 poate contesta? Nicidecum, Domnilor,

vina a fost si este a imprejurh'rilor. Pe cat timp


activitatea noastrh socialh nu va fi destul de mare;
pe cat timp munca liberg, a comertului i industriei nu va luh destulh desvoltare, st fenomen se

va produce permanent, cu toate modifichrile de


legi ce le va face D. Maiorescu.
Ca sh stingem un rhu trebuie s ne urchm
la adevgratele cauze care-1 produc, si nu cred ch
D. ministru a descoperit aceste cauze. \Torn astepth
aplicarea legei D-lui inch vreo 10 ani i timpul

va probh dach eu nu am avut dreptate.


Repet dar, Domnilor, ch nu este sh zicem ch
numai din cauza organizrii invg,tamantului public in trecut, s'a dat tinerimei noastre o direc-

516

s'a nascut functionarismul. Faptele probeaza din contra, i nu stiu daca D. Maiorescu poate s mi le conteste.
Nu este Domnilor, nici just, nici politic, sa
tot avem aerul ca banuirn invatamntul superior.
Acest invatamant este indispensabil intr'un Stat ce
voeste a se civilizh; prin el se produc barba0 ri.tiune gresit,

vai

capabili pentru eonducerea afacerilor publice. Numai ci invatatura prirnara na pute0 aveit
nici oameni de Stat, nici financiari, nici ingineri,
i

nici Iegiti, nici medici. Dar ce fel de partid conservator a0 fi D-voastra dac ai fi lipsi0 de asernenea barbat,i ? Pot zice chiar c instrucOunea
superioara este baza chiar a celei prirnare si secundare; caci fara dansa, nu puteti aveh profesori, i fara profesori nu pute0 aveh niciun

soi do scoala. A fi curios sa vad o tar, Para


instructiune superioara, adica Asa a aveh nici financiari, nici mediei, nici ingineri, nici architecO,
nici profesori, nici advocati, nici judecatori, niciun
om cultivat in fine; ei numai niste cetateni cari
ar tI s scrie, sa citeasc i s calculeze cele patru
lucrari din aritmetica! Dar acest fenomen nu se
vede nicaeri, niei in. Statele cele mai absolute si

despotice; prin urmare en atat mai mult nu se


poate vedeh intr'o -tara ca a noastra care este o
tara constitutionala si 1iber. (Aplauze).
Dar ni se obiecta c unii din profesori au
29006
33

514

abuzat de puterea lor moralI in favoarea pasiunilor lor politice. Da, este adevarat; au facut unii
acest abuz. i ce rezulth, de aci ? Trebuie pentru
aceasta s acuzgm i pe cei ce nu au comis asemenea abuz, i s conchidem c coalele nu sunt
bune? Nu, Domnilor, aceasta ar fi qi unjust i nefondat. Universitatea din Bucureti a produs multi
-b6rbati de merit; mai toti noi suntem fiii ei. Din-

tre profesorii si sunt multi oameni politici importanti, conservatori intelepti, i niciun profesor

de ai s/i nu am auzit pang, acum ca ar fi abuzat


de puterea sa. Tot aa cred di, este i cu cea dela
Iai. Tot astfel tiu c6, este

cu.

toate coalele

.1

girnnaziile din Romania. afara poate de cateva


exceptiuni. Prin urmare presupunand el acest rgu
s'a produs, el acest rgu exista apoi el s'a produs,
i exist6 izolat, adica numai pentru acei profesori,

cari vor fi abuzat de misiunea i puterea lor ca


profesori. Dar acestea sunt numai cazuri individuale i nu trebuie s5, se conchidg la generalitati.
Negreit, c aceia care vor fi eit pe ulita

steagul In mang sunt culpabili; fie oH nu


profesori; dar nu trebuie s ziceti acela lucru qi
pentru cei ce n'au facut tot astfel.
i apoi nurnai dintre invatatori sau profesorii
cu

vor fi fost caH au abuzat de puterea lor in favoarea unei politico pasionate ? Nu s'a intamplat
tot astfel i cu multi dintre magistrati, dintre

615

financiari dintre administratori ? Este un cuvhnt

atunci ea sh condamnam i magistratur i finante


i administratiune ?
Si sg, ne intelegem, Domnilor. A face politich,

ori abuz de politich, nu este dupa mine, atunci


and un functionar voteazh altfel de cum ne place
nouh efii ski; ci atunci numai child el intrh, In
lupth'
'intrebuinteaza puterea ce o are pentru
reuOta opiniunei sale. Aeesta este un adevhrat
abuz. 'Mi aduc aminte child eram Ministru de
justitie la 1868, eh un procuror din Severin imi
.1

depeqeazh eh el demisioneazh, fiindch, are sh voteze

in contra mea, care Imi pusesem candidatura la


Mehedinti, i c spre a-i imphch conqtiinta de
votator cu respectul i stima ce are pentru mine,
trebuie sa, imi ofere demisiunea.
Eu i-am rhspuns c nu-i primese demisiunea,
es-fi phstreze postul, sl-ai fach bine datoria qi sh
voteze cum va voi. (Aplauze).
Ah dar, Domnilor, ea i orichrui alt func-

tionar, nu este permis unui profesor a abuzh de


puterea sa pentru isbhnda opiniunilor sale politice.
Dela cazuri insh de abuzuri izolate nu trebue
sh conchidem nici contra tutulor profesorilor, nici
contra junimei studioase, nici contra qcoalelor, or
chiar a organizatiunei lor.
Odath stabilite aceste adevhruri ne intrebhm
dach este prudent ca noi, partidul conservator, sh

516

creigm un sistem de instructiune publieg ash cum


sq. nu se incurajeze destul instructiunea superioard,
si ash cum sq,' ne argtgin el ne preocupgm numai
de instructiunea primarg, in dauna celei secun dare

superioare? Nu, Domnilor, nu numai ch ash


sistem nu :trebuie sg adoptgm, dar s depgrtgm
chiar aparentele eg am fi contra instructiunei superioare sau eg nu am incurajat-o destul.
Partidul adevgrat conservator este acela care
merge cu lumina i cu progresul timpului. El conservg ce este bun si continua, a merge inainte spre

a progresh. Ash cred eu ca, este aetualul partid


conservator. (Aplauze). Ash conservator inteleg eu

a fi. Apoi un asemenea partid merge in perfect


aeord cu instructiunea, i asociat cu junimea studioas, cu toti oamenii luminati.
Poate cg numai un ultra-Conservator, ar aveh
alte tendinte i alte drumuri. Apoi eu, Domnilor,
vq, mgrturisese eu sinceritate ca. nu mai cunosc
aci intre D-voastrg vreun ultra-conservator. Daeg-I
cunoaste cineva s mi-1 spung. Chiar dintre cei
mai in varstg stiu c sunt conservatori, insg liberali in acelas timp.

Luati pe D. Lascar Catargiu, presedintele


Consiliului de ministri; ei. bine, D-lui, este omul
progresului si al libertgtei; ins/ libertatea bine
inteleasg, i progres adevgrat. Oameni ea D-lui au
combgtut totdeauna abuzul, precum si tirania,

.517

orideunde venek de sus ori de jos. Ca s v dau


un exemplu despre aceasta, vt voiu aminti lovi-

tura de Stat dela 2 Maiu; eu nu am aprobat-o,


si nici
puteam s iau parte la &Ansa; ca,ci,
om de legalitate, eu eram contra revolutiunilor,
orideunde ar veni ele, fie de sus, fie de jos. Prin
111.1

urmare am combatut acea revolutiune, si In ziva


lovirii de Stat am fost organul Camerei in contra
autorului acelei loviri, citind de pe acea tribuna,
o motiune de blam. Am fost sustinut de conservatori ca si de cei din stAnga. D. Lascar Catargiu
presidh atunci Adunarea, i numai gra-tie puternicului D-lui concurs s'a putut citi acea propunere
si trece in Procesul-Verbal al Camerei.
Este dar pozitiv Domnilor, ea, astki nu mai
exista, ultra-conservatori, carora sa le fie teama,
de instructitmea superioarl, sau s ne ureasca pe
noi burghezii.
In vechiul partid conservator pana pe la 1864,

mai existh poate o extrem6 dreapta, care prezinta


ace1ea0 inconveniente ca si extrema stang. Atunci
o parte a Camerei era, centru, adica de nici-o extrema. Imi aduc aminte pe la 1860, de raposatul
Barbu Catargiu, acel barbat cu atata, talent si
atat de superior, care se lupth contra noului ele-

ment popular atras tn Camera, de noul regim


constitutional. Aceasta Ii erh permis lui Barbu
Catargiu, capul batrnei drepte, si care se credeh,

518.

in mod eronat i printr'un r'au Inv, e ar fi


capul unei caste. Acest eminent orator, ins adevgrat ultra-conservator, in iuteala unei improvizatiuni oratorice, comb6t6ndu-m-a pe mine, ne nu-

meste pe noi cestilalti burghezi, din nou sositi,


gicnoaiele orafelor I

Se intelege c noi toti am protestat, i eu


i-am rdspuns aceea ce se euveneh. Insg, repet, intelegeam aceasta din partea unui ultra-conservator
ca raposatul Barbu Catargiu.
Astki nu mai suntem in acei timpi, lumina
s'a intins, conservatori suntem toti; dar i liberali
suntem toti. Ultra-liberali suntem unii. Dar ultraconservatori nu mai este nimeni; eel putin eu nu
cunosc un asemenea partid. Indata, ce astAzi s'ar

ivi un ash partid dintre noi, multi ar deveni indata centru. Acest partid din centru aveh ratiune
de a fi pe cand existh doul extreme. Ar mai a veh

iari aceiasi ratiune and s'ar ivi extrema dreaptl.


Pe eat ins6 ea nu se iveste, suntem toti numai un
partid; e5.ci toti suntem conservatori si liberali In
acelas timp. (Aplauze).

Prin urmare acest partid nu trebuie sg, lase


a se permite nici macar bAnuialg c ar fi in contra instructiunei publice. i cum ar puteh acest
partid s arate c s'ar desfide de profesori, sau
de clasa luminata, a junimei? Cum ar pute g

519

lase a se crede c junimea studioasd, ar deveni un


element de anarchie ?
Dar, Domnilor, oamenii de stiintd, adevdrata
lumina, se afld tocinai in Ast partid, el este cu
profesorii, el este cu lumina, este junimea stu-

dioasd. Cand ar fi altfel. nici nu as voi, un moment rndcar, s fac parte din acest partid. Numai
cu tiinta, numai prin oamenii luminati eu cred
mai ales cd se stay ileste dezordinea i se pune
frau anarchiei. Daca, noi am face altfel, dad, in

aparentd mdcar, am avea aerul ct ne desfidem


de oamenii invdtati i cd' respingem ca turbulentd
junimea studioasd, nu vedeti cd cu aceasta chiar,
ati impinge pe toti acestia a se da in bratele partidei opuse ? (Aplauze).
Cdci indatd ce se va crede un moment cd in
partidul conservator nu se dd protectiunea trebuincioasd meritul si tiinei, atunci mdrim partidul opus, acela care cu adevrat este focarul
anarchiei. Apoi acolo voiti s ajungeti D-voastrd?
Negresit cd nu; si aceasta mai ales pentru cuvantu1 cd noi conservatorii suntem adevdrati amici
ai stiintei si ai junimei studioase.
SI facem insd abstractiune de toate cate am
zis pand acum. Sd presupunem i noi cu D. ministru cd 11111 existd, ash cum 1-a ardtat D-lui,
cA. adicd boala functionarismului este prea mare,
si c elementele burgheziei ne lipsesc.

520

Poate D-lni remedia acest rhu cu chipul cum


pro pune ?

Am probat, crez, in mod absolut, ch. nici


coalele, nici organizarea lor, nu au produs acest
rhu. Sorgintea lui este in alte cauze variate. Apoi
remediul propus trebue sh se urce la acele cauze;
remediul trebue sh se aplice la cauza realh a rului,
iar nu la cauze imaginare. De adevArata cauz a. a
i

rhului se ocuph D. ministru ? Remedii reale sunt


mhsurile ce D-lui propune ? Nicidecum. Odath ce
rhul existent nu provine din instructiune, nu modifichnd legile ei vorn remedia rhul; pe child noi
ne ternern de anarchic, vom chdeh tocmai in anarchic, sgandhrind bazele culturei noastre actuale,
adech legile in fiinta.
lath observatiunile ce am crezut de datoria
mea s fac asupra teoriilor sociale i politice emise

eri de D. Maiorescu. Nu-mi erh permis mie a


thcea. Sfaqind, repet, eh recunose i eu cu D. Ministru eh legea actualh a instructiunei aveh Devoe
de oarecari imburathtiri. Insh nu trebue sh exagerhm rhul nici s ne IneIni asupra cauzelor
sale; chci

atunci ne putem tare mult inqelh

asupra rernediilor; i putem prescrie chiar remedii

care sh rnhreasch acest rhu: ceeace va fi, nu a


servi partidul conservator, ci a-1 sla,bi i a-i face
cel mai mare fall. (Aplauze prelungite i repetite).

II
Monitorn.1 Oficial" No. 25 din 4/16 Fevruarie 1876

Din nou proiectul de lege al instructiunii publice


In edinta Cainerei din 23 lanuarie, B. Boereseu
lea din nou euvAntul, pentru a da o mired, explicare.

B. Boerescu. In urma cuvintelor pronuntate


de D. Ministru de culte in sedinta de eri prin
care amintea in treadt c i eu ca ministru am
subsemnat jurnalul consiliului de ministrii pentru
modificarea legei actuale a instructiunei publice,
sunt dator a da oarecari explicatiuni, pentru ea
nu unii s poath, bg,nui c eu asta'zi, vorbind despre acel proiect, asi fi in contradictiune cu ceeace
am Aleut ca ministru.
Este :in adev6r, D-lor, c i eu am subscris
jurnalul consiliului de ministri pentru modificarea
legei iristructiunei i mentin i astki aceeai opiniune, adic

astazi sunt de idee cg, legea in-

522

structiunei in vigoare este inaperfeeth, prezinth

multe lacune si are nevoe de modificat.


Aceasta am s'a zic despre subscrierea jurnalui consiliului de ministri de care am amintit
D-lui Maiorescu, i nimic mai mult. CAci D-lui
stie prea bine si este bine a sti. i D-v. c acel
jurnal al consiliului de ministri nu contineh deat
principii generale. pe care se bazh noul proiect

de peste 500 de articole, care nici ea' se puteh


citi in consiliul de ministri.
Udat ins ce in acel jurnal nu se trath decat
de principii, i nici cum de aplicarea si desvoltarea
lor, intelegeti, D-lor, c en nu puteam fi legat,
cAnd erh vorba de amanuntele acelei desvolthri.
Prin proiectul de fath, nu s'a fgcut decht
desvoltarea acelor principii; i in aceasth desvoltare
de peste 500 articole, intelegeti, Domnilor, ca, se
pot coprinde dispozitiuni care s modifice sau s'a,"
dgrArne principiile admise; si prin urmare eu sunt
liber i In apreciare si in votul meu, cand este
vorba de ash dispozitiuni.
Repet dar, D-lor, inc'dodath, sunt si acum,

cum am fost i in trecut, pentru principiile admise in acel jurnal al consiliului de rninistri. Ash
sunt pentru principiul scoalelor reale, pentru principiul sporirei scoalelor comunale, pentru principiul
ea profesorii de licee sl aibe diploma de licentiat
in litere, pentru principiul inamovibilithtei profe-

523

sorilor, etc., etc. Insh, D-lor, luck priveste desvoltarea acestor principii, aplicatiunea lor in detaliu, aceasta este o chestiune speeialh, care se discuta, inaintea Camerei si nu trebue deloc a se
mirh dach pot diferi de modul cum se desvolth i
se aplich principiile acestea de D. ministru de instructiune.

Ash dar, dach discut i eu aceste dispozitiuni,


dach voiu emite i eu opiniunea mea; i voiu pro-

pune poate chiar amendamente, cu aceasta nu


trebue A. se creaz c eu a fi in contradictiune
cu subsemnatura mea din jurnalul consiliului de
ministrii, nici c acum nu mai simt trebuinta a se
modifich actuala lege.
Acestea sunt explicatiunile ce credeam nece-

sare a le da onor. Camere.


D. T. Maiorescu, ministru de culte fiinstracfiune publicti. Tot in acest inteles am multumit
i eu eri D-lui Boerescu si repet i acum eh guvernul va fi recunoschtor fiechrui deputat i D-lui
Boerescu in particular, pentru mice imbunhthtire
va introduce in acest proiect de lege.
La cuvintele ministrului ilspunde Boereseu din non.

B. Boerescu. Domnilor, pe cftt tiu, numai


la scoalele superioare sunt aceste taxe de asemene si de diplome. Dach un elev cade la examen,

524

negreit cA atunci cand se prezinth, a doua oarg,


nurnai pl'ateqte taxA, pldtete numai o jum6tate
din taxa de consemnatiuni. AO se urmeazA acum.
Eu cred c6 nu ar fi oportun a se suprimh taxele
de examen pentru toate faculttile In genere. Pentru
facultatea de drept, care este rnai mult frecuentata,,

a inceput de c'ati-va ani a se lu taxe, i cred c


aceste taxe se pot mentine i pentru viitor.
Cat pentru facultMile de litere qi stiinte s'ar
puteh suprimh taxele de aci, caci trebue incuraiati

elevii earl voese a merge acolo, iar nu a le mai


pune piedice prin impunerea acestor taxe.

Cand aceste din urrn6 facu1t4, vor fi mai


frecuentate, atunci s'ar puteh pune .1 aci taxe.
Cum vedeti, Domnilor, aci este o cbestiune
de oportunitate.

III
Monitorul Oficial" No. 38 din 19 Fevruarie 1876.

Din nou proiectul de lege al instruetiunii publice


In Camera deputatilor se continuA discutiunea
proiectuhii de lege al instructiunei publice. In edinta
din 6 Fevrtiarie, cu ocazia desbaterilor paragrafului privitor la faculfatile de drept, B. Boerescu propune urmgtorul amendament pe care fi sustine dupg cum se
vede mai jos.

Art. 158. Facultatea de drept destinata a da


qtiinple necesare magistraturei, aclvocafilor i Junetionarilor caministrativi, va cuprincle pentru darea

gradului de licenfa, urmatoavele cursuri:


1. Dreptul roman;
2. Dreptul civil roman;
3. Dreptul penal;
4. Procalura dreptului civil fi a dreptului
penal ;

5. Dreptul comercial cu procedura sa;


6. Dreptul public fi administrativ;
7. Economia politica.

526

Art. 159. Facultatea de drept din Bucurefti


va da titlu de doctor in drept cand mijloacele flnanciare vor permite a se mai adeloget i urmatoarele cursuri:
1. Filozofia dreptului ci istoria dreptului;
2. Finantele ci Statistica;
3. Dreptul gintilor i dreptul international
privat.
B. Boerescu. D-lor, voi cauth s fiu cat mai
scurt si mai precis, spre a nu va obosi malt.
Este lesne, D-lor, de a procedh ca D. Maiorescu, de a expune adica cateva teorii, din care
multe sunt foarte adevarate, de a relath rele izolate, earl pot exist n natur i apoi a trage din
toate aceste nite cunostinte silite la un fapt strain,
0 mai ales a indich remedii nepotrivitA la ram] de
care se pMnge! Este comod, D-lor, a arath abuzu-

rile ce se pot face cu o institutiune, pentru a se


trage apoi consecinte, care 1111 se aplica la ches-

tiunea care este in discutiune i cafi daca s'ar


aplich, ne-ar duce la rezultate cu totul contrarii
ce voim!
juste, lesne i

de aceea

sunt

Toate acestea,

comode; dar

Domnilor,
nu sunt sa-

lu tarii.

D. Maiorescu a vorbit foarte frumos asupra


principiilor generale, care trebue s domino intr'o
societate. Prea bune sunt toate acestea; nimeni nu

le contesta. Dar ce au a face cu chestiunea de

527

fath a cursurilor ce trebue sh fie intr'o facultate?


D. Maiorescu a mai fhcut istoricul unei scoale,
a lui Barnutiu din Moldova si ne-a expus relele
doctrine ce duph opiniunea D-sale are aceasth

Imi adue aminte c sunt acum cativa ani,


D-nealui a mai fhcut aceeasi expunere; atunci, ca
si acum, am condamnat cu totii a$ h doctrine. Dar
vorba este, ce are a face aceasta, cu chestiunea
de fath? Ce relatiune direct, au toate acestea cu
consecintele ce voeste sh tragh D-sa ?
Noi admitem doctrinele autoritarii pe care
le-a expus D-sa; cutare principii sunt necesare
pentru existenta unei societhti. Merg mai departe;
sh admitem c cutare doctrine ale cuth'rei scoale
sunt rele, ch cutare profesor a abuzat chiar de
scoa11.

aceste doctrine. Ce a esit aci ? Poate esi c,

stiinta este rea, c i cutare curs nu trebue sh fie


obligator, ci numai facultativ?
Ce relatiune directh poate existh intre utilitatea unei stiinte i intre necapacitatea celui ce
preda acea stiinth? Trebue s condamnhm stiinta,
din cauza relei sale predgri.
Dar, D-lor, nu este destul a indica, un rhu
si a-I atribui indath unei institutiuni; trebue st
vedern i dach acesta este cauza lui, i dach i-am
ghsit adevhratul shu remediu.
La noi mai toate institutiunile sunt noi; opiniunea publich abia acum "incepe a se formh. Dacq

528

indath ce vom vedeh un abuz, ne vom grhbl a-1

atribui unei institutiuni 0 a cere desfiintarea ei


spre a rernedih, nu vedeti undo am ajunge ? Am
ajunge a rhthci spii itul public si a mgri rgul in
loc de a-I micsorh.
Nu este destul a emite niste bune principii
sociale; trebuie a ave i o sistemg rationabilh
spre a le aplich. D-nul Maiorescu v'a expus sis-

tema sa; v'a arg,tat cum crede D-sa a combate


relele ce pot existh. Eu nu cred cg remediul
indicat de D-lui va isbutl vreodath a face sh disparh' abuzurile ce s'a semnalat eh se pot comite
la noi. Eu nu pot primi, en cred greitg sistema
D-sale. Eu cred din contra, eh, prin asemenea remediu s'ar agravh rhul ce s'a al-Mat; i ch, nu
numai n'ati aphrh dinastia sau regimul ce domin ,
ori principiile autoritarii ce trebuie s existe intr'o
societate; din contra, aplic"andu-se sistemul nouei
directiuni ce vi se recornandh, ati sdruncinh sau
ati slhbl aceste principii. (Aplauze).

In adevgr, Domnilor, ia sh lugm lucrurile


astfel cum sunt in practich, i sh le examingm cu
rhcealh. Mai intgiu, trebuie s constathm ch in facultatea noastrg juridich, ca i tot invhtgnantul
nostru doming sistemul francez. Acesta este un
adevh'r, pe care nimeni, nici D. Maioreseu nu-1
poate contesth. tin alt adevhr este cg toate gradele instructiunei publice, sunt legate intre dansele,

529

formeazg o armonie ah hick efectele unui grad


se suportg, la celelalte. Nu putem dar s avem un
sistem in instructiunea secundarg, i un altul in
cea superioarg; caci atunci nu ar mai fi armonie,
atunci ar fi s dezorganizgm instructiunea. La noi
astgzi doming sistemul francez, na numai In instructiunea, superioarg, dar i in cea secundarg. Acest
fapt este foarte vechiu, i nu se poate contesth.
Nu am puteh dar astAzi s introducem sistemul

german in instructiunea superioarg, pe cand sistemul francez ar continua sg predomine in cea


secundarg. Aceasta nu ar fi logic.
Ah dar, primul principiu este mentinerea
unitatei sistemului in toate ramurile instructiunei.
tin alt principiu este ca in facultatea de drept,
ca i in altele, sunt doug graduri de titluri: gradul
de licentg, care este partea mai restransg qi mai
practica a studiului; i gradul de doctorat, care
coprinde studiile abstracte i mai aprofundate ale
Asupra naturei i diferentei acestor doug
graduri de studii, D-nu Al. Lahovari, doctor in
drept qi ministru al justitiei, s'a explicat foarte
corect, ca un om special. Sg-mi permita numai
D. Maiorescu a-i spune qi eu, care sunt doctor in
drept al facultalei din Paris, ca se iqalg prea
mult cand zice c In coala francezg predoming,
in studiul dreptului, mai mult metoda analiticg,
adicg analiza numai a articolelor din legi. Aceasta,
290,6

3i

530

phnh la oarecare grad, este adevgrat pentru licenth,

dar si acolo sinteza joacg un mare rol,

si acolo

profesorii discuth contraversele si se ()cup/ de principiile generale ale stiintei. Insg se intelege, eh' in-

tr'un studiu pozitiv i destinat mai mult a formh


oameni practici, analiza articolelor joach un rol
insemnat. Chnd insh este vorba de doctorat atunci
stiinta se urch, in Franta, ca i aiurea la o mare
inhltime abstract. Se insalh D. Maioreseu child
crede ch in Franta nu se the studii profunde asupra
stiintei dreptului in sine; ele se fac, insh nu mai
de chtre aceia eari devin doetori in drept.
Dar nu toti vor sit aprofundeze stiinta aceasta.

Studiul dreptului produce nu numai avocati, ci


magistrati, administratori; ea este inch necesarh
orichrui om voeste sh-si administreze eu inteligenth
starea sa. Ei bine, pentru acesti oameni i earl

sant cei mai nurnero0 licenta este destulh, adich


studiul stiintei, mai ales in mod analitic.
Principiile generale ale stiintei, raporturile sale

eu alte stiinte trebuie'sh se cunoasch' si de chtre


ceice se opresc nurnai la licenth si de chtre doctori.
Dar de aci nu urmeazh, ea este de o utilitate praetich, indispensabilh, ea un licentiat sh se ocupe prea

mult eu controversele, cu studiul pe larg al dreptului roman, en filozofia i istoria dreptului. Acestea

sunt phrti necesarii pentru doctorat, pentru ceice


se dau stiintei, pentru ceice voesc a deveni profesori.

531

Daca in Germania se d o mai mare desvoltare studiului dreptului roman, este ca acolo lipseste.inca un codice de drept privat, 0 se studiaza
mai mult ca un drept viu. La Francezi insa, dreptul
roman se studiaza, numai sub punctul de vedere

istorie, ca istorie, ca sorginte numai a dreptului


viu. Numai ceice voesc a aveh titlu de doctori
aprofundeaza -mai mult acest studiu. La noi, care
avem drepturile codifieate, acest studiu nu poate
ft decat astfel.
Dreptul administrativ 0 public, ca i economia
politick fac parte din studiile pozitive, cari compun
licenta. Aceste trebuie s faca parte esentiala din
cunotintele ce e dator sa alba un licentiat; i prea

putin ne pasa daca metoda dupa care se predau


este analitica sau sintetica. Ce are aface una cu
alta? Ce amesteca, D. Maiorescu doua lucruri straine

unul de altul ?
Cred, Domnilor, ca am probat ca i in sistemul actual al facultatilor sunt doua graduri de
studii : uuul analitic i mai practic, care este gradul
licentei; altul mai abstract i mai aprofundat, care
este gradul doctoratului.

Odata dar ce aceasta distinctiune exista 0 in


sistema franceza, ah cum o doreste D. Maiorescu,
de ce ar voi D-lui sa substitue in instructiunea
superioara, sistema germana celei franceze?

Mai intaiu am probat ca aceasta nu ar fi

532

a impdrti invtdmantul intre


cloud sisteme. Dar mai addogdm: aceasta ar fi posibil, ar fi util?
D-lor, s ludm lucrutile aVa cum sunt. Nu
numai ocoalele noastre sunt in general organizate
dupd sistemul francez; dar qi toatd, legislatiunea
noastrd, toatd educatia, toatd, civilizatiunea noastrd.
Mai noi toti suntem crescuti i instruiti child
sistemul francez. Aceasta este un fapt pozitiv. A
mai cd'uth motivele, cauzele acestui fapt, este
de prisos; poate c comunitatea originei, poate
ct inlesnirea pentru noi a studiului limbei, poate
logic; cdei ar fi

ca

orice alte cauze au fdcut cd la noi sistemul

francez a predorninat.
Mai este i altceva. Este cunoseut c lim ba
ca i ideile Francezilor, sunt mai precise, mai
dare. Pe eat Germanii sunt abstracti, pe atat
Francezii sunt practici. Ei profitd de abstractiu-

nile celebre ale Germanilor i le clan o forma


concretd, adaptandu-le la trebuintele practice ale
vietei. Avand i noi aceiai origin ca Francezii.
nu este de mirare ea sd intelegern mai lesne ideile
lor i sit fim mai mult atrai spre forma lor de
a euget.

Apoi fiind vorba de legislatiunea pozitivd,


nici nu puteam aved mai bun model de a imith.
Precum in filozofie i in inaltele stiinte abstracte
Germanii sunt cei dintai, asemenea i Francezii

533

ocupa primul loc in legislatiunea pozitiva. Nimeni


n'a reusit mai bine ca dansii in codificarea legilor.
Nu numai noi, ci toate natiunile Ii imiteaza in
aceasta materie. Italienii in reformarea legilor lor
de acum, i-au de model pe Francezi. Condica lor
civila este luata dupa cea Franceza, cu perfectiunile negresit ce timpul i experienta au indicat.
Aceasta insa nu va s zica sa, nu imprumutam si dela Germani aceeace au, mai bun.
Ash d. e. Germanii au isbutit mai bine in nia,terii penale; ei an cel mai bun cod penal. Ei

noi am imprumutat o mare parte din


codul nostru penal, din cel prusian. Asemenea
bine, si

multe legi am imprrnutat si dela Belgia.


An luat dar binele si dela 41te natiuui,
macar ca, norma organizarei noastre a fost sis-

temul francez.
Venind acurn la chestiune intrebam; bine este
aS excludeti D-v. din studiile obligatorii ale licentei,

cursurile de drept administrativ si de economie


politica, si In locul lor sa puneti enciclopedia

dreptului? Eu zic c. nu este bine. Spre a va convinge despre aceasta, sa examinam mai intaiu necesitatea in sine de a se preda aceste doua cursuri

la facultatea de drept si apoi vom vedeh daca,


prin suprimarea lor s'ar afla remediul spre a se
lecul relele ce v'a aratat D. Maierescu.
Domnilor, nu nitati ca facultatea de drept

534

este menith s dea, tqrei, dup6 cum se recunoaste


si prin proiect, advocati, magistrati, impiegati administrativi, adica" prefecti, sub prefecti, primari, fi-

nanciari, etc. Pentruca s poata exercith una din


aceste profesiuni, le este destul diploma de licent.

Dar dup6 D. Maiorescu, licentiatii nu au nevoie


a cunoaste dreptul public si administrativ nici economia politic.
Dar dreptul public este cunostinta organizgrei
politice a Statului, a puterilor Statului; dreptul
administrativ este cunostinta mecanismului function6rei puterei executive dintr'un Stat. Inchipuiti-vg dar un domn, care are o diplom6 de licentiat

in drept, care devine advocat, ori magistrat, care


se numeste prefect ori easier, si care nu stie macar
cum este organizat statul roman? Ce este un prefect, un subprefect, un consiliu judetean? Ce raporturi se afla intre autoriatile statului? Minnnat om de legi ar fi acela! Excelent functionar
ar deveni? (Aplauze).
Dar in privinta economiei politice! Aceasta,

Domnilor, este o stiint6 abstract6, foarte intinsh,


o stiint'a care trateaz6 despre modul cum se formeazA, cum se distribuie si se consumit avutia.
Nimeni nu pretinde c un licentiat sau chiar un
doctor s6 o cunoasc6 profund. Dar este neap6rat
ca un licentiat s aiba macar ceva notiuni despre
aceasta stiint6. Aceasta stiint6 este o introductiune

535

la stiinta financelor si poate servi spre a apar pe


multi tocmai de boala functionarismului, de care
plangeh cu cuvant D. Maiorescu, i noi toti.
Apoi voiti ea un licentiat in drept sa nu posede
nici maear elementele acestei stiinte, aceste elemente

atat de folositoare oricarui cetatean ?


D. Maiorescu a pus in proiectul salt ea, pentru
doctorat, sa fie un curs pentru finante. Lucrul

este prea bun. Dar crede oare D-Iui c un tartar


va pricepe bine un curs de finante, daca mai 'nainte
nu va aveh ceva notiuni de economie politica ?

Ash dar, Dornnilor, utilitatea unui studin de


drept administrativ si de economie politica este atat

de mare in sine, incat nici ca putem admite ea


mare majoritate a eelor ce studiind dreptul, se
multumese numai en titlul de licenta, sa nu poseada aceste cunostinte.

D. Maiorescu stie bine ca in Germania, ea


in scoalele reale sau profesionale, precum si in
toate gimnaziile se preda elemente de drept administrativ si de eeonomie politict. Astfel incat, chiar
in aeeasta patrie, a meditatiunilor si a stiintelor

abstracte, s'a simtit trebuinta de mult, de a se


predh in scoalele publice dreptul administrativ si
economia politica. Tar noi le-am scoate si din facultatea de drept! nu am imith pe Germani in acest
lueru bun; si am face contrariul ea ei! Am venl
sh" declaram in public, prin o diploma ce am dh,

536
cd

cutare este om de kgi, pe cand lui i-ar lipsi

din cunostintele cele mai esentiale unui legist ! Ar


fi sk inselkm publicul! (Aplauze).

Sa, venim acum la o altk parte a argumentkrei D-lui Maiorescu.


Dumnealui nu contestk utilitatea acelor stiinte;
insk, cere a . se studi numai de putinul numkr de
studenti, cari vor s devink doctori, pentru niste

consideratiuni locale, pentru niste argurnente ad


hominem. D-lui v'a arktat abuzurile. D-lui va arktat
abuzurile ce s'ar fi comis de oarecari profesori cu
aceste stiinte, de necapacitatea celor ce erau 'Mgr-

cinati a le pred la Iasi, si apoi, trkgAnd de aci


consecinte contra mai a tutulor profesorilor, atinge
coarda simtitoare a multor din D-voastrk, si este
sigur de aplauze.
Dar cestiunea nu este aceasta, cestiunea este

de a se sti clack este bine san nu a se scoate din


studiile obligatoare ale licentei dreptul administrativ
si economia politick. Aceasta este cestiunea! D. T.
Maiorescu ne spune c s'a aflat la Iasi, cutare gi
cutare profesor, care a fkcut abuzul cutare sau
cutare, i c acolo n'ar avea, curagiul i n'ar fi

de idee a se predh economia politick, si dreptul


public si administrativ.

i pentru ce aceasta ? Pen-

truck tinerimea din Iasi ar fi avut pknk acum o


rea directiune, i ck, prin urmare ar produce rele

537

rezultate aceste stiinte predate de niste oaineni, cari

nu ar fi la ingltimea misiunei lor, etc.


Dar i-a s lmurim lucrul mai bine. Va sg
zica,' D. Maioreseu reeunoaste mai intaiu el aceastg

rea directiune ar fi existand numai la Iasi. Dar


atunci pentru ce suprimi aceste doug cursuri si
din studiul licentei dela Bucuresti ? Pentru ce si
la aceastg facultate le pui intre stiintele de Stat.
nurnai pentru doetorat, iar pentru licentg ca studii
facultative ? Dar ziceti cg, profesorii actuali din
Bucuresti, vg inspirg incredere, pentru ce le alltati pentru licentg aceiasi neincredere ca la Iasi ?
Pot nc s adaog c chiar pentru doctorat
studiul dreptului administrativ si al economiei politice, nu va deyeni obligatoriu, decat atunci cand
veti compleeth toate eursurile spre a se puteh dh
gradul de doctor. Mud insg o sg faceti aceasta ?
Mijloacele

financiare

o sg vg permit sg mai

adgogati Inca trei ori patru catedre noui pentru


doetorat ? Negresit &A nu incurand. Pang atunci
day studiul celor doug stiinte atat de utile, va fi en
totul facultativ, i numai pentru arnatori. (Aplauze).
Pentru doctorat s'au pus in proiect mai multe
stiinte foarte necesarii, cum: dreptul gintilor, si
dreptul international, financele i statistica, enciclopedia stiintelor de stat, si eu a zice filozofia
dreptului in general, in care ar intrh si istoria
dreptului roman.

538

Prea bune sunt toate acestea.


Dar pentru ce la Bent/ pune0 ea curs obligatoriu eneiclopedia dreptului i scoateci dreptul
administrativ i economia politica ? Prin enciclopedia dreptului ce itAelegei ? Intelegeti negre0t
principiile generale de drept, qi apoi adaogati
istoria dreptului roman.
Dar eine va taga'dul c un lieentiat nu trebuie
sa poseada principii generale de drept ? Dar aceste
principii se preda ea introductiune la dreptul civil
chiar; i nu este licenOat ea el sa nu le cunoasca.
Cine iar v'a spus c noi nu voim istoria dreptului roman ? Aceasta istorie, in prescurtare, face
parte din introducOunea dreptului, i se face chiar
cu ocaziunea interpretarei articolelor.
Am zis numai ca istoria dreptului roman nu
este destul de lunga ea sa faca obiectul unui curs
de un an. Ne vom urea la Vasilicale, la condica lui

Matheiu Basarab, la a lui Vasile Lupu, 0 tot nu


nu vom isbuti a umplea un an cu cursul de istoria dreptului roman. Prin urmare eu am propus
ea sa se studieze mai aprofundat, in cursul de
doctorat, istoria dreptului in general, i istoria
dreptului roman va face parte din aceasta istorie
a dreptului in general. Aceasta este i logic qi util.

Dar ni se obiecteaza de D. Maiorescu ea Ia

Iai s'ar fi facut abuzuri cu cutare ,tiinta. Dar


chiar daca abuzul s'a facut cu o tiinta recu-

539

noscuta de utila, este oare logic ea D. Maiorescu


sa indemne pe legislator, care este compus din
doua Camere, ca printr'o lege sa, suprime acea
stiinta, fiindca altfel s'ar face abuz eu predarea
sa de oameni cu idei subversive ? Apoi eu 11 intreb pe D-nealui cunoate vre-o institutiune omeneasca, en care sa nu se fi abuzat ? E destul,
Domnilor, a va aduce aminte c inchizitia s'a facut
in numele lui Christos; i, daca ar fi fost sa se
urmeze sistema D-lui Maiorescu, trebui sa se fi
condamnat christianismul, si sa se proscrie morala
lui, pentru crimele si abuzurile inchizitiunei ?...
(Aplauze frenetice).

Ce are dar a face teoriile unor Domni dela


Iai, scoala lui Barnut, si a numai stiu cui, en
economia politica si dreptul administrativ ?.. Oare
gresalele ori visurile oamenilor pot micsorh utilitatea i meritul stiintei ? Daca vreun profesor va

abuza de stiinta ce preda, i ar arunca in capul


tinerimei idei subversive, idei contra tronului,
contra constitutiunei, contra principiilor funda-

mentale ale societatei. D. ministru nu are decat


sa-1 controleze, sa'-I pedepseasca conform legei; si
daca legea nu-i da destule mijloace spre au exereith acest control, A, le ceara la Camere i Camerile i le vor da! In Franta, D-lor, se aft inspeetori generali din partea ministrului, si chiar
la eursurile de instructiune superioara; si adesea

MO

se vede inspectorul punandu-se alhturi cu profesorul spre a asculth cursul shu. Apoi, duph legea
noastrh, ministrul are dreptul sh vazh programul
detaliat ce fiecare profesor face pentru cursul unui
an. Atunci ministrul poate iarhsi vedea, dach profesorul se abate dela datoria sa, sau va privegbeh
ca el sh-si indeplineasch, programul shu. Dach el
va abuzh, legea dh iarhsi ministrului mijloc de a-1
pedepsi, de a-1 pedepsi lush, conform legei, si duph
o jadecath. Iath un control eficace. (Aplauze).

Ash dar loviti abuzul prin mijloacele ce vh


+Th. legea. Dach s'ar ivi un profesor, precurn a pre-

supus D. Maiorescu, care ar inspir tinerimei idei


subversive in contra dinastiei, in contra forrnei
noastre de guvern, in contra sisternului nostru reprezentativ, negresit c acel profesor va comite

un abuz de inalta sa misiune, si nu va fi demn


de a ocuph locul shu. D. ministru s uzeze de
mijloacele legale, ca s pedepseasch un ash profesor; i eu sunt sigur cg-si va afl pedeapsa ce
v a merith. Pedepsiti ins/ omul; iar nu condamnati

stiinta! caei atunci unde mergern ? Ce fel ? Numai cn dreptul administrativ si cu economia politic/ se pot comite abuzuri ?
Dar ele se pot comite i cu istoria dreptului,

pe care D. Maiorescu o lash la lice*. Ash dar


pentruch profesorul de istoria dreptului a propagat
in cursul sau iclei subversive, sa desfiinthm cursul

541

de istoria dreptului ? Dar asemeni abuzuri se pot


comae si cu alte drepturi sau stiinte, si cu dreptul
comercial, i cu cel roman, si cu filozofia dreptului, ba poate la alte facultAti si cu stiintele. pozitive; aidem dar, sit suprimAm toate aceste stiinte,
pentru a impedich abuzul! (Aplauze). Uncle ne-am
opri ?

De ce dela facultAti sA, nu treceti si la gim? In gimnazii suntem siliti a pune cursul de
istoria universalA ea i de istoria tArei. Dar iatl
profesorul respectiv pentru aceste stiinte, cA, abuzeazA de misiunea sa, i propagA ideile cele mai
subversive.

Intreb pe D. Maioreseu, avea-va curajul ea


sA vina sA propunA, putea-va opri aeest rAu prin
suprimarea eursurilor de istorie din gimnazii ?...
Uncle dar se va opri en sistemul D-sale ? (Aplauze).
Nu se va puteh opri; i va merge necontenit
alunecAnd; ash IncAt, fArd, voia sa, se va pomeni
intr'o zi cA, ar bAnui toate stiintele i ar inchide
toate scale!! (Aplauze).
SA nu creazA insa, ca eu aceasta ar sthrph
rAul? Din contrA 1-ar agravh foarte.
Acele teorii ale lui BArnutiu, de care a vorbit
D-lui, se vor propagh cu mai multa inlesuire

pentru o tinerime care n'ar cunoaste dreptul administrativ sau constitutional, si care n'ar posedh
elementele de economia politicA, i prin urmare

542

atunci ele ar deveni mult mai periculoase deck


s'ar crede. (Aplauze).

oare destul ar fi s

suprimgm cursurile
si sg, inchideti scoalele spre a vh feri de molima
ideilor rele? Dar atunci ar rganneh presa, ar rhmhneh gazetele, prin cari cei rhu deprinsi vor
puteh propagh ideile lor subversive; ar rhinhneh
chrtile, brosurile prin care ar expune teoriile cele
mai excentrice. Aidem dar sh oprim si libertatea
i

presei; aidem sh' inchidem i tipografiile!.. (Aplauze).

Dar sh nu vh fie teamg, Domnilor, de libertatea discutiunilor. Cea mai mare probh de Ilereusirea ideilor subversive este condamnarea lor la
izola re. (Aplauze).

Ce s'a fhcut oare cu acea faimoash carte a


lui Barnutiu, si cu scoala sa, de care ne vorbeste
D. Maiorescu? Nici eh' stim ch exist. Dela D-lui
am afiat-o. Romgnii nostril sunt cu bun silnt;
scoala lui Bgrnutiu, a rmas cu totul izolatg, si
nici ch se ia in serios excentricele sale doctrine!
(Aplauze).

A. dar, dac inchideti, vedeti c dati de


presh; dach suprimati libertatea presei, o sg, vl
inthlniti cu brosurele; dach yeti inchide tipografiile,

o sh dati de discursurile tinute prin meetinguri;


si dadi yeti suprim i libertatea intrunirilor, vh
veti lovi de un obstacol si mai mare, de obstacolul
cel mai periculos, de ignoranth! (Aplauze frenetice).

543

E! Domnilor! de nimic nu mi-e teamg, ca


de ignoranta! Nu de tinerii himinati mg, tem eu,
ci de cei Para' stiinta! De acestia, de capul lor se
apropie mai lesne sistemele cele mai absurde, ideile

cele mai subversive, pe care D. Maiorescu crede


ea'

le poate inlatura prin ignoranta! Ignoranta

Domnilor, este pentru mine, pericolul social cel


mai mare. (Aplauze).

Omul ignorant crede lesne mice i se va


spune i adopteaza teoriile cele mai subversive.
Contra ignorantei trebuie s luptati D-voastra

sa nu lasati a fi multi oameni inculti; si en numese incult i pe acela care se pretinde cg, stie
ceva, si care in realitate nu stie nimic. Incult sau
necomplect cult ati lAsh D- voastra si pe acela care
se pretinde cg este om de lege, pentruca cunoaste
dreptul roman i dreptul civil, si nu cunoaste
nimic din economia politic i din dreptul administrativ. Asemenea oameni men I i sau necomplect
culti, pot deveni un pericol pentru societate gi
instrumente ale anarhiei. (Aplauze).

Ash dar, Domnilor, v repet de a va" rugh


ca s l'asgi a se continuh sistema, care exist6
ast5zi in facultatea noastrg de drept, care a dat
made destul de satisfacatoare, si de care, in general nu se poate cineva plange. Cand abuzuri
se von face, sa-si exerciteze D. Ministru controlul sau
si S aplice pedepsele dupg puterea ce-i d legea.

544

Insg nu este bine a se trece peste lege nici


in exercitiul acestui control.
D. Maiorescu ne spune eg, chiar aci in fa-

cultatea de drept din Bucuresti, a fost un profesor, care si-a permis intr'o Adunare, intr'un
meeting, de a tine un discurs contrariu teorielor
de ordine existenta as-U.12i si de aceia i-a suprimat
cursul.
D. Maiorescu a voit sa vorbeasea, de D. Da-

niileanu, sg spunern lucrurile pe fata, Domnilor,


poate c i eu nu am aprobat ideile D-lui Da-

niileanu in acea Adunare; dar aceasta este tin


cuvant, pentru ca s zicem ca D. Daniileanu este
un rau profesor si cg cursul sau trebui suprimat.
Eu v. declar ad, ea decan al facultatei, cg D. Daniileanu este unul dintre cei mai buni profesori
ai facultatei; i dacg nu a putut fi tocmai regulat
in anul trecut este ca a fost bolnav: insg in predarea lectiunilor este cel mai demn succesor al
D-lui Bosianu. Acesta este adevarul impartial.
D. Daniileanu este cel mai bun profesor pentru
dreptul roman; poate sg fie D-lui foarte rau om
politic, aceasta nu-mi pasa, nimic; eu m multumese in scoala de a aveh buni profesori.
Daca, tnst vom inlaturh legea, si vom lash Ia
apreciatiunea personala a ministrului a decide, dupg
politica, dacg cutare este bun sau rau profesor,

dupg cum intr'un meeting a vorbit in sensul fa-

545

vorabil ori opus ideilor rninistrilor am ajunge la


rezultate foarte dezastroase pentru instructiune.
AStazi un ministru ar rationh si ar luerh ca
D. Maiorescu. Dar maine am puteh aveh un alt
ministru, cu idei opuse D-lui Maiorescu, si care
ar apreca lucrurile intr'un chip contrariu de cum
apreciaza", astazi fostul ministru i atunci acel ministru ar suprimh tocmai pe cei ce D. Maiorescu
voeste sa-i conserve astazi. (Aplauze prelungite).
Ca sa vorbesc si de mine si eu am fost in

opozitiune cu unele guverne; am subseris acte


contra acelor guverne, am vorbit in meetinguri,
clezaproband atat faptele cht si politica lor, si cu
toaW acestea trebue sa' va marturisesc, ca n'am
fost nici supsarat, nici atins ca profesor de acel
guvern. Dar D. Maiorescu poate imi va zice ca
eu mi-am exprimat opiniunile, intr'un mod eonvenabil; ei ! Domnilor, aceasta este o chestiune de
apreciare; poate c ministrii de atunci nu apreciau
lucrurile ea D. Maiorescu In privinta mea! (Ilaritate).

Dar merg mai departe, presupuneti ca vine


la guvern unul din autorii acelei cireulari despre
care v'a amintit D. Maiorescu, vine la instructiune
un ministru radical. Ei bine! dupa acel ministru
ideile cele mai bune sociale sunt ale sale, si noi
cestilalti, care am fi contra ideilor sale, am trece
of suntem cu idei subversive. Acel ministru ar
crede negresit ea' el si ai lui posed i propaga
29006

35

546

ordinea i stabilitatea; i c cei ce-i combat sunt


niste perturbatori, sunt niste rhsturngtori. Dar

acestia am fi noi; i iath-ne pe noi toti dati afarh


din scoale, i acestea pe baza precedentului creat
de D. Maiorescu! (Aplauze, rasete).
Nu dar pe aprecieri personale trebuie sh se
bazeze un ministru spre a pedepsl pe profesori, ci
pe lege: aceasta este adevhrata sa putere. (Aplauze).

Ash dar, Domnilor, ca sh conehiz, v rog sS


nu scoateti din studiul licentei economia politic
dreptul administrativ; chci si eu tot din expeperienth ceva mai lungh decht a D-lui Maiorescu,
v6 spun cs6 ati face foarte r6u.

Dach la Facultatea din Iasi nu yeti aveh


persoane eapabile, deschicleti concurs si le yeti

ghsi. Dacit se va abuzh, acolo sau aiurea, de um


curs oareeare, D. ministru sh-si exercite dreptul
de control, conform legei, i va indrepth rhul. Nimenea nu cere, i eu mai putin cleat oricare, ca
s se tolereze abuzul. D. ministru sh privigheze
ca profesorii sh-si fach datoria, i s pedepseasch.
Dar sh nu condamnati stiinta pentru abuzul ce
se poate face en ea. Sh nu lase mai eu seamh a
se intinde ignoranta; chei ignoranta este cel mai
mare inimic al ordinei si al liberthtilor. (Aplauze
prelungite).

Monitorul Oficial" No. 45 din 27 Februarie 1876.

Din nou proiectul de lege al instructiunii publice


Tot in discutiunea proiectului de lege al instructiunii publice mai iea cuvntul tot in privinta cursurilor
dela facultatea de drept B. Boerescu.
B. Boerescu. D-lor deputati, chestiunea care

se discut:A inaintea Dv., este o simpI chestiune de


arnendament, sub un pullet de vedere. Erh vorba,

cum stiti, de cursurile facult64ei de drept. Eu am


propus un amendament asupra distributiunii materiilor dela aceastg, facultate. Dup'a cum 'mi-aduc
aminte, acest amendament s'a prirnit i de D. Al.
Lahovary, care, ea om competinte, a sustinut ck,
este bine ca la lieentl s'a fie nu numai dreptul
adrninistrativ, dar qi economia politic. Aceasta a
fost contrar opiniunei intermediare, c adic6 numai
dreptul administrativ s fac6 parte din lice*, iar
economia politicA sa" se suprime dela Iaqi.

548

Memoria, D-lor, nu ma inseala, i sunt sigur


ca in sedinta trecuta, D. ministru Lahovary a fost
de opiniunea mea.

Astazi am vazut cu parere de rau ca D.


Maiorescu nu s'a marginit in chestiune, ci a intrat
in alte consideratiuni stra'ine de chestiune. In adevar,

D-lor, despre ce e vorba aci. In arnendamentul


ce am propus, am spus ca' studiul economiei politice este indispensabil licentei. Am zis ca am
face eau, daca am aveh elevi din facultate, fax/
notiuni de economie politica.
Probat-a D. Maiorescu ceva contra stiintei ?

Nu; si iata pentruce am i spus c argumentele


D-sale sunt cu totul acl-honzinem. D-sa nu a
probat nimic in contra utilitatei ;;tiintei; i, numai
cand ar fi probat c economia politica este periculoasa, numai atunci a fi inteles relele ce D-lui
ne-a aratat ca se produc prin acest curs ; i daca
acest pericol ar fi existat, atunci trebui sA. se
suprinle acest curs 0 dela doctorat; fiindca nu
inteleg pentruce o stiinta nefolositoare licenei, ar
fi folositoare doctoratului. (Aplauze). Trebuie sh"
departam insa consideratiunile de persoane; cite
sunt afara, din chestiune; si, o repet, c abuzurile
cari se profeseaza de unii profesori nu probeaza
nimic in contra meritului i utilitatei stiintei. (Intreruperi).

G. Illanu. Spuneti lucruri neexacte.

549

B. Boerescu. Veniti de ma, combateti, spre


a probh aceasta; eu am opiniunea mea ; dach nu
va place, o puteti combate; insh nu inteleg a ma,
intrerupe cu sabioara D-v., ci numai prin argumente puteti combate, in mod regulat, opiniunile
cari nu vh plac.
G. Manu. Am zis ch spuneti lucruri neexacte.
B. Boerescu. Daca ash credeti, inchideti scoalele, i yeti fi mai exacti macar in scopul ce aveti.
(Aplauze).

Aeum, D-lor, voiu rhspunde atht la argumentele D-lui Carp din sedinta trecuta, cat si la
cele zise de D. Maiorescu ; i aceasta o voiu face

fr

intru in chestiuni de persoane, caci aceasta


nu intrh in obiceinl rneu.
D. Carp a combhtut amendamentul meu din
mai multe puncte de vedere.
s

Eu am propus prin amendament ca procedura dreptului penal cu aceea a dreptului civil sh


formeze un singur curs, flindca experienta a probat
c, aceste doua, proceduri se pot face de un singur

profesor, in vreme ce dreptul penal este bine a


face obiectul unui curs special, fiindca, el are trebuinth de un an intreg spre a se desvolth regulat.

Dar D. Carp sustine ca este bine a se pune


la lice* enciclopedia dreptului; ce intelegeti prin
enciclopedia dreptului ? Dacti Intelegeti cu aceasta
filozofia dreptului sau istoria dreptului, atunci

550

aceste stiinte fac parte din doctorat. Dacg, lush


intelegeti studiul numai de principiu, de notiuni
generale ale dreptului, atunci ele nu se exclud din

lice*,

fac parte din cursul de drept civil,


adich din introductiunea acestui studiu. i dach
i

acest studiu nu se va face, D. ministru are dreptul


duph lege, sg, vazh programul fiechrui profesor,
qi sg,-1 studieze impreunh cu consiliul superior de
instructiune spre a vedeh dad, lipseste acest studiu
din program. Istoria dreptului roman, iarhsi repet
i astazi, intrh in istoria dreptului in general. Pe
de alta parte acest studiu istoric al dreptului roman,
se face in parte, cu ocaziunea interprethrei multor
articole, a multor phrti mai importante din dreptul
civil. Ash despre testament, despre donatiuni, despre

servituti, ar fi cam greu de a se trath, farg, a se


referi si la cele ce erau mai inainte prescrise de
codicele Caragea sau de codicele Kalimah. Ash dar

sh nu credeti, D-lor, ch licentiaii sunt lipsiti de


istoria dreptului roman, cel putin in partea sa cea
mai importanth.

Acum D. Maiorescu face un fel de compromis; D-lui admite numai arnendamentul D-lui
Cornea, adich sh se studieze dreptul public si administrativ la licenth; dar economia politich sh nu
se predeh decat numai pentru doctorat la facul-

tatea de drept din Bucuresti. Eu, unul, D-lor,


nu pot admite aceasta; chei nu mi s'a spus cu-

551

vintele pentru care economia politica ar fi bine a


nu se predh la licenta, ci numai la doctorat. Din
contra vz c total probeaza ca aceasta stiinta nu

trebue a 6 exclusa nici dela licenta. Exemplul


adus de D. Marinescu ca in Franta nu s'a predat in curs de 60 de ani economia politica la lice*, este in favoarea mea i nu in favoarea D-v.,
caci daca in _Prat*, in timp de 60 de ani, nu
i dupa
s'a predat economia politica la Iicen
60 ani s'a introdus acest studiu, aceasta probeaza
ca lipsa acestui studiu erh o lacuna si ca s'a recunoscut necesitatea i chiar dupa 60 de ani. Apoi
mai repet, mai in toate gimnaziile din Germania
se afla studiut economiei politice. Spre a se vedeh
ct acest studiu, este un ce bun, sa ne dam seama
de un lucru : s ne intrebam ce este acest curs,
ce se intelege prin economia politica? ... Gsesc
neaparat a face aceste intrebari si a ra'spunde la
ele; caci dupa natura discutiunei de fata, chip,
definitiunea ce s'a dat de unii din D-nii acestei
stiinte, se pare ea aci se face procesul economiei
politice i c D-v. aveti s dati un vot prin care
s condamnati sau sa achitati aceasta stiinta.
(Ilaritate). Sa vedem dar, ce este economia politica? Sa vedem cum ea ar puteh fi tin instrument
pernicios al anarhiei ce s'ar lati in o parte a Romaniei? S vedem daca ea ar fi iii fine cauza ca.
cea mai mare parte a Moldovei ar fi, dupa cum

552

s'a zis aci, antidinastica? Marturisesc ea' pronunt


acest cuvgat farg voia mea; cgci nu este bine a se
tot aduce dinastia in discutiunile noastre; ba ce e

mai mult, a se sustine


aceeace eu contest
ar exista in Moldova o partida antidinasticg !
Pentru onoarea Moldovei eu nu crez c ar fi existand acolo o asemenea partida! (Aplauze). D. Carp,
mai moderat, s'a marginit a combate mentinerea
catedrei de economie politica la Iasi, pentru cuvinte
mai putin politice. D-lui a sustinut, mai intgi, cg,
economia politica nu este o tiin i aceasta pentruca
asupra elementelor chiar constitutive ale acestei
stiinte ar fi prea multe controverse. Mai sunt si
D-lor, care contestg, economiei politice, caracterul sau de stiintg. Aceasta este o veche

opiniune; si D. Carp o reproduce inaintea D-v. Eu


insa, cred ca se insala foarte. Economia politicg este,
D-lor, o stiintg, dupg cum este o stiinta i istoria si filozofia, si dreptul, i toate stiintele de domeniul abstract.

Eu numesc stiinta, D-lor, studiul tutulor acelor fapte

raporturi, care se reguleaza dup niste legi fixe


si imutabile. Economia politica' este o asemenea
,si

stiintg. (Aplauze). Sunt, D-lor, legi fixe i imutabile,


dupg care societatea i omul Ii reguleaza toate
faptele i activitatea sa productivg. Aceste legi
fixe j imutabile fac obiectul studiului economiei
politice. Variate pot fi aceste fapte, prin care omul
i consumg, avutia; dar toate se condue
creaz

55 3

de niste legi care nu se schimba nici cu oarnenii,


nici cu timpul. Iata domeniul stiintei!
Nu pot a ma intinde aci asupra acestui object,
caci asemenea discutiuni academice nu se pot face

aci. Pot insa a adaogh ca legile fixe economice


de care v'am vorbit sunt atat de reale ca, natiunile

care le-au violat sau nu le-au cunoscut, au fost


aspru pedepsite. Ash de exemplu, natiunile cari
s'au inchis cu un fel de ziduri chinezeti in jurul
lor, i an crezut ca nu trebuie a face schimburi
cu altele. Tot astfel natiunile cari au crezut oh
bogatia consta in a avea mult metal pretios, iar
nu multa productiune, au sfarit prin a ramane
cele mai sarace, precum a fost Spania din timpii
trecuti, care era ash, de saraca, cu toat a. multimea
aurului ce trageh din coloniile Americei. Tot ase-

menea s'au inelat si au patit ceice au exagerat


sisternul protectionist. Tot astfel era si cu falsificarea monetelor din evul mediu, cand suveranii
credeau ca pot micora i sustrage metalul pretios
din monetele lor, destul numai ca pe aceste mo-

nete sa fie efigia lor; au vazut tns

valoarea

monetelor in circulatiune scadea in raport eu aurul

ori argintul ce se scotea, din moneta. Tot la asemenea consecinte s'au expus i ceice au abuzat de

credit, adica cei cari au violat legile naturale ale


creditului.

Astfel dud in timpul revolutiunei franceze

554

din 1789, efii ei an voit s impunq, 11a-tit-mei banenotele, creat-au ei un mijloc de credit ? Nicidecum;

din contra, au dat creditului cea mai mare loviturA. Bancnotele garantate prin o presupusl ipotec6

au sarsit priii a nu mai valorh mai nimic;

trebui cuiva 100.000 franci tn bancnote ca

sa"

cumpere o pereche de cisme.


Toate acestea nu probeaz1 existenta unor legi
economice, fixe si imutabile care nu se pot calch

nepedepsit ? Negresit ct da. Dar ni se adaog6:


In economia politica sunt prea multe controverse".
Admit. Dar in care stiint6 controversA nu exista?

Medicina chiar and Ia o parte chirurgia nu


i se contest Si ei numirea de tiinta, ?
cu toate acestea, medicina este o stiint5,
1.3Si

pozitint. Controversele existA, chiar in matematici.


D-voastr5, v'ati mirh c intr'o stiinta, abstract,

ca economia po1itie, s6 nu fie controverse ?


Dar controversele sunt mai numeroase in stiintele abstracte.
Dreptul are o suma. de controverse. In filozofie
controversele nu se mai sfarsesc. i cu toate acestea

dreptul i filozofia sunt stiinte. Cum ar fi altfel


numai cu econornia po1itic6 ?
Economia politicsa fi ind dar o tiin., ca toate
semenele ei de domeniul abstractiunei, studiul su
este foarte util i trebuie impus ca obligator pentru
si

licen

555

Am spus ca, in Germania, mai in toate gimna.ziile se preda, notiuni de economie politica. Si
pentruce aceasta ? Tocmai pentru utilitatea ei eminamente practica. In adevar, D-lor, s venim la
partea pozitiva, a lucrului
despre ce trateaza
economia politica ? Se ocupa, ea oare de politica' ?
Nicidecum. Tocmai de politica nu se ocupa, aceasta
tiinta, care are numele de politica.
Dar ca se poate face o bung politica, aplicand bine tiinta, care ne invata cum putern aveg

bune finante; dar ca a aveg finarrte bune, este a


ave i o bung politica, aceasta este o altg ches-

tiune; insa aceasta nu va si zic


propune in mod direct

tiinta ii
imediat, a se ocupg de
c

Economia politica, in special, se ocupg numai


de modul cum se formeaza avutiile, cum se impart,

culli se consuma; ne invata ce este munca qi din


ce elemente se compune un capital, o valoare; ne

arata ce este o banca, ce este un imprumut, ce


sunt impozitele, etc. Spuneti, D-lor, ce politica, vedeti D-voastra aici ? Nu dar economie politica ar
trebui numitg, ci economie sociala.
Insg ni se obiecteaza ca ea da natere socialis-

mului qi tuturor doctrinelor sale economice. SA.


admitem qi acest abuz; sa presupunem pentru moment ca economia politica contine in sine germenele socialiste. Dar nu trebuie oare sa studiem

556

aceasta stiinVa, s'o cunoastem, toemai pentru a

combate socialismul si a ne feri de el? (Aplauze).


Cand cineva poseda elementele solide ale acestei
stiinte, este toemai in stare de a se feri de relele

doctrine si de a combate toate abuzurile ce s'au


fdeut si en aceast tiin, adica' toate utopiele socialismului, falansterisrnului, etc.
0 micg, aneedota" personalg mie. Cand sosisem

la Paris spre a studia dreptul, unii altii mai mult


ori mai putin escentrici
ma, consiliau a nu-mi mai
perde timpul cu aceastA tiin. i pentru ce oare
ii intrebam ? Pentrucg, imi r6spundeau, toate codicele de astki au sl caz1; si avem s organizam

soeietatea omeneascl eu totul pe alte baze. Prea


bine, le adAlogam eu. Ins a. tocmai spre a d'arama
aceste codice, trebuie s tiu ce conOn ele; tocmai
spre a stl dacA, bazele Dv-. ale unor legi noui sunt
bune, trebuie s studiez dreptul in sine. Cum voiti
Dv. sa. dAramati un lucru, fara' a sti ce este el,
si f6ra, a fi in stare s6 judecati dacil un nou sistem
este mai bun ori mai ra'u cleat eel vechiu ? Atunci
asi d'ararna, fara sa" flu in stare a reclAdi.
Voi studia dar dreptul. (Aplauze).
Tot cam astfel as rAspunde astki D-lor Maioreseu si Carp.
D-voastra voi-ti ea junirnea, din Iasi mai ales,
sa reziste la relele doctrine ale acestei stiinte sociale,

557

si nu voiti s studieze doctrinele cele bune, adevhrat4 stiinth.


Cum voiti Dv. sh pot combate en funestele
idei ale unei scoale oarecare, dach imi vor lipsi
elementele esentiale asupra stiintei de care abuzeazh aceea scoall ?

Dar ni se spune: atmosfera este bolnava la


_Tali". Admit, de si eu unul v mhrturisese eh nu

crez aceasth boall, toemai ash mare; si aceasth.


credinth a mea o bazez toemai prin alegerea
D-lui Maioreseu si a altor bhrbati conservatori, ct
fosta capitalh Iai i-a trimes ca deputati intre
noi. (Aplauze).

Dar sh admit, cum zic, c atmosfera Iasilor


e bolnavh, cum ziceti. SA admit ch. la Iasi ar fi
prea multi juni, care ar aveh idei prea avansate,

ea cum am avut mai noi toti pe cand eram de


18, 20 de ani si precum nu ne mai e permis sh
avem asthzi.
Ei bine, voiti sh inshntositi, negresit, acea

atmosferh bolnavh a Iasului. Dar care vh este


leacul ce propuneti a se opune rhului, care este
remediul boalei ? Vindecarea acestei boale ar fi,
ziceti Dv., suprimarea stiintei economice politice ?
Dar atunci, v'am obiectat eu deunhzi, vor remneh
gazetele, intrunirile publice, instructiunea privata, I

0 sh le suprimati si pe acestea ? Ash ar trebui


fiindch si prin aceste mijloace s'ar puteh sustine

558

si propaga doctrinele lui BarnuOu. (Aplauze). Apoi,

ganditu-v'ati bine la consecintele teoriei Dv. ? Dar


nu vedeti e acest sistem duce fortamente la suprimarea scoalelor ? Nu vedeti c ati fi siliti sa violati
marile principii inscrise in constitutiunea noastra:
libertatea cugetarei, libertatea invatamantului.
imi raspunde D. Maiorescu ca nu yeti impinge
lucrurile ash departe; ea' nu yeti suprima nici
presa, nici intrunirile publice, nici instructiunea
privata. Cred, i sunt sigur e intentiunile Dv. de
asta,zi sunt bune. Dar odata sistemul adoptat,
odata ce veti primi noua directiune ce va consilieaza"
D. Maiorescu si Carp, fi-vom tot atat de siguri

de succesorii D-lor, de viitorii rninitrii ? Dar eu


nu pot r`aspunde nici chiar de D-lor; caci odata
sistemul admis, vor fi siliti a merge mai departe.
Oare celebrul procuror al tribunalului revolutionar
din Franta, in 1793, credek el, vreodata cu Un
an inainte, ca" o sa ajunga unde a ajuns ? Negresit ca nu. Dar povarnisul era ram.

and dar si D. Maiorescu si D. Carp,


urmasii D-lor se vor pune pe un povarnis rau

si
5i

alunecos, va fi siliti sa alunece i s impinga, siste-

mul Ona, la cel din urma extrem.


S'a lasat a se crede c economia politica,
aceasta stiinta pozitiva, ar fi Oita de idei subversive. Este o eroare, D-lor. Nu stiinta economiei
politice, nu stiinta dreptului in general, baga in

559

cugete idei subversive. Ele se nasc de sine mai


mult In cugetele celor ce nu posedg aceste stiinte.
Luati faptele zilnice, mai ales din orasele cele
marl, ca Parisul, si yeti vedeh c cei mai turbu-

rgtori dintre studenti sunt nu cei dela drept, ci


cei dela medicing! Si eu lucrul mi-I explic foarte
simplu. Studentii dela drept, studiind mai ales
relatiunile dintre oameni, raporturile lor cu Statul,
drepturile i datoriile lor nu sunt lezne primitori
de idei subversive; pe cAnd cei dela medicing,
ocupati mai ales cu studiul materiei i avftnd sealpelul in mAng, sunt mai dispusi a primi cu inlesnine utopiile sociale, si a deveni chiar instrumente
turburgtoare.
Exemple avem si la noi. D. Maiorescu insusi

ne citg unul.
D-lui ne cid o demisiune a unui domn senator,
profesor la Iasi, care-si bazeazg motivele sale necuviincioase pe votarea tractatului nostru de comert
cu Austria.

In privinta tractatului acestuia criticele sau


injuriile acelui domn nu-mi fac absolut nici-o
impresiune. AIii s'au insgreinat a probh exceleua acestui act, si acesti alti sunt chiar jurnalele
austriace, mai ales cele ostile noug Romani for.
Dar este vorba de necuviincioasa demisiune

cgtre Sen9t a acelui D. profesor, a D-lui Cobglcescu, spre a spune lucrul curat. D-lui a fost necu-

560

viincios cltre Senat, nici c6 mai este vorb& Dar


vina catedrei D-lui este ? i de ce este profesor
D. Cob"alcescu ? De mineralogie, pe cat qtiu. Apoi
biata mineralogie este de ving, dacg D-lui comite
necuviinte ? Suprimati dar i cursul de mineralogie! (Aplauze prelungite, rasete).
Tot aqh este i cu economia politic& Ce vino-

vat'a este tiinta, dacl doui, trei profesori nu ar


fi la intatimea misiunei lor; merg i mai departe,
dadi nu ar fi demni ? Ce este vinovata' economia
politicg dacsa' atmosfera in care trh'esc cati-va pro-

fesori dela Ia0, ar fi bolnav&


In acest curs se spune studentilor ce este un
impozit, cum se fac imprumuturile de eatre Stat,
ce este o banc& ce insemneaz6, un capital, etc.
Cum din aceste elemente pot ei miazmele
unei boale.

Apoi dacA, ne punern pe un aa, t6ra,m, intreb eu pe D. Maiorescu, cum D-lui veni, acum
in urm6 i primi a se pune qi la Ia0 ca studiu
obligator dreptul public si administrativ.
Nu qtie D-lui el In acest curs se trateaz6 in
adev6r de politicg i mai ales in dreptul numit
public, adicl dreptul constittitional, in care se trateaz1 de suveranitatea tarei, de capul Statului, de
reprezentatiunea national A, de relatiunile dintre Ca-

i capul Statului, de guvern, de raporturile


intre diferitele puteri ale statului, de dreptul de
rner

561

veto, si de alte asemenea chestiuni, care, fiind din

natura lor po1itic, profesorul le poate da o directiune gresith. Apoi cum admite D. Maiorescu,

pentru licenth, tocmai acest drept public si administrativ, care cuprinde atatea chestiuni arzhtoare,

voeste sh, excludh economia politich, care

tocmai ea nu se ocuph de politica', ? (Aplauze).


Aceasta nu mi se pare nici logic nici drept. Dach
ziceti c atmosfera Iasului este bolnavh, prin ideile
subversive ce se propagh acolo, apoi trebuie sa
stiti c. fiecare otravh i are antidotul ski (Aplauze)

si trebuie s

titi a cauth acest remediu. D. Carp

sustine cit eu as fi zis ca sh remediem rhul prin rhu.

La'shrid la o parte dach eu am zis tocmai


aceste cuvinte, voi sh stiu ce sens le atribuie D-lui.
Dach

i dt sensul c, pentru a remedih o boalh

trebuie ca adesea bolnavul s inghith o doctorie


amarh, aceasta este in adevhr. insh dach i-a dat
sensul ch, existand un rhu trebuie sh-1 lgshin ca
sh creasch panh la exces, spre a se vindech de
sine, sh-mi permith a-i spune ch' eu n'am cugetat
la una ca aceasta. Am cugetat Ins c trebuie sh,
cauthin un adevgrat remediu pentru un rhu real,
iar nu sh imaginhm rele ce nu exist, spre a le
indich apoi remedii ce nu pot fi decht iar5,0 un
rhu ! (Aplauze).

Astfel, D-lor, se pot exercith toate liberthtile


fhrh a neglije, i meziele preventive sau prezerva29096

36

562

tive ori chiar represive ce societatea poate ma

pentru rAul ce fac eel ce abuzeazI de aceste libertAti. Dar este remediu i remediu; i eu y, marturisesc cA nu sunt nici pentru cele violente, nici
pentru cele ineficace.

Asa, eu am fost ti sunt pentru libertatea


presei; adicA' am crezut si crez cA nu are nevole presa de o lege speciall; si cA delictele ce
se comit prin ea trebue %sate la legea cornunA.
Prin urmare aceste delicte nu ramAn nepedepsite;
dar nu au nevoie de o lege care stiu cA este ineficace.

Tot asemenea zic si pentru libertatea in-

vAtAmantului. Aveti mijloace prezervative i chiar


represive contra abuzurilor acestei libertAti; uzati
de dAnsele conform legei si veti impedich cresterea
abuzului; preferati chiar mijloacele preventive, care
adicA previn rgul si nu aveti trebuintA a-1 reprimh.

AO, sunt persoane incapabile pentru a ocuph


aveti si mijloace de
control; priveghiati, controlati, pedepsi0; vedeti
'Malta misiune de 'invAtAtor;

programul, ascultati cursul, nu tolerati abuzul;

loviti in fine persoana; dar lucrati totdeauna conform legei, si nu veniti a prescrie stiinta, cAci
atunci cAlcati legea i mariti rthil. (Aplauze).
VA asigur, D-lor, cA studiul economiei politice, este tocmai un prezervativ, este tocmai un

mijloc de a preveni rAul, de a combate ideile


subversive.

663

in Iasi se propaga opiniuni


absurde; dar aceast propaganda se poate face,
nu numai prin scoale, ci i prin gazete, i prin
cri, i prin adunri private. Cum o sg, remediati
rata acesta? Inchizand cursurile? Incaten/nd presa?
Oprind intrunirile? Dar o s puteti? i cum o sa
staviliti aceastg, propaganda prin scoalele private,
prin cercurile private? Nu yeti izbuti dar la nimie
cu acest sistern. Singurul dar mijloe de a combate
acest rau este toernai libertatea invatamantului,
este tocmai de a da junimei stiinta, singura sorginte de unde naste adevgrul si lumina. (Aplauze).
Presupuneti

cg,

D. Maiorescu zice ca Statul nu trebuie

dea

chiar el mijloace pentru a se propagh raul. Da!


eine zice altfel ? Ins/ Statul e dator totdeodata
sa dea si mijloace pentru a se aflh adevrul, i
adevarul, care este fructul stiintei, nu poate fi
niciodat. sorginte a raului. (Aplauze). Da, D-lor,

numai studiul, numai stiinta poate sa procure


omului lumina si taria judecatei spre a puteh rezisth la opiniunile subversive. (Aplauze).

Prin

ignorant/ nu se va puteh ajunge niciodat g. a


cunoaste veninul ce coprinde o doctrina falsg.
(Aplauze).

Ash dar, D-lor, utilitatea stiintei in sine este


RCM de necontestata, Trick nici ea se poate pune
in discutiune acest adevar qi tiinta economiei politice este recunoscutg, ca at'at de utila societatei,

564

incat ar fi o enormitate ea noi sfi-i punem in


indoialg, meritele si serviciile ce a adus eivilizatiunei moderne.
Snap pgrintii nostri, D-lor, au recunoscut valoarea acestei stiiate i utilitatea ei de a se afia,

intre cursurile obligatorii ale scoalei de drept. Am


aci regulamentul organic, care a infiintat cea d'intai
facultate de drept in Bucuresti; s6, vedeti cum

prinii nostri, acesti oameni simpli si mai putin


invAtati deck noi, au proclamat si au recunoscut
valoarea i utilitatea studiului in facultatea de
drept a economiei politice. (Aplauze frenetice).
IatA ce ziee art. 8 7 din regularnentul organic
al coalelor:

Economia politica va fi fi ea o parte din


cursul special al legilor, aceasta invatatura
oareficum o indeplinire a invaraturei legilor.

este

La invatatura acestei Viinte profesorul se


va rezima pe fapte ce se vor aduce din statistica
deosebitelor cari. Statistica fara a fi un obiect
particular de invafatura, se va intrebuinfa cu toate

acestea aclesea pentru a se da prin faptc prineipiurile generale adeverire netagaduite". (Aplauze).
i apoi mai departe la statul cursurile speciale se prevede, intre putinele cursuri de drept

ce se studiau attinci, economia politiesd ea curs


obligator in anul al treilea.
Apoi, Domnilor, child p6rintilor nostri, nu le

565

era frica de stiinta economiei politice, i o punea

ca curs obligator Inca din anul 1832, sa venim


noi astazi, dupa o jumatate de secol aproape, noi
care ne pretindem a fi mai luminati decat parintii
nostri, si s proscrim aceasta stiinta dela Iasi, sa

ne oprim de a-i da o desvoltare mai mare, ba


Inca sa-i contestam titlul de stiinta, sau cel putin
sh o declaram ca o stiinta inutila!! (Aplauze).
S convenim, Domnilor, c acest fenomen ar
fi straniu, si nu ar proba mult in favoarea generatiunei noastre.
PArintii nostri aveau mare dreptate, spuneau

un mare adevar, cand declarau in regulament eh


studiul economiei politice este o indeplinire, este
adica o complectare a studiului legilor.
Este peste putinta, ca D. Maiorescu, om luminat, lieentiat in drept, pre cat stiu, sa nu cunoasca acest adevar. Raporturile intre drept i
economia politica sunt foarte numeroase, i foarte
importante. Dreptul se ocupa de faptele omului
in raport cu justul si injustul. Economia politica
se ocupa, de aceleasi fapte, in raport cu lucrul,

cii capitalul sau eu productiunea.


Este dar lesne de inteles ea, aceste doua stiinte
se leaga' intre dansele si se complecteaza reciproc.

Dar nu va este destul, ni se obiecteaza, ca


am pus acest studiu pentru doctorat in Bucuresti,
ce o mai cereti si pentru licent? 0 cerern, fiindca

566

nu avem si nu stim And o sh putem da titlu


de doctor; o cerem, fiindch nu vedem pentruee
marele numhr de licentiati din Bucuresti si Iai
ar fi lipsiti de acest studiu important. Apoi, pentru
cursul de doctorat prevedeti studiul finantelor;
inovatiune foarte bunh si nemerith. Dar studiul

finantelor ce este alt decht un studiu aprofundat


al unei *0 din economia politich; este un studiu
mai superior din aceast`a tiinta.
Cum voiti dar ca un june s "inceaph deodath
aprofundarea studiului de finante, sh se deh adich la
un studiu superior din o parte a economiei politice!
Forta logicei dar v ob1ig s puneti elementele de economie politich la licentrt, de vreme
ce ati pus studiul finantelor pentru doctorat.
Ash dar, Domnilor, ea sh mh rezum, trebuie
sg mentineti cursul de economie politica, ea obligator pentru licenth la faculthtile dinIai i Bucuresti, din mai multe puncte de valere: pentruch
acest studiu este o complectare a studiului dreptului elementar; pentruch prin aceasth stiinth spuneti cel mai bun retnediu doctrinelor celor rele si
insnhtositi atmosfera ce ziceti ch. este bolnavh, la
Iasi; pentruch este indispensabill pentru intelegerea

cursului superior de finante; pentruch in fine nu


ne este permis nouh, generatiunea noug, a pune
in indoialh un adevar recunoscut de mult de phrintii nostri. (Aplauze).

567

Mad utilitatea i necesitatea unei stiinte intr'o


facultate sunt atat de serios stabilite, nu poate
D. Maiorescu ca, prin sarcasme i glume contra
avocatilor, sg probeze contrariul. Imi pare foarte
rgu de D-Iui, insusi avocat i profesor, cg se serveste cu asemenea mijloace spre a ne atrage simpatii. D-lui stie bine cg toate stiintele i specialitgtile sunt necesare unei societgti si este ceva
curios de a vedeh c D-lui cautg a luh in rhs pe
oamenii de legi, tocmai inaintea legiuitorilor, adicg

tocmai inaintea celor ce au misiunea de a face


legi. Asemenea mijloace nu probeazg absolut nimic.

Dar, ne mai obiecteazg cl vom ingreunh bu-

getul dacg vom adgogh la Iasi catedra de economie politicg. Am onoare de a-i, rgspunde cg noi

nu adgoggm nimic, ci propunem numai de a nu


se suprimh aceea ce existg.
Cine combate economia? Nu noi o combatem.
D. Maiorescu propune a se adgogh trei ori patru
catedre noui pentru doctorat. Noi zicem cg aceste
catedre sg fie inscrise in lege; insg infiintarea lor
sg se facg cAnd mijloacele noastre financiare ar
permite.

Imi pare cg noi suntem mai economi

decal D. Maiorescu. D-lui propune a se suprimh


o catedra, si a se adgogh trei altele ori patru altele. Noi propunem a se mentine o catedrg dar

a nu se adgogh alto patru noi. Puneti condeiul


0 yeti vedeh cg noi suntem mai economi. (Aplauze).

568

Nu am fost dar in drept a zice c nici economia, nici stiinta a preocupat pe D. Maiorescu,
ci numai argumente ad hominem. Cand prin budgetul rectificativ D-lui a suprimat foarte neregulat
dupa mine, o catedrA de economie po1itic. noi
i-am observat ca s loveascq, individul dar s, nu

atace stiinta; ca'ci nu este de vina stiinta, daca.


acela care o predA, nu stie cum sa-si facq, datoria
ce are de incleplinit. D. Maiorescu ne rAspunde
ca nu are ce face unui asemenea profesor; c6ci
dae II tr6mite in judecat, judec6torii Ii achiM.
Poate sq. fie ash, Domnilor, dar ce voiti s raspund?
Se poate ca ministrul A, nu ailA dreptate asupra

acuzatiunei ce a fAcut, (ilaritate); se poate iari


ca jucleatorii srr fi judecat ru. Dar odata, ce
eineva se supune judeatei, trebue s presupunem
cg sentinta ce se clA, este just6. Dar se poate ca
legea sA fie vitioas'a asupra acestui punct; veniti
atunci la camera si cereti modificarea ei; cereti
mijloace de control .mai eficace, propuneti modificarea legii

in privinta comisiunei care are sa

judece, si vom vedeh; dar nu condarnnati o institutiune, nu condamnati mai ales o stiinta pentru
defectele legei, sau pentru abuzurile ce se pot comite de un profesor! (Aplauze).

D-lor, D. Maiorescu a criticat mult directiunea cea veche a instructiunei publice si propune o alta nou'a. Dar sunt directiuni i directiuni.

569

D. Maiorescu *ii are opiniunile D-sale, qi a desvoltat in destul cum tntelege D-lui directiunea cea

noua, ce propune. Eu, D-lor, sa-mi permiteti a


crede foarte rea aceasta directiune si a nu o primi.

Sa-mi permiteti a nu vedea raul aa, mare cam


11 vede D-lui, si mai ales a nu primi ca salutarii
remediile ce indica D-lui.
Merg mai departe. Cred c aceasta noug di-

rectiune, nu numai ca nuva Intarl partidul conservator, ci ca-I va slab). qi dizolva cu totul, daca

Camera s'ar pronunta pentru aceasta nona directiune.

Toemai cand am primi noi opiniunile D-lui


Maiorescu cred, eu unul, ca am lila, o rea direciune; cad daca ne-am conduce dupa ceeace ne
propuneti, am fi siliti sa ajungem Ia nite extreme,
care ar fi foarte prejudiciabile partidului conservator.

Acest partid, spre a fi tare, guvernul sau,


spre a fi cu prestigiu, trebue sa proteje i sa incurajeze instructiunea. Nu numai nu trebue sa reculeze 'in ale instructiunei; ci, pe fiecare an trebuie sa mearga inainte. Acest partid nu numai
ca nu trebuie a se sfii de oamenii lurninai, ci
trebuie din contra sa mearga alaturi, sa, fie brat
la brat en oamenii de tiinta. (Aplauze).
AO conservator am inteles, eu cel putin, a
fi. Eu am crezut i cred ca numai partidul con-

570

servator este partidul adevaratelor lumini; caci


adevaratele lumini se castigg, numai intr'un partid
care tie a conservh i a progresh totdeodata.
(Aplauze).

Eu am inteles, cg, partidul conservator i gu-

vernul sau sa se afle nu in capul unor cete de


fg,rg, cugetare, ci in capul
oameni far/ tiintg,
.1

unor oameni luminati sub steagul tiintei i moralei ; caci numai astfel raul ar fi radical vindecat,
numai ag, s'ar da spiritelor o directiune bung, i
am evith calea cea rea. Numai in ah, conditiuni
vom uni toate puterile natiunei, i am fi cu adevarat forti; cgci astgzi, D-lor, in Statele libere,
adevgrata forth', nu este numai cea materiala, ci
mai ales forta morala. Tata, D-lor, pentru ce eu
continuiu a sustine amendamentul ce am avut onoare
a vg, propune. (Aplauze prelungite).

V
Monitorul Oficial" No. 62/63 din 18/30 Martin 1876.

Proiectele de legi Strat pentru noui Imprumuturi de lei 3 milioane, pentru acoperirea deficitului bugetar i pentru plata lucrdrilor cailor
ferate Ploe0i-Predeal
Dupg esirea din ministerul Lascar Catargi a d-lui
G. Gr. Cantacuzino ministru de finance, noul ministru
de finance, I. Strat, alarmat de recolta rea din arm!
trecut si de cursul slab al pretului cerealelor, temandu-se cb," deficitul budgetar de 2 milioane s'ar puteh, s5,
fie cu mult mai mare, a prezentat Cainerei Un proiect
de lege pentru un imprumut consolidat de 30 milioane
pentru acoperirea acestui deficit presupus, precum ei
pentru un alt imprumut pentru plata 1uer5,ri1or cgiei
ferate Ploesti-Predeal.
Aceste proiecte menite s echilibreze bugetul printr'un imprumut consolidat care aveh s apese asupra

generatiilor viitoare au aruncat panica in piata roma,neascg qi in cea ruseasa. Aceasea imprejurare precum
ei faptul c5,, in urma schimbArei de directiune politich
prin intrarea in guvern a elementului ash zis junimist
si a retragerei ministrilor conservatori caH in cei din
urnig 5 ani de guvern ai lui Lascar Catargin ii castigaser drepturi la recanostintg trei prin rezolvarea mai

572

tuturor cestiunilor grele ce apgsan asupra tarei, a provocat demisiunea motivatg a lui Dim. Ghika, presedintele Camerei.
Aeeleasi cauze,

tonul voilent pe care ministrii

din junime" ti adoptarg fatg de ministri esiti din guvern, au provocat manifestatiuni ostile contra guvernului

Lasear Catargi si in corpul matur al Senatului, ei-a


adus in fine si desmembrarea partidului conservator.
In sedinta Camerei din 25 Fevruarie &and eredi-

tele in cestiune erau puse la ordinea zilei, s'a ineins o


vie diseutiune la care au luat parte intre altii principele Dim. Ghika, presedintele consiliului, Mavrogheni,
Col. G. Mann si altii. Dupg Cezar Boliae, Boereseu a
luat euvAntul.

B. Boereseu. V

rog, D-Ie Presedinte,

sl

consultati onor. Adunare dac6 este dispussa a prelungi sedinta peste ora 5, fiindea, discursul meu,
cred c va tine Camera peste ora 5.
(Adunarea ineuviinteazg prelungirea sedintei).

B. Boerescu. D-lor deputati, voiu calh a mg.


tine nurnai pe taxamul chestiunei, i o voiu examini, atat sub punctul de vedere stiintific al sistemului teoretic, dup6 cum a dorit D. ministru de
lucrari publice, cat si sub punctul de vedere
practic, care place mai mult D-lui Strat, care a
declarat cd are desgust pentru teorii. Eu desgustul
acesta nu-I impartsesc; cxci practica, mai ales
in finante, nu este decat aplicarea teoriei ; i cnd
teoria va fi rea negresit c i practica va fi rea.
Imi veti permite dar a examinh chestiunea :

573

sunt ambele aceste faze, cautand totdeauna a fi cat


mai pozitiv, cat mai concret.
D-lor, s ne dam seama bine despre ce este
vorba; despre ce se cere in aceasta Adunare. SA,
facem abstractiune de toate frazele frumoase, de

mice sentiment patriotic care nuli are locul in


materie de finante. Cu modul acesta onor. majoritate i toata. Camera va qti ce voteaza, i fiecare deputat va tI ce socoteala s dea alegatorilor sai.

D-lor, ne aflrn mai intaiu inaintea acestui


fapt pozitiv : inaintea unei expuneri financiare facute

de D. ministru Strat. Eu unul, ea 0 mai multi


din aceasta Adunare, va declar ea nu pot aprobh
nici sistemul financiar coprins in aceasta expunere,
nici proiectele prezentate de .D. Strat ea punere in
lucrare a sistemei D-sale.

Sunt dator a va arath cuvintele pe cari imi


bazez eu aceasta opiniune a mea.
Prima mea observare este ca situatiunea prezintata de D. Strat acum de domeniul public, este

im prima* este publicata. Ea coprinde fapte


.concluziuni directe san aluziuni indirecte, daca, nu
si acuzatiuni indrepte in contra predeeesorilor D-lui
Strat. Dar D-lui, in eomitetul delegatilor, a putut

adopth un alt proiect ce se chiama proiectul majoritatei ; insa tineti minte ca aci in Camera a
declarat intr'un mod pozitiv ea mentine tot ceeace

674

a zis in expunerea D-sale. Va s

zica D-sa, primind ca expedient proiectul majoritatei, nu si-a


schimbat opiniunea sa, ci a amanat executarea ei,
a reculat adic acum ca sa poata' sari mai bine
la toamna. Se poate insa ea saritura dela toamna
A, fie ash de rea, Meat sa ne rupern pieioarele;
aceasta va fi o alta, chestiune: destul este ea D-v.
sa tii lucrurile de pe acum, pentruca nu la
toamna sa v mirati i s spuneti c ati fest
surprinsi.

Ash dar, intaird cuvant care ma face sa ma,


ocup de expunerea D-lui Strat, si de proiectele
D-sale, este ca D-lui a deelarat ct Ii mentine ideile
D-sale, sistemul D-sale, din acea expunere. D. Presedinte al eonsiliului a faeut aceiasi deelaratiune;
si ambii au zis ca, primese acurn proiectul majo-

ritatEi numai ca un expedient pang, la toamna.


Mai este Inca i un alt cuvant, mai mult personal
mie, dar pe care nu-1 pot lash la o parte din guvernul acesta in timp de doui ani. i sunt dator

a spune D-lui Strat, ca eu unul, nu gasesc ea


concluziunile sale pentru acel timp sunt exacte;
eu unul nu cred ea predecesorii D-sale din acest
minister au fost gresiti, si ea D-lui este foarte mult

gresit cand credo ca are sa lecuiasca boala cu


remediul ce ne propune.

in

Acum, Domnilor, sa vedem cum pozeaza D. Strat


expunerea sa, ee rol Ii d ie-si i predeceso-

575

rilor shi. Pentru aceasta trebuie sh vh fac ceva citatiuni din expunerea sa chci altfel va fi imposibil.
Ash, D. Ministru incepe expunerea sa astfel:

Prima mea preocupatie dela intrarea mea


la ministerul de finance a Jost sa-mi dau seama
despre aclevarata situaciune ,financiara a exercitiului in care ne afla m fi despre situatiunea probabila a exercitiului viitor 1877" .
Prea bine. Aceeace spune D. Strat este foarte
legitim, foarte natural; un ministru nou de fina*
nu poate intrh la minister, fhrh a-si da mai intAiu
seama de situatiunea financiarh a threi. Irish yeti

vedeh ch din expunerea sa rezulthsi aci eu nu


mai sunt de aceleasi idei cu D-sa ch cu sistemul
ministrului Catargiu in curs de 5 ani nu s'a urmat lucrurile tocmai bine, in ceeace priveste fi Dantele. Si cum probeazh D-lui aceasta ? Constatnd
ch existh un deficit.

Dar sh nu anticiphm. Eu Domnilor, nu am


sh mg ocup ash de mult de tifre; chci s'a vorbit
destul asupra lor; voiu c6uth a implini lacunele
ce cred eu eh au Adams in desbaterea de fath.

Este un deficit din anul 1875, ne spune


D. Strat; si prezumeazh cat are sh fie si deficitul
pe anul 1876. D-lui cornbinh aceste doll/ deficituri ; recunomte insui cl deficitul real pe 1875
nu poate fi decht 5 milioane, plus inch vreo 3 milioane, ash trick vreo 8 milioane nu stint prevl-

576

zute resurse. Dar unind deficitul real cu cel provenit din neincasgri pe ambii ani, D-lui ajunge la
un deficit de peste 28 milioane, si la un imprumut
de 30 milioane.
Prea bine. Repet c asupra tifrelor nu am

nevoie de a persisth. Cu atht mai mult c

a-ti
i
asupra
tifrelor
pot
existh
controverse.
vhzut c
D. Strat calculeazg deficitul la 28 milioane ; alti

Domni Deputati au fkut alte calcule; D-lor au


sustinut
au drept cu \rant dupg, mine e trebuie sg se distingg deficitul permanent, real, acela

care provine din prevederi de cheltuieli farg re-

surse, si care la noi se urcg, pentru anul 1875,


numai Ia suma de peste 5 milioane plus plata
pentru Lemaitre si altele ca la 3 milioane, si deficitul accidental, adieg, acela care provine numai
din golurile cauzate prin nefacerea incasgrilor. Dupg

aceste calcule deficitul real, este numai de 8 milioane.

Ati vgzut apoi ea' D. Mavrogheni, care este


un om foarte competinte, fgcnd calculele, chiar
in sensul D-lui Strat, ajunge a declarh, cg, deficitul
pentru ambii ani nu poate fi deck de 19, eel mult
20 de milioane. Ash dar, vedeti D-lor, c elocuenta
tifrelor lash' si ea adese multe de dorit; i ca, tifrele pot sa' fie 0 ele discutabile, ca toate lucrurile omenesti.

Prin urruare las tifrele de o parte si zie:

577

Da exista un deficit" i adaog: acest deficit"


nu l'a descoperit D. Strat; el existl, qi D-lui nu
face deck a-1 arAth ca i predecesorii D-lui. Ins
D-lui face ceva mai mult, dup6, ce arat6 c exist6
un deficit, adaog6:

Situaciunea astfel precum am onoare a va


o arata prezinta negrefit inconveniente simtitoare,

pe care nu este nici in interesul guvernului, nici


in interesul tarei a le disimula; nu este mai putin
adevarat insa ca situcqiunea noastra, financiara
va inceta, de a inspira cea mai mica, ingrijire
indata ce criza actuala va incepe a scadeet, indata ce vom pune serioase staruinfe n desvoltarea
unor venituri bugetare, precum vamile, sarea,
contriburiunile directe, care afezate i percepute
clupa un sistem mai practic, pot da n viitor mai
mult dee& aceea ce ne dau astazi".
Iat o consolare incurajatoare pentru viitor!
Dar se mai adaog6 in expunere :

i, in fine, indata ce guvernul qi, Camera


vor lua ferma deciziune de a nu echilibra bugetul cheltuelilor decdt cu resurse certe, bazate
pe experienra trecutului i nesupuse nici unei

fiuctuatiuni".

Va s zic6 pAna acum bugetele nu erau


bazate pe resurse certe; va s zic6 ele erau expuse
la fluctuafiune.
Apoi la vale se adaugA in expunere :
2901)6

37

578

,Illipinclu-ma In acest orclin de iclei qi ins-

pirat de dorinta de a pune in practicd, pe eat


depinde de mine, sistemul de care am vorbit mai

sus fi pe eare-1 cred singurul eficace pentru a


ridica creditul Statul nostru, am crezut ca buyetul pentru anul viitor 1877, sd fie conceput
astfel India O. nu mai clea loc la experience triste
ca acele ce facem cu bugetul anului curent".
Va sg, zicg D. Strat declara ct are un sistern
al sgu, si cg, D-lui crefle c acel sistem este singuru] eficace pentru a ridich creditul Statului.
Insg, eu, Domnilor, sunt dator a declarh, nu

ca arnic al guvernului, ci ca un amic din aceea


care spun adevgrul i child nu place eg am srt
combat acest sistem al D-lui Strat. Am sh probez
al neexact spune D-lui cnd zice eh' ereditul Statului erh Ong,' acum nearidicat; i eh' tocmai sistemul D-lui are sg,-1 loveasca, in loc de a-1 ridich.
D-lui ne spune cg, s'au fgcut experience triste cu
bugetul anului curent.- Insg aceste experiente dacg,
au fost triste, trebuie sg, -priveasc i pe anii anteriori celai curent sau acelni din 1875. CA,ci toate
bugetele se leagrt intre dnsele. Daeg bugetul

anului curent san mai exact al anului trecut, a


rasat un deficit, este cg, aceasta erh o consecintg
a anilor trecuti, este eg, deficitul anului trecut
proveneh mai ales din cauza rgru6sitelor din anii
precedenti, cauza diferentei ce a plat existh intre

579

constataxi i evalugri, i in anii trecuti. De aceea,


fiti buni i nu aveti aerul a rngrgini responsabi-

litatea numai la D. Cantacuzino, mergeti

la

predecesorul D-lui, qi la D. Mavrogheni qi la altii.


Aceasta o i facet.' in realitate, mg,car cA nu o
spun eti.

A dar, dupg ce D. Strat ne spune prin


expunerea sa c exista, un deficit, i ca, D-lui are
un sistem al sg,u, spre a ridich creditul Statului,
pe care tot D-lui 11 gg,sete cgzut, adaogg, in acea
expunere:
Pentru acoperirea acestui deficit avem onoare

a va, propune alaturatele cloud proiecte de lege,


aclica un proiect de imprumut consolidat pentru
suma de 30 milioane efectiv, i un al doilea proiect care sa fie clestinat a intr in lucrare numai
atunci ccind nu s'ar pukes, realiza in conditiuni
acceptabile, iar imprumutul in chestiune, adica
un proiect de lege prin care sti fie autorizat guvernul a emite bonuri de tezaur pentru a-fi, procuret fondurile necesarii pentru a face fate", in
cursul anului la diferite datorii enumerate in
prezenta situcqiune, i pentru care nu s'au prevazut nici-o resursa in budgetul astazi in lucrare".
Va sg, zicg, dar pentru 30 milioane D. Strat
prezintg, o cerere de imprumut sub doug. fete, i,
ce e mai curios, adaogg, ca. pentru acel deficit de

peste 28 inilioane, nu s'ar fi prevkut nici o re-

5 80

surs in budget, pe cand tot D-hii mai sus, precum i D. raportor al delegatilor, ne spune ea
deficitul real, adica cel pentru care nu s'au prevq,zut resurse in buget, este numai de 5.200.000
pentru anul 1875! Apoi cum in acest paragraf
tot D. Strat, ne spune eg, deficitul fr resurse, ar
fi de 28 milioane ? (Aplauze).

Dar s'a' mergem mai departe cu citatiunea.


Iac6 cum sfArqete D. Strat expunerea sa:
Proiectul de imprumut este pentru suma de
30 milioane efectiv, in care infra deficitul de
27.675.426 lei, iar restul de 1.324.574 va servi
pentru plata aproximativa a intdiului cupon al
acestui imprumut a cdrui scadenta va fi in anul
acesta".
A stfel, Domnilor, cu mijloacele ce vg. cerem,

vom puteh soldh trecutul i acoperi golul exercitiului curent: Pentru a pune inset odatei ordine
in finantele noastre se cere mai mult decdt atdt:
se cere, precum v'am spus mai sus, ca budgetele viitoare sa fie echilibrate prin reducerea cheltuelilor la strictul necesar. A gunge la acest rezultat va fi, cred, tinta constantet qi a guvernului
gi a Camerei in privinta bugetului pe 1877, pe
care il vom prezentet in toamna viitoare" .
Comparati, Domnilor, totalul acestor citatiuni
esentiale din expunerea D-lui Strat, i vedeti ce rol

ia D-lui, i mai ales, ce pozitiune face D-lui qi

581

fostilor si predecesori,

si

aetuali colegi ai shi

mai vechi.

D. Strat dupg, ce ne arath un deficit duph


calculele D-sale, declarg inaintea tarei si a acestei

onorabile Adunri, printr'un act public, el acest


deficit provine pentruch bugetele noastre pang,
acum, erau bazate pe resurse incerte", c erau
fluctuatiuni" ; c creditul nostru era, schzut si
; cg, sg flu
D-lui a aflat sistemul spre a-1
mai facem tristele experience" din trecut; si el,

in fine, ea sa punem odata ordine n finantele


noastre" , sh se aplice sistemul D-lui, adica sg, ne

imprumutgm mereu! (Aplauze). Ba ne mai promite cg, la toamnti" va veni i cu bugetul pe


anul 1877, adich, pe vorbg, simplg, ea sh lhsam
si acest bun si constitutional obiceiu de a se prezenth bugetul cu un an inainte, si a D-lui o
sh' ni-1 deh tocmai in finantele noastre! (A plauze).
lath' toate faimoasele Imbungthtiri ce ne pro-

mite D. Strat, D-lui care face o parte atht de


ingratg, predecesorilor D-sale, D-lor Cantacuzino si
Ma v rogheni .

Dar acum luam noi pe D. Strat,

8i-i facem

aeeste observatiuni:
Oare numai D-voastrg ati descoperit deficitul?
Numai D-voastrg, vg, atribuiti marele merit de a

spune Wei c avem un deficit! Negresit ca, nu.


i insusi D. Strat a fost silit sh recunoasch ca, si

582

predecesorii D-lui, au argtat deficitele si toate nevoile bugetului. Dar odata ce recunoasteti aceasta,
ce rezultg, oare de aci? Rezultg, ca D-ta, D-le Ministru actual la finante, nu esti deloc nici descoperitor nici inventator de deficite. Nu ati descoperit absolut nimica nou, boala de care vg, ocupati,
au cunoseut-o inainte de D-voastra predecesorii
D-voastra. Atka numai ca nu vh,' potriviti cu ei
nici la calcule, nici la aprecieri, nici mai ales la
remediile ce propuneti spre a vindech boala.
Aceasta va probeaza faptele si actele existente, dela 1871 si pang, deunki. Daca D. Lascar
Catargi renunta la acest trecut,11 priveste pe D-lui;
eu unul care doui ani am facut parte din 6st minister, nu renunt la trecutul sgu; ba il ggsesc

mult mai bun deck viitorul ce vrea sa ni-1 prepare D-nii Strat si Carp. (Aplauze).
Inca dela 1871, Inca dela sosirea sa la minister, guvernul actual s'a silit necontenit sa pue
ordine in finante; si sa arate Camerei adevrul si
toate nevoile bugetare. Aceasta a si facut ca in
acesti cinci ani, cand D. Strat ne spune ca creditul nostru a fost ckut, el s'a ridicat ash de sus,
cum niciodatg, inainte nu mai fusese. Acesta este
un fapt pozitiv. Acesta este un merit real pe care
I). Strat, nu-1 are pang, acum! (Aplauze).

Arata dar si D. Strat,

ca si predecesorii

D-sale, ca se ail/ un deficit. Dar ce consecinte

5.8a

trage D-lui din acest fapt, ce remediu propune


la boala ce altii au cunoscut-o? Iii ce mod D. Strat
sfatueste pe guvern i pe Ca.merg ea sa," ridice creditul Statului? Aci este enorma diferentg, ce se 4116,
intre D-lui si predecesorii D-lui!

Este dejh un ce prea gray, D-le Strat, ca


D-voast5, and arMati c avem un deficit s6 aveti
aerul, win sonic si prin cuvinte, de a face pe lume
sg, creazl c`A,' D-voastrl ati fAcut ast6, descoperire,

si c ceilalti predecesori sau ministrii am ascuns


6.st adev6r. Intelegeti p-voastrl cam ce rol faceti
D-voastrg fostilor ministri, i Camerilor i Deputatilor, care au sprijinit acest guvern si 1-au ajutat
In facerea bugetelor ! Intelegeti dar de ce eu unul
nu voiu primi niciodata acest rol, si de ce prin
fapte ti-am probat c D-ta nu ai descoperit absolut nimic non.
Ceeace trig este foarte gray,. D-le Strat, este
remediul ce propuneti D-voastrg spre a vindech
r'aul ce cu totii am cunoscut inaintea D-tale.
Aci e chestiunea.

Eu crez c v. voiu puteh probh, c prin


aceea ce propuneti D-voastr, nu numai a nu
vom ridich creditul Statului, dar ch. vom sfArArnh
creditul ce avem i c ne vom ruinh! (Aplauze).

Daa D. Lascar Catargi, o repet, voeste sn-gi


renege trecutul sAu; faa-o, liber este! Eu mentin

584

si nu reneg nici trecutul meu, nici al Camerilor


trecute! (Aplauze).

Sa-mi permiteti dar, domnilor, sa Ira citez


cateva pasage esentiale din situatiunile financiare

i yeti vedea, In fapt, c, toate ate am


zis eu sunt fondate.
anterioare,

In situatiunea financiara a D-lui Mavrogheni


din 1873, iata cum D-lui a aratat deficitul anilor
1872 si 1873 :
Astfel Domnilor Deputati, golul acestor doua
nexercitiuri (1872 fi 1873) este tot acel cle peste

27.500.000 lei ce v'am denuntat catre finitul


sesiunei trecute, qi pentru care retincine

sc`i

bine-

yogi a aviza n sesiunea actuala.


i ministrul care denunta Camerei acest adevar pozitiv adaoga :

Regret ca n'am fost in stare a va supune


o situatiune mai favorabila".
Ash dar vedeti, Domnilor Deputati, ca nu
este D. Strat primul ministru care a aratat Camerei deficitul. Mai vedeti Inca ca minitrii dinaintea

D-lui au expus acest adevar chiar cand nu placeh


Camerei.

D. Mavrogheni mai zicea, in expunerea sa


din 1873 :

Bugetul votat de Dv., pe anul 1874 este


primul budget pe ale carui evaluatiuni puton
compta".

585

Insg D. Strat ne spune astki prin expunerea


sa cg evalugrile din trecut au fost greqite, nefondate, fgr baze sigure.
Pe eine sg credem ? Faptele au probat eg
miniqtrii predecesori ai D-lui au ridicat creditul
nostru, iar nu D-lui.
Sh venim acum la expunerea financiarg din

1874, tot a D-lui Mavrogheni, prin care D-lui


arat c bugetul acerui an se prezintg cu. un
deficit san excedent de cheltueli de peste eapte
milioane lei.
D. Mavrogheni adaogg indatg:

Am fi dorit, D-lor Deputati, a vi-1 prezentet


eu un rezultat mai satisfacator, neputand insa nici
lath neprevazute la cheltueli toate obligafiunile ce
iw impune stricta executare a legilor n vigoare,
n,ici evaluet, resursele la sume mai mari deceit suntan

incredintati ca ele ne pot produce, am elaborat


bugetele astfel precum ne obliga spiritul legei
corn ptabilitatei" .

lug D. Strat ne spune c evalugrile din trecut au fost fgcute pe baze incerte, i expuse la
fluctuatiune i la triste experiente.

Insg este cunoscut cg D. Mavrogheni a fost


primul ministru care a dgramat evalugrile exagerate. D-lui pe langg proiecte de resurse certe, ce

a prezentat in anul 1874, precum a fost taxa


asupra bguturilor spirtoase, ne spune In acea situa-

586

tiune din 1874 cgi D-lui a clutat tii bugetul ce


a lucrat a nu prevedeet surne fictive bazate pe
sperante in care experienfa ne-a dovedit indestul
ca am fost necontenit tinfelafi".
Astfel la finele expunerei sale a putut de-

clarh c/:
Deficitul de peste feapte milioane provine
nu din marimea cheltuelilor ci din deducerea
resurselor cari au fost bazate pe valori exagerate"

SA' ne mai spue dar, D. Strat, e D-lui cornbate cel intaiu evalu/rile exagerate; c/ci aceasta
s'a f/cut de predecesorii D-lui (Aplauze).
Yin acurn la situatiunea financial./ a D-lui
G. Cantacuzino pe anul 1875.
D-lui ne declar/ Mai intaiu, la 30 Septembrie
1875, cA, veniturile implinite in realitate In cursul
intregului exercitiu au fost in sum/ de peste
85 rnilioane.

Va s zic/ aceast/ sum/ de venituri de 85


rnilioane, nu este descoperit/ de D. Strat; c/ci
altii o g/siser/ inaintea D-lui.
Dar ce este mai remarcabil este in remediu,
in diferenta de sistem ce exist/ intre D. Strat si
predecesorii D-sale.

acesti predecesori, ca si D. Strat, au constatat deficituri; ins/ ei nu au admis ca sistern normal, ca un remediu permanent de a umpleh deficiturile bugetare prin imprumuturi (A plauze repetate).

587

D. Mavrogheni 'Inca prin expunerea sa din

1874 preocupandu se de bugetul din anul 1875,


ziceh aceste cuvinte:
La cheltuelile anului 1875 avenz de adaogat
anuitatea caei ferate Pitefti-Vcirciorova, n suma
de lei 5.487.750, care ne impune inzperioasa datorie de a avizet, de acum caile qi mtjloacele cu

care sa se acopere, pentru a nu mai fi exptqi


i atunci la un nou deficit care sa se acopere prin
imprumuturi".
A dar, *Inca dela 1874 se declara ca, nu
trebuie s luam ca norma, de a acoperi deficiturile
prin imprumuturi.
D. ministru G. Cantacuzino, este
categoric.

i mai

In expunerea din 1875, vorbind de deficitul


acelui an zicek :

86 speram a raw), sa-1 acoperim parte prin


anulari de credite ce vor rameinea neintrebuinfate
in urnza dispozitiunilor ce am luat la timp a face
fi in acest an toate economiile posibile, fi parte
prin sumele ce vom incasa inca pcina la finele
acestui an din ramaqitele anilor trecuti".
mai la vale, dupa ce D. Cantacuzino
expune toata, veritatea, i c budgetul pe 1876
este votat cu un deficit de aproape qapte milioane,
adaoga, :

Cand cunoaqtem exact situatiunea

'in

care

588

ne gdsim, ccincl ordinea fi lumina domnefte in

eomptabilitatea publica, ccind prin economii iar


nu prin imprumuturi ne echilibram buclgetul...
(Aplauze), cdnd clatoriile le pla'tim la cerere, putem

fi pe cleplini siguri c
prospera".

finantele Romniei vor

A dar nimic mai clar qi mai precis decal


Nu prin Imprumuturi, declarau
predecesorii D-lui Strat, vom echilibrh bugetele,
ci prin economii, prin resurse noi qi certe.
In expunerea bugetului rectificativ pentru
anul 1876, D. Cantacuzino repeth acum chteva
aceste cuvinte.

luni numai i alturi de D. Lascar Catargiu, ace1ea0


principii.

In acea expunere, duph ce D-lui constath


iar4si ch budgetul pe 1876, s'a votat cu un deficit aproape de apte milioane, adaogh:
Guvernul, animat ca i D-v., de aceiaqi dorinta , de a nu creet mari impozite sau a le mari

pe cele in vigoare, fi mai putin inca noui imprumuturi, n'a putut recurge decdt tot la reducerea cheltuelilor, cel mai salutar mtjloc ce prudenta impune pentru a trece prin criza economica

de care sufera tara de mai multi ani".


aveh dreptate D. ministru Cantacuzino sh
deh mai multa importanth econorniilor intr'un
buget; chci to0 financiarii, chci Casimir Perier
a zis : c baza creditului unui Stat este economia.

589

i din aceasta guvernul dinaintea D-lui Strat


nu Idceh numai o expresiune de dorintd platonicd,
ci o realitate foarte important, cazi iatd cum
sfaqi D. Cantacuzino expunerea sa asupra budgetului rectificator pe 1876 :

Astfel, D-lor deputaci, prin proiectul de


lege ce vi se prezintei, vi se cere a reduce cheltuelile Statului cu suma de lei 6.019.000" .
0 reducere, o economie de cinci milioane
propusd de insui guvernul a se face asupra unui
buget votat, ni se pare cd este o probd, foarte
elocuentd de modul cum se intelegeh a se micora,
dacd nu a se acoperi deficitul. (A plauze).
Am terminat astfel, D-lor, cu toat'd expunerea faptelor din care se probeazd cd D. Strat

nu a descoperit nimie nou, si care erh sistemul


predecesorilor sdi.

Din actele ce s'au citit, din faptele expuse


in toatd brutalitatea lor, se probeaz c predecesorii D-lui Strat nu urnflau veniturile, nu exagerau evaludrile, nu inscriau venituri fictive, nu
ascundeau de loc deficiturile, i cd au fost cei d'Antdi

care le-au denuntat. Ins predecesorii D-lui Strat,


aldturi cu D. L. Catargiu, nu erau de loc de opiniune a se alege imprumuturile ca un ce normal
pentru a acoperi deficitele! Ei preferau econorniile
Aceste sunt fapte pozitive, aceasta este un
sistem constant, pe care 1-a urmat guvernul D-lui

590

Lascar Catargiu de egnd este D-lui la putere,


adieg si in timp de doi ani egt am avut i eu
onoare a face parte din acest guvern, preeum qi
in timp de doi ani mai inainte, pe dad eu Ii
sustineam fgr a. a fi ministru,

si-1

sustinearn cu

toatg convinetiunea si lealitatea.


Acuin acest sistem urmat de ministerul Ca-

targi Ong la venirea D-lui Strat, fost-a

el eel

mai bun, eel mai perfect?


Aceasta nu o puteam pretinde; dar, negresit
eg este mai bun decgt al D-lui Strat, judeand
dupg fapte.
Tot deficitul nu am putut a-I acoperl; dar
I-am putut imputing si am anis principul economiei ca baza creditului Statului nostru.
Prin aceasta am i ridicat ereditul nostru la
o ingltime cum nu mai fusese alta data. Pe sirnpla
noastrg subscriere, fArg, amanet, fgrg ipoteck am

putut gsi un imprumut de 29 milioane ki, cu o


dobaudg de 5 la sutg si emisiunea de 65. Ne-am
pus adick ca credit, in randul mai multor Staturi
al cgror credit este bine stabilit.
Ce faeeti D-v.? Ce face D. Strat ?
Sg examingm.

D. Strat a prezentat tgrei o situatiune. prin


care declarg eg D-lui a descoperit uu deficit peste
28 milioane.
Prea bine. Sg, 'Agin tifrele deoparte. Deficitul

591

existg,. Ce remediu propune D-lui ca sg, scApain


de inconvenientele bugetare din trecut ? Remediul
D-sale este coprins tn cele doug, sau trei proiecte
de legi ce ne-a propus un imprumut consolidat de
30 milioane, cu o yenta, de 5 la sua, si cu un
curs dupg, voiutg, spre a acoperi deficitul din 1875
qi 1876.
Prin urmare, imprumutul cu rentg, este unicul
mijloc ce ne propune spre a echilibr bugetele.
Este adevrat, cg, drept consolare, D-lui ne
mai propune ca, dacg, nu va izbuti acel i'mprumut
cu rentg, sg.-1 autorizAm a emite bonuri de tezaur,
fara. limita de doband.
Tata toata sistema inteligenta qi savanta a
D-lui Strat: a se imprumuth ventru a cheltul; si
dacg,' imprumutul nu se va puteh face acmn cu
rentg, se rnultumeste i cu bonuri de tezaur, qi cu
o datorie flotanta de 30 milioane. Jug pentruce
se mu4umeste cu atat pentru moment ? Pentrucg,
_la toamng are isg,' vie sg, ne cearg, datorie cu renta.

Aceasta o spune curat art. 3 din proiectul


D-lui Strat:
Art. 3. Ministrul de finance va supune Corpurilor Legiuitoare indatti dupti deschiderea sesiunei Mitoare (la toantn4), ciIe qi mijloacele
pentru regularea acestui imprumut provizoriu.
Care sunt aceste cal i mijloace ? Imprumutul

cu renta; adic6, deocatudatal D. Strat ar primi a

592

aveh 30 milioane chiar sub formh de datorie flotanth; chci la toatnnh va veni s propung Adanhrilor a consolidh aceasth datorie.
Iath pentruce am zis, cu drept cuvnt, c.
acesta este un imprumut cu douh, fete: dach nu
se poate efectuh sub o fath, se va efectuh sub
cealalth fath.

Dar chiar acest imprumut sub douh fete,


D. Strat il face oarecum imposibil sub o fath;
chci propune ch, dach se va emite renth pentru
30 milioane, aceste titluri de renth s aibh ca garanfie speciala' proclusul monopolului tutunuiwi.

A dar in ce consth remediul propus de


D. Strat a se acoperi deficitul printr'un imprumut
cu renth. sau cu bonuri de tezaur; i dach va fi
imprumutul cu renth, titlurile sale sh fie garantate
prin venitul monopolului tutunului.
Ia s examinhm mai de aproape aceste remedii, aqh cum le-a propus D. Strat, care a acuzat
pe predecesorii sal, care a declarat ca, D-lui are
un sistem, singurul in stare a aridich creditul
Statului.
Ce se poate observh asupra remediilor sale ?
Mai inthiu D. Strat propune, prin cuvinte

putin mgulitoare pentru noi toti, eh trebuie ca


prin imprumuturi sh acoperim deficitul, adich D-lui
face din imprumut o resursh nouh, un mijloc nor-

mal pentru a se acoperi deficitele.

593

Prea bine. Dar A nu uithm

aci avem

douh feluri de Imprumuturi a emite: unul pentru deficitul bugetar, care duph D. Strat este de
peste 28 milioane si care duph altii, este numai
de opt milioane, de vreme ce restul este numai un
gol din rhmasite; i altul este imprumutul de 42 i/2
milioane pentru drumul de fer Ploesti-Predeal. Va

se zich ar fi in totul a se emite acum un imprumut, impArtit In douh naturi diverse, de peste 70

milioane efectiv. Dar un imprumut de peste 70


milioane efectiv, este un imprumut de peste 120
de milioane nominal. Apoi stiti Dv. ce va s zich
a se emite de Statul nostru deodath ash imprumut, care este mai cht venitul nostru pe un an ?
Ar fi tocmai cum Franta, in timp de pace si in
stare foarte normalh, ar emite un imprumut mai
cht venitul Au, adich de trei miliarde!
Intreb acum pe cei mai simpli sh'mi spunh

dach D. Strat face un act de bun financiar de


a ne indemnh
colosal pentru

s emitem deodath un asemenea


noi imprumut ? Si And voieste

D-lui s facem aceasta? Intr'un timp cand creditul

nostru este slab, este sdruncinat. Nu vede D-lui


ch cu aceasta ar dh cea mai crudh lovire creditului ce mai avem? Mh mir cum prevederile D-lui

Strat au putut sh-i permith ca sh vie a propune


deodath ash mare imprumut! Numai sgomotul unei

ash cereri a avut un rgu edsunet pe pietele Eu29008

38

594

ropei; i la Paris qi la Berlin titlurile noastre an


sehzut indath. Ce va fi ehnd se va i efectuh emiterea acestui imprumut?

Dar oricum ar fi, cum propuneh D. Strat


acest imprumut de 70 milioane? Ii propuneh cu
douh feluri de titluri; titluri de imprumut cu renta,

i titluri de un imprumut cu obligatiuni amortizabile de drum de fer, i ambele aceste titluri diverse se emiteau deodath! Sh-rni permith D. Strat
a-i spune c aceasta este cea mai complecth erezie
financiarg. Nu se pot emite doug, titluri diverse
deodath; chei un fel de titluri trebuie s fach loc
celuilalt; qi s'ar pune astfel o concurenth intre

ambele titluri: ceeace ar face ea un fel de titluri


ar cauzh sehderea celuilait.

Mai inthiu D. Strat a propus c, dach nu va


isbuti imprumutul en renth de 30 milioane s ving

a emite bonuri de tezaur. Apoi s'a gAndit D-lui


ee insemneazh aceasta? Chnd imprumutul D-lui cu
renth ar chdeh in strhingtate, bonurile D-lui de tezaur s'ar discredith in tara, foarte mult, i va fi
silit a OW dobanzile cele mai marl pentru a puteh
plash aceste bonuri de tezaur.

Apoi, vine 0 mai propune ea sh se emith


deodath i titluri de renth pentru 30 milioane i
obligatiuni de drumuri de fier pentru 42 milioane?
Adich propune ea aeeste douh soiuri de titluri diverse sh-i cauzeze reciproc schdere!

595

Aceasta nu s'a mai auzit!


Numai daea ati face piste asemenea imprumuturi, unul duph altul, la epoce diverse, poate
cii ati puteh rausi intru catvh; dar nu veti rausi
niciodata cand yeti emite in acelas timp dou imprurnuturi diverse!
Atka aveam sa, vl spun in privinta aceasta.
Mai am acum sh' va, spun alteeva foarte important.
D. Strat, in proiectul sari de renta perpetua

pentru 30 milioane, propune, cum am mai spus


dejh, ea titlurile acestei rente sa fie garantate prin
monopolul tutunului.

Aceasta inovatiune a D-lui Strat m'a minunat foarte mult!


D-lui irni face semn ca, nu este o inovatiune.
Da, li raspund, nu este o inovatiune in sensul aeesta

eh' mai inainte, pe timpii cand creditul Staturilor


nu erh bine stabilit, se obicinuih a se da garantii
i pentru imprumuturi perpetue (si aceste imprurnuturi se numeau in frantuzeste emprunt a fonds
O perpgtuitg). Dar in timpii moderni aetuali, de
eand creditul s'a desvoltat, asemenea imprumuturi
nu se mai obicinuesc; i vedem ca, numai D. Strat
a voit sa% le reinoiasca pentru noi, al earor credit
este dejh stabilit.
Ash dar, faptul este ea D. Strat prin proiectul

salt propuneh a asigurh prin

0 garant're

596

special noua rent5, a sa. Las And ins6 ca aceasta


ar fi o nouh' erezie financiar5, modern6, 11 intreb

pe D-lui, bare uitat-a ch' noi mai avem dejh o


renth' de 29 milioane, care nu are nici o garantie
specialh? (Sgomot, senzatiune). Ce pozitiune ar face
D-lui valorei rentei celei vechi ?
Acea rent6 este dejh sckuta,, i se negociaz6

cu 58 ori 59. Care ins6 va ft cursul ei cAnd ati


veil Dv. qi ati arunch pe pietele stfaine o alth'
renth cu o garantie specialh ?
Nu vedeti ce s'ar intAtnplh ?
Renta vechie, fa'rA, garantie, ar fi ckut Indata jos. Renta nouh nu s'ar ft putut plash decAt
tot sckuth, i aceasta din cauza scklerii cursului,
adich din cauza scklerii creditului nostru. Fiind
ins6 c6, renta cea noug ar aveh acea garantie ea

nu ar fi intArziat a se urch, i a se urch foa,rte


mult; ah 'Meat, child Statul nostru trebuia sh' in-

ceapa a o arnortiz, ar fi cumOrat-o dupl piete,


nu cu 56 ori 57 precum a vAndut-o, ci poate cu
70 ori 75. Dar eine erh s profite de aceast aridicare de 20 ori 25 la sut0 Negreit cA, nu Statul nostru, ci bancherii cari ar fi fcut emisiunea.
(Aplauze frenetice).

In alte cuvinte, D-lor deputati, D. Strat ne


propune o msurh de natur6, nu a ridich creditul nostru, cum zicea, ci a-1 lovi crud.
Mai este si altcevh.

597

D. Strat vg, mai propuneh ca sa modifica0


un articol din legea construirei liniei ferate Ploeti-Kronstadt din 22 Julie 1875 in sensul acesta
ca emisiunea de 42 milioane s o faca' D-lui fr
ca s i se indice de Camera' nici un minimum de
curs. Legea din 1875 cerea ca cursul acestor tit-

luri sa fie de 91 cu dobanda de 7 la arta;

eaci

ma. era eursul rentei noastre Ia acea epoca. .D. Strat

voiete ca nici-un fel de curs sa nu i se mai in-

i ca D-lui

emita acest imprumut cu mice curs va binevol, fgra a mai trece


prin Adunari.
Apoi, D-lor, i pentru renta trecutg, care s'a
votat in Martie 1875 s'a fixat un minimum de 60.
dice de Camera',

Cum D. Strat pretinde acum s autorizam


noi un imprumut de 42 milioane, care trebuie neaparat sa-1 facem, farg, nici-un curs indicat. Nici

noi nu putem face aceasta; nici D-lui nu poate


lua o asemenea rgspundere.

Cad ce s'ar intampla daca emisiunea consimOta de guvern ar fi prea mica? D. Strat a
prejudecat pana la un grad emisiunea titlurilor
D-lui de renta perpetua pentru 30 milioane. D-lui,
in adevar zice in expunerea sa, c lntiu1 eupon

al acestui imprumut va fi de 1.324.574 lei.


M'am adresat catre un calculator sigur i am
cerut sa-mi arate care ar fi cursul emisiunei, daca
cuponul pe 'ease luni pentru Un imprumut de 30

598

milioane 5 la sutg, este de 1.324.574 lei? Mi s'a

calculat indat6 a acea emisiune ar fi de 56 fr.


60 centime.

Ash am emite acum o rentg, garantatg, cu


56 fr. 60 centime, pe and prima renta, negarantatg, s'a emis cu 65. Ar fi un trist progres.
Apoi un asemenea curs sazut al rentei ar
influenth si asupra valoarei titlurilor de imprumut
pentru drumul de fier. Si aceste titluri nu se pot
emite cleat cu un curs echivalent cu renta!
Ganditu-v'ati ing D-voastrg, ce pagubg, ati
aduce Statului emitAnd astg,zi cu curs sazut at'atea
titluri?
Ash dar iatg pus in aplicare tot sistemul pro-

pus de D. Strat: a se acoperi deficitul cu imprumuturi; a se autorizh, a se emite, in timpii


actuali, defavorabili creditului nostra, un imprumut de 72 si jumg,tate milioane; a se negoti acest
imprumut mai de preferintg, prin contractare directa, fg,rg coneurentg, si f-arl a se indich macar
un minimum al cursului emisiunei; a se pro pune
deodatg pe piete doug imprumuturi diferite, cu
doul feluri de titluri rivale, a se garanth in fine
renta cea noug si a se isbi astfel renta cea veche

pentru a se adgogh numai agiotagiul and va fi


a se rscumpgrh titlurile rentei non.. Aceasta numiti D-voastrg, sistema unicil spre a ridia creditul nostru! Nu vg felicit. Aceasta este din contra

singurul mijloc spre a dhramh creditul nostru.


(Aplauze prelungite).
Vorbeste D. Strat de tristele experiente ale
trecutului. Trecutul lush ne probeaz c creditul

nostru a fost sus, si-mi pare rhu de a vedeh

ett

D. ministru Catargiu mi.-1 mai aphrh. Tocmai dach


s'ar fi adoptat sistemul i ideile D--lui Strat ne-am

fi expus pentru viitor la niste experiente, cari in


adevr ar fi foarte triste. (Aplauze).
Cum vedeti, D-lor, eu am pus chestiunea mai

ales pe thramul practic, si am vhzut toate graVele inconveniente ce prezinth sistemul D-lui Strat.

Sh examinhin acum putin aceeasi chestiune


si sub punctul de vedere stiintific.
Bunul simt al fiechrui, al omului celui mai
simplu, ne spune c imprumutul nu este un lucru
bun; si eine se imprumuth neproductiv se shrhceste.

Stiinta financiarl ne spune aceleasi lucruri.


Ca s v probez aceasta, voiu fi silit s invoc
cevh autorithtii. Nu iubese citatiunile, nici le fac
des. Dar ele sunt necesarii in aceasth chestiune;
chci altfel vh pot expune, nu opiniunea mea persona* care este angajath, prin discutiune, ci opiniunea altor mari autorithti, cari nu s'au ocupat
de noi.

Ash celebrul economist D. Joseph Gamier,


In elementele sale de finance, vorbind de modul
curn se acoperh deficitele bugetare, i arhtand eh,

600

guvernul uzeaza prea lesne de imprurnuturi spre


a acoperi aceste deficituri, zice:
Ca lea imprumuturilor este cea mai comodd,

cea mai banald, aceea care se practicd de


mult de cele mai multe guverne, aceea pe care
le-o pavatuesc financiarii cei mai vulgari. Vedeti ce se petrece n oare-cari fari dupd fiecare

schimbare de minister (ca la noi). Ministrul


finanfelor expune situaciunea, arata deficitul,
(tocmai ca D. Strat), i propune de a se imprumuta, pentru a acoperi direct acest deficit,
,.(tot ca D. Strat) care de obfte existd sub forma.
de datorie fiotantd, qi care opoi trece de da-

torie consolidatd, (cum are sa, faca D. Strat


la toamna). Apoi, acelaqi ministru creeaza un
nou deficit, succesord sau iaraqi arata o noud
datorie flotantd, care iar se consolideazd, ci afa

mai incolo.
V6 intreb, D-lor, putea sa fie ceva care sa

se aplice mai bine la cazul de fata? D. J. Gamier


pare ca a scris tocmai pentru D. ministru Strat.
(Ilaritate).

Dar D-lui Strat nu-i plac cartile. D-lui ne-a


de0 tiina finanspus ca nu iubqte teoriile,
telor decurge din teorii, i spre a face bune finante
trebuie s tim a aplich teoriile cele mai bune.
Dar fiindca D-lui Strat nu-i plac cartile i
pe ceice le scriu, s6-i dam

o aka autoritate,

601

srt-i opunem un ministru de finance, eel putin tot


atat de mare ca i D-sa, sd-i opunem pe D.
Gladstone, ministru de finante al Angliei in timpul resbelului Crimeei.
Se ascuse in Camera comunelor a Angliei
chestiunea daca' cheltuelile resbelului din Crimeea
trebuiese acoperite prin impozite sau prin impru-

muturi. Cu toate astea cei mai mari financiari


recunosc c"a dac5, este vorba de a apa'r patria,
de a intreprinde un resbel de echilibru, imprumuturile se pot admite ca o resurs6 legitim6
pentru ebeltueli.
Ministrul ins6 Gladstone, inaintea Parlamentului, mi gusth mult aceastl opiniune; si chiar

pentru cheltuelile unui resbel atat de popular ca


cel din Crimeea el insisth la Parlament ca s'a nu
acorde imprumuturi!... Iar D. Strat vg cere imprumut i pentru acoperirea unui deficit accidental din buget. (Aplauze).
Iat in adev6r ce zicea D. Gladstone inaintea
Camerei comunelor in sedinta din 6 Martie 1855.

Cu sistema imprumuturilor, o natiune nu


qtie in realitate ce face. Consecintele sunt amanate pentru viitor nedefinit. i cu toate acestea
nu este oare just ca sa; cunoaftem pretul avantajelor ce cautam, pentruca, precum se cuvine
unor fiinte inteligente i rationahile, sa Nam
asupra noastra sarcina n loc sa o lasam des-

602

cendentilor noftri A ceast politicO este justiflcatO i de cuvintele morale qi de cele economice".
Aceasta opiniune a lui Gladstone nu a fost

absolut urmata de Parlament; cu toate acestea


Parlamentul a uzat putin de impozite noui, mai
putin decht daca, Gladstone ar fi fost pentru imprumuturi. 0 parte din cheltuelile resbelului le-a
acoperit prin impozite, i o alta parte prin imprumuturi.
Apoi daca rninistrul englez a fost contra im-

prumuturilor chiar fiiind vorba de resbel, pentru


ce D. Strat iie cere imprumut pentru a acoperi
cheltuelile ordinare? Exemplul acesta al lui Gladstone nu trebuie s ne destepte?
Nu stiti D-voastra Ca mice imprumut ne duce
la noui impozite, i thud vom marl cu usurinta

imprumuturile vom ajunge a exagerh qi adaosul


impozitelor? De ce scomptati viitorul eu athta
inlesnire?

Ash ca, acum ni se ziee prin acest proiect :


avem o datorie &math de 12 milioane, un deficit bugetar de 12 milioane pentru anul trecut
si pentruca presupunem ca tot ash o -sA mearga
si in anul viitor, c o sa avem iar un asemenea
deficit, va propunem c pentru aceste defieite
presupuse, va propunem adica, ea pentru un deficit care cert se poate reduce la a 4-a parte si
chiar la a 5-a parte,
pentruea are sa se in-

603

caseze siguri celelalte pgrti din venituri,

vg,

propunem ca acest deficit, care in cea mai mare


parte are sg. fie acoperit prin veniturile ordinare
s6-1 acoperirn cu o datorie consolidatg. Aceasta
D-lor, nu este regulat, nu este practic.
Child s'a discutat in 1874 de Adungri rentg
pe care noi am emis'o dejh, eram ajunsi la ultima
incercare, exam impinsi de o extremg necesitate
de a acoperi niste datorii insemnate mostenite din
trecut. Aceste datorii ale guvernelor trecute erau
o nenorocird motenire, i eram si1i0 a ne imprumuth spre a plg'ti odatg, aceastg, datorie fgcutg

de a1ii. Insg acea necesitate de atunci nu trebuie


luatg de norma pentru totdeauna, ash incht mice
deficit bugetar sg-1 acoperim indatg cu renta,
fgrg alta incercare! In datoria, consolidatg, din 1874,

se aflau numai ca datorii din trecut suma de 17


milioane! Adgoga0 la aceastg sumg -tifra de 2
milioane ca dobandg; pune0 5 rnilioane deficitul
pentru 1875, precum si 5 milioane pentni armata,
si iata suma de 29 milioane.
Eu mg mit. cum D. Strat propunea consolidarea datoriei flotante cu athta nepgsare! Dumnealui face calculele sale ash cum sg scoatg, ca

deficitul din 1875 este de 12 milioane. Presupunem cg si anul 1876 are sg fie thu; nu admit
nicio perspectivg, de imbungtgtire, si admit iarki
un deficit de 12 milioane. Astfel incht ajunghnd

604

la suma de 30 milioa.ne, calculnd chiar deficitele


eventuale si necunoscute, propune Indat s emitem renta, s consolidam i asth datorie! Lisa

mergem din renta in renta, phnh ne


vom infundh in niste datorii de unde sa, nu mai
ash, 0 S

putern esi.
Insa, repet aceasta erh o necesitate absoluta.
Nu admiteti insa ash usurel a ne imprumuth
pertru deficituri, evitati chiar datoriile flotante,

caci ele due la datoriile consolidate.


Tocmai aceasta a fost obiectiunea ce se faceh

atunci la Adunarea si la Senat in contra acelei


emisiuni de yenta! Ni se ziceh : nu emiteti math',
nu faceti un asemenea pas; chici are sa se faca

un obiceiu rau, si de acurn inainte rninitrii o sa


vO propuna renta spre a acoperi deficitele bugetare. La aceasta obiectiune eu raspundeam c
nu vom lash sa se stabileasca an ash obicei; si
acum ma tiu de cuvAnt. D. Mavrogheni a raspuns aci D-lui Manu, Inca si mai viguros.
lath' in adevar zisele D-lui Mavrogheni, care
raspundeh D-lui Manu, in sedinta dela 5 Decernbrie 1874:
Asemenea i D. _Mama vine fi opineaza
pentru un impruniut dela creditul funciar. D-sa
s'a ridicat in contra rentei, daca' mi-am dat bine
seama, numai i numai dintr'un singur punct
d e. vedere ca acest sistem al rentei, care poate s'a
)3

605

fie prea bun in alte taxi, ar fi cel mai nenorocit


pentru noi, fiindca ar da guvernului inlesnirea
de a abuzet qi de a echilibret totdeauna bugetul
prin noui emisiuni de renta qi de a plat), pdna
gi, impiegapii prin heirtie de renta, impuindu-le

chiar, daca' ei nu ar voi-o!


111i se pare insa c onor. D. Manu este in

eroare and i face o spaima ctet de mare de


renta, 00 ccind crede c un guvern poate abuzet
de acest sistem in asemenea mod. D-sa nu gi-a
dat bine seama de situaCiunea lucrului ; yenta
este un imprumut ca toate imprumuturile ; n'are
alta naturd decdt cei in acest imprumut rambursarea capitalului ramdne facultativa: aceasta este
toata deosebirea. Apoi and facem noi acest imprumut cu renta, prin o anume lege., i and
punem alaturi cu el o easel de amortizaciune bine
organizata i cu totul separata in acciunea ei dc

ministerul de finance, and legea oprefte orice


rem,isiune de renta fara un proiect de lege care
sa treaca ca fi aceasta prin toata filiera legislativa, cdnd se iau toate aceste masuri ce teama
mai este? Este un lucru imposibil a se intdmpla
,.aceeace zice D. Manu.
cu toate acestea s'a intAmplat!

i cu toate

acestea un an mai in urnia un succesor al D-lui


Mavrogheni cere ca cu 0 rent iari s acopere

606

un deficit! Cam ram profet a fost D. Mavrogheni!


Temerile D-lui Manu s'au realizat! (Aplauze).
Sic vedeti ce mai zice mai la vale D. Mavrogheni, in acelaq cuvant raspunzAnd D-lui G.
Vernescu, asupra oportunitatei emisiunei rentei.
Iat cuvintele D-lui Mavrogheni:
D. Vernescu, mei intrerupe, zicnd ca, daca
am avea i noi creclitul acelor State am emite
renta! Am onoare a reispunde D-scde, cet daca
am fi avut acest credit, pe care Il avem asteizi,
atunci celnd am emis imprumutul domenial, v'uf
fi propus renta; dar pentruca atunci tiam ct
nu vom reueb, am recurs la imprumutul domenial. Asteizi sunt incredintat cei reufim fi de aceea
Pf

vei

propun renta.

Aci prevederile D-lui Mavrogheni s'au realizat; cxci renta din 1875 a ra,usit a o emite peste
ateptarile noastre. Atunci in alte cuvinte, cre-

ditul nostru erh aqh de bine stabilit, inckt un


guvern puteh sa, vie cn tot curagiul sa emit`a o
renta.

Astazi insa D. Strat poate face acelea0 declaratiuni ca D. Mavrogheni in 1874 ? Negreit ea,
nu. Cum dar, dud creditul nostru este sdruncinat,

propune a arunch pe pietele Europei o renta. de


30 milioane, ba i un imprumut de drum de fier
de 12 milioane!
Dar a renuntat, ni se zice, la proiectele D-sale,

607

D-nealui s'a unit cu lucrarea comitetului de delegati. Ia s,' venim la aceas0, lucrare.
Cum vedeti comitetul s'a impArtit in majoritate qi minoritate. Onor. D. ministru de finante,
neputAnd face a se primi proieetele sale, declarg
cq, se unete cu proiectul majoriratei. Eu m'am
cam mirat de aceasta; c6ci la prima vedere se
pare a fi o deosebire intre sistemul propus de minister. Dar mi-am explicat luerul lesne, cAnd am
auzit pe D. ministru declarnd curat c6,, pentru
moment, primeste bonurile de tezaur in sum5, de
16 milioane; eaci proiectul majoritMei nu prejudec6 viitorul, i va reveni la toamn a regul M-

eru], adic A. a ne propune renta de 30 milioane.


lath, adevrul curat s,i l'amurit. VaskicA este
numai o chestiune de cateva luni, D. Strat regu1eaz6

acum spre a slri mai bine la toamnA. Atunci vg,


yeti intAlni cu datoria consolidat6; i aceasta cu
atat mai sigur eq, ministrul v'a spus-o de acum.
Numai in modul acesta imi pot explich pentruce ministrul se unqte eu proiectul majoriatei.

La aparentl pare cl amandoul ar propune mai


acelaq lucru. In realitate ins proiectul majoriatei
duce tocruai unde voiete ministrul.
SA comparm in adev4r ambele proiecte, qi
sq, vedem ce deosebire existg, intre dansele; astfel
numai vom intelege pentruce se prefera, proiectul
majoriatei.

608

Proiectul si a minorittei si al majorittei


autoriz6 prin art. 1 emisiune de bonuri de tezaur
pentru plata deficitului; cel d'intAiu admite suma
de 16 milioane, cel de al doilea de 12 milioane.
Ins6 principiul este acelasi; nu diferenta de 4
milioane poate s aducit neintelegerea.
Art. 2 din proiectul majoritAtei vorbeste de
termenii bonurilor de tezaur. Acest articol este

bun, si trebuie admis si in acela al minoritalei.

Art. 4 si 5 din

proiectul majorittei sunt


identice en art. 3 si 4 din proiectul minoritltei,
si

prescrie cum plata bonurilor de tezaur s se

facq, din imprumutul celor 42 milioane.

Ash dar palA, aci nu este nici o deosebire


intre ambele proiecte, si m intreb pentruce D.
ministru un voieste s admit6 pe al minoritAtei ?
SA vedem diferentele intre aceste proiecte si

cauza repulsiunei D-lui ministru pentru minoritatea delegatilor.

Art. 2 din proiectul acestora, care nu exist6


in acela al minoriatei, pune principiul ca din
cheltuelile votate pentru anul 1876 guvernul sg,
faa, toate economiile posibile, spre a se contribui
si cu aceasta la echilibrarea bugetului.
Acesta este sensul pczitiv al art. 2, si redactiunea sa vitioasA nu trebuie s vA facsa a nu admite acest sens, pe care vi 1-a declarat i autorii
proiectului, D-nii D. G-hica si G. Cantacuzino.

609

Ei bine, pentruce D. ministru s'ar supara

clack s'ar pune inteo lege acest principiu al econo-

millor ? Cum! S'ar supara de aceasta tocmai D.


ministru Strat pe care l'a numit ministrul econominor, D. Maiorescu, care se revoltase ash de crud
contra D-lui Meitani, deunazi, pentruca D. Meitani sustinuse, ca multi alti economisti, c, pentru
armata, la trebuinta se pot face si mai mari chel-

tueli deal eele 4 milioane! Ciudata logica aveti!


(Aplauze).

Principiul eeonomiei pus de minoritate nu


poate jenh pe guvern. caci tot prin acel proiect
ea va da credit de 12 milioane, i cand dupa
calculul D-lui Mavrogheni, deficitul Dv. nu este
mai mare de 20 milioane, cu 12 milioane puteti
face toate p1ile deocamdata. Asemenea sa inceta0, v. rog, de a zice c cu art. 2 se cere suprimarea, creditului de 4 milioane pentru armatura.
Art. 2 insusi v d desmintire; caci el zice
sa se margineasca acea cheltuiala numai in eomen-

zile deja facute; in alte cuvinte acel credit de 4


milioane nu se anuleaza de loc, preeum s'a cautat

a se insinuh, nu stim cu ce scop. Acel credit se


poate cheltui in total, daca s'au facut deja comenzile can s. Ii absoarba. Daca 'MA toate comen-

zile nu s'a facut, sa se faca, zice minoritatea,


cu acel credit ceeace se face en toate celelalte credite bugetare.
29006

39

610

i ad notlm bine c'a,' aceasta nu a fost opiniunea nurnai a minorita,tei delegatilor ea a fost
a unanirniatei lor, adic6 atAt a rnajoriatei cAt si
a minoritalei. Aceasta ne-o spune chiar D. raportor in raportul sari. Tata propriile sale cuvinte:
Ac), este locul sa aduc la cunoginta D-voastra.
D-lor deputati, ca, clupa propunerea D-lui G.
Cantacuzino, care este fi aceea a sectiunei a VI-a,
comitetul, n unanimitate, este de parere ca onor.
Camera sa ceara dela guvern ca toata suma ce a
mai ramas neintrebuintata din creditul mentionat
de 4 milioane acordat pentru arnie, sa se amine,

spre a se reduce cu atdt deficitul ce apasa asupra tezaurului public".


Prin urmare unanimitatea comitetului, precum si guvernul care e de acord cu majoritatea
sa au fost de opiniune ca s'a. se reduca din acel
credit numai aceea ce va fi neIntrebuintat. Pentru
ce acum s'o intoarca D-lor si s aib6 aerul de a
acuze,

minoritatea ca numai ea a fost de asta

opiniune, ba ca voieste sa suprirne acest credit ?


Ce este aceasta rnanopera, ? (Aplauze).

Noi, D-lor, spunem franc si leal ca voim sa


se faca economii de catre guvern in toate ramurile adrninistratiunei, pentruca nu la toamna" D.
ministru Strat sa vie en alta datorie si sg, ceara

ao

consolida.

Noi Alm ca este mai bine ca

prin economii, iar nu prin imprurnuturi, sa, tinern

611

sus creditul Statului : acesta este sistemul nostru.


(Aplauze).

Dar, Domnilor, mai este ceva: asi voi sa stiu


pentruce miuoritatea cere, in al doilea proiect, ca
art. 6 din legea din 22 Julie 1875 pentru drumul
de fer Predeal s se adaoge i sa se inlocuiasel
cu alt articol, adica ea cursul emisiunei titlurilor
pentru imprumutul de 42 milioane, sa, se lase cu
totul la discutiunea guvernului i sa se suprime

cursul de 91 fixat prin legea din 1875. Cum se


poate ca majoritatea s dea o asemenea latitudine
guvernului i sd-i puie pe cap o asemenea raspundere? Caci vedeti, Domnilor, c majoritatea
pretinde ca ministrul sa contraeteze un imprumut
de 42 1/2 milioane cu mice emisiune, si cu (mice
dobanda, fara a mai cere aprobarea Adunarilor!
Sa-mi permita, a nu primi niciodata o asemenea
dispozitiune. Negresit, Domnilor, c eu nu inteleg
ea guvernul sa vie la Camera' cu o ocaziune de
imprumut. Nu sunt de ideie ca in Camera sa se
faca adjudicatiuni. Chiar in chestiunea liniei Pre-

deal, eu ca ministru provizor, am prezentat tin


proieet ha% nume de concesionar, care s'a i numit
proiect tip" ; insa Camera 1-a respins, i s'a cerut
so venim cu o coneesiune. i astazi dar nu sunt

de ideie a se aduce In Adunari o concesiune, ci


numai eonditiunile noui de imprumut. Nu pot
insa niciodata consimti ea st dau o asernenea

612

oarM incredere unui ministru,


dau carte alba
sg, facA el imprurnutul cum va sti, f6r6 st-i indic
conditiunile.
Aceasta nu o pot face! (Aplauze).

i pentruce?

Pentrucg omul s poatg ins,e1h. D. ministru de


final* actual a vorbit intr'un mod parcg infailibilitatea ar deveni un nou atribut al ministrului.
Dar eu nu-I cred ash de infailibil, cu MAI mai
mult cg eu tin minte c D-Iui s'a inelat cAnd,
ea ministru, a centractat sub Vod6-Cuza, imprumutul Zarif; cand pentru un capital nerilspuns

in* Statul se indatorh s plAteascg dobAnzi mai


multi ani. Acel imprumut s'a anulat mai tArziu;

i s'a criticat, toat6 lumea a fost in contra lui.


De unde putem dar sti c i acum D. ministru
de finante se va inselh
D. ministru de finance. D-ta tii c6 atunci
am voit s ne
B. Boerescu. Eu nu admit niciodath, eg, omul
voieste sA, se insele; fiindcg acela care voieste a se
inselh, el este care va suferi cel dinthiu consecintele. (Aplauze).
Cum voiti, Domnilor, ca SA' cred cit este bun
lucru ca eu sit ing oblig catre Petre ad-i pl6tese

dobAnzi mai multi ani pentru un capital pe care


nu 1-am primit Inca! Aceast6 mare combinatiune
v`a ma'rturisesc cg, flu intrg, in mintea mea!
Dar imi yeti obiecta, cit valorile noastre sunt

On

acum seazute, si ca o sa fie peste putinta a realizh un imprumut de 42 milioane, eu o dobAndA,


de 7 la suta i cu. emisiunea de 91. Se poate ea
aceasta sa, fie adevarat. Insa cum s'a zis

de

D. Manu, facut-ati mai inthiu incercarea? Nu se


cuvine ea tara intreaga sa se adoarma numai pe
simple supozitiuni, qi bazata pe dansele sa, deh

carte alba unui ministru a face ce va vol. AO,


dar faeeti mai Inthiu incereare; timp aveti 00, la
Iulie; i daca se va vedeh ca lucrul este imposibil, atunci veniti la Camera cu un proieet de
de lege en alte conditiuni, i Camera va vedeh.
Aceasta voim noi; aceasta voieW minoritatea delegatilor.

Ma mir dar pentruce insui guvernul nu se


unete cu aceast ideie i eu proiectul minoritAtei.

Vedeti ca prin acel proiect se lasa la o parte consideratiunile politice, i se da guvernului mijloaee
de a indeplini obligatiunile sale; prin el i se acorda
un imprumut, i se da dreptul de a emite bonuri
de tezaur pentru 12 milioane cum se face in toate

Staturile pentru a plati cea mai mare parte din


datoria flotant6 pentru a intampinh trebuintele
tezaurului, care sufera de o jena momentana din
cauza neincasarilor. Aceasta suma de 12 milioane
este deajuns pentru a face fata la platile cele mai
urgente. Dar sa presupunem ea nu ar fi sufieienta,
i ea guvernul va inthmpinh greutati si mai marl.

614

Ei bine, atunci guvernul va convoch extraordinar


Adunarea, i Adunarea va avizh, va argth calle
si mijloacele ce se acord6 guvernului. De ce ins6,
D. Strat ne propune indatA', ori acum, ori la
toamn a.

imprumutul consolidat de 30 milioane?

De ce D-lui nu voiete mai intaiu s6 epuizeze toate

incereArile. Ah a acut D. Mavrogheni la 1874.


Atunci s'a propus renta ca Ull mijloc extrem, i
dup6 multe incercAri s'a v/zut cg este peste putintA a se plgti altfel toate datoriile din treeut,
17 milioane. Trebuie s6 alergthn cu multg, sfialrb
la datoria consolidatrt, cnd e vorba nu de cheltueli productive, ci de acoperiri de deficite.
De ce ins6 guvernul respinge principiul de
economii care este bine a figurh intr'o lege ce are
de scop special acoperirea deficitului? Economia,
am zis, este baza cea mai sigurg a unor bune

finante. De ce ministerul respinge principiul sub


pretext cA, noi am voi s6 facem economii absurde.

Cu sistemul de a reduce lucrul la absurd, nu se


mai poate primi nici-o propunere ca bung,. Noi
voim economii intelepte i posibile. Pentruce, repet,

guvernul respinge principiul acesta? Minoritatea

nu pretinde a se anulh, sau a se suprimh cele


patru milioane pentru armatuea; v'o repet, ea
cere ea din toate ramurile administratiunei sg se
fac6 reduckiunile posibile, spre a se ajuth echilibrarea bugetelor. i D-voastrA, guvern sustineti

615

aceasta; pentruce dar nu perrniteti art. 2 si propuneti numai imprumutul? Aceasta a fAcut pe
D. Cantacuzino s zic c D-lui s'a retras ca ministru al economiilor, si D. Strat a venit ca ministru al imprumuturilor. Faptele justifich zisele.
In desert D. Strat a vorbit de mumii si de strutul
care isi vara, capul in. nisip; chci cu asemenea
glume nu s'a convins nimeni ch sistema imprumuturilor este mai bung decht a economiilor!
(A plauze).

Trebuie in fine sh vh mai declar, c

mi-a

phrut prea rhu de a vedeh, pe D. presedinte al


consiliului cg a pus chestiunea pe un tg,ram ca
cum fostii si colegi ar veni acum sh se contrazich
spre a-1 combate. Din contra, D-lor, fostii D-lui
colegi, eu si D. Cantacuzino, am luptat i lupthm
ca sh probhm ch bine a lucrat guvernul D-lui L.
Catargiu in trecut, i c ran face de si-a schimbat
sistema dela venirea D-lui Strat la minister.
D. L. Catargiu a vorbit de serviciile sale si

de meritele guvernului shu din trecut. Dar eine


i le-a thghduit ? Eu pot din contra sh adaog, eh'
D-lui a vorbit numai de meritul de a fi ridicat
creditul threi, lush mai sunt i alte merite foarte

care nu se

pot uith. Ministerul


D-lui L. Catargiu in timp de 5 ani ai existentei
incontestabile,

sale a rezolvat cele mai grele chestiuni economice


si politice, pentru cari va aveh o paging, frumoash

616

in istoria threi noastre. Ministerul acesta a sehpat


Ora de chestiunea urcioash a dtumului de fer ;

si D. Catargiu stie eh atunci en nu eram la minister, si ca deputat 1-am ajutat pe cat am putut,
in deslegarea acelei chestiuni; i D-lui stie la ate
invective, pasiuni i calomnii eram eu atunci expus.

Dar atunci eram bun pentru D-lui, acum nu-i


mai plae! Acest minister a mai fhent o reformh
foarte utith legei penale, legei comunale, judetene.

El a avut insemnatul merit de a incheih tractate


de comert, ceeace-i va constitul un adevhrat titlu
de glorie, etc. lath meritele guvernului de cinci ani

al D-hii L. Catargiu. Prin urmare rhu face D-lui


de crede ch am fi uitat acum aceste merite, si ca,
suntem adversarii sai. Noi nu-i suntem niei adversari, nici coneurenti. Dar sh nu se astepte a
aflh In noi deck piste deputati luminati si indepeudenti.

Noi dar ne contrazicem, i urmgm astAzi


dupit aeeleasi principii ce am avut in trecut.
D. L. Catargiu este care s'a schimbat, D-lui
s'a desphrtit de noi, D-lui este care a phrasit sistemul pe care 1-a avut in trecut si eu care a putut
dobandi atata merite. Noi voim ea sh se conduch
tot ea in treeut; i D-lni este care se leaphdh de
trecutul shu, i imbraliseaza o sistem nouh si
periculoash. (A plauze).

Negresit eh partidul conservator datoreste re-

617

eunVintk D-lui L. Catargiu pentruck D-lui a


mentinut cu demnitate i tkrie in timp de 5 ani
mandatul ce i-a ineredintat; dar qi D. L. Catargiu
datoreqte a fi mult recunosegtor partidului conservator, care 1-a pus in capul sku, O. care 1-a

sustinut en vigoare i stkruintk, in timp de 5 ani.


Prin urmare recunotinta trebuie sk fie reciprock.

D. L. Catargiu, nu a inventat partidul conservator; D-lui 1-a gasit existand, i acel partid 1-a
adus la putere i 1-a mentinut. ti datorete dark
recunotint.

Pentruce dar vine D. Strat, astazi, dupk,


5 ani, i ne intreabk dae noi, care combatem
schimbarea de sistemk a D-lui L. Catargiu, mai
suntem partid conservator ? Adiek in alte euvinte,

D. Strat se pune astkzi a da patente de conservator, i ne spune ek top aceea cari sunt sustiitorii imprumuturilor sunt conservatori, iar acei
cari sunt pentru economii i contra imprumuturilor,
1111 sunt conservatori ! (Aplauze).

Ciudata, pretentiune!... (Intreruptiuni dupk


banca ministerialk). Nu vk supgrati, Domnilor
ministri. Adevkrul vk spun. Nu noi, apkrandu-ne,
suntem violenti; D-voastrk ati fost violenti ; violenta a inceput dup6 bnci1e ministeriale: D-voastrk
qi arnicii D-voastrk, au intrerupt cu ehestiunile
personale !

Dar sk venim la ehestiune.

618

Dumneata, D-le Catargiu, presedinte al consiliului, cu politica D-tale i en sistema care ai

avut-o in timp de 5 ani, ai ridicat creditul tarei


si ai rezolvat atatea difieulth4i, cu noi cestia de
astazi ai luptat in trecut i ai dobandit meritele

de cari am vorbit. Acum tot noi Iti zicem: nu


te schimbh, nu schimbh sistemul cu persoanele;
mergi inainte cu acelas sistem pe calea cea veche,

si atunci ne vom afih iarasi cu toii. Altfel te vei


discredith, i ceva mai mult, iti vei pierde autoritatea morall. Nu noi ne vom desparti de D-ta,

ci D-ta te vei desparti de noi! Acesta e adeyam]. i eu inteleg acest adevar in sensul acesta
cd partidul conservator nu este incarnat intr'o

persoana numai; aceasta ar fi chiar o slabiciune


pentru acest partid, ar fi o mare fatalitate. Par-

tidul dar conservator va exista, cu toate ca-1 va


parasi D. L. Catargiu.
Negresit ca prin dezertarea D-lui va face un
mare rau nu numai rei, dar si partidului conservator; negresit c indemnAnd Camera ca sa voteze asemenea imprumuturi i sh adopte asemenea
sisteme pentruca sa acopere deficiturile, se va
da lovire in prestigiul acestui partid. Dar in fine
partidul va continua, sa existe cu toate greselele
indivizilor, majorittilor si ministrilor! (Aplauze).

Partidul dar conservator nu se va pierde;


dar, indeinnand pe deputati a voth ceeace le ce-

619

reti, le yeti face personal un mare rau; caci D-lor


intorcandu-se intre alegatori D-lor, se vor convinge
en sentimentul tarei este ea sa nu mai mergem pe
calea imprumuturilor! (Aplauze).
Noi cestilalti putem s ramanem in minori-

tate; dar avem satisfacerea c ne-am facut datoria si ea' reprezintam adevaratele simtimante ale
tarei. Conehid dar, D-lor deputati, rugandu-va sa
votati luarea in consideratiune a proieetului minoritatei. Cand vom ajunge l discutiunea pe articole, voiu aveh onoarea a propune un amenda-

ment ea sa nu se de carte alba, D-lui ministru


de finante in ceeace priveste imprumutul de 42
milioane; ci ca acest imprumut s steh in condilegei din 22 Julie 1875; si numai dupa
noui incercari ministrul s poata veni la Camera
spre a cere schimbare conditiunilor coprinse in
lege, din Julie 1875.
Astfel c, votnd proiectul minoritatei, yeti
da, pe de o parte, guvernului mijloacele de a intampina trebuintele urgente ale tarei, iar pe de
alta parte yeti proba c sunteti pentru economii,
ca sunteti contra imprumuturilor, ea prin urmare
sunteti pentru a ridich cu adevarat creditul tarei!
(Aplauze prelungite i repetate).
Sedinta se ridic5. la 614 dup 5. amiaz`a,
viitoare se anunt 5. pe a doua zi 26 Februarie.

coa

VI
Monitorul Oficial" No. 64 din 20 Martie/1 Aprilie 1876.

Din nou proiectele de legi Strat


Discutiunea asupra celor doug imprumuturi cerute

de guvern continulnd si in sedinta din 26 Febr. 1876,


Boerescu iea din nou cuvntul pentru a rspunde D-lor
Carp si Maiorescu si a da noi ramuriri.

B. Boerescu. D-lor deputa0, voiu cg.uth sa


fin foarte scurt si voiu evith pe cat putinta va
fi, mice chestiune personalg. Dacg, voiu raspunde
eateodath, la atacurile eari mi s'au faeut, o voiu

face nu en scop de personalitate, ci numai ea


sirnphi rectificare.

Mai intaiu D-lor, am sa, observ D-lui Carp,


eg in euvantarea D-lui, nu a stiut sa fie moderat

nici eel putin atat eat a fost D. Maioreseu, ci a


crezut ea ii este permis D-lui a se adresa s,i a
raspunde deputatilor intr'un mod cu totul neparlamentar. Ii plang deasemenea procedare. Aceasta,

nu numai c nu se face de un ministru, a careia

621

pozitiune Ii impune moderatiune, dar buna cuviinta

cea mai elementara impune fiecarui deputat a fi


mai condescendent, mai urban in desbateri. Dach

D. Carp a fost violent si necuviincios, toti stiu


rd aceasta provine din orbirea pasiunei sale de
moment. Violentele D-sale nu m'au atins dar pe
mine de loc ; 1-a Injosit insh pe D-lui foarte mult,

adich ele fac rgu numai aceluia dela care provin.


Yin dar la chestiune. (Aplauze).
Doinnilor, mi s'a facut imputare, c In discutiunea de eri m'am ocupat prea mult de proiectele primitive ale D-Ini Strat, iar nu de proiectul
majorithtei, la care D-lui a aderat si care este
singur in discutiune. D. Maiorescu mi-a obiectat,
ch D. Strat a renuntat la proiectele D- sale, de ce
dar m'am mai ocupat de ele? De ce mai combat
opiniunea anterioarg a D-lui Strat? Pentru ce din
acele opiniuni voese a trage concluziune in favoarea mea? Curios lucru! 'Mi pare ch D. Maiorescu face mai mult ran D-lui Strat decAt mie.
D-lui, vedeti, nu apara proiectele D-lui Strat, nu
e sustine de loc, spune numai eh D. Strat s'a lepadat de ele. Dar ce fel? D. Strat este un om
din. aceia cad renunta la opiniunile sale, la cel
mai mic obstacol, usor ash de azi Ong maine?...
Cum D. Maiorescu ne imputh eh este o gresealh
din partea noastrg, dach am luat in serios opiniu nile exprimate de un ministru, intr'un mod solemn,

622

in niste proiecte de legi, printr'o expunere de motive


financiara ? (Aplauze). Ce fel ? Opiniunile D-lui Strat
nu insernneaza, nimie pentru D. Maiorescu ? Tre-

buesc ash nesocotite proiectele unui ministru de


talia D-lui Strat?
Eu, D-lor, nu pot impartasi aceasta apreciere
a D-lui Maiorescu. Cat despre modul cum D-lui
ne-a combatut, las la judecata D-v. sa vedeti dad,
D. Maiorescu a produs vreun argument contra
mea. Daca D. Strat a renuntat ori nu la opiniunile D-sale de mai inainte, numai D-lui o poate
declarh, D-lui nu are nevoie de advocati pentru a
face asemenea declaratiune i mai ales de advocati
fara mandat.

Cum ? D. Strat, ministru de finante, face o


lunga expunere financiara, publica acea expunere,

declara, in fata Orei ca, are un sistem, singur de


natura, a ridich creditul t6rei, singurul care poate

face ca A, nu se mai repete experientele triste


din trecut, aplic acel sistem prin doua proiecte
ale sale, si acum D. Maiorescu, procuratorul sau
leaderul improvizat al guvernului, ne declara, ea

toate acestea au fost un nimic, si ca D. Strat a


renuntat la ideile sale anterioare ! Eu nu pot sa
cred una ca aceasta! D. Strat este un om destul de experimentat i luminat pentruca s lucreze ash usure. Cu aceasta s'ar condamna pe sine
insusi. Gaud un ministru de finante ca D-sa face

623

o asemenea expunere de motive prin care se


acuza trecutul ; eand D-lui printr'un act scris si
publicat, declara Wei ea, in trecut au fost triste
experiente, e bugetul a fost supus la fluetuatiuni, el nu s'au prevazut resurse certe, nu se
poate D-lui da inlaturi i pretinde a nu diseuth
ce a prezintat Adunarei, eaci sim schimbat opiniunea! (Aplauze) Daca si-a sehimbat-o declara ea
se retraeteaz i atunei vom vedeh.

D. Maiorescu 'si aduce insa aminte e, inca


dela inceputul cuvantului meu de eri, am spus
pentruce eu sunt silit sa ma ocup de proiectele
primiti ve ale D-lui Strat. Am aratat c D-sa a
deelarat ca nu revoaca nimica din cele cuprinse in
proiectele D-sale; c D-lui n'a venit sa faca o
mea culpa, n'a venit sa declare ca-si retrage expunerea D-sale de motive si sa considere ca ne-

seris expunerea sa care s'a publicat atat in Ora


cat si in strainatate; D-lui nu ne-a marturisit el
proiectul sau era nenemerit, i c pentru aceste
toate euvinteil retrage si se uneste cu opiniunea
majoritatei comitetului delegatilor. D. Strat din
contra ne-a spus lamurit ea primeste proiectul

majoritatei numai ca un expedient, pentruea el


nu prejudiea viitortd, i e pana la toamna va
vedea daca prevederile sale s'au realizat san nu
In privinta ramasitelor; en alte cuvinte la toamna
va veni en acelasi imprumut care-I propune

624

oricine aude, nu poate


sg inteleagg altfel aceste declaratiuni. Cum crede
D. Maiorescu c D-lui le va puteh face sg disastg-zi. Ei bine, D-lor,

parg. Prin urmare, D-lor, D. Strat a inteles

ch

mentine Intru toate sistemul sgu, sistemul Imprumuturilor pentru deficit; si ch' prin primirea opiniunei majorithtei,

D-lui nu renunth la acest

sistem, cd-i prelungeste numai executarea pang la


toamnh' ; aceastg opiniune a majoritgtei nu este
dar o piedicg pentru executarea sistemului sari.

De ce insg ministrul nu voieste a se uni cu


opiniunea minoritgtei? Vom mai reveni asupra
acestei chestiuni. Mai observ Meg eh' nu ni s'a
rgspuns nimica la obiectiunile principale prin care
am dovedit eri ch. este incorect si fatal ea deficitul unui buget sh, se acopere sistematic prin
imprumuturi.
V'am spus, D-lor, eri, pentruce ministrul
Catargi la 1874 a fost silit a recurge la rentg
spre a plgti niste datorii vechi, mostenite din
trecut, cari singure se urcau la 17 milioane.

V'arn argtat cu ce precautiuni guvernul de


atunci D. Mavroglieni in Camerg si eu in Senat am
fgcut sh se voteze acea rentg, si cum am asigurat
Corpurile Legiuitoare cg, nu se va abuzh de
rentg, ch nu este pericol ca la fiecare deficit sg
ving guvernul a propune imprumuturi cu renta;

625

am declarat sus i tare ca' acesta ar fi un sistem


foarte ran.
Eu, D-lor, 1mi menOn aceeai opiniune, pe
care nu mi-o pot schimbh dui-A cum D. Catargi ii
schimbg minitrii (Aplauze). D. Strat propune ast`d-zi

aceea de care se temeh D. G. Manu la finele lui


1874. Eu il combat. D-lui nu renuntA, la sistemul
sgu. In aparen0 atAt majoritatea cAt i minoritatea delegaOlor propun num" o emisiune de
bonuri de tezaur; care nu este un imprumut
consolidat, ci numai un expedient, o operaOune

de trezorerie, un uz de credit intr'un mod proviChestiunea n'ar fi de loc de -cifre, dacq,


trebuie s (him 12 sau 16 milioane. Chestiunea
zoriu.

este de princip, de sistem; i D. ministrn a declarat


ca merqine sistemul sau; i c primqte propunerea

majoritatei numai ca un expedient provizoriu.


AO, dar, in realitate proiectul majoritatei nu este
de loc respingerea

sistemului

D-lui ministru,

la care n'a renunOt de loe dupa cum pretinde


D. Maiorescu.
Din totalul acestor imprejurAdi i desbateri rezu1t6 dar ea' proiectul majoritatei insemneazA un

expedient pentru moment de bonuri de tezaur i


admiterea imprumutului consolidat peste cgteva
Proiectul minoriatei insemneaz6 respingerea
sistemului de imprumut pentru acoperirea de deficituri si o emisiune provizorie de bonuri de te29006

40

626

zaur ar face fata la pliIe cele mai urgente. Sisternul acesta din urmh' este, dupa, mine, cel rationabil; cel d'intai este un sistem al risipitorilor.
(Aplauze).

0 camera conservatoare nu trebuie sa-I primeasca. ( A pl auze).

Ati vazut c asupra tifrei deficitului sunt diverse opiniuni: unii zic ea' este de atata, altii zic
ca se urea la alth tifra. Eu am lasat tifrele Ia o
parte. M'am multumit pe insusi D. raportor care
spune in raportul sau ca : deficitul singur pentru
anul 1875 este de 5.289.200 lei". Mai aclaogand
si sumele pentru Lernaitre i alti ca la trei milioane, ajungem la un deficit sigur, fara resurse
prevazute, .de vreo opt milioane. Este dar un gol,
este un deficit oarecare in buget. Trebuie sa se
acopere. Propunern a se acoperi printeo inlesnire
momentana, prin bonuri de tezaur; vom vedeh
mai pe urrna ce e de facut; vom vedeh ce rarna-

site vor intrh; vom uzh de toate mijloacele; si


numai la o extremitate, la o nevoie imperioasa,
s. alergarn la o masura extrema, la imprurnut.
Ei bine, D-lor, cu ce m'a combatut D. Maiorescu ? Aceasta prudenth opiniune en ce a daramat-o D-sa, singurul orator, imi pare, care a
aparat proiectul majoritatei ? Eu ma asteptam ca

D-sa sa vie cu tifre, cu argurnente practice

si

stiintifice, spre a probh inconvenientele proiectului

627

minoritatii. Insd n'am vdzut cd a fdeut aceasta.


Eu am mai ardtat en c doud imprumuturi

diverse nu se emit de un .guvern in acelasi timp.


D. Carp se mdrgineste astdzi a ne spune care este
diferenta intre imprumuturile contractate cu autorizatie pentru drumurile de fer, i intre imprumuturile consolidate; si ne aratd c fiecare din
ele au eonditiuni cu totul diferite. Dar eine zice
altfel ? AO este. Dar iardsi este foarte pozitiv c'd
nu se remit deodatd cloud 'imprumuturi diverse,
ci unul dupd altul, la intervale lungi. Intrebati
pe toti bancherii, pe toti oamenii de finante, dacd
se emit deodata doud naturi diferite de imprumuturi, i toti vd, vor rdspunde ca mine. Dar mi

s'a obiectat cd D. Mavrogheni, care este un financiar consumat, a propus la delegati ca si cele
16 milioane s intre in imprumutul de 42 mi:
lioane; sd se subscrie impreund. Negresit a avut
dreptate D. ,Mavrogheni Odatd ce admiteti sistema de imprumuturi, spre a echilibrh bugetele,

apoi este logic sd addugati la imprumutul drumului de fer i cele 16 milioane, ca s faceti
numai un singur imprumut, iar nu doul. Ideea
D-lui Mavrogheni vine tocmai in sprijinul opiniunei mele. D-lui v'a propus s faceti un singur
imprumut, iar nu doll/ diferite, cari isi von face
concurentd.

Imi pare rdu cd D. Maiorescu n'a inteles

628

aceasta. Asemenea D-lui nu m'a inteles Si n'a


putut sa-mi raspunza nimic la ceeace am zis en
c nu trebuie ca renta propusa de D. Strat st
fie garantata; eaci intaia renta din Paris nefiind
garantata, renta de a doua, are sa fac s scaza
renta de intA,i; i Statul are s negocieze jos si renta

de a doua.
D. Maioreseu a avut insa mai mult zel de
ct argumente spre a aparh proiectul guvernului,
preeum vom vedeh aceasta si mai mult la vale.
D-1rd, in loc sa-mi opuna argumente i fapte Ia

cele zise eri de mine, s'a marginit a tot repeat


astazi c cuvntul meu a fost plin de finete! Ce
insemneaza aceasta? Ce vrea s zica finete ? Intelege cu aceasta forta de argumente? Este proba-

bil ca nu. Apoi atunci de ce nu ati venit en argumente mai tali ea sa rn combateti? Intelege et
ar fi fineta cnd am spus ceva neexact? IneA mai
putin; cAci erh atunci mai simplu sa vina D-lui,
cu cunostintele D-sale, san sprijinit pe alte autorit4i, sa ma eombat i sd-mi arate neexactiratile. InsA, n'a facut-o. Nu mi-a citat macar un singur
economist care sa zic e pentru plata deficitelor

sau mai exact pentru intAmpi n area lipselor din

tezaur, nu trebuie a se emile numai bonuri de


tezaur, ei trebuie a se contracta, imprumuturi consolidate.

Nimic din toate aceste nu faceti, ci va mul-

629

tumiti a sustine prin afirmhri simple un sistem


vltAmAtor si ruingtor al creditului nostru. (Intreruperi, aplauze),
Ba s'a zis chiar c D. Strat a descoperit deficite; i eh pentru acoperirea lor ne propune un
imprumut. i D. ministru a adaogat c flu pla-

tind datoriile se turbura Ora. Ash este; dar eine


se imprumuth trebuie sh-si intoarch bani Imprumutati, sh-si adaoge la buget plata anuitatilor;
si aceasta cam intereseaza pe contribuabili. Se zice

eh D. Strat a descoperit deficite. D-lui nu a descoperit absolut nimic; toate tifrele D-lui le indicaser predecesorii D-lui, v'am citit eri actele D-lor
Mavrogheni i Cantaeuzino, i ati vhzut in modul
cel mai lamurit c toate tifrele si deficitele se in-

dicase de D-lor. Ash dar D. Strat n'a descoperit


nimic alt, deck sh povhtuiaseh guvernul D-lui
Lascar Catargi el va merge mai bine, dach va
adopth ca norma sistema imprumuturilor spre a
Implinl deficitele. (Aplauze).

'nate aeestea nu se pot numi finete, i dach


este vorba a definl argumentarile, mai exact cred,
ea' ale D-lui Maiorescu se pot numi subtilithti
D-lui prin fraze frumoase, eloquente, prin cuvinte
bine periate, pomhduite, diehisite, impodobite pe
ici pe colo eu ceva chestiuni personale, crede eh
a convins pe toti si c ne-a probat ch este bine
a ne imprumuth, ca sh traim ! (Aplauze prelungite).

630

La acest ta blou se mai adaoga" in perspeetiv6

fericirea promisg de D. Strat, o fericire ce ne-o


prezintg mai mult ca dorith decAt ca un ce efeetuat,

bugetul anului 1877 are sq, ni se prezinte la


sfar0tu1 anului 1876 echilibrat, ba Inca redus in
cheltueli cam la suma de 85 milioane. Va puteh
tine aceastg promisiune D. Strat ?
ck"

Cam imprudent angajament.


Eu unul nu as, fi povg,tuit pe un ministru de
finante s6, se lege astfel. CAci ce va face D-lui
daca, evenimentele nu vor Ii favorabile, dacI adica,,
nu se va puteh tine de cuvant ? i apoi, eine ii
dg, dreptul D-lui sq, scompteze astfel viitorul, care
nu este al sgu ? i cum iarki pe o promisiune
vagsd a unui viitor incert, voiti sg, angajati prezentul in un aa, mod de dezastruos, i sa' anga-

jati pe deputati a vg voth imprumuturi ?


D. Maiorescu combtandu-ma,, n'a probat nimic, nici in contra teoriilor expuse de mine, nici
in contra inconvenientelor practice ce am ar6tat. D-sa
a crezut cg, a isbutit dacA mi-a analizat cuvintele si
mi-a zis c sunt cu finete. Ii opun i eu acum cA

cuvintele sale sunt subtiliti, i cu aceasta n'am luminat pe nimeni, nici n'am cktigat. Un asemenea
mod de argumentare mi-aduce foarte mult aminte
luptele retorilor din timpul decadentei elocintei
elene; i acolo acei retori faceau numai lupte de

631

cuvinte i puneau niste premise false spre a ajunge

la conseciate si mai absurde! (Ilaritate).


Dar sA, venim la proiectele majoritgtei i minoritgtei, i apoi Ia concluziunile D-lui Maiorescu.
Ce vedem sub punctul de vedere practic In
cele douA proiecte prezentate unul de minoritate
altul de majoritate ?
Dacg este adevarat cg guvernul a renuntat,

desi noi nu am vgzut aceasta la sistema de imprumuturi pentru acoperirea deficitelor; dacg este
adevarat cg D. Catargi are sa, urmeze si in viitor
sistemul din trecut, ca adicg sq. caute prin reduceri
posibile si moderate, sg echilibreze bugetele,
intampine lipsele din tezaur nurnai cu bonuri de
tezaur; si la caz numai de necesitate absolutg s
recurgg si la mijlocul extrem de imprumut; daeg

toate acestea sunt adevgrate, de ce guvernul nu


vine sg se inteleagg cu f101, i sg fuziongm ambele proiecte ale minoritgtei si ale majoritgtei, ash
cum sg fim cu totii multumiti ? Cgci, D-lor, ambele
proiecte se servesc cu cuvintele de emisiune de bonuri de tezaur; adicg in ambele proiecte se acordg

guvernului dreptul de a contracth o datorie fiotan* i se dg mijloace de a plgti aceeace este mai
urgent. De ce guvernul nu face aceasta ? De ce
guvernul se tine de proiectul majoritgtei, care are
sensul, ca'rui i s'a atribuit caracterul de a consacrh
sistemul imprumuturilor! De ce insusi guvernul nu

632

voieste a depgrth un ash sens, aparenta chiar iinui


ash caracter ?
Nu diferenta de tifre intre aceste doug, proiecte
ii poate opri de a face ce zic en; 12 milioane

sunt prea destul spre a face plgtile cele mai urgente, i apoi asupra tifrei ne-am intelege lesne.
Alte cauze sunt prin urmare care oprese pe
guvern s adopte proiectul minoritgtei san sg-1 modifice chiar in parte. Carl pot fi acele cauze ? Am
comparat ieri aceste doug proiecte, sg mai facem
o repede recapitulare comparativg.
Articolul intain este identic in ambele proiecte,

afarg, de diferenta de tifre. Art. 2 din proiectul


majoritgtei este prea bun ; i trebuie adaos in
proiectul minoritgtei.

Art. 3 din proiectul majoritatei nu prea ii


inteleg. Iat ce zice:
Legea imprumuturilor provizorii din 9 Au-

gust 1871 nu se va aplica, n privinra acestor


bonuri" .
D. Ministru prin proiectul sgu primitiv mergeh

si mai departe; cgci ziceh ca, acea lege din 1871


se abrogg. Redactiunea majoritgtei este ceva mai
moderatg. Dar tot cere complicatinni.

Intreb: toat legea din 1871 nu se aplica,


sau parti din acea lege, la bonurile de 16 milioane?
In sine acea lege din 1871 este foarte bung.

Ea s'a fgcut, spre a se pune un capAt abuzurilor

633

ce se fee en emisiunea de bonuri de tezaur. Din


acel abuz rezulta crestere exagerata a datoriei ilo-

tante; si in fapt se crth un alt buget alaturi cu


cel votat de Camera'. De aceea, in 1871, Camera
si guvern, preocupati de aceste inconveniente, au
facut legea de care vorbim.
In acea lege sunt mai multe par0 importante.
Prin art. 1 se prescrie in mod pozitiv, ca
pentru bonurile de tezaur sa nu se dth o dobanda

mai mare de 10 la suta.


Voiti sa nu aplicati nici acest articol, i sa,
emiteti bonuri de 16 milioane fara niciun maximum de dobanda, platind poate mai mult de 10
la suta, ?

Pentru art. '2 la 1, se prescrie ca bonurile


de tezaur emise de ministru sa nu treaca peste
suma de trei milioane.
Acest paragraf este de fel abrogat prin legea
de fata; caci ea prevede o emisiune de 16 ori de
12 milioane.

Dara mai este la acest articol i un 2 care


zice ca, daca s'au emis bonuri de tezaur mai mult

peste suma autorizata, 9tunci ministrul care a


subscris contractul, i casierul care a subscris.bonul
sunt v*, rcimd n raspunzatori soliclari ceitre imprumutatori". i se adaoga in 3 ca ei pot fi urma-

riti direct inaintea tribunalelor ordinare fara alta


a utorizare prealabi I a.

634

Ash dar vedeti

ch.

in acea lege s'a pus o

sanctiune penalA contra ministrului ori casierului,


cari ar abuzh prin o ernitere de bonuri peste suma
autorizatA sau votatg prin o lege speeialA.
Art. 6 al acestei legi se ocupg, de detentorii
de bonuri. VA intreb acum: ce rAu vedeti D-voatrA
ca s mentineti si dispozitiunea de sanctiune penalA
contra ministrului i easierului ?

Prin aeeea sanctiune Camerae au voit

sg,

circumscrie mai bine rAspunderea ministrilor. De


ce dar ati voi s o suprimati pentru Imprumutul
acesta Ce rAu poate face ministrului, care nu
are neapArat, sA abuzeze intru nimic? i sub alti

ministri a existat legea din 1871, si nici unul


nu s'a gAsit nici mnilit, nici jenat printehnsa.

Prin urmare, eu am sA propun

ea acea

lege sA continue a existh in pArtile sale esentiale


si cari nu se contrazie eu legea de fata.
tiu cA, art. 4 si 5 din proiectul majoritaiii
care trateazA despre plata bonurilor de 16 milioane
din imprumutul de 42 milioane, sunt identice in
ambele proieete.

Aceastg, dispozitiune este bung mai ales in


sensul acesta ca, pentru plata bonurilor de tezaur
ale nouei datorii flotante, guvernul nu are, cum
se zice, sula in coaste; ci le va plAti treptat din
acele sume ale drumului de fer Predeal, a cgrui

platg, de atre stat are s6 se termine tocmai pe


la 1878.

635

Ash dark, cum vedem, Ong aci, nu este


nici un articol care sa fad, pe guvern a nu se
uni en proiectul minoritatei. Articolul despre legea
din August 1871 nu ered s constitue o pedica
absoluta, i cred ca, D-nii ministri ar gasi un
mijloc de intelegere.

Aiurea dart trebue s

cautam adevaratul
motiv al neprimirei proectului minoritatii. Acest
motiv trebue sa fie, in cea mai mare parte, in
art. 2 al proiectului minoritatei. Acest articol s'a
combatut mai cu seamA.
El este prea important, sa-1 examinam.
Mai intai un trebue sit dam multa importanta redactiunei acestui articol 2 al minoritatei.
Am spus de eri ca el este eau redactat.
Dart care este ideia esentiala ce el contine
si la care noi tinem? Aceasta idee este ca el consacrit principiul economiilor, i prin urmare departeaza sistema imprumuturilor ca norma pentru
acoperirea deficitelor.

Aceasta idee o exprima acest articol cand


ca, spre a evith defieitul, se vor face
toate economiile si reductiunile posibile In bugetul
anului 1876.
Cum au combatut acel articok D-nii ministri
zice

ori D. Maiorescu? D-lui ne spune ea el ar insemna ca Camera sa dea mandat sau delegatiune

636

guvernului, pentru ca s reduch cheltuelile modi&and chiar legile organice.


Dar pentru ce D-nul Maiorescu presupune tin

lucru ath,t de absurd? Chad a vhzut D-lui una


ca aceasta? D-lui este de mai inainte convins
ch nu noi vom da odath guvernului o asemenea
-putere, un asemenea manclat? Cheltueli create prin
legi organice, tot prin legi numai se pot desfiinth.

Prin urmare guvernul nu poate face aceasta prin


puterea sa. Dar sunt sum alte cheltueli cari se

pot reduce numai de chtre guvern ash cum a


fh,cut el in timp de cinci ani, child reduceh, si
anulh cu milioanele cheltueli si credite autorizate
de Came)* mai ales cheltuelile privitoare la material. Guvernul chiar in anul 1875 a tacut
economii de cinci milioane, si le-a putut face
pentruch nu erau prevhzute pnin legi organice.
Un guvern nu poate cheltui prin buget mai
mult decht i s'a dat de Came* lush poate cheltui
adesea mai puOn; ash, de exemplu, Camera I-a
autorizat sa, zideasch o cazarmh, ori un spital.
ei bine, ministrul nu zideste, pentruch nu are bani
si va fi foarte corect.
Ash am fhcut noi toi pe timpul economiilor

ash am patut reduce din lougete sume coldsale. Prin urmare aceste reductiuni nu sunt un
ce peste putinch de a se face.
Dar ni se obiecteazh eh cum o s poath
si

637

fach el singur aceastA, reductiune?


s
Dar este, rhspundem noi, tocmai treaba guvernului ca s tie ce reductiuni poate s fach. Noi
deputatii nu putem sh insemnhm ceeace s'ar puteh,
reduce dintr'un buget prezintat; apoi bugetul
guvernu

rectificativ pe anul 1876, s'a votat odath. Cum


ar mai puteh revenh din nou inaintea Adunhrei?
Propunerea noastrh implich in sine lucrhri
de amhnunte pe cari le poate face. Noi voim numai a se recunoaste principiul de economii; si
acest principiu trebue pus tocmai inteo lege, care
este menith de a acoperi deficitul. Cum dar aflai
de prisos a se pune acest principiu, pe care toti
economistii ii recunosc ca baza cea mai bung a
finantelor, D-voastrh care vorbiti mereu de eco-

nomie? De ce flu voiti sh se punl in lege acest


principiu de economie, care nu vh impiedech, ca
sit aveti recurs si la bonurile de tezaur, cnd
aveti lipse momentane.
Am observat log ch D. Maiorescu se agath

mai ales de cele patru milioane ale armhturei si


lash' a se intelege c noi am voi s revochm acest
credit si eh risipa ar proveni mai ales din spi.

ritul de militarizm.
Intreb insh pe D-nul Maiorescu de ce-si dh
nevoia sh combath niste adversari ce nu existh?
D-voastrh, D-lor, ati putut vedeh ch nu este
nimenea dintre noi cari sh voiasch a cere re-

638

vocarea acelui credit acordat D-lui ministru de


rezbel, si care este deja sanctionat. Daca ar fi
cineva ad care sg,' cearg, una ca aceasta, eu cred
ct ar face un act anticonstitutional i chiar nepatriotic; caci nu numai s'ar lovi o lege votata,
dar s'ar da loc la prea rele interpretatii in strainatate. Ash dar, nu dintre noi cestia, cari nu
combat militarizmul, se pot face asemenea propuneri.

Apoi proiectul minoritatei e redactat ash cum

sa, nu lase loc la nicio indoiala. In el se zice ca.


economiile posibile se vor face in tot bugetul;
iar in ceeace priveste creditul de 4 milioane, nuinai
intrucat nu se vor fi facut comenzi din acel credit.
Asemenea reductiuni s'au facut totdeauna,

chiar la ministerul de rezbel. In cei cinci ani, noi


toti din minister am tinut sg, reducem, pe cat se
va putea din cheltueli. Nu am redus insa, nimic
in mod arbitrar si neconstitutional. Nu am facia
ca D. Maiorescu, care vine, prin bugetul rectificativ sa" reduca violand o lege organica'. Nu am
facut una ca aceasta. (Aplauze).

Prin urmare sa nu ni se zica ca autorizam


pe cineva a viola legile organice; caci tocmai noi
minoritatea am dezaprobat pe cei ce le-au violat!

Sa, nu se mai caute a se mai recomanda unii

si
noi 11

altii cg, D-lor aparg, creclitul militar i c


revocam; fiindca, am probat ca faptele Ii dezmint;

639

fiindca, in fine, aceasta imputare ar privi i pe


majoritatea delegatilor. In adevar, D-lor, v'am citit
ieri raportul delegatilor din care se constata of
toti delegatii, In unanimitate, au decis acelasi
lucru.

Ce se mai alege dar de toate argumentarile


ce D-nul Maiorescu trgeh din aceastg, acuzare ce
faceh minoritatei delegatilor, cnd raportul D-lui
raportor Cerchez declara' formal ca, comitetul in
unanimitate a fost de aceleasi opiniuni i pentru
creditul de 4 milioane ?
Sau oare presupuneti c ceeace s'a exprimat
prin raport sa, nu fie tocmai ash, ? Negresit ea nu
puteti pune la indoialg, veracitatea raportului. Apoi,
ce insemneaza, e pe deoparte, declarati prin raportul comitetului c toti delegatii au fost de
aceiasi opiniune, i apoi in Adunare veniti si lasati
a se intelege contrariul ? Vedeti, D-lor deputati,

aceasta s'ar numi o adevarata fineta! (Aplauze).


Dar este altceva si mai straniu! Pe deoparte,
D. Maiorescu se pare infocat pentru a mentine
creditul 'de patru milioane acordat D-lui ministru
de rezbel, i apgrg, acest credit, nu in contra acelor
care contesta tot ce se da pentru acel minister,

ci in contra noastra, cari propunem economii posibile la toate ministerele. Dar pe de altg,' parte
tot D. Maiorescu ne spune ca, trebuie sa, reducern
tot bugetul ministerului de rezbel, si c pentru

640

aceasta se va reduce la toamna," armata dela 42 mii

la 20 mii.
Iatg perspectiva lingusitoare pentru D. ministru de rezbel! i D-nul Maiorescu nu se multumeste cu ata,t. D-nealui ne spune ct trebuie sa
combatem aceeace D-lui numeste militarizm.
Ce o mai fi aceasta ? Ce intelege D. Maioreset" en militarizm? Dae6 cu aceasta intelege spiritul militar care trebuie s'a fie raspandit intre
Romni, eu \TA narturisese ea,' in loc de a-I cornbate, asi face tot posibilul ca s6-1 propag cat rnai

mult. Tot ceateanul sl

soldat; aceasta este


si bun si costA putin. Nu dar un ash militarizm,
fie

cal e exist6 si in alte ri mici cum Elvetia, trebuie


combatem; ci cheltuelile de lux si inutile, cari

s'ar face chiar cu ostirea. Ash dar sustinem militarizmul, dar combatem cheltuelile de lux: iatl
ce facem noi partid6 adevgrat conservatoare.
D-nul Maiorescu ne mai obieeteazd e5, este
peste putinta ea prin reduceri s acoperim tot

deficitul. Dar eine a pretins c6 tot deficitul sa


se acopere numai prin reduceri? Nimenea .nu poate

pretinde aceasta; cxei oricine ar fi la minister nu


ar putea-o face. Ceeace cerem noi dela guvern este
a face toate economiile posibile; adic6 a se tine
de sistemul vechiu, practicat de D-nul Catargiu
at'atea ani, i pe care asthzi D-sa ii abandoneazrt

641

pentru a se uni en noua directiune a D-lor Carp


Strat. (Ilaritate).
Cerem dela minister ea

sq,

fael reduceri in

bugete de eke milioane va puteh, de 4, 5 ori


6; de a mai acoperi apoi deficitul prin intrAri din
r6mPisite, prin creAri de noi resurse. Ne va ajuth
poate i un timp mai favorabil; eg.ei in fine aceakit ciza, nu poate sg, fie perpetu6; exportul Ii
va luh zborul lui; productele ce umplu magaziele
noastre, vor incepe a se vinde; oamenii vor egpg,th
bani, si-si vor achith datoriele lor eAtre Stat.
De ce sa," mai facem ash incerc6ri, ni-se va
obieeth; eq,ci in definit o s6 ajungem tot la, un
imprumut consolidat, trebuie s presupunem toate
relele, trebuie sh' presupunem c i anul acesta
anul viitor au sh. fie foarte neproduetivi ? Dar,
D-lor, s facem mai intai toate inceregrile posibile, i numai in caz de nereusit, numai in caz
de necesitate absolufa, s alerg6m si la un impruunit consolidat.
SA

venim acum la un alt punct foarte im-

portant.

Proiectul majoriatei pentru imprumutul de


16 milioane este insotit de un al doilea proieet
relativ la imprumutul de 42 milioane pentru linia
Ploesti-Predeal. Prin acest proiect se propune a
se suprimh art. 6 din legea drumului de fer din
22 Iulie 1875, precum si art. 3.
29006

41

642

Prin aceste articole se stipuleazg ca emisiunea

irnprumutului de 24 milioane sg, se facg, numai


cu cursul de 91 si 7 la sutg, dobandg.
Ce propune majoritatea delegatilor prin al
doilea proiect? Ea propune ca guvernul sg poatg,
acordh imprlimutul cu mice ernisiune va fi; suprimA
art. 6 din legea din 22 Julie 1875; si lasg, cur-

sul emisiunei la discretiunea guvernului fhrsa a-i


fixh nici o margine.
Ei bine, D-lor cleputati, en combgtand eri

aceastg, propunere a majoritgtei, am zis cl ar fi


rgu i periculos, atg,t pentru guvern cat i pentrn
tarA, ea sA, se lase ministrului faeultatea absoluth
de a fixh pretul emisiunei; i Intre alte argumente,
am zis i aceasta c guvernul se compune dill
oameni, i cum oamenii nu sunt infailibili, ministrul
poate s gresease, poate s6 se insele asupra pretului; si o asemenea gresealh' an aveh grele conse-

cinte pentru finantele t6rei. Ca exernplu, am zis


&A tot astfel s'a inselat D. Strat Mud a contraetat
imprumutul Zarifi, care, duph mine, a fost foarte
r6u. combinat. Asupra aeestui pullet D. Carp a
fncglecat pe calul sau cel mare de bataie, i s'a
adresat cgtre mine cu obicinuita sa elocintg, pe
care, pentru demnitatea acestei Camere, nn voi se
o ealific. D. Strat s'a supgrat i D-lui, si mi-a
obiectat cg, eu cunoscusem de mai inainte acel
imprumut; eu i-am raspuris di nu-1" cunoscusem

643

dealt din gazete. Tar D. Carp, cu vioiciunea sa


nervoasa, imi da ea dovada pe D. C. Negri.

Sunt dator a va declara inegodata c6, nu


aveam nici-o cunostinta despre imprumutul Zarifi;
ea n'am luat parte la acel imprumut, i nici ca
puteam sa iau, de vreme ce nu eram la minister.
Chiar de asi fi luat parte la da