B.

BOERESCU

DISCURSURI POLITICE
.

/1859 -1883

ti

VOLUMUL II
1874-1883

BUCUR E*171
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & CO., SOCIETATE ANONIMA

1910

1874

29 116

I
Monitorul Oficial" No. 14 din 18/30 Ianuarie 1874

Interpelarea lui Nic. lonescu In cestiunea

drepturilor Wei de a trata

Nicolae Ionescu, printio interpelare adresata minisB. Boerescu revine la desbaterile
urinate cu ocazia discutiei raspunsului la adresa Tronului
si ridica din non cestiunea dreptuiui tarei de a tratit.

trului de externe

In sedinta din 12 Ianuarie 1874 interpelarea lui N.

Ionescu viind la ordina zilei, ii raspunde B. Boerescu,
sustinand acela lucru ca in discursul precedent.

B. Boerescu, ministru de Externe. D. Ionescu

a anuntat o interpelare despre cum stau raporturile noastre cu Ina lta Poarta. Am onoare a declara D-lui Ionescu ca nu voiu avea a raspunde
nimic la interpelarea D-sale.
Aceste chestiuni s'a discutat deja cu ocaziunea

raspunsului la adresa tronului, am zis atunci tot

ce aveam sa zic, i astazi nu mai am nici sa mai
adaog nici sa, scad ceva din ceace am zis atunci.
Prin urmare declar ca, n'am a raspunde nimic la
interpelarea D-lui Ionescu.

In urma interventiei lui G. Brgtianu mai iea

cuvntul din nou B. Boerescu.

B. Boerescu, niinistru de Externe. Domnilor

Deputa0, D. Brg,tianu a venit en volubilitatea
D-sale obiqnuit5,, in ajutorul D-lui Ionescu i a,
a pus cestiunea pe th,thmul unei cestiuni de regulament, zicand c s'ar pretinde a se luh Camerei
sau unui deputat dreptul de interpelare. Ei bine
Domnilor, nimic nu e din toate acestea, nu e nici
cestiune de regulament, nici de a se luh dreptul
unui deputat de a face o interpelare, ci este vorba
de o Inalt convenienth' par1amtntar5, i de un interes superior al tdrei. Cand D. Ioneseu a anur4at
aceast6 interpelare, a zis: s ne spun6 D. Ministru
de externe cum stau relatiunile noastre cu Ina lta
Poartii. Ei bine, fac apel sh' spuneti D-voastra.
care ai fost prezin0 la discutiunea ce a avut loc
cu ocaziunea rAspunsului la adresa rIll.OflUlUj dac6

D. Kogillniceanu nu a atins foarte adAnc aceastA

cestiune, daca, cu acea ocaziune nu am rAspuns
noi intr'un mod destul de complect. Prin urmare
a veni acum dup a. douh' luni de zile, cu aceiasi
cestiune, v rog sa credeti e aceasta nu ar fi in
interesul trei, fiindeq, asemenea cestiuni nu se

disoutil de cke doini i trei mi. Din asemenea procedare nu vor trage profit nici Romanii nici filoromanii, ci vor trage inamicii threi.
In tArile cele mai constitutionale, in parla-

mental Angliei, and vine un deputat din opozi-

tiune tot ma de pronuntat ca D. lonescu, and

vine qi precizearia un fapt, roagg, pe D. Ministru

sa-i da cutare hartie relativa la acel fapt anume

si cu toate aceste ministru adese-ori raspunde: nu
pot sa dau acea hartie, nu pot sa rgspund asupra
acelui fapt, i toti tac fara a zice nici o vorbg,

pentruca sunt cestiuni aa de delicate, inat nu

sufer sa fie puse in discutiune. Cu atat rnai mult
nu putem primi edinta secreta, caci nu avem
nimie secret; sunt conveniente diplomatice care
trebuesc sa, se pgstreze !lira a le atinge, i cu
aceasta nu va s5 zic5, c5, este ceva vat5m5tor intereselor tarei. Fie sigur Onor D. Bratianu, a
drapelul drepturilor si al nationalitatei noastre, il

tinem i noi tot aa de bine ca i and ar

fi

D-lui la putere.
Nu primim sedinta secreta, pentru a aceasta

ar dh loc la banueli i nu este nici un cuvant

pentru care am puteh sa fiin banuiti. Dar la ce
voete D. Brgtianu sa ajunga. Voete sa exprime
neincredere in guvern? Dar cu ce ocaziune voete
sa faca aceasta? D. Kogalniceanu a tratat aceastg,

cestiune eu toga vigoarea talentului D-sale, i

D. Bratianu nu are decat sa ieh din rgspunsul
nostru de atunci elementele din care ar crede a
poate formh o motiune motivata de neincredere in

guvern, si dei cam tarziu, dupa doua luni, sa o

inatiqeze Camerei. Dar noi nu putem pune asazi

din nou in discutiune aceasM cestiune, pentruca.
aceasta ar fi din partea noastrg, un act de imprudentg, i guvernul roagg pe Camera,' care -tie a
aprecih interesele t6rii, A nu intre in o discutiune
ca aceasta pentru cg, nu este oportung,.
lath% ce am avut A zic in aceasta, privintg.
si onor. majoritate este liberg, sg, facA ce va vol.

II
Monitorul Oficial din 19/31 Ianuarie 1874 No. 15.

Din nou politica externd a guvernului

In thie Lasear Catargiu, presedinte al Consiliului
stgruintelor deputatilor Manolaki
Kostaki i Mih. KogAlniceanu, i repetnd c guvernul
nu are nimic de adAugat la ceeace a zis in discutia fa'spunsului la discursul Tronului, spune c'n." daca si in urma
acestei deelaratiuni N. Ionescu tot voeste s mai revina'
in aceastg, cestiune, guvernul fi va asculth rezervndu-si
dreptul de a vedeh dacg are sau nu a'i rgspunde cevh.
N. Ionescu i desvolt5, atunci interpretarea, la care
fi rAspunde B. Boerescu sustinnd c
RomAnia are
dreptul de a face conventiuni cu puterile strgine conform vechilor tractate.
de ministri cednd

B. Boerescu, Ministru de Externe. Domnilor,

repet D-lui Ionescu, aceia ce i-am zis la inceput,
ea' adicg nu am sa raspund nimic la interpelarea
D-sale. Am declarat aceasta mai inainte de a-i dez-

volta D-lui interpelarea sa, fiindcg prevgzusem,

dupg modul cum a fost enuntatg, ca nu are sa fie
cleat repetirea celor zise cu ocaziunea discutiunei

raspunsului la adresa tronului, and D-1 Kogalniceanu si D. G-. Bratianu, au atins aceiasi cestiune.
D. Ionescu nu face decat s o releveze din nou,

Insa en mai putin talent si mult mai incureata

cleat o pusese predecesorul D-lui. Forma chiar cum

o dezvolta, fit gat de slaba si de inganata, incat

se simti slabiciunea fondului eauzei si a pozitiunei

grele si ingrate ce avn oratorul ce apara, o asa

cauza.

N'am deci a raspunde nirnie. Cu ocaziunea

adresei tronului mi s'a facut tot aeeleasi imputari,
s'au reprodus absolut aceleasi idei ca astazi. Acea
discutiune nu a fost vaga, cum pretinde D. lonescu,
asa incat sa zica D-lui c evitam pe cea de astazi,
sau c ne punem la spatele tronului. A fost ca o

interpelare tot atat de expresa ea cea de astazi;

si D-v tot tineti minte ca D. Kogalniceanu, a si
facut o motiune, a formulat o propunere, care dezaproba politica exterioara a guvernului, dar care s'a
respins de Camera mai in unanimitate.

Astazi s'a reprodus de D. Ionescu, absolut

aeeleasi imputari, zise numai cu si mai putin talent.
Noi nu mai avem a mai raspunde nirnie, eaci am

mai raspuns odata. A ne mai repeth nu ar fi nici

de bun gust, nici oportun, nici mai ales folositor
Ora Asa dar cel mai demn si mai patriotic raspuns ce putem opune la zisele D-lui Ionescu este
o absoluta tacere!

Cand am rgspuns D-lui Kogglniceanu, acum

aproape doug luni, am rezurnat politica noastrg exterioarg pe aceste doug idei : c ea este o politicg
de pace i de ordine pentru Orient, i cg aceastg
politica' este bazatg pe legalitatea ce rezultg din
tractate. Acelai adevAr existg totdeauna. Noi in-

telegem a mentine qi a respecth in toate partile

lor vechile noastre traetate, despre care D. Ionescu,
ati vgzut cu cgtg injosire i putin respect a vorbit.
Dar, din nenorocire, D. Ionescu reprezintg o infima,"
minoritate, putem zice cg se reprezintg numai pe
sine0 cand se exprimg i maltrateazg astfel nis,te
acte de secoli ale strgbunilor notrii, pe earl se
bazeazg autonomia, independenta Wei noastre.

am mai adgogat inch, cand s'a mai tratat aceastg

cestiune de Camera', cg, pe l'angg politica noastrg
exterioarg bazatg, pe legalitatea tractatelor, mai
aplicgm si politica interioarg de progres i de ordine in acelas timp.
Aceastg, politicg care singura, poate aduce pu-

terea tgrei in intru i in afarg, bazatg totdeauna

pe legalitate, constitue dubla fortg a acestui guvern.

i D-voastrg ati afirmat aceasta impreung cu noi

i Camera tgrei a consacrat acest sistem, and un
vot mai unanim acum cgteva sgptmni, prin care
aproba politica exterioarg a guvernului nostru.
Astgzi nu am a adgogg nimic, nici a suprimg
nimic la cele zise de mine in edinta dela 22 si 23

10

Noemvre trecut. Deci nimic nu am a mai rAspunde.

Vine ing D. Ionescu, si atacg, un singur punct

de care nu vorbise D. Kogainiceanu; dezaprol4

aclic nota mea dela 9 Noemvre prin care am
ap6rat si am sustinut dreptul 'Wei de a inchea
tractate cu alte puteri.
Voiu fa'spunde numai cateva euvinte asupra
acestui subiect; ca'ci na voiu urma pe D. Ionescu,
in lungul dedal al incurcatei D-sale elocinte, prin
care se sill in tot felul s denatureze acea notk

s'o facl a vorbi aceea ce nu vorbeste, si A a

facg a cuprinde aeeea ce nu contine.
Dar subiectul acelei note este foarte simplu,
Domnilor. Ea contine numai expunerea dreptului
ce are Ora de a incheia tractate i conventiuni en
alte puteri stAine. Acest drept rezulth, din tractatele noastre; este o consecuenta naturalg a autonomiei noastre, asa cum ea este garantath, de puterile mari europene, garantii la cari tinem si la
cari in veci vom tine.
Acea notA, a fost o afirmatiune so1emn6, in
form6 oficialk In fata negatiunei formulat in
contra acestui drept. Era de datoria ministerului,
era de datoria unui bun Roman s'a, vin6 i s'a% apere
un drept autonom al t6rei sale, cand acel drept se
nega de altii intr'un mod atat de pozitiv (aplauze).
Voeste D. Ionescu A ma blameze pentru

II-

aceast aparare

afirmare a drepturilor

trei

mele? Sa ma blameze! Eu voiu primi i voiu purth

cu mandrie i cu fala un asemenea blam (aplauze
prelungite).

Dar nu va puteh blamh acest fapt D. Ioneseu;

citci ministerul a exprimat sentimentul drei intregi;

iar D. Ionescu reprezinta numai pasiunea micei

D-sale personalitAi (aplauze).
Ceace MO, este foarte adevarat i acea ce li

insu5i D. Ionescu a sinAit, este el aceast discuOune nu se poate inchide decht prin un vot de incredere sau de neincredere pentru guvern.
Da, Domnilor, aceastl Camera, majoritatea sa,

este tinutl astazi a se pronu* categoric.

Pe cand noi clutam a stabili autoritatea

progresul inauntru, demnitatea 5i respectul dreptului iii afara, D. Ionescu ne expune ea cum am
vol s aducem ruina tarei, i imprumutand o compamtiune nemerita a D-lui Bratianu (caci D. Bratianu nu este ferieit totdeauna in comparaOuni),
dar facand aceasta comparatiune 5,i cu mai putin
talent deck D. Bratianu, ne spune el noi am rilmas
ea D. Olivier din Franta, 5i el vom duce Romnia
uncle acela a adus Franta.
Apoi pe cAnd noi ne silim a se respecth drepturile strabune, D-lui ne prezinta ca agitatori ea am
vol sa turburam Orientul, ca am cauth sa capatam
independenta Vrei, ca cum (ara nu ar fi indepen-

12

dentg pe baza tractatelor sale, si ca si cum am fi supusi cari sh" ne revoltdm spre a revendich ceace avem !

Pe cand noi fondgm legalitatea actiunei noastre

exterioare pe tractatele i actele publice ale glorio-

silor nostrii principi, D. Ionescu, radicalul patriot

i excelentul democrat, numeste acele tractate si
acte pergamente pulberoase, i cearcd a afirmg cg
politica care rezultd din acele tractate este o pollticg nebuloas i indoioasd! Da, Domnilor, s'a gdsit

un deputat roman care, in fata tdrei, s zic

ed

drepturile noatre strgbune, bazate pe tractate, sunt

intunecoase, sunt necunoscute, pe cand ele sunt dare
ca ziva; cdci natiunea, prin vechile sale tractate, nu
a alienat nici unul din drepturile sale suverane, si
afard din plata unui tribut anual, ea si-a conservat
toate drepturile suveranitdtii sau autonomiei (apla uze).
Ei, Domnule Ionescu, te pot asigurg c nurnai

Romaniei nu pot aduce serviciu vorbele D-tale, i

ca numai filorornanii nu le vor invoch! Atat numai
eg toti strdinii stiu, cg toti cei ce ne iubesc cunosc,
cg 1). Ionescu nu este expresiunea opiniunei tdrei,
ci nurnai a individualitdtei sale! (Aplauze).
Prin urmare, Domnilor, D-voastrg trebue sg

pronuntati dacd aprobati ideile si sistemul

politicei D-lui Ionescu sau daed eredeti eh' cu noi
este adevgrul, si in acest caz trebue s dati un vot
clar si categoric de incredere. (Aplauze prelungite).
vit

-Foci : Inchiderea discutiunei.

III
Monitorul Oficial" No. 32 din 9/21 Feyruarie 1874.

Proiect de lege pentru modifiari la

legea comunala
Discutia continua de trei zile in privinta acestui
project de lege. Dupg lungi i obositoare discursuri ale
lui G. Bratianu, N. lonescu, N. Blaremberg si a.,
proiectul se ia in fine in consideratie in sedinta din 27

Ianuarie. In sedinta urm'atoare dela 28 Ianuarie cu

ocazia discutiei pe articole, se propun mai multe amen-

clamente la art. 4, din care unul semnat de G. Chitu,

G. Cantili, N. Blarem berg, Stolojan si a., zice:

Orice intrunire de familii care ar declara, cd

poate i voeste s sus(ind singurd sarcinile comunale,
se va recunoaste ca comund".
La un discurs al liii G. Cantili, care sustine acest

amendament in interesul descentralizgxei raspunde B.

Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. D. Cantili

a f6cut bine c5, a indreptat in fine o parte a rationamentului sgu. Mai intai D-sa a spus c aceasta

este o inovatiune care s'a f6cut de guvern i de

comitet, determinandu-se numgrul familielor cate
trebue sa, fie intr'o comunq.

14

Domnilor, acest minimum nu este o inova-tiune, pentrucg, el se afi 5,i in legea existent6
-care zice:

Nici-o comund nu va puteet numara, mai

putin de una sutd, familii, sau cinci sute locuitori".
Vedeti dar, Domnilor, cg, numgrul de 500 este

chiar in legea veche. Discutiunea dar poate

fi

(lacsa se intelege prin numa'rul de 500 locuitori numai sefii de familie sau i copii

Prin urmare, amendamentul formulat astfel

este mai bun, cg.ei este Meat in sensul de 500
contribuabili. Ce face oare pe D. Cantili i pe ceiialti subscriitori ai amendamentului s propung c6
si 20 de persoane si 2 familii chiar s poatA,
constitui o comun0
G. Cantili. Cum este in legea actualg.
D. Illinistru de externe. In legea actual este
numArul de 500.
Ei bine, v'am spus eg, legea veche, prin 500
locuitori, intelege 500 suflete, si este mai bun
amendamentul comitetului, egci el preciseaz6 numgrul de 500 contribuabili.
Domnilor, i .D. Cantili i cei mai multi cari
au combg,tut modific6ri1e ce se fac legei comunale,

au vorbit in numele descentralizgrei. D. Cantili

Insg," din toti vine en cevh nou, cu afectiuni, cu
simpatii, eu identitate de sentimente si de interese,
pe aceste consideratiuni gaseste i D-sa si logic

15

oricgt de putini indivizi, fie chiar

doug familii, sg, poatg, constitui o comun...
0 voce. Dacg le va da maim.
D. Ministru de externe. i aceasta o zice
D-sa in numele 1ibert4ei. Sg vedem insg, dacg s'ar
face bine lgsAndu-se aceastg cestiune a formrei
comunelor Ia voia individelor.
D. Cantili dupg' ce definete comuna, apoi
conchide qi ziee: de vrerne ce comuna este unirea
i

practic, e

mai multor individe la un loe, trebue sa, fie 0 o

unitate de vederi, unitate de interese, cgei nu trebue
sg se uneasca, acei can l. nu se iubesc, cari nu se
sufgr. Mai intgiu nu tim ce intelege D. Cantili

prin aceastg imitate de vederi; oare intelege D-sa

aci i politica? Ar fi o curioasg procedare de a se
form comunele dupg imitatea de vederi. Unitatea
de interese de iubire? liar eine are sl controleze
aceasta, eine are sg ting acel barometru care sg
constate identitatea afeetiunilor la individele comunei D-sale? S presupunem insg cg ei se iubesc
astki egad se formeazg in cornung. Dar care cnd
simpatiile, din oarecari imprejurgri vor ince*

cAnd nu se vor mai iubi, atunci, dupg cum rezultg din concluziunea D-lui Cantili, care in acela
timp este i argumentul principal ce aduce in sustinerea opiniunei de a se Igsh libertatea indivizilor
in formarea comunelor, atunci, zic, trebue sl le
desunim. Vedeti cat de arbitrar ar fi modul

16

acesta; prin urmare nu poate

fi

admisg pgrerea

D-sale.

Domnilor, necontenit se striga, descentralizare,

si Pe abuzeazg mult de cuvantul acesta, cand einevh
nu-si dg, seamg de adevgrata sa semnificare. Cum
puneti D-voastrg aci cestiunea descentralizgrei ?

D-voastrg marii preati ai descentralizgrei? Ce va

sri zieg descentralizare! Datu-v'ati un compt exact
despre acest euvant? Cum in cestiunea numgrului
individelor ce are sg compung comuna, ggsiti di este
o centralizare? In ce agentii locali se sacrificg, puterei centrale, pentru ea sg ziceti eg s'a violat
Constitutiunea i eg s'a facut cu aceasta o centralizare? Din contra, adevgrata deseentralizare este

cnd se mgreste comuna, cand i se dg mai multe

elemente de activitate si de putere, iar nu sg. vg
multumiti cu vorbe frumoase, cu discursuri elocinti cari cer in numele descentralizgrei ea comunele sg fie pentru fericirea i independenta lor cat
de miei, pe egad in realitate, acele comune mici
nu sunt deck cateva mizere familii adunate la un
loc, Mr6 nici-o vitalitate in ele, fgrg posibilitate
de a trgi, de a satisfaee primele lor trebuinte. Se
invoac necontenit descentralizarea de acei earl
combat proiectul guvernului. SI-mi permitg insg
acei D-ni de a le ziee, fgrg, teamg de a fi desmintit de viitor, cg in privinta, aceasta noi suntem
adevgratii descentralizatori, iar nu Dumnealor, noi

17

care prin proiectul nostru voim s facem din comunh o adevhrath, putere, cari voim s mhrim actiunea 1oca1, iar nu Dumnealor earl prin micsorarea
comunei, prin risipirea puterilor si mijloacelor ei
o- slhbesc cu totul. ESte incontestabil, Domnilor,
eh' cu cht o comunh este mai mare, are un numhr
mai insemnat de locuitori, cu atat ea are mai multe
mijloace de viath; chci o asemenea comunh prin
numarul cel mare al locuitorilor si, pe de o parte,
are mai incite mijloace pecuniare pentru. a-si face
scoala sa, pentru a intretine in bunh stare biserica
sa, pentru a-si aveh preotul shu, pentru a realizh
in parte cel putin datoriele cari i se impun de

lege; pe de alth parte are u cerc mai larg din

care &Ili aleagh consilieri cari sh' o reprezinte cu
demnitate i sh vazh de interesele sale en inteligenth. Si se mai zice, Domnilor, c aceasta este
un mijloc centralizator, ch cu aceasta s'ar micsorh
actiunea localh? Departe de aceasta, ea va fi cu

mult mai mhrith decht a fost panh asthzi.

Dar D. Cantili a zis c5, nu intelege pentru
ce o comun sit poath aveh mai multe sec-tiuni,
si nu intelege aceasta mai ales flindch atunCi fiecare din aceste sectiuni va trebui sa-si aibh separat scoala sa, biserica sa, etc. Sectiunele acestea
ce vor compune unele comune vor fi phrtile unui
sat, si ele vor fi formate negresit din diferite sate

ce vor intrh intr'o comunh. Ei bine, sh-mi dea

20000

18

voe D. Cantili a-i spune ea, nu v6d ce inconvenient ar naste pentru o comung daca' cutare sat
si-ar face coa1 i biserica sa, cAnd are mijloace
s6 le faca,. Cine si cn ce drept ar putea vreodat6
al opreasea pe un sat de a-si aveh scoala, bise-

rica sa, etc., cnd ele ar voi i ar avea mijloace

sa, le aibl? AstAzi noi avem in tar/ comune care
se compun de cke 1000 de familii; ei bine, cand
asemenea comune ar voi s6, aib 2 scoli, doug biserici, le poate opri cineva ca s6 le aibe? S'a

mai adaogat c5, in fiecare din aceste sectiuni va

fi ate un delegat al primarului care va avea in

po1iia 1ocath, va pAzi recoltele, va da mijloace de indeplinirea ordinelor generale administrative, etc.
Pe de alt6 parte, Domnilor, eine are sa, hornn

tarascA formarea unei cornune? Guvernul dela sine?

Nici de cum, c6ci va trebui ca insusi locuitorii

s6 fie consultati pentru aceasta, ca ei s prezinte
o cerere formal'a, ca acea cerere s'a fie transformath, in project de lege care sA, fie prezentat CaInerei i asupra citruia Corpurile legiuitoare A. se
pronunte. Prin urmare nici aceast5, temere nu este

locuitorii tnsii vor avea s se

cbibzuiasc6 asupra form6rei comunei lor dup
temeinicA., cxci

cum le va fi mai avantagios.

Si ce este mai bun in* Domnilor, in acest
amendament, e cA el prevede c acolo unde va

19

fi imposibil de a intruni mai multe sate pentru

a formh o comunh mare, acele sate vor formh
separate ate o col-flung. Aa dar, legea aceasta
Prin urmare,
Domnilor, fiti siguri c noi nu ne-am ghndit nici

aplaneazh si aceasth dificultate.

de cum child am venit cu acest project la centralizare, ci ne-am Wandit s venim inaintea D-v.
cu o eombinatiune practich, pentru ea comunele
sl aibh, la noi mijloace de a vietul.

IV
Monitorul Oficial" No. 33 din 10/22 Fevr. 1874

Din nou legea comunald

La art. 22, guvernul propunea ca in comunele urbane din porturile Dunarei sh' poat fi alegatori i eligibili comunali chiar strainii, de rit crestini, care au un
domiciliu neintrerupt in comunh de cinci ani inaintea
alegerei; raportorul comitetului delegatilor a combhtut
aceasth propunere iar guvernul a lasat la apreciarea
Carnerei de a o adopta san nu.
Pentru a nu lash indoialh in spiritele deputatilor
asupra intelesului acestei propuneri iea cuvntul si B.
Boerescu.

B. Boerescu, ministru de Externe. Domnilor,

pe MAIO cele expuse de D-nii miniqtrii colegii rnei
am sa, mai adaog inea puOne cuvinte.
Domnilor, aceastl mAsurA, de a se da streinilor proprietari din cateva porturi dreptul de vot
la cornun6, era dup'a opiniunea, guvernului, tot ce
poate fi mai simplu gi mai inofensiv. Guvernul,
Domnilor, cand a propus aceastA, rn6sura', a facut'o
numai in interesul infrumuseVarei qi edilitgtei porturilor, iath adellrata i unica intenVune a guvernului. Am crezut c pentru interesul acesta s'ar

21

puteh acordh, in oarecare lirnite strginilor care sunt

proprietari in acele porturi, dreptul de a lua i

ei parte la htcrgrile comunei pentru edilitatea
publicg. Acestei masuri guvernul dar era departe
de a-O inchipul vre-o data c i-s'ar putea da o
importantg politicg.

A fost cu atk mai mult departe de a se

gAndi la una ca aceasta, ca sta ea, drepturile
comunale nu au nimic a face, nu atrag de loc
calitatea de cetatean.

Sunt mai multe state unde stthinilor li

acordg in oarecare limite drepturi comunali,

se
i

nimeni nu i-a trecut prin gAnd ea, prin aceasta se

naturalizeaza acei strgini. A trebuit sa se iveaseg
la noi aceastg stranie opiniune!
Dar in ce proportiuni s'ar fi putut acorda
aceste drepturi stthinilor din porturile noastre ? In
mice proportiune s'ar fi putut. De exemplu zice,
cum s'a i propus de unii, ca numai o a treia
parte din consilieri sa poata fi aleqi din strgini,

si ca acei streini s. nu se ocupe deck de lucrurile de edilitate i de infrumusetare.

Ph intreb, in contiintg, ce lucru teribil, ce
rngsuth extraordinath ati fi vazut intr'aceasta ?
Dar voiau unii din comitet s respingg aceastg
propunere, atk de inofensivg? 0 putea prea bine
face; intelegem i aceasta. Dar aceasta respingere
trebuia s o faca, cel putin pe consideratiuni care

22

puteau macar a se explich; se putek de exemplu

zice c Dior ghsesc c porturile romane au luat
acum o asa mare dezvoltare, c elernentul roman
intr'insele este destul de considerabil si de preponderent, incat nu mai este nevoie si de coneursul streinilor, spre a grhbi si atj nth infrumusetarea lor!

Ce lucru mai simplu cleat a se invoch asemenea considerhtiuni?

Insh nu? D. raportore aleargh la consideratiuni de ordine publich, ba i patriotich. Prin raportul shu D-lui face acuzatiunile cele mai grave
guvernului, ti imputd, nici mai mult nici mai
putin, eh' prin aceasta guvernul a propus o msurh
menith a desnationaliza Romania!
lath, Domnilor propiile cuvinte patriotice ale

D-lui raportore, spre a nu erode e exagerez.

Nimeni, ne zice D. Colonel Manu n raportul
sdu, nu ne-ar putea taxa de strdinofobi cand nu am
consim,fit la aceastd desnationalizare a Romaniei!"

Si mai la vale adaogh: Mai acordancl streinilor i dreptul de alegere n consiliul comunal.

(si nu spune D. Manu ch era vorba numai de

porturi)... nu putin timp va trece i Romania
n'ar mai fi Romanie, ci o adund turd de elemente
eterogene, .sau mai rdu poate, o actunaturti de
elemente cotropitoare. (ilaritate aplauze),
i acestea aunt zise de un om care se pre-

tinde luminat si serios!

23

Credeti-ma, Domnilor, ca a admite aceasta

idee, a spune numai ca a acordh la eati-va straini

din porturi dreptul de a alege la comuna, ar fi

de a se desnationaliza Romania, este un ce atat
de original, constitue o imputare ash de putin se-

rioasa, in cht nici nu merita ea sa o combata

cineva serios. Insusi D. raportor pare ca a simtit
aceasta; cAci insusi D-lui, mi se spuse pe cand
lipseam, ca a avut ocaziunea, dup ce si-a varsat
Mai tnthiu focul pe gazetele care au cutezat sa
critice aceasta lucrare a pretioasei si a inamovimarturiseasca, c ori
cum nu a avut tocmai intentia sa spun c guvernul a voit s desnationalizeze Romania! iar bine,
Domnilor, ii rnulturnim de aceasta generozitate pabilei D-lui persoane, s

triotica! Bine ca intentiunea nu i-a fost aceasta.

Dach nu o declarh D-lui, nirneni nu ar fi putut-o
sti. Caei mice alt muritor, va eiti acest raport, va
citi litera lui, n'ar putea s inteleaga' aceea ce intelege numai D-nul Colonel 11/Ianu.
aceasta este atat de adevarat, e

ati vazut, Domnilor, la discutiunea generala, cum unii

dia D-nii Deputa.ti din opozitiune s'au mirat cli
guvernul nu este destul de susceptibil spre a face
din acest raport o cestiune ministeriala! atat este
de adevArat e acel raport coprinde imputarile gi
acuzrile cele mai grave contra guvernul ui.
G-uvernul

insa stie bine ea, acel raport este

24

numai opera personala a D-lui raportor, si el prin

Urmare trebue sa astepte sa vaza, dac i majoritatea este de opiniunea D-lui G. Mann.
Dar sa lasam la o parte intentiunea D-lui rapartor care este in Math, contrazicere cu litera raportului. S venim numai la ideea in sine. Sa ve-

dem cum si pe ce temeiu D. raportore s'a putut

speria c s'ar desnationalize Romania.
frum usetarei
54 presupunem ca, in interesu
porturilor, am da streinilor diatr'insele drepturi
comunale. ()are adevarat ar fi c cu aCeasta s'ar
desnationaliza tara? Mai intaiu sa fie bine inteles
cg aci nu este vorba de naturalizarea acelor streini.
Dupe,' cum e redactat raportul, multi au crezut cA
guvernul propunea a se naturaliz toti streinii din

porturi. Dar nu prin votare la comuna,' se naturalizeaza un om; caci stiti prea bine prin ce forme

un strein se poate naturalize. Este dar bine a se

lamuri si

acest punct, a nu se vorbi adica de

streinii admisi a vote, la comuna, ca de persoane

exercitand toate drepturile de cetatean roman.
Odata acest punct stabil it, ia s examinam putin

trecutul. Se' vedem dace', In trecut nu s'au produs fapte, nu numai identice cu cele propuse de

noi, dar si mai grave, si cu toate acestea, gratie

Domnului, nu s'a vazut desnationalizata Romania!

Din contra nationalitatea noastra s'a dezvoltat

s'a intarit mai mult, si flu numai ca elementele

25

streine nu ne-au absorbit, ci s'au fuzionat in elementul roman !

Si trist ar fi fost, Domnilor, dad, era astfel !

subred'A

i s1ab6 viatI ar aveh acea natiune care

s'ar desnationaliza &and catorva strgini dreptul de

a voth la comunl! As putea zice c acea natiune
ar fi nedemnl de a trgi ! InsA eu, Domnilor, am

o mai buna' idee de naOunea mea; principiile ei

de vitalitate sunt atht de tari si numeroase in cat
uimic nu le poate paralith sau absorbi.
SA' vedem daca, faptele trecutului nu intgresc
Torbele mele.
Sa lu6m regulamentul organic, acel regulament pe care D. Maim trebue sa-1 cunoascA bine,

si care nu era atat de liberal ca mu4i din noi

eare facem parad de stthinofobig,.
S'a zis de unii oratori c regulamentul coprindea pentru stthini numai cateva dispoziOuni

relative la porturile Bthila si Giurgiu. Eroare. In

regulament sunt mult mai multe dispoziOuni relative la stthini. Aceste dispozitiuni, mult mai intime de cat cele propuse de noi astki, se raportau la stthinii agricultori, la stthinii industriasi si
comerciantii din orase, si Ia stthinii din cele doul
porturi.

Pentru stthinii agricultori sau plugari sunt

art. 71 si 108 din regulament, cari coprind dispozitiunile cele mai favorabile pentru dnii. Ash

26

art. 71 zice curat ca, se vor inscrie intre OranToti plugarii streini afezqi in fara, de orice
lege 0 neam vor fl". Astfel cu modul acesta toti
Bulgarii, toti Sarbii, toti Grecii, i alti multi stra,ini
agricultori, filed de odata, recunoscuti de Romani
f6r6 alfa forma, de naturalizatiune. Legiuitorul de
atunci avea cuvintele sale prudente i intelepte, de
teni :

adopta, aceast6 masurai si nu stim ca tara

sa,

fi suferit ceva dintr'aeeasta.

In ceeace priveste pe strinii meseriasi si comerciantii din orase, regulamentul a fost ceva mai
strams; ins tot protector si larg, art. 91, 93 coprinde dispozitiuni relative la ansii.

Lor legiuitorul din 1832 nu le

d'a tmpt-

mantenirea de odat6, cum o facuse pentru plugari.

Aci elementele erau altele, i prin urmare precautiunea trebuia mai mare.

Cu toate acestea acel legiuitor, a p6strat

si

pentru dansii o protectiune specialA, i foarte eficace

le-a dat mijlocul de a dobandi aceea ce se chiaM6

impamdntenirea mica i care era coprinsa, in art.
379 din regulament.

Dupa, acest articol la 8, acesti streini, indata, ce se vor inscrie in corporatiuni, si se vor
supune la plata de patenta si alte dAri ale orasului, numai deck se puteau inscri intre pgman-

teni, fi vor avea aceleaq drepturi ce au 0 ptimantenii negurcitori i negustora0. Adica, acei streini

27

aveau toate drepturile ce aveau si Romnii,' afart

de cele politice. Era cam acea ce se nurneste In
legea francez/ autorizatiune de a'0 stabil), domiciliul (Cod. civ. francez art. 13).
Aceasta, mAsurg de protectiune era asemenea,
cum vedeti foarte insernnath, si strAinii din orae

se puteau bucurh. de drepturi importante.

Veneau apoi dispozitiunile speciale in favoarea strAinilor din porturile Braila i Giurgiu.
In ceeace priveste portul Galati D. Presedinte
al eonsiliului v'a citit en regulamentul Moldovei
care coprinde o dispozitiune identicg ea aceea din
regulamentul dela noi de aci.
Ce se zicea dar pentru strainii din Br/ila
Giurgiu? Art. 5 (pag. 160) dirt regularnent zicea
anurne: Jar la orafele Braila pi Giurgiu, de nu
se va putea indeplint aceasta trebuinfa nuemai cu
pamntenii, apoi se vor putea ale ge fi din streini
ce vor locu), ,In acele orafe, cari vor avea toate
celelalte cerute calitati de alegere i cari, se vor

lepacla de orice protecfiune straina pentru cdte

privesc la sfatul orapnesc".
Vedeti, Domnilor, c acest articol este in
tocmai redactat ca si articolul guvernului de
astAzi.

Legiuitorul din 1832, voind s/ incurajeze

prosperarea porturilor Brila si Giurgiu, preserie
cit dac In aceste porturi nu vor fi in destui pa-

28

mknteni pentru a fi buni de

ales la comuna,

atunci se vor putea alege i dintre streini.

Tot cam aceasta vi se propune i prin proiectul nostru.

I. Fatu. Nu.
D. Ministru de Externe. D. Patti, negresit
insuflat numai de patriotismul D-sale si nu si de adevarul istoric, vine si zice nu... (Sgomot, intreruperi).
Vd rog, Domnilor, fiti mai .linistiti. Eu va

viu cu probe si cu acte in rnAna spre a sustine

cele ce afirm. Faceti i D-voastra tot astfel; yeniti en fapte pozitive, ear nu numai cu exclamatiuni ! nu en o istorie pe care as numi-o de fantezie ea cea facuta alaltderi de d. Obitu. (Aplauze).
Dar sa venim la cestiune. Vazurati, Domnilor, c legiuitorul din 1832, s'a preocupat de

strini, si a prescris in favoarea lor, impartindu-i

in 3 categorii, cele mai favorabile dispozitiuni.
Aceste dispoztiuni se aplicau, si eu toate astea,

gratie cerului, aceasta aplieare, in timp de 40 ani

aproape nu a denationalizat de loc Romgnia! ba
din contra, Romania a mers inainte i nationalitatea sa se intari si se desvolta mai mult.
Iata dar, Domnilor, niste fapte istorice de cea
mai mare importanta. 0 legislatiune foarte favorabila a trei categorii de streini se aplica, mai multe
zecimi de ani, farg ca A, se iveasca, fenornenul

fatal de care s'a speriat D. raportor !

29

Asa dar ceeace am cerut noi pentru cate-va

porturi, nu era un ce nou ci foarte vechiu si esperimentat, i rau D. raportor a crezut c

facem

o inovatiune de care D-lui s'a cutremurat.

Spre a va proba, acest adevar mai am si un
alt fapt istoric recent. D. Kogalniceanu vine astazi
ca membru al comitetului i ne spune c desnationalizam taxa daca am da oarecari drepturi municipale la cativa streini din porturi. Ei bine, am
sg, fac apel la D. Kogalnieeanu spre a proba, ca
aceastg acuzatiune sau temere nu este fondatii.
Ei, Domnilor, bogat este D. Kogalniceanu in
fapte de ale d-lui din trecut ! Ati vazut alaltaeri
cum D. Presedinte al consiliului vg, citi raportul
din 1869 prin care D. Kogalniceanu sustinea ca
este un mare rau Ca primarii sa, fie alesi, i cu
modul acesta se combatea D. Kogalniceauu care
astazi sustine c numirea primarilor e un mare rau.

Am si eu alt fapt tot de aceiasi forth'.

Stiti, Domnilor, ca legea comunala, actuala
este o opera a D-lui Kogalniceanu din 1864. Astazi D-lui ne spune ca a da drepturi municipale
streinilor din porturi, este un mare rau, este o
peire de cap.
Dar D. Kogalniceanu din 1864 avea o alta
opiniune. In legea comunala, a D-sale din 1864
este art. 22 care zice cg, intre altii, sunt aleggtori in comun6: strainii cari von fi dob htclit hoz-

30

ptimdntenirea mica". Dar impa'mantenirea mica' tim

ca nu da unui strain calitatea de cetatean, prin

urmare acel strein remAnea absolut strain.
Iata dar c legea D-lui Kogalniceanu (la streinilor dreptul de alegatori comunali; iar art 48 ne
spune ca' ei sunt i eligibili; caci acest articol zice

eh' pentru a fi ales membru intr'un consiliu municipal, se cer aceleafi condiciuni ca i pentru alegatori". Prin urmare iata ca' dupa legea din 1864
toti streini pot fi alegatori si eligibili in toate
comunele din toata tara, iar nu numai din
porturi.

tot D. Kogalniceanu, care in 1864 a acordat asa de intinse drepturi comunale tutulor streinilor, vine si ne acuza astazi pentru ca le pro-

punern si noi numai pentru strainii din porturi!

Dar cum D. Kogalniceanu Ii abandona opera sal
Fac apel la D. Kogalniceanu din 1864 spre
a veni s. combata, pe D. Kogalniceanu din 1874 L..
(A plauze, ilaritate).
Este adevarat ca aceste dispoz4iuni ale legei

din 1864 nu s'au putut aplich decat vre-un an;

caci a venit noul codice civil care nu a reprodus
art. 13. din codul francez pentru autorizarea streinilor de a-si stabill domiciliul.
Cu toate acestea nu este mai putin adevarat
ea dispozitiunile favorabile strainilor au existat in
legea D-lui Kogalniceanu; i nici D-lui nici ni-

31

meni altul nu am auzit A, se fi temut c eu aceasta

s'ar fi putut desnationaliza Romania.

Aa dar, Domnilor, vedeti ca atat ratiunea,

istoria faptelor ne arata, c acesta
cestiune este din natura sa foarte sirnp1 0 i ino-

cat

i logica

fensiva.

Pentru ce D. raportor a cautat s o pasioi s o puna pe un taram strein de dansa.

Trite leg ca Domnii radicali s o trateze pe un pirieze

cior de deelamatiuni patriotice! Inte leg ehiar ca

opozitiunea s faca dintr'insa o arma in contra guvernului; exci opozitiunea intrebuinteaza, toate mij-

loacele ca sa' combata guvernul; dar a vedea pe

un membru din majoritate ca, face din aceasta un
argument de acuzari contra guvernului, aceasta
nimeni nu poate intelege.

Exageratiunea chiar a acuzarii este atat de

mare, desmintirea ce-i da o practica batrang de
40 de ani este atat de forte in cat efectul ce a
crezut sa poata produce D. raportor a ramas en
totul nul!
Conehid dar, Domnilor, c toata, acest cestiune se reduce la aceasta: guvernul v'a propus o

simpla masurg prin care el crede a ajuth edilitatea si infrumusetarea porturilor. De la D-voastra
depinde ea SA apreciati dacg masura este sau nu
folositoare. G-uvernul, vi s'a spus, o lasa, la apre-

cierea D-voastra. Insa el a tinut ca s vi se ex-

32

plice bine motivele cari l'au fcut a vg, propune

aceast6 mAsurl; cAci nu admite acuzrile inguste,
nici suferq, s'a' i se denatureze intenciunile.

V
Monitorul Oficial" No. 44 din 23 Fevr. 1874.

Constituirea primului Credit funciar roman

Manolake Kostaki Epureanu interpeleazh,' pe ministrul de finante asupra faptului dacX se poate consider Ore-

ditul funeiar ca constituit, dei nu s'au fcut Ina i'mprumuturi ipotecare deal pentru 374.000 lei, pe and legea
cere ca societatea, pentru a fi constituitsa sa, numere eel
putin 60 membri proprietari reprezentAnd o avere ipotecath de eel putin 3 milioane lei. Dui:A ce intervin in
desbateri ministrul de lucrgri publice, deputatii Aslan,
Pogor i alii, ia envantul B. Boerescu.

B. Boerescu, Ministru de externe. Vgd, Dom-

nilor, cg se face aici o confuziune. D-nii Epureanu, Asian i Pogor si-au imaginat cg legea a
voit sg, institniascg acest credit fonciar in modul
ving 60 de proprietari cu un fond
sg-1 constitue in ipotecg, notati
bine, cgtre o persoang moralg, care nu existg ;
acesta, adic
de 3milioane

qi

si-au inchipuit el legea ar cere constituirea unei

ipoteci anonime, i dupg ce s'ar fi constituit aceastg
SON

34

ipoteca anonira., contra nu. nurnai a legei creditului funciar, dar si contra legei civile, atunci societatea sa poata functiona. Stranie idee.
D. Pogor vine si zice: nu vedeti c societatea nici c putea sa emit'a lettere de gagiu,
pentru c aceast6 societate trebuie s aiba' mai infain constituit un fond de garantii care s'a autorize
pe consiliul de administratiune a elibera lettere de
gagiu? *i care era acea garantie? 0 ipotecii, de
3 rnilioane in averea a 60 de proprietari fonciari.
Acestea dic sa se constitute in niste victime nobile

generoase, sa-si ipoteceze proprietatile lor,

garanteze viitoarele lettere de gagiu. Ei bine,

ca s
aceasta n'a voit-o legea, i dacil ar fi faeut-o fiti
siguri, Domnilor, ea', nu s'ar fi Osit 60 de proprietari care s'a-E,4i institue ipoteca ea sa serve de

garantia unor viitoare lettere de ogiu. i c 1111

este asa voin proba-o in doua cuvinte.
Legea a fost foarte practica', si proba a fost
aEA, este ca institutiunea exista. Ceeace spune D.
Epureanu sunt substilith.ti de forma. Cftnd legiuitorul spune c6 mai intaiu se va forma, un comitet

compus din 3 proprietari dare sa faca% un apel

spre a vedea daca proprietarii simt trebuinta de
o asemenea asociatitine, a creat o asociatiune do
impPtimutati, iaI ira de imprumutatori.

Legea zice: pentrn ea societatea, pentru ca

nstittitiunea ereditului foneiar sA se constitue, tre-

35

buie sa fie 60 de proprietari, dari sa reprezinte

un capital de trei milioane, qi dari sa declare et
voesd A facg parte din societate, ct voese sa, se
imprumute and garant1O ipotecar a. in mosiile bor.
El, bine, Domnilor, dAti din proprietari au ras-

puns la acest apel ? Au raspuns 136 de proprietan

au declarat c voese sa, faca parte din societatea credituluti fonciar.

Iata dar dovada eea

mai mare ea -tura voeste, ca taxa sinate trebilintA

a se infiinth aceast thstitutinne. Acesti 136 de
proprietari reptezinta un capital de cinci milioane,

at cere legea pentru ea societatea A fie constiWit& Vedeti dar ct proprietarii acestia sunt tn
numar mai mult de indoit, si reprezinta un capital aproape Indoit de ceeace se cere pentru ea societatea sa, fie constituita,. Dar oare acest raspuns
al proprietarilor c voes s faca parte din societate, sg, fie el efemer? Nu, Domnilor. In Adev6r
nu toti acesti proppietari cari constituesd societatea

au dat gara* ipotecare

III fondurile lor; insa

Inscrierile prin care ei manifesta dorinta de a face
parte din societate constitue pentru ausii obligatiunea de a so imprumuth dela societatd and ca
garantie ipotecar'a cutare Inosie a lor. Cu acesta
conditiune s'an facut toate inscrierile proprietarilor,
si prin ttrmare aceste declaratiuni tk lot de a
face parte din societate constituind pentru dansti
obligatitinea de a se imprumath, acoi earl un vor

36

executh aceasta', obligatiune vor da loc la cereri de

&mile interese contra lor din partea societAtii.
Astfel dar find lucrul, odatA ce aceste forme
preliminare au fost indeplinite, adic, odata, ce s'a
complectat numArul de 60 de proprietari earl s'au
Inseris declarAnd e voiese s faert parte din societatea ereditului foneiar, en obligatiunea de a se
imprurnuth dAnd soeietAtii inseriptiuni ipotecare,
luate asupra moviilor lor, odatA, deci aceste formalitAti indeplinite, soeietatea s'a gAsit cu drept
cuvAnt instituitA, vi cand legea Ii acordA vase luni
dela constituirea ei pentru a incepe operatiunile

sale, acest termen abia a inceput a eurge de o

lunA de zile.
Vedeti dar, Domnilor, cA toate argumentele,

tot sistemul D-lui M. Kostaki cade, pentru eA, el

se bazeazA pe art. 3, care nu prevede cleat dispozitiuni, provizorii, tranzitorii.
Viu acum la D-nu Pogor.
D-sa zice el, dadi societatea ar fi fondatA,
atunci letterele sale de gagiu ar aveh credit, Ins
ele nu au credit, pentru cA societatea nefiind fondatg, creclitul letterelor sale de gagiu nu este asigurat prin garantia ipotecar i solidarA acelor
60 de proprietari necesari pentru fondarea societAtii.
V om rAspunde Onor. D-lui Pogor cA legea nu con-

stitue aci pe nimeni fondator, ci societatea credi-

tului fonciar e bazatl pe un alt sistem. In siste-

37

mul acestei societ6ti, garantia letterelor de gagiu,

creditul lor, nu depinde dela persoana moralg,, juridic, dela firma societAii, ca s zic aqa, nu depinde dela moclul de constituire a societ44ii, in
sensul in care a vorbit D. Aslan; creditul letterelor de gagiu ale societAii fonciare depinde dela
fondul de garantie ce a ipotecat fiecare asociat,
depinde dela dubla ipotecl, prin care garanteazg,

imprumutatul in moia sa pentru surna cu care

s'a imprumutat in special, i garantia ipotecarg,
colectiv, i so1idar a tutulor asociatilor imprumutati, aceasta garanteazg totalitatea letterelor de
gagiu emise de societate.
Iatg, Domnilor, adev'arata qi serioasa garantie
care formeazg, creditul letterelor de gagiu ale so-

cietii

creditului foriciar.
Dar, D. Aslan zice cg, societatea a emis pang,'
acurn foarte putine lettere de gagiu, si cg, aceasta e
o dovadg, cg, de nu au credit in piatg. Voi rgspunde

d-lui Aslan cg, aceasta nu provine dela aceea c6

scrisele societa.tii nu au credit ci dela scrupuloasa
serioasa procedurg, ce intrebuinteazg, consiliul de
administratiune in emiterea lor, observnd ca fondurile ce se ipoteceazg, sg, nu fie gravate de alte
sarcine i ca eva1u6rile sg se facg, juste si conform legei.

Prin urmare, in aceastg, privint, eu nu arn

decat s exprim recunos,tinta qi cred c

i Camera

38

va exprimh multumirile sale consiliului de administratiane pentru seriozitatea cu care procede...

D. Ghika. Da.eg 'mi permite D. Ministru
4'1 intrerupe, voi rAspunde D-lui Pogor C consiliul de administratiune ad creditului fonciar, nu
arunch" deodat4 pe pieata Bucurestilor dou'a" trei
milioane de franci in actiuni, ci emite act'iuni numai in proportinne en sumele imprumutate qi garantate prin inscriptiuni ipotecare.
D. Ministru de externe. Ash dar, Domnilor,
vedeti c obiectiunile D-lui Pogor, cad cu totul
pentru c ereditul scriselor societ6tii creditului fonciar este asigurat prin garantia ipotecara, si golidarg a tutulor proprietarilor asociati imprumutati,
care garantie solidarg face a se pune cea mai

mare Lagare de seamg spre a nu se impnimuth

cleat 4cei cari vor oferi garantii hipotecare solvabile.

La finele anului 1873 abia incepuse a NueOona, societatea, i cerenile de imprumut s'au ridicat pAn6, la suma de 5 milioane si mai bine.
PAnd aeum v'a spus D. Ministru de finante, s'au
efectuat imprumuturi de 374.000 lei du$ toate
formele cerute de legi. Ast6,zi sunt numite in total 88 de comisiuni de evaluare; aceste comisiuni
proced in lucrgri la fata locului, si Ong, la finele
lui Ianuarie s'au fcut evalugri pentru un milion
500 mii de lei, si in curand credem ca' se vor

39

terminh toate evalugrile pentru Imprumuturile ce-

rute On/ astazi.

Vedeti dar, Domnilor, c societatea prezintl
-Orli intregi si comertului in particular, garantiile
cele mai solide, atat in partea materialA cat si in
partea moralg, cgei consiliul de administratiune
procede in lucrAri ajutat de comisiuni de anchete,
de comisiuni de evaluare, cari lucrearea cu cea mai
mare seriozitate

ecuitate.

Ei bine, Domnilor, in fata tutulor acestor

fapte cand se constatti eh' societatea e constituitA,
duph' formele prescrise de lege, cand din fapte existente se constat ci letterele de gagiu au toath,
garantia ce le d6 legea si ca" ele se bucurd de tot
creditul comertului, mi se pare nedrept si nu In interesul trii a veni sa" lovim Inca din fash" aceastri institutiune ata1 cle folositoare t6rei noastre. (Aplauze).

Mie 'mi pare bine c'a" s'a fAcut aceastA interpelatiune,

cAci mi s'a oferit ocaziunea a NI probh

pan4 la evidentg meritul i creditul de care se bucurA, si de care se va bucurh institutiunea creditului fonciar in axa noastrd. (Aplauze).

VI
Monitorul Oficial" No, 49 din 1/13 Marfie 1871

Bugetul ministerului de culte

Ministerul prin bugetul rectificativ, a cerut oareeari sporiri pentru personalul cancelariilor Mitropoliilor
i Episcopiilor. Comisiunea bugetarg a respins sporurile
cerute. Ia cuvantul pentru a le aphrh B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru adinterim la Culte fi

Instruqiune public. Domnilor, dela toate mitrotropoliele i episcopiele din WA' s'a prima la minister cereri pentru acele juste i necesarii adaose
ce vi se propune aci. Unul din sporurile ce se cer
aci, este acela ca, efilor de cancelarii sg, li se deh,
pe langg, cei 200 lei ce primese acum 11106 eke

150 lei pe 1un. MitropAii i episcopii cer acest

adaos arglAnd cg, cu suma neinsemnatg, ce se dg,

astzi nu pot ggsi oameni cu capacitatea cerutg,

pentru a fi efii unei cancelarii. i in adevg,r, Domnilor, 200 lei pe lung, este o leafg, atat de modicg,,

41

in cat cred eh Dv. sunteti convinsi c e imposibil

de a se ghsi oameni cu cunostintele trebuitoare
pentru a servi ea sefi intr'o cancelarie, as dar,
vedeti c eererea relativh la sefii cancelariilor este
i trebue sh fie acordath. Comisiufoarte 1egitiiii
nea insh a respins nedrept acest adaos, duph cum
a respins in bloc, pe toate celelalte dela acest ca-

pitol, farl s caute a-si dh seama de fiecare din

ele in parte si sa'. prirneasch pe cele juste, si pe
cele intemeiate.
Asemenea in cestiunea economiilor, episcopiele

ea si mitropoliile, nu au economi i cer un adaos

de un econom. Acesti functionari in adevax, Dornnilor, sunt indispensabili, i ar trebui st-i incuviintati, pe cath vreme mentineti mitropoliile, epis-

copatele, palatele lor si in fine toata, demnitatea

bisericeasch. Chei ce este un econom ? Economul
este un ingrijitor superior atasat pe langh persoana
mitropolitilor i episcopilor, dar mai eu seamh' un
ingrijitor al zidirilor mitropoliilor i episeopatelor.

Apoi cum voiti Dv. sh desfiinthm un asemenea

post, care are misiunea de a ingriji de starea materialh a edificielor episcopale ? Ash dar, cred c.
veti incuviinth atat adaosul lefilor cari sunt atat
de modice, cat si mentinerea economiilor, pe cari,
nu trebue sh-i confundati en ceilalti impiegati bi-

sericesti, pentruch sceia nu pot face functiunea

unui econom.

42

Domnilor Deputati, ori cari ar fi consideraiunile ce ar pqte sfi v facsa, a respinge adaosele
cerute, acestp consideraOuni nu pot fi deal cele
ce se afl'a," jn cestiunile bugetare, adic4 o cauzg de

ecopomie. Consideratiunile emio de a Boliac

de D. Koaniceanu, nu pot fi decat personale

si nu pe ele s'ar intemea Camera

spre a respinge adaosele cerute, C6ci imi pare
eau i protestez si ca guvern si ca Roman, atat
contra aseqiunilor D-lui Boliac, din cari an reale D-lor,

zulth c statul an fi despoiat biserica, cAt si

contra acuzilrilor ce D. KoggIniceanu
fkut
capilor bisericei noastre.
cm

In adev'ar, Domnilor, D, Boliac, cu un ton

ironic, si sAgni permit'a a-i spune, mai pre jos de
subiectul ce e tratearth', adic6 de biserica noastrit
str'abunA, ne spune c in desert mai avem economi

pe la episcopii; c6ci am that toat averea prelatilor si economii nu an mai aveh ce economisi; ea,
in monstiri si in palaturile episcopale cant cucuvaele; c nu ar mai fi de economisit decAt poate
onorariele episcopilor si alto asemenea fraze i aserOuni ironice i nefundate.
Dar aceasth, argumentatiune, repet, nu este
Ia InAlOinea subiectului care se tnateazd; Thsusi

D. Koganiceanu a inteles aceasta, cxci nici D-lui

nu a aprobat pe D. Boliac; dar s'a pus pe un alt

tAram tot atilt cle rAu, spre a refuza suma ceruta'.

43

D-lui s'a constituit, nici mai mult, nici mai putin,

in judecator suprem al prelatilor nostri, i facndu-le procesul in felul D-lui, a conchis e6, nu trebuie a le ameliora acest serviciu de cancelarie.
Ambele aceste puncturi de vedere i 41e D-lui
Boliac si ale D-lui Kogalniceanu, sunt egal gresite, egal ratacite si nefondate.
Nu veriunul din aceste puncturi de vedere
se va aprobh veri-odata de Camer5. Si fiindca ennose foarte bine aceasta onor. majoritate.asigurez
Inca ea, chiar daca &Ansa ar refuzh suma ceruta,
aceasta r fi numai din simple consideratiuni de
economie, iar

nici cum pentru consideratiunile

emise de D-nii Boliac si Kogaluiceanu.

Nu este exact ca s'a despuiat biserica, dupk'
cum a zis D. Boliac. Statul luAnd administratiunea bunurilor monastiresti, n'a facut deck a exer-

cith un drept care de fel si natural 1-a avut totdeauna. Acest drept fusese numai delegat superiorilor monastiresti, caci n'au fost veri-odata proprie-

acelor averi pentru ca sa se poata zice ca

ei s'au expropriat. Nu, Domnilor; superiorii bisericilor an avut numai un drept de administratiune
locala pe care-I exercitau tot in numele puterei
centrale. Acea putere centrala vazAnd Insa raul ce
superiorii faceau din acel drept, s'a substituit in
locul lor, an exercitat insusi dreptul ce-1 delegase
tan

pang, aci superiorilor monastirilor.

44

Aceasta nu va sa zica de loc nici despoiare,

nici expropriare.
Proprietatea este aceias; destinatiunea acestora
este aceias. Administrandu-le Statul, veniturile acelor averi servese acelas scop ca si in trecut; tot la

scopuri de bine-faceri; cum intretinerea santelor

localuri, cum scoalele, spitalurile, milele ce se im-

part, si alte asemenea scopuri pioase si de bine

in general.
Ash dar vedeti, Domnilor, eh' foarte neexacte
sunt observatiunile D-lui Boliac, din care ar puteh

cineva deduce ch' Statul ar fi fost un usurpator

un despoiator...
C. Boliac. Protestez; n'am zis ash. Am stat
si eu alhturi cu Statul pentru secularizarea bunurilor manastiresti.

D. Ministru al Cultelor. 'Mi pare bine ca

protestali, fiindca astfel nu se va da cuvintelor
Dv. sensul ce imi pare ca 1-a avut; se vede ca
v'ati exprirnat rau, i acum ati facut s restabiliti
ideea D-voastra, mai lamurit.

Acum dar intreb altceva: daca, s'a luat de

catre Stat administratiunea acestor averi, este oare
adevarat e s'au lsat sau trebui a se lash locasurile sante in pargginire? Este iaras tocniai adevarat c prin palaturile episcopale canta cucuvaele?
Nu, Domnilor, se exagereaza toate.
Este foarte exact ca monastirile, c monu-

45

mentele religioase au nevoie de multe reparari

restaurari. Acest rau dateaza Inca din timpii child
superiorii lor le administrau veniturile. Dar reparatiunile si restaurarile se fac pe fiecare an. Mij-

loacele bugetare nu ne-au permis a le face in

mai mari proportiuni. Dar pe fiecare an se fac.
In anul acesta chiar si in cel viitor sunt prevazute in bugete sume mari, i cred c pe viitor
se vor prevedeh si mai marl pentru acest scop.
Inst toate aceste restaurari au sa se faca treptat, pe
cht mijloacele von permits. Dar scopul, dar tendinta va fi aceeasi, i acest scop nu se va per&
un moment din vedere.
Apoi child destinatiunea, chnd scopul intrebuintarii veniturilor este acelas ca si mai Inainte,
cand prin administratiunea Statului nu s'a inteles
a se lash in paraginire sau in suferinta, nici ecaretele, nici trebuintele i interesele bisericei, pentru.

ce atunci se cauta de unii a se denaturh cestiunea si a se refuzh suma ceruta pentru consideratiuni streine de dAnsa?
Dae a. se cere chtiva impiegati spre a ingriji si
a mentine in buna stare acaretele sAntelor monastiri, este cA intelegem a conservh acele acarete.

Da, D-lor, buna stare materiala a bisericei face

mult pentru mentinerea autoriatei si prestigiului
bisericei noastre. Statul este dator ca s cleh pre-

46

latilor toate mijloacele d'a se tine la inatimea

demnittei i misiunei bor.

Domnilor, am v/zut si in alte th'ri fandu-se

de Stat administratiunea bunurilor bisericesti; astfel este do exemplu Italia, care asemenea a secularizat bunurile mon/stlresti. Ei bine, v`a m/rturisesc c/ am admirat, cA am chiatorit in Italia,
solicitudinea Statului i sacrificiile ce face pentru
Intretinerea i reparatiunea monumentelor religioase.

La noi asemenea, in raport cu mijloacele ce avem,

se face sacrificii si au s'a se facrt si mai mari
pentru acest scop. i la noi, cu atAt mai mult,
cg singurele monumente ce he-au ramas, stint mai
ales monumentele religioase cari au o real/ hnportant/ artistic/ si istoricsa.
Nu faceti Ns/ o cestiune insemnat/ cAnd este
vorba de a se ameliorh pozitiunea catorva impie-

gati pe la episcopii, and este vorba de a se infiinth un econoin, care este un functionar de ordin
administrativ, ins/rcinat cu privigherea intereselor

materiale, cu intretinerea in bun/ stare a acelor

locasuri.

D. KogAlniceanu cant/ a face i din aceast

atilt de simplA cestiune un cal de b/t/liA, mai ales
contra capilor bisericei noastre. D-lui alearg/ mai
intai la un argument de form/ exterioarrt, v, eonsili s6 nu adoptati aceast/ suma", tot pe baza re-

frenului s/u obisnuit, cit adicA, nu o puteti dis-

47

enth cu ocaziunea bugetului rectificativ pe ainil

1874, ci cu aceea a budgetului definitiv pe anul
viitor 1875.
Pe ce se bazeazri, aceast'a 8ubti1A distinctiune
intre cele doul bugete. D-lui nti ne-o spune.
Acest argument f`ara' nici-a bazg, cade cu atht mai
mult cii 'au Votat dep, i alte imbuna'atiri ne-

prev6tute prin bugetul definitiv, si adaose prin

eel rectificativ, iii sume mai mari decht cea modesta ce se cere actin.
Ash dar, aceastg obiectiune de formA nu are
nici-o valoare. Odatii ce este discutiune bugetard,
si odata, ce o trebuint6 existh', ea se poate constath

indestulh.

Dar D. Kogillniceanu a mer8 mai departe.

D-lui a voit a face aci procesul prelatilor nostri,
spuind cA, nu vecle dlii partea lor decht cereri de
adaose de functionari sau de lefuri, in loc Indestalarea trebuintelor morale ale popnlatiunei
noastre". Sh-mi permit6 a-i spune ch. afirmatiunea

D-lui nu are nici-o tine, pe cht nu va aduce

probe, cu atht mai mult dtC
cred tocrnai in
i
curentul lucririlor
materielor religioase. Se stih,
din contra, i toti cunos ci prelatii nostril, in
limitele posibile si ale mijloacelor ce au, isi fac
datoriile lor morale si Ii indeplinesc misiunea ion
cea frumoasi. (Aplauze).
Dach' D. Kogalniceanu crede insa, cii primatal

48

Romaniei a facut rau a nu permite a se asculth la

teatru in saptmana mare Stabat Mater, care este o
muzica mai placuta, deck cea din bisericele noastre,
aceasta este o cestiune de gust a D-lui Kogal-

niceanu, care nu priveste nici pe Primatul nostru

nici mulVmea poporului nostru. Si de vreme ce
D. Kogainiceanu, anticivand asupra interpelarei
D-sale, a exprimat aumai asta, eritica, pozitiva

contra P. S. S. Parintele Mitropolit-Primat al Ronaniei, apoi. ii pot Inca adaogh ca aceasta critica
se poate adres i ministerului meu, caci si eu am
primit si am ineuviintat dispoziiunea luata, de
Eminerqa Sa; 8i aceasta, nu dintr'un punct artistic, ci pentruca am gasit-o conforma cu datinele
strbune, eu sirntimintele religioase ale populatiunei

noastre, cari opresc ca in saptamana mare sa fie

spectacole puMice de once natura. (Aplauze).

Dar D. Kogalniceanu ne spune ca muzica

bisericeasca a noastra, nu este frumoasa, ea Stabat
Mater Se poate ? Lisa ce s placi natiunei, mesei
populatiunei noastre care nu este ash de inaintat'a%
'in gust ea sa aprecieze frumusqea muzicei a celebrilor maestri ! Ea, ea muzica bisericeasca, prefera, pe aceea care vorbeste inimei sale si dupa.
ritul religiunei sale. Cu timpul se va mai perfectionh si gustul artistic, si muzica bisericeascg se va
mai transformh, insa pang, atunci respectati credirqa
si simtimhntul religios al natiunei; nu veniti en sub-

49

stituiri filozofice abstracte sau cu considerAiuni

artistice, spre a combate sau a daramh aceasth cre-

din* caci ati risch a nu pune nimic in loc i

v'ati pomenl ca acolo, unde ai crezut s puneti ftlozofia s gsiti neantul. (Aplauze).

Nu criticati dar dispozitiunea luata de primatul Rornaniei, eaci ea este eonforma cu datinele
strabune i cu simtimantul religios al poporului
nostru!

D. Kogalniceanu a mai formulat o alta critied, prelatilor notri, aceea ea nu au predicatori

prin biserici i ea astfel nu indestuleazh trebuintele morale ale populAiunei Ei, Domnilor, .1 eu
ai dori sa vad i s aud predicatori in bisericele
noastre. Dar este vina prelatilor ca nu avem predicatori? Dar. Domnilor, preclicatorii nu se inventeaza, ca i oratorii! Lhsati ca timpul sa produca
pe aceti predicatori. Faceti s ridicam en totii
seminariele; faeeti ca instructiunea i educatiunea
religioasa sa se perfectioneze, ridicAi, In fine, clerul
i yeti aveh atunci predicatori; Ii yeti aveh la fel,
s aveti nevoia a-i cere dela prelati I singuri
ei se vor iv caci geniul i talentele se ivesc de
sinele, fara sa aiba trebuinta, a se reclamh de altii

fr

ca s vita la lumina.
Ah dar, Domnilor, repet 1. ma rezum: inteleg ea onor. Adunare, pentru motive de economie sau de oportunitate, s zica : nu este nevoe
29006

50

Inca de aceste adaose. Eu am demonstrat necesitatea lor, i sper e i Camera o va intelege.

Cred insa a exprimh sentimentele ei, si mai
ales ale majoritatei, cand afirm ca nu admit, nici
aprob consideratiunile D-lor Boliac i Kogalniceanu . . .
Voci. Ash este.
B. Boerescu, ministrul Cultelor. Cestiunea este
simpla bugetara, i intentiunea guvernului si a

Camerei este tocmai de a nu se lash in paragine

palatele episcopale, tocmai de a nu se pustii monstirile, tocmai de a ridich situatiunea morala si
materiala a bisericelor, in proportiune cu mijloacele noastre. (Aplauze).
La nite replice ale D-lui Cezar Boliac i M. Koghlniceanu ra'spunde B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru cie Culte ad-interim.

D-lor, D Boliac mai mult a glumit, si de aceea
nu pot a-i raspunde nimic. Astept interpelarea
de liber-eugetator a D-lui Kogalniceanu i atunei
Ii voi mai raspunde. Va declar Insa mai dinainte
ea, ea ministru al Cultelor i ca Rorn64-1, sunt dator
a'respeeth pe prelatii bisericei romane, si ca in materie de dogme si de religiune, eapii bisericei
noastre vor aveh mai mult credit deck D. Kogalniceanu.

Ati vazut ce face D-lui; se agata de un en-

51

vant din rezumatul explicativ coprins In buget,

se agath de euvantul canoane, cg, adich Infiintarea
unui econon3 s'a propus si de sinod ea un ce
conform si cu canoanele i de ael se pune a face
spirit contra sinodului i contra prelatilor, zichnd
ca, tot ce a produs Sinodul duph canoane este
cererea de a se infiinth aceti economi.
Se insalh D. Koghlniceanu. Sinodul, abia inflintat, a produs multe si importante luerhri foarte

folositoare bisericei noastre. Dar D-lui nu le ennoaste, se vede.

Apoi ehiar in privinta joeurilor ce a fheut

asupra unui cuvant coprins intr'un rezumat atht
de scurt ca eel coprins intr'o noth a unui buget
am onoare a-i spune c, desi eu sunt atht de incompetinte in teologig ea si D. Koghlniceanu, insh
mi explic foarte bine cum, chiar dup.a eanoane,

este foarte logich infiintarea unui econom pe la

episcopii.

In adevhr, D-lor, trebue s admitem ch,

intre servieffle unui sant loca, intrh si eele relative la partea materialh a omului; chei, D-lor, i
chlughrii, acesti soldati ai lui Cristos, sunt i ei
oameni, compusi din spirit si materih, au si ei
mash comunh, au trapeza, cum se zice. Ei bine,
ingrijirea acelor interese materiale a mesei comune
si a altor asemenea, prin eine trebue sh se fach?
Prin niste asemenea servitori. Canoanele recunose

52

o ierarchiA si nu cer atributiuni pentru fiecare

natur de servicii, fie ele morale, fie ele materiale

si iatA cum foarte bine se poate intelege ca, chiar
duph canoane s'a, se admia niste persoane insArcinate cu economia casei comune, cu ingrijirea
phrcei materiale.

D. Kogalniceanu e liber a nu admite, ofi a

nu recunoaste aceste canoane. Aceasta 11 priveste;
si iath pentru ce zic c D-lui poate fi prea libereugetAtor. i de ce nu? Sunt oameni filozofi, earl.
si-au religiunea lor proprig. Dar atunci s6, nu via,
cu Renan, a ne explich dogmele i canoanele. Aci
ne ocuram de partea practicsa si aplicabil a canoanelor si ierarchia bisericeasch; ael ne facem
teorii, ci aplicIri de mAsuri pozitive. Prin urmare
opiniunile abstracte ale D-lui Kogainiceanu pot s'a
prevaleze in discutiunea lor.
Camera este chemata, a luh toate mAsurile
cum sh ridice biserica noastr6, si a mentine dem-

nitatea si prestigiul capilor ei. Apoi nu cu modul

de a vedeh al D-lui Kog6lniceanu se poate atinge
acest dublu scop.
Erarchia si formele exterioare joach un mare
rol in biseric6 ea si in societatea civil. Intreb pe
D. Koghlniceanu, ce ar zice D-sa, chiar ca liberclgetator, cnd ar vedeh pe Un prelat fa'cand serviciul divin in alte haine decht cele sacerdotale,
in niste haine lumesti ! Nu cred ch i-ar plAceh.

53

i cu toate acestea acea persoana, ar aveh acelas

dar divin, oricum ar fi imbracath !

Apoi dach forma exterioara este ceva in lumea

aceasta, pentru ce se mirh, D-lui ch, se Pun episcopii intr'o inalth ierarchih soeia1 i primesc remunerarea unui ministru, cum afirm6 D-lui ? Oare
aceasta este mult ? Dar este abia suficient ca sh
mentinh rangul san in societate.
Dar D. Koghlniceanu ghseste e Mitropolitii,
ch Episcopii nostri, nu dau destule mile.
Ei, D-nul meu, fiti buni si nu intrati in viata
privath a prelatilor, nu numhrati obolul ce fiecare
poate c1 shracilor ! Lhsati aceasta constiintei fie-

chruia! Nu vh constituiti in inchisitor gratuit ,

caci nu ati afl nirnie, chci adevaratele binefaceri
nu sunt cele ce se afiseazh!
Vin lush alte critice. Vine D. Bratianu, care
repeth i D-lui imputarea ch, nu avem predicatori
prin biserici. Ei, D-lor ! D. Brhiloiu a avut mult
cuvant chnd a intrerupt pe D. Bratianu, zichndu-i
ca sh se Infiiinteze mai inthi faculthti teologice;
chci, altfel cum se vor formh predicatori? D. Bratianu ar fi putut fi orator, dach nu ar fi avut

cunostinte? NIA nu vom aveh preOti invhtati,

cum voiti s avem predicatori ?
Pan/ sh, ajungem Irish sa, avem faculthti teologice i preoti invatati, trebue sa, chutam a ame-

54

liorh, aceea ee avem in limitele mijloacelor noastre.

(Aplauze).
D-nul Koghlniceanu lush voeste cu aceasta ocaziune
emite opiniunile sale; liber D-sa de a

face cum va voi ! Liber de a-si arlth toate nemultumirile sale si in aceasth priv
Stiarn ct

D. Koghlniceanu nu o s fie multumit nici in

asth ramurh, chei de ce este multumit astazi ?
D-lui, ea membru al opozitinnei, negresit ch nu
puteh cu guvernul de astlzi s aibh nici-o multumire. Aceasta era, o conseeinth a pozitiunei sale
politice.

Dar, D-lor, vh rog ea D-v. s degajati cestiunea in discutiunea de toate obieetele strhine de
dansa. Nu este vorba aci nici de teorii abstracte,
nici de liberl cugetare, ci de niste irnpiegati, care
este just a se asimila eu cei civili, duph cum v'a
demonstrat foarte bine D. Tell.
Este de datoria noastrh, D-lor, a mentine la
inhltimea sa o institutiune soeialh, atht de nemsara i binefaehtoare societhtei. Ce cerem mai mult

deal ca sh puneti pe impiegatii lor eel putin in

Thndul color mai modesti impiegati ai Statului ?
1mi pare, D-lor, c. eererea este foarte modest i lcgitimh. Vt rog, dar, s o admiteti, vor
tnd sumele ce vi se cer.

VII
Monitorul Oficial No. 50 din 2/14 Martie 1874.

Restaurarea monumentelor religioase

Cu ocazia discutiei cifrelor alocate n bugetul
rectificativ pentru reparatiunile i restaurgrile monumentelor religionse, Nicolae lonescu face aspre imputgri fos-

tului ministru de Culte Gen. Chr. Tell pentru modul

cum se face restaurarea bisericei dela Curtea de Arge,

1i propune ca comisiunea archeologia consultativg numit'a de B. Boerescu, ministru adinterim la Culte, dupa'
dorinta exprimath, in Comisiunea bugetarA, sn' nu aibe
numai vot consultativ, ci obligatoriu pentril ministru fie
Culte.

Dup5. ce Gen. Chr. Tell restabilete faptele n privinta lucearilor dela biserica din Curtea de Arge, iea
cuvAntul B. Iherescti.

B. Boereseu, ministru adinterim la Culte.

vg declar dela Meeput c Onor. D.

Ionescu a fcut o confuziune, nu numai asupra
faptelor relatate de D. General Tell, dar ehiar qi
Doinnilar

asupra principiilor constitutionale; aceast6 confuziune provine din pasiunea cc are D-sa de a face

opozitiune guvernului aproposito de mice.

56

Inteleg, Domnilor, opozitiunea D-lui Ionescu

aproposito de cestiunile politice, dar nu o inteleg
aproposito de lucrgri publice. Ce face D. Ionescu ?

Vine cu ocaziunea ideei propusg in shnul comisiunei bugetare de a se institui o comisiune pentru
monumentele noastre, si face o stranig doctring

din care ar rezult

ministerul ar fi pus sub

tutelg, intr'o poziOune adica, anormalg.

Dar nu admit cg insusi D. Ionescu s creadg
aceasta serios. Eu va" voiu dovedi, cel puOn cg,
D. lonescu nu a nemerit mijlocul spre a-i ajunge
scopul, si

ca. tot ce a fcut D-lui este o confu-

ziune si. o erezie de principii constituOonale.

Sg vedem mai intaiu, Domnilor, cum s'a

ngscut ideea acestei comisiuni? In sanui cornisiunei
bugetare s'a manifestat dorinta de cAtre toti mem-

brii ei, dorin0 impArtglita si de mine, ea in restaurarea monumentelor noastre religioase sg se

caute cat se poate mai mult a se conservh stilul
lor cel vechiu. Sunt, Domnilor, uuele monumente din

cele care s'au restaurat de pe timpi, care s'au

transformat ash incat stilul ce ii s'a dat nu are
nici un nume in stiintg. Pentru a se inlaturh dar
pe viitor acest inconvenient, pentru a se pastrh
monumentelor noastre religioase si istorice, Vechiul

lor stil, care ne aminteste fruinoasa architecturg

a strabunilor nostrii, s'a propus in sAnul comisiunei, cg, ar fi bine a se formh o comisiune de

57

amatori, oameni competinO, can s fac6 o list6

de monumentele ce rnerith, a fi bine conservate, si
apoi aceasta comisiune sl fie consultath, in toate
proiectele pentru restaurarea acelor monumente,
spre a li se conservh stilul si forma primitivg.
Astfel, aceast6 comisiune compus6 din oameni
competirrti, din arbitecti, din oameni de stiinO,
orideeftteori va fi vorba de a se restaurh unul sau
mai multe din aceste monumente, va opinh asupra
planului ce se va fi lucrat de arbitecOi ministerului.
Aceast`a idee, Domnilor, emisa, in Anul comi-

siunei bugetare, am gbit-o foarte bunI si uti16,

si am primit-o i eu.
Tata, Domnilor, imprejurgaile, sau mai bine
modul cum s'a dat nastere ideei de a se institui
aceasth, comisiune.

Ce face insA D. Ionescu din aceasta? Face o

cestiune po1itic6! Zice c an trebui ca pin instituirea acestei comisiuni sa, se constitue o tutel6
asupra ministerului, ca votul acestei comisiuni sq,
fie obligatoriu, e prin urmare ministrul sg, se
declare minore, macar cg, este rAspunzalor inaintea
onor. Adungrei.

'Mi pare rlu ea' Onor. D. Ionescu, a putut

crede un minut macar crt eu a puteh primi o comisiune cu ash drepturi, cand D-lui trebue s tie
bine cg, eu nu as sth aci un singur moment cand
an fi s, se cake in ceva drepturile puterei exe-

58

cutive! Este dar bine A, "tie D. Ionescu, c nici

vorbit nu a putut fi ca' aceastk cornisiune ar exercith o tutel'a, un control oarecare asupra ministerului. Sub un regim constitutional numai Corpurile Legiuitoare pot controlh actele guvernului;
numai inaintea lor guvernul e responsabil de actele
sale (Nplauze).
Controlul dar este aci, in rrAinile D-voastrg.

Numai D-voastra' exereitati acel control pe care

adesea II invocg D. Ionescu in termeni mAgulitori,
chnd vrea. s complae6. majorittei Camerei, and

vreh a doblndi un vot in favoru-i; iar astki

vedeti cum trateazsg majoritatea, imputhndu-i ch'si
exercith, en uqurint6 importantul ei drept de con-

trol. Din aceast eauz6 se vede e voqte a cedh

unei comisiuni extraordinare un drept aparOn'and
numai Corpurilor Legiuitoare.
Numai pasiunea opozitiunei poate s produch"
asernenea confuziuni de principii.

AdevArul este e6 nu a fost si nu a putut fi

vorba dee'lt de o simpl cornisiune, numith, de
guvern, eu vot consultativ numai, spre
da
opiniunea sa asupra planurilor arhitectului spre a se
eonservh stilul monumentelor ce ar fi a se restaurh.
In aeeasta ar consth atributiunile acestei comisiuni,
pe care eu o cred foarte utith,, ale cAreia lumini
pot s, fie folositoare ministerului inaceasat privintA,

0 care cred

el va d rezultate satisf6a,toare.

59

Sa nu credeti, Domnilor, e daca mernbrii

acestei comisiuni sunt onorifici, nu se vor gasi
oameni care sa o compuna. Din contra, eu cred
ca se vor gasi asemenea barbati, qi Inca' din cei
mai speciali; eaci onoarea artei va fi an stimulent
suficient spre a-i face sa primeasca aceasta misiune, nu atat de ostenitoare, dar mult folositoare.
In privinta rnanastirei de Ares onor. D. Tell

a restabilit adevarul; dar eroarea D-lui Ionescu

eu ered c, provine mai ales din darile de seama
gresite despre desbaterile Senatului, date de Stirnalele cad au exploatat atat i aceasta cestiune.
In aceste dari de seama, in loc sa se zica c aceea
ce am declarat eu, c adierA o cupola care era innaintea bisericei s'a desfacut, s'a zis el turnul
biserieei s'ar fi darAmat. Dar aceasta nu este adevarat, Domnilor! La biserica nu s'a dararnat nimie

si nu s'a facut alte lucrari deal numai intarirea

bazelor i aridicarea de schele.

Ash dar mai repet : numai cupola care era

inaintea bisericei, s'a desfacut; i chiar aceasta nu
s'a daramat, si arhitectul ma asigura ca, mai toate
aceste pietre se conserva intacte.
Eu, mult mai inainte de a mi se face interpelarea la Senat, am numit o cornisiune, compusa
din mai multi oameni speciali i amatori, care
chiar astazi se afla la fata locului, spre a examina lucrarile ce s'au facut, a1i dh ideea asupra

60

lor, precum qi asupra lucarilor ce au a se face

pentru restaurarea complectg, a monumentului. Atept acum ca nerdbdare raportul acestei comisiuni,
care imi d toatd garan0a c va lu mdsurile ne-

cesarii pentru a nu se face nici o greald in exe-

cutiunea lucrdrilor, 0 Wept cu atAt mai mare

nerdbdare acest raport, cu ct primdvara se apropie, 0 trebue sd se inceapd lucrdrile conform instrucOuniior celor mai buni arbitecti. Sper astfel,
Domnilor, c restaurarea monuinentelor noastre se .

va face, cu aceste masuri, in cele mai bune con-

VIII
Monitorul Oficial" No. 52 din 5/17 Martie 1874.

Gradatiunea prof esorilor

Tot la budgetul cultelor se naste o discutie lunga
referitoare la intelesul art. 387, al. 2 din legea instructiunei publice, dacA gradatiunea prevazut acolo pentru
inv5fatori este aplicabil i la profesori. In aceast discutiune iea cuvntul i B. Boerescu.

B. Boereseu, ministru aclinterim la culte qi

instructiune publica. Domnilor Deputati, simt de
datoria mea a adqogi cateva explicatiuni la cele ce
s'au dat pana' acum asupra acestei cestiuni.
Este bine ca Onor. Adunare, s proceadg, In
aceastq cestiune, ca qi in altele, fth nici un fel
de prevenOune,--si mai ale cAtre unii din Domni
mernbri ai majoritg,tei mg, adresez, spre a-i rugh
sq. voteze fqr6 preventiune in aceastg, cestiune.
Am auzit cu rarere de rAu pe D. Leon Gbika
vorbind cu oarecare pasiune in contra profesorilor,
pentru un drept ce ei reclamq in virtutea legei. Dar
sit procedgm gradat.

62

S6 ne intrebam mai inthiu : oare corpul profe-

soral este el atasat la o institutiune utilh societatei sau

nu? Este el oare o institutiune necesara, care are o

misiune mare de indeplinit i indispensabila orichrei
societa0 Negresit e da! Daca este ash, atunci
trebue s tratam cestiunea cu dreptate si solicitudine,
precum facein cand este vorba de mice institutiune
folositoare si indispensabila societatei. SI nu ni se
aduca inainte eke un caz izolat din care sa se generalizeze o deductiune in contra profesorilor.
S'a nu. ni se zica., eh, daca, de exempla, un
profesor nu ii indeplineste datoria, tot corpul profesoral trebue sa fie condamnat. In privinta aceluia
care nu-si indeplineste datoria s fim foarte severi,

dupa cum cu mare dreptate a zis D. Tell, dar

ti indeplinesc
datoria. Fiti drepti catre acestia din urma spre a
puteh fi severi contra celor d'inthio.
Asemenea sa nu ni se zica ca, dach unii din
profesori sunt intr'o pozitiune sociall mai ridicata
respectati drepturilor celorlalti can

deck altii, de aci sa se deduc

profesorii, in
general, sunt avuti si nu au nevoe de solicitudinea
acestei adunari. Aceia despre cari a vorbit D. Leon
c

Ghika sunt rani, ei fac o foarte mica exceptiune,

si nu prin asemenea consideratiune ati puteh D-stra

acuzh injustitia ce ati face profesorilor, a caror

misiune este un adevarat sacerdotiu si a caror cariera este numai sacrificiu si abnegatiune. (A plauze).

63

Dacd unii din profesori, prin eunostintele i

specialitatea lor, prin munca lor pot sd exercite i
o altd profesiune, imi pare ed aceasta nu este un
rdu, ci un bine chiar petru scoale. . . (Intreruperi)
Negresit, Domnilor, cdei imi pare cd mdrind pozitiunea si demnitatea unui profesor in societate,

nu este un rdu, poate fi un bine; edci aceasta

11 va obligh a fi 0 mai ingrijitor in indeplinirea
misiunei sale.

Nu puteti D-voastrd sustine ca un profesor

nu poatd exercith i o altd' profesiune, cand
talentul salt i-ar permite aceasta... (Intreruperi).
Li aceasta nu o zie nmnai pentru advoeati, de
cari pdreti a vd preocuph mai ales; edei sunt si
s

medici

architecti si pictori, cari fae parte tot

din corpul profesoral. Ei bine, pe toti acestia ati

vol a-i opri de a-si exercit profesiunea lor? Dar
atunci ar trebui s ziceti c cineva, ea ed fie bun
profesor de medieind, de drept, de maternatied,
trebue sd fie medic rdu, sd nu aibl clienteld, etc.
(ilaritate, aplauze). tid, rog dar, sd lepttdati preventiunile pe cari le-am vdzut cd, le-au unii din
D-nii deputati, cari decAte ori este vorba de corpul
profesoral, aratd un fel de antipatid., care nu se

poate explich. Nu trebue sd se arate aceste preventiuni in contra corpului profesoral and, in
general cariera unui profesor este atat de modestd,
afard de cdteva exceptiuni pe la facultdti. In

64

adevar, afara de aceste putine exceptiuni, care

alta cariera este mai modesta si mai plina de

sacrificii decht aceea de profesor? Care este perspectiva de inaintare? El st a. pe loc toata viata ;

caci irt adevar este cu atat mai bine pentru instructiune, cu cat profesorul va sth In loc, inamo-

vibil. tin profesor nu are timp a face nici comert, nici alte intreprinderi. Prin urmare de ce
speriati, daca, legea i-a dat drept la o mica
crestere de remunerariu? Remunerariul lor este
destul de modest la inceput, i numai cu vechimea
serviciului se sporeste. Nu este drept dar s ressn va

pingeti aceasta justa compensatiune; caci i echitatea

ji legea este pentru dansii; interesul social este Inca,
In favoarea lor, i trebue s ineti seama de aceste
puternice consideratiuni.
Sa.examinam insa cestiunea numai sub punctul
de' vedere legal.

Domnilor, cand vi s'a cerut un adaos de remunerari bazat pe gradare pentru unii profesori
din gimnaziile din toate orasele tarei, din facultatile din Bucuresti si Iai, pe ce a fost el bazat? D. Tell v'a expus fazele prin care a trecut
aceastit cestiune; eu am sa adaug putin.
Aceste baze sunt un regulament al eforiei din
1860, o lege a Moldovei din 1852, si legea ac-

tuala din 1864. Paint la 1871 s'a aplicat in mod

constant si permanent regulamentul din 1860 si

65

legea din 1852, in sensul acesta ca,, dupA 8 ani

de serviciu dela numirea sa, un profesor primeh
mi adaos de leafa,, si dup 12 ani un alt adaos,
care, pentru profesorii de facultti nu puteh trece
peste 2.000 lei vechi.
Ei bine, mult este, D-lor, exorbitant este ca,
dup'a, 12 ani de serviciu, un profesor de medicina,
un inginer, un legist, s ajunga sa, aiba, o leaf/
de 2.000 lei pe lun ? Dar un magistrat de curte

are deodata 2.000

profesor ati ggsi c

lei

pe lund,

pentru un

aceasta este mult

dupa

12 ani ?
Pupa legea din 1864, remunerarea profesorilor,
dupg, 12 ani de serviciu, se indoih; astfel incat
dup a. aceasta, lege, cifra ce s'ar cere dela Stat ar

fi mult mai mare cleat cea propusg, de noi. De

aceea s'a si aplicat in fapt gradarea, Ong, la 1871,
dupa regulamentul eforiei. Daca, de atunci nu s'a
mai aplicat, cauza nu a fost ca, Camera ar fi dat
un vot interpretativ contrariu, dupa, cum foarte
ran a inteles D. vice-preseclinte Manu, ci s'a suspendat acea masura din cauza ilumai de economie
bugetara.

Dar acel vot se poate modifich prin

alt vot; ca.ci numai ceeace se voteazg, ca lege dupa

regulele prevazute de Constitutiune, este obligatoriu
pentru Camera', si pentru guvern, si nu se poate

modifich decal prin alta, lege. Iar cnd un motiv

de economie a Relit pe Camera s deh un vot,
29090

66

ea 11 poate modifich tot la bugete, dupg alte motive ce poate aveh.

Textul articolului 387 din legea instructinnei
este precis, el zice dupg 12 ani de serviciu, remunerariul invalgtorilor se indoeste.
Acum, oni aplicati aceea ce s'a aplicat, continuu "Ansa la 1871, cAnd 4xisth legea din 1864,
si care este mai economic pentru Stat, san aplicati
pur i simplu art. 387 si dati remunerarea indoit

la toti InvItgtorii cari au 12 ani de serviciu.

Asupra cuvAntului de invapitori, dupA mine
este pozitiv c legea s'a servit aci de un termen
generic, care se aplic'a' la totii membrii corpului
invtgtoresc. D-voastrg puteti d acestui cuvant in-

terpretarea cea mai largg sau cea mai stramt.

Dacg yeti da, interpretarea cea mai largg, dacg
-veti interpreth c remunerarea trebue indoit si la

invalgtori rurali, atunci am ajunge cam departe

cu cheltuelile. Atunci, dupg cativa ani, va trebui
sg indoim lefile tutulor acestor invg0tori, cari
acum se urcg la suma de 816.000 lei; jumAtate
din acesti invgtgtori, mi se spune din minister, cg
chiar astki au acest drept, IncAt peste 400.000
de lei ar trebui s inscrim in buget numai pentru ei.

Dar pentru ca s vedeti ca, acest art.

387 se

aplicg la toti profesorii, i c prin urmare el poate

fi invocat de acestia, n'aveti deck a citi articolele

67

urmAtoare din lege si veti vede c pretutindeni

termenul de invhttor se aplich si la profesorii de
gimnazie, licee i faculthti. Prin urmare, chiar
cand Adunarea ar vol s deh o interpretare judaich, cum zice D. Kitu, acestui articol, tot nu ar
putei s o fach din cauza grelei sarcine ce aceasta
ar aduce tezaurului public. Aceasta a fost cauza
pentru care si guvernul si Camera au aplicat regulamentul pana, la 1871, iarh nu legea; chci an
preferit sh fach o economie Statului ; altfel ar fi
trebuit s inscrim sume enorme in buget. Dar
nu este admisibil ca onor. Adunare care controleazg, guvernul gid cere s aplice legile sh vinh

s. zich: nu voiu sh se mai aplice legea

nici in sensul cel mai strans, eel mai economic.
Aceasta imi pare ar fi cu totul contra logicei gi
mai ales a dreptgtei.
asthzi

Acea ce v cere ministerul este aplicarea graclatiunei ash cum s'a consacrat de guverne Ora'
la 1861, ash cum sh fie aplicath cu economie,
cAci suma ce se cere abia se urc Ia vre-o
36.000 lei.
Dach ati vol sh aplicati legea ad-literam,

apoi atunci ar trebui s pltii pe toti profesorii

earl actual au 12 ani de serviciu, si atunci ati
inscrie in budget suma de 75.000 lei. Aceea ce
dar este mai drept si mai usor pentru tezaur, este
ca, pAnh la revizuirea legei instructiunei, sh ad-

68

miteti gradatiunea aceasta rnodest6, care este i

in proportiune cn mijloacele noastre financiare.
D-voastr6, D-lor, trebue sq, faceti una din dou:
on s aplicati legea dupg cum e litera ei, qi atunci

veti aduce o sarcinl foarte grea pentru tezaur,

ori voiti s v ineti de interpretarea i uzul care
a fost pAn'a la anul 1871, i atunci trebue s'a admiteti suma propusl de noi.
Logica qi echitatea cer ca s faceti una din
i in favoarea corpului profesoral. At At
echitatea, et i economia bine inteleag, cere ca
aceste dou

onor. Adunare s

curme aceast6 injustitie ce se

face profesorilor dela

1871

incoace.

i and

D-voastrl yeti face acest act de dreptate, atunci

repet i eu impreung cu D. Tell, a fiind juti
atre profesori, yeti puteh fi si mai severi in ceeace
privete indeplinirea datoriilor lor.

IX
Monitorul Oficial" No. 53 din 6/18 Martie 1874

Din nou griciatia profesorilor

La obiectiunile lui M. Koglniceanu referitoare
tot la gradatia profesorilor easpunde din non B. Boerescu.

B. Boereseu, ministrul de Culte. Domnilor,

entuziasmul D-lui Kogglniceanu pentru scoli este
straniu. D-sa se declarg foarte amic al scoalelor,
ba si al profesorilor; cgci nu voeste sg piardl
nici-o ocaziune, spre a dobandi i simpatiile acestei
clase a profesorilor. D-lui promite in viitor cg,
are sg facg profesorilor multe bungthli; insa, pen-

tru prezent le tgggdueste un drept dobandit si

bazat pe lege; pentru un mare bine necunoscut

In viitor, le combate un modest cunoscut in viitor!

Nu stiu daca trebue sg urez profesorilor a aveh

des asemenea sustingtori!

70

G. Cantili.
fereasea D-zen de asemenea
aparator!
B. Boerescu, ministrul cultelor. Dar venind
la cestiune observ ca, D. Kogalniceanu voeste mai

mt pima. in contradictiune cu mine

insumi. D-lui spune c eu in comisiune a-si fi
promis a sustine unele scaderi, dar eu aci, in
Camera', le combat. Sa-mi permita insa a spune
D. Kogalniceanu, c D-sa, care stiu ca se inseala de memorie numai dud voeste, a uitat, se
vede faptele. Eu nu am obiceiul de a uith, nici
de a nu face ceeace am promis, nici de a vorbi
intr'un fel intr'o odaie, si intr'alt fel in alta.
int Ain s

Sa-i aduc dar eu aminte faptele; si a vedea, ca

eu am aderat in comisiune, si am mentinut si aci,

scaderi la sumele cele mai marl. La altele Ins,

cari sunt cele mai mici, 'mi-am facut rezervele
mele, spre a le discuth in Camera,.
Astfel, de exemplu, la sumele mici privitoare
la functionarii episcopiilor si la gradatiunea remunerarei profesorilor de gimnasii, licee si facultati
n'am aderat la recluctiunea comisiunei. Caci aci

nu era, numai vorba de un interes material, era

nurnai vorba de o cestiune, de un principiu
pe care guvernul era dator a-1 mentine, a-I respecta. Am diferit dar de opiniunea comisiunei,
si am zis ca, am sa sustin aceasta, cestiune inaintea
Camerei; fiindca, la scoli,

este vorba de niste

71

Ia episcopii este vorba

de nite cerinte, care se 1eag6 en solicitudinea ee
trebue s6 avem pentru biserica noastrA.
Eu, ministru, eram dator a -tine la aceste
drepturi doWandite; fiindc

cestiuni de
si

o ordine moral6, spre a le expune

Camerei, ca ea sa, hot6reasca' cum va crede de

euviintg, In eunotinta de eauzg. Cand insA am

venit numai la fapte materiale, cand a fost vorba
de restaurarea dela monastirea Radu-Voda,, unde
cerusem 100.000 lei, ei bine, am primit i eu
propunerea comisiunei ca pentru anul acesta, fiind
timpul inaintat, s reducum suma numai la
50.000 lei. La repara'rile dela A ntim, unde suma

erh de 38.000 lei, am prima si eu a le reduce

la 24.000 lei. La suma de aproape 300.000 lei
pentru restaurarea teatrului, ati vgzut c am
aderat i eu la propunerea comitetului ca aceasM
suru s'a

nu mai figureze in buget,

qi

s'a se

aducA un proiect spre a se face un imprumut cu

anuitaci.

A dar vedqi, Domnilor,

Insui eu am
eonsimOt la economii de aproape 400.000 lei.
Apoi unde sunt atunci faptele in acord cu VOFc

bole Domnului KogAlniceanu. Mi se pare c6 faptele ii d Domnului Kog61niceanu cea mai corn-

plead desminOre! Eu, Domnilor am fost conseeuent; am suAinut in comitet, ca i in Camera,

cestiuni, mai ales cestiunile de principiu.

acelea

72

*i am declarat chiar in comisiune ca voiu cAuth

s luminez Camera asupra lor, pentru ca majori-

tatea sa decida cum va vol.

Asir dar, de fel nu poate fi aci cestiune de
minister. Nu de cele 36.000 lei ma ocup eu dud
Ii sustin, ei de un principiu, de nite drepturi
dobandite de invatatori, drepturi dobandite atat
prin lege, cat i prin aplicatiunea ei in timp de

7 ani. A trebuit sa caut a pune capat acelui

scandal

fie-mi permisa expresiunea

care exista

prin sea de a se vedea un profesor care are o

vechime de 12 ani avand leafa indoita, iar alt
profesor egal, care are 18 sau 20 de ani, de serviciu, sa aiba, mai putin remunerariu si pentru
ce ? pentruca celui intaiu apucase a se regula
gradatiunea, iar celui de al doilea nu.
Nu reduceti chestiunea la cifre numai, cand
vedeti ca sunteti batuti. Acolo unde am vazut oft
nu se vio1eaza nici un principin, am consimtit in
limitele posibilitatei a se face reducere,

i sumele

ati vazut ct s'au redus mai mult de jumatate de

cat ceeace erau mai inainte. Dar cand a fost vorba
de principiu, sa-mi permiteti a mentine convinc-

tiunea mea. Camera va hotari apoi cum va vol.

Eu 'mi-am facut datoria.
D. Kogalniceanu are maniera sa cunoscut
de a sustine pe profesori. Unii numesc aceasta
maniera apasatoare; eu niciodata, nu am aprobat-o.

73

D-lui a si incercat sg, fad, legi in felul D-sale

in privinta profesorilor, dar acele legi au fost in
general combgtute si din nenorocire desfiintate la
cea d'intgiu ocaziune.
Dar poate cg, preocupg, pe unii din D-v. rnai
mult facultatea de drept din Bucuresti fiindcg
numai aci profesorii sunt 5,i advocati. Eu unul
ma' glorific de a face i eu parte dintr'aceastg, facultate. Poate cg, ce stii? Unii din D-v. sg, creazg

pentrucg mg gasesc si eu in astg, facultate,

impreung si cu D. Costa-Foru, agent al tgrei in
strgingtate, poate cg pentru aceastg, s'a propus
adaosul de remunerare! De ce sg, nu fie permise
toate supozitiunile? Ele nu costg, nimic. Apoi
aci am sg, vg combat cu fapte.
cg,

Luati tabloul algturat pentru profesorii ce an

drept la gradare, i yeti vedeg cg, intr'insul sunt
coprinsi profesorii din liceul sfgntului Sava, liceul
Matei Basarab, gimnaziul Lazar; facultatea de
drept din Bucuresti, facultatea de stiinte i cea
de litere tot din. Bucuresti, facultatea de stiinte

si de drept din Iasi, etc. Prin urmare, nu este de

loc vorba numai de profesorii de drept din Bucu,resti, cum au voit unii sa, insinueze. Dar voiti
sit excludeti pe unii, voiti sit faceti legi exceptionale, scoateti atunci facultatea de drept, scoateti chiar toate facultgtile, dar nu sacrificati gimnaziile i liceele! (aplauze). Nu faceti sg sufere

74

tot corpus profesoral secundar, pentru cateva persoane contra carora aveti poate preventiuni.
Gr. Lahovari. ATA inselati, nu sunt preventiuni.

B. Boerescu, ministrul cultelor. Nu confundati institutiunea corpului profesoral en persoanele, faceti dreptate pentru toti!
Voci. Pentru toti o masurg.
B. Boerescu, ministrul cultelor. Ni se rgspunde, pentru toti, intelegand a se coprinde i pe
invatatorii satesti. Ei, Domnilor, sunt multe manieri d'a sustine un lucru! Este manierg, de a-1
sustine exagerand atata cum sa poata pica. Cam
astfel se face de unii in cazul de fata. Se pretinde a se cuprinde ti corpul invatatorilor stesti
in adaosele gradatiunei, stiindu-se bine ca Adunarea va respinge pe toti din cauza marimei chels respingeti pe profesori prin
invatatorii satesti. Aceasta va s zicg, a lovi pe
tuelilor. Voiti udie

toti, si a nu sustine pe nimeni.

Dar de ce voiti a lovi in Invatamantul secundar? Nu va plac profesorii de pe la facultati?

Nu suferiti invatatura superioara? tia este teama
Ca specialistii sa nu se Inavuteasca prea mult? Prea

bine; vrt repet Inca, nu faceti nimic pentru facultati, dar nu sacrificati gimnaziile i liceele.
(A plauze).

Pentru invatatorii satesti, repet ea' Adunarea

75

In anii trecuti le-a imbunhthtit foarte mult soarta,

in limitele posibiMui, i poate sh le mai imbunIthteasch in viitor.
Mph la 1873 aceea ce sacrifich Statul pentru
invhthmhntul rural ere, numai 700.000 de franci
de atunci s'a Mout un pas insemnat, s'a adhogat
116.000 lei, pentru imbunhtatirea reniunerarului
corpului invhthtorilor shtesti. Pasul dar a- fost
mare; dar voiti acum D-voastr s faceti o propunere exagerath in favoarea lor?
Dar atunci compromiteti soarta profesorilor
-seeundari? Ati fi dar nedrepti. Phstrati propunerea pentru o alth imbunhthtire a coaldor shtesti, pentru epoee chnd finaneele vor permite sh
o faceti. Acum faceti aceea ce se poate in favoarea
instructiunei secundare.

Dar nu, D-voastrh voiti sh promiteti Eldorado cel mai frumos, cele mai superbe imbunhttiri, numai atunci child vom veni en noua lege
revizuith asupra instructiunei; si nu criticati rO
am retras acel proiect, si un vi-1 prezint inch%
Ei, Domnilor, eu v mhrturisese sincer ea
am retras acel proiect fiindch nu-1 cunosteam,

fiindch atunci cand 1-a prezintat D. Tell nu faceam parte din cabinet, si 1-au retras spre a-1
studih, spre a mg consulth cu mai multi oameni
competinti si a vedeh ce este bine de &cut. Intelegeti foarte bine D-voastrh eh nu puteam veni eu

76

a discuth un ash proiect insemnat eu delegatii la

care erh trimis mai inainte de a-I studia bine.

Fiecare ministru este rhspunzdtor de luerarea sa,
si nu putearn luh aceasth rhspundere mai inainte
de a cunoaste bine proiectul prezintat. Child il
voiu studia, cand voiu crede c sunt gata spre a
aduce un ash proiect inaintea Onor. Adundrei,
atunci m voiu prezenta cu dansul.
Foci. Prea bine.
B. Boereseu, ministru cle Culte. 'Mi pare bine
de promisiunile favorabile pentru acea epoch, ce

vad ca-mi face D. Koghlniceanu si atti domni

deputati. Insh astentand realizarea aeelor promisiuni bucurhtoare, dar eventuale, cari nu stiu child
se vor realiza, vh rog a nu refuzh acum aceea ce
este pozitiv si constitue Un drept necontestat.
Eu, Domnilor v'am expus dreptul profeso-

rilor ash cum este, fara' a mg preoeuph de nici

un fel de eonsideratiune streinh acelui drept. Ma
asteptarn, vh mhrturisesc, ca are sh se fad, aluziuni personale in aceasta cestiune. Pentru mine
insh, aceasta a fost indiferent; datoria mea era
mai presus de toate asemenea preocupari.
Sunt reprezentant al ministerului, al puterei

i datoria mea, este a aphra toate interesele ce se raporth la instructiunea public/. A

trebuit dar sa viu Inaintea Adunrei spre a-i expune acele interese si a sustine drepturile profeexecutive,

77

sorilor. Onor. Adunare va aprecih 0 va voth cum

va crede mai bine; eu fug am luminat-o spre a

puteh voth conform cu legea si cu dreptatea. 0

rog numai sa nu se ia dupa niqte promisiuni vagi,
sau propuneri exagerate, spre a nu recunoWe nici
drepturi dob6ndite, i a refuzh o recompensa atat
de legitima 0 minima, care este o incurajare pentru
modesta, tug folositoarea misiune a profesorilor in
general. (Aplauze).

X
Monitorul Oficial" No. 57 din 10/22 Martie 1874

Interpelarea lui Manolache Kostake pentru

numirea lui G. Costa-Foru, agent diplomatic al terei

la Viena, ca profesor la Facultatea de Drept

In sedinta dela 23 Fevruarie 1874, Manolache Kostake i desvolth interpelarea adresea in iva precedent
ininistrului de Externe i adinterim la Instructiune, pentru

numirea lui G. Costa-Foru, agent diplomatic al terei la

Viena, ca profesor de drept civil la Facultatea de Drept
din Bucureti. Ii rsaspunde B. Boerescu.

B. Boereseu, ministru de Externe qi Ad'interim la Cu lte i Instruefiune public. Domnilor,

dad D. Manolache Costake ar if fost preocupat

de interesul instructiunei publice sau de o alta

cestiune de dreptate, D-sa nu ar fi fAcut interpelatiunea aceasta, caci nu ar if avut decat s examineze dosarele acestei cestiuni, qi atunci ar if re-

nuntat la interpelare. Mi-e teama dar d nu interesul instructiunei publice i dreptatea 1-au fAcut

pe D-sa sa adreseze ministerului aceasta interpe-

79

lare, ci alte consideratiuni cari ati vazut din chiar

desvoltarea interpelatiunei ed-1 preocupd pe D-sa.
Viu dar mai IntAiu s restabilesc faptele cum
s'au urmat, ea s vadd D. M. Kostaki ed nu sunt
lucrurile ash cum le-a descris D-sa. D. Manolache
Kostaki, a zis ch. D. Costa-Fora reluand catedra,

chnd in acelas timp este si agent, se aduce en

aceasta un prejuditiu sau autorittii D-sale de agent,
sau intereselor scoalei. SA, vedem insd cum s'a
urmat faptele.

Mai intaiu prejuditiul nu existd nici intr'un

mod, fiindcd, atht ministrul actual, cal si eel trecut,
nu a fdcut decht s corespundd vointei D-lui Costa-

Foru, cdci in aceast privintd, existd in dosar o

cerere formald adresatd, nrinisterului de D-sa. Vedeti dar ed nu este nicidecurn initiativa proprie a
ministrului, ci este exercitarea unor drepturi proclamate chiar de lege.
In ceeace priveste procedura, sd-mi permitd
D. Epureanu a-i spune ea nu este identitate 'intre
cazul D-lor Maiorescu i Ionescu si cazul D-lui

Costa-Foru. Atunci D. ministru Tell, in privinta

concediului a interpretat si apreciat astfel ca D-sa
a crezut cd, nu poate sd le aeorde concediul,
si Camera, ca'nd a trecut la ordinea zilei asupra
acelei cestiuni, a recunoscut dreptatea ministrului.
Acestea sunt faptele, i eu n'arn eriticat nici pe
D. Tell, nici aprobarea Camerei. Fiecare ministru

80

poate s aprecieze cazurile cari pot justifich un

congediu; D. Tell a apieciat astfel si Camera nu
a fhcut decht sa-i recunoasch dreptul de apreciator.

D Tell a fost consecinte si logic cu D-sa,

In

privinta D-lui Costa-Foru, pentruch inch dela Au-

gust and expirat, D. Costa-Foru cerhnd un concediu, D. Tell nu i 1-a aeordat si a urmat si in
privinta D-lui Costa-Foru, tot ash ca si cu ceilalti,
adich, ministrul 1-a considerat ea demisionat, duph
cum a flcut i cu D-nii Tonesca i Maiorescu.
lath, Domnilor, partea inthia a acestui incident; si incht priveste in special cazul D-lui CostaForu, chiar D-sa ziceh in cererea sa de concediu
ch, dach nu i-1 va acordh, sh-1 considere demisionat,

astfel s'a i urmat, numindu-se in locul D-lui

Costa-Foru un suplininte provizoriu, tot un profesor din facultate, care profesor a inceput cursul
shu inch de atunci, astfel eh, instructiunea nu suferh. La 28 Decemvrie 1873 pe cand eu inch nu
ocupam locul de ministru al instructiunei publice,
D. Costa-Foru a adresat o cerere prin care ziceh
ch, din mai multe considerante ne mai puthnd sth
mult timp la Viena, cere a i se redh catedra si inch
presupune c. pe la Aprilie poate sh se intoarch.
Aceasth, cerere s'a supus consiliului superior
de instructiune, si el a opiniat eh, conform art.
368 din legea instructiunei publice, care admite
sh se dea o catedrh, in virtute de proponimente,
si

81

unei persoane care, prin capacitatea sa, prin prelegerile sale, a dat probe eg poate indeplini bine
sarcina aceea, qi aceasta chiar fgrg, concurs, conform acelui articol din lege, consiliul a admis cererea D-lui Costa-Foru.
Domnilor, trebue s titi ea o persoang, care
a dat probe cg, corespunde la misiunea de profesor,
nu se refuz6, nu se depgrteazg lesne, i totdeauna
ministerul instructiunei publice va fi fericit de a

aduce in serviciul instructiunei o asemenea persoang ea D. Costa-Foru. Asupra avizului consiliului superior de instructiune, care a ggsit cg este
bine a se primi cererea D-lui Costa-Foru, In virtute de proponimente, prevgzute la art. 368, mi-

nistrul a zis cg admiterea se va face la epoca

concursului adicg la Septemvrie.

lath' ce am ggsit eu chnd am venit la ministerul Cultelor. Eu, Domnilor, cand am vgzut
cg. D. Costa-Foru cere sg, reih catedra, vg declar
cit m'am simtit fericit, in ceeace priveste interesul
instructiunei; dar in acelasi timp, ea ministru de
externe, mi-a plrut foarte rdu, eg, D-sa numai
poate fi atzent al tilrei la Viena.
Atunci, Domnilor, vgzand pe deoparte c concursul era, publieat pentru Septemvrie, si c pentru
aceasta erau poate mai multi doctori in drept cari

se preparau; iar pe de altg parte, tiind cg eatedra se redase D-lui Costa-Foru In virtutea legei,
:9016

82

am zis c ar fi nedrept a lash pe aspi1an0 sg. se

prepare pentru concurs pang, la Septemvrie si
trebue s tiO, Domnilor, eg o asemenea preggtire
nu e lucru mic, iar atunci sg se spung concurentilor cg, catedra nu mai este vacant. De
aceea am crezut el trebue sg, public redarea catedrei D-lui Costa-Foru

aceasta mai cu seamg

eg, eram intrebat de unii din aspiran0. Am publicat, i aceasta nu va s zica, alta decgt revoearea concursului, fiindcg nu mai era logic sg
mai fie acel concurs.
In ceeace priveste cg s'a publicat in pagina

a treia sau a patra, nu stiu unde s'a publicat;

eu nu sunt redactor la Monitor. Pang la sfgrsitul
anului scolastic lush' va preda leqiuni tot suplinintele, pentru csa nu se poate a se schimba metoadele la mijlocul anului; scolarul nu poate sit
urmeze cursul de drept dupg, doui profesori in
acelas an. Anul scolastic se terming la Iunie,
D. Costa-Foru venind are sa'si ocupe catedra pentru

cursul anului viitor; iar dacg nu va veni, atunci

se va vedea ce va fi de Ricut.
T.Inde vede dar D. Epureanu neregularitatea,
anomalia, favoritismul i nepotismul ? Imi pare
rau s aud asemenea cuvinte din partea D-sale,
mai cu seamg, egad este vorba de o faptg, savarsitg in virtutea legei, i mg mir cum d-sa nu cuuoaste art. 368 din legea instructiunei publice.

83

D-sa care cunoaste atat de bine pe D. CostaForu i pentru care zice ca. are atata stima : D-sa
care ma cunoaste i pe mine destul de aproape,
nu stiu cum a putut sa, arunce aci asemenea cuvinte. Nici D-nul Costa-Foru nu este omul care
ar puteh priml favoritismul si nepotismul, nici eu
nu sunt omul care as puteh s le dau D-lui
Costa-Foru.

ce ar castigh D. Costa-Foru cu

aceasta pretinsa favoare ? Ca demnitate sociala' ?

Nu, fiind ca D-lui este de fel profesor; ca interes
meschin ? Nu, Domnilor, flindca D-lui este coin-

dumnealui are dreptul la intreaga pensiune Inca de mult, i ori cand ar voi
ar puteh sa-si exercite acest drept. Daca D-lui
continua a preclh cursul, cum a continuat si D.
plect dezinteresat,

Bozianu pana mai deuna-zi, care asemenea aveh de

mult dreptul la pensiune, daca acesti doi veterani

ai instructiunei au urmat eursurile D-lor, a fost
numai pentru devotamentul catre junimea studioaa.
Ce poate fi dar ? Calcare de lege ? Dar in
te consista calcarea de lege ? Fapta este conforma
eu legea urmata in virtutea proponimentala. D. Epu-

putina politica in aceasta

cestiune i aceasta 'mi explica, interpelarea D-lui.
Voeste D-sa s vaza aci o solidaritate ministeriala, o contradictiune cu colegii mei ? Atunci
wedeti ca ar deveni o cestiune ministeriala, dar

reanu insil a adus

84

nu este ash, Domnilor, i dacg este cineva vinovat sunt numai eu; ramne insg sg, vedem in ce.
Este in luerarea mea o dezaprobare pentru D. Tell ?
Nu, D. Tell a considerat demisionati pe toti

profesorii cari lipseau fgr ca D-sa sg le fi acordat concediu; aceasta este maniera D-lui de a

interpreth legea. Cht pentru partea mea de lucrare

eu 'mi-am zis cg nu este drept sg se publice concursul, sg se preggteaseg concurentii i apoi sg
li se spunk', dupg ce ei an muncit aproape un an

ca sg se preggteaseg, ch nu mai este concurs;

aceasta, mie nu mi s'a pgrut drept; iatg, in ce
consistg, partea mea de lucrare.

Dar se zice pentru ce n'ati avut cel putin

pentrucg nu am

aceiasi curnpang pentru toti ?

i vg mgrturisese franc, Domnilor, cg am

fost foarte mAhnit de a nu puteh s fac tot astfel pentru toti, ca ministru al instructiunei publice
'mi pare rgu cg, n'am putut rechemh si pe D. Ionescu si pe D. Maiorescu la catedrele D-lor, larg
preocup dacg D-lor a u sau nu aceleasi
s m
vederi politice cu. guvernul. Dar pentru ce n'am
putut ? Pentrucg s'au complectat acele catedre,
cgci altminterea vg mgrturisesc cg le-as fi dat i
D-lor in virtutea de preponimente, dac an fi
avut dorinta de a le reluh. 0 singurg catedrg,
este vacantg, aceea a D-lui Bozianu, care s'a retras
pentru consideratiunile D-sale de mai inainte. Eu
putut.

85

am propus D-lui Bozianu sh-i reia eatedra, dar

D-lui n'a primit; 'mi-a multumit de propunere
dar 'mi-a zis c sufera de ochi 5,i nu poate primi.
Prin urmare vedeti ca nu este rea vointa catre ceilalti profesori, ci neputinta de a le redh catedrele.

dar, neexisrand nici un fel de blam contra

D-lui Tell, si din partea mea nefiind nici un fel

Ah

de preocupatiune de favoare individual., ce poate

zice, ca este o neregularitate
i c aceasta neregularitate s'ar

sa fie alt ? Mi se
constitutionala,

i asupra colegilor mei. Ei bine, Domnilor, Ira declar ca aceast este absolut lucrarea
rnea, i daca trebue s va preocupati de cineva,
resfrAnge

este de mine personal, 5i numai de mine; fiind

et aceasta e o masura, de administratiune cu desavAr5ire a ministrului respectiv, iar nu a consiliului de rnini5tri,

5i

nu cred publicandu-se

aceasta masura in Monitor, ca toate lucrarile administrative, sa poate impinge la principiul de solidaritate, incat sa devin o responsabilitate solidara. Prin urmare, rog pe D. Epureanu, in ceeace
prive5te concluziunea politica de dezaprobare ce a
facut, c daca gase5te D-lni ca este violatiune de

lege sau partialitate, s o reduca numai la persoana mea, fiindca, numai eu iau raspunderea. de a
fi facut aceasta, adica de a fi reprimit pe unul
din cei mai insemnati profesori ai facultatei ; aceasta
fapta o iau numai pe raspunderea mea. (A plauze).

XI
Supliment la ,Monitortd Oficial" No. 70 din 27 Martie 1874

Proiectul de lege pentru reformarea i completarea

imor articole din codul penal
Experienta dobAnditg in timp de vre-o 10 ani cu
modul cum judecau Curti le cli juri, cari, prin verdicte
negative, Tasau o gramadg de crime nepedepsite, dovedee,
ca", criminalitatea spori pe fie-ce an intr'un mod ingri-

jitor. Pentru a remedi acest ru, guvernul a dat ces-

tiunea in studiul unei comisiuni compusa din jurisconsultii cei mai eminenti ai trei, i dup lungi cercetri
statistice i cornparatiuni cu. legislatiunile Statelor celor
mai inaintate, s'a crezut c trebue a se aduce un remediu acestei st6ri de lucruri ingrijitoare, qi anume st
se ia de sub jurisdictia Ctirtilor cu juri un numr de
crime, pe cari, juratii le achitaseth cc toate mrturisirile
chiar ale inculpatilor, i sg, se deb, in competinta tribunalelor ordinare, schimbAndu-le denumirea din crime In
delicte, i indulcindu-le pedepsile potrivit cu competinta
tribunalefor ordinare.
Pentru a pine in practic6 aceasth, indreptare guvernul a prezintat Camerei 1111 proiect de lege pentru
modificarea articolelor respective din codul penal ; iar
dupg votarea acestui proiect de lege de cgtre deputati,
s'a adus i in desbaterea Senatultti, in edinta dela 2
Fevruarie 1874. Aci se naqte o discutie vie la care iau

87

parte intre altii Bozianu, Ioan Ghika, Des liu, Panait

Radu s. a. contra; desbaterile asupra luhrei in consideratie continurt si in ziva de 3 si 4 Fevruarie. Dupsg,

un diseurs elocvent al Al. Lahovari, ministru de jus-

titie, rostit in sedinta din 3 Fevrnarie, i combAtut de

senatorii De1iu, Lungeanu si Ion Ghika, in sedinta din

4 Fevruarie vorbeste B. Boereseu.

D. Vice-Prqedinte. D. ministru de Externe are

cuvntul: (Atentiune in Senat si tribune).

B. Boereseu, ministru de Externe. D-lor Senatori, de trei zile, v marturisese in modul eel
mai sincer; asist la un spectaeol straniu. S'a prezentat de guvern modificarea catorva articole din
codicele penale; un proiect prin urmare relativ la
o lege organica, de ordine juridic6. Asteptam ca
acest proiect sl se combath, ca totdeauna, de opozitiune; cci, Domnilor opozitiunea este qi la poi
ea pretutindeni; ea se agatA. de (mice i ia mice
arma f1r6 mult6 alegere.. Dacg, mg ateptam ea
D-nii din opozitiune s. vorbeasca' maear in materia
care era in discutiune; m ateptam sa' vhd opozitiunea producAnd argumente cari s se refere eel
putin la chestiunea care era in discutiune; s ni
se produea adic cuvinte de aeelea care sa se refere la materie. Ei bine, vg marturisese, D-lor, ca
oratorii opozitiunei de toate am auzit cA au vorbit,
insa in sensul adev6rat al euvntului, numai de
aceea ce era in desbatere nu au vorbit. D. Deliu,
cu volubilitatea sa obisnuitg, cu felul argumentatiunei sale eunoseutA, a facut o revistg retros-

88

pectiv6 de tot felul de acuzatiuth contra guvernului,

culese de prin faptele diverse ale ziarelor; de multe

dar6 a vorbit, dara' de proieet n'a vorbit nimic!...

I). Adamache eu imaginatiunea sa vie, en limbagiul s6u Inilorit, s'a plimbat prin Pamas si
prin Jufern, ne-a trecut mitologia in revista,; dara
de proieet n'a vorbit ! D. Radu Panait ea si D. 136scoveanu, an expus inaintea Senatului sentimentele

D-lor cele mai democratice, an ars profurnuri innaintea Zeitei Liberratei; dar'l de proieet n'au
vorbit nimie! D-nu Lungeanu n'a f6cut alt deck
sb confirme veritAtile, dup6 D-lui, afirmate de altii

inaintea D-lui; i apoi s'a pus a cAl si a plange

pe criminali, mai ales pe aceia care din necesitate
an putut sa, comit6 o crhn, dara, de proiect deloc
n'a vorbit !... D. Ioan Ghica vine, la randul D-sale,
si face o politic generala' foarte profunda, foarte
dibace, (e6ci D. Ghica este un om foarte dibaci);
a fAcut apoi istoricul libertMei presei si diverse
observatiuni istorice, cari sl raporta la o alt6 ipotez6, la alt sistem deck eel euprins in proieet; darg,
de aeest proiect, prezentat de noi, nimie n'a vorbit !
()And am vAzut in fine pe Onor. D. Boziann, un
om foarte mult respectat, mi-am zis: A! D. Bo-

zianu, om de stiinta., cu practiea sa si in varsta

sa, are cel putin s combat'a proiectul pe tdramul
stiintific. are s'a intre in chestiune, sh-1 discute,
fr pasiune po1itic0 Si prin ealmul stiu obieinuit,

89

prin spiritul sAu de impartialitate va puteh negresit s6, aducA luminA; darA D-lor, m'am inselat
si

pentru ll-lui, care a vorbit de toate si de po-

liticA mai ales, iarA numai de proiect n'a vorbit!

VA voi probh aceasta.
SA venim dark la chestiune; s ne ocupam
de realitate si vA yeti convinge c toate cAte zisei
sunt exacte. D-lor, este vorba de un proiect de lege
penalA, prin care guvernul v propune a se modifich in realitate numai vre-o 10 ori 12 articole
relative la cateva crime ordinare, si vre-o 5 ori 6
articole relative la delictele de pres6. Toate celelalte modificAri nu sunt decat consecintele celor
precedente, si

a nouei scAri a pedepselor. Prin

urmare s ne dAna seama mai intftiu de natura

aeestui proieet, de seopul ce si-a propus legiuitorul
a atinge, i in urmA' dacA mAsurile propuse sunt
de natura, a face ca sA se atingA scopul legiuitorului. Ash, darn D-lor, nu este vorba aci de a
proclamh un principiu general care se aft in. ConstituOune, ci este vorba de o lege organiel, prin
care se pune In lucrare acel principiu constituional. SA' vedem darA mai IntAiu care este scopul
legiuitorului cAnd face o lege penala, si apoi dacA
atingem scopul propus.
Pentru aceasta sA ne intrebqm care este seopul
oricArei legi penale in general? Ce-si propune le-

giuitorul sau societatea cAnd Ii ia acest drept de

90

a pedepsi o infractiune ? Cand, de exemplu, lip-

seste pe un culpabil de libertatea sa, sau poate

chiar de viata sa? Darg ea sg rgspundem la aceastg
intrebare, trebue sa" examingm mai inthiu ce ele-

mente se afig intr'un delict sau intr'o crimg, ce

datorie violeazg acela care comite o infractiune.
Doug sunt elementele esentiale coprinse intr'un
delict: violatiunea unei datorii, violatiunea ordinei
sociale. In alte cuvinte acela care furg' averea

altuia, acela care ridicg viata altuia, ce au facut

ei? Au violat mai intaiu o datorie exigibil, aceia
de a respecth bunul sau viata altuia, darg ce
este mai mult, ei an violat interesele societgtei,
siguranta i ordinea social, cci faptul furtului
sau asasinului nu atinge numai interesele individului, dar i interesele societgtei in general.
Prin urmare, doug mari elemente se afig in
un delict sau erinfa; elementul moral al violgrii
unei datorii, care se raportg la interese individuale,
un element de ordine socialg care se raportg la
interesele societgtei in general. Iatg pentru ce so-

cietatea ii arogg dreptul de a aplich o penalitate

aceluia care a violat aceste doug datorii.
Ce i i propune darg, legiuitorul prin penalitatea

care o prescrie? Are el un scop practic, material?

Negresit cg da. Acest scop nu este o vendietg publicg, cum s'a zis foarte necorect de D. Bozianu;
societatea nu-si rlzbung And ea pedepseste pe un

91

criminal; cAci ea e prea mare, prea forte pen till

a-si razbunh pe un individ; ea darg nu-si rgzbung
pedepsind, ci ia o mgsurg de apgrare si alta de
indreptare contra aceluia care a lovit in interesele
sale. Cand societatea prescrie si aplieg o pedeapsg
contra unui culpabil ea cautg mai intai a lipsi pe
acel individ de mijloacele de a mai face rAu si tot
deodatg ea ii propune ca, prin aplicarea pedepsei,
sa-1 corig, sg-1 moralizeze.

In alte tgri societatea exercitg acest drept de

a se apgra contra unui criminal, pang a-i ridich
chiar viata. Para' la noi, gratie cerului! am auprimat pedeapsa cu moarte din legistatiunea noastrg. Prin toate pedepsele penale legiuitorul nostru
ii propune totcleauna a lipsl pe culpabili de mijloacele de a mai face rgu si al doilea de a-1 corige,
a-1 moralizh, a-1 indrepth.

Asa dar chnd se prescrie o pedeapsg trebue

sl se aibg in vedere atat imoralitatea faptului cat
si siguranta societgtei.

Scopul legiuitorului se atinge, apgrandu-se

ambele aceste naturi de interese.
Eu m'am mirat auzind pe D. Bozianu zicand
cg mgsura penalitgtei sg, fie in limita edilitatei.
D-lor, echitatea, care in legea pozitivg este sinonimg cu justitia, este ingsura care duce pe legiuitor
in toate prescriptiunile sale.

Cand insg este vorba, intr'un mod special,

92

de masura penalitatilor, atunci D. Bozianu stie ca

stiinta, ca toi publicistii spun, ca penalitatea trebue
sa fie in proportiune cu culpabilitatea ; o pedeapsa
este injusta cand trece rnarginea culpabilitatei, s. e.
pentru o culpa mica se da o pedeapsa prea mare.
Asa dara, D-lor, apararea interesului individual, apararea propriei sale sigurante, arneliorarea
culpabilului; iata scopul ce-si propune o legislatiune penala.

Cum se atinge acest scop ? Prin aplicarea

legei. Atins-a la noi legiuitorul penal scopul sari
in toate penalitatile ce a prescris ?

Iata adevarata chestiune ce trebue s ne preocupe ?

Mi-a parut rau, D-lor, de a vedea ca toti

oratorii opozitiunei s'au ocupat de altceva deck
de chestiune; au facut inalta politica, an vorbit
de presa, de Constitutiune, de numai stiu ce; iar
de criminalul care atenteaza, la averea, la onoarea
si la viata altuia, si de raul ce se produce prin
nepedepsirea lui, de loc nu au vorbit. Politica

multa au facut D-lor, mai ales politica de opozitiune contra guvernului, iar proiectul in sine nici
ca I-au examinat!
Dar, ia sa venim la chestiune, D-lor. Am
aratat care este scopul in general al legiuitorului

nokru penal; si ne-am intrebat daca el a atins

acel scop.

93

Rhspundem, D-lor, eh in mare parte, legiuitorul penal si-a atins scopul. Legea actualh pe-

nal a fost o bunh lege, si-a constituit un mare

progres cu legea veche din 1850. Modifichrile propuse asthzi nu fac decht a o compleeth i ameliorh.
Mi-a phrut rhu e onor. D. Bozianu, inspirat

de politica D-sale de opozitiune, a spus ch cu

proiectul de asthzi ne-am intoarce cu mult inapoi;
i duph'
chei eu v voi probh ch, si dup tiin
experienta, sunt legithne reformele ce vi se propun:
ca, printr'insele nu se schimbh sistemul i bazele
legislatiunei noastre penale, care este o legislatiune
inaintath, rationalh, mai bunh decht codul penal
din Franta. D. Bozianu stie prea bine ch actualul
codice penal s'a lucrat mai inthiu de o comisiune
a Carnerei avhndu-se in vedere legea francezh si
alte legi din Germania, unde sistemul penal este

mult mai inaintat decht in Frs.*.

Prin urmare aceasta lege din 1864, erh foarte
progresivh, inult mai inaintath, mult mai perfecth
decht cea precedenth. Dar aceasta nu va sh zich

ch ea este si fatalisth, cum pretinde D. Bozianu

si D. Ghiea, sau c Constitutia ne-ar fi pus intr'un

cere de fier, ea pe niste automati, ash in cht sa

fim condarnnati a nu mai merge inainte. Nu, D-lor!

Codicele actual este bun; dar el este perfectibil,

adieh se poate imbunhati acolo unde experienta
va probh ch are nevoe de indreptat.

94

0 lege penalh, am zis, nu poate atinge scopul

sh'u decht fhcand a se pedepsi cei culpabili. VA
intreb pe D-voastrh, D-lor Senatori, D-voastrh cari
formati un corp matur si couservator, v'ar place
sA faceti legi cari sh nu atingh scopul ? V'ati puteh

multumi numai pe teorii abstracte, cari sh nu

ajungh la practich ? Nu, nici de cum. Dach o imaginatie vie s'ar puteh multumi cu asemenea teorii

abstracte, nu D-voastrh oameni copti

v'ati puteh multumi cu aceasta.

seriosi

Ei bine, guvernul a vhzut, duph o experienth

de 10 ani, ch in unele phrti, legea pepalh din 1864

nu-i atinge scopul; cgei cum am mai zis. care

este scopul legii penale care ordong pedeapsa unui

criminal? Este ca sq, se aplice pedeapsa ce ea a

comandat. CAnd un plastograf, cAnd un prevaricator nu se va pedepsi, oare legiuitorul qi-a atins
scopul s'au ? Este oare destul ea sg, scri0 pe hArtie
i sg faceti legi platonice, i abstracte, caH sh prevaza, pedepse, dar caH sh nu se aplice? V intreb,

D-lor, ce an rezulth de aci? Ar rezulth o perturbatie in permanenth in toate interesele; chci acela
care a furat si a omorht, va mai fur i va mai
omori chnd nu va fi pedepsit; cci el va aveh libertatea sa de actiune, si nu va aveh teamh de
penalitate; i atunci suferh nu numai individul
care este victima acelui delict, dar suferA qi societatea care se turbuiA in ordinea sa material.

95

Iat, D-lor, la ce rezultat ati ajunge And

pedepsele ar fi numai platonice, And adica, ati
urnah consiliile cari vi le da onor. membrii ai
opozitiunei de a lash lucrurile ash cum sunt, de
a nu vol s indreptam raul ce exista, pentrudi
am fi inchisi inteun cerc fatal din care nu am
puteh nici-cum

e21.

Dara, legitim este, prudent este, D-lor, ca sa'

inchidem ochii inaintea experientei ?

Experienta de 10 ani ne-a probat unde este

rant in sistemul noastru penal. Nimic nu poate
face sa darAme aceasta constatare. Vorbele noastre,

oricht de frumoase ar fi ele, nu pot ascunde ceea

ce a probat experienta.
Ce ne-a aratat aceasth, experienta de 10 ani?
Ne-a aratat c o serie oarecare de crime
de
nenorocire nu toate
ramhn in fapt nepedepsite.
Apoi si-a atins scopul legiuitorul, And el a prescris a pedepsi acele fapte ? Negresit ca nu; ex-

perienta a probat c un soi de criminali nu se

condamna, c falsificatorii nu se condamna, ca.
delapidatorii de bani publici nu se condamna, ea
aceia earl sustrag acte depuse in mhinile Ion nu
se condamna, ca bancrutii fraudulosi, cari prin
frauda lor compromit athtea interese multiple si
de multe ori ruineaza familii Intregi, nu se pedepsesc, ash in cilt bancruta poate deveni un
mijloc permicios de ina'vutire cum devenise in

96

timpul lui Napoleon cel mare, care era atat de

sever contra fa4lor, numai ca s scape de abuzurile la care ele dedeau loc; asemenea furtul
prin efracOune sau excaladare foarte des nu se
pedepseste; ei bine D-lor senatori, aceasta, experienta

nu conteaza pentru nimic ? Oare noi guvernul,

D-voastra, corpuri legiuitoare trebue s stam cu
ochii Inchii, cand ved.eth ca se produce un rau
social i nu trebue sa ludrn nici o msurg child
acel r6u continug ? Cifrele statistice ce vi s'au
citat, din acte oficiale, nu se pot tagadui, precum
nu se pot tagadui statisticele facute pe la noi pe
acasa; caci statisticele oficiale prezinta gam* sigure, cum sunt acestea judiciare ori sunt "Intocmite prin concursul presedintilor, grefierilor, procurorilor si oficiile centrale statistice. Aceste fapte
se mai pot clang contesta ? Nu, caci nu este Ca-

mera din lume care sa nu tina compt de datele

statistice expuse de guvern. Chiar onor. D. Bozianu n'a putut sa puna iii indoiala veritatea statisticei noastre judiciare. Impresionat insa de efectul
produs de aceste cifre citate de D . Ministru al
justitiei, prin care a constatat inspaimantatoarea

cre0ere a acestor crime in proportiune cu cele din

anii anteriori, neavand ce zice contra acestor cifre,
din care se constata c'a% pe cat nepedepsirea creste,

pe atata crimele se inmultesc, D. Bozianu,

en

tactul obicinuit unui orator vechiu, care cunoaste-

97

efectele morale produse asupra auditorului, a alergat

la un subterfugiu. D-luir a zis: D. ministru nu

ne-a artitat ci clasificarea acestor crime; nu ne-a
spus in ce proportiune au crescut crimele, delictele corectionale sau contraventiunile". D-lui a mai

adhogat: Poate c numai delictele sau contraventiunile au crescut n aqa, proportiune" !

i apoi tot D. Bozianu, foarte mult ineurcat
in fata tabelului despre cresterea crirnelor nepedepsite a chutat sh le atribue la o alth cauzh de
crestere. D-lui ne-a spus ch poate ar fi multumit
streinilor vagabonzi care le-au adus numhrul! en,
poate c acest numhr ni se pare acum mai mare
fiindch, existenta lor se constath mai bine, etc.!
Ei bine, D-lor, nu este nimic din toate acestea!
cifrele sunt mai elocinte i elocinta lor vh copleseste.

Mai tot atati streini au fost in tarh si acum

si la 1864, si cu toate acestea unele crime s'au
inmultit, nu pentruch numhrul streinilor s'a inmuIit ci pentruch nepedepsirea a fost mai deash.
Yoiti clasificarea acestor crime ce au crescut
atht? Consultati tabloul statistic al colegului meu
dela justitie, i o veti aflh.
-SI vh dau numai vreo douh exemple, spre

a satisface i aceasta curiozitate a D-lui Bozianu.

SO luhm omorurile; in 1866 au fost 111; in
noua, luni din 1873 au fost 212.
29006

98

Jafurile i thlhhriile, in 1866 au fost 34, iar

in nouh luni din 1873 s'au urcat la 605, si asa

cu cele alte crime.
Intreb acum pe onor. D-nii senatori i chiar

pe D. Bozianu, insh numai ca om de stiinth, iar

nu ca om politic, care este in opozitiune, Ii intreb,

nu este acesta un fenomen de care sh ne cutremuram ? Lesne vh vine, din opozanti, a vorbi aci
in Senat, a face teorii frumoase si reclame liberale,
ca sh chphthm i sh provochm chte-va aplauze mai
mult sau mai putin constiintioase; dar ia ghnditi-va si la victimele crimelor a chror impunitate
o ap5rati!.. (Aplauze).
C. Bozianu. Dati la tribunale si pe cele-

lalte...
0 voce. Gratie guvernului!
Alta voce. Gratie administratiunei!
D. ministru de externe. Gratie nephshrii cu

care llsati a se incurajh impunitatea ! Oare nu

trebue sh v intrebati: pentru ce oare athtea crime,

cari desi nu sunt de o naturh atht de oribile ca

un asasinat, dar sunt foarte imorale i vhthmhtoare
societhtei i individului, se Inmultesc in ash mare
proportiune?
Dug v'ati pune aceasth intrebare, rhspunsul
1-ati aflh numaidecht; chei acel raspuns este: impunitatea asigurath acelor crime.

Dar, in loc de a vh pune intrebarea

si a

99

calla ra'spunsul ce vi-1 procura experienta, nu

stiti decat sa intrerupeti, s atri'buiti toate relele
guvernului, i s afirmati ca din cauza lui juratii
nu condamna nici pe prevaricatori, flici pe furi,
nici pe bancruti. (Aplauze).
Ei, D-lor, aceasta 'este o veche i uzata, tactick, mai ales ca nu prinde de loc pe un om se-

rios. Stiu ca la noi se obicinueste de unii a se

atribui toate relele guvernului, ba i toate bunurile naturei s'au atribuit tot rneritului guvernului.
Nu tineti minte, acum cativa ani, c6nd fuse un
an roditor, c i ploile i bunele recolte s'au atribuit bunei ingrijiri a guvernului de atunci ? (Ilaritate).

Sa lasam dar acest fel de argumentatiuni,

aceasta invechita tactica d'a combate un proiect,
i sA venim la discutiunea serioasa, s venim la
practica.

Aceasta, practica, care rezulta din o aplicare

a legei de zece ani, ne spune ea tot rkul provine
din cauza nepedepsirei. Ciid un sir de fapte culpabile nu se pedepsesc, in timp de mai multi ani,
nu intelegeti D-voastra, ca agentii culpabili de acele

infractiuni, nu au deck sa repete relele ce au mai

fcut? Cum voiti ca prevaricatorii de bani publiciintrebati pe D. ministru de finante sa va

arate numarul lor sa nu repeteze abuzul ion,
eAnd nepedepsirea lor este oarecum garantata? Nu

100

f raze vagi i povete platoniee ea ale D-lor Bozianu

qi I. Ghica, Ii vor opri de a repeti o crima care

a ramas de mai multe ori nepedepsita,.
Aci este nenorocirea!
AO dal* D-lor, guvernul aflandu-se in fata
unei experiente ah de pozitive, din care se constata ca mai multe crime raman nepedepsite de ani
intregi, vine qi va, propune oarecari modificari la
legea existenta. Pentru ce? Spre a face pe legiuitor

ajunga scopul sau, i cum o sa-i ajunga

scopul? nand a se aplich penalitatea prin transsa-i

formarea acelor crime in delicte; caci astfel transformate, aceste infractiuni se vor judech de catre
judecatorii ordinari, i este toata, probabilitatea ea,
celor culpabili se va aplich penalitatea cuvenit'a.

Ei bine, D-lor, ce lucru straniu, ce lucru

extraordinar vedeti in aceasta?
Mirarea mea este foarte mare, cAnd vaz ca
din o masura atat de legitima se face o chestiune
constitutionala i de ina1t politic, sau mai bine
o arma, a opozitiunei contra guvernului.

A intrebh pe Onor. D. Bozianu, care in

aceasta cbestiune s'a departat de principiul tiintei,.
oare acela care judeca o crima sau un delict, constitue un element constitutiv al acelei infractiuni?

Oare este un ce contrariu oricarui principiu ca o

crima sa se transforme in delict, spre a se scbimbh
cu aceasta i juridictiunea? De unde oare a aflat,

101

D. Bozianu ch, schimbhndu-se autoritatea care judech o crimh', cu aceasta s'ar efecth elementete
chiar constitutive ale acelei crime? Asemenea stranie
erezie numai noi putem auzi ! Sh-mi permith dar6,

D. Bozianu, care pentru mine nu este de loc infailibil, a-i spune ca, sustinAnd o asemenea doetring, a comis o adevgrath erezie qtiintifich.
C. Bozianu. Publicul va citi qi va judech.
Boerescu, ministru de externe. i tiinta te
va condamnh. (Aplauze). Da, D-le Boziene, ai uitat
tiinta, din cauza pasiunei politice.
Daeg, doctrina D-lui Bozianu ar fi adevhrath,
dach jurisdietiunea ar fi un element esential care
constitue o criml, dach ar fi ceva oprit de Itiinth
ea o crimh sh se transforme in delict, atunci ar

trebul sh zicem c ID. Bozianu a comis o mare

eroare tiintifieg, and la 1864, a transformat 32
de crime in delicte! Ar trebul sh zicem c numai
dela 1864 avem o lege penalg, in acord en quinta,
fiindcg numai de atunci avem juriul! Va sh zich
pang la 1864 noi trhiam intr'o stare anormalh,
fiindch phng, atunci toate crimele se judecau de
tribunalele ordinarii ! Va sg, zicA" Olanda care nu
are jurati, are o legislatiune penalg, In dezacord cu
stiinta.

Dacg, puteti serios admite toate acestea! Din

toate acestea rezulta, numai ch D. Bozianu, cu cei
de opiniunea D-lui sunt rhtheiti!

102

Puteti, D-lor sg, schimbati jurisdictiunea penal cat yeti voi; ca'ci cu aceasta nu se atinge de
loc elementele constitutive ale crimei. Intre acele
elemente am zis &A, se aflc,1 i interesul socieMtei,
care niciodat nu trebue perdut din vedere; s,i cand
interesul social, cand siguranta socialg cere schimbarea juridictiunei, o puteti face foarte corect.
Dar`a D. Bozianu a uitat interesul social, care
joach" un rol ash, de mare in natura penalitAilor.
SO-i citez o.autoritate pe care D-lui o cunoaste, pe
D. Boitard, care constat6 in opera sa asupra dreptului criminal, cat de mare este rolul ce siguranta,
ce interesul social, joaea' in determinarea penalitatilor.
Eatl cuvintele D-lui Boitard:
In penalitate, gravitatea caracterului imoral
al unui fapt nu este totcleauna singurul principiu

de. care se tine leguitorul spre a determina pedeapsa care .se aplic acdui fapt . . .; legislatorul
se mai ocupd de o consideratiune cie o alta natura,

adicti de pericolul, de suferinta sociald care re-

zulta, din acel fapt:

I. Defliu. (Intrerupand). Apoi nu vezi c asta
este contra D-tale.
B. Boerescu, ministru de externe. D. Desliu
nici nu intelege! (Ilaritatea, aplauze).
Prin urmare, D-lor, and noi venim i schimMtn juridictinnea, luand dela jurati cateva crime

103

spre a le da in judecata tribunalelor, avem in vedere interesul social, ne-am preocupat de pericolul
in care ar cadeh societatea dad, am mai lash a se
continuh nepedepsirea acelor crime.
Ati vol D-voastrh ea, in aplicarea pedepselor,
noi sa nu tinem socoteala de interesul societatei, de
msurile ce reclam6 conservarea sa. Dara, conservarea societtei, Domnilor, joaca, un mare rol

in lumea aceasta, atht in lumea materiala cht 0

in domeniul ideal. Chnd I). Thiers propuneh Camorel franeeze proeetele sale de restaurare conservatoare, repeth adesea deputatilor francezi cti
interesul conservatiunei sociale este mai pe sus de

u drept euvAnt, caci principiile se aplica Cand se poate, nu spre a paralizh

conservarea societatei, ci spre a o complecth si
principii

i aceasta

desvolth.

Adesea necesitatile sociale fac a se viola, ehiar

prin legi pozitive, chte uu principiu altfel ne-

discutabil. Aceasta e un ce anormal; este en totul

contrariu principiilor si stiintei. Ins o necesitate
sociala, face a se mentine anomalia pentruch vine
D. ministru de finante si dad voim a numi pretutindenea judecatori de pace, altii decht subprefecti,

ne obiecteaza ch aceasta ar costa prea mult i bugetul nu permite. .

i astfel violarea chiar a unui

principiu continua a existh, din eauza unei adevarate necesithti sociale.

104

ni se obiecteaz6, dar6 pref6eand cateva

crime in delicte, vio1ai chiar Constitutiunea.
Ei domnilor, acea nenorocit6 Constitutiune,
ea se invoac6 totdeauna de opozitiune oridecateori este vorba de o lege organie6 oare care! Bi
pentru ce aceasta ? Pen tru cuvntul prea shnplu
c6 Constitutiunea coprinde numai niste principii.
Ea zice: declar libertatea intrunirilor, libertatea
engearei, declar c6 juriul s6" judece materiile eriminale; in fine declarl mai multe principii. Vin
apoi legile organice, cari sunt deosebite, i earl
reguleaz6 aplicarea acestor prineipii; aceste legi
animeaz6, dau viata, fac o realitate din ceeace
era pn6 aci mai mult o abstractiune. Ei bine,
s'ar putea oare serios sustine c6 noi am viola anticolul 10 5 din Constitutiune, care zice numai oft
juriul judecl in materii criminale, pentruc6 proA!

punern indreptarea eatorva articole din Condica pe-

na16? Mirarea mea a fost en atat mai mare si cu

atat mai fondat6 c6, v6 m6rturisese, nu m6 asteptam s aud ast6 imputare tocmai dela D-nul

Bozianu, care este om de legi. D-lui comite o

flagrant6 erezie de stiint6 formuland o asemenea
acuzare ?

Cam, D-lor, pentruc6 Constitutiunea zice eft

materiile criminale s6 se judece de jurati, noi ar

trebui s6 st6m etern stransi intr'un cere de fier

s6 nu mai putem, prin lege organice, regula.

1(,5

acele rnaterii criminale, i determing cari sunt crimele, cari sunt delictele?

Cum, dael o lunga experientg, daeg o neeesitate socialg, an reclamg ea cutare crimg, sg deving delict, sau cutare delict crimg, aceasta nu am
pute?a,

face pentrucg s'ar violg un principiu in-

scris in Constitutiune, care nu este o lege organicg?

E! Permiteti-mi D-lor, a vg dec1ar

c numai

orbirea politicg poate s facg, pe eineva s enunte

asemenea paradoxe i erezii. (Aplauze).
Dath argumentul care vi 1-a opus colegul meu
dela justitie este invincibil; D-sa v'a spus cg, art.
105 din Constitutiunea noastth existg, tocmai ash
in Constitutiunea Belgiei, care este acutg la 1830,
si c cu toate acestea, in -urmg mult dela aceea
Constitutiune, s'a reformat codicele penale ale
Belgiei si

mai multe crime s'au transformat in

delicte! Venit-a in gand cui-va s acuze pe Belgiani c i-au violat Constitutiunea?

Nu; trebue s ving la noi ea sg, auza, asemenea lucruri.

Adaug un alt exemplu. Italia a luat si ea legile din Franta insl indreptate si mai perfectionate.
In constitutiunea Italiei se prevede asemenea pnincipiul ca erimele sg se judece de jurati. Cu toate

acestea in legea sa penall, care este posterioath

Constitutiunei, mai multe crime s'au transformat
in deliete. i cu toate acestea, niei acolo nimeni

106

nu i-a dat in ghnd ca s fach din aceasth chestiune

o chestiune constitutionalh. i astzi chiar se agith
in Italia chestiunea modifichrei lezei organice a juratilor; i aceasth chestiune o vhd discutAndu-se
de publicistii de acolo, cu mult calm si demnitate,
fhrh, cea mai mica pasiune politich sau importanth
constitutionalh.

Ash dara, sh fie bine stabilit c Oonstitutiunea

nu are nimic a face in proiectul de fath. Constitutiunea declarh' un principiu, pe care il respectm;
conservarea adich a institutiunii juratilor. Insh nici
odat i nicheri declararea unui principiu nu inlhturh, nici nu opreste venirea legilor organice

cari reguleazh aplicarea acelui principiu.

D. Bozianu, simtind slhbiciunea argumentaetiunei D-sale, zish constitutionalh, a chutat a se
pune i pe un alt Whin moral. D-lui a zis c nu

am puteh transforma o crimh in delict; chci ne

intreabh D-lui, cmn acele fapte au perdut din gravitatea lor spre a se transforma in delicte? Va sh',
zich, ne obiecteazh D-nul Bozianu, societatea noastrh

nu ar mai aprecih ca mai inainte gravitatea unei

crime. Insh aceasta, D-lui nu o poate admite, chci
ar fi o degradare pentru societatea noastrh!
Atatea paradoxe, atatea, erezii! repet i acum.
Duph, teoria dar a D-lui Bozianu, and o natiune Ii indulceste pedepsele, ash incht unele crime
sh devinh delicte, aceasta ar fi o degradare? Va sh

107

zica, en cat o natiune va aveh pedepse mai draconiane, en at'at va fi mai putin degradata?
Dart istoria .ne spune contrariul. Istoria ne
spune ea, cu cat natiunile erau mai barbare, pre
atat ele aveau pedepsele cele mai severe, torturile
cele mai atroce, putem adica s zicem ca, codicele
lor penale erau legi sanguinarii ! Din contra cu
cat civilizatiunea creste, cu eat moravurile se Indulcese, pre atat pedepsele se micoreaz i devin
mai umane. Imi pare ran ca tocmai D-nul Bozianu
st nu cunoasca aceste verit6.0 istorice!

Daca noi am fi venit en o lege draconiana,

care sa mai mareasca pedeapsa, asi ft inteles ca
D-nul Bozianu A. se opuna la aceasta i st invoace
caracterni cel bun si moravurile cele dulci ale poporului nostru. Dara a invoch aceste calitati ale
uatiunei noastre tocmai cand noi micsoram iar nu
agravam pedepsele, aceasta logict n'o inteleg de
loe! (Aplauze).

Pe noi marimea pedepselor nu ne preocupt

mult; caci nu din cauza severitatei pedepselor se
produce eaul ce existt, din cauza neaplietrii pedepselor, din cauza ca juratii nu au aplicat acele
pedepse prevazute de lege. Care este cauza pentru
ce juratii nu pedepsesc aceste crime, nu o pot sti;

poate cit aceasta, cauzt st fie mai ales ca, la noi

juratii nu sunt Inca' toti la Inaltimea ce cere misiunea bor. Am scazut dart pedeapsa, spre a asi-

108

gurh aplicarea ei contra culpabililor; spre a face

sa se implineasca scopul ce-si propune o lege
penala.

Ash dara, D-lor senatori, vedeti c noi am

fost condusi, cand am propus aceste modificari,
numai de cerintele unei necesitati practice.
D-nul Bozianu ne-a intrebat cari sunt faptele

care sa ne dovedeasca, Ora la evidenta c aceste

modificari de penalitati sunt necesarii? Dart ce
fapte mai vatamatoare indivizilor i societatei, ce
Rote mai puternice i cuvinte mai elocinte voiti
D-voastra, ca guvernul sa aduca inaintea D-stra
deck aceea ce statistica oficiala constata, deck
aceea ce o experienta de 10 ani ne-a aratat, deck
pe prevericatorii de bani publici, pe atentatorii la
bunele moravuri, pe baucruti, pe furii cari ramam
nepedepsiti i repeta fara sfiala infamiile Ion ?
Ati fi voit D-voastra ca guvernul, in fata unor
ash fapte s steh cu bratele incrucisate i amortit
intr'o beatitudine fantastica sa-i zica: nu fac nimic, nmi vad nimic, caci aceasta nu este conform cu
Constitutiunea! sufera societatea, piara societatea;
caci Constitutiunea ne opreste de a afl remediul!"
(Aplauze).

Dara aceasta nu este permis a se pretinde!

Raul odata existand, in mod cent, noi va propunem un remediu, pe care v'am demonstrat ca
este conform cu still*, si cu Constitutiunea.

109

Si eine a facut o erezie Constitutionalg si

de stiint5,, nu suntem noi, ci D. Bozianu.
V'am mai expus, D-lor, cg, prin proiectul
acesta, nu numai c5, nu se propune pedepse mai
severe deck cele existente, dar6 se mai indulcesc
pedepsele acelor 10 sau 11 crime, spre a se asigura, aplicarea lor.
Aceste moclificAri s'au racut, Inca de acum
doi ani, cu multe chibzuinte, prin lungi clezbateri

cu o matufa cugetare, prin concursul a suing.

de b`arbati de stiintit si chiar eminenti din tar6.
egresit c i D-1 Bozianu este un Varbat eminent; dug, nu putem iarAsi admite c D-lui este
un oracol! D-lui este un barbat cum sunt i alti
i

multi ca D-lui.

Am observat ea' unii din oratorii opozitiunei

au avut ca tacticA, a-i oferi omagii de admiratiune
extremA. D-nul Desliu mai ales i-a fAcut aatea
elogiuri inck sigur ct modestia D-lui Bozianu a
suferit; inteIegeti ins6, D-Ior, cg, scopul acestei

tactice parlamentare nu este altul deck a exercith o influent6 moral./ asupra d-lor senatori.
Si eu D-lor, recunosc meritele D-lui Bozianu;
dar6 nu-1 recunosc de profet! Nu admit nim6nui
dreptul de a zice : eu sunt vocea adevgrului"
Acestea erau bune in thupii patriarchali;
ast-zi nu se mai cred!
Repet darA cA mai multi btirbati cu talente

110

qi cu cunostinte, ca si D-nul Bozianu, au lucrat

acest proi4ct, care nu este opera unui singur
in divid.

S'a numit o comisiune particulara,' de D-nul

ministru al justitiei de acum doi ani, care in timp
de mai multe luni a revizuit legea penal6 si a
format proiectul acesta. In acea comisiune erau

pe cat imi aduc aminte: D-nul Ion Kalinderu,

OM de I umea nou'a, cu idei foarte progresiste

qi

excelent jurisconsult; D-nul Ch. Ferichide, D-nul

Gr. Triandafil asemenea excelenti jurisconsulti;

D-nul Gr. Nuccscu, D-nul Cornea fiul, D-nul

Mandrea, un actual membru la casatiune, D-nul
Vioreanu, procurorul general, toti dintre cei dinthin jurisconsulti.

Imi pare ca, aceast6 comisiune, compus tot

din legisti, intrunea toate conditiunile cerute de
progresul tlinpului si de respectul 1egalita4i constitutionale. Cred ca, D-nul Bozianu nu va contesta
aceasta. Apoi se mai adaoga,, c acesti membri ai
eomisiunii, mai toti ai guvernului, mi erau oameni
noi, nu era, nici unul ministru, nici poate aspirant
de minister; cxci face mult D-lor a se stl daca,
eand cineva 1ucreaz6 sau critic5, un proiect, poate
fi aspirant de minister. (Aplauze). Iata, dark ca,
aceasta, comisiune discut, %IA ca ministrul A ia
parte la discutiune, si produce aceast5, lucrare, in
afara,' de ofice preocupatiune po1itic6, f,rg, a fi

111

nici o pasiune in joc, larg aspiratiuni de minister

condusg numai de principiile stiintei si de experienta unei lungi aplicgri a legei vechi.
Aceastg lucrare se ia de guvern si se prezinta,
Camerei. La Carnerk, se numeste iarsi o comisiune
cornpusg din jurisconsulti eminenti, din bgrbati cu
multg practic i experiensg, ash cum ii voeste
D. Lungeanu. Au luat parte si au luerat in aceastg
comisiune D-nii C, Brgiloiu, M. K. Iepureanu,
Grigore Cantacuzino, D. G. Costaforu, eram i eu,

erh si D. Vernescu...
D. Defliu. D. Vernescu a lucrat?
D. ministru de externe. Da Domnule, a lucrat,
oridecgteori a venit i niciodara D-lui nu a ridicat

obiectiunile cari se fac acum contra proiectului...

Darg D-ta nu ai dreptul a fi advocatul neautorizat al cui-va!

Ash dark proiectul revizuit si de aceasth comisiune, atgt de bine compusg, vine inaintea Adunarei; acolo se discut foarte lung timp, de cgtre
oameni foarte competinti, ca si 1). Bozianu, si in
fine se

adoptg de Camera en mare majoritate.

Ei bine, toate aceste capete, toti acesti oameni cu

stiintg, cu experientg, eu merite, n'au inteles nimic,
n'au stiut ce fac dupg D. Bozianu ti dupg D. Ion

Ghica, al chrui oracol este numai D. Bozianu!

Acesti juni si vechi jurisconsulti au violat toate

principiile, au pus tara in peire, au propus pedepse

112

draconiane, au violat chiar Constitutiunea, ba inek

au conspirat pe ascuns ea sk scoatk ate o cArkmidk pkna, se va surpa, intregul edificin social,
tot regimul constitutional! Acestea ni se spune de
D. Bozianu; i noi toti trebue s ne pleckm capul
0 sa zicem: ash trebue sk fie! (Aplauze).

Dark nu, D-lor! Nu este permis nimlnui a

formuM, asemenea acuzatiuni, and faptele 11 combat si II desmint intr'un mod Mat de puternie!

PAnh intr'atata s'a desnaturat acest proiect

prin o disMiune streink de obiect, in at ati vzut
pe D. Adamacki ea a crezut foarte sincer c prin
acest proiect se pun pedepse grozave, pedepse draconiane i speriat de D. Desliu, care si D-lui se
pkrek speriat de severitatea noului proiect, ati

vkzut ck, a fkut o invocare, un apel la prea

Sfintii Pkrinti Episcopi, zicandu-1e: sefi ai bise-

rieei nu votati acest proieet, ckei e prea crud,

prea Min uman! Ei bine, D-lor senatori, nimie
mai nefundat deat aceastk imputare. S venirn
tot la fapte; en ele astupgm gurile cele mai elocinte; faptele au cea mai mare parte sk formeze
convinctiunea. S salvkm proiectul, pe care Domnii
din opozitiune 1-au uitat cu totul i an vorbit
numai teorii. Ia s vedem se draconiseazg prin el
pedepsele? Mai int'ai, cAnd din crime facem delicte,

and faptele pedepsite en pedepse criminale, propunem a se pedepsi cu pedepse eoreetionale, oare

113

facem pedepsele mai severe? De ctnd oare pedepsele pentru delicte sunt mai draconian e, deck cele

pentru crime? Intelegeti dart foarte simplu el

aceste vreo zece infractiuni pe cari le corectionaliztm, au de fel a se pedepsi cu pedepse mai mici,

ma usoare deck mai inainte. Mt mir dart cum

a fost cu putintt, ca intr'o adunare serioast, prin
cuvinte pe can o sit e citeasct toatt tara, dupt,
ce ni se spune ct violtm Constitutiunea pentruct
se modifict ckeva articole dintr'o lege penala, apoi
sit

ni

se mai obiecteze et agraytm penalitttile

fiindet unele crime se transformt in delicte! Dart

sit venim chiar la textul articolelor din proiect,
pentru ca st nu mai poatt fi nici o indoialt

pentru. Ca D. Adamaki st vazt el nu are de ce

st se sperie.

St lutm art. 118 ; falsificatorii de timbre

on marci publice" erau pedepsiti mai inainte cu
recluziunea dela 3 ani la 10 ani. *1titi cit reclu-

ziunea este o pedeapst foarte gravt. Sunt multe

pedepse private de libertate; dart, este o mare diferintt intre ele prin modul cum se aplict ; unele din

cauza acestei aplictri au un caracter foarte gray :

astfel este recluziunea, care este sinonim cu ceeace
mai inainte se numea munca Giurgiului si a Brtilei.
A$h' dart falsificatorii de timbre si mArci,

pedepsiti mai inainte cu recluziune, acum se vor

pedepsi cu inchisoarea dela 3 la 5 ani.
2900G

114

Pedeapsa este mai urara, dara bine aplicata,

va produce un bun efect, deck o pedeapsa mai
mare i neaplicata.

La art. 126 cel ce cu tiinta, se va servi

cu inscrisuri plasmuite" dupa,' legea veche se pe-

depseh cu recluziunea dela 3 la 10 ani, dupa

cea nou'a pedeapsa este dela 3 la 5 ani de inchisoare.

Art. 140. Functionarul sau perceptorul care

sustrage bani publici ori acte, se pedepseh mai
inainte tot cu recluziunea dela 3 la 10 ani; acum
se vor pedepsi cu inchisoare de 5 ani.
Dupt art. 141 functionarul ori perceptorul

care percepe fara drept ori mai malt, deck se

cuvine, mai inainte se pedepseh cu recluziune, acum

dela 2 la 3 ani de inchisoare.

Mituirea unui judecator ori jurat se pedepseh

inainte cu recluziunea dela 3 la 10 ani, acum en

'inchisoare de 5 ani i ah mai incolo.
In fats, dart a acestor texts pozitive ee mai

rtmane i cu asertiunea D-voastr c pedepsele

s'au intsprit? i eine ne face aceastt imputare?
Tocmai aceia care cer ca aceste crime sa" nu se
transforme in delicte adica, sA, se pedepseasca tot

cu pedepsele mai grele din legea veche !

Ah, dar, D-lor, vedqi e aceasta, imputare

nu este alt deck o desnaturare a chestiunei, numai spre a Intunech adevtrul i s v fact a nu

115

voth o lege pe care necesitAile sociale o reclamq.

de atata timp.

Sl tree mum, D-lor, la a doua parte a diseutiunei, la dispozitiunile relative la pres.

Voi cut s fiu cht mai seurt i mai precis.
Vl voi probh c i aci reformele propuse sunt
ordonate chiar de Constitutiune i sunt expresiunea unei necesit/ti practice.
Bi aceastN, parte a proiectului este, D-lor,
opera mai multor oameni competinti, liberali, experimentati i fr preocupatiuni politice.

eu inteleg ea qi D. Bozianu, a se plstrh

legile, a nu se schimbh des, eu mai tin tned ea
legile s/ nu se octroieze, ci sl fie produsul unor
deliberatiuni mature i luminate.

Dar iari sl nu uitam c legile nu sunt

perfecte, ci perfeetibile. Cand darl o lege, dupl
o mai lungl, aplicare, arata, cl are vitii, imper-

fectiuni sau lacune, o! atunci este alteeva, atunci

aeea 1ege, voi cloth a consulth qi experienta local*/ i tiinta altor natiuni. Eu sunt unul dintre
aceia care cred el este bine a se consulth Si
legile strgine, cci alte natiuni civilizate, mai bgtrane deck noi, au i experient6 i invltItura, mai
mare deck a noastrl. Totul este ea SA,' nu eopiem
orbete, ci s luam aceea ee se potrivete pentru
noi, ee se poate, ca s zie ah, naturalizh la noi,
aceea ce ar fi conform cu obieeurile i starea

116

noastra. .Altfel, daca legi straine s'ar octroia numai

repede arg a ti sa, le localizam, apoi necuviin-

tele Mr s'ar simti repede i atunci sit nu ne mi-

ram dud ele ar aved trebuinta a se modifich,

dui)/ putin timp de aplicare. Sa nu ni se invoace
dar Constitutiunea cand propunem a se complecta
legea pena] i in privinta presei. Lacuna in privinta aceastd era pozitiv i evidenta. Implinind
aceasta lipsg, nu numai nu violgm Constitutiunea,

din contra ne conformam unei prescriptiuni a ei

pozitivd. V marturisesc, D-lor, c mult m'arn
inirat si aci, ca am auzit pe D. Bozianu qi pe
D. I. Ghica zicand ca violdm Constitutiunea prevazand cdteva penalitati pentru abuzurile de presd!
D. I. Ghica, ne-a facut Inca o teorie asupra
presei i istoriei sale rationand numai pentru o
ipoteza care nu este deloc aceea a proiectului

nostru.

D-lor, mai intE Constitutia in art. 24, ne-a

impus datoria s revizuim i s complectam"
legea penald, privitoare nu la libertatea presei, ci
la oarecari abuzuri ale acelei libertti, abuzuri
cari ating atat interesele private, cat i cele publice. Constitutia, care proclamd libertatea presei,
zice totdeodata in art. 24, in ceeace prive0e presa:
Fiecare find reispunzdtor de abuzul acestei libertali, in cazurile determinate de conclica penald,
care in aceastel privintd se va revizul i complecta,"

117

Apoi, D-lor, poate sg, fie o lege mai expHcitg,,

mai clath de ct aceasta ? Ce facem noi astAzi
aft deck sg, ne conformgm acestei dispozitiuni?
Am revizuit actuala lege penalg, i am adgugat
vre-o, 5, 6 articole relative la delictele cari se
pot comae prin presg,, tocmai asa precum ne obligg

textul clar al Constitutiunei!

D. Bozianu qi I. Gbica, iarg0 foarte ametiti
de acest text, alearg6 tot la subterfugii ca sl
seape acest forte argument, i ne afirrng fgra,
jen ca aceste dispozitiuni pentru pres ar constitui o lege exceptionalg. i Constitutiunea ne
oprete ca sg, fa.cem legi exceptionale contra presei.
AIlS

erezie! In adevgr, .D-lor, eine nu tie c o

lege exceptiona1 6 ar fi aceea care s'ar face deosebit

de legea penalg, comung, care ar admite alte gradatiuni de penaliati, alte maximum N minimum
deck acelea ale dreptului comun!

Ar fi in alte cuvinte, o legislatiune afath

din sistemul Intreg al codicelui penal or.dinar. Bi
cnd noi nici ca, prezinta'm o lege separatg, de
sardine, nici c schimbam gradatiunea pedepselor
nici mg,sura lor, vine toemai D. Bozianu sg," ne
spun6 cA facem o lege exceptionalA? Nu mg,
ateptain toemai dela D-lui la asemenea confuziuni

de principiu 0 de idei!
Nu noi, D-lor, vg, prezenfam legi exceptionale contra presei; altii an fcut aceasta inaintea

118

noastra; i sa nu .ne acuzam pe noi, de ceeace au

facut D-lor. D. Bozianu a facut legi exceptionale
contra presei, iar nu noi. Nu vol cu aceasta sa-i
fac o imputare; poate c era o necisitate a timpului, dara faptul este pozitiv. Lege exceptionala
mai era ordonanta din 4 Octombre 1859 numita
ordonanta asupra presei, al carui autor pe cAt
tiu era D. D. Bratianu, ca ministru de atunci;
prin aceea ordonanta se prevedea autorizari prealabile, avertismentele, suspendrile i suprimarile de
jurnale; aceea era adevarat lege exceptionala, care
restrAngea libertatea presei; qi aceea ordonanta a
durat i s'a aplicat 'Yana la 13 Aprilie 1862;
atunci veni o alta lege, tot exceptionala asupra
presei, care continea pentru presa penalitati multiple qi speciale, i aceia lege s'a complectat Inca

prin un regulament din 4 Mai 1862, s'a aplicat,

dupa cum imi aduc aminte pana la 1864.
Insa aceasta lege tot nu path destula; i la

lovirea de Stat din 1864, printr'un decret din

2 Mai, se pune iarai in vigoare ordonanta dela
1859, care continua iarai a se aplica. S venim
insa la Codicele penal actual, care s'a decretat,
precum titi, la 30 Octombre 1864.
S'a zis adesea c acest codice s'a lucrat de
D. Bozianu, vice-preedinte la consiliul de Stat.
Aceasta este adevarat in parte, dar nu in total.
Acest codice se lucrase in adevar de Camera, in-

119

naintea lovirei de Stat, contra clreia eu am fost

si nu ma,' &gem Acest codice se lucrase de o cornisiune a Camerei, in care eram i eu, si D. Brailoiu

si multi alii, precum i o persoan5 care cred ca

nu poate fi lAnuita, de a nu fi foarte liberala,
adica D. Costache Rosetti. Ei bine, domnilor, noi
toti, impreuna, cu D. Rosetti, am lucrat acel
proiect de codice penal, si intrInsul am prevkut
dispozitiuni asupra presei, tocmai spre a supune
delictele de presa,' la dreptul comun, caci acest

sistem este al tutulor acelora cari sunt pentru

libertatea presei.
Dar acest proiect de condicg, penal`a, votat6

de Adunare, .nu s'a putut aplic cei a venit

lovirea de Stat. Atunci consiliul de Stat ia lucrarea aceasta a Camerei, o modific i o dec retea

Intre aceste modifica'ri s'a observat c s'4

scos toate dispozitiunile de drept comun relative
la delictele de presq, si D. Bozianu, cel care a
lucrat aceste modifid,ri, adaugA, in articolul final
ea,

legea presei din 1862 se pune iarg.si in vi-

goare.

Asa dar sa fie bine inteles cg, consiliul de

Stat nu o voit s menting dispozitiunile de drept
comun relative la presa,, care se aflau in proiectul
Camerei ci a voit o lege specialg, i exceptionath,,

cea din 1862. CU aceea lege a guvernului apoi

120
i daca memoria
D. Bozianu find la guvern,
nu ma inseala
D-lui a guvernat i cu ordonanta

presei; Caci D. Bozianu a suprimat ateva jurnale,

fiind la guvern, i numai ,n virtutea ordonantei

o putea face; iar nu in virtutea legei, care nu

permitea, suprimarea de jurnale.
Ei bine, D-lor, cand noi venim astazi i adao-

gim, cum cere Constitutiunea la dreptul comun,

oarecari dispozitiuni privitoare la presa, tocmai
hong ni se imput c facem legi exceptionale?
i aceasta imputare o face tocmai D. Bozianu care
a guveirnat numai cu legi exceptionale? Mi se
pare c'a D-sa nu este nici just, nici consecinte!
(Aplauze).

Dara ni se mai obiecta, ca printr'aceste dispozitiuni am restrange libertatea presei. Dar cum
oare? Examinand dispozitiunile proiectului relative
la pres6, gsirn oare o singur"a dispozitiune care
86 restranga In ceva libertatea presei? Nici-una,
Domnilor! Nu este nici-o dispozitiune preventiva,
.nici de avertismente, nici de suspendare, nici cle
suprimare. Toate dispozitiunile se raporta numai

la niste abuzuri ale presei. i de unde s'au luat

chiar aceste putine dispozitiuni? Din legea Belgiei,
lege actualmente in vigoare, i unde libertatea
presei este in toata plenitudiuea sa.
Cred ca nu se va pretinde c in Belgia
nu exista libertatea presei. Cu toate astea, in Bel-

121

gia sunt dispozitiuni in legea cornuna in contra

abuzurilor de presa.
De acolo s'a luat si la noi cateva dispozitiuni
relative la aceste abuzuri. Nu se poate atunci se-

rios imputh ca am fi contra libertatei presei? D.

Bozianu ne-a citat art. 5 din Constitutiune, care
enumera toate libertatile ce avem. Prea bine, dar
oare D-lui nu stie c poate sa fie si abuzuri de
aceste libertati? Nu poate sa fie si abuzuri de
libertatea presei, precum poate fi abuzuri de toate
i fiindea o libertate exista, este
un euvnt ea sa, nu se pedepseasca abuzurile ei?
Din nenorocire natura ornului este ash el se poate
abuzh de (mice lucru bun in sine. D. Bozianu flu
poate admite ea toti oarnenii sa fie perfecti ea
celelalte libertati?

D-sa! Oamenii au abuzat de tot ce e mai sacru.

Dc aceea legiuitorii au prevazut totdeauna pedeapsa
abuzurilor Ii bertaAei.

Ce se face prin proiectul nostru in art. 294

0 299? Se pedepsesc delietele de calomnie

si de

injurii, faeute prin presa. Caei cum ati vol D-voastra

ca ealomniatului prin presa sa nu-i dati mijloeul

de a se puteh aparh, de a merge sa ceara satisfactinnea onoarei sale pentru calomnia i injuria
ce i s'a adus? i cnd eel interesat ar probh ca
aceasta acuzatiune care i s'a adus a fost o ealomnie, oare aceasta nu este un. abuz care va trebui
pedepsit? Apoi de ce acelasi abuz sa nu se pedep-

122

seascd cand el se comite contra unei autoritdti?

Toate calomniile, ofensele in public contra Domnitorului sau dinastiei sale, nu este asemenea foarte
legitim ca sd fie aspru pedepsite? Asemenea provocdrile la crime qi delicte, &cute prin presd, cari
constituesc o complicitate sau un delict special, nu
este incd foarte natural ca sd fie pedepsite?

Ce ar mai rdmne Inca? Ati vol ea calomniile contra corpurilor Statului sd nu fie pedepsite? Para, atunci ati pre c voiti a mievra,
demnitatea acelor corpuri. De ce oare un corp al
Statului, sau un membru din aeel eorp, sd-mi
permiteti sd ceard satisfactiune, cAnd va crede cuviincios, pentru calomniile i injuriile ce Ii s'au

fdcut? Oare acest delict nu s'a repetat, din nenorocire, foarte des? Dail vine D. 1. Ghica i cu
tonul D-sale blajin in formd, ne zice : regina
Engliterei, dei este iubitd, cum e de toti, este

ofensatd de ziare prea des, qi nu face nici-un proces de presd! i D-lui ne consiliazd s umn facem
procese de presd, cari fac numai un piedestal acelora
cari sunt obiectul acelui proces. D-lor, toate acestea
sunt bune. Aduc numai arninte D-lui Ghica c aci

nu este Englitera, 1 eu ai don mult minutul

acela And poporul nostru s poatd aved aceiai
civilizatiune ea Anglia. Darn pand atunci sd nu uite
D-nu I. Ghica c vorbete de cloud tdri a cgror
eivilizatiune diferd ined atat de mult. Apoi sd-qi

123

mai aducS aminte D-nu Ioan Ghica ch Anglia are

legislatiunea penalg in contra presei cea mai draconianS, darS nu o aplieS. Ash dara I 11 acea tar&
adusa, noug de model de cgtre D-lui, lege contra
abuzurilor presei existS; ea lush' se aplica, rar ;
daeS guvernul este armat cu damsa spre a o aplich
child va crede de euviintg.
Tocmai aceasta cerem si noi.
VA pot inc6 adSogh ea' in toate Statele Europei, in Belgia, in Italia, ca si in Germania, pretutindea unde exists libertatea presei, exist i legi
pentru pedepsirea abuzurilor acelei libertAti.
Cum ati vol ea numai la noi sh' fie altfel?
Cum D-voastrA din opozitiune pretindeti ea
niei sa, se pomeneaseA macar de vre-o dispozitiune
contra abuzurilor presei, stiti ce faceti? V faceti

un rau D-voastrl

insi-vA;

eaci

pgreti a inalth

abuzul la o doctrinS.
Daca, D-voastrS credeti eh' cu aceasta intSriti
libertatea presei, vg, inselati iara'si; eSci adevarata
libertate a presei atunci se intareste and dati mijloace a se infrAnh abuzul ei. Aceste mijloace nu
le puteti da decht prin legi cari pedepsesc abuzurile; i lsai apoi ea guvernul, in intelepciunea
sa, sa nu aplice aceste legi decal atunci cnd va
fi adevArat necesar; iar particularilor atunci child
interesul lor va cere. Trebue ins., D-lor, ea aceste
dispozitiuni represive s existe, exci pot fi momente

124

de acelea In care societatea, n cari guvernul care

reprezinta, puterea publia, sk simtg, necesitatea de
a face sk se aplice acele peclepse. Sg, nu mi se
zica dark ct noi incatenkm presa, a facem contra
ei legi exceptionale; c vedeti ch' realitatea, c fap-

tele rdspund pentru noi. Ele ne spun a la 1864

au dominat legi exceptionale contra presei, atunci

chnd a guvernat si D. Bozianu 3 luni. In acea

epoa se puteh vorbi de incatenarea presei, iark

nu acum and nu facem alta cleat s prevedem

in legea comunk ateva dispozitiuni contra abuzurilor de presk.
Prin ceeace facem noi astkzi, intkrim libertatea presei; aci dkm mijloace puterei executive
de a pute s infrneze abuzurile unei prese ce-si
poate uith frumoasa ei misiune.
Ash dark, nu este deloc corect si exact aceea
ce ni s'a imputat, c adick am face o legislatiune
exceptionalk sau o lege sugrumktoare presei. Cele
mai elementare principii de drept i de logick desmint asta, imputare.

Acum, D-lor, cg, am terminat cu toate ohservatiunile practice si stiintifice, si and va, arAtai

in fapt utilitatea i scopul ce s'a avut in vedere

and s'a luat acest proiect, m intreb ce alte
env inte de naturk politick s'au mai invocat in
contra noastrd, ? Ati vgzut din combaterea ce am
facut, c toate argumentele cari se invocase contra

125

proiectului erau in realitate streine de chestiune.

Si calcarea Constitutiunei, i severitatea pedepselor,

sugrumarea presei, toate aceste au fost obiectiuni streine proiectului, cg,ci chiar textul sg,u le
clesminteh. Sfaqind dar cu dansele, D. Bozianu,
cg,utg,nd s ghiceasc6 ce interes putem aveh dissi

nand acest proiect, ne spune s6 nu schimbgni

legile pentru vederi politice sau prin sofisme legislative.
Ash

dar D. Bozianu, lasAnd la oparte

rolul greu de critic al proiectului, ia pe acela curat
16murit de membru al opozitiunei si incepe a
ne face proces de intentiuni.
Dar ar fi malt mai corect si mai lArnurit,
ch dacg, D. Bozianu voeste sg, provoace un vot
al Senatului contra guvernului, s vin
i D-lui
colegii D-lui pe calea cea mare, sg, facg, interpelatiune, sg, facg, o propunere in care sg, se conOng, toate acuzatiunile contra guvernului, i noi
vt vom rgspunde la fiecare fapt.

Dar aceast mare cale nu se ia; ci se ia

altg, indirectl, ni se zice: ati adus acest proiect
avand vederi politice. Dar ce vederi pot fi acelea?

Spre a le ghici vine D. I. Ghica si ne vorbeste

de revizuirea Constitutiunei si ne spune cum ar
fi mai bine sl-o facem; iar D. Bozianu avanseaz6 i mai mult, D-lui ne arata, mai ca niste
conspiratori contra constitutiunei, cari am cguth,

126

sg, tragem Cate-o c6r6mid a. spre a d6rilmh cu incetul tot edificiul, i aceasta, nu direct, ci prin
mijloace indirecte, prin surprindere! Intelegeti,
D-Ior senatori, toat q. fiinta acestor combinatiuni

si gravitatea insintarilor ce se fac.

Dar eu atunci apuc direct pe d-nii acuzatori si Ii intreb pe ce se bazeaz6 D-lor spre a
face asemenea propuneri ? Pentru ce D-Ior presupun, b6nuese, si nu acuz6 direct ? Noi aci reprezint6m puterea pubIic, puterea executiv6; si
nu primim presupuneri ! Aeuzati, sunteti liberi;
dar nu
? Ni se spune cI am avea vederi
politice. Cari vederi; spuneti-le, declarati-le aci pe
fat`a! (Aplauze).

A! dar nu credeti nimic, eu sunt sigur, constiinta D-voastl, este cea d'intai care va desminte
cuvintele! C6ci, in adev6r D-lor, ce cerem noi?
Cerem ea falsificatorii s'a se pedepseascl, cerem ca

prevaricatorii, ca bancrutii, ca furii cu spargere

sa, se pedepseasc6; cxci juratii nu-i mai pedepsese;
cci sum6 de acesti criminali se/pan nepedepsiti.

Dar D. Bozianu ne zice: de ce atunci nu

luati toate actele criminale dela jurati? Dar dece D.
Bozianu ne presupune i aci o intentiune care nu
o avem ? D-lui s rationeze pe ceeace este; c6ci

rgul in aste limite II credem noi, s nu exagereze

aceeace nu este.
Noi cerem sa, se modifice numai crimele ce

127

s'au probat a nu se pedepsese mai des. Ele nu

sunt cele mai grave prin natura lor; dar rgul,
dar suferinta socialg fiind mare prin repetire qi
nepedepsirea lor, schimbarea lor in delict va aduce
reparatiunea faului social. Intrebgm dar, s ni
se rgspunzg sincer i leal, ce vederi politice ar

un guvern care propune un mijloc de a se pedepsi prevaricatorii, falificatorii,

furii, bancrutii, etc.? Ce interes alt, cleat interesul social, poate s aibg un guvern, cand cere
pute

aib

pedepsirea unor ah eulpabili ?

Nu mg indoesc

i D. Bozianu este de

opiniunea mea.

A! ni se va zice: dar cu presa ? Aci aveti

negreit vederi politice! Dar qtiti, D-lor, cand am
fi putut aveh vederi politice in privinta presei ?
CAnd am fi luat dela jurati judecarea delictelor ei.
Atuaci, poate ni s'ar fi putut zice cg voim sg
incatengm presa prin judecgtorii ordinari. Dar egnd
aceasta nu existg, cand tot juratii judecg acele delicte,

cum s'ar puteh face imputare de vederi

politice? Sg admit cl nu ne inspirg incredere judecgtorii ordinari; cici cu pgrere de rgu am vgzut i pe D. Bozianu exprimandu-se putin mggulitor pentrn judecgtorii noqtri; eu unul am toatg
increderea in marea noastrg magistraturg, care cu
lumini de tiin

i cu o impartialitate probatg,

ar face aplicarea pedepselor conform cu dreptatea;

128

dar in fine sa admitem c magistratii notri ar fi

partiali contra presei; ei bine acWi jurati vor fi
cari vor continua a judech delictele de presa, si
a aplich penalitatea numai acolo unde va fi just
s'o aplice. Cum dar D. Bozianu ne-ar puteh atribui alte vederi politice decht interesul general,
chiar in materie de presa?
Dar este vorba de alte vederi politice, i de
presupuneri, apoi atunci de ce sa nu presupun gi eu
e6 D. Bozianu este contra proieetului nostru, nurnai
.spre a nu se modifich codicele penal, pe care il
considera ca opera D-sale ? Oare fiindca a lucrat

D. Bozianu la acest codice, trebue oare s zicem

ca de acum inainte numai este permis nimanui
ca sa-1 atinga! Dar este oare aceasta opera atat
de perfecto' ? Nu negre0t. Numai o afectiune de
paternitate a putut face pe D. Bozianu sa" ereacil
opera sa atat de perfecta, i sa fie atat de injust catre altii, cafi se incearca a modifich aceea
opera!

Cat despre paza Constitutiunei aq rugh s

nu se mai invoace apropo de toate legile organice

cafi nu fac decht s realizeze principiile coprinse

intr'insa. Toti avern datoria a pazi Constitutiunea

i nu avem nevoe de recomandatiuni, ci de probe

ca o calcam.
Ei, D-lor, multi se cbeama amici ai Consti-

tutiunei; dar in fapta multi din ei nu fac decht

129

o cake! titi prea bine el tot amici ai Constitutiunei s'au numit i aceia, cari cand au votat-o
an declarat c vor conspir contra institutiunei sta-

tului, care nu "Aka de loc la radicalii din Constituant !

Nu dar de acei razitori ai Constitutiuei are

tara nevoe; ci de aceea cari intarese Constitutiunea prin desvoltarea i intarirea liberth,tilor si institutiunilor ce ea creaza,!
D. Bozianu, care nu tie cat iubeste Constitutiunea actualg, ne-a spus cg, nu s'a fgeut nimic
solid de cand suntem in constitutionalism. Sa-mi per-

mita, D. Bozianu a-i spune eg, se inseall si nu cunoaste bine istoria timpului Au.
Progres am facut, i foarte mare, foarte real.
Am progresat In institutiuni, am progresat in liberth-0, am progresat prin intaxirea principiilor autoritare de ordine, prin intarirea stabilit6tei.
Aeest progres este elar i evident si progresam
ineg, necontenit. Vorbiti inA de respectul Consti-

tutiunei ? Darl A vedem eine o apath mai bine,

noi ofi D-voastra, ? Nu cred c. aparg, Constitutiunea

aceia care ineurajeaza. abuzurile, i. nu cant/ a

infranh. licenta. Acela e inamie sau ra,u arnic al
Constitutiunei. Noi inA, cari fara, a cere sacrifi.earea nici unei libertg,ti, regula,m numai uzul
bertatilor, noi suntem care Intaxim Constitutiunea
i daca,
.1 libertglile can sunt coprinse printr'Insa.
29006

130

ati lgsh sg, meargg lucrurile tot ea in trecut; daeg

yeti tolerh a se incurajh din ce in ee mai mult

abuzurile libertgtei; dael anarhia si licenta ar lu
locul ordinei i libertei, o! atunci vg incredintez
cO veti ajunge la dgrknarea libertg,tilor! (Aplauze
prelungite).

Pe dad domneh teroarea In Franta, pe la

1793, cei ce aceau pe cei mai infocati Republicani, pe cei mai esaltati anarhisti, erau multi din
regalistii degbizati! i pentru ce? Pentrucg ei, inimici ai republicei, stiau e nurnai prin excese se
poate dgrAmh mai lesne republica; si in adevgr
el prin acele excese s'a i ajuns la acel scop.
Nu noi, eari cgutgm a regulh exercitiul libertgtilor, si a pune eapgt exceselor, suntem cari surpgrn
Constitutiunea; ci aceia cari prin violentele, excesele i abuzurile lor o compromit i o sap6 la baza
ei! (Aplauze).

Ai ajuns pang a invoch Constitutiunea, tot

in numele libertAei, ehiar i child cerem ea infractiunile reprimate de legi s facem a fi pedepsite! Darg D-voastrg voiti a asigurh impunitatea
tot in numele Constitutiunei !
Oare Constitutiunea zice unde-va ea erimele
sg rgmAng nepedepsite ? Astfel ar asigurh ea
interesele multiple ale unei societ`ati? CAnd ar fi

ash, Constitutiunea ar fi un pericol, iar nu o garantie pentru societate!

131

Venim a vh propune cAteva mhsuri spre a

pedepsi abuzurile presei, i D-voastra, refuzati aceste

dispozitiuni tot in nurnele Constitutiunei! Darh oare

Constitutiunea protege unde-va, legitimeazh unde-va

licenta presei? Nicheri, D-lor, ea cere pedepsirea

acestei licente.

Ei! D-lor, vh incredintez c dach D. Bozianu,

arnicul meu ar izbuti tn votul de astzi si dach

preferind noi a ne retrage, ay veni D-lui la minister, vh incredintez, c D-sa care combate acest
proiect, D-isa insusi va fi silit, duph un oarecare

timp, a veni s vh cearh' aceleasi garantii ce cerem

noi pentru aphrarea intereselor private si pentru
i aceasta va fi silit a o face;
cgci ca ministru va fi o afirmatiune i dach nu
ar face-o, D-lui va fi o negatiune; aceeace nu este
permis puterei executive! (aplauze).
D-lor senatori, nu crez ch D-voastrh vA yeti
lAsh a fi influentati de ideile platonice i cu totul
abstracte ale opozitiunei! Nu crez ca D-voastrh,
asigurarea societhtei.

oameni maturi si conservatori, sh voiti a nu garanth interesele private si sociale ce v sunt incredintate ? Nu crez s

legitimati abuzurile presei

consacrati licenta! Nu pot in fine crede eh

D-voastrh care uci dat de 4 ani probe numeroase
ch voiti a fondh in aceasth tarh ordinea si libertatea, nu crez s v lhsati a vh incanth nici de
si sg,

cuvintele pastorale ale unora, nici de ereziile stiin-

132

tifice ale altora, spre a vg, renegh trecutul D-voastrh

i spre a nu vol s indreptati un rhu de care societatea suferh! Mergeti inainte cu luminele timpului, spre a conservh ce este bun din trecut i

a indrepa ce este rhu in prezent; ah se altigh

viitorul! iarh nu sand amortiti inchii in cercul
de fer al D-lui Ioan Ghica sau in sistemul fatalist al D-lui Bozianu. (Aplauze prelungite).

Atept cu incredere ca onor. Senat s deh

acest vot, prin care va probh inca odaa ch el tie
a fi la InAltimea misiunei sale, i a respeca Constitutiunea, prin acele mhsuri care o inaresc, i-i
constitue adevhrata sa putere moralh. (Aplauze prelungite
mare senzatiune
sgomot).

XlI
Monitorul Oficial" No. 112 din 25 Maiu 1874.

Proiectul de lege pentru modificarea legii

timbrului

In edinta din 13 Maiu 1874; fiind la ordinea

zilei proiectul de lege pentru modificarea legii timbrului,
Nic. Blaremberg, ca membru al minorittei Comitetului

delegatilor se pronuntl nu numai contra modificgrii

legii tivabrului, ci pentru chiar abrogarea ei i, cu aceasth.

ocaziune pune i chestia ministerialg.
Alti deputati din opozitiune, ca Nic. Ionescu, Kogglniceanu, declarandu-se nepreparati pentru punerea

cestiei de vre-o incredere cautA a d desbaterilor o diversiune, unii cernd s5., se voteze legea rezervind cestia

ministerialg pentru alt ocaziune, altii pronuntndu-se

contra proiectului de lege al guvernului, fa'r 5. insg a
pune cestia rninisterialg. Toti insg, atacg guvernul cu
vehementa.. Rgspund mai multi membri ai majoriatei,
iar din partea guvernului ministrul de finance, preedinte al consiliului. In urtn5, se prezintA o motiune de
incredere semnath, de deputatii P. P. Carp, Gr. Ventura,
N. Pogor, Cornea, St. i G. Greceanu. Se incinge o nou
discutiune in privinta acestei motiuni qi, in urma noilor
atacuri ale lui Blaremberg i G. BrAtianu, ia cuvntul
B. Boerescu.

134

B. Boereseu, ministru de externe. Domnilor

Deputati, o pozitiune clarg in po1itic6, ca i in
altele, este totdeauna foarte bun/. Un mare financiar al Franciei, baronul Louis a zis odata: faceti bung po1itic6, dacg voiti s/ )7/ fac bune finante. Principiul acesta '1 putem intinde mai departe, putem zice, chiar cand este vorba de raporturile dintre guvern i Camerl; faceti bun/
politica, ea sa' putem face, nu numai bune finante
ci i bung administratie, bun/ justitie, 'bun/ directiune interioar

exterioar6.

Domnilor! Am vgzut cu Mirare pe D. Blaremberg zicand c5, nu D-lui a fost cauza provocArei cestiunei ce a putut servl numai ca un pretext
spre a se provoch acea cestiune; ca in alte euvinte,

D-lui nu este o cauzl direct/ a discutiunei actuale

ci o cauzd ocazionald, ea sa zic astfel.
Ei, Domnilor ! S lasam aceast/ dialectic/
abstract/. S venim la realitate. Oare &and I). Blaremberg a declarat francamente ea nu are 'Meredere in guvern, nu a fost oare ecoul cel mai fidel
al tuturor membrilor din opozitiune ? Negre0t da,
Domnilor; nu este nici o indoialg (Aplauze, ilaritate). Diferenta este numai c alti eolegi ai D-sale
ar fi mteptat o alta, epoch', o alta' ocaziune, de
vreme ce D. Blaremberg, cu caracterul franc care-1
posedg, i en simtirea sa spontanee, a spus ade-

135

yarn] de care e convins la cea dintaiu ocaziune,

eu proiectul ce este acum in discutiune.
Venit'a insa vreun alt membru din opozitiune
s-1 desrnint,

s protesteze, sa-1 renege ? Nici

unul, ba din contra; au venit mai multi oratori

ai opozitiunei sa afirme, s intareasca opiniunea
expresa de D. Blaremberg. Nici unul din Dior
nu l'a combatut. Dar toti au cautat numai sS
faca a se declar altadata acea ce simteau acum,
adica cea mai perfecta, neincredere in guvern. D.
Blarembeig, mai franc, si mai impacient, a exprimat,

aeurn chiar, aceeace simtea, toat opozitiunea, a

exprimat i simtirea sa si a con fratilor D-lui din
opozitiune.

Oeilalti nu an fault tot ash. D. Ionescu a

exprimat aceiasi neincredere contra guvernului ; a
fost numai contra oportunitatei votului. D. Kogalniceanu a consiliat amanarea votarei neincrederei,
caei

D-lui a zis ea sa se voteze mai intaiu

proiectul timbrului, de o utilitate atat de practica,

apoi va veni si la cestiunea ministeriala. In
alte cuvinte, D-lui a povatuit pe D-nii membrii ai
opozitiunei ea sa amane deocamdata cestiunea neincrederei ministeriale, sa se ocupe de proiectul de
fata, i apoi cand se va gasi de cuviinta, adica

and va fi momentul oportun, atunci sa se puna

cestiunea ministeriala, iar noi membrii ai guvernului, ca niste umile victime sa ne aplecam

136

capul, i sg asteptgm a ni se da lovirea cnd va

binevoi D. Kogglniceanu i amicii D-sale. (Aplauze).

Dar noi vom face aceasta!

Indatg, ce intr'o Camera se iveste o umbrg
numai de bgnuialg cg, intre Adunare i guvern nu
mai existg acea armonie pe care o reclaing Constitutiunea noastra', atunci cestiunea ministerialg trebue

neapgrat s6 se pun& Altfel, am aye/ aerul cg

voirn sg ne eschivg,m, s evitgm un vot de incre-

dere al Carnerei, sau s

trgim ca tolerati. Dar

aceasta nu vom face! Noi nu voim a sth pe aceste

bgnci ca tolerati, ca cum ar fi piste expeditori de
afaceri ! Aceast pozitiune ar fi umilitoare i noi
nu vom primi niciodatg, (Aplauze).
Asa dar ce facem noi? Pe cgt timp, din opozitiune chiar s'a pus cestiunea ministerialg, noi o
mentinem, si cerem ca Camera sg se exprime dacA

mai are sau nu incredere in noi. Acesta va sg,

zicg, a cere sg, se creeze o pozitiune limpede. D.

Brgtianu ne spune c aceasta ar fi neconstitutionail! Da ce poate sg, fie mai constitutional cleat
o asemenea procedare ? G-uvernul indatg, ce simte

o umbrg de indoiall contra sa, voeste a sti lgmurit dacg mai are increderea natiunei, dacg mai
are majoritate, pentru a sti apoi ce urmeazg sa
facg. Astfel, Domnilor, se urmeazA in toate t6rile
constitution ale. Guvernele fac cestiune ministerial/

din cele mai mici incidente, care ar face sg se in-

137

doeasca eineva dad, mai au increderea natiunei

sau nu.
i la noi cum puteti crede D-voastra ca, in
urma unor asemenea convorbiri i discutiuni, tinute de mai multi D-ni deputati in shnul aeestei
Camere, guvernul ar fi putut, un singur moment,
primi pozitiunea cea umilitoare ce ar voi opozitinnea s ne faca, ca cum adica am voi s evitam
un vot, on s trecem ca tolerati de D-voastra ?
Aceasta niciodata, nu se putel. Dar s merg.i.em
mai departe. tii c guvernele constitutionale, care
nu sunt deal guvernele partidelor, trebue s tina
compt de toate circomstantele zilnice care-i pot da
o klee adevarata despre pozitiunea sa inaintea tarei
sau a Camerei. Dar din toate circomstantele ce an
procedat discutiunea de astazi, guvernul cunoaste
ca, opozitiunea s'a incercat a raspandi eredinta el
el nu ar rnai avel in favoarea sa majoritatea

acestei adunari. Cum putearn sa nu stim noi

cg

de mult timp opozitiunea noastra, cant/ prin toate

mijloacele de publicitate i de propaganda ce exista,

intr'un stat constitutional, de a raspindi stirea ca

ar fi existlnd un dezacord intre majoritatea Camerei i guvern? Aceste sgomote s'au cautat a se
intinde in toata tara, i chiar in strainatate. A poi
v Indoii D-voastr c aceasta nu este de natur/
a Intretine oarecare agitatiune in spirite si ternere
pentru vitor. Dar chiar neproductivitatea Camerei

138

in aceste zile dela convocarea ei, nu ar trebui oare

sic

o aplicam ca un efect indirect tot al acestei

incertitudini (Aplauze).

&and apoi pe langa toate aceste sgomote

se mai iveste astazi in sanul Camerei
o discutiune ca cea prezent, credeti oare ca erh
prudent, ca erh logic, ch erh demn in fine ca guvernul sa taca, si sh nu pretinda ca Camera sd-i
spuna dach mai are incredere intr'insul ? (Aplauze,
.5'i

si terneri,

sgomot).

In fata, unei asa, situatiuni, era oare corect,

constitutional vorbind, era oare de o bunk politica,
ca guvernul st steh indiferent, si s zica ch va
lash chestiunea a se hotari atunci cand vor binevol

unii din opozitiune? 0! Nu D-lor! aceasta pozitiune umila si incerta nu o va admite niciodata.
guvernul! (Aplauze).

Nu noi am pus cestiunea ministeriala, ci cei

din opozitiune; dar odata pusa, o mentinem. Voim
adic ski, stim daca, onor. majoritate a acestei Camere mai are incredere in noi sau nu. La aceasta
insa se opune surprinderea D-lui G. Bratianu. D-sa

zice ca nu este pregatit. Iar D. Kogalniceanu, pe

de alth parte, ne-a sfiatuit s lsam pentru alta
data aceasta cestiune, fiindca are si D-lui multe
sic ne spuna, dar existand mai multe cestiuni importante de rezolvat, timpul este prea scurt. Ei,
D-lor! incat priveste scurtimea timpului noi pro-

139

mitem D-lui Kogglniceanu a ayeg destul timp ca

sh-1 ascultgrn oricgt va vol D-lui. Lig sg nu pretinzg D-lui ca sa.-1 asteptgm a ne regul poziOunea
cand ne va permite D-lui, i fang atunci sg avem

aerul a voi sg ne impunem Camerei.

Nu; datoria noastrg este a consulth mai increderea ei, atunci ea ne va spune-o i atunci
vom vedth i noi ce avem de fAcut.
D. Brgtianu vorbeste de surprindere! Dar de
ce surprindere poate fi vorba aci ?
Cum, un orator exercitat ca D. Brgtianu nu
este preparat totdeauna pentru ash cestiune ? D-sa
care improvizeaza cn atata uprintg, i care vor-

beste in tot felul de materii, poate

fi surprins

tocmai intr'o cestiune ministerialg, pe care dorth

de atAta timp sg o vazg pusg, pe tapet? Aceasta
foarte mult rn mirg. Cum ? i D. Kogalniceanu,
care ne spune cg face opoziOune de 3 ani, si care
are astfel o convinctiune de a-Ma timp, i D-lui
ne spune c'a nu poate acum indatg, sg" expung toate
cgte stie ?

Dar cum se poate aceasta din partea unui

om atat de experimentat, atat de consumat in
afaceri ?

Ziceti cl nu sunteti preparMi? Fi-va aceasta

ash? ori fi-va cg nu stiti gresalele comise de guvern, si al tocmai astgzi voiO sg le studia0, ca
sg, nu zic sg le inventa0 ?

140

Ei, Domnilor, surprinderea nu poate fi pentru

D-voastr! Oameni ea D-voastra sunt totdeauna.

gata a thspunde rnai cu seam/ in asemenea cestiuni! Tar dael surprindere ar fi, aceasta ar fi
pentru noi care am datori s thspundem aci, la
toate motivele de acuzare ce ati aduce in contra
noastth. Nu eyed dar, Domnilor, c motivul de
amanare bazat pe euvinte de nepreparare sa fie
serios; eaci o opozitiune, care are o durata atat de
veche, este totdeauna gata a ataca, guvernul, i
pentruca deputati, atat de experimentati ea D. Kogalniceanu, i atat de improvizatori ea D. Gt. l3ratianu, nu pot sa fie surprini; D-lor sunt totdeauna
gata a acuza guvernul! Dar intreaba, D. Bthtianu :
Ce rezultat practic i politic poate sa aiba motinnea
de incredere care s'a pus?
A, D-lor! Este foarte evident i real rezultatul practic qi politic al acestei motiuni, cand ea
s'ar vota.
Acest rezultat ar fi mai intaiu constitutional,
adiea s'ar regula pozitiunea guvernului cu majoritatea ; caci nu este permia unui guvern a face

altfel, mai ales cand el este prevestit prin atatea

circomstante i sgomote cari pot sa aiba oarecare
acreditare, indata, ce el ar sta nepasator. Este, cum

am mai zis, de datoria unui guvern, indata ce el

are eea mai mica umbra de indoiala ca n'ar mai
avea, sprijinul majoritatei, sa puna, cestiunea, franc

141

si simplu pentru ca s tie daca mai este expresiunea acelei majoritati. Iat rezultatul politic al
acestei motiuni. Se teme D. Bratianu ca nu ar
avea, ea si un rezultat practic ? 0! aceasta este
foarte insenimat. Votul ce yeti da D-voastth, va
avea, un efect salutariu asupra tutulor proiectelor
ce asteapta a fi discutate; va avth efect asupra intregei administratiuni a t6rei. Ceva mai Inuit: dath
votul D-voastth va insemnh Incredere in guvern,
intelege opozitiunea c cu aceasta se aduce lucrederea in toata, tara, liniste in toate spiritele agitate.
stiti, Domnilor, c increderea aduce stabilitatea,
si stabilitatea este puterea Statului nostru. Prin
incredere i stabilitate am facut noi ca s ne putem

mndri, ca suntem din acele foarte putine State

din Europa, unde Camere i guvern an putut tai
in armonie in timp de aproape patru ani. (Aplauze
prelungite).

Se mith D. Bthtianu, ba are chiar aerul de

a critith majoritatea pentruca s'a intrunit intr'un
local particular si a deliberat asupra acestui caz
altora. Dar de ce oare aceasta mirare? Negresit
Domnilor, c majoritatea s'a intrunit, qi s'a sfatuit
intro dansii membrii Ai. i de ce nu s'ar fi intrunit? Cum? Onor. D. Bthtianu deputat constitutional si atat de experimentat in mecanismul
constitutional, pina, si in cel englez, D-lui nu stie,
el intrunirile politice sunt singurele mijloace dath
qi

142

se intelege, a se luminh i a se disciplina, partidele intr'o CameM? Negresit, Domnilor, c

majo-

ritatea s'a intrunit; caci trebuih sa vaza Ong la

ce punct zgomotele raspAndite sunt fundate, si daeA

ministerul mai merita a fi reprezentantele ei! ln

aceste intruniri, Domnilor, se cunose mai bine
oamenii, se expun nemulturnirile, se fac discutiuni
mai f6ra gena, si se indrepteaza adesea gresalele.

Da, Domnilor, noi majoritatea ne intrunim.

dac6 nu vg, intruniti si D-voastra opozitiunea
atAt mai Mu.

care sa fie cauza a nu aveti i D-voastrg.

intruniri? Cauza poate sa fie foarte bine aceia care

a cam aratat-o D. Kogalniceanu, cand a zis ca

opozitiunea Camerei este multicolord! C'Aci ce poate
rezulth din aceasta opozitiune multicolora? Bezulta

lipsa de Imitate in vederi, lips'a' de Imitate in principiu, lips'a de Imitate in scopuri i actiuni! Este

insa o unitate unde-va; aceasta unitate este in

vointa de a daMmh! (Aplauze). Este insa cestiunea

de a se sti, daca aceiasi unitate este si In putinta

de a construi. A darthuh domnilor este mai bine!
A pune insa ceva in loc este greu. Critica este
lesne, arta este dificild, a zis un mare scriitor".
Poate negresit s6, se fac6 din aceasta opozitiune
o conditiime, precurn adesea se vede in chirnie, ca.
din fuziunea mai multor elemente ese un element
nou (Ilaritate).

143

Nu cred ins/

cg,

din fuziunea elementelor

D-voastra eterogene s eas/ un ce destul de solid

spre a forma, puterea unui guvern! M indoese

tare c/ nu! (Aplauze).
Ei, Domnilor. apoi tocmai aceast/ cauz/ era
pentru noi, un cuvant mai bun ca s vedem &el
mai avem sau nu o majoritate i &and vom vecleh
e avem majoritate, atunci vom ti c6 tam este
eu noi i ca', nu cugetl ea opozitiunea i in derrt

va veni atunci D. Blarenberg s ne tot repete c6

tara suferl". Dar Ora este aci, inaintea D-voastr6:
tara este majoritatea Camerei. Cand asta, Inajoritate zice altfel, eine va putea crede simpla afirmare a D-lui Blarenberg? CA,ci ce este mai lesne
cleat a afirma numai?
SA presupunem ea D-voastr/, opozitiunea mul-

ticolorg, cu ocaziunea aceasta ati avea majoritate,

ati rAsturna guvernul actual 0 ati veil la putere.
Apoi a doua zi sau a treia zi a veni eu sau altul

qi v-a zice: tara suferl. Ce ati face D-voastr6?

RA Yeti intrebh: cum sufer? ArAtati fapte.
in urm/ ati consulta, majoritatea ea s/ spun/ ea
dacg, cu adevgrat tara sufer/ ori nu, i aceasta
cu drept cuvant? eaci majoritatea reprezint/ tara;
ci numai cand e va spune acest cuvAnd, atunci
ar fi ceva gray, atunci an fi presumptiunea yeritaiter; c atunci san se consult/ ins/i tara, sau
'se cedeaz4 majorit/tei. (Aplauze).

144

S'a zis de D. Blaremberg, c. guvernul acesta.

este guvernul panicei, cg,ci se servete de spectrul
roilor spre a speria, Camera.. Dar, Domnilor, eine
se sperie de spectre? Numaii roii, iar nu Camera.
Cum dar D. Blaremberg admite c o Camera

s'ar puteh sperih de un spectru? Apoi nu eu, ci

D. Blarenberg numete pe roii un spectru. Eu
nu numesc pe nimeni spectru; chei admit ca legitim, intr'un guvern Tiber legitimitatea existentei
tutulor partidelor, chiar celor mai extreme.
Ah, dar, nefiind nimeni spectrul, duph noi,

pe nimeni nu putem sperih dar admitem posibilitatea pericolelor reale 0 voim a le evith. Dar
in astg, calitate eu rhspund cg, noi nu suntem guvernul panicei ci al ordinei. Prin ordine i. in spe-

cial prin armonie care va existh intre guvern i

Camerh, vom inl6turh pericolele anarchiei, adicg.
aceeia ce D. Blaremberg numete spectru. De-

i demagogia sunt, nu un spectru, ci o

realitate care se nate tocmai din luptele lungi ji
zordinea

sterile intre guvern i Camerh, tocmai din daramhri

ca acele ce se fac de opoziOunile multicolore coalizate! . .. Dar noi tocmai Ast rgu voim sh evitgm,

tocmai contra lui ne lupthm (Apauze).

D. Brhtianu zise c unii numesc acest guvern
guvernul birurilor" ! Nu! Vh inelati! Acesta este
guvernul pUilor. (Aplauze prelungite).
Da, Domnilor, eu nu mg, sperii de spectre,

145

pentrucl admit in toate Camerile existenta tuturor

partidelor, contrarii guvernului ! Domnilor, acest
guvern nu este al panicei, ci este guvernul ordinei,
pentrucl din ordinea care existd intre guvern i
majoritatea Camerei, dispare acest spectru. Anarhia se nate din luptele indelungate intre puterile
statul ui.

Acesta este guvernul respeetdrei i executlrei

obligatiunilor Orei; pentrued el vine i pl'kete
cu religiozitate datoriele din trecut! Nu critic aceste
datorii; ne-au trebuit drumuri ferate, poduri, osele
etc.; le-am creiat, dar ne-a costat , clei nu am gdsit
pang aeuma piatra filozofall e s facem ah in bundtatiri fdrt s ne coste. Acum plkim cdci trebue
Sb respectthn angajamentele luate.
Insd prin aceasta ce am faeut? Ne-am intdrit
creditul nostru imiluntru i in afard! i trebue A
mdrturisiti, Domnilor, c niciodatl creditul Sta-

tului nu a fost mai bine pus dealt acuma. Prin

votul ee se propune astlzi voim sd se urmeze aceimi
luerare din trecut, i aceleai conditiuni de incredere

in Statul nostru! (Aplauze prelungite).

Voci. Inchiderea disentiunei.

29000

10

XIII
Monitorul Oficial" No. 119 din 2/14 Iunie 1874.

Raportul jonctiunii liniilor ferate routine cu cele

austro-ungare
In edinta Camerei din 20 Main 1874;.B. Boerescu
citelte urrnatorul raport:

Domnilor Deputati,

Dupa lungi negotieri, guvernul Roman s'a

putut intelege cu acela al Imperiului A ustro-Ungar
spre a forma alaturata conventiune ce are onoare
a supune la aprobarea D-voastra, relativa la legarea liniilor noastre ferate cu acelea ale Ungariei
pe la Varciorova si Predeal.
Necesitatea si utilitatea jonctiunilor, adica
continuarea netntrerupta a tarifului cailor noastre
ferate qi in statele vecine, sunt de mult admise
0 recunoscute la noi.
Principiul este necontestabil : desvoltarea productiunei noastre agricole i proportiunea avutiei

147

generale vor cres,te in raport direct cu intinderea

cailor de comunicatiune legate cu ale statelor veeine. Izolarea unei linii ferate de aceia a vecinilor
este neproduetivitatea sa chiar. Toate liniile ferate
din Europa au, in general, caracterul de internatiQnale. Astfel miqcarea lor ar servi nurnai
pentru transitul interior: ceeace ar fi prea mic in
raport cu ceeace pro.luce aceai linie indata ce
transitul devine internMional.
Am facut dejh in parte aplicarea acestui principiu prin legarea drumurilor noastre ferate din
Romania de peste Milcov pe la Itzcani i Ungheni.

Insa marea artera a liniei noastre ferate in

tot lungul Carpatilor, despre fruntaria dela Nord
in toata Romania dedincoa de Milcov, se afla
inca, nelegata cu liniile vecinilor noqtrii.
Inconvenientele acestei izolari se simt din zi

in zi.
Micarea intregei noastre retele de drumuri
ferate dela Rornan-Ploesti-Craiova-Varciorova, este
redusa numai la transitul interior, pe cat timp

aceasta retea va continuh a sth nelegata cu acea

a vecinilor. Inaltele coline ale Carpatilor desparA,indu-ne de Imperiul vecin i de restul Europei,
gurile noastre de comunicatiune exterioara continua

a fi numai porturile despre Dunare.

tii

insa, Dom nilor deputati, cat aceasta

comunicare este restrans i neregulata. Ea de-

148

pinde de timp si de starea apelor. Iarna comunicatiunea pe Dundre este inchisd; vara este foarte dea
si in timp lung intreruptd din cauza scdderei apelor.

Ne trebuesc dar guri de comunicatiune mai

largi, mai intinse; permanente si regulate. Ele nu

se pot stabill deek prin legarea liniilor noastre

ferate cu ale vecinilor pe la puncturile cele mai
iflTi portante.

Negresit cd, dupd deschiderea liniei

dela

Bucuresti la Roman si Itcani, am dobandit o trecere

care ne pune in comunicatiune directd i

sigurd, cu Lemberg, cu Pesta, Viena i Oceidentul,

si care a mai micsorat inconvenientele izolarei
noastre. Ins aceasta, trecere internationala, de
foarte mare folos pentru localittile vecine, nn
poate s corespunda, la toate trebuintele generale
i s fac6 a dispare inconvenientele izobrei pentru
restul td,rei. Miscarea pe aceasta linie, pentru cea

mai inane parte a Orel, este lunga, si de ocol,

si

impune calatorilor si marfurilor sacrificiu de timp,

i de cheltueli earl nu pot ajuth. desvoltarea relatiunilor comerciale i cari ne opresc de a sustine.
concurenta in conditiuni egale.
Astfel in urma izolarei arterei noastre ferate
celei mari, comer(ul i productiunea agricola a
rei noastre continua a nu 8e puteh folosi de
toate avanta.giile ce poate oferl o mare linie inter-

nationald.

149

Este dar timpul ca s legam cat mai curand

liniile noastre ferate cu acele ale vecinilor de peste
Carpati, i s tergern astfel inconvenientele unei
izolari, cari nu ar fi existat, daca, dintr'un inceput

nii s'ar fi facut la noi greseala de a hotari o

mare retea de drum ferat care A, se opreasca la
Varciorova, ar6 a ne asigura mai tntaiu o conventiune, ea si vecinii nostri s vina la acelas
punet eu liniile lor.

Inca din anul 1869 s'au fcut necontenite

Incercari de catre guvernele noastre trecute spre
elimina acele inconveniente si a legi, liniile noastre
ferate cu ale Imperiului Austro-Ungar. Astfel vedem
ca, printr'un jurnal al consiliului de minis,trii din
3 Noemvrie 1869, subseris de Principe le Dumitrie

Ghika, D-nii M. Kogalniceanu, A. Goleseu si G.

Manu se hotareste a se leget liniile noastre ferate
cu cele din Statul Austro- Ungar, pe la punctele
Orsova si Brasov" ; i se autoriza ministrul din
afara ea sa incheie o con ventiune in acel sens.
Aceiasi idee se continua sub ministerul urrnator prezidat de D. A. G. Golescu. Ea se afirma
din nou printr'un jurnal din 3 Martie 1870, cand
se numeste si un delegat roman pentru incheerea
conventiunei pentru jonctiunile dela Orsova i Kronstadt. In instructiunile ce D. A. Golescu d acestui

delegat, la 25 Martie 1870, se adaogra ca sa

propuie delegatului austriac si jonctiunea dela Fi-

150

Has.' la Vulcan, flcandu-se din aceasta o conditiune sine qua non, liniei Kronstadt-Galati.
Acest adaos era in acord cu un proiect de
lege inaintat Adungrei in cursul lunei lui Martie,
anul 1870 de catre ministerul D. Cazadini, formulat in urma propunerei a nou'g D-ni Deputati.
Apoi s'a recunoscut asemenea foarte necesarie

si o altg jonctiune pe la Hz, Oituz san Palanca

care sg, se lege cu linia dela Adjud-Galati.
In sensul acestei necesitAi consacrat i prin
o lege din Martie 1872, s'a fcut, precurn titi,
conventiunea din 1872, care propunea legarea li-

niilor noastre ferate pe la patru puncturi, adicg,

la Varciorova, Vulcan, Predeal, Uz ori Oituz.
Insg aceastg, convenOune nu a putut in anul
1873 intruni majoritatea voturilor D-voastrg,.
De atunci guvernul nostru a continuat negocierile cu guvernul vecin si a cautat a incheia o
altg conventiune in conditiuni mai lesne de executat, i ash cum in marginea mijloacelor noastre
financiare, sg, satisfacg trebuintele economice ale
ambelor tgri vecine, cari au interese identice in
aceastg cestiune.

Multe si varii vor H, intr'un viitor mai mult

sau mai putin depgrtat, leggturile cari pot avea,
liniile ferate cu acelea ale vecinilor si anume cu
acelea ale Austro-Ungariei.
Cele acum insg, cunoscute, acelea adicg a

151

cgror utilitate practicA s'a constatat i s'a impus,

sunt, precum am zis, cele patru linii care ating
frontaria noastrA pe la punctele V Arciorova, Vulcan,

Predeal, Uz ori Oituz, sau Palanca. La aceste puneturi se mai poate adog i acela recunoscut ea

prea util, pe la Turnu-Rou (gothenturn).

Ins/ sarcinele financiare ce ar aduce executarea deodath, a tutulor acestor linii, ne impun
obligatiunea de a limith numATul lor, i de a alege

pe cele mai urgente, pe acelea a c6ror infiintare

o cer mai grabnic interesele economice ale ambelor
prti contractante.

Nu am prejudecat nimic prin conventiunea

de fat6 asupra nici uneia din jonctiunile ce in

viitor se pot face intre liniile ferate ale ambelor
t6ri. Am recunoseut chiar, i am declarat prin asth,
conventiune, utilitatea celor trei jonctiuni pe la
Vulcan, Turnu-Rou, i Uz ori Oituz. Ins6, pentru
aceasta, din urma, jonctiune, ne propunern, prin pro-

iectul de lege care insotete conventiunea, ea s6

ne autorizati a construl egpAtaiul sgu dela Adjud
la Ocna.
InsA, prin conventiunea invoitg intre noi i
guvernul Austro-Ungar, a trebuit din cauza consideratiunilor financiare de cari am vorbit mai sus,
ad reducem la dou6, jonctiunile cari trebuesc exe-

cutate mai curand, in adie6 termen de patru ani

dela data sehimbului ratificgrilor aeestei conventiuni.

152

Aceste doug jonctiuni, cari se impun inaintea

tutulor, i cari satisfae, inteun mod grabnic si
mai real, interesele economice ale ambelor t'ari yeeine, sunt jonctiunile pe la puncturile Varciorova
si Predeal ale fruntariei noastre.
Construirea acestor linii nu mai suferg, intArziere, putem deja zice c o parte din sacrificii sunt
fcute prin neproductivitatea ce are sg,' sufere linia

dela Pitesti la Varciorova, pe cht timp ea va sta

incg, infundata, dela frontarii, fdr g. sg, aiba," miscarea transitului international.
Este dar urgent si indispensabil, este o conditiune esentialg, pentru procluctivitatea liniilor noa-

stre ferate i prosperitatea comerciului si agricul-

turei noastre, ea s'a ne punem in comunicatiune

directa si imediatg, prin acele doug, puncturi de
jonctiuni, eu liniile ferate din Europa, cu centrurile cele mari ale comerciului Si industriei europene.

Din punctul de vedere economic, utilitatea

acestor doug, linii este de o evidenta, necontestata,;
din punctul de vedere financiar, executarea lor se
poate efectu fiIrg," multg, greutate, Meg,' nici o sdrun-

cinare in finantele noastre.

S'a obieetat de unii, ba s'a si crezut de altii,
ct aceste dou'a linii de jonctilmi. pe la NT a,reiorova
si Prec leal, ar fi destinate a-si face concurent6, si
eg, Inca, cea dela Precleal, pe valea Prahovei, ar

153

puteh sg faeg concurentg celei dela Varciorova si

sa-i compromitg, prosperarea.
Temeri varii; erezii economice!

Fiecare linie feratg are o miscare a sa proprie i natural, i creazg, un trafic local prin
desvoltarea prospergrei ce rgspandeste imprejurn-i,
'Meat nu are temere de nici o coneurentg destrue-

toare a altei
Daca, pe langg acest trafic local, se va adgoga
trafieul international de import san export, precum
si traficul de transit, intelege oricine c vitalitatea
prosperarea unei linii este de el asigurat.
Traficul local a fiecgrei din aceste doug linii
este en totul deosebit; el corespunde la niste trebuinte si deserveste niste interese cu totul separate;
astfel 'Meat orice coneurentg intre dausele este chiar
imposibill.
Linia Varciorova strgbate in lungul sgu Ro-.
mania mare dela Ploesti la Olt, si Romania mica
pe vane Oltetului i Jiului pang dincolo de Severin.

Linia dela Brasov da via0 valei Prahovei dela

Ploesti la Predeal, si desvoltg productiunea salinelor noastre dela Telega.
Serviciile fieegreia din aceste linii fiind en
totul distincte, toata concurenta ce ele 'si pot face
este numai In bine; adicsa a anima, a invia, a face
sg prospere, care mai de care, localitalile pe unde
ele strgbat.

154

Dar sub punctul de vedere al transitului international, o concurentg vgtgmatoare intre ambele

linli, si mai ales a liniei dela Predeal contra celei

dela Varciorova, fi-va ea de temut ?
Nicidecum, fiecare linie, si sub acest punct
de vedere, prezintg serviciile i avantagiele sale
speciale, care-i asigurg prosperarea.

Pe o linie, aceea a Yarciorovei, se face mai

ales un trafic international cu Austria si Germania.

Pe linia dela Predeal se pune mai ales in relatiuni directe si mai apropiate de transport comerciul i productiunile Transilvaniei cu centrurile
comerciale din Mediterana si Anglia.
Lugnd acum fiecare linie in parte, iatg ee
observgm :

Ambele linii se intrunesc la Pesta. Dar dela,

Bucuresti la Pesta, prin linia Vgrciorova-Temesvar,

sunt 878 klm.; prin linia Brasov sunt 890 klm.

Prin urmare, sub raportul distantelor, linia dela
Vgrciorova prezintg avantagiul cg este mai scuff&

cu 12 klm. fatg cu linia dela Brasov.

Ea mai are si alte avantagii.
Linia dela VArciorova parcurg printre Carpati locuri mai putin rgpoase i inalte deck cea
dela Brasov. Prin urmare declinurile i declivitAtile

ei sunt mai putin forte ea la linia dupg Prahova.

Pe ethud profdul liniei dela Bucuresti la Temesvar
nu prezintg in general, o declivitate mai mare de

155

unu la suta, nici curbe de raze inferioare de 400

metri, linia dela Ploeti-Braov Va prezenta in unele

locuri declivitti can vor trece 25 pentru mie, i

curbe de mai putin de trei sute de metri de raze.
Avantagiul aceasta topografic al liniei dela
Varciorova este important. Atat calatorii cat qi
marfurile au un interes pozitiv a preferi linia
Varciorova. Traficul ei devine i mai sigur cand
cugetam c dotal companii numai poseda toata
linia dela Bucureti la Pesta prin Varciorova,
compania actionarilor drumului roman i comStaatsbahn din Austria.
incat, in ceeace privete micarea liniei
Varciorova, ea va aveh, din cauza distantei tot
Ah

traficul pentru Austria din Romania cea mare i

cea mica, la Rasarit de Bucureti. Iar regiunea
dela Apus i anume Moldova, ii are relatiunile
sale mai direct cu porturile dela Galati i BrAila
i sub acest raport traficul liniilor noastre nu
poate fi atins.
Rezulta oare de aci ca link dela Ploeti la
Braov prin Predeal (Tms) va fi In conditiuni
de inferioritate i nu va fi productiva ?
Nici de cum.
Afar/ de traficul local, care, dupa cum am
zis, este insemnat, mai ales prin prosperitatea .1
productiunea crescanda ce se va desvolta, la ocnele
dela Telega, aceasta linie va lila, din ziva in-

156

taia a eircularei
sale, insemnata i secularea mis.
care comerciala care exista intre Transilvania i
Romania. RelaOunile comerciale intre aceste tgxi,
mai ales cu industriala i laborioasa cetate a
Brasovului, nu vor puteh deck s creasca i s
se indoeasca in puOn timp prin stabilirea unei
linii ferate de comunicatiune. Acest element de
miscare si de prosperare este asigurat acestei
Dar mai are si alte elemente, cari au o influenta directa si asupra prosperarei liniilor noastre
ferate. Aceste elemente constau in miscarea de
import si export care are sa se stabileasea, printre
liniile noastre dela Transilvania, Bra,017 i o parte
din TJngaria cu Marea Neagra, Odessa, Italia,
Fratqa si Anglia.
In adevar distanta dela Brasov la Braila, prin
Ploesti, este numai de 289 kilometri. Avand astfel deschisa calea spre Marea Neagra, Transil-

care pana acum era ca inchisa, i va

putea exporth in maxi cantitati toate produsele
industriei i avutului sau Onittntese. Tot prin
vania,

aceasta' cale ea va importh articole de consumathine pentru Transilvania din Miaza-zi a Europei
din Franta, Anglia, etc., articole cari nu pot sa
le aduca' astazi prin calea Pestei si Vienei, atat
de 1ung

costisitoare.

Prin urmare, Romania va servi de o eale

mare prin care se vor cohori in centrul si

151

Miazh-zi a Europei, sumh de productiuni agricole,

cari panh acum nu puteau trece Carpatii.

0 asemenea miscare este, cum am zis de
natur a asigurh prosperarea liniilor noastre dela
Predeal, si a mAri traficul celelalte linii dela
Ploesti-Braila-Galati.
Ash dar, obiectiunile ce s'ar puteh invoch din

punctul de vedere economic, contra uneia sau

alteia din aceste linii, cad cu totul inaintea logicei, innaintea faptelor pozitive.
Preocuparea din punctul de vedere financiar,
ca prin construirea liniei de o suth kilometri,
dela Ploesti-Predeal Psi plata unei garantii kilometrice, ne-ar sdruncinh, poate finantele nu trebue
asemenea sq, ne ingrijeasc5.
Din ambele linii de jonctiuni trebue sh con-

stathm mai intaiu eh numai aceea dela Predeal

san Tms constitue pentru noi o nou6 sarcing.
Cea dela VArciorova existh deja concedath; numai

Ungaria are sh construiasch o non/ linie dela

Temesvar prin Orsova la Varciorova.
Apoi, linia dela Predeal, a chrui singua
sareinA purthu, are s6 fie determinath i push in
exploatare ca i cea dela Varciorova, numai dupa
patru ani dela ratificare. Panh atunci dar nu vom
aveh a purth sarcina anuitAilor.
Dar cum va sta poziOunea noastrh financial*

dup l. patru ani, in raport cu drumurile de fer ?

158

Este evident mai intaiu, c intreaga productiune a liniilor noastre existente va crete, qi ne
va uqurh, mult sarcinile anuitatilor actuale.
Dach traficul de acum al acestor linii actual
in exploatare produce 14.000 franci de renth bruth
pe kilometru, apoi trebue s admitem c i linia
dela Ploqti la Varciorova, care va fi terminath la
finele acestui an, va produce acelaq venit. Aceasta
noua linie va contribui inch' a marl traficul liniei
dela Piteti la Bucureti, care astazi abia Ii acopera cheltuelile.
Nu este insh tndoiala, e cu cat timpul trece,

cu atat traficul pe intreaga aceasta linie se va

marl; astfel incat, dupa patru ani de acurn innainte, productiunea intregei linie ferate pant, la
areiorova Bind mult mai insemnata, aceasta, ne
va cauzh o diminuare in plata de anuitati pentru

vechea retea, care ne va ajuth a acoperi noua

anuitate a liniei dela P1oe0 la Predeal.
La dceste creteri naturale a produetiunei ye-

chilor linii ferate in timp de patru ani, se poate

adaogh insemnate economii, ce va puteh realizh
administratiunea retelei actuale a drumurilor ferate, indath dupa deschiderea liniei dela Temesvar
la Varciorova puin eftinatatea eu care va cumparh
prin Banat materialul combustibil qi qinele (maiturile) noui, preeum i prin pretul avantagios cu

care ea va puteh vinde tot in Banat inele cele

159

vechi. Toate aceste economii constituesc Insemnate

avantagii, care yin in favoarea tezaurului public,

micsornd anuithtile de plhtit.
Ash dar, prin productivitatea liniei vechi i
economiile cauzate prin liniile noui de jonctiuni
tezaurul nostru ii usureazh sarcinile vechi, astfel
incht, duph patru ani sh poath purth altele noui.

Dar linia insasi dela Ploesti la Predeal si

Brasov are si ea sh produch, dach nu mai mult
cel putin atht cat i liniile actuale. Am vhzut cht
de numeroase sunt elementele ei de productiune.
Este dar pozitiv c aceasth productiune are sh
micsoreze, in o bun/ productiune, anuitatea de a
se plati de Stat.
Dach apoi iarhsi vona cugeth, cat mai sunt
i alte sarcini ale Statului, cari au sh se micsoreze sau sh se stingh peste chtiva ani, cum este
de exemplu, anuitatea drumului de fer dela Bucuresti la Giurgiu, in tifra de 2.010.000 franci,
care inceteazh in anul 1876, intelegem lesne ca,
Statul va fi, MA, jenh, in pozitiune de a plAti anuitatea liniei Precleal, care se apreciazh de oarneni
competinti ch nu va trece peste trei milioane
franci.
Dael la aceste consideratiuni vom mai adhogh
si altele de o ordine generalh, cum este mhrirnea
avutiilor i intinderea transactiunilor comerciale

prin leghturi directe si regulate cu toath Europa,

160

desvoltarea moral/ i material/ a tarei, creterea,

avutiei si creditului public prin aceia a avutiei i
a creditului privat; dacA, zic, vom considerh toate
aceste fenomene, care s'au ivit in toate Wile, care
s'au aflat in fazele in care suntem noi; vom intelege, tot atilt de lesne, c costul leg/turilor liniilor noastre ferate cu ale altor State in loc de
a apAsh finantele noastre vor fi un mijloc mai
mult de usurarea bor.
Astfel, Domnilor deputati, sunt convins c/
i D-voastrA, ca i noi, apreciati c aceast/ conventiune ce v prezintlm, subscris/ de delegatii
ambelor guverne, corespunde la cele mai pozitive
interese ale Virei.

VotAnd aprobarea ei, yeti face sa, inceteze

izolarea drumurilor noastre ferate, yeti asigurh productivitatea lor, yeti asocih Romania intr'un mod

direct cu miscarea cea mare comercial/ din toat/

Europa, si yeti coronh, ca s'a zic astfel, opera cea
mare a cestiunei drumurilor de fer romane, opera
care este a D-voastrl insi-vg, cxci D-voastra ati
fost chiemati anii trecuti a dh solutiunea acestei
mari cestiuni.

Ministrul secretar de Stat la departamentul

afacerilor str/ine: B. Boerescu.
D. ministru de externe. Domnilor, proiectul
este tipArit, se va distribui indat/. Ceeace v/ rog
este de a cerceth acest proiect de urgent/ in see-

161

tiuni li- in Camera, fiind foarte important i. mai

ramnnd Inca foarte putin timp pAna la inchiderea sesiunei.
Adunarea incuviinteaza urgenta.

29006

XIV
Monitorul Oficial" No. 133 din 19 Ianuarie 1874.

Jonctiunile Cilor Ferate Ronane cu

Austro-Ungaria

In pdinta Camerei din 20 Maiu ministrul de externe B. Boerescu prezint proiectul de lege i conventinnea cu Austro-Ungaria pentru jonctiunile cailor
ferate romame cu acelea ale statului vecin, insotite de
expunerea de motive mai sus reprodus6. Acest proiect
studiat in sectiunile Camerei se incuviinteaia, de Comitetul delegatilor i se prezint6 de raportorul ssau, AL
tirbey in gedinta din 23 Mai 1874. Se incinge o lung

discutiune astipra lurei in consideratiune hi care N.

Blaremberg, G. Breitianu, G. Manu, Mih. Rogdlniceanu,

Nic. lonescu . a. vorbese contra din puncte de vedere

economice, strategice, financiare, politice,. etc. Yorbesc

pentru Man. Kostaki, Al. Lahovari, ministru de justitie,

Dim. Ghika, G. Gr. Cantacuzino, ministru de lucrri
publice . a.
In edinta dela 24 Maiu vorbete B. Boerescu,

B. Boerescu, ministru de externe. Domnilor

deputati, voind a fi foarte scurt in cestiunea de
fat1, care s'a desbAtut foarte mult si in privinta

163

chreia cred eh Camera este mai luminath, m voiu

sili a fi concis, si mai ales a nu repeti aceeace
s'a zis de altii; chci in urma elocuentelor si solidolor argumente expuse atAt de bine de chtre colegul meu dela lucrlrile publice, putine, in adevhr,
imi mai Amalie de zis.
Domnilor, cal:A se vorbeste de linii ferate in
toate thrile Europei, in toate statele uncle cestiunile economice i financiare se discuth pe adevhratul lor thrim, adich. numai prin consideratiuni

practice, si abstractiune fhand de (nice preocugatiuni politice sau de partide, acolo este admis,
ca o axiomh necontestath astazi i irecuzabilh, ch

un drum de fer castigh in importanth prin lungimea lui i prin leghtura sa cu alte linii. Aceasth
axiomh e indiscutabilh, in toate thrile care au ajuns
la un grad mai mare de prosperitate si de des vol-

tare, tinth pe care si noi voim sh ajungem. Asth,

axioma, este consecuenth unei sisteme generale ad-

i necontestat. Nu cred insh sh se fi fhcut

undeva o discutiune ca cea de fath asupra unei
mis

linii de jonctiune, care se combate prin argumente

acelea ce s'au produs ad i. din partea opozitiunei.
Voesc oare Domnii oratori ai opozitiunei s daname sistemul admis pretutindenea, i sh creeze un

alt sistem nou numai pentru noi ? Voesc adich

D-lor s inventeze un nou sistern, necunoscut de
lumea comerciala, i industrialh a thrilor cari au

164

ajuns la un mare grad de dezvoltare, emitand a

noug axiomA, c adieg drumurile de fer trebue s5,
constitue o retea InchisA in centrul tn.ei i nepusta
in eomunicatiune cu drumurile din alte State yeeine, pentru consideratiuni economice, financiare,
ba si strategice si patriotice?
Nu stiu dacl aceasta ar fi in teorie tendinta

opozitiunei; nu stiu daca ar vol a stabill un asemenea sistem. Dar ceeace stiu este cg, in practick
in fapt, la punerea in aplicare a unni asemenea
straniu sistem ar ajunge ea, dadi s'ar adopta concluziunile sale.

Domnilor, ati vAzut in adev1r, tactica intrebuintat6 de Domnii oratori cari au combatut jone-

tiunile. Nimeni din [Hoi nu a voit

sq, contest&

utilitatea jonctiunilor. Si D. Ioneseu, si D. Blaremberg si altii, au zis in teorie: ea, am dor' sa,

avem eat de multe jonctiuni. D. Ionescu v'a mai

expus inc6 opiniunea unui inginer, opiniune care,
in adevL., imi pare foarte bun6, e adia, ar ft
bine ca reteaua unor drumuri ferate a unei tAri
srt InceapA chiar dela fruntariele tarei, pentruel,
en cat ea va fi in mai multe legAturi cu drumurile altor State, en atat sansele de prosperitate aleacelei retele vor fi mai insemnate. Din acest adevAr
se deduce cA, in principiu, D. Ioneseu, recunoaste-

cA bine este a se legh drumurile de fer ale unei

t6ri en ale vecinilor.

165

Dar aceasta este teoria recunoscut i mIrturisit de toti oratorii opozitiunei. Cum insl o apIic
D-lor, cum Ti dau o existent reala ?
.

Conchizand contra jonctiunilor; ajungem la

rezultatul acela de a pune in izolare liniile noastre
ferate de ale Statelor vecine. Jat

logica D-lor. Iatg,

rezultatul practic si material la care ajung D-lor!

Nimeni din opozitiune nu a avut curajul s6
zic c6 ar fi mai bine ca noi Rom'anii sg, fim Inchii ea un zid al Chinei; nimeni n'a cutezat s6
afirme eq, nu voeste, c6 nu este trebuint6 de jone-

tiuni! Dar in fapt unde ajung, dacA nu la respingerea a mice jonctiune, la sistemul de izolare
absolut,? Feriti-vl bine, Doinnilor deputati a nu
aluneca pe acest povarnis ! Dacil D-nii din opozitiune nu combat in principin jonctiunile, apoi ii
intrelArn cu ce argumente practice si economice,
abstractiune fAcand de persoanele cari sunt la guvern, yin D-lor sh' combat efeetuarea, realizarea
acestor jonctiuni ? D-lor admit jonctiunile in general dar le combat in special! Nu voesc pe cea
dela Brasov la Ploesti, o combat cu furie, i zic
Ca sunt pentru cea dela VMciorova; si nu mai
ra'spund nimic cAnd noi le obiectam ca una fara

alta nu poate a se infiin0.

Dar cari strut, in fine, consideratiunile serioase

si practice cari resping astfel, in fapt, mice legAturil a callor noastre ferate?

166

'Mi este cu greu, Domnilor, ca sa rezum asemenea argumentari; eaci oratorii opozitiunei, s'au
aruncat atat de mult pe taramuri strtine cesthmei,
incat cu greu se pot rezumg, cateva argumentari

practice din cari ar puteg, majoritatea st deduct

et nu ar fi acum bine st se realizeze legatura

drumurilor noastre ferate pe la Varciorova si
Predeal.

Cele mai multe consideratiuni ale D-lor an

fost politice, sau dact veti vol le yeti numi strategice; putine au fost consideratiuni economice sau
financiare.

Asupra consideratiunilor de strategie imi yeti

permite sg, nu vg, oprese mult; insusi colonelul

Mann a cam alunecat asupra lor; a zis, in mod

vag, ca se refera la toate eele zise de D-lui anul
treeut in privinta aceasta; 0 a lasat apoi D-lui
Blaremberg sarcina de a desvolta mai mult, aceste
consideratiuni pe eari D-nul Kogglniceanu le-a
atins numai.
Mai intai, Domnilor, st constaam cg, punctul
de unire a drumului nostru ferat cu. Transilvania
a fost totdeauna admis c va fi Brasovul. Directiunea inst a liniei dela acest pullet spre taxa

noastrg, a variat, ca proieet: cateodatt s'a vorbit

ca unirea liniilor sg se fact dela Brasov pnin calea

Buztului; altdata prin valea Oituzului; altadatt

prin valea Prahovei. Ott gresalt dan D Blarem-

167

berg a zis c D-nu Costa-Foru este care a inventat punctul Brasovul. Toate guvernele au admis

acest punct! directiunea numai a liniei a variat

dupa vremi. Ash, prin jurnalul consiliului de
ministrii din Noemvrie 1869, se admite dela
Brasov punctul de jonctiune intre Austria si Romania; In 1870 Martie, asemenea s'a repetat acelas
punct; niciodata nu s'a Inlaturat unirea liniei

noastre pe la Kronstadt. Si D. Colonel Manu si

D. Kogalniceanu au admis acest punct Inaintea
D-lui Costa-Foru. Apoi daca interese strategice ar
ft cerut ca sa nu unim linia noastra.pe la Brasov,

cum acest pericol n'a existat la 1869 si s'a ivit

toemai acum ? Cum toemai acum preopinentii au

teama ca, Austria are sa ne atace pe la punctul

dela Brasov, cand acum cativo, ani tot D-lor admiteau acelas punct de jonctiune ?
Dar va, marturisese, Domnilor, c mi se pare
putin euviincios a insista mai mult asupra acestei
consideratiuni strategice; printul Dim. Ghika a

raspuns destul de victorios; a mai insista ar fi a-I

repeth. Strategia de care trebue s ne ocupam noi
este aceeace a numi strategia comertului.
Noi vom deveni cu atat mai forti cu cat ne
vom 1eg en Statele vecine prin relatiuni comerciale si industriale. Aceasta este foila noastra in
viitor, Si numai vorbiti de strategie. (Aplauze).
Si de uncle decurg aceste preocupatiuni stra-

168

tegice ? D-1 Blaremberg ne spune ch ele decurg de

acolo ch Austria ar aveh ochii spre Orient, si eh'

ar voi prin jonctiuni sh-si creeze etape in Orient!...

E liber D-1 Blaremberg sh fach ipoteze de politich transeedentalh! Dar oricum imi poate fi permis

sh intreb pe D. Blaremberg sh-mi spun'a, cam ce

fel de vederi presupune D-lui Austriei ? Vederi de
conchiste comerciale? Dar atunci aceasta ar fi un
bine; chci aceasta, ar insemnh relatiuni de schimb
din cari fiecare Stat va castiga. Tar dach ati voit
a intelege conchiste de alth ordine, conchiste ter-toriale. sh le lAshm deoparte, caci toti stiu ca, nu
prin drumurile de fer se fac conchistele acestea

ci prin ostiri can intrh pe toate drumurile, pe

jos, iar nu cu trenul.
Dach am admite ch, intr in mintea iinui om

ch un drum de fer s'ar face

in

vedere de a se

realizh scopul de cucerire asupra acestei thri, atunci,

4 consecuenti, aridicati atunci la InAltimea unui

sistem teoria de a refuzh oricare jonctiune. Insh
D-nul Blaremberg admite jonctiunea dela Varciorova. D-lui ne spune eh Austriei nu-i serveste bine
joncOunea dela Itcani, chci ea se MI6 acum paralizath prin aceea cu Rusia dela Ungheni. Apoi
atuncea de ce 1)-1 Blaremberg, consecuent en D-sa

insusi, nu se opune mai ales la jonctiunea dela

Varciorova ? Pe la aceasth jonctiune Austria ar fi
fr nicio contrabalanta, i duph ipotezete si pre-

169

supunerile D-lui Blaremberg, ea ar fi cu mult mai

periculoash pentru noi... Uncle vh este logica si con-

secuenta? V5, este frich de Austria pe la Brasov,

Predeal, si nu vg, este frich pe la Threiorova-Orsoya ? Dach strategia ameninthtoare ar existh, apoi
Austria nu ne poate ameninth sau cuceri i pe la
un loe i pe la altul ? Vedeti la ce gresite conse-

einte ajungeti chnd v. alunecati pe un chmp de

consideratiuni en adevgrat nebuloasse, dupa, cum
se exprimh D. Ionescu. Sh yedem acum in ce constart consideratiunile economice

i financiare,

cu

earl. oratorii opozitiunei combat conventiunea. Cum

ati probat eh jonctiunea dela Predeal ar vhthmh
interesele noastre economice ? Au repetat mai toti
oratorii opozitiunei c linia dela Predeal ar omori
linia rarciorova. Imi pare bine ch s'a %cut aceasth

obiectiune nu atka pentruch ar prezinta la noi o

difieultate serioash, chci sunt sigur de mai nainte
eh o majoritate luminath a aeestei Adunhri nu
va admite un singur moment ch douh linii in
directiuni diferite,

dar nu

paralele,

ar puteh

sh-si fach concurenth, ash bleat una sa omoare

pe alta.
Dar iath interesul obiectiunei. i in Ungaria
existg, o preocupare de temere identich ea la noi;
tns in sens opus. Acolo preocuparea, temerea in
o parte a publicului este ch linia VArciorova are
sh fach concurenth dezastroash liniei dela Predeal.

170
i o ternere i alta, si cea dela Bucuresti, si
cea din Pesta, sunt egal nefondate. (Aplanze).
Iat i cauza pentru ce am combhtut ambele
aceste preocuphri in expunerea de motive.
Fenomenul este in adevr curios.
La noi opozitiunea ne spune c linia dela
Predeal va omori linia dela Varciorova. In Ungaria
se crede din contra, cel putin unii, c linia dela

Ins

Vaxciorova va omori linia dela Kronstadt. Dar

cum puteti concilih aceste douh, temeri contradictorii,

dac6 nu ch ambele sunt

efectul unei

erezii, c ambele sunt tot atat de efemere, unzoiii c i nefondate! Nu, Domnilor ! Nici una

din aceste linii nu se poate omori una pe alta;

pentruch

fiecare deserveste

localith4i

deosebite,

si intr'o dephrtare destul de mare; fiecare are

o miscare proprie; fiecare din aceste linii se va
desvolth in cercul shu .propriu de activitate;
fiecare va creih un trafic local 0 international
pentru localittile respective ce ele au sh parcurga..

Dar nu, ne spune D. eolonel Manu ; transitul

international se va face numai pe la Kronstadt, si
astfel linia noasta dela VAxciorova va fi lipsith de
traficul acesta atat de productiv. Dar pe ce se bazeazh D-sa pentru a fi autorizat s fach aceasth afirmatiune inaintea onor. Camere, afirmatiune care
in Ungaria se face pentru linia Varciorova, care

171

se presupune c ar trage tot acest trafic international? Pe nici un fapt pozitiv.

Ce e mai mult. D-sa recunoaste insusi c linia
pe la V Areiorova la Pesta este mai scurta cu
12 km. deeht cea dela Kronstadt la Pesta. Scurtarea exista, ne zice D. Manu, dar aceasta nu face
nimica! Face ceva, raspundem noi, dar nu mult.
Face ceva, caci, in principiu, child comertu1 face
un transport, cauta linia cea mai scurta, care este
cea mai putin costisitoare.
Insa trebue sa, marturisim ca aceasta diferenta de 12 km. este atat de mica, incht efectele

ei nu pot fi simtite.
Dar D. Manu, spre au ustifich temerea sa,
a mai zis c coneurenta cu linia Brasovului va fi
periculoash, pentruca guvernul Austro-TJngar va
regulh tarifele pe teritoriul sau astfel ea prin eftiaatatea costului transportului pe la Brasov sa se
faca o coneurenta foarte mare liniei noastre de la
VA,rciorova.

Ei bine, Domnilor, acest argument, aceasta

alegatiune a D-lui Manu nu trebue s v insufle
cea mai mica temere, pentruca lucrurile nu merg
ash cum zice D. Manu. Faptul este altfel. In
Austria si Ungaria, pe eht am studiat chestiunea
legislatiunea nu da drept guvernului a interveni
In fixarea tarifelor drumului de fer. Maximul tarifelor e stabilit en diferite companii de drum de

172

fer, prin actul de concesiune chiar; iar companiile sunt libere a micsork aceste tarife, fdra nici
o intervenire a guvernului. Prin urmare vedeti cd,
chiar de am presupune o rea intentiune gayernului vecin, el nu ar putea nici de cum sa micsoreze tarifele, cari sunt lsate cu totul la vointa
fieearei companii.
Dar sa vedem insa daca este convenabil daed
e leal i obisnuit ca sa presupunem, ca sa atribuim
rele intentiuni unui guvern cand tractam en
dansul; cdci s,i el ar fi atunci in drept a ne pre-

supine aceeasi rea intentiune. Aeeasta nu se face

niei ehiar cand se tracteaza intre doui particulari;
ci atat mai mult intro cloud Staturi. i noi nu
putem decat a ne felicith de conditiunile de perfecta egalitate ce a fost intre ambele aceste guverne, si de proceddrile leale si buna-vointa eon-

stant ce am intampinat din partea guvernului

Austro-Ungar. Dar ni s'a mai spus ea*, fi ind mai
multe companii pe linia dela Brasov, ele se vor
pine de acord pentru a micsor tarifele si a
atrage astfel tot transitul pe la linia lor, ceeace
va omori linia noastrA pe la Varciorova. Dar,
Domnilor, dacd companiile dela Pesta, Brasov vor

face aeeasta, de ce acelasi lucru nu s'ar face si

de cele doua companii dela Pesta-Temesvar-Bucu-

resti, cari mai lesne se pot intelege, spre a miesorh tarifele, decAt cele patru sau cinci companii

173

Brasovului? Dar nu aveti temere,

-Domnilor, nimic din toate acestea nu se va intampla; pentruck, intelegeti prea bine ca. interesul
companielor este de a face ca tarifele sa fie cat
mai productive, ele nu vor aveh recurs la asemenea mijloace extreme; ci vor ti a'i imparti
traficul astfel cum sa se ajute reciproc i sa, nu
se omoare una pe alta. Micarea fiecarei
fiind speeia1
i distincta, fiecare deservind alte
localitati, tntelegeti ca traficul fieckreia este indedupg, linia

pendinte de al celeilalte. Cum voiti in adevar ca

o marfa pornita din Viena pentru Craiova ori Olt
ar trece pe la Brasov, iar nu pe la Varciorova ?
sau vice-versa, pentru producte ori vite, cari din
Craiova s'ar porni Ia Pesta. Marfurile, producturile vor lua linia ce le convine, dupg, punctul de
uncle plee gi punetul unde vor sa ajunga. Vedeti
dar, Domnilor, c i din punctul de vedere eco-

nomic, nu se poate proba en nimica ca, aceste

doug, linii 0-ar face concurenta i s'ar omori una
pe alta.
Singurul argument dar asupra caruia imi mai
ramane a rgspunde, e argumentul, e cestiunea financiara, caci s'a zis c aceasta jonctiune va apasa
asupra finantelor tarei.
SS,

examinam, Domnilor, acest argument, sin-

gurul la care ar fi trebuit s se margineasea majoritatea, caci el singur ar fi mai discutabil. Pentru

174

a se sustine serios de opozitiune c

noua linie
feratg dela Brasov, cg, jonctiunile ar apgsa finan-

cele noastre, ar fi trebuit mai Intgiu a se proba,

cu fapte pozitive, trase din experientg, cu argumente solide i cifre nerecuzabile, c liniile noastre,
rgmang,nd izolate, Inchise i MIA nici-o leggturg

cu vecinii, produsul lor va fi suficient pentru a

acoperi cheltuelile de exploatare, si a 1s

i un ex-

cedent, ash ea plata anuitAtilor sg nu fie numai

in sarcina Statului. Aceastg probg, vg, era indispensabil5, si pang, nu o yeti face, cestiunea financiarg, atat de mult afisatg, de D-voastra nu va aveh
nieio seriozitate.

Noi am fkut mai mult; D. ministru al lucrgrilor publice ne-a demonstrat, cu cifre i fapte
pozitive (pe cari WO le-am cunoseut, cgci asemenea

cestiuni se trateazg, In consihu) eg, economiile ce

se vor produce numai in exploatarea liniei vechi,
din momentul circulgrei jonetiunilor se ureg, la
cifra de un milion 290 mi.' lei. Vi s'a demonstrat
asemenea Intr'un mod exact, dupg experienta fkutg,
pg,n5, acum cu liniile deja existente, cl produsul
lor are sg, creascg, prin liniile de jonetiuni ; cit
aceastg miscare va creste atat pe linia dela Yarciorova, cat i pe cea dela Predeal-Ploesti, si cg,
calculAndu-se in modul cel mai moderat, totusi

aceastg crestere de venit se va urea la suma de

un milion 760 mii de franei.

175

Dar oare nu trebue s tinem compt de aceastil

miscare considerabilii, de acest adaos de productiune pe intreaga retea actual6? Dar acest adaos
de miscare creeaz1 un venit care usureaz 5. tezaurul
public. Prin economiile efectuate in exploatarea
liniilor existente, i prin adaosul de venit, nu vedeti,
Domnaor, e vom intAmpinh intreaga valoare a
anuitAtei la care am ajunge prin linia dela Ploesti

Ia Predeal? Nu vedeti c tezaurul public nu va

fi astfel deloc incArcat cu o nourt sarcin6?
Ash dar Domnilor, eine lucreazA mai in avantagiul finantelor? Domnii din opozitiune cari voesc
sa. inchid6 traficul intregei noastre linii ferate numai

inquntrul t6rei; sau noi earl voim s m5xim miscarea acestor linii, unindu-le cu 1iniiI Statului
i astfel crescAndu-le venitul in proportiuni
considerabile, s usurAm tezaurul?
Oratorii ins6 din opozitiune, ca ultim i adevecin,

vrat motiv al votului D-lor; invoacl oportunitatea, spun cg, nu este acum momentul oportun
pentru a se acordh jonctiune pe la Predeal ; mie
mi se pare Domnilor, c acesta este argumentul
cel mai convingAtor pentru unii din D-nii deputati. Cgci, in adev6r, Domnilor, ce insemneaz6
in realitate cuvantul de oportunitate in momentul
de fatA? titi ce insemneaz? InsemneazA c bunl
ar fi .conventiunea aceasta, dacA, nu ar fi incheiath,
de guvernul actual. Aceasta insemnand in realitate

176

cuvantul de oportunitate, intelegeti D-voastrg, pentru

ce acest cuvant rezumeazg mai exact intentiunea

i

motivul actiunei tutulor Domnilor din opozitiune.

Ca- s se mai varieze asupra acestui cuvant,

unii din oratori au mai intrebat dacg aceastg conventiune este cel din urmg cuvant al Austriei. Ei,
Domnilor, apoi cand un minister vg aduce tnainte
o cestiune care s'a tratat intre el si guvernul A ustriei in curs de trei ani, si cand ne prezintg o
conventiune pe care insusi D. Colonel Manu este
silit a recunoaste c, ar fi mai bung decat cele
prezentate de mai inainte, cum puteti s veniti i
sg ziceti: acesta poate cg nu este ultimul cuvant
al pgrtei cu care ati contractat; ai sg mai tratgrn,
cg poate vom mai dobandi ceva!
Dar, Domnilor, s'a dobandit tot ce s'a putut

dobandi. lcu a fost vorba de ultimatum de care

vorbeg D. Ionescu, cxci nu se pun ultimate cand
se inchee contracte. Noi am tractat si am terminat.
Este timpul, este foarte oportun, ca sg' terminati
i

D-voastrg. Ziceti ea% nu este momentul oportun?

Dar nu comptati D-voastrg eh' la iarng linia Pitesti-Varciorova are sg fie terminatg, sidupg experienta fgeutg cu linia Bucuresti-Pitesti, produsul
liniei Pitesti-Yarciorova are sg fie slab si neindestulgtor chiar pentru a acoperi cheltuelile de exploatatiune... Uitati D-voastrg el chiar votandu-se
aceastg conventiune, va trebui iiic patru ani pang

177

ca noile linii sl se. pung, in circulare, adia va

trebul Inc patru ani sg, mai suferim pang, vom
vedel linia noastrl produand i inflorind? Apoi
atunci nu e oare momentul oportun ca s. asigurgm
cu o orl mai inainte productivitatea i prosperi-

tatea intregei noastre retele de drum de fer ?

D. Kogllniceanu crede a mai putem amanh,
obiectnd Austriei c noi i-am dat o jonctiune
pe la Itcani-Suceava, sI ne dea i dAnsh acum una
pe la Yarciorova.
Eu rgspund D-lui Kogglniceanu, de ce nu a

zis D-lui aceasta and s'a dat linia dela !Itcani,

and s'a flcut legltura drurnurilor pela acel punet?
De ce, mai Mainte d'a se face jonctiunea aceea,
nu s'a flcut o conventiune i pentru Varciorova?
De ce s'a comis atunci greala ce se comisese la

1868, and ne-am dus- la linia pang, la Varciorova, flea, mai intliu a fi siguri c i Austria va
venl acolo ?
Astlzi, Domnilor, ne afim inaintea unui fapt

implinit; linia noastrl dela Varciorova o glsim

infundatl de hotare; in timp de patru ani de zile
ea are s stel tot infundatl; i astlzi and am
reuit a incheil, aceastl conventiune, prin care-i
asigurlm desvoltarea, cel putin dupa, patru ani,
D-voastra. veniti i o combateti numai pentru mo-

tivul real a este Mcheiatg, de guvern.

Dar vg, mArturisese, Domnilor, el nu Mteleg
29006

12

178

de ce amestecati o cestiune economich eu cestiunea

politick, eu consideratiuni caul nu pot fi deeat

personale. Destul am asteptat si vom astepte, cu

drumurile noastre ferate izolate de restul lumei;

este timpul a nu mai vol s

astepthm cu rezolvarea acestei cestiuni; chci ne este teama ca., mai

asteptand, sh nu fie apoi prea tarziu. D. Mann
se ingrijeste c cu linia Brasov-Ploesti industria
noastrh, national poate fi omorith, ba i expor-

tatiunea poate s sufere. II asiguram sa fie pe

pace. Din contra, prin aceasta linie i industria
exportatia noastra au sa, infloreasch si mai mult.
Astazi nu ne mai aflam in timpii aceia child

o natiune eredee eh se desvolta win izolarea sa.

Astazi experienta a probat c i comertul si industria crese si se desvolth win schimbarea
relatiuni reciproce.

Vedeti Sarbii, un popor care are asemanare

eu al nostru, eat tin a se lege, cu vecinii bor. Gu-

vernul grbese a luerat la Viena si a dobandit a

se lege, linia dela Belgrad cu aceia a Austriei. A
lucrat apoi la Constantinopole, i sper c va dobandi deanitiv legaturile i cu imperiul otoman.

Guvernnl sarbese a facut si face sacrificii chiar

spre a se trage prin Serbia transitul international.
Cand vor tiichei Srbii conventiunile CU Turcia,
se va Si realizh aceasta. lar noi ce am face panh
atunci? De am asculth opozitiunea, am sta cu ma-

179

pile incruciate i am privi cum se face transitul

international pe la Sava i la Alexinatz la Adrianopole i Constantinopole. Este dar timp, imi pare
ca S ne grgbim i noi a le0 liniile noastre cu
acelea ale Austriei pe la Dungre prin Buzau, 0
la Carpati prin Transilvania, spre a atrage i noi
pe teritoriul nostru transitul international. Astfel
ne-am puteA, deqtepth prea tgrziu.

Spre a atinge acest scop, am facut tome incercarile posibile, am tractat in timp indelungat,
am pus tot interesul in oe qi am dobAndit aceea
ce vedeti. Totdeodatg trebue sa .vg mgrturisesc crt

nu avem deck sl ne laudgm de procedarile

qi

modul conciliant de a tract al gu vernului AustroUngar, care preocupat negreOt de interesele sale,
nu a nesocotit nici pe ale noastre, aparate de noi,
i am ajuns astfel la o intelegere comung, pungndu-ne in conditiuni de perfectg egalitate.
Aceasta, conventiune fiind ultima expresiune
a vointei ambelor parti contractante, se intelege cg,

nu putem sperg a dobgndi mai mult, i de aceia

vg, rugarn s o aprobati cu o ora mai inainte.
Nu, D. Kogglniceanu ci noi trebue s facem
apel la aceasta majoritate, ca sg, termine opera sa,
votAnd aceast conventiune. D-lui zice majoritatei
ca trebue sg respingg aceast conventiune, cum a
respins pe cea de anul trecut, spre a fi astfel
consecuenta cu ea insusi.

180

Apoi cu acel sistem niciodath majoritatea

aceasta nu ar mai voth leghtura liniilor noastre
ferate cu ale Austriei; fiindch totdeauna i s'ar
opune voturile negative din anul precedent !
Noi Domnilor, trebue s facem apel la aceasth
majoritate i sa o angajhm a voth aceste douh

leghturi ce se propun chci acest vot al shu va fi

consecinta, efectul, coronarea voturilor sale precedente. Majoritatea nu a votat anul trecut contra
principiului de jonctiuni, ci ea a respins conventiunea

trecuth numai en trei voturi, din cauz6 de consideratiuni financiare.

Aceasth majoritate a avut frurnoasa misiune,
a avut pot zice gloria de a doth tara cu linii
de fer, fiindch, gratie voturilor ei trecute ea a
rezolvat cestiunea Strussberg, a vindecat astfel
cangrena acelei nenorocite cestiuni, i s'a putut

forrnh noua societate. Este dar logic, este consecinte, ar fi a se corespunde la asteptarea natiunei,
ca aceias majoritate s vinh asth'zi
incoronh
opera sa, votand leghturile liniei ce ea insusi a
creat. Cum ar puteh in adevhr aceeasi majoritate
care a rezolvat cestiunea si a decis executarea retelei
intregi, s vin asthzi si sh zich: nu voesc ca

aceastd refea sd se lege at liniile strdinilor".

Aceasta ar fi cea mai flagranth contradictiune
intre ceeace a -Relit anii trecuti si ceea ce ar
face estimp. Dar fie sigurh opoziliuneaet majoritatea

181

aceasta nu va comite asernenea contradictiune. Ea

va face datoria atre tar`a, ah cum A, asigure prosperarea i desvoltarea liniilor noastre fe-

rate, aqa cum reclamg trebuintele comertului

progresul timpului, aqh in fine cum cere ratiunea
qi dreptatea, iar nu pasiunile mici i consideratiunile
de partid6 po1itic6 ! (Aplauze prelungite).
Proiectul se iea in consideratiune cu 74 voturi
contra 30.

xv
Monitorul Oficial" No. 161 din 27 Main 1874.

Jonctiunile Cailor Ferate Rourane cu

Austro-Ungaria
In Senat se prezinfa in sedinta dela 27 Main 1874
proieetul de lege pentru jonctinnea Callor.,Ferate Romane cu liniile Austro-Ungare la VArciorova i Predeal.
Acest proiect conibtut de Des Hu, Lungeanu i Docan,
e sustinut de Al. Zisn. In urrng ia cuvntul B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. D-lor senatori, observ c D-nii oratori ai opozitiunei, au

insistat sg, demonstreze cg, nu este atata grabg, de
a se prezenth i discuth, acest proiect. Au cantat
chiar sg, insinue c acest proiect s'a adus atat de
repede, la finele sesiunei i legislaturei Senatului,

Inctit sg, nu fie timp de a se discuth cu maturitate o chestiune la care Senatul n'a fost destul de
preparat. Alti oratori din opozitiune, au mers mai

departe, au sustinut c nu ar

prudent, nici
urgent 'Meg, de a se discuth mum acest proiect,
fi

183

adich legaturile liniilor noastre ferate en acelea ale

Statului vecin Austro-Ungaria si c, prin urmare,
discutiunea acestei ehestiuni s'ar putea lash pentru
alt timp, fara sa precizeze cel putin, acel timp!

D-lor, memoria a Inselat prea mult pe acei

D-ni senatori, sau daca nu memoria, o neglijenta
din parte-le i-a facut s uite un luau foarte pozitiv; c adica aceasta chestiune nu este noua si
necunoscuta. Legatura liniilor noastre ferate este
o chestiune nouh? Dar ea se desbate de trei ani
in corpurile legiuitoare, adiea Ineg dela 1871, de
cAnd s'a regulat ehestiunea Strusberg. De atunci
aceasta chestiune este pusa inaintea rei. Cnd
Camera si Senatul an luerat impreuna, spre a da
o solutiune acestei ehestiuni, ca fa s compromita finantele i interesele trei, s poata doth tara

en drumuri de ter, de atunci mi se pare ea ciestiunea jonctiunilor era deja pusa, caci D-lor, ni
puteh admite, cu bunul simt cel mai natural si
mai simplu, c Camerei i Senatului le-ar fi trecut
piin minte ca, rezolvnd chestiunea Strusberg si
constituindu-se Societatea actionarilor", care ne
putem lauda ca luereaza CU succes la aceasta
opera mai mare de desvoltare a activitatei noastre
nationale, le-a trecut zic prin minte, c liniile noastre
nu trebuese legate eu ale veeinilor ? Chestiunea
dar a jonctiunilor de atunei a fost pusa si prin

urmare nu puteti astazi admite ca sa avern o retea

184

de drum de for de 1.500 kilometri care

sh'

steh,

infundata, inchisa, in interiorul .th.rei, fAra, ssa" . se

lege cu liniile ferate ale vecinilor!
Dac a. am admite la noi acest straniu sistem,
in adevh,r am sdruncinh comertul cu totul; i am
reduce drumul de fer, pentru care am fdeut athtea
sacrificii, la singurul rol de a ne servi localithlile
i de a transporth ceva mh,rfuri i chltori numai
in intrul tArei. Aceasta insh,' nu o putem admite;
insh,' sunt sigur ch, nimeni altul din Camerg ci din
Senat, nu ar puteh sh, admith, un asemenea straniu

sistem, 0 cu atat mai mult Senatul care este cu

totul un corp conservator, qi chnd zic conservator
nu inteleg c6 trebue sh, se ting lucrurile in static-

guo, adich, a se tine in suspensiune linia astfel

cum se af16;prin conservator inteleg inaintarea
Statului, bazati fiind pe principiile solide de progres i civilizatiune ale secolului. A. dar D-lor,
aceasth," chestiune nu este push' de astki inaintea
Corpurilor legiuitoare, ci chiar de atunci de cand
s'a dat solutiune chestiunei Strusberg, adich, dela
1871. Ce face insh, astki guvernul ? Nu face decht A termine odath, aceasth, chestiune care nu
mai poate intarzi un moment mh,car. Nu face deal
sh, vinh, sh, complecteze opera D-voastrh, din trecut,

adiel de a legh marea retea a liniilor noastre lerate cu ale Statelor vecine. Principiul jonctiunilor
este deja adoptat de Corpurile legiuitoare cari au

185

dotat taxa eu drumurile de fer; ele au recunoscut

dej c singurul mijloc de a puteh face ca aceste
drumuri de fer s poata prosperh, s aiba viath,
sunt jonctiunile.
De aceea s'a i hotarit legarea liniilor noastre
cu

ale Rusiei pe la Ungheni si cu ale Austro-

Ungariei pe la punctul Itzcani. Aceasta din urm

linie astazi este terminata si lag a se vedeh foloasele i avantagele imense ce ne da' aceasth gurh
pentru linia din acea directiune. Aeolo sa mearga
D. Docan si s intrebe pe proprietarii si loealitSiIe

in apropiere de punctul Itzcani, spre a-i spune

foloasele ce trag ele din jonctiuni!
Numai la noi se poate vedeh o asemenea idee,
numai la noi poate veni cinevh s susting c pentru

liniile ferate este o perdere de se va legh cu altele! Dar oare mai inainte de a plange pe proprietari, cand s'ar face aceste legaturi, "intrebat-a
onor. D. Docan pe proprietarii despre Itzeani si
Moldova de sus, de foloasele ce au si de valoarea

la care s'au urcat proprietatile lor, de cand s'a

deschis jonctiunea ? Cereetat-a D-lui desvoltarea
comertului ce a adus aceasta jonctiune, i foloasele ce an tras cultivatorii din partea locului? Stie

D-lui cat aceasta jonctiune a contribuit ea prin

traficul su sh raporteze intreaga linie, ash incht
Statul s scaza din anuitatile ce este obligat a plati?
Sunt sigur ea nu; caci de ar fi tiut toate acestea

186

flU ar fi plans pe proprietari i localitiIe pe unde

au sa treaca noile jonctiuni.
Apoi, dacl este constatat prin experienta'
avantagiul ce produce o jonctiune, dacg, este recunoscut acest principiu prin experienta dela Itcani,
nu inteleg cum am putee, sa," credem ca la un
alt punct al Mrei
dac se va face jonctiune
ar fi alte fenomene decat cele ce s'au vazut la
Itcani, i pe care le vom vedeh peste putin si la
Prut ?
Ash dara,, vedeti D-lor, cg, acelas principiu a
preocupat si pe guvernul care a prezentat acest project, i pe Camera care 1-a votat alaltgeri. Principiul este ca liniile noastre ferate terminandu-se,
pentru a putea deveni productive, trebue sa" se
lege cu

ale vecinilor,

pentru acum pe l

Kronstadt-Varciorova. Aceastg, chestiune dal* a

cgrei necesitate si interes se Simte astgzi atat de
niult, nu este de astgzi pusa la ordinea zilei. A tat

natiunea cat si Corpurile Legiu:toare sunt trei ani de

cand sunt initiate intr'insa, mint trei ani de cand ea s'a

supus la tot felul de criti-i, de trei ani este la ordinea zilei; si nu. se mai poate zice cg, ea ar fi o
surprindere sau cg, nu a fost timpul ca Corp rile Legiuitoare s voteze in cunostint6 de canzg.. Sunt doi
an i de cand tratAm en imperiul Austro-Ungar, i acum
am obtinut aceasM con ventiune. Dacg, conventiunea

din anul trecut a fost respinsg, de catre Camera,

187

aceasta nu a fost pentruck conventiunea era defavorabill, sau pentruck jonctinnile nu sunt prin ele
IniIe avantagioase pentru liniile noastre ferate; ci
motivul de refuz
dupk cum s'a spus chiar de
unii din majoritatea care a votat contra a fost
ea.

prin acea conventie se cerek, deodatk executarea

jonctiunilor pe la patru puncte, care Inftitish o

lucrare de mai bine de 400 km. ; executarea br
dark deodata s'a pkrut unora un ce prea Impovkrktor pentru starea noastrk financiark. Acest motiv
dark a Mcut in realitate ca Camera, cu majoritate
numai de trei voturi, sk nu primeasck, acea conventiune.

In urma respingerei acelei conventiuni, guvernul D-voastr a reluat negocierile cu AustroUngaria; ckci nu-i era permis sa" steh cu liniile
Infundate la fruntarii.
D. Lungeanu se mirk' astdzi ck de und e. a
mai esit aceastk conventiune. Apoi ea a esit din
anul 1871 ;. s'a mai modificat astfel ck, de unde
punctele de' jonctiuni erau 4, s'au redus acum
la 2 prin o comunk intelegere: adick, ne-am mkrginit a executh, deocamdatk jonctiuni pe la 2 puncte,
adick la Orsova si la Predeal. Cu aceasta nu zicem

ck, utilitatea si a celorlalte jonctiuni nu ar exista;

din contra este un articol special in conventiunea
de fatk prin care ambele puteri, cari in toatk

acestk, chestinne an lucrat pe un picior de per-

188

feeth egalitate,

ni

eu toata lealitatea, yin i deelarg,

utilitatea in principiu si a legaturii liniilor pe Ia

Oituz, la Vulcan, precum i pe la Turnu-Rosu,
executarea insa a acestora se va face child se va
gasi cu cale de ambele State. Iarg, in privin0
celor doul linii pe la VArciorova i Predeal oportunitatea i urgenta sunt admise de ambele parti.
Vg, propunern dara, pentru aeum, executarea
acestora. Toti eurioasteti ehestiunea, fiindca, acelasi

Senat si aceiasi Camerh' s'au ocupat de aceasta

ehestiune, in anii treeuti; prin urrnare nu este
permis nici-unui senator, sg, ziea ch nu cunoaste
chestiunea, sau ca este o surprindere pentru dansul.
Dud, D-Ior, chiar presupunnd ea. nu ati aveh
aceasta, cunostinta, nu sunt chestiuni de deslegat,
cari nu suferd inthrziere ? Apoi chestiunea dru-

murilor de fer, nu este de natura a cere ea cu

o org, mai inainte sa, se deslege? Oare prudent ar

fi, bine ar face un guvern prevgzhtor ea sa lase

in necunoscut soarta liniilor noastre ferate? De un
om en minti este ea sa, mergem cu linia 'Ana. la

Vareiorova, fr

ne asigurhm prin o conven-

i Austro-Ungaria va merge aeolo spre

a legh liniile sale eu ale noastre.
Interesele, D-lor, in adevar econornice i financiare reelama urge*, si hi ziva, in momentul
eand iMelegerea s'a putut stabili intro ambele guverne, in aceiasi zi s'a prezentat si conventia
Oune dac

189

inaintea Corpurilor Legiuitoare. Aci e vorba de o

opera, de o luerare foarte insemnatg, este o lucrare,
care vedeti c reclaing un timp de 4 ani spre a
se puteh efectuh; si astfel Inca 4 ani linia noastra
ferata are sa steh nelegata cu a vecinilor; caci la
Deeemvrie viitor se termin g. epoca, cand linia dela

Varciorova-Pitesti-Bucuresti are sa se pue in circulatiune; va s zica dela Deeemvrie inainte are

sa se puna in exploatare linia si are sa se plateasca anuitati. Care va fi insa productiunea ei

lipsitg, de jonctiune? Foarte slaba. Luati veniturile
dela Pitesti la Bueuresti si yeti vedeh eat de
putin productiva este linia; nici cheltuelile nu se

i cam astfel va fi si dela Pitesti la Varciorova pan/ ee nu vom aveh legatura cu linia
acoper

Orsova.

Pentru

ce ?

pentruca circulatiunea interna este

de neajuns spre a alimenth o linie atat de lunga.

Patru ani de acum inainte are dal./

circule

marea noastra linie ferata numai cu transitul interior; si nu stiu daca cu aceasta miscare se vor
acoperi macar cheltuelile; cu atat mai putin poate
fi vorba de a ne micsorh anuitatile si garantia ce
platim de 7 1/2 0/o. Asta consideratiune financiara
este, imi pare, grava. Ce ? nu gsiti ca, este destul,
ea Inca in timp de 4 ani s astepte caile noastre
ferate izolate, cauzand astfel sarcini enorme pentru
Stat ? Ati vol oare sa' mai inmultiti numarul anilor

190

In care reteaua cea mare a liniei dela Roman-1'hrciorova ar fi neproductiv&? Dac cel putin i alte
natiuni ar fi tot atat de paciente i nephsltoare!

DarA nu; altii nu fac astfel. Alte natiuni vecine

merg inainte si pun o activitate febril6 spre a-si
terminh i legh liniile lor ferate. Daca, noi vom
tot astepth; dac& vom sth nep&aatori si nu vom

cluth a ne legh liniile cu acelea ale vecinilor, ei

bine, stiti care va fi pericolul cel mare? Pericolul
va fi c& vom r&maneh izolati si intr'o buna dimineat6 ne vom pomeni ca, se va creh imprejurul

statului nostru o circulatiune international& care

ne va ocoli, i ne va 16sh in s&r&cie. (Aplauze).
De vom astepth cu indiferenta si nephsarea
oriental& ca fructul s ne caz& deagata copt in
in gur, vom ritmneh adormiti in mijlocul vietei
aiurante din prejurul nostru, i ne vom destepth
numai spre a plange scdp&t&ciunea de care vorbeste D. Des Hu! Dacq, nu vom sti a creh o miscare international& pe linia noastra, &And comertului si transitului din centrul Europei un drum
pe la noi i un debuseu pentru Miaz&-zi a Europei, pentru Marea-Neagrg si iklediterana, vor veni

altii, vor veni Shrbii i vor luh ei transitul international intre Orient si Occident; iar& noi vom
sth tot izolati, purtand numai sarcinele anuit&tilor
Intregil Pe cand vedeti pericolul de a se creh miscAri internationale imprejurul nostru, prin linii

1 91

straine. cum ati mai sth un moment de ganduri

daca trebue sau nu a ne legh si noi cu transitul
international european ? As voi sa Intreb pe onor.
oratori ai minoritatei, cari vaita pe contribuabili,

curn Inteleg d-Ior a usurh pe contribuabili. A

plange nu este un merit. Aceasta poate sa-i constitue o calitate, cand 111.1 este o umilire; dara me-

ritul adevarat este ca sa se ocupe cineva de rul

care it constata; este sa, se deh mijloace de a scaph

de acest ran, iar nu de a plange

Se intelege ca. opozitiunea de fel exagereaza
totdeauna un rau oarecare; dar ash find, chiar
daca raul ar fi mare cum ea 11 descrie, lini pare
ca nu este un merit de a plange, ci trebue a
vedeh cu ce ii vom face sa Inceteze. Intreb pe
onor. senatori din opozitiune, daca fac D-lor un
serviciu proprietarilor, plugarilor, comerciantilor,

industriasilor lasand sa se creeze transitul international afara din tara ? Apoi nu stiti D-voastra
et avutia trei noastre ar fi prea putin insemnata
cand toata consumatiunea si eirculatiunea s'ar
margini in intrut Wei ? Mu stiti ca exportatia este
cauza avutiei noastre, si and nu veti dh mijloace
ca exportatia sa se mareasca, yeti sech prin aceasta
chiar sorgintea producounei parnantului nostru ?

Intreb pe cei mai in varsta din D-voastra,

si sunt cei mai multi, sa-mi spue care erh avutia
Wei mai inainte de a se declarh Dunarea libera,

192

mai inainte de a se deschide comunicatia pe Dunre? Acea avutie era mai nula. i trebue s fim
drepti i sa recunoastem c Rusiei ii suntem ciatori deschiderea navigatiunei libere pe Dunare.
Voci : Ash este!

D. Ministru. Mai inainte productiunea tarei

era de tot neinsemnata; era foarte marginita
fitra valoare.
Cu toate acestea tot acel pamnt binecuvntat
exista i atunci! Tot acele sorginti de productiune
se aflau In ug; Ins lipseau gurele de export pe

unde putea trece productiunea la consumatori gi

prin urmare ea era ueInsemnat i slaba. Daca
acum se va inchide drumul de fer numai in interiorul nostril, miscarea sa va fi mica si exportill
redus ca i Ong acum. Negresit eg, inlesniri locale vor avea muIi. Vorn transporta producte dela
un loc la altul; vom face ea prisosul productiunei
unei localitati, dela Pitesti, dela Olt, dela Craiova,
sa se aduca aiurea in tara spre a se consuma. Dara
toate acestea se vor face in mici proportiuni, prea
putin incurajatoare pentru dezvoltarea culturei pa,
mantului.

Nu este tot astfel insa dud tara are linii

ferate legate cu liniile celorlalte State. Atunci din
toate ungbiurile tarei productiunile; de tot felul

se intrec a esi din tara

qi

a se inmulti; cad

atunci prin inlesnirea transportului se inmulteste

193

.schimbul intre productele noaste cu acelea ale

altor State; i producktorii vor putek prin artera
cea mare a liniei noastre ferate s6-qi trimeat5.
productele Orei

in str/inkate. Dack nu vom

aveit noi aceste guri de export, atunci Orile cari

au nevoe de productele noastre le vor trage din
Rusia, din Ungaria, din America, din alte Wi
in fine; iar D-str6 yeti continuk ft plnge pe eontribuabili, yeti fi duio0, dar yeti rmttnek intr'o
sArkie permanentk! (Aplauze).
Vede-ti, D-lor. c tiinca, logica, practica ne

povMuesc a nu plnge,

ci

a merge inainte,

Inc* a &kith remedial de care mai alo trebue

ssa ne ocupkm.
D-lor, onor.

D. Zissu a vorbit cu multk

justete asupra chestinnei, eu malt bun sin* pentru

care ii fac complimentele mele; qi foarte nedibaciu a criticat D. Lungeanu pe I). Zissu, impu-

tandu-i el a consultat harta. Prea bine a fkut

i greseala D-lui Lungeanu este toemai
ck nu a avnt i D-lui harta inaintea D-sale; cg.ei
pe hartg se studiaz'a, asemenea chestiuni.
D. Zissu,

D. Petre Lungeanu. 0 A, o iau aeurn,

si

vg, voi rkspunde.

D. ministru de externe. Cam arziu (Earitate).

Onor. D. Zissu a zis cA suntem in akin de

avek o linie rivalk in Serbia. Apth toemai

aceasta este un euvAnt ca s nu rgmanem inapth

2900G

03

194

de Shrbi. Acestia cu bunul lor simt,

i f.i.rh a

aveh oratori ca noi, au inteles din prima zi

ch

pentru d'ansii este o chestiune nationalh de a obtine jonctiunea cu Turcia, care prin Filipopoli si
Adrianopole ajunge la Constantinopole, se sperh
ch intelegerea va deveni definitivh peste putin.

Dar si noi trebue sh ne grhbim de a aveh jonctiunile cu Austria cht mai curnd, ca sh putem
participh si noi la transitul ce se va face intre
Orient si Occident.

De aceea D-lor, declar aci, ca si in Camera

deputatilor, c linia P1oesti-I3rasov Imp1ic podul
peste Dunhre; chei pe acest pod se va face transitul cel mare al Occidentului, servindu-se eu linia
dela Rusciuk, umla, Adrianopole si Constantino-

pole. Atunci numai vom atrage pe la noi transitul cel insemnat intre Orient si Occident.
Av And acest

mare avantajin de a

fi cei

d'inthi cari sh stabilim drumul pe la noi al Europei centrale i apusane, ne vorn aflh in pozitiune a puteh lupth si tine concurenth cu alte
State.

Este foarte adevArat c linia Turnu-Rosu are

o directiune scurth; sau prin aceasth linie sau

prin o alth directiune, vom puteh sustine o concurenth oarecare, scurtnd linia de transit; dici
atunci von) putek aveh destule mijloace spre a
face noi sacrificii.

195

Ash dar, D-lor, necesitatea acestor linii fiind

evidenta,; erh naturala urgenta asupra proiectului

de fata, caci este logic si in natura lucrurilor ca

sa avem eu o ora mai inainte si deocarndata cele
doua jonctiuni pe la VArciorova i Predeal, pentru
care am incheiat conventiunea cu Imperiul vecin.
Cel din urma, argument ce mai ramhne celor
ce combat jonctiunile este consideratiunea financiara. D-lor ne-au repetat mereu c

nu avem
mijloace, ca, sarcinile tezaurului sunt grele, si de
aceea nu putem construi i aceste
S. raspund si la aceasta observatiune, mai
Ina.] intr'un mod abstract si apoi intr'un mod
concret i practic. Din punctul de vedere abstract:

chestiunea de rnijloace financiare se puteh pune

atunci chnd s'a construit mare linie, atunci cand

s'a dat intregul arter dela un capt la altul al

taxei; atunci, daca D. Desliu erh in Camera dela

1868, ar fi putut s vorbeasca de mijloace financiare; dar amicii politici de astki a D-lui Des liu
n'au fost in 1868 de phrerea. D-lui. Nu eu unul
i-asi condamnh pentru aceasta; caci faptul este
cA, avem drumuri de fer si in privinta drumurilor
ferate en am idei foarte inaintate, idei ale secolului. Oricum ar 11, odata c s'a votat si executat o retea de drumuri ferate ash de mare, de

vreme ce nu s'a adoptat sistemul a incepe cu

linii mici, sau din interiorul tarei, sau legate cu

196

cele din stthingtate, odatg ce tara a fgcut cele

mai mari sacrificii: cum voiti ca tocmai la finele

operei, tocmai cand e vorba a se lega, linia cea

mare cu acelea ale vecinilor; tocmai adicg cand e
vorba sg asiguthtn productivitatea totalei linii, i
sg, mai usurgm bugetul Statului, care numai dela
Pitesti la Varciorova, plgteste anuitti de 6 milioane: tocmai in fine cand guvernul actual s'a
putut intelege cu cel vecin pentru a lega, liniile:
tocmai atunci ati veni s ne ziceti s stam pe loc
sg nu mai facem nimic!

pentru ce aceasta ? Pentrue ziceti ca am

apash pe arendasi si pe proprietari, adicg tocmai
pe cei cari au sA, tragg mai mari profituri din
binefacerile drumurilor de fer si din jonctiunile
lor! Darg trebuia sl-i plangeti dacg noi n'am fi
propus asemenea lege! (Aplauze).

Acum este o datorie fatalg, impusg de interesul tgrei, ca noi sg venim i s leggin cat mai
curand liniile ce avem in fiintg cu acelea ale yecinilor; caci numai astfel le asiguth productivitatea.
Dath ia sg vedem, acum ni se cere, in adevar,
sit

facem vreun sacrificiu, spre a ajunge la reali-

zarea acestei masuri ?

Nimic, D-lor senatori, din toate acestea. SI

examingm faptele. Toatg chestiunea este pentru 94

kilometri dela Ploesti la Predeal; 50 kilometri la

Ocna si 7 la Galati. Cgei nu uitati D-lor, cg Var-

197

eiorova este fatalmente o jonctiune. Acolo nu se

mai pune chestiunea daca trebue sa dam jonctiunea

sau nu. Numai Austria i Ungaria poate pune

aceasta In discutiune; fiindea aceasta putere vecina
trebue s faca 200 kilometri win Lugos, Caransebes si vechia Orova, spre a veni la fruntaria

noastra dela Varciorova. Si aceste 200 kilometri

an sa se faca, prin Carpati, au sa strabata localitati foarte difieile 0 nu tiu pftn Ia ce grad
productive; prin urmare Austro-Ungaria, Stat liber
i independent, ar fi putut s ne raspunza: ati
venit peind la Vdrciorova; claret m'ati intrebat
pe mine dacd voi sd yin acoloY Nici de cum. Apoi
mie nu-mi vine la socoteald a duce linia mea pdnd
la satul Vdrciorova".

Ce am fi facut noi atunci ? Ramaneam infundati la Varciorova.

Ncesitatea dar a liniei de jonctiune nu o
puteti contesta. Opozitiunea a fost si1ith sa recunoasca, i aci si la Camera, ca cat despre Varciorova, este neaparat sa ne legam pe acolo cu
Austro-Ungaria. i chiar D. Lungeanu a fost de
aceasta opiniune! L'a bine ca, nu!.. Atat ar mai
trebui, ea s facem i pe dificilii pentru Varciorova, cand noi am ajuns deja acolo si nu mai
a vem nici un kilometru de facut pentru a ne legh eu

1-ngaria, care singura va avea sa faca 200 kilometri ! Atat ar fi mai Minas s combateti si jone-

198

tiunea dela Varciorova, pentru ca acea linie sa

rkmank cu totul neproductiva, mai ales cand ea
are un concurent atat de teribil ca Dunkrea!
D. Defliu. Acolo era, o alta, combinatiune a
guvernului Austro-UngarieL
D. ministru de externe. D. Des liu are un cabinet de informatiuni diplomatice al D-sale particular si tot _ce fac impkratii i regii D-sa stie!
Tine aceste stiri pe seama-ti; i Ii urez succes
mai bun! (Ilaritate).
Ash dark, odata, ce am mers cu linia noastra,
pang.' la Varcioroya, fatalmente, avem nevoe de a

ne leg cu vecinii, cu care nu ne putem intelege

decat tinand si noi socoteala de interesele lor. Ckei,

D-lor, in politica, nu existk nici simtimante, nici

placeri abstracte, nici clilar inima, in politica numai interesele pozitive vorbesc.
Acesta este adevarul, i sa, nu ne facern iluziuni; caci facandu-ne iluziuni in politick putem
periclith de a deveni victima iluziunilor! Ash dark

norocire a fost pentru noi ca si Austro-Ungaria

sk aiba interes de o alta jonctiune; interesul ei
era, la Brasov. De nu ar fi fost acest interes, era
platim scump imprudenta ce am facut la 1868.
acum strigk contra noastrk tocmai aceia a
caror imprudence le reparam!... (Aplauze).
Asa dark, douk interese erau in joc. Adresandu-ne noi cktre guvernul Austriei spre a-i propune
sg,

199

jonctiunea pe la tilrciorova, aceasta ne-a r/spuns

foarte natural; i eu am o linie infundata. la Brasov;

voi s'o leg cu a voastr6 dela Predeal. Pentru ca

sg vg, fac 200 kilometri Oa, la Tarciorova, faceti
si voi mie linia pAna,' la Predeal.
I. Dqliu. Austria consimpe de mai nainte.

D. ministru de externe: Nu domnule...

I. Dqliu. Ash este cum zic eu.
D. ministru de externe. D-lor, am obiceiul
sg vorbesc serios; nu afirm deck ceeace este conform cu adev5.ru1. D. Des liu se insealg, sau gazetele

ce citeste D-lui

insea16. Guvernul Imperiului

Austro-Ungar a consim-tit in adevAr de a dh cornpaniei Staatsbahn linia dela Temesvar la Orsova;
II

ins6 a dat-o conflional, dacg, adicl se va incheih

cu noi convenpunea pentru jonc-kiuni. Acesta este
adev"arul si nici cum altfel. Ash dar in fata unei
asemenea condiOuni, ce trebui s6 facem, v5, intreb?

Oare aceast6 linie la Brasov ne impune noug sacrificii ash de mari inck sa, preferim a periclith

intreaga, noastr6 r*a pentru care am facut

facem atiltea sacrificii, deck s

votm sacriaciite

ce ni se cer pentru acest punct de joncOune ?

Trebue oare ca noi s st6rn in poziOunea aceast6
izolata,? Nu, Dior, voi veni sg, va" ark cu fapte
si probe, iarg nu cu fraze pornpoase, cum ca linia
dela Predeal, care constituih singura condiOune cu

200

care puteam A. dam viata intregei noastre retele,

nu re impune nici un saerificiu real.
Linia dela Predeal are mai intai pentru noi
avantajul c, printr'insa, putem obtine jonctiunile
unei linii care no costa atatea milioane pe fiecare
an, adica jonctiunea liniei dela Varciorova. Apoi
ce este mai mult, linia Ploesti-Predeal este foarte
utila pentru noi. Chiar daca aceasta linie nu ne

ar a premutat nici un avantagiu, ci numai saerificiu, totusi sacrificiul acesta ar fj fost eu mult
mai mic pe langa benefiicile i avantagele ce am
trage din legatura pe la VArciorova, legatura care
ne asigura prosperarea artei pentru care s'a cheltuit
sute de milioane!

Dara nici vorba de sacrificii, va repet, nu

poate A. fie. Linia dela Ploesti la Brasov este
atat de ntila pentru noi, incat daca nu o construiam

acuma, era s'o construim neaparat peste cativa

ani. Cei ce se indoese de traficul si folosul acestei
linii, este ca au uitat insemnatele relatiuni comerciale
care de secoli exista, intre Romania i Transilvania.

Drumul la Brasov este o cale batuta, este o mare

gura pe uncle de secoli produsele industriei, si
comertului din Transilvania se coboara in Romania

si din Romania in Transilvania i o parte a Ungariei,

Apoi nu intelegeti ca facandu-se calea ferata

la Brasov acest vechiu trafic are sa creasca in

201

proportiuni ash de mari incat are A, acopere o

mare parte din anuiati ? Daca astazi in starea
primitiva CUM se face transportul mrfurilor cu
earul, totusi miscarea este ash de mare, se Intelege
ea proportiunea ci are sa creasca colosal cand

aburul va inlocui animalele. Prin urmare vedeti,

D-lor, eh executand aceasta linie, nu numai ca
realizam cu aceasta pe cea dela Varciorova,
da'm astfel viata intregei linii ferate dela Bucuresti
la Varciorova, dar cream i un excelent si foarte
productiv trafic intre Transilvania, Ungaria
Romania, de la Brasov la Ploesti si din Ploesti
Ia Bucuresti si la Braila.
S'a mai obiectat Domnilor, din partea acelora
cari voese a combate jonctiunile cu orice pret cum
ca daca s'ar face drum de fier la, Brasov atunci
tot comertul si transitul dintre Occident si Orient

s'ar face pe la Brasov iar nu pe la Varciorova;

astfel linia Bucuresti-Yareiorova s'ar paralizh

ar ramane neproductiva : Ei bine P-lor, va

marturisesc ca nu poate fi raracire i erezie economica mai mare deck aceasta! Aceste doua linii
deservese Iocalitati i interese diferite. Linia Arkciorova strabate tara Banatului, deserveste toata
Romania mica si serva traficul acestor localitati
cu cornertul din Austria si Germania.
Linia Brasov ului pune In comunicatiune Tran-

silvania si o parte a Ungariei cu Romania. Mol-

202

dova si iMarea-Neagr i creiazg astfel un alt trafic

Intre aceste 06 si Europa orienta1 i apusang.

acestea afar/ de avantagele insemnate ce are

sg aib6 statul nostru din exploatarea ocnelor dela
Telega, pe langl care are sq, treac6 linia. Apoi
cum doug: linii cari, desl pleacg dela acelasi punet,
Inca deservese interese diverse, pot s6-si fael eon-

eurenta ash ca una sg, ucidA pe alta?

Aceasta nu se poate intamplh cleat nurnai
la liniile paralele. In alte tri i chiar doug linii
paralele prosper6, fArg a se ucide una pe alta. Yedqi in G-ermania, unde pe marginea Rinului sunt
linii ferate pe Ormi 0i cu toate acestea fiecare linie
produce indestul, Mrg, ca una sa, poat6 face eoneurentii, alteia. De ce? pentru c comertul acolo
este foarte mult desvoltat.
Dar noi s5, nu ne ina'sursam eu asemenea
igri. Noi nu facern dou6 linii paralele; si cu toate
astea numai fiinde, ambele pleac6 din acelasi
punet, dela Czegled, 1nga Pesta, desi se despart in
directiuni diferite, ati pretinde c ele si-ar face
coneurenO? Erezie! pe care faptele o desmint!
Fieeare linie are o viat6 propie; c6ci fiecare linie
are un serviciu special. Acesta este un adev6r
economic elernentar i nediscutabil. Pe l'ang5, aceasta,
aceiace Inc contribue la prosperarea liniei Temes-

varului sau Yarciorova, este c6 ea este mai seurM

en 12 kilometri, deal aceea a Brasovului; terenul

203

sau are un nivel mai putin difieil decat cel dela

Kronstadt i astfel traficul sau va fi in bune
conditiuni de a se efectuh. Dar linia Brasovului
Ii are avantajele i traficul sau special. Si astfel
nici una nu va puteh, omori pe cealalta!
In Ungaria, o repet i ad cum am spus-o si
in Camera:, exista, o temere un prejudiciu contrarily" de ceeace exista l noi; acolo unii cred cit

linia Varciorovei a noastra, are sa omoare linia

maghiara a Brasovului! Si aceasta, D-lor, este un
simplu prejudiciu! Nici temerea de aci, nici cea
de dineolo de Carpati, nu este fondata! Nici o
linie nu poate omori pe cealalta; amandoul liniile

au sa, traiasea prin o via0 propie a lor, si au sa

ia desvoltarea ee iau liniile ferate earl strabat Staturi avute i muncitoare. Aceasta este o lege naturala economica.
Dar sa observam alt fapt mai pozitiv. SA
discutam ceva cifre; eaci ash se face in chestiunile economice: cand zidesti o easa cu pravalie,

nu fad calculul venitului cat Ii va produce acea

casa, pentru ea sa vezi eat ai sa, cheltuesti cu

dansa? Negresit c

da. Apoi eine va face ash,

calcul, nu-si va, vinde casa, sau mosia, fie sigur
onor. D. Docan! A trebuit dar i noi sa facem
calcul. Acest calcul I-a facut colegul meu dela
lucrarile publice, I-a expus inaintea Adunarii si
nimeni nu a putut sa-1 contrazica.

204

Aee1ai studiu 1-a facut fiecare din noi, consultandu-ne cu oameni speciali si iatg ce am aflat:
Lungimea liniei dela Ploesti la Kronstadt, dupa
studiile facute (chei studii provizorii s'au fAcut
D-lor si s'au fgcut mai ales ea sg se stie doug
lucruri: intinderea liniei 1 pretul aproximativ al
ceeace este lucrare destul de inkilometrului
sernnatg ), ei bine, dupa studiile fhcute intinderea
liniei dela Ploesti la Predeal este cam de 94 kilometri. Pe aceasta linie vre-o 50 kilometri merg

pe campie si nu au A, coste mull; alti vre-o 44

de kilometri sunt de niunte i greu de executat.
Socotindu-se insg unii cu altii, oamenii competenti

zic ct un kilometru nu poate costa mai mult de

300-310.000 franei. Astfel ea toata aceasth linie
dela Ploesti la Predeal nu poate costa mai mult
de 30 de milioane franci. Va sg zicg am avea sa
plgtim o anuitate de cel mult 3 milioane.
Dara odatg ca se stie aproximativ costa
jonctiunilor noastre, ia s vedem ce foloase avem
sit tragem noi dintr'insele, Gad ash fac bunii
gospodari, ash fac economistii si oamenii practici.

Dara iata ce au vazut si ce au calculat oamenii competinti;

Prin jonctiunea dela VArciorova, economia ce

are sa rezulte pentru noi din exploatarea numai

vechei linii ferate dela Roman la Va'reiorova este
de 1.290.000 franci.

205

Cifra sA, nu vg, sperie, D-lor, elei este rea16.

Numai din pretul a 40.000 tone de c6rbuni

de p6mant, cari se vor vinde cu 10 fr. mai jos
dupa, ce vorn legh pe la VArciorova, va rezulta,
pentru linia noastrg, ferat6 o economie de 400.000
franci din aprovizionarea numai a sinelor (railuri),

la cari vom cktigh 75 centime de fieeare ton,

prin linia dela Varciorova, vom face o economie
de peste 375.000 fr. pe an. Asemenea economii se
vor realiza, pin revinderea sinelor uzate, prin cheltuelile de "iptretinere i altele; astfel a, la finele
anului Statul se va afla, descgreat din anuit'ati- en
suma insemnatg, ce am arAtat.

Apoi, prin eele dou6 jonctiuni dela Predeal

si Varciorova, nu va creste en nimie venitul intregei linii i acele linii nu vor produce si ele nimic? Negresit da, D-lor; de ce la noi ar fi altfel
deeum se intampl'a in tot restul lumei.
Pretutindenea experienta a probat c indata, ee
o linie se Jeag en o alta. a Statului veein, pro-

duetiunea si a liniei vechi si a celei noui se mg,reste, fiindeA Ie-a ereseut i miscarea.

La noi oarnenii speciali an calculat, luand

tifrele eele mai modeste i avand de normg productiunea kilometricg, a liniei ce este astki in flirt-0,,

ci prin cele doug jonctiuni se va ridich produsul

liniei dela Ploesti la Predeal si dela Ploesti Ia
Bucuresti si la Braila, la suma de 690.000 fr. pe

206

an; iarh a liniei dela VArciorova, pe un parcurs

de 383 kilometri, adaosul venitului va ii de peste
972.000 fr. pe an : astfel incht cresterea venitului
liniilor noastre ferate, prin leghtura lor cu ale yecinilor, va fi de 1.764.000 franci pe an.
Apoi, dach vom adhogh aceasth sumh a sporului veniturilor liniilor noastre, cu suma de economii efectuate in exploatarea vechilor linii1 ajungem

la aceste rezultate c anuitatea de 3 milioane, ce

va trebul pentru linia Brasov ului, va fi acoperita,
cu prisos ;

Statul nu va aveh a purth, poate

chiar dela al doilea an al exploathrei, nicio sarcinh nouh.

Vedeti darh, D-lor, c prin o inteleapth cumphnire a tutulor intereselor, prin un racionament
s'an6tos i prin invaltura ce ne dh experienta
trecutului, ajungem lesne a vedeh ch, nu numai
aceste doug linii nu au sh concure 'intro dansele
spre a se distruge, darh chiar c ele se vor efectuh
fr a ere In realitate pentru Stat o noul sarcinh, ci o usurare financiarA.
Darh ni s'a mai obiectat, ca ultirn argument,
ca am Mout rhu de am varit" in acest proiect
doug linii din Moldova, linia Adjud-Ocna i linia
cea mich' dela Gal4. Rog pe onor. D-ni senatori,
sh nu fach din chestiuni de interese economice,
chestiuni personale si s aduch astfel v6t6mare intereselor generale. Noi ca guvern, suntern datori

207

a tine compt i de trebuintele locale, cand mai

ales ele sunt legate cu interesele generale. Persoa-

nele nu au nimic a face in preocuparile acestea.

V'am propus linia dela Adjud-Ocna, nu pentru
un interes numai local, ci i general, caci acolo,
D-lor, avem interesul exploatarei salinelor noastre
care aduc un venit tezaurului.
Pe de alta parte aceasta linie dela Acljud la
Ocna este parte din linia de jonctiune viitoare dela
Adjud la Uz, Oituz ori Palanca. Prin conventiunea
ce v prezentam, ambele guverne au declarat 0 au
recunoscut utilitatea 0 a acestei jonctiuni, precum
acelei dela Vulcan i dela Turnu-Rou.
Aceste jonctiuni se vor face cu timpul, child
mijloacele Bnanciare ne vor permite.
Dara astazi ce facem ? VA propunem reali-

zarea iuceputului jonctiunei dela Uz; executam

50 kilometri dela Adjud la Ocna; caci acest petec este foarte productiv din cauza salinelor, fiindca
apropiem realizarea a intregei acestei jonctiuni,

care este atat de necesara pentru Moldova.

Ce este acum mica linie de 7 kilometri dela
Galati la Barbo0 ? Aceasta este un ce foarte lesne
de in teles.

Insu0 D. Docan reeunoa$e c

asthzi intre
aceste doua punete marl se face un ocol mare de
19 kilometri; tot D-lui recunomte c acest ocol
este foarte vaTamAtor Galatilor, cari sufera mult.

.208

Dar ea,nd ajunge

inapoi!

la.

leac,

D.

Docan

se

&A

Darg Galatnl, D-lor, este portul eel mare al

RomAniei si trebue s

ls

facem totul spre a nu-1

s piar6. Experienta a aprobat c ocolul dela

Barbosi 11 wide. Trebue remediu urgent i remediul este sh" t6iem eurba; s scurthm drumul; sk

facem o linie de 7 km. in loe de 19 km.

Iatg, Dior senatori, pentru eari considerante
guvernul a socotit c acest proiect de lege este
foarte necesar i urgent: importanta lui 1-a Mout
s'a keit din el o chestiune ministerialg; clei nu

este permis unui guvern s5, mai mearga inainte

odaM ce a putut s se Inteleagg at 0 putere
vecin6 spre a incheih o conventinne de o important6 atat de mare. Drumurile de fier astAzi existente reclam imperios aceast conventiune i crecl
e Camerile romane, cari s'an ara:tat geloase
pentru aceste c6i de comunicatiune, pe care ele
le-au ereat, acum vor sti all incoronh opera si a
le pune in conclitiune, prin legarea lor en ale res-

tului Europei, a deveni mai productive si mai

avantagioase! (Aplatze).

1875

14

20006

Monitorul Oficial No. 22 din 1875.

Proiectul de lege pentru un imprumut

de 19.000.000 lei In rent de 5 /o
In qedinta dela 23 Decemvrie 1874 a Senatului, s'a
adus in desbatere proiectul de lege pentru un imprumut
de 19 milione lei in renta 5/o, destinat a platl datoria
flotanth de atunci. Aceasth lege, care pentru prima oar

pane tara in situatiunea de a puteh contracth un imprumut pe creditul personal al Statulni, fr garantii

ipotecare san altele, fusese votat de Camera duph lungi

dezbateri in edinta dela 5 Decemyrie 1874. In Senat
1. Desliu cereh respingerea legei pentru cuvntul ch nu
recunoteh cheltuelile pentru a chror acoperire se emiseser bonuri de tezaur, dei acele cheltueli precum i

imprumuturile provizorii necesare pentru plata lor se

fcuser pe temeiul unor legi. Bozianu i Ion Brtianu
si in urnah D. P. Lungeanu, recunoteau necesitatea
imprumuturilor, dar totui 11 combhteau pentruch nu
credeau eg, este avalnagios pentru Stat a emite renta
ash, zish perpetu ca o cash de amortizare, ci preferau
un imprumut ipotecar cu dobande mai mari si en un
curs de emisiune mai apropiat de valoarea nominalh a
efectelor.

A dat explicatii in privinta necesitAtei i legi-

timitatei imprumutului, )flinistrul de finante Mavrogheni.

212

In urma discursurilor lui Ion Br 'kiwi, Lungeanu i

Dr. Turnescu, acesta din urma, sustinnd legea, simtindu-se trebuinta de explica.ri intinse, a luat cuvntul in
qedinta dela 21 Decemvrie 1874, B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. D-lor senatori, chestiunea- care se discuth inaintea D-voastr6,
este foarte irnportanth; ea este importanth sub mai
multe puneturi de vedere, si mai ales sub punctul
de vedere financiar, economic 0 politic.
Este foarte adevhrat ceeace a zis D. Brtianu
prin acest proiect se aduce o schimbare de sistemh; pot adhogh numai c aceasth schimbare este
din cele mai fericite, din cele mai binefAchtoare.
Da, D-lor, acest proiect contine in sine o adevh-

rath revolutiune, nu lush o revolutiune de acelea

de care stih D. I. Brhtianu, ci o revolutiune financiarh

i economich, revolutiune adich cum stim noi

a face, ale chrei rezultate pacifice aduc totdeauna

desvoltarea comertului si industriei. Aceasth chestiune este dar din toate punctele de vedere important i trebue sg, fie discutath, nu cu focul pasiunei, nu sub stimulentul intereselor de partidA,
ci numai au lumina raciunei rece si a bunului sirnt.
Despre ce este vorba, D-lor ? Este vorba mai
inthiu de a piciti o datorie. a Statului. Legitimitatea acestei datorii nu se poate contesth; afar%
cle D. Desliu, toti ceiIa1i D-ni oratori ai opozitiunei nici au pus in contestatiune legitirnitatea ei.

213

Prin urmare, toti suntem de aeord el aceast/ da-

torie trebue a fi pltith. Dar cum are sl fie plltitl? Care este modul eel mai: economic, eel mai
avantagios cu care putem plAti aceastl datorie?
In alte euvinte, legitimitatea datoriei de 19 milioane fiind odat a. admisl, tot ce ne rmAne a examina, este forma de imprumut cea mai avantagioas/

ce putem adopt pentru a pllti acea datorie.

De aceastl dar sI ne oeuplm; s examinlm
care este sistemul de imprumut eel mai bun, eel
mai eftin pentru Stat, i totdeodatl eel mai avantagios pentrn partieulari. Aci este chestiunea.
D-lor, D. &Miami spunAndu-ne c sunt mai
multe feluri de imprumuturi, a adlogat e i lp,
noi avem panl acum trei sisteme de imprumuturi
si e, cu eel propus de guvern, s'ar face patru
sisteme. D. Bozianu Insl, mai precis si mai exact,
a stabilit mai bine istoricul imprumuturilor noastre :

cci D-nealui ne-a artat el noi am avut pang,

acum doul feluri de datorii, adic/ unele datorii
care se pllteau la lermene fixe i intr'un mod integral, si care in limbagiul financiar constituesc
datoria flotantl, i apoi dela un timp incoace,
avern datorii cu anuitti fixe i garantate pnin
ipoteci. Acest istoric este fidel; ins/ D. Brkianu
sa-mi permitl a-i spune cl nu este toernai exact.
Nu stiu de unde D-nealui a scos eg, noi am
fi avand trei sisteme de Imprumuturi ! Se in-

214

sail, nu am avut deck un singur sistem; c`aci bonurile de tezaur sau datoria flotantA, nu sunt un
sistem, ci un expedient financiar. Ca sistem adev6rat de imprumut, noi am avut i avem numai
i ace1a0, adicg imprumuturi cu ipoteca,, pthtibile prin anuit0 fixe. Acest singur sistem exista%
la noi, oricare ar fi numele contractantului irnpruunu

mutului, numeascl-se el Stern, Ofenheim, domeniale, etc. CAnd tezaurul, in virtutea unei legi,
emite bonuri de tezaur, nu se face cleat o operathine provizorie, de scurtg durata., spre a se acoperi golurile tezaurului. Aceste bonuri se retrag
foarte iute din circulaOune. De cand ins Statul

npstru, a inceput in realitate a se imprumuta,

0 a contractat numai imprumuturi cu anuitaIi
fixe, plkibile la epoci determinate qi garantate
pnin ipoteci. Titlurile acelor datorii se emiteau cu
o valoare efectiv6 oarecare, care era mai jos decAt
valoarea nominala, a titlurilor. V aducei aminte
cI dornenialele au avut o valoare realA de 74 a 75,
pe cand valoarea nominalq, era de 100 : chiar obligatiunile rurale, la inceput, tii c au avut o
valoare rea16 diferia, adicA mai jos decat cea no-

minalI; 0 la epoce fixe se trag la sorti titlurile

0 se plittesc integral dupl valoarea lor nominalg.
Acum, D-lor senatori, viu la acest imprumut de 19 milioane. Am zis c5, el se contracteaz1 spre a se pl6ti o datorie existentA

215
dejA,

o datorie a cArei legitimitate nu se poate

pune In contestatiune, fiindcA cbeltuelile s'au fgeut

conform voturilor Corpurilor Legiuitoare. Noi,

guvernul, vA propunem sA, contraetAm acest imprumut sub formA de rentA perpetul, adicA sA,
consolidArn datoria existent6 de 19 milioane: termenul de rentg, perpetug sau consolidatA, este in
fond identic si imi pare rAu cA onor. D. BrAtianu
s'a muncit atat spre a ne demonstra, ce va s/ zicA
rentA, ee va sA zicA consolidare; cAci toatA lumea

stie eg, se poate servi sau de un termen, sau de

altul, ambii enuntAnd aceasi idee.
SA lasam dar certele de cuvinte, i sl examinAm en sange rece obiectul principal al preocu pA rei noastre

VA rog, D-lor, sa-mi permiteti ca, fArA a

intl./ in amAnunte obositoare, sA constat bine
avantagiele acestui sistem de imprumut, din toate
puncturile de vedere.
Ati vAzut cA d-nii oratori ai opozitiunei s'au

incereat a cornbate sistemul imprumutului prin

rent/ atAt sub punctul de vedere praetie cat si sub
acela al stiintei. MA voiu si1Iienaprob h onor. Senat,
i

prin urmare Wei, care ne ascultA, cit sistemul

propus astazi este eel mai avantagios, eel mai logic,

cel mai uzitat, in fine cA el este eel mai aprobat

de oamenii de stiincA, de economisti; si aceasta o

spun D-lui Bozianu in modul eel mai pozitiv;

216

egei D-lui s'a, pgrut a crede ca. tiinta nu mai

aproba aceste moduri de Imprumut: ei bine, eu
ii declar ea' atat tiinta cea vcchei cat i cea noug,

adicg tiinta, de aeum vre-o 200 de ani, i praetica in Europa, tot de atati secoli, concordg spre
a proba cg, imprumuturile cu rentg sunt mai de
preferit. Este dar bine a se ti de mai inainte
ca sisternul sustinut de noi este cel care se practied in toate State le civilizate din Europa, i care
are aprobarea financiarilor celor mai mari dacg
nu mai mari ca D. Bratianu, cel putin tot atat
de mari.
Aceste varietgti, D-lor, eu voiu fi silit a vi
le. proba, sprijinindu-ma pe autoritgti strgine,
citindu-vg autori insemnati; i aceasta o voiu face

spre a va, convinge cg nu vorbesc numai dupg

impresiuni de moment sau dupg interese de partid,

sehimbgtoare dupg timp; ci ca, aci este vorba de

nite veritgti, cgrora tiinta i practica le-au dat
o bazg permanenta sada.
In adevar, D-lor, cel mai bun lucru pentru
un Stat, este atunci cand, in oreetri conditiuni,
mi este silit a se imprumuth.
Dar noi nu ne Alm astAzi in aceastg, ipoteza. Avem trebuintg a ne imprumuth, qi deci,
ne intrebgm care este forma cea mai bung, cea
mai uoarg, cea mai putin greu simtitg cu care
ne putem imprumuta.

217

Stiinta, am spus, i practica europeang sunt

de acord spre a constath eh forma de renth perpetuh este cea mai de preferit. Aceasta nu va sa,
zich eh, aceste forme de Imprumuturi nu-i au i ele

vitiul lor, defectele lor. Da, D-lor, exist. vitiuri,

critica autorilor le-a relevat; de noi depinde a ti
sa ne ferim de dansele. Aceasta trebue sh ne marginim a face; ehei simplele afirmgri ale D-lor

Bozianu i Brhtianu nu vor puteh face sh piarl

.realitatea faptelor, avantagiile unui sistem sus-

tinut de autorithti i de o practich de secoli.

Un fapt pozitiv i pe care nimeni nu-1 va
puteh face sa, piarg, este ch astki mai toate State le

marl i mici au adoptat modul de imprumutare

en rent. Este san nu aceasta pozitiv ? Negreit
da.
Apoi atunci ne punem a doua cliestiune,

ne intrebhm, de ce oare nu ne-ar fi permis i

nouh s imithm Intre aceasta pe natiunile batrane

care au experienth mai mare de cht

noi. i o

autoritate financiarl mai stabilith deck a noastrh?

Doctrina i practica altor natiuni de ce sh nu ne
serve de model spre a ne conduce in ehestiunea
de fath ?
Aceste natiuni btrne au trecut i ele prin
experimentele prin care trecem noi; an eontractat
i ele imprumuturi en anuithti fixe, Imprumuturi
pe ipoteci, i chiar imprumuturi sub forma de

renth viagerq. Au fost timpul dud toate impru-

218

muturile se faceau eu garantie speciala; clei cre-

ditul individual sau personal al Statului nu eth

IncA destul de tare spre a inspith asta, Incredere.
Dar dacg astgzi creditul personal al Statului este
suficient spre a. inspith astg incredere, dece nu
am contracth i .noi imprumuturi, farg ipotecg, ci
numai pe subserierea Statului ?
Veniti D-voastth din opozitiune sa, ne Iandati irnprurnuturile en ipoteca ? Dar sa vg citez
eateva autoritati stthine, spre a vede ce opiniune au de dansele.
Iatg mai IntAiu co zice un mare financiar,
D-nu Gustav Puynod, In opera sa despre moneda,
credit qi impozit" asupra imprumuturilor care se
fae en anuitati. fixe:
.

S'a renuntat in general la acest fel de imprumut privindu-se ca prea oneros i ca prea
aleator. _Wu e, n adevdr, pentru un Stat, in
prezenta incertitudinelor viitorulUi, a comite o
mare imprudenfa de au alienet libertatea sa 9
Ccind un termen este fixat pentru plata datoriei
sale, ccit are sd coste pe Stat dacd la acel ter-

men nu va fi in stare sali ie angajamentul!

Cu o datorie perpetud din contra, Statul ramcine
totdeauna stapdn a-fi alege timpul, conducdn-

du-se numai dupa vointa sa, etc..

Ash dar, iata o autoritate financiath care ne
spune 61, daeg datoria are termen fix, este. mai

219

periculos pentru Stat.

pentru ce ? Pentruca

Statul find angajat ca la o epoca fix

facit

plata, dm& nu va fi in stare a plati la acel termen, va fi silit A, se supuna la toate dificultMile
la toate cerir4ele timpului, 0 a contracth tin alt
imprumut, poate cu mafi i grele sacrificii, spre
s faca, onoare angajamentului sail; aceasta.
Insernneaza, a-0 alienh libertatea sa; in vreme ce,

pute

chnd imprumutul este cu renta, el are acest avantaj ca. lasa Statului libertatea de a rambursh
capitalul chnd Ii va veni bine, iar nu cu mice prg.

Acesta este motivil pentru care un alt publicist D-nul Joseph G-arnier, care este contra ori-

carui fel de imprumuturi, ne spune in opera sa

asupra finanOor i statisticei, ea: guvernele au
adoptat in general sistemul de rente perpetue
practicat de En glezi din mijlocul secolului din

urmet"

Aceasta constatare pe care o face D-nul Garnier, .are importanta sa; caci printr'Ansa se aproba

mai intaiu, c, de0 acest autor este contra imprumuturilor, prefera ins/ sistemul de renta ca
mai bun: ceeace este contrariu asertiunei D-lui
Bozianu, care ziceh c sistemul rentei este astrai
parasit i comMtut de tiin0. Apoi se mai probeaza,
contra D-lui Bratianu, c Englezii au fost cei

d'intaiu care mare mai ales au practicat sistemul

de renta, i aceasta Inca din secolul trecut.

220

TJn autor german insemnat D-nu Jacob, ia1.60. o autoritate financiar`a, de care am nevoe a

10, servi, spre a combate autoritAile dela

noi,

D-nul Jacob, vorbind despre imprumuturile recomandate de D-nul Bozianu, i in special de D-nul
BrAtianu, adic a. despre imprumuturile cu garantii
reale, cum ipoteoi qi alte garantii obipuite mai
inainte, iatg, ce zice In opera sa. intitulath, stiinta
finantelor" :

A pune bonuri clomeniale, provintii .

. .

etc.

puterea creclitorilor, ar fi a se renunt la

suveranitate asupra acestor bonuri, i a 0 det in
mdinele creditorilor. Este adevarat, ca asemeni
angajamente teritoriale se faceau In vechime,
dar mai totcleauna au sfdryit prin a ruinet guvernele care au avut recurs la aceasta sorginte.
Si mai la vale D-nul Jacob adaug6:
Subscriptiunile ipotecare nu vor procuret
vt

71

mai multi asigurare creditorilor,

dealt o ferci

buna-vointa i inteleapta administratiune a gu-

vernului .
In alte cuvinte, economistul Jacob, ne spune
c6 a angajh bunurile Statului, fie cum srt, Mceh
in vechime, fie prin o inscriptiune ipotecar, este
a renunth ori cum la suveranitate asupra lor,
este a le pune sub puterea creditorilor. i acest
economist declara aceasa veritate importantA,
asernenea

ea,"

angajamente teritoriale se faceau in

221

vechime, insh ch' ele mai totdeauua au sfArsit

prin a aduce ruina guvernelor care au avut recurs la aceste sorginte. Prin urmare, i acest

mare finaneiar este icu totul in contra Imprumuturilor cu termen i cu emanet; chci ele find

plhtibile la o epoch fixh, va trebui ea cu (nice

pret Statul sh contracte sareine mai grele spre.

plhti; si aceste sarcini una peste alta grhmhdindu-se, poate sh aduch ruina sa.
Acelas autor, duph ce a criticat toate celelalte sisteme de imprumuturi, iate ce zice: Prix

urmare, s'a recunoscut cd este mult mai conform principiilor, unei intnlepte politici, de a se
abtine cu totul dela asernenea mijloace spre
procuret bani, i de a negociet imprumuturi afa
cum capitalul sd rdmdnd proprietatea mprurnu,tdtorilor i sti li se asigure numai dobeinzile.
Ash dar, D-lor, Mr5, a intr in lungi demonstrri, vedeti c tiinta, economistii in general,
i aeeia care sunt in contra tutulor imprupdn
muturilor, sunt WO de acord spre a preferh imprumuturile cu renth ca cele mai avantagioase.
Negresit, repet i acum, ch este mai bine ca
cineva sh nu se imprumute, i aceasth recomandare ne fac economistii care sunt contra ithprumuturilor, lush aceasth recomandare este mai mult

platonich; cei toate Statele s'au imprurnutat i

continuh a se irnprurnuth; si nu cunose na4iune

222

in lume, ceva mai inaintat6, care sa" nu se impnimute. Daea dar, facem i noi, ca toga lumea,
qi ne imprumuta,m, sI cAutAin eel putin a ne
imprumuth n moclul eel mai avantagios, cum
fac toti.
L'Asand dar teoriile la o parte, ne intrebdm
cum fac celelalte State care se imprumuth, ? Alain
cd. ele se imprumutI, in general, a cum sa, nu

mai fie datoare a intoarce capitalul; i astfel capitaluI, ne mai fiind exigibil dela Stat, rezulta"
pentru Stat avantagiul, pe care I-a recunoseut
.D. Bozianu, c el nu este silit s6 facA orice sacrificiu, poate peste puterile sale, spre a plAti acel
capital, i-i rezervA dreptul, ca la timp oportun
s6-1 intoaret, sau din excedentul bugetului, san
pnin alte mijloace, cum sunt resursele unei case de
amortizare, sau conversiunile la timpi favorabili.
SA,' nu se cream', ea, dac5, valorile sau titlurile
imprumutului se urea, aceasta ar constitui o pedieg,
pentru plata datoriei. Nici de cum. Dacg valorile

publice se urea, acesta este un mare bine; contrariu de ceeace ziceh D. Bozianu, care se 'Area
ca-i este teama de o a urcare, aceasta an fi o
noroeire, dupa, cum a zis eri D. ministru de fii pentru ce aceasta? Pentruca, cnd aceste
titluri s'ar urea, aceasta ar fi un semn ca prosperitatea publica crete, ca avutia generala se m'a'nante.

rete: i acolo unde avutia privata este mare si

223

avutia publica este insemnata. Apoi dad, titlurile publice ar crete pang, a trece peste al pari, este mijlocul

conversiunei, mijlocul cel mai legitim a rnicora,

datoria publica, i pe care D. Bratianu a avut
aerul a-1 condamna, farg cuvAnt. Caci ce este mai
legitim, decal a zice rentierilor, ca, sau sg, pHmeasca o dolAnda mai mica, sau, daca nu voese,
sa li se plteasca titlurile suta in suta ?
Din toate insg, cate am zis, rezultg, oare c fin-

prumuturile cu renta perpetug, nu prezinta nici un

inconvenient ? Nici de cum, D-lor. Aceste imprumuturi ii au 0 ele inconvenientele lor, partea lor
abuziva; i negreit, de aceste inconveniente s'a
agatat opozitiunea, exagerandu-le pentru a conchide
cg, aceste moduri de imprumuturi sunt rele.
Care sunt aceste inconveniente? Sa le expun
eu mai precis decal au facut cei din opozitiune.
Cel dinta,iu inconvenient este ca aceste imprumuturi

se emit totdeauna cu o valoare realg, mai mica

cleat valoarea nominala a titlurilor. Multi economiti, multi autori critica aceasta, i sustin
ar fi mult mai bine ea titlurile sa se emitg, tot-

deauna al pari, adica sutg, in sutg pentru ca

Statul sa, fie dator numai suma ce in realitate
primete. AO este; bun este aceasta opiniune;
insa ea este o opiniune numai a autorilor. Se conforma cineva cu &Ansa ? Nimeni. Caci in comerciu

mai este o putere mai tare decat opiniunea tutulor

224

autorilor i oratorilor, fie din opozitiune, fie din

majoritate: este uzul, este practica comerciului, este
rutina sau legea ce ne impune piata. El bine, acest
mare despot, acest uz constant, voeste ca sg existe

o valoare realg, diferita, de cea nominalg a titlurilor asupra Statului, voeste ca toate imprumuturile
care se emit sg prezinte aceastg anomalie, dacg
voiti, adica, ca Statul sh" primeaseg in realitate
mai putin decht se dg dator.
Child Statul are sg intoarcg datoria, simte
greutatea acestei diferinte; altfel nici-o vathmare
nu se aduce in realitate, caci dobtmzile ce Statul
plateste, se calculeazg dupg valoarea realg ce el
primeste, iar nu dupg, cea nominala.
Guvernele celor mai putinte Staturi din lume,
sunt silite a se pune, a se conformh acestui uz.
Ele ian asuprg-le sarcina unei Jliferinte intro valoarea rea1
cea nominala a titlurilor de imprumut, mai mult sau mai putin mare, dupg cum
creditul Statului va fi mai mare san mai mic. Am
puteh oare numai noi, dela Dungre, s facem o
exceptiune la acest uz general ? Pretentiunea ar fi
i

putin modestg.

Putem sustine chiar c ar fi pggubitoare. In

adevar, un economist cunoscut D. Leroy-Beaulieu,
care a publicat un studiu foarte important asupra
datoriei Frantei,

chiar acum in luna lui

De-

cemvrie, criticg tocmai aceasta ce face guvernele

225

de a emite imprumuturile adesea cu o diferin0

prea mare intre valoarea real si cea nominal.
Cu toate acestea adaogq, indatd, aceste semniticative cugeta'ri:

Este adevarat ca publicul U mpinge (pe

guvern), sau cel putin l susfine pe aceasta cale.
Oridediteori i se da a alege intre renta de 4"2

la sut

i renta de 3 la suta, chiar ccind aceasta

din urind renta o platea mai scump, prefera pe
3 la 100, voind mai bine sa cad un venit ceva
mai mic cu perspectiva unui aclaos de valoare
mai ilimitat. Aceasta s'a vetzut n mprumutia
din 1834, in cele cloud imprumuturi din 1855
fi 1859. In cele clintdiu trei imprumuturi, fiind
lasat sithscriitorilor alegerea intre 4112 cu 91 qi
3 cu 65, cantitatea rentelor cerute cu 41/2a fost
mult mai slaba deceit aceea a rentelor cu 3 la 100".

In alte cuvinte, guvernul francez a vhndut

eu mai mare avantagiu renta de 3 la 100 deck

cea de 41/2 la sut6; i aceasta pentru cuvhntul ct
ash prefer6 uzul comerciului, ash convine speculatorilor bursei, m6car ca, ei pkiteau mai scump

de 3 la 100 decht cea de 41/2 la 100.

Ash dar acest uz al comerciului, al oamenilor

de finante este pozitiv; si eu tot ce am zis, a fost

al trebue si la noi s ne conformgm cu &Ansa
cAci altfel, ar trebui s accept6rn uzuri noi pan6
ce s'ar face pe marginea Dambov4ei alte inven29006

15

226

tiuni financiare. Dar qi in acest caz, tot va trebui,

'Ana' s vin acele inventiuni, s ne conformam
cu cele ce se practica in cealalta lume civilizata.
Aceasta am 0 &cut pang acum; caci toate imprumuturile trecute, i cele laudate de D-nii Bozianu

i Bratianu, s'au facut tot cu emisiuni mai jos

de paH.

Tot ah dar T om aveh a emite i acest nou

imprumut; vom pune dobanda 5 la suta, sau fie

qi 6 la sut, pentruca vom aveh a primi un capital cu 60 ori 70 drept o suta; i astfel dobanda
reala va fi de 8, ori 8 V2 la suta.
Elsa' aci sta un alt efect excelent al acestui
fel de imprumut. Prin forma imprumutului cu
renta se va puteh reduce dobanda la noi, intr'un
mod general.

Mare dreptate a avut D. senator Turnescu

cand a zis ca, daca este astazi o pedica la noi care
oprete desvoltarea industriei i comeytului, i chiar

agriculturei, aceasta pedica provine din dobanzile

cele man l.

care se platesc. Pe cat timp banii pot

sa produca un venit insemnat, plasandu-se in fonduri ale Statului, se intelege c ei nu merg la particulari, i nu se plaseaza nici in cornert, nici in
industrie, nici in agricultura. Si eine este concurentul eel mare care tine astazi ariclicarea acestor

dobanzi? Statul insu0, cu care nimeni nu poate

lupth.

227

In adevar, D-lor, titi c Inca dela 1864 s'a

facut greala ca obligatiunilor rurale sa, li se faca
a produce o dobAnda mare de 10 la suta. Apoi
venira alte titluri, cum i obligatiunile domeniale
care produc o dobanda de 8 .1/2 si 9 la suta. Ei
bine, se intelege ca once particular gasind o dobanda ah, de mare la Stat, prefera a-si pune capitalurile sale in titluri asupra Statului, iar nu in
industrie, in comert sau in agricultura. Mud, din

contra, doMnda titlurilor asupra Statului va fi

mai mica, pre atat vor deveni mai mult capitaluri
disponibile pentru comert i industrie, qi pre atat
dobAnda generala va scadeh. Aturri capitalurile,
gasind o dobnda scazuta la Stat, vor afih mai
mare interes a se plash in comert qi in industrie.
Astfel Meat concurenta care face astazi Statul par-

ticularilor va ince* se va dh o mai mare impulsiune activitatei publice; avutia privata va

creste; qi Statul se va aflh astfel inavutit indoit;

caci creterea avutiei private este creterea avutiei
publice.

De ce onor. D. Bozianu ar voi astazi ca, cu

once pret, titlurile noului imprumut sa, se emita

astazi mai la pari? Aceasta nu s'a facut la noi

nici cu titlurile garantate cu ipoteci. Am mai spus
dej c obligatiunile domeniale sau emis cu 75,
macar c erau titluri ipotecare. tim asemenea cu
totii c i obligatiunile rurale aveau slaba valoare

228

la inceput. Prin urmare, chiar cu sisternul D-voastrI

de imprumuturi cu ipoteci nu ati putut scApa, de

acest uz al comertului, i toate imprumuturile
noastre trecute au fost expuse fiuctuatiunei celor
doug valori, reala' qi nominaM. De ce dar anuntati acest fenomen numai asupra imprurnutului
cu renta, ? Daca, i Imprumuturile cu ipoteca au
titluri cu valori reale mai midi deck cele nominale, de ce ni le prezintati ca cum nu ar prezinth
acest viOu

D. Bozianu ne-a spus c pentru un titlu de

100 lei noui, sa cerern 90, i cine va voi le va
cumpa'r. Mai l'intAiu observ cg, nu titlul de ca-

pital se vinde de ditre Stat, ci titlul de rentA.

Statul vinde renta, i eine voete a o cumpiirh
dt pe dansa capitalul ce produce acea rentci,
dup g. cursul zilei, dupg, creditul Statului pc piatA.

In deert voi cere eu 90, cumpafatorii de rentA

vor da aceeace cred ei c va1oreaz6 renta mea.
Poate s mi se dea 0 90 capital; dar atunei renta
sau venitul va fi de 8 V, ori 9 la sut.
Iatg lug ce se intampla and capitalul ieal
este aproape de al pari; dolAnda de 8 la sut, de
exemplu nu va puteh seadeh mult, va puteh
poate scdea, paint la 7, la 7 '/2 la sutg; anevoe
va merge mai departe. Pentru ce? Pentrucl tot
uzul comertului este a nu urea titlurile asupra
Statului prea mult peste al pari ; i aceasta de teamg

229

ca nu curnva sg, vie conversiunea i s rg,scurnpere

titlurile sut tn sut. Ash dar, titlurile D-lui Bozianu, emise cu 9, nu se vor puteh urea mai mult
de 101, 103 pang, la 110, si atata tot; adieg, renta

de 8, 81/2 ori 9 la sutg,, abia ar seg.dea la 7 12,

la 7 la sutg,.
Dar aceasta ar fi o prea mare dobAndg, pentru
Stat. Mud Statul pl'ateste o asemenea dobAndg, nu
se va putea micsora dobanda generalg,; va lipsi

adicg, un element puternic pentru scgderea dobanzilor: nu se va indeplini, adich, acea revolutitme economieg,, de care am vorbit la ineeput, gi
care constitue importanta proiectului ce discutthn.
(A plauze).

Am zis, D-lor, c rg,u s'a afirmat aci in

Senat, sau s'a dat eel putin a se intelege c tiinta
ar fi in contra imprumutului cu rentg,.
Nu, D-lor, am avut onoare a vg, expune cg,
unii economisti au criticat numai inconvenientele
acestor feluri de imprumuturi, abuzurile care s'au
f-acut en dansele. Alti economisti, foarte celebri,
precum Heune, Ricardo, Jean Say, condamng, absolut mice fel de imprumut; i aceasta ei au fg,-

cut-o ea o reactiune mai ales contra ideii care

domine, in secolul al XVIII, cAnd se credea cg, un

Stat eu atht va fi mai fericit,

cA,' imprumuturile

sunt o sorginte nesecat/ de avutie. Se intelege atunci

cum economistii insemnati au venit si au criticat

230

acest prejudet, pronuntandu-se in contra tutulor

sistemelor de imprumuturi.

A dar, cat restabilit adevarul tiintific.

Nona ce ne ramne a face este de a evita,
pe cat se poate, inconvenientele care s'au imputat
imprumuturilor cu renta.
Cel mai mare, cel mai insemnat inconvenient
ce prezinta aceste imprumuturi este ea' capitalul
nefiind exigibil, guvernele care neglija de a le rambursa, sa se margineasca a inscrie in budget, numai

dobanzile. Atunci se intampla ca, capitalul adaogandu-se din ce In ce, datoria Statului creite in
mod colosal, i cu timpul dobanzile absoi b prea
mare parte din venitul Statului. Aceasta critica este
foarte justa., foarte legitimg. De aceea guvernele
intelepte au luat masuri de a plati incetul en incetul i capitalul datoriei publice, san de a micora sarcina dobanzei datoriei prin conversiuni.
Apoi plata gradat6 a capitalului se face tocmai
prin casa de amortizare; in. general vorbind; tocmai

asta' casa ofera mijlocul care face sa piara inconvenientele ce au semnalat cei mai multi economi0i.
Si tocmai contra acestei case vorbesc D-nii Bozianu

qi Bratianu ? Sa-mi permiteti, D-lor senatori, ad

combat autoritatea financiara a D-lui Bratianu cu
alte autoritati daca nu mai insemnate, dar dezinteresate, caci ele nu au pledat pro moclo, adica pentru interese momentane, ci au discutat chestiunea in sine.

231

Ash dar, declar dela inceput c

economistii, ca

oamenii de stiintg, ca i cei de practicd, considerg,

casa de amortizare ca remediu real si eficace spre
a combate inconvenientele ce am argtat, ca, un
mijloc bun pentru ca s'A,' se plteascg capitalul datoriei i sg plateascg, cum sg. nu se iveaseg, inconr.

venientele plgtilor imprumutului cu anuitAi fixe,

cand Statul poate fi silit a luh asupri noui

sarcini, a face mari sarcini, spre a efectuh plata.
In alte cuvinte casa de amortizare plMeste datori5,
treptat si la epoce favorabile.
D. BrAtianu insg condamng, casa de amortizare; si D. Bozianu a mers pang a zice ca i
stiinta condamng, easa de amortizare. Va mIrturisesc, Domnilor, cg, am fost surprins vgzand cg
D. Bozianu face aceastg, declaratiune. tiinta nu

a condamnat casa de amortizare; ci, din, contrg,

a criticat guvernul cg, nu i-a procurat fonduri suficiente spre a puteh lucrh, cg, nu i-a lgsat independinta de actiune, cg, guvernele au pus mama
adesea in aceastg, casg, si au sustras fondurile
pentru alte cheltueli, in alte cuvinte s'a criticat
ea' aceste case nu au putut functionh ash luck sg,
ajungg, la achitarea datoriei. S'a mai criticat asemenea cheltuelile cele mari ce costau administratiunea acestor case. Insg, Domnilor, stiinta nu a
condamnat casele de amortizare ca institutiune spre

a stinge datoria publicg; cci atunci s'ar fi con-

232

damnat chiar rambursarea acestei datorii! A se

sustine pur i simplu suprimarea casei de arnortizare este ca cum s'ar zice: luati cu imprumut,
i proclamati ca dogma ca, Statul sA nu mai intoarca, banii ce i-a primit! Dar prin renta perpetua, Domnilor nu se intelege cg capitalele nu
se mai intorc; daca D. Bratianu aceasta intelege,
&and clefineste unele de perpetua, apoi s

ineal.

Perpetuitatea nu exista deck din partea posesorului titlului, adica c irnprumuttorul nu mai poate,

cere inapoi surna ce a imprumutat; dar, in raport

cu Statul, cu debitorul, nu exista perpetuitatea

datoriei, caci Statul este liber sa intoarca capitalul ce 1-a imprumutat cand va vol. Daca acest
nume de renta perpetua s'a dat in tara unde a
luat natere aceste feluri de imprurnuturi, in Anglia, a fost mai ales spre a face opozitiune cu
rentele viagere care in vechime se intrebuintau

foarte mult. A dar, guvernele intelepte nu au

cugetat ca sa nu mai plateasca datoria numita ca
renta perpetug, ci din contra, deodata cu imprumutul, ele s'au gandit i la mijloacele de a stinge
aceasta datorie.

Doua au fost i sunt aceste mijloace: convertirea i amortizarea.

SI zicem cateva cuvinte despre fiecare din
aceste mijloace; i s probam, servindu-ne tot cu
autoritati din alte taxi, c ambele aceste mijloace

233

sunt recomandate de OH* i foarte apreciate de

practica.

In adevar, prin convertire, pe care D. Bratianu aveh aerul de a o reprobh, State le i mai
ales Anglia a izbutit a stinge o mare parte a datoriei lor. S presupunem un Stat, care este dator
o suma oarecare, en o dobanda de 5 la Rita de
exemplu. Prosperitatea publica cre0e; avutia, Capitalurile se inmultesc; dobanda scade la 4 ori
4 1/2 la suta.

De ce Statul ar continua a plati o dobanda

de cinci sau vase la suta? In asemenea caz Statul con tracteaza un alt imprumut cu 4 ori 4 f/2
la suta; qi propune vechilor si creditori cu 5 la
suta, a veni sa-si schimbe titlurile vechi in titluri
noui care produe dobanda mai mica, sau sS-si
primeasea capitalul intreg, mita in ma.
Experienta probeaza ca. mai toti prefera a-si
schimbh titlurile. Aceasta se cheama conversiune,
i

datoria Statului se micoreaza in marl pro-

porti uni.

Tin Stat, ne zice D. J. Gamier, are 'in micsorarea progresiva a dohanzii capitalurilor, Am timp

prosper, in mijloc de a-fi Impufina, sarcinile, prin

reductiunea rentelor ce pleitefte".
mai la vale ace1a0 publicist adaoga:
, De acum inainte legitimitatea conversiunel
rainbursdrei la al pari, ajungetnd la o conversiune

234

voluntard a rentei sau la o reductiune a dobdndei,

nu poate fi contestatd" .
Un alt economist insemnat din Franta, D. Bandrillard, profesor in colegiul Frantei, WI cum
se exprimil in privinta folosului conversiunilor, pe

care D. BrAtianu are aerul a nu le iubi:

Existd un mijloc de a imputina datoriile

publice, dacd a nu le stinge cu totul, mai preferabil chiar dealt amortismentul, aceasta este conversiunea rentelor, etc."
Opozitiunea intre reducerea dobdnzei qi rambursare trebue totdeauna a se Wet creditorilor

altfel conversiunea ar fi o spoliare ascunsd" .

M6 mgrginesc ad, Domnilor, in privinta conversiunei; egei materia este foarte avut, i nu
voesc a mg intinde mai mult.
SA tree ia al doilea mod de uqurarea datoriei
Statului, la acela care nu este propus prin proiectul de fat6, la instituirea unei case de amortizare.
Ce este aceast5, cas`a?

D. ministru de finante v'a argtat eg, se depune

in astg caA un capital determinat, care este destinat a rgscumpAr titlurile de rent/ i a le stinge
treptat. Pupa un num6r de 32 ori 35 de ani, s'a
calculat cg se poate stinge cu totul datoria contractatg, indestul numai ca casa A functioneze
regulat i permanent. Vi s'a obiectat inA c aceste

235

case de amortizare ar

fi disereditate.

Sg, mi se

permitg, a afirmh c aceasta nu este tocrnai exact.

Pot asigurh pe D-nii Bozianu i Beatianu, cg, nu
s'au disereditat casele de amortizare, ci ra'ul uz,
ci reaua functionare a acestor case. Publicistii,
marii financiari nu au sustinut niciodatg, ca s'g nu
se mai plgteascg, capitalul datoriei publice; ci an
criticat tocrnai faptul ca, nu se lasau casele de
amortizare asi implini acest scop.
Discreditarea de care vorbesc preopinentii a

avut loc in Anglia chiar, in urma ministerului

lui Pitt. Din cauza abuzurilor ce se fAceh, cu casa

de amortizare, care devenise un instrument puternic in mAna lui Pitt, s'au sculat economistii
insemngi ca Hamilton, ca Ricardo si au cornbAtut
aceastg, institutiune patronatg. de Pitt, dernonstrnd
publicului cg, in timp de 30 de ani, casa de amortizare nu produsese in realitate nimie.

Dar pentru ce care nu puteh produce nimic

aceastg, casg,; pentru ce oare nu puteh ea asi indeplini scopul sgu, fie in Anglia, fie aiurea ?
Aceasta este chestiunea cea naturalg, ce trebue sg,
ne punem.
Ei bine, noi r6spundem cg, aceastl cauzg, erh
foarte lesne de inteles. Casa de amortizare nu puteh
produce un bun rezultat, pentrucg, guvernele nu-i
afectau regulat un fond special pentru a rgscumpath, renta. Aceastg, casa nu puteh usurh datoria

236

publica, pentruca, pe cand casa functiona spre

a stinge o datorie cu o renta oarecare, guvernul
contracth alte datorii mai mari i cu rente mai
grele pentru tezaur. Se intelege atunci c tezaurul
public se incarch din ce in ce in loc a se uurh.
Ce mai faceau Inca guvernele? Adesea ele interveneau i puneau mAna in aceasta casa, pe care
o considerau ca a doua easa a tezaurului public, si
la nevoe intrebuintau fondurile ei la alte desti-

natiuni. AO, iata ce ne aratit D. Gamier in privinta casei de amortizare franeeza: In Frotta
casa de amortizare a avut dela 1816-1854, la
dispozitiunea sa 3 miliarde 178 milioane; ea a
intrebuintat un miliard 633 milioane, la reiscumptirtiri de rentit; iar un miliard 545 milioane, au
trecut in cheltueli". In alte cuvinte, in loc sa se
intrebuinteze toata suma la rascumparari de rent,
la stingerea datoriei publice, s'a intrebuintat numai
jumtate, iar cealalta jumatate s'a absorbit in alte
cheltueli.

Apoi, atunci, negreit ca casa de amortizare

nu-i va atinge scopul! Este adevarat ea in Anglia
este discreditata i ca dela 1829, nici crt mai exista.
Dar intrebatu-s'a D. Bratianu de ce oare casa de
amortizare s'a discreditat in Anglia care este leag6nul tutulor combinatiilor financiare i uncle pentru

prima oara a functionat aceasta casa? S ne punem

noi, si s raspundem noi Ia aceasta chestiune. Casa

237

de amortizare functioneaza 'in Anglia Inca dela

inceputul secolului ad XVIII. Sub administrarea
celebrului Walpoole, s'a pus in casa de amortizare un excedent de venit spre a se stinge datoria publicg. Ash dar, vedeti c demult in Anglia
functiona aceasta casa. In timp de cativa ani,
fondul ei depus de Walpoole s'a urcat la suma
de 4 milioane livre sterlinge. Insa dupa ce a ajuns
la aceasta desvoltare, tot sub lungul minister al
lui Walpoole, a inceput a se discredith, si aceasta
mai inainte de Pitt, dup a. cum credea D. Brtianu,

si mai inainte de resbelul cu America. Dar care

sa. fi fost oare cauza acestei prime discreditari?
D. Boccardo, economist italians ne-o spune: pentru
ca Walpoole, si succesorii sal nu avusese inten-

tiunea de a Intrebuinta acea sum/ la stingerea

datoriei, ci in alte cheltueli politice.
Ash dar, D-lor, vedeti ca In Anglia, Inca dela
cea dintaiu functionare a easel de amortizare s'au
sustras fondurile dela dispozitunea lor, se intelege,

ct casa nu puteh izbuti. Atunci s'a ivit doctoral

Price, pe la 1786, cu faimosuul sau tractat, si
propune o alta organizare pentru casa de amortizare; el demonstra ca intrebuint'and Vio din ca-

pitalul datorit la rascumpararea sa dupg cursul

pietei, si capitalizand interesele sumelor pMtite,

datoria s'ar puteh stinge in timp de 35 de ani.

Acest calcul era foarte adevarat si exact. Atunci

238

Pitt, care aveh athta nevoie de credit, si atatea

mari clieltueli, se grhbi a adopth ideea lui Price

si se institui casa de amortizare pe aceasth nouh

bazh. Ea functionh astfel mult timp sr se bucura,
de mare credit. Dar in fapt nu-si indeplini scopul;
chci datorii mai maxi si mai grele se ada,ogau
peste cele vechi; i cele Vroo ale Ini Price nu se
puteau da casei, din economii sau excedente de
venituri, ci din noi si mai grele imprumuturi.
Atunci, duph cum am mai spus, s'au ridicat
economistii en Hamilton si Ricardo, si au cornbhtut casa de amortizare a lui Pitt, demonstrand
eh' in timp de 30 de ani aceasa eas6 n'a produs
efectul dorit. Astfel instituOunea discreditandu-se,
s'a i suprimat in anul 1829, in Anglia numai.
Acum ne putem intrebh, s urmhm si noi
acest exemplu? Din toate State le Europei vedem

ch numai Anglia a suprimat casa specialg de

amortizare, en toate e i aeolo acum chestiunea
este controversath
stingerea dat cu toate c
toriei nu inceteazh nicidecum, datoriele plhtindu-se
direct de tezaurul public si din economii.
Insa, ne intrebhm, ar fi de irnitat si la noi

ne conformhin eu dhnsul? S.
ajungem uncle pare eh' doreste a ajunge D-nul
Brtianu, adich, ca s avem o renth, perpetnh in
sensul D-nealui, al chrei capital sh nu mai Ondim a-I inapoih? In alte euvinte, cand contractrn
acest sistern, s

239

o datorie, bine este ca' alhturi cu dansa sh nu

afecthin i un venit regulat si permanent, care o
sh stingh treptat? Vedeti, D-lor, eh noi guvernul,
voim a ne ocuph nu numai de prezent, ci si de
viitor. Noi, in simplicitatea noastr, credem ch este

prudent, ch este mare garantie pe viitor, ch con

tractnd un imprumut sa constituim alhturi cu
dansul i o cash specialh. cu totul independenth,
si ale chrei fonduri sh nu se poath deturnh, care
sa lucreze la stingerea gradath a acelei datorii.
D-nii Bozianu i BrAtianu par a ne rhspunde
ca s. imithm pe Anglia, si 0, nu mai instituim
casa de amortizare. Dar bine a fhcut Anglia?
Rhscumphrat-a, stins-a ea mai multh datorie de
chnd a suprimat casa de amortizare?
Eu nu cutez a mh pronunth. 1ath insh ce ne
spune D. Beaulieu in recenta sa scriere asupra
datoriei Frantei, vorbind despre stingerea datoriei
engleze dela 1828 incoace.

Dela 1828 petna la 1869 amortizarea n'a

rdscumparat in Anglia deceit o suma, nominala
de 50.730.937 livre stertine, adicti 1.270.000.000
franci de titluri in clatoria
Si D. Beaulieu, ghsind eh aceasth tifrh rhscumphrath este foarte mica, i cA, Anglia a ajuns
acum a fi indiferenth la stingerea datoriei sale,
se intreabh dad, ar Ii bine ca s urmeze si Franta
acest exemplu. i D. Beaulieu rhspunde:

240

lndiferenta Angliei pentru amortizarea ciatoriei sale, nu trebue sa, ne serve cle exemplu".
Apoi Daca D. Beaulieu povatueste pe Franta

ea sa nu

indiferenta Angliei
pentru rascurnpararea datoriilor sale, intrebam
iea de

exemplu

D-lor, daca noi, dupa marginile Dthnbovitei, care

formam un Stat mic, al carui credit este la naterea sa, ar trebui sa urmam acest exemplu?
(Aplauze).

D. ministru cle externe, continuand :

Daca, noi am urma ea oameni cu minte, a
institui o cash' de amortizare, care sA, sustina atat
cutsul valorilor Statului, cat sa-i garanteze gene-

ratiunea viitoare, ea nu are sa fie Incircat CU o

prea mare datorie? Daca casa propusa de noi va
functiona regulat, s'a facut caleulul ea in 32 de
ani, s'ar atinge capitalul datoriei acestea de 19 rilllioane, Mra, sh" se adaoge sarcinele budgetare. Apoi
bine ar fi, prudent ar fi ea sa nu i'nfiintam aceasta
casa, numai spre a imith exemplul Englezilor? Nu

ered c ar fi bine.
Dar ni se mai obieeteaza., ea daca, aceasth"
casa de amortizare', este dotata cu un. capital,
format prin vanzarea de imobile, atunci, dupg,
D-nul Bratianu, nu mai este vorba de renta perpetua; exci casa este datoare sa rgscumpere prin
capitalul salt, pe fiecare an, i la epoce fixe,
aceasta datorie contractata de Stat.

241

Vrand, nevrand, casa de amortizare este darascumpere renta

-Ware, zice D-nul Boziapn, s
indata ce-i vor intra fonduri.
Apoi, I). Bratianu, cu spiritul sau banuitor,
mai presupune o conspiratiune intre to0 bancherii
comitetul casei de amortizare, cu scop de a
micora, sau urea valoarea fondurilor, i a specula,
asupra acesteia ridicari sau scaderi prin mijlocul
rascumpararei rentelor.
SO

linktesc pa onor. D. Bratianu.

Mai Inthiu, am onoare a-i spune e, chiar

daca rascumpararea sau stingerea rentei s'ar face
la epoce periodice, aceasta tot nu ar daramh caracterul esenOal al rentelor perpetue. Imprumutul cu
renth ar existh, chiar daca am presupune ca amortizarea sa s'ar face la epoce fixe. i fiindca D-nul
Bratiarru pe mine nu vrea s m creada, sa-i adue
ca autoritate Pe D. Beaulieu rde care vorbii adineaori.

In adevar, D-nul Beaulieu, vorbind in opera

sa asupra datoriei Fraatei, despre un imprumut
facut in timpul rezbelului din 1870, qi cunoscut
sub numele de bnprumutul Morgan, arata c acest
Imprumut, a carui amortizare se face prin tirage
perioclice, a fost prea mult criticat. D. Beaulieu
aproba Insa' aceasta forma de amortizare prin trageri periodice.

Ceeace insa ne intereseaza pe noi este de a

29006

16

242

vedea, ca pot exist imprumuturi cu rente perpetue,

ins/ care sa fie amortizabile la epoce fixe prin trageri periodice.
Va s zica, D-nul Bratianu s'a inelat in apre-

ciarea sa, cand a afirmat c imprumutul nu mai

este cu renta perpetua indata ce amortizarea s'ar
face regulat la epoce periodice.
Aceasta Ins noi nu facem in realitate. Noi,
.

tara mica i modes* nu putem avea, curajul sa

imitam pe D-nul Morgan, A faeem incercari noi,
s emitem rente perpetue cu amortizari periodice.
Noi preferim a merge pe calea cea mare, pe drumul eel batut; noi nu ne expunem a ne sparge capul

faand o saritura mare, nici a ne rupe picioarele

in fagaqe adanci i necunoscute; caci aceasta nu
a'r fi comod pentru o natiune; noi ne conformam
sistemului practic, cunoseut de toti, adica propunem

renta perpetua, cum se practica pretutindenea, si

fr viiuriIe ei, adica insotita cu o casa de amortizare, care sa, functioneze in mod permanent, fara

ca Statul sa pue mama intr'insa. (Aplauze).

De

unde a scos D. Bratianu va marturisesc mirarea

mea,
ca in proiectul nostru s'ar fi prescriind ea
rascumpararile de renta A fie periodice, i pe fiecare an?
Sa hiam textul proiectului de lege spre a ennoalte adevarul.

Art. 6 din acest proiect ne spune ca:

243

Casa de amortizare rascuzpara dupa cursul zilei, rentele ci le stinge definitiv" .

Apoi art. 8 ne mai spune eh: Fonclurile

alocate casei de amortizare, la nici un caz,
sub nici un motiv, nu pot fi distrase dela destinatiunea lor".
De uncle dar D-nu Bratianu a scos ea aceast6
cash,' are sg, rAscurnpere rentele la epoce fixe ? Nici
o epoc6, fixg, nu exist5,..Casa
are un venit, un

fond al dm propriu, si ea rgseurnp6rg renta dad

crede mornentul oportun. Fondurile sale ea le plaseaz1 ash ca sh"-i produe6 venit, i cu venitul disponibil, rAscurnp6rA treptat rentele i stinge datoria.

Apoi rentele stinse eonstitue iari un fond care

servesc casei de arnortizare tot pentru aeelas scop.

Astfel incAt noi ne vom servi, atht de fonduri speciale, cAt si de dobAnzile compuse dup
sisternul lui Prici, spre a ajunge la stingerea datoriei publice. Fondul special este eel de vase
milioane provenit din vinderea treptath, a imobilelor. Pe langg, acest fond se va adh'ugh si renta
care se r6scumprg, si care va constitui un fond
destinat pentru alte noi raseumpgr6ri. Ash sA presupunem e casa r6scumpg,r1 rent6 de 50 mii fr.
Statul nu sterge aceast6 rent6 din bugetul sAu;
ci continua . . a servi casei de amortizare, care o
intrebui*azh in ra'scumpArgri noi, sau o plaseazA,
ash cum din venitul ei A, se fac5, alte rgscum.

244

parari de rente. Astfel casa de amortizare va aveh

un fond insemnat de operatiune. i toate aceste
operatinni, de diferite naturi, se vor publieh la
finele anului spre a fi cunoscute de public, duph
cum voeste art. 10 din proiect. Prin urmare vedeti,
D-lor, c D-nul Brhtianu, a trebuit sh desnatureze, s schimbe textul proiectului nostru, spre a
putek sustine c noi nu propunem amortizaxi periodice, pe fiecare an, si sh poata' sustine cu emfas
si o suficienth ce-i este obisnuith c noi nu propunem renth perpetuh, ci altceva fhrh nume.
Dar chiar de am presupune c aceasta, s'ar
fi fheut n proiect, eine opreste pe D-nul Bratianu
ea s vin cu amendamente si s schimbe aceeace

crede D-lui el este gresit ? Dar aceasta nu se va

face D-lor, pentru euvantul c textul legii este
coreet i logic.

Insh mai este o alth preocupatiune a D-lui

Brhtianu. D-lui ne spune eh, dotAndu-se casa ea
un fond de sease milioane, Statul luereazh ea un
risipitor, chci Ii procura acest fond prin vanzare
de mosii. Vanzare de mosii ! Intelegeti, D-lor, la
eke fraze frumoase si patriotice poate dh loc
aceasta, exclamatiune! Atat numai D-lor, c oricine-

se mirg ch' tocmai D-nul Brkianu sh fach o ash

obiectiune, D-lui, care a fost cea d'inthiu, cauza,

de s'a vndut bonuri d'ale Statului de atkea

milioane! Dar D-lor, eine se inavuteste mai bine,

245

dach nu acela care dobandete credit plhtindu-si

datoria ? S'au vhndut moii, este adevArat. Irish
vinderea moiilor, s'a fcut ca sh se pateasch
obligatiunile, care le au eontractat si D-nul Bratianu, i noi toti, eu scopuri negreit foarte laudabile. Asemenea vAnzhri, spre a plhti datoriile

nu a putut cleat sh fach a se mhri i mai mult

ereditul Statutui nostru.
Tot dar pentru un asemenea scop s'ar vinde

treptat i alte moii spre a constitul fondul de

ease milioane.

Irish D-nul Brhtianu mai Oh c easa de amor-

tizare ar fi foarte rea. Pentru ce? Pentruch D-lui

declarh eh, cum o constituim noi, ar fi cea mai
solicl casti de amortizare din Europa. Apoi, dach
ar fi ah, mi aveti decht s faeeti complimentele
Dv. D-lui ministru de finante Mavrogheni i eu
v'ai urh Ca, chnd yeti veni si Dv. la putere, sa,
faceti case de amortizare tot ma, de solide!
Dar aceasth este eea mai mare laudh, ce puteati face proieetului nostru. Da, negreit, casa ce
infiinthrn noi este foarte so1id. i pentru ce asta?
Pentruch ea este push' sub controlul i privigherea comitetului casei de depuneri i conSemnatiuni, care a dat probe de increderea ce trebue

sh inspire publicului; pentruch aceasta cash are

un fond aL shu propriu, cu 0 destinatiune special, si de care guvernul nu se poate nieiodath

246

atinge. Astfel hick aceasta poi probkn c, dad'

ne imprumutAm, find necesitate, nu uitam c aeest
imprumut trebue intors; i rascumpArarea rentei nu
o facem dependintg de imprejurg,ri, de excedentele
bugetare; cAci trebuintele Statului crese din zi Tn
zi, in raport cu desvoltarea sa, i prin urmare, anevoe, i du$ multi ani vom putee, aveh exeedente
de venituri. In vreme ce eonstituind acestei case un
fond special 5,i permanent, 5i fgAnd-o independenU
de guvern, suntem siguri c rscumpArarea rentelor
se va urinh regulat 5i permanent. Aceasta este calltatea casei noastre de amortizare; qi eu ered ei trebue sg, ne lAudgm de aceasta.

Ii este team Ins D-lui Brkianu, c deodath,

are sa, yang bunuri de ease milioane

i cu aceasta

ele se vor depretia, i se va aduce pagub6 Statului. Dad, D-nul Brkianu eunoate practica caselor de amortizare se va convinge c. aceasta temere nu este fondath. Casa de amortizare luereazg,
treptat, 5i prin urmare i vanzarea acestor bunuri

se va face treptat. In tot timpul cat va tine stingerea datoriei, casa este stapiting a alege momentul,

ziva, eand are s1 se fad, vanzarea de bunuri i

va alege momentul cel mai favorabil.
Valoarea provenit6, din aceste vanz6ri va formh
negreit c

fondul special, i rascump6rarea de rent6 se va face

dintr'insul tot la epocele cele mai favorabile.

247

Prin urmare temerea D-lui Bratianu nu este

de loc fondata.
Au cautat atat D-nul Bozianu, cat i D-nul
Bratianu s ne demonstre ca. creditul Statului rezulta numai din economii; ea prin aceste economii
cres,te acest credit. Negre0t, D-lor, ca economiile sunt

un bun lueru, i contribuiesc a stabili si mentine

creditul Statului. Dar nu economiile singure consti-

tuesc creditul Statului. Creditul public are o aka,

sorginte.

Un insemnat publicist francez, care trebue

sa placa D-lui Bratianu, D-nul Casimir Wrier a
zis: Sorgintea creditului unui Mat este fidelitatea
de

all Iseplint angajamentele exact. Acesta este,

D-lor, adevaratul credit al unui Stat. Cand Statul

Ii indeplinete cu sfintenie angajamentele sale, obli-

gatiunile sale, el are credit. Iar din contra, Statul

nu are credit, macar c ar face economii, macar

ca ar oferi ipoteci. Faceti buna politica, a zis

baronul Louis, fi va voi face bune finance. Sa
indeplinim Ia timp toate obligatiunile noastre, am

adaog noi, sa punem Statul In pozitiune de a

plati la timp, unde este dator, i atunci creditul
nostru va fi tare; caci vom inspir incredere si
in intru 0 in afara. Aceasta este adevaratul credit.
Si trebue sa recunoastem, D-lor, ca Statul nostril

inspira asta incredere, a ajuns la acest grad de

credit ca sa contracte i imprumuturi cu renta.

248

Cci, D-lor, contrariu de ceeace a zis D-nul Bozianu i D-nul Bratianu, A Statul se imprumuta
en renta nurnai atunci And nu poate s faca altfel,
eu sustin c aceste imprumuturi se contracta numai And Statul are credit. De aceea State le cele
cu credit se irnprurnuta cu renta, i State le orientale continua mai totdeauna a se Imprumuth dnd
diferite alte garantii.
Si lucrul este foarte simplu, 0 nu trebue
multa tiinta, spre a-I intelege. Caci, D-lor, eine
se imprumuta cu amanet ? Acela care nu are destul
credit personal. Aceasta este adevarat pentru particulari, aceasta este adevarat i pentru Stat. Im-

prumuturile cu renta, adiA numai pe subscrierea

Statului, se fac And acel Stat are credit. Cele cu
ipoteca sau alte garantii reale se fac And creditorii
nu se multumesc, nu au incredere numai in subscrierea Statului.
Acest adevar este atAt de clar i elementar,
incat nu are nevoe de multa demonstratiune.
Toate Statele mari i mici, Insa cu credit, din
Europa qi America, nu mai fac astAzi imprumuturi

cu ipoteA; caci creditul lor este atat de mare,

inAt simpla lor subscriere este deajuns. i Dv.
ne-ati povatui ca sa continuhm a ne huprumuth
pe amaneturi, pe ipoteci, ca Staturile Rrh credit !
St ne permiteti a nu vg, urmh consiliul. Creditul financiar al Orei este bine asezat astazi. Noi

249

ne falim de a ved6 ett toate titlurile asupra Statului nostru au o excelenta valoare, pentrue/ ele
se implinese en rigurozitate. Mandate in suferintI
nu mai existA.
Pe pietele Europei, la Londra, unde titlurile
noastre sunt cunoscute, creditul Statului nostru
este pus pe linia Intiu, intre cele mai bune. Si
acest credit 1-am castigat numai prin implinirea
angajamentelor noastre. Dac6 nu ar fi fost aceasta,

dad, Statul nostru nu ar inspirh asta, incredere,

eredeti Dv. ca', ipotecele ce a-ti oferi v'ar servi la
mare lucru ? Nu, D-lor, c/ci in 'fine, Statul are
ipotecele in maim sa; si daca, ar fi de rea credinta
nu ar aveh cleat sa se opuna la executarea obligatiunei sale, sau s icaneze altfel pe creditorii

si, ash incat valorile ce ei tiu in mn s

scaz6

mai la zero. 0 ! atunci, D-lor, am cadeh pe maim

cArnaltarilor de care se teme D-nul Bozianu; victima

eamatarilor suut aceea care nu au credit, sunt Staturile care nu inspir6 incredere, sunt poate toemai
Statele care ofera' la ipoteci.

Tar Statul care are credit personal, a egrui

lealitate 0 respect de drepturile creditorilor inspira

incredere, cum a ajuns astlzi a fi Statul roman,

s fie pe pace D-nul Boiarru c un asemenea Stat
nu devine victima cAmAtarilor! (Aplauze).

Nu un guvern ea al nostru care vg propune

nn imprumut, aprobat de stiintA, consacrat de un

250

uz general, de aplicarea eelor mai cu credit Sta-

turi din lume, ar puteh expune tara a fi prada

camtei!

Onor. D-nul Brtianu, eriticg acest sistem de

imprumut. D-sa ii combate, Ii sfkie, Ii aratg, relele, a$ h incgt vechia Ang lie, Frairta, Germania,

Italia, nu au stiut ce an fAcut, salt ar trebui ca

financiarii lor s ving la noi spre a afih in ce prgpastie au adus ei tgrile lor, in timp de doi secoli!
Dela noi de pe malurile Dambov4ei, au sg iea ei
lectiuni de finante!... (Aplauze prelungite in Senat
si

tribung). Noi d'aci avem sg spunem tuturor

publicisti, din -grile cele mai

civilizate, cg an luerat ea niste parinti risipitori,
cum ii numeh D-nul Brgtianu, i eg au scomptat
viitorul copiilor lor! Toate acestea stint bune. Insg
am sg, viu tot cu autoritatea D-lui Brgtianu, spre
a-1 combate, i a-i probh cat este de gresit astAzi.
Veti vedeh, D-lor, cum D. I. Brgtianu, si In astg
chestiune, ea in celelalte, este mai radical decgt
mine; egci ash este D-nealui, Dunmealui este radical, eu sunt liberal, Ins liberal moderat. Prin
urmare, Dumnealui ca radical in toate, cand a fost
sg aplice ideile sale econornice, sistemul sgu fiacestor financiari

nanciar, o! m'a intrecut pe mine, a mers mult

mai departe deeat pot merge en!
Cgei ce sustin eu, D-lor senatori ? Eu suAin
niste modeste titluri cu rentg. Aceste titluri sunt

251

numai fiduciare; le cumpgra, numai cine voeste.

Ele sunt dupg forma uzitata, in Europa, sunt In
acord cu stiinta i consacrate prin un uz secular!
Cum dar niste asemenea titluri de creantg, a cgror
venituri sau dobndg se va servi de tezaur, sg nu
inspire o generalg incredere ?
Dar D-nul senator BrAtiann afil cg este imprudent, cg este periculos de a emite ash titluri. Ii voi
opune insa, pe ministrul Brgtianu. In alte cuvinte voi
combate pe D-nul BrAtianu, oratorul din opozitiunea,
din 1874, eu D-nul BrAtianu, ministru de finante

din 1866! In adevAr, D-lor, D-nul Bratianu, ca

ministru de finante a prezentat in sedinta Camerei
din 26 Mai un proiect de lege pentru un imprumut
de 12 milioane franci. Atunci, ca i acum, erau
dificultgti financiare; i D-nul Brgtianu a cautat
sg, facg faVg acelor difieultgti. Iat
ce ne spune
procesele-verbale ale Camerei din acea sedintg :
Unul din secretari di citire mesa giului d omnese prin care se trimite in deliberarea Aduneirei
proiectul de lege pentru a se autorizet guvernul

de a emite bilete de tezaur cu curs foga pcinc

la concuren4a sumei de 12 milioane" .
Ash dar D-nul Brgtianu, care contestg, astgzi
avantajele i creditul titlurilor de rentg, aprobate
de WO economistii, D-sa a venit la 1866 si a

propus bilete cu curs fortat, sau hartia monedg,

252

care este tot ce poate fi mai ruinator, mai absurd

chiar, daca imi permiteti expresia!
Cand D. Bratianu a prezintat deodat6 acel
proiect de o gravitate ash de mare, amicii D-sale
au cerut de indata urgenta.
Jati ce citim in procesele verbale:
Voci. Cerem urgenta.
D. preqedinte, intreaba pe D-nii ministrii daca
cer urgenta.
D. Bratianu, ministru flnantelor. M raportez
la onor. Adunare.

D. Bratianu ia apoi cuvntul asupra urgenfei, i desvolt motivele politice i financiare care

1-au feicut s prezinte acest proiect. Motive le politice

se rezumau in trebuintele annatei ; cele financiare, iso

deficitul bugetar". Mai tarziu s'a abandonat sistema de a legitima imprumutul pe motivele politice i s'a marginit numai In cele financiare, adica
in deficit budgetar. Astfel Neat cu aceasta D. Bra-

tianu a recunoscut ca nu se': al% tocmai intr'o

pozitiune de acelea desperate care sa justifice chiar

o masura anormala ca aceea a asignatelor, a hartiei moneda; ci numai pentru simpla regulare a
bugetului, D. Bratianu a propus hartia moneda.
In Camera, din norocire, ideia D-lui nu a fost
gustata de cei mai multi, si a retras proiectul.
Iraptul 'MA, nu a incetat de a fi pre atat de imprudent cat i nelogic. Tara in adevar, abia esise

25g

dintr'o revolutiune, prin urmare era Ina o stare

de iacertitudine insemnatd cand increderea nu se
iveste lesne. In asernenea momente dificile i delicate, an guvern intelept trebue sd se fereascd de
orice mdsurd care ar inspira neincredere. D. Bratianu, din contra, tocmai in aa, epocd, vine cu
sistemul D-lui de hartie monedd i aruncd groaza
neinerederea in toate spiritele.
Oamenii serio0 Si cu cunoqtinte din Camerd
1-au prevestit de acest pericol. D. Strat, raportorul comisiuuei financiare, care respinsese proiectul,

zicea ehiar aceasta In raportul sdu :

Baza pe care este afezat intregul proiect,

adica autorizarea pentru guvern de a emite hdrtie
monad cu curs obligator, confine cel mai mare
pericol pentru financele prei fi creclitul public, etc".
Dar D. Brdtianu nu voia a recunomte aceste
veriati. D-lui credea c poate scdph de toate necuviintele sistemului D-sale, numind hartia monedd a D-lui, bilete de barred, polite.
Dar cum se putea confunda lucruri de o naturd atat de diversd ? Hartia D-lui Brdtianu avek
curs obligator, era adevdrat monedd de hartie. Biletul de bancl i polita, sunt titluri fiduciarii, carenu se impun nimdnui: biletul de band, este pldtibil la vedere i la purtgtor; polita este pldtibild
la o scadentd fixd. Ambele dar titluri se realizeazd
in bani, in mod cert. Nici o analogie nu pot dar

254

sh aiba, cu o hartie care are curs fortat si care

nu se stie dac i child are sh se plateasch in bani.
Hrtia moneda, este condamnath si de oarneni
de stiinta, si de cei de practich. i cu toate acestea
D. Bratianu o propune tocrnai intr'o epoch atht
de delicata, i chnd creditul eth inch' zdruncinat!
Si pentru ca sa, deh, macar o aparenta de soliditate acestor hrtii, D-lui promite
desi cam platonic
ca are a se plati. odata.
Cum ins ? Apoi prin vnzarea de mosii ale

Statului. Ash incat D. Bratianu cel econom de

astazi, cel care nu voeste acum a se vinde mosii
pentru o suma de 6 milioane, spre a se alimenth
o cash, care are sa lucreze 32 de ani, spre a plati
datorii ale Statului, in anul 1866, propuneh yindereh mosiilor ca sa, se plateasch asignatele D-sale!

lata propriile D-sale cuvinte:

,Noi punem atcitea moqii n vanzare ccite vor
fi in stare sa" pleiteasca acele 12 milioane".
Prin urmare, D. Bratianu care ne condamna
astazi ca fondul easel de amortizare de 6 milioane,
provenit din vanzarea de mosii este prea mare,
,macar ca titlurile noastre sunt cu totul voluntare,
11)-sa, la 1866, intr'o epoch de incertitudine si de
lipsa de credit voih sa promita vnzarea de mosii,
pentru 12 milioane; i drept consolare adaoga catre
D. Ionescu, ca cum crede D-lui ca toate rnoiile
Statului nu vor fi facand macar 12 milioane!

255

Frumoasa, consolatiune, si bunk speranta pentru

viitor. Apoi negresit c cu hartia D-lui s'ar fi

sracit i Stat i particulari. Apoi atunci eram sa
ajungem i noi in starea in care spuneh D-lui ck
ajunsese odata unele State din America, uncle
pentru un dolar In aur, se dan pang, la 1.000 de
clolari in hartie. Eu pot sa mai dau D-lui Bra"tianu

alte exemple.

Ii pot aduce arninte ce s'a intamplat cu asignatele in timpul revolutiunei franceze din 1789;
D-lui stie ca aceste asignate, care altfel erau asigurate, in bunurile Statului, scazuse ash de mult, in
cat trebui cineva s deh zece mii franci in hartie

pentruca sa-si cumpere o pereche de cisme. La

aceasta fericire voeste s ne conduea D. Bratianu
cu sistemul D-lui ? 0 va putea face cand va veni

D-lui la putere. Pana atunci s. ne permita nova

acestorlalti a preferi sa mergem pe drumul eel
mare, batut i cunoscut de toti; practica si efectele produse ne copying mai mult cleat toate cuvintele D-lui Bratianu, decat toga elociuta si entuziasmul D-lui insotit en batai de pumni pe tribuna.
(Aplauze).

Cand in aceia Camera D. Strat facea obieeiuni foarte serioase asupra sistemului D-Iui Bratianu, D-lui Ii raspundea, prin generalitti, i lauda

emisiunile de hartii de credit; si astazi tot D-lui

vine si ne apnea noua, obiectiuni care nu se

256

puteau face deck hArtiei-monedl a D-lui, i na

vorbete de abuzuri i de complezente de Camera,

cArora ii s'ar aplich 4icgtoarea popular-6 de sus

copii, jos copii!" tocmai D-lui cAruia s'a inventat
aceastg, ziekoare!

Dar revenind la chestiunea in sine, de ce este

vorba ? Noi v propunem o sistem6, cunoscut6,
aplicatA de toti, rent perpetu6: cu acest sistem
voim s uurrtm budgetul, voim sa, nu fim expui,
pentru intoarcea capitalului, a contract& alte imprumuturi, poate foarte grele, poate in conditiuni
aqh cum s6 cAdem pe maim uzurarilor sau cAm'atarilor, dup6 expresiunea D-lui Bozianu. Mai voim
incA, sckand dobanda ce plAtete Statul, A, con-

tribuim i la seaderea dobnzi pe piata noastr5..

Iat'a ce voim noi : D. Brkianu nu a Pacut
alt obiectiune contra casei de arnortizare ce propunem, deck c6 ay fi cea mai solidA in Europa.
Noi Ii am rlspuns e acesta ar fi cel mai mare
al ei merit. CAci noi tinem a intoarce, a ramburs&
treptat capitalul ce primim. Renta perpetug nu va
sg zica' cg, Statul nu va s'a" plAteasc/ niciodat6;
ci va s zie6, el el A, intoarcA capitalul cnd poate,

treptat la epoce favorabile, tug creditorele sl nu

aib/ dreptul de a cere capitalul ce el a imprumuth.

In alte cuvinte, noi guvernul propunem in

adeva'r o schimbare de sistemg, de imprumuturi.

257

Propunem sa adoptam i noi sistema cea mai noul

si mai uzitata. Voim s abandon-am sistema cea
veche de imprumuturi cu ipoteci si anuitati fixe.
0 gasim vitioasa si grea. Voim s ne mai perfectionam, sa progresam, s facem i noi pasuri
inainte, pasuri prudente, dar solide. Noi nu voim
sg mergem prea iute, caci ne este teama, sa nu
ne sfaramthn grurnazii, i aceasta nu poate fi placut

pentru o natiune. Dar iarasi nu ne puteti condamna a starui pe o cale ratacita, adica in sistema cea veche.
Aceasta voim noi. Dar D-v. din opozitiune
ce voiti ? Ce propuneti ? Care va este sistemul ce
ne opuneti ? V rog, D-lor, sa analizati cuvantul
D-lui Bratianu, i vedeti dad, puteti gasl 10 idei.

De toate a vorbit D-lui: a facut

politica, supe-

rioara, a exprimat patriotism adanc; dar de ches-

tiunea in sine nu a vorbit ash cum sa ne arate

in ce chip stiinta condarnna sistemul nostru; care
sunt inconvenientele sale practice; la ce rele a
expus Staturile care-I practica de secoli ? In fine

ne arate care este sistemul D-lui. De acestea

D-lui ne a vorbit; ci ne-a spus de boeri mici care
ar imith pe boerii cei mari, si care s'ar ruina prin
aceasta imitare! Dar aceste aluziuni i figuri retorice sunt prea slabe pentru o discutiune atat de
sg,

serioasa!

ce a volt D-lui sa probeze cu aceasta ?

29006

17

258

Dacg a voit s probeze ea nu trebue sg imithm

pe guvernele cele mari in fapte can ne pot sfhrhmh gatul; ca sg nu imithm pe guvernele cele
mari in fapte care pot sg adueg neincrederea
asupra tgrei; ca sh' nu facem fapte de acelea care
sh" compromitg linistea Iii intru, sg aduch perturbatii in afarg, in relat'iunile noastre cu vecinii

nostri; ca sg nu avem in fine aspiratiuni vagi de

conchiste, care sl ne Irnping a face sgrituri care
ne pot rupe picioarele, o! atunci D. Brgtianu are
dreptate! Suntem cu D-lui! Chci D-lui stie rfl
asemeni imitatiuni nu noi le-am puteh face, ci la
altii au putut trece prin minte! Altii s'au condus
ash prin imitatiuni incat sg facg pe Imperatorul
Napoleon al III-lea, unul din cei mai tali sustingtori ai Rom'aniei, s afirme oficial inaintea Corpurilor Legiuitoare pnin Mesagiul s'au eg: existenta Ronwiniei este in pericol!" (Aplauze).

A! da, are dreptate D. BrAtianu a sfgtui nfl

ne ferim de ash imitatiuni! Mat numai cg este
mai lesne a da poveti altora, decht a sti sg le
execute insusi. Dar dacg de alte imitatiuni acelea
de a respecth teritoriul i pacea tutulor vecinilor;
acelea de a pretinde ca i altii s ne respecte drepturile noastre; dacg este vorba de tgria ce dg puterea dreptului i legitimitatea unor aspiratiuni bazate pe acest drept: atunci s ne permitg D. Bra,-

tianu a primi aceste imitatiunidacg imitatiuni

259

pot fi ea foarte frumoase, ca demne chiar de

un popor care merge pe calea progresului si care
trebue sg ajungl sg-si aibe rolul ce providenta i-a
desemnat intre Statele europene! S imitgm dela
strgini ceeace este bun; sg lepgdgm eeeace este rgu

sau nepotrivit cu noi. Cand noi voim a contracth

un imprumut dupg sistemul eel mai nou din Europa, admis de stiinta, si consacrat de un uz de

200 de ani, rgu facem? Apoi atunci de ce am

adoptat suma de alte institutiuni ce am ggsit la
alte popoare, cum drumurile de fer, case de depuneri, creditul foneiar i altele multe? Toate acestea,

dupg D. Batianu, ar fi rele, cgei ar fi imitatiuni

dela boerii cei maxi; atat numai c poate ar fi
fost bune dacg le-ar fi executat D-sa! Uncle am
merge eu asemenea doctrine? Incetati de a mai
vorbi de imitatiuni, si de boeri mari si de boeri
mici, atei institutiunile eele bune le-au si Statele
marl i cele midi. Argtati-ne mai bine partea cea
rea ce coprind institutiunile noui ce am introduce
la noi : atunei vg inteleg.
Cnd noi introducem o institutiune noug, ne-

gresit cg trebue sg profitgm de experienta altor

natiuni mai bgtrne, mai civilizate dee6t noi; totdeodatg insg nu trebue sg imitArn orbeste, trebue
sit naturalizam acea institutiune la noi, s o aplicm cu moderatinne, adoptftnd-o la trebuintele si
obiceiurile noastre.

Cand aceasta nu am face,

260

atunci s ne criticati. Dar a vedeh pe D. Bratianu, un liberal din partida extrema, c ajunge
acum la extrema reactiunei, i ne critica pe noi
cei moderati c nu trebue s st6ruim intr'un trecut
uzat i greit el laud/ chiar i suspinl dupla, acel

trecut, v marturisese ea nu mai vad nici logic

nici principii!
In fine, Domnilor, noi guvernul, ca i acest
onor. Senat, trebue sa intrebam pe Domnii oratori
ai opozitiunei, care combat si resping proiectul
nostru, ce voesc? Ce au sa, propun In locu-i?

Eu unul nu stiu ce voesc. Am vazut trei

Domni oratori din opozitiune, care au trei sisteme.

Cel mai simplu este acela al D-lui Deliu, caei

D-lui spune curat si llmurit el nu dl nimic. II
inteleg, si eu ai fi dorit ea sl-1 fi imitat si ceilalti colegi ai D-sale.

Dar D. Bozianu a zis c sistemul nostru e

bun qi ran; este bun, fiindea capitalul imprumutat
nu este exigibil; insa este ram, fiindel Statul o
sl cam neglije a intoarce eapitalul i fiindel nu

se emite pe 90. Cum o s

alegem intre ran si

bun? Ceeace eu pot conchide, este el D. Bozianu

admite in prineipiu c sistemul de rentl este bun;
D-lui reduce chestiunea numai la cursul de emisiune. Atunci lucrul s'ar sirnp1ific i ar luh proportiuni mici. Chestiunea ar consth numai de a
se sti daca nu ar fi mai bine ea emisiunea sa, se

261

puna la 90. Am avut onoare a va, expune pentru

ce eu cred eh aceasta nu ar fi bine. D. Bratianu
ce vrea? D-lui ca expedient, ne-a recomandat a
face un imprumut ca cel domenial, adich prin
ipotecare de mosii la pamAnteni ori streini, care
ne-ar oferi pre mai bun. Observ numai in treacat
eh acest expedient este tot luerare de phrin0 risipitori; chei odath ce D. &Miami propune ipoteci,
sconteazh viitorul copiilor nostri, chci acele mosii
s'ar vinde la caz de neplata. ConsOlarea numai este

ca aceasth datorie cu ipotech s'ar stinge in 22 de

ani. Noi insa raspundem c i renta se stinge in
32 de ani. Va s zich chestiunea s'ar reduce la
o diferen0 de eativa, ani!
Ins repet, acesta este numai un expedient
propus de .D. &Warm, D-lui are un sistem pozitiv i cunoscut: acesta este sistemul asignatelor,
sistem care la avut la 1866, sistemul lArtiei-monedh, sistem, duph noi, impovhrgtor i ruinator
pentru taxa.
Acum, Domnilor senatori, vg, intreb care din
aceste trei solutiuni ati aveh sg alege0 child ar
cadea proiectul nostru?
Chci, Domnilor, sa, ne dam bine seama de
practica lucrurilor. D-nii oratori din opoz4iune

a avut grijh a ne repeth mai de multe-ori ca,

combatand proiectul, nu fac politica,. D. Brhtianu

ne-a facut chiar o profesiune de credinth sau o

262

expunere de sistem constitOonal. Ne-a declarat

ca' a venit la Senat, cki nu vrea s ajunga la
minister, deoarece minitrii yin dela Camera, nu
dela Senat. Sa-mi permit a combate aceast a. modestie a D-sale. D. Bratianu poate prea bine venl
la minister; caci Senatul si Camera este rezultatul
votului alegatorilor; Senatul, ca si Camera a dat

de mai multe-ori minitri. Aceasta este adevarat

chiar in tarile unde Senatul este un corp privilegiat, aristocrat, compus din cei ce yin prin drept
de nastere. Cu cat mai mult la noi Senatul,"care

este corp numai electiv, poate da ministri, cum

a si dat.
De ce dar modestia D-lui Bratianu s mearga

pana acolo incat sa ne faca a presupune c5, din

Senat nu ar putea veni la minister? De ce infine,
micsorandu-se pe D-sa, D-lui ar voi sa micsoreze
Senatul?

Necontenit oratorii opoziOunei ne-a spus

votand contra proiectului, nu voteaza contra ministrilor. Sa-mi permiteti a spune c acestea sunt
niste consolAiuni foarte delicate pentru noi; suntem
recunoscatori opozitiunei de gentilqa si menagiarile

care le face, desi hapul ce voeste a ne face sa

inghiOm este aurit, insa tot nu putem sa-1 InNu, Domnilor, sa, la'sarn menagiarile. A devarata caurth, cauz6 reala pentru care D-lor nu

263

voesc sg voteze acest imprumut, este pentrucl nu

au incredere in guvern. Acesta este adeviirul curat
i lgmurit ca ziva! Toate criticile, chiar toate aluziunile cgte an facut, probeazg acest adevgr cit

cauza pentru care nu voteazg imprumutul, este

el Trn au incredere in guvern. Dacg D-lor ar veni
maine la putere, vor trebui sg facg aceea ce facem
noi ; vor trebui sg se imprumute, i adaog, vor
propune tot imprumut cu rentg, cgei la aceasta-i
va sill legea naturalg a progresului, afarg numai

dacg D. Bratianu nu va ggsi o Camera care sg

voiascg a-i voth hrtia monedg a D-lui!
Este dar pozitiv, este evident ca ziva, cg singura i unica cauzg, care opreste pe Domnii din
opozi-ciune a nu ne acordh noug aceea ce maine

ar face D-lor cnd ar veni la putere, este cg nu

au incredere in noi. D. Delsliu a zis franc: n'am
"Incredere".

1. Deeiu. Am zis ceva mai mult.

D. ministru de externe. Atat mai bine, D-lui
nu a ocolit adevgrul. De ce nu a fAcut si D. Brgtianu tot ash? D-lui in. realitate a pledat in favoarea noastrg; cci neputAnd probh c cunosti*
gi practica ar fi contra sistemului de imprumut
en rentg, a argtat prin aceasta chiar cg acest sistem
este cel mai bun. Adevgrul dar a fost i pentru
D. Brgtianu, cg D-lui respinge acest proiect, fiindcg
nu are incredere in guvern. Aceasta a lsat destul

264

a se intelege prin cuvintele D-lui; aceasta se qtie

din actiunea si din zisele partidului D-lui afar/

din Senat. Noi nu avem de loc a ne sup/rh de
aceasta. Increderea D-lor nu se cerseste, nici nu

se impune. Liber este fiecare a aveh sau a nu

aveh incredere in guvern. Ceeace ne pare r/u este

cl nu se mrturisete aceasta curat.

Noi vg, prezentAm un sistern de imprumut
care este dup/ datinele stiintei, conform cu toate
uzurile natiunilor civilizate, lucrat dupg cerintele
i trebuintele locale: acest sistem este cel mai avantagios, este acela care prezint/ mai putine sarcini

pentru Stat, si care pune pe Stat in pozitiune de

a se desc/rch rnai lesne de datorie.
Dar il respingeti, i noi v intreb/m ce punet,i
in locu-i?

Sunteti cel putin de opiniunea unor autori

care critica, irnprumuturile

casa de amortizare?

Ins/ care pun ceva in loc. Ash Ricardo care a

fost cel dinaiu a lovi casa de amortizare, prin care
stingiA datoria pub1ic6, puneh altceva in locu-i.
El propuneh ca datoria Statului sq, se sting/ prin
o tax/ asupra propriettei.

Iata un sistem pe care-I inteleg. De aceea

Intreb i eu pe D. Brtianu i pe eei1a1i oratori
ai opozitiunei, prirnese i D-lor acest sistem? Propun

D-lor impozite noui asupra propriet/tei? S6 o

declare curat; stiu numai c impozitele nu sunt
si

265

tocmai populare; si apoi mai cred c

pozitiunea

tdrei este ash cd nu cred cd ar fi cu minte ca sd

mdrim impozitele. Sd creidm mai 'Main noui sor-

ginte de avutii st imbundfatim proprietatea, si

apoi vom cugeth dael se mai poate impune.
Ins D-nii oratori ai opozitiunei, trebue sa
fie macar logici. Odata ce Dior resping aceea ce
propunem noi, sunt datori a ne ardth ce pun in
loc. i pe cht timp nu o fac, aceasta este destul

a probh ca nu au nici un sistem practic si rai ca, al nostru ramane ca cel mai bun,
ca cel mai avantagios pentru tar/. (Aplauze).

tionabil,

Mai multi D-ni oratori cer inchiderea discutiunei.

II
Monitorul Oficial" No. 20 din 4/10 Februarie 1675.

Interpelarea Senatorului Deliu relativii la

Portile de Fer
Austro-Ungaria ineheiase o conventiune en Turcia

prin care cea d'intaiu se insarcineaza, eu luerarile de

inlaturare a pedieilor navigatiimei pe Dunhre la Portile

de Fer. Ministrul de Externe ad Wei, pe atunei B.

Boereseu a protestat in contra acestei conventiuni Incheiat pentru noi, fara noi, i a dat ordin Agentului
diplomatic al tarei la Viena sit declare ea nu vom recunoaste in drept pe nimeni a trate& pentru noi i in
numele nostru, i di nu va fi obligatoriu pentru noi
niciun act privitor la suveranitatea noastrei teritorialei
care s'ar face fetrei consimtimeintul nostru.
Senatorul Deliu dorind st deh mai multa solernnitate actiunei diplomatice a ministrului de externe, i-a
adresat o interpelare in edinta. Senatului din 20 Ianuarie 1875, la care 'i-a raspuns B. Boereseu.

B. Boerescu, ministru de externe. D-lor senatori, putine cuvinte am sg, zic, ca,ci D. Deliu

v'a spus 'in mare parte aceast6 cestiune. Ea coprinde in sine douil feluri de deficulati, de drept

267

si de practicd. Sub punctul de vedere al dreptului, datoria guvernului nostru erh de a stdrui
sd se respecte drepturile rei, adicd, de a ni se
recunoate ca Stat suveran, principiul cd, nici-o
lucrare nu se poate face pe teritoriul nostru pentru
curdtirea Dundrei, fdrd consinqdmntul nostru
prealabil. Recunoaterea acestui principiu necon-

testabil a intampinat i intampind dificultdti la

Constantinopole ; a intampinat 1.a inceput qi la
Viena oarecari indoeli, din cauza mai ales a reduciunei art. 6 din tractatul incheiat la Londra
in 1871. In adevdr, t4i, D-lor, c prin acest
tractat s'a adus oarecari modificdri la tractatul din

Paris din 1856. In art. 6 al acelui tractat nude

se vorbete de curalirea Dundrei, la Portile de Fer

s'a substituit in locul vorbei Staturile riverane,

care er In tractatul din Paris, cuvantul puterile
riverane; din aceastd modificare s'a putut naqte
Intrebarea pentru unii dacd Romania mai are dreptul
de a interveni cand va fi vorba de curAirea
Dundrei.

Guvernul nostru insd a sustinut cd nici-o

flu poate existh asupra dreptului nostru

Indoia1

ca stat limitrof, pe teritoriul cdruia au sd se

facd lucrdrile, el are dreptul de a interveni, de a
i se cere consir4mantul pentru acele lucrri.
qi e

Este adevdrat e. Dundrea este un fluviu liber

aceastd libertate este bazatd pe principiul

268

proclamat prin tractatul dela Viena din 1815;

este adevarat ct consecintele acestei liberthti sunt
de a se ridich si obstacolele cari impedich libera

navigatiune. Dar nu este mai putin adevarat ca

luerhrile pentru spargerea obstacolelor trebue sa
se fach pe teritoriul nostru, caci despre noi are
ad treach canalul mai mult deck despre Serbia.
Apoi in virtutea suveranithtii noastre teritoriale,
consimtimntul nostru este indispensabil ca sh se
poate face aceste lucehri. Prin tractatul dela Londra
din 1871, adich prin substituirea unui cuvftnt in

locul altuia, nu ni s'a putut rhpi suveranitatea

noastrh teritorialh, precum nici nu o poate negh,
si nu s'a putut dhrmh tractatul de la Paris, prin
care Romania este considerath ca Stat. Apoi clack
RomAnia este un Stat, ea este o putere, de o ordine cat de modesth, dar este o Putere, cu o
Suveranitate a sa proprie. Substituirea unui euvftnt
nu a putut sa-i &Anne aceasth suveranitate. Am
fost curios, D-lor, s vd dach Puterile adunate

la Londra in 1871, au putut cugeth

ch, prin

schimbarea unui singur cuvant, se darama un

sistem legal stabilit, si am chutat s vad aceasth
din procesele verbale, din protocoalele conferintei
dela Londra, dar n'am ghsit nici-o explicare, nici-o

diseutiune. Aceasta ne-a inthrit qi mai mult In

aphrarea noastrh.

Si aci, D-lor senatori, trebue sh constat cu

269

recunotin

i sh" multumese, eg, guvernul Austriae

si anume comitele Andrassy, a argtat un spirit

larg de interpretare si o lealitate superioarg, neeg,utand a ne contesth un drept pozitiv i declarand eh se va respeeth suveranitatea noastrg ter-toria1
i ch' nimic nu se va face fdxg, consimtimAntul nostru.

Nu am fost tot atht de fericiti ea sg, coni guvernul Otoman, care nici pang acum
nu s'a pronuntat in mod pozitiv in favoarea dreptului nostru.
Guvernul austro-ungar a mers mai departe;
el a si inceput a aplica principiul recunoscut. Ash
vingem

spre a se puteh incepe a se face, dupg, cum v'a

spus D. Desliu, numai niste lucrg,ri de studii preliminare, a trebuit mai intgi sit interving consimtimantul nostru.
Ash "Meat ca Stat si prin urmare ea Putere
suveranitatea noastrA a fost respectata.
Vine acum a doug, ,'eestiune, adicg, aceea a
lucrarilor ce au sa, se faeg, spre a se sparge obstaeolele ce i'mpedieg, navigatiunea Dunarei.

Aceasta, D-lor, este o altg, cestiune, si dosarul nostru se incheie ael. Cestiunea aceasta este
complicat6, ca,ci trebue mai intai a se forma, capitalul de mai multe milioane ce vor trebui pentru
efeetuarea acestor lucritri. Poate ca, intreprinderea
are sg, se ia de o societate, i rambursarea chel-

210

tuelilor are sa se faca prin un drept de peagiu

pe Ia vasele ce vor navigh pe acolo. Dar care
State au sa contribuiasca la aceste eheltueli si in
ce proportiuni ? Atatea cestiuni cari sunt rezervate viitorului. Noi nu putem sa ne pronuntam
de acum. Aceea ce trebuia sa, stim de acum era
recunoasterea principiului ca, nicio luerare pe Dunare nu se poate face pe teritoriul nostru, fara
consimtimantul nostru; si c (vice acte incheiate
intre aIii, fr intervenirea noastra, sunt pentru
noi mile i fara valoare. (Aplauze).
Nu stiu. D-lor, ce va contine motiunea D-lui

Desliu; insa o veritate a zis D-lui cand a afirmat ea, cand este vorba de interese internationale
cand drepturile noastre nationale sunt in joc, atunei
nu mai exista, nici partide, nici nuante politice,
ci toti facem un singur partid i un singur corp
spre a apara si mentine drepturile tarei ! (Aplauze).
In urma acestui rAspuns al lui B. Boerescu, sena-

torul Delin propune o motiune prin care se deelarg

c Tara suverant nm recunoa;ste nici um act neautorizat de demsa 0 care ar atinge drepturile ei consa-

crate prin tractate solemne, cetrora le ramecne credincioasii, i asttel trece la ordinea zilei. Redactiunea
aeestei motinni nu corespuude Ius nici en scopul interpelatiunei, i nici nu puteh, s coming Ministrului,
care 4i Meuse datoria tocmai in sensul motiunei. De
aceea Boerescu o combate.

B. Boerescu, ministru de externe. Imi pare

ran ca nu ma pot uni en motiunea D-lui Desliu.

271

iata pentru ce: eand se face o interpelatiune,

sau interpelatorul este multumit de explicatiunile
guvernului, i atunci se trece la ordinea zilei, sau
daca nu este multumit face o motiune de indreptare a conduitei guvernului.
Apoi explicatiunile date de D. Deliu sunt
pozitive, c aproba conduita guvernului; insa prin

motiunea D-sale, lag o banuiala vaga, caci zice

ea nu recunoate nici un act prin care s'ar fi lovit
drepturile tarei. Adic c acum ar bAnui eh' noi
am fi facut un asemenea act.

Vl rog, insa, sa nu faceti motiuni de suspiciuni anticipate; daca aprobati conduita guvernului, faceti o motiune de aprobare pur i simplu

de ordine de zi; daca nu, spuneti-o curat,

caci

repet, credeti D-v. c noi am facut vre-un act

prin care s'ar lovi intru ceva autonomia tarei ?
Singur ati zis ca nu. De ce atunci 1sai banuiala ?
vit

Deliu cral explicaOuni, in urma c5xora rhspunde.

Ministru de externe. Acum am inteles

mai bine pe D. Deliu, dupa cum s'a explicat.
Vedeti c D-lui nu s'a temut c ar exista vr'un
act ce ar lovi autonomia din partea guvernului
nostru, ci din partea altora. Este adevarat, D-lor
ea intre Inalta Poarta i guvernul austro-ungar
D.

s'a fAcut o conventiune preliminar6 pentru execu-

tarea lucrarilor de la Portile de Fer. Dar tocmai

272

cu ocaziunea acestei conventiuni, noi am declarat

cA, nu vom recunoaste ca obligatoriu pentru noi

nici un act in aceastl cestiune incheiat intre eel

d'al treilea qi la care noi n'am luat parte. Liberg
este Turca s6 incheie orice conventiune cu eine va
vol, dar nu poate tract/ pentru noi, in locul nostru,
i noi nu vom recunoaste asemenea conventiuni.
Dacg in acest sens este propunerea D-lui
Des liu, o inteleg
atat numai c6 nu este bine

redactatg. Altfel D-sa este de aceeasi Were cu

noi, qi eu unul, D-lor, cred c vorn fi totdeauna
de acord cu Corpurile legiuitoare, i vom fi sustinuti de dansele in toate luethrile prin caH noi
sustinem autonomia i suveranitatea noastr/ ter--

Aceast credint/ am avut-o

totdeauna, i ea a fAcut t/ria noastr6. Nu acum,
ci i eu alte ocaziuni, am declarat c numai noi
torialg. (Aplauze).

avem dreptul a ne regula, interesele prin stipula-

tiuni ce am incheih en alte puteri. Nu am avut

nevoe :pang acum a cere altfel concursul corpurilor noastre legiuitoare, fiindeg, am fost totdeauna.
siguri de acest concurs. (Aplauze).
Motiunea D-lui Des liu contine aceeai idee,

ins/ e r/u redactat6, ar trebui indreptat/.

C. Bozianu. Dac/ D. ministru primeqte motinnea, atunei n'am nirnic de zis.
D. ininistru de externe. Nu primesc aceast/
redactie.

273

C. Bozianu propune urmtoarea motiune: Senatul,

clupei explicatiunile D-lui Ministru, aprola opiniunile
si conduita guvernului, care a fost foarte corectel, did

gurertvul a simtit ed este mandatarul natiunei

pare datoria sc o apere, trece la ordinea zilei".

Deliu revine int5i i prezint o a1t inotiune prin

care se zice: S'enatul asculteind pe D. Ministru de

externe, iea act de declaratiunile D-sale cci nu s'a
c ilcat niciunul din drepturile teirei consacrate prin

tractate solemne, ciirora tara le reima,' ne credincioasci,

si trees la ordinea zilei".
Bozianu din parte 'i declarg din nou ca Senatul-

recunoate eit guvernul a apgrat drepturile trei, dar,

pentru a nu lungi discutiunea i in vedere c, in cele

din urm`a, tot aceasea idee doming 1 in Ilona motiune

a lui

Deliu,

o primete mai ales cg o primete

pi

guvernul.
Mot'iunea astfel explicatsa se voteaz de Senat in
unanimitate.

29006

18

HI
Monitorul Oficial" No. 56 din 11/23 Martie 1875.

Bugetul ministerului de Externe

In qedinta Camerei din 5 Martie 1875, Nicolaie
Ionescu combate bugetul ministrului de externe pe 1876.
Il aphea B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de Externe. Domnilor,

negreit cg, D. Ionescu nu putea sa,' lase a-i scaph
ocaziunea bugetului ministrului afacerilor externe
MIA ca sq, manifeste inclodath, modul D-sale de

a cugeta, i prin urmare dorinta D-sale de a se

lucth in ceeace priveste relatiunile noastre din afara,"
astfel cum voete D-lui.
D. Ioneseu a avut alth, ocaziune unde a athtat
cum intelege pozitiunea i cum ar trebui sA, fie

atitudinea noastth in relatiunile cu puterile strgine.

Cu acea ocaziune am spus i noi cum intelegem
politica noastra',, am dat explicatiuni foarte categorice i foarte clare i nu am lAsat nici-o indoialg, in spiritul nimnui. Prin urmare, OA, acum

275

n'a avut Camera a se indoi despre politica noastrh,

exterioar, chei am supus inaintea Camerei faptele

ele a fost tot ash de dare si pretioase

pentru politica de atunci cuin sunt si cele de
noastre

asthzi pentru politica de acum. Dach aceasth politich a fost bung, sau rea, [aceasta rhinane sh o
spun. faptele, exci faptele stint mai elocuente de
eat cuvintele.

A fi clutat en prin amicii mei politici sh

provoc o interpelare, sau ceeace D. Ionescu numeste o convorbire parlamentarh, spre a puteh ch-

pth in urml un vot de Incredere din partea Camerei, aceasta nu intrh in obiceiurile noastre; nici
odath guvernul acesta nu a dat loc la astfel de
convorbiri prin amicii shi; din contra, chnd opozitiunea a venit s fach asemenea interpelatiuni en
un scop politic de ostilitate spre a provoch un vot
de nelneredere, atunci noi aphrandu-ne, ar6 voia

noastra, am dobandit voturi de thcredere foarte

mari, pot zice unanimitate.
A. urzi asemenea eonvorbiri, mi se pare ceva
de putinh modestie si pot ziee o fanfaronadh. Nu
qade bine nici unui guvern a chuth pretexte ca sh
fach declamatiuni in privinta relatiunilor sale exterioare; modestia prinde pe cei marl, cu atht pe
cei cari au o pozitiune mai mica.
Reusita sau nereus'ita politicei noastre o lasam
in domeniul faptelor si al istoriei; faptele exista

276

vorbesc pentru noi i egad le yeti cunoaste cred

ch yeti fi multumiti de ele, ea yeti fi multumiti
de pasul ce tara a facut in ochii Europei, in ceeace
priveste drepturile sale politice i siguranta existentei sale nationale. (Aplauze).
D. Ionescu insa, ne spune c nu am publicat

cartea aceia rosie, sau verde, sau albastrg, prin

care sh se cunoasch actele noastre diplomatice, duph

cum se face in alte State constitutionale. Dach nu

am facut-o, aceasta este tot o consecinth a modestiei.

Energie in lucrari inebraulabilh in mentinerea

drepturilor noastre si nu fan faronadh. (Aplauze).
kill programa, conduita noastra. (Aplauze).

S'a facut, imi pare si la noi, odata, san de

doug ori, o asemenea carte si s'a distribuit in Camera,. Nu stiu de ce culoare erau scoartele ei, si

nu-mi aduc aminte ce impresiune a facut; dar

noi, pentru mai multe cuyinte, nu am voit sh
irnitthn acel exemplu. Mai intai pentru cuvantul
ca, prin pozitiunea ce ocuphm, politica noastra, nu
este ash de importanta ca aceea a onor. State mari,
ca sh zicem ch avem o po1itic exterioara, de o.
mare insemnhtate cu toate State le europeane, si
in consecinth s dam publicitatei actele noastre diplomatice. Cand vom aveh o politica mai importanta se va publich i cartea noastra.
D. Ionescu care, a facut profesiunea sa de

277

credinta cum trebue sh fie un ministru de externe

ce atitudine trebue sg aibe, cand va veni la

ministerul afacerilor externe va face un asemenea
volum de acte diplomatice.

Dorese sh vie cat mai curand timpul ca si

taxa noastra sit aibe relatinni exterioare cat mai
intinse, Inca sa, se poata face o carte eare sit intereseze i pe publicul european al nostru. Dar In
pozitiunea actuala, nu vaz cu ce am umpleh acel
volum; cgei D. Ionescu trebui sh mai stie i alt
ceva, cit chiar in State le cele mai puternice, chiar
in tarile constitutionale ca Anglia, de exemplu
despre care D-sa a mentionat, nu toate actele diplomatice sunt continute in acele volume; multe
din acele acte sunt destinate a ramtmeh confidentiale.

Ash dar, dacg D-sa ar don sit publicam actele noastre, nu le putem publica pe toate, vor
ramaneh multe secrete, pentruch cer oarecari menagiari. i vg pot adhogi eh actele secrete ale politicei noastre sunt de naturg cit oricand se vor
pub(ie sit ne fhlim i sh fim mandri de dansele
(aplauze prelungite). Dar in interesul chestiunilor
i

de care ele trateaza nu se pot da publicitatei,

pentruch sunt tratatiuni inch pendinte, sunt diestiuni importante, cari nu sunt inch regulate intr'un
mod definitiv, cum de exemplu, fiindch ati vorbit
de Englitera pozitiunea noastrg in ochii acestei

278

puteri nu este destul de bine definita, fiinded, din

nenorocire, nu este destul de bine luminata asupra.

drepturilor noastre. Dar and va ajunge a se luminh despre pozitiunea i drepturile noastre, sunt
sigur cd. Englitera ne va trath atunci cum trebue
sa, fie tratata o natiune 1iber i crestind pe malurile Duuarei in Orient. PAna atunci are trebuinta de lumina, si i-o vom dh.
Ineat se atinge de chestiunea de care se intereseaza, D. Ionescu, am onoare a-i spune c. asemenea comunicari publice am dat totdeauna cand
am putut i in limitele putincioase.
Am raspuns asemenea despre actele noastre
exterioare oridecateori mi s'a adresat vre-o interpelare, si v'ati putut atunci convinge, c interpe-

lantul nu a vdzut nimic care sa fi fost de natura

a compromite pe guvern, cad singur s'a declarat
satisfdcut, si Adunarea, in unanimitate, ne-a aprobat.

Ash dar, Domnilor, asupra oricdrui punct al

politicei noastre ati aveh oare vre-o indoiala sau
banuiala, nu aveti cleat s ne intrebati i noi vom
fi gata a va da rdspunsul eel mai clar si mai ca-

tegoric ce ne va fi en putinta a va da. Dar nu

veniti a insinua ad in Camera alegatiuni bazate
pe informdri vage si apocrife, pe cari singuri nu
stiti de unde le-ati cules; nu veniti a zice ca ati
fi auzit cum ca, regele Spaniei s'ar fi scuzat catre
Ina lta Poartd, ca din gresala a trimis un ministru

279

plenipotentiar Suveranului nostru, pentrua, nu cunotea, relatiunile noastre cu sublima Poartrt. Noi
nu cunoatem aceste sensuri qi aceste explicatiuni.
Negreit c5, regele Spaniel nu aveh necesitate sA, se

adreseze la noi spre a ne comunich aceeace a gent

cu guvernul vecin; dar noi nu avem decat o singura, explicatiune care o tim pozitivg, i care s'a
dat sublirnei Porti: c notificarea oficia16, i so1emn6 ce s'a fcut de c6tre suveranul Spaniel, Alfons

al XII, suveranul Romaniei, nu are a face intru

nimic cu relatiunile ce avem noi cu vecinii notrii

i cu Inalta Poart6; aceasta este o chestiune de

curtenie care s'a petrecut intre doug State si intre
doi suverani deopotrivl cretini, i de o oeigin
tot atat de ilustr. (Aplauze).
De aceea eu a rugh pe onor. D. Ionescu ca
s'a fie mai discret, i s numai aduca. in Camera'
asemenea informatiuni malitioase.

D-sa a zis ca, trebue s6 sadeti fondul cheltuelilor diplomatice, fiindcg, este prea mare. Eu crez
ca" aceasta nu este serios, fiindc6, fondul acesta

este foarte modest in comparatiune cu trebuintele

noastre. Dar D. Ionescu a avut aerul de a zice

cit acest fond se intrebuinteazA la pres'a. In adev6r,

Domnilor, presa european6, de vre-o doi, trei ani

se ocupa, intr'un mod foarte serios de noi, i a
puteh zice i foarte oficial. Dar de aci nu rezulth,
c. fondul acesta, al ministerului de externe, se in-

280

trebuinteaza la presa europeana. Si am onoare st

declar intr'un mod solemn el nu ne costa nimie
sustinerile presei europeane, s't e nici n'am fi noi
in atare ea sa facem presa europeana sa se oeupe
de noi prin asemenea mijloace; aceasta ar fi o misiune si nu stiu de unde ai gasi D-v. aceasta, bagbeta magica. Eu nu o am; si pentru onoarea
presei europeane, protestez si tleclar ea nu am dat
nici o para. Ceeace o face sa se ocupe de noi este
numai interesul ce inspira cauza noastra. Sunt
apoi, Domnilor, i multe jurnale ostile noua care
voesc s ne confunde nu stiu cu eine, si sa ne
atribue c suntem provincia nu stiu a carui Stat
vecin. Aceasta nu ne priveste pe noi, ci priveste
pe redactorii acelor jurnale; dar spre mandria
noastra este ea marea majoritate a urnalelor enropeane din cele mai acreditate, din Franta, Germania, Italia si unele chiar din jurnalele Eng literei, vorbesc bine de Romania. kg vedei ea chiar
in Anglia, unde pana acum se ocupa foarte putin
de noi, i ehiar cand se ocuph, o fceh inteun
mod reee; astazi dincontra inspira0 de just4ia
cauzei noastre, si de bogatele sorginte ale bogatiei
noastre, astazi se ocupa eu mai multa eficacitate
de noi. Ar trebui sa nu ne pal% rau ca jurnalele
se ocupa de noi, ei sa ne felicitam. Mai bine sa,
se ocupe de noi chiar in rau jurnalele, caci, de
aceeace suferim noi astazi, este toemai ca. Ho.

281

mania nu e cunoscuth; 15.sa0 sh se ocupe cbiar

in rhu, caci maine opiniunea publica, se va lumina i va puteh sa vaza unde este adevarul ; lasati sh ne cunoasca lumea, chci noi nu putem
decat a castigh fiind cunoscuti. Ocupe-se presa de
noi, cum zisei, chiar in ran, chci cel putin aceasta
ne arath ca nu suntem abandonati uitarei, ca inspiram lumei un interes. Aceia pe care lumea Ii
uita, de care nimeni nu vorbeste, aceia pot peri
intr'o zi ca o frunza aruncata nu stiu cle unde
de vant, fara sa stie nimeni ce a devenit. (Aplauze).
Prin urmare pentru aceste cuvinte, nu numai

ca nu pot aderh la amendamentul D-lui lonescu,

dar inch socotesc ca admiterea lui, ar insemnh un
blam aruncat in contra presei europeane, i ar fi
expresiunea unei nemulturniri contra acelei prese
care ne-a sustinut totdeauna, 8 i chtre care tara
noi guvernului trebue sh-i arathm mu4umiri.
(Aplauze).

IV
.,Monitorul Oficial" No. 65 din 21 :Hartle 1875

Concesiunea callor ferate Ploieti-Predeal

1 Adjud-Ocna

In Camera deputatilor s'a pus la ordinea zilei in

sedinta dela 10 Martie proiectul de lege pentrn coneesiunea ailor ferate Ploiesti-Predeal i Adjud-Oena. Negresit c un proiect de lege ash, de important a trebuit
sa provoace lungi desbateri, mai ales cA, chiar in cornitetul delegatilor s'au ivit diferite opiniuni exprimate prin
felurite modifiari propuse la proiectul guvcrnului. DupA
o scurt 5. intrerupere a desbaterilor prin intercalarea mini

alt proiect de lege urgent, dar de midi importanth, ia

cuvantul B. Boereseu, ea s sustie proiectul guvernului

B. Boereseu, ministru cle externe. D-lor depu-

ta0, In6 voiu m'argini a expune nurnai cateva

idei generale, in privinta proiectului care este in
in

discutiunea D-v. i a ra'spunde la cateva

obiectiuni care mi s'au pArut mai serioase din cele

ce s'au &cut.
D-lor, necesitatea prezentgrei acestui proiect
D-v. o simtiti cu toti; ast6zi cel puOn, nirneni

nu o contest,

prin urmare nu se mai discuta.

283

Guvernul este deja legat prin un tractat, prin

o conventiune internationala cu Statul vecin, i
D-v. intelegeti c trebue sa lucram as,h ea la termenul invoit acest tractat sa se execute. Ah dar
aci este mai mult decht o eestiune economica;
astazi cum se prezinta lucrul, pot zice c este. o
cestiune de onoare, in sensul acesta, ca un guvern
cancl contracteaza, trebue sa se tie de cauzele
tractatului. Prin urmare a fost un cuvAnt foarte
natural pentru ca guvernul sa se grabeasca, a veni
cu o ora mai inainte. la Camera, cu acest
proiect. Insa, D-lor, de1 acest cuvant este foarte
plausibil, de0 oricine intelege ca. angajamentele
unei natiuni trebue a se respecth tot atAt, daca
nu mai mult, decht acelea dintre privati, guvernul
n'a prezintat acest proiect neinconjurat de luminile
ee se cuvine a se lua in asemenea materie importanta. Macar c acum erh vorba de o concesiune

de 150 km., guvernul a tinut a lucra un proiect

cu toata maturitatea, ah cum se prezinta asemenea
proiecte in toate State le undo interese de mai multe
milioane se trateaza cu seriozitate i bung, chib-

zuire. De aceea ati vazut, D-lor, dupa cum a zis

0 D. raportor, c pentru prima oara se prezinta

an proiect de drum de fer cu studii prealabile,

cu planuri, cu devizuri. Pentru prima oara, mai
inainte de a vi se prezenth un proiect de ah, importa*, s'a lucrat aproape un an de catre ingi-

284

neri spre a face studii pe fata pamhntului si planurile necesarii.

totusi trebue s va spun ca aceste studii

si aceste planuri. nu sunt insa definitive; caci studiile definitive cer o lucrare mult mai lunga, si mai
dificila.

Studiile noastre sunt studii preliminarii; sunt

anteproiecte, dupa, cum se zice, insa sunt hidestulatoare pentru ca guvernul s tie aproximativ
ce este asta linie, cht costa si cum trebue a se
executh. Desi dar aceasta linie este unica in ra port
cu cele anterioare de 1.200 km., Insa vedeti ca'
guvernul a renit inconjurat de toate luminile cuvenite, va, preint i lucrarile, studiile facute de
oamenii technici, cari sunt presupusi ca an cunosflute speciale, caci stiinta nu se improvizeaza, ci
se dobandeste prin o lunga lucrare.
Dar sunt unii dintre deputati, precum de ex.
0. Blaremberg, cari sunt facili a face ipoteze si
a presupune c studiile nu au fost terminate
cand vi s'a prezintat acest proiect, adic a. di am
prezintat proiectul inainte de a se terminh studiile Si fara, a-1 insoti de studii. Faptul mate-

rial, si toti D-nii deputati cari au vazut cu ochii

caetele de studii, pot sa faca a cadeh aceasta presupunere.

Pot insa pretinde

gratuite ? Nicidecum!

a opri asemenea ipoteze

285

Adevgrul ing este, Domnilor, ca. oamenii spe-

ciali au facut studii serioase pe fata pgmntului;

si fiindcg nu am avut deajuns ingineri ai nostrii,
s'au adus i ingineri straini, cari, impreunA', cu ai
nostril, au lucrat pe fata pgmantului 1 au terminat i lucrgrile ash zise de cabinet, astfel incat
cand acest proiect de lege s'a elaborat, s existe
toate datinele

elementele tiintifice necesarii

pentru aceastg elaborare. Aceasta cel putin a fost

apreciarea oamenilor speciali call au elaborat

proiectul ce v'am prezintat.

Ash dar, Domnilor, acest proiect de lege este

lucrat in cunostintl de cauzg; aceasta se si vede

din redactiunea lui si din partea technicg conti-

nua in caetul de sarcine.

Ce obiectiuni? Ce critice faceti acum contra
acestui proiect ?

Ati vgzut Domnilor, el au fost unii din

D-nii deputati, care 1-au criticat mai mult din
punctul de vedere politic; insg la ma obiectiuni

cred ca nu trebue sa raspund;

ce as rgspunde? Asemenea critice sunt atat de abstracte si

neprecise incat ele nu intrg in ordinea hicrurilor
de o natuth practica si pozitivg, precum este materia ce discutgm. Ash observatiunile D-lui Blacgci

remberg, nu se pot considerg ca niste observatiuni

practice contra proiectului; D-sa in loc s trateze
pur i simplu chestiunea in fond, in loc s ne

286

arate in ce proiectul este rhu, ne-a vorbit despre

Increderea sau neincrederea D-sale in guvern, ne-a
vorbit de nationalithtile companielor, i altele asemenea observatiuni nu am a rhspunde!
Voi vorbi Ins asupra mecanismului coprins
in acest proiect, i voiu rhspunde la obiectiunile

ceva mai practice si mai concrete ce s'au fhcut,

8i sper c rhspunsul meu va fi de natufa' a da
lumin asupra acestui proiect, stabilit pe bazele
cele mai solide, si pe niste principii care s'au
admis de toti D-nii delegati si de toate sectiunile.
Aceste principii se mentin chiar de cei ce nu se
unesc cu proiectul; caci observati cg, D-lor nii
propun modificarea principilor pe care este bazat
proiectul, ci schimbarea sistemului pentru executarea i punerea in aplicare a acelor principii.
Ash sistemul propus de D. Mann este acela
de a desparti constructiunea de exploatare. In alte
cuvinte D-sa admite ca aceast linie sg, fie construita dupa principiile si bazele coprinse in concesiunea i caietul nostru de sarcini; Insa este de
o opiniune ca exploatarea acestor linii sh se rezerve

pentru mai tarziu; astfel Meat mai tarziu se va

decide dach Statul trebue sa exploateze, sau dach
sa se dea exploatarea unei societti.

Aceasth idee a D-lui Manu, noi ea si toate

sectiunile, nu am admis-o; chci noi credem mai
bun un alt sistern de exploatare, acela dupa care

287

constructiunea liniei este unita cu exploatarea ei.

Asemenea D-nii Moruzi, i Pogor admit toate
principiile i baza proiectului nostru, afara de cele
relative la sistemul constituirei capitalului, si propun
nurnai ea sa se numeasca de pe acum i conee-

sionarii. Domnilor, in privinta acestei diferente de

sisteme sa-mi permiteti mai intaiu a face cateva

observatiuni generale. Este adevarat e sunt tari
unde constructiunea liniilor ferate se face separat
de exploatarea lor; in asemenea caz constructiunea

caiei se face sau de catre Stat in regie; sau prin

concesiune data unei companii; si apoi, dupa terminarea constructiunei, se exploateaza acea linie sau
de catre Stat, sau de calre o societate. Acest sistem

exista mai ales in Belgia, si in unele State din

Germania. Astazi insa acest sistem este numai o
exceptiune la uzul general si ii vedem ca incepe
a fi abandonat chiar in staturile unde s'a practicat.

Astazi sistemul general adoptat de mai toate statele este aeela coprins in proiectul nostru. Au fost
alti timpi, au fost timpii cei intaiu ai introducerei
thumurilor de fer, dela 1830 si pana la 1840, pe
cand folosul liniilor ferate nu era, Inca bine apreciat,
pe cand spiritul de asociatiune nu era Inca desvoltat,

atunci acest sistem de separatiune, intre construetiune si exploatare era, general adoptat. Dar de

atunci Incoace sistemul predominant este ca, constructiunea si exploatarea liniilor ferate sa se dea

288

acelea5i companii. Dad+, exceptiuni se fac asta'zi la

acest sistem, de sunt izolate, sau provin din alte cauze
speciale, cum dificult`ati prea mari de lucrri, costuri
exagerate, etc. Veni-vom dar tocmai noi s stabilim

ca sistem normal aceeace in general este numai o

exceptiune ? Nu cred ca" ar fi bine s'a ne expunem
la 5anse1e unui viitor aat de necunoscut, 5,i a unor
cheltueli neprevAzute, cgei nu avem elementele necesare pentru a concedh numai constructiunea

acestor linii, nu avem nici ilfi corp technic destul

de numeros i forte spre a executh asemenea lucrare...
G. Manu. Nu e vorba de constructiune in regie.
c6, chiar

D. ministru de externe. Iar bine

D. Manu in1Itur6 ideea de constructiune in regie.

Bine c4, face 5i Mat.

Dar ia s vedem dacl ideea de a separa,

constructiunea de exploatare devine mai fericitA
numai pentrucil s'ar ced construirea liniei unei
companii. Chestiunea thinne aceia5i, 5i necuviintele practice ce ar rezulth nu se vor schimbh.
Mai intAiu sarcina pentru buget are sa, fie
tot foarte grea. In adevAr, cand se dg numai constructiunea unei linii, anuitatea ce trebue a se pl'ati
companiei este mult mai mare. Dac6 am face un
imprumut fie qi cu rena, pentru a plti, chiar hi
timpul constructiunei, tot costul acestei construetiuni, acest imprumut are sl ne coste foarte scump,

289

apoi 111.1 stiu dael am puteh noi astazi, cand

abia emitem un prim imprumut eu rentd, sa, emitem
indatd un altul de peste 60 milioane nominal. Daca,
vom pldti anuitatile in timp de mai multi ani, prin
amortizare gradatd, uzul general este cd aceasta,

amortizare sa se facd in termen scurt, de 15 sau

20 ani, astfel incat anuitatea ce va aved a plati
tezaurul va fi mult mai mare deedt dacd am da. si
exploatarea i construqiunea in mama aceleasi com-

panii; caci atunci tot uzul general este ca amori prin

urmare i anuitatile a se plati vor fi mai usoare.
Eu nu cunose sd se fi prezentat la noi vre-o

tizarea sa se facd in termene mai lungi,

societate de construitori numai pentru aceste

Mi s'a spus numai cit ar fi o ash, societate straina,

care ar

fi dispusd sit

ne faca propuneri de a

construi platindu-i noi pentru amortizarea capita-

lului in termen de 30 ani cate 10 si jumatate la

suta. Apoi, daca, am face calcul, am vedea, cit
aceastd propunere presupune o anuitatate aproape
indoitd de aceea ce am trebui sit platim dupg, sistemul proiectului nostru. i sa, mai adaog cit oamenii speciali mi-au afirmat, cit nici termenul de
30 ani, nu se poate olatine; caci cornpaniile de
constructori nu-si pot imobilizd capitalul mai mult

de 15, de 20 ani cel mult.

Dar afard de acest inconvenient financiar,
ideea D-lui Manu, nici ar fi practicd. Caci, Dom29006

19

290

nilor, spre a se concede numai constructiunea, ar

trebul sa avem studii definitive, ar trebui sa
avem un alt caet de Insarcinari, care sa, prevaz a. eele mai mici amanunte, ar trebui s tim
in ce conditiuni definitive are sa, se construiasca
linia. Ar trebul, D-lor, In alte euvinte sa, nu avem

numai studii preliminare ea cele ce posedam, ci

acelea care se numese definitive, cuvAntul este lesne
de Inteles. CAnd dam nurnai constructiunea, cona-

pania nu are alta grip,' cleat sa construiasca,

sa, plece. Nu e tot ash and dam i exploatarea si
constructiunea in mAna unei cornpanii; caci aceasta
are interes i raspundere ca linia sa, fie bine construita de vrerne ce tot ea are sa, o exploateze.
Este dar logic, ca., daca concedarn nurnai construetiunea, s prevedem, toate amanuntele technice si

de constructiune, spre a ne asigurh astfel ca, linia

are sa, fie bine construita, si spre a cunoaste mai
exact cAt are sa ne aoste.
Dar, Domnilor, asemenea studii au necesitate

de timp; ele nu pot fi facute In pripa, pentruca

atunci nu am ajunge la scopul nostru de a aveh
o linie solida si bine construita. Ne-ar mai trebui
cel putin sease luni spre a terminh aceste studii.
Astfel am facut cu linia Unghenii, a careia constructiune s'a dat nurnai in urma de studii definitive. Astfel fac insasi companiile private. Cornpania noastra a aetionarilor drumului ferat dela

291

Roman la VA.rciorova. cAnd a cedat i dansa con-.

structiunea liniei Predeal flra, asemenea studii ?
Negresit eh' nu. Apoi atunci s'ar pierde cam-

pania anului 1875; chci, in vara aceasta toat6,

s'ar face studiile i tocmai la iarn am puteh publich hcitatiunea. Va sq. zich tocmai dela Januar
1876, ar puteh concesionarul sh se ingrijeasch qi
sh-si prepare materialul necesar, s fach comenzile

i nu 'i-ar rhmkne nici doui ani deplini ca

sh poat/ terminh o aqh mare lucrare. In alte cuetc.

vinte, cu sistemul D-lui Manu, intreprinderea va

fi periclitath, i noi pusi in pozitiune de a nu ne
indep1itt.1 angajamentui luat printr'un tractat.
Cu proiectul nostru tip, acest pericol nu mai
existh; chci concesiunea s'ar puteh dh la inceputul
verei i campania anului 1875 este catigat6. Co-

misionarul pe deoparte ii va face studiile definitive in vara aceasta, i pe de alta el va aduce

material, va face in strAinglate toate comandele de
care are trebuinO, i va lucra, chiar partea uqoarA
a liniei, .aceea dela Ploeti la Campina. In ceila10

doui ani urm'atori, el poate fi astfel pus in poziOune a terrninh totul. Cum dar D. Manu i alti
meinbrii din opoziOune, voesc sh voteze opiniunea
D-lui, and nu avem nici studii definitive, nici caet
de insArcinlri, nici concesiunea nu se poate redacth

serios mai inainte de a aveh studii definitive.

Ash dar, Domnilor, i aceste dificulthti prac-

292

tice ce prezinta opiniunea D-lui Manu, sunt, cred,

destul de insemnate spre a va face sa respingeti
aceasta opiniune.

Dar, in fine sa presupunem ca nu se va intamplh nimic din toate acestea, i c linia se construieste si se terrnina la timp.
Ramane atunci chestiunea exploatarei. La
August 1878, cand se va terminh linia, pe seama
cui are sa, fie exploatarea? Pe seama Statului negresit. Aceasta este consecinta logica a sistemului
care propune construirea liniei separata. Apoi eu

am spus D-lui Manu in comitetul delegatilor ca

Statul, nu este Inca preparat a exploath bine pe
seama sa niste linii ferate. Cand e vorba, Domnilor, de chestiuni financiare i economice, va rog
sa nu faceti patriotism, ci s rationam cu totii in
orice materie, conform principiilor care o reguleaza.
Putem face patriotism in alte chestiuni, iar nu in
acelea pur economice uncle se cere numai ratiune rece.

Pentru ca Statul sa exploateze bine o linie, trebue

sa, o puna in conditiuni de productivitate. Dar cea
dintaiu condiOune a unei brine exploatari este de
a aveh un personal competent suficient Apoi nu-1
avem Domnilor; si va trece inca timp mult pana
sa-1 avem. De ce sa ne ascundem acest adevar ?
Repet dar, nu suntem pusi in conditiune de a face
ca aceste linii sa fie productive exploatandu-le noi
ingine.

293

Dar ni se va obiecta ea putem ceda atunci

exploatarea. la o companie. Prea bine. Insa Statul
tot -,rebue sa fie la 1878 in pozitiune de a exploata
el Insusi; caci ce s'ar intampM, daca la August

1878 nu am gasi compania care sa ceara exploatarea liniei? Sau dacra compania care am gasi
ar Lice critica asupra soliditatei liniei, asupra traseului, asupra lucrgrilor de arta, astfel Meat sa
ne pupa' conditiuni pe care nici guvernul, nici
Camera sg, le poata primi? Atunci exploatarea
acestei linii ar trebui negresit sa, ramang tot pe
seama Statului. Apoi prudent este sa ne expunem
la asemenea incertitudini? Pe And alte State mult

mai mari, mult mai avute si mai experimentate

dan atat constructiunea ck i exploatarea liniilor
aceleasi companii, spre a se ferl de pericole si
pierderi necunoscute, si nu voesc sg iea asupra-le
asemenea raspunC,ere, am veni noi sa facem ex-

perimentele ce ele nu mai voesc a face? tine le

State din Germania, D-lor, pot sa exploateze pe
seama lor liniile ferate; caci au si personal si mijloace mai marl deck noi. Dac In Ilelgia Statul
construeste i exploateaza, este pentru a ajunge la
deslegarea unor chestiuni sociale i economice,
adica, de a reduce costul construirei si mai ales al
traficului la cea mai mica cifra; dar Belgia poate
face aceasta. Noi insa nu cred ca am ajuns in
pozitiune, inck sa nu permitem asemenea incer-

294

etri. Ce e mai mult, unele natiuni pot sh aibh si

consideratiuni en totul strategice spre a tine exploatarea unor linii ferate pe seama Statului ; astfel
poate fi G-ermania, Franta; dar noi, D-lor, nu
putem aveh ash consideratiuni, noi, care suntern

numai in defensivl si nu avem ambitiuni de enceriri, noi Stat neutru garantat de P uterile cele
mari, si earl suntem decisi ca aceasth neutralitate
sa o conserv6m in mice ocaziuni, intelegeti bine
ch nu ar fi logic ca s ne ingreunh'm budgetul si
sl ne expunem la pierderi, spre a aveh o exploatare care ne-ar servi, dup5, D. Blaremberg ca sii
fim in pozitiune a atae i noi imperiul Austriei.
Suntem mai rnodesti, D-lor, nu avem ash ambitiuni. (Ilaritate).
Ceeace este pozitiv este ca, despartind eonstructiunea de exploatare, nu numai eh, compromitem terminarea liniei la timp, dar ne expunem
la multe pericole de pierderi i cheltueli neeunoscute. (Aplauze).

Afara de aceasta mai este Inca o dificultate

care s'ar puteh ivi, i as intrebh pe orlon D. Mann
ce ar face cAnd chiar D-sa ar fi la guvern.
S'ar puteh intamplh s6 nu gsim companii
care sa se ofere a luh constructiunea liniei; si tim
ca

phnh acum in minister nu avem nici-o pro-

punere de o asemenea natura. Ce am face atunci?

Ar trebui sh facem in regie aceast6 constructiune,

295
gi

ar trebui s o lucram ash cum sa fie gata la

termenul stipulat in conventiune. Aceasta prevedere ar trebui s o reguleze Adunarea, i s deh

ministerului autorizarea cuvenita; caci, nu uitati
Domnilor, cg. avern un angajament luat catre Statul

vecin, al caruia ministru a declarat chiar in Ca-,

mera din Pesta, i fi fac omagiile mele
ca
crede c, Romania ti va tine cuvantul i va face
onoare angajamentelor sale. Apoi, D-lor, daca am
fi siliti a lucrh aceasta linie in regie, se poate
prea bine intampla sa nu ne ajung suma prevazuta de guvern i acordata de D-v. i atunci
va trebui sh" venim din nou la Camera si s'n," va
cerem fonduri?...
G.

Ferneseu. Dar pierderile companiei ?

D. Illinistru de externe. Voi raspunde D-lui

Vernescu, care improvizeaza in technica ca in toate
celelalte ca, cand guvernul d
i constructiunea
si exploatarea unei companii, toate rizicurile i pericolele sunt pe searna .acelei cornpanii, dupa cum
gi toate beneficiile o privesc tot pe dansa. M.

unese insa pang, la un punct cu opiniunea D-lui

Vernescu in sensul acesta c Statul este totdeauna
si in tot cazul interesat intr'o concesiune; cAci
daca s'ar intampla ea compania sa nu reui sg, caza, atunci se loveste si creditul
easc
Statului. Despre acest adevar ati avut proba cu
coneesiunea Strussberg, ale careia titian, desi nu

296

erau emise In numele Statului, cu toate acestea

interesau pe Stat i discreditarea for adusese o lovire creditului Statului nostru. Toate aceste dificultg,ti, D-lor, de o naturg practich, sunt ash de
reale, Matt nu am cutezat s venim cu un proiect
prin care sh, desph"rtim exploatarea de constructiune.

Dach s'ar fi prezintat vre-o companie care sh ne

cear aceasth linie, fiti siguri c v'am fi prezintat-o.
aceasta pentru un motiv prea simplu: Intai.

pentrue am fi cAstigat timpul, adich nu eram sg,

mai pierdem o lung, sau doug, pentru facerea publicatiunilor necesare; si al doilea pentruch, Camera
vothnd un concesionar, am fi schpat noi;guvernul, de
()rice raspundere, de mice imputari, de orice',critich
foarte patriotich ch am fhcut rhu de a dh concesiunea.
Tata, pentru ce cuvinte guvernul s'a prezentat
inaintea Camerei cu un proiect in care exploatarea

sh, fie unith cu constructiunea. Acest proiect este

lucrat in conditiunile cele mai practice si duph

exemplele cele mai bune. Unui ne obiecteazh el,

de ce nu am venit si cu un concesionar; eh de
ce nu prezenthm propunerile unei companii, pentru
ca sh se stie ce &Lin i ce Nam. Apoi, Domnilor,
credeti D-voastrh c noi nu am fi preferat aceasta?
Negresit ch. da, Domnilor; dach am fi avut vre-o
propunere a cuthruia sau cutareia companii straine,

iar nu alteia care ar fl o companie mai populara.

Dad, n'am putut-o face, Domnilor, este pentru

297

simplul cuvant ca nu ni s'a prezentat nici un

amator! Atunci guvernul a crezut ca. nu poate face
-mai bine deck sa, se prezinte inaintea Camerei cu
tin proiect prin care sa, ceara, concurenta intr'un
mod serios qi leal.
Noi, Domnilor, in materie de finante nu putem
st facem nici patriotism, nici teorii abstracte. Am

venit sa, va cerem un lucru pozitiv si practic; sa

va cerern concurenta libera, i dezinteresatd. Noi
trebue s va, declaram ca, nu putem distinge pe
concurenti clupa nationalitate. Compania care va
oferi conditiunile cele mai avantagioase va fi cea
mai bung, Mi-a parut ram cg, s'a pronuntat aci
in Camera numele unor companii straine i nume

proprii de state, precum este Austria, cu care

ne afigan in cele mai bune relatiuni, i care ne
da probe zilnice cat ne sustine interesele noastre
nationale. Noi unii nu putem sii admitem asemenea distinctiuni. Datoria noastra, din contra, este
sa relevam erorile ce se fac.
imi pare foarte straniu cand aud zicandu-se
ca o ash companie poate fi austriaca, engleza, etc.
Dar, Domnilor compania care ar luh aceasta linie

nu poate sa, fie deck romaneasca; ea prin proiectul nostril se zice pozitiv ca, societatea sa, aibg,
resedinta in Bucuresti, sa, fie supusa legilor tarei,
i sa, nu invoace nici-o protectiune straing,. Prin
urmare, vedeti cii o asemenea companie nu poate

298

sa, fie clecat

a Wei. Ati voit oare si intelegeti

ca capitalurile pot fi straine, sau cei ce constituesc capitalul ? Ins, Doinnilor, putin ne pasa
noua de nationalitatea actionarilor. Capitalurile nu
au patrie nici nationalitate. Asemenea si cei ce
compun capitalul pot aveh orice nationalitate;
aceasta ne este indiferent. Este prea curios de a
vorbi de nationalitate child este vorba de o societate anonima. Capitalurile unor ash societati se
formeaza pretutindeni si de toate nationalitatile.
Nu se tine nici-o seama de nationalitatea celor
ce subscriu capitalurile. Daca D-v.. contrar cu
tot ce se urmeaza in toata lumea, voiti s ineti
seama de nationalitatea capitalurilor si actionarilor,
apoi atunci, cel putin, complectati ideea, ziceti

ca in Romania nu se va face drum de fer de

cand numai atunci cand capitalul trebuincios se
va constitui numai de romani si numai in Romania; si and Romania va asre i ingineri tot
romani spre a exploath aceste drumuri. Da, astfel

i daca voiti a fi si mai patrioti, adaugati c pentru a fi cineva actionar,

yeti fi consecinti;

trebue sa fie si alegator. (Ilaritate, aplauze).

Da, Domnilor, acesta ar fi un sistem economic pe care 1-a avut alte actiuni in timpi feodali, ba chiar c dupa slabirea regirnului feudal,
pe la secolul 13 si 14; dece dar s nu-1 avem
noi acum in secolul al 19? (Ilaritate).

299

Vedeti dar, Domnilor, ca nu este nici un

sens a se sustine ea, compania cutare este germank, franceza, austriacg, oH romAneasca, pe cAta
vreme capitalul fiecarei companii se formeaza pe
toate pietele Europei, i la Paris, i la Londra,

si la Viena, etc.
Aceea ce dar este esential, este ca mice cornpanie care ar lua o linie ferata sa fie sub privigherea noastra, sa fie supus megilOr tarei sa nu
poata invoca niciodata alte legi deck legile romane.

Aceasta trebue sa cerem, aceasta este practic, i

aceasta am prescris noi prin proiectul nostru. De
asemenea principii trebue s ne ocupam, iar nu
de teorii vage ea acelea care zice c trebue sa
despartim constructiunea de exploatare, numai pentru

ea A, scapam exploatarea de a cadea in rnainile

unei companii austriace. Ba Inca unii mai radicali s'au exprimat ash, ca, cum ar fi vorba de
chiar guvernul austriac, care voi sa iea aceasta
concesiune, iar nu companii private.

Dar termerea chiar de o companie privat6

austriach" este ea serioasg,? Nu, Domnilor, aeeasta
nu poate fi serios, caci presupuind e ar fi o
companie austriaca, care an avea aceasta' dorinta,
nu ar avea ca cel ce face cererea s aiba un nume
en terrninatiunea englezeasca sau ruseasca, cum
ati pute, ev ita aceasta ?
Pe de altg parte chiar dupg, sistemul D-lui

300

Manu, se admit ca peste cativa ani se poate dh exploatarea unei companii straine. Dar puteti Dv. legh
camerile si guvernele viitoare ea sa nu deh, daca, ar
vol ele, exploatarea chiar unei companii austriace?
Ash dar, domnilor, vedeti ca temerea Dv. ar

fi o sirnpla naluea. Si acea naluca voiti sa o

faceti ea realitate ? Ash dar vedeti c toate obiectiunile ce s'au facut, nu stint fondate pe realitate
si nu sunt conforme cu natura chestiunei ce se
discuta. Aci, Domnilor, nu poate fi vorba deck
de inconveniente economice, caci inconvenientele

politiee nu exista de fel in aceasta materie. Iar

daca, ca i noi, voiti a adopth concurenta, apoi
trebue s o primiti ash cum cere natura lucrurilor, ash cum trebue O.. fie o serioas'a coneurentg.

Daca voiti a aveh un drum de fer construit la

termen si in bune conditiuni, trebue sa faceti ash
cum sa atingem acest scop. -Jar saerificiul din
partea Statului, prin garantia anuitatei, nu va fi
mare; caci productivitatea acestei linii are sa fie
mare, atat de mare, in cat chiar D. Blaremberg
care la discutiunea jonctiunilor din anul treeut
ziceh c aceasta linie nu va fi productiva, astazi
a afirmat contrariul, ne-a spus ca erede ea linia
are sa fie productiva ...
D. H. Blaremberg. Din contra, afinn qi acum
cum am afirmat i atunci, ca aceasta linie omoara
celelal te.

301

D. Ministru, de externe. i aceast6 productivitate va face c sacrificiile Statului aci s5 fie

uurate.
Astfel, Domnilor, intelegem noi, guvernul,
cestiunea i astfel ar trebul sg, o intelegeti toti
D-voaste6.

Am c'autat asta'zi a vg. expune numai cAteva

idei generale asupra obiectiunilor ce s'au admis.

Mai thrziu vom mai vorbi.
edinta se ridich' la 6 ore, qi cea viitoare se anunta

pe a doua zi, 11 Martie.

V
Monitorul Odcial" No. 72 din 30 Martie 1875.

Din nou concesiunea cAilor ferate Ploiesti-Predeal

Adjud-Ocna
In sedinta Camerei din 12 Martie 1875, Torbeste
din nou B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. Domnilor,

am luat euvhntul ca s relevez asthzi mai multe

inexaetithti si critice nefondate care s'au fcut
proiectului guvernului in edinta de ieri, i s
rhspund asemenea si la oareeari insinuhri malitioase i rhutheiose fhcute de D. lonescu si de
D. Vernescu, mai ales in ceeace priveste intentiunile

aseunse ale guvernului nostrh etind a lucrat ori a

prezintat acest proiect. E de datoria noastrh a

relevh asemenea neexactiati si a sclrobi asernenea
insinuhri. Este un interes general, si de demnitate,
ca Adunarea i taxa s. cunoasch bine valoarea
proiectului prezintat Adunhrei, cat si scopul ce
'i-a propus guvernul s atingh.
Domnilor, atat I). Ionescu, cat si D. Verneseu
an fost siliti, cu ocaziunea acestei discutiuni, s6,

303

recunoasch oarecari verithti fundamentale in urma

raspunsului meu de eri. Domniele lor, au fost

siliti sg recunoaseg eh odath ce tara este angajath
indath, ce statul a incheiat o conventiune, este o
datorie de onoare pentru noi toti ca sh se menting
angajamentul, sh se execute la termenul stipulat
obligatiunea ce s'a luat.

D-lor, au mai recunoscut 0 altg veritate,

el statul, nici intr'un caz, oricare ar fi modul in
care s'ar dh o concesiune, nu poate sh zich cg
este dezinteresat cum ar merge creditul sau interesele financiare ale unei companii care ar aveh
lucrhri de ale sale. D-lor au recunoscut ch, oricare
ar fi modul constituirei capitalului societatei, tot-

deauna Statul este angajat si interesat dach ereditul acelei societgti ar chdeh; prin aceasta chiar
s'ar atinge i creditul Statului.
Iath verithli elementare, dar fundamentale, pe
care insusi D-nii Ionescu

i Vernescu s'au ggsit

datori sh le recunoaseg.
Mai mult cleat atht D-lor, au recunoseut
aceast veritate economich, c capitalul unei
societhti nu poate s aibg nationalitate, chci indata ce este chestiunea de credit fiecare coricesionar
va merge sh-si formeze eapitalul acolo unde ere-

ditul sh'u e mai cunoseut; pnin urmare actiunile

fiind la purthtor, nu poate sh existe nationalitate
in privinth celor ce posedg sau subscriu eapitalul.

304

Mi-a parut bine ca D-lor, care ne-au cornbatut, au recunoscut aceste veritati; ne-a parut bine
mai cu seama and am vazut pe D. lonescu recuno-

sand aceste veritati elementare, pe care altadata

amici de ai D-Iui din Camera nu le recunosteatu
Ma asteptam insa ea D. Ionescu, sa ajunga
.7i la un rezultat practic.
Cand D-lui a repetat
de mai multe ori ca este o chestiune de onoare
ca s mentinem angajamentul luat catre Austria,
ma asteptam ea s ne indice si mipocul spre a
ajunge la acest rezultat; ma asteptam in fine sa
vad pe D. Ionescu, ca a esit din sistemul sau
negativ i ea a adoptat un sistem afirmativ practic
Ma am inselat. Numai aparenta a fost astfel;
realitatea a fost ca D-lui tot se tine de sistemul sau
favorit si obisnuit, adica acela de a negh tot si de
a nu afirmh nimic! i in asta cestiune concluziunea
practica a D-lui Ionescu, fit tot o negaOune, fit tot

de a propune .ca sa lueram ash cum guvernul sa

au poata tine angjamentul sau, parola sa, cum
sa nu-si realizeze obligatiunea stipulata.

D. Vernescu a fost ceva mai diplomat in

aceasta ocaziune. D-lui cum a zis cu mult spirit
D. Bratianu, a fost eclectic, a fost cu toti si
pentru toti. D. Vernescu v'a spus proiectul tip,
nu e rau, l'ai primi si eu, daca guvernul ar
supune concesiunea

a se 6, la ratificarea Adu-

narei, Prin urmare e vorba de a ridich ebestiunea

305

numai la aceasth proportiune, dach adich se va

supune spre ratificare viitoare concesiunea, D-lui

ar primi-o, inhcar c

concurenta se va face pe

baza acestui proiect.

Ash dar bazele acestui proiect nu sunt ash

de rele cum le arath D. Ionescu, de vreme ce

D. Vernescu admite coneurenth a se face cu dansele. Dar D. Vernescu spre a nu mhhni pe nimeni
a fost si pentru opiniunea D-lor Pogor i Moruzi;
ne-a spus eh este bunl s,i ideea de a se da de
acum chiar intreprinderea unui concesionar anume
si eh propunerile cornpaniei engleze nu sunt tocmai rele. In fine D. Vernescu, in mersul su
eclectic a fost i pentru opiniunea D-lui Manu,
care este opus i proiectului nostru i opiniunei
D-lor Pogor i Moruzi, si care desparte construetiunea de exploatare. Dar la care din aceste trei
opiniuni se opreste D. Vernescu ? Aceasta este

greu de stint.
D-sa eclectic formalist, in asth ocaziune a
fost pentru toti si a consolat pe toti, rezervandu-si
la fine atacul i venitul pentru guvern. Ii voiu
rhspunde i pe acest thrim.
S v aduc MA, aminte, Domnilor, ch, eu
mi-am propus a releva mai Intaiu criticele nefondate fcute proiectulni, i apoi a dephrth insinuatiunile rhu voitoare, arhtnd scopul ce ji-a propus
guvernul prin acest proiect.
20006

20

306

Ah dar lhsand la o parte taeticele i concluziunile mai mult sau mai putin eelectice, mai

mult sau mai putin negative ce s'au fhcut, sA

venim la enlace aduse proiectului.
Mai multi oratori au recunoseut ch asemenea

luceari nu se dau prin licitatiune ea alte lucrgri

ordinare. Insemnhtatea lor este prea mare spre a
se confundh cu intreprinderile comune de lucrhri
publice. Natura lor special cere o altfel de concure*. Mai insh ar fi fost sh venim la Adunare
eu o concesiune chiar, cu un nume de concesionar,

duph cum vedem ch mai multi doresc ? Aceasta

e o alth cestiune. Negreit e i noi recunomtem

avantajele ce ar fi de a se voth chiar o concesiune data in urma unor studii fhcute; aceste
avantagii le-am semnalat dela inceput, am fi catigat un timp foarte pretios, i s'ar dephrth mice
bhnuiall gratuitit i orice insinuhri ce le plac a
face unii din opozitiune. Atunci cel putin am fi
imphrthit ritspunderea cu Camera. Irish vh am
arhtat pentruce guvernul a fost in imposibilitate
materialh, de a adopth acest sistem qi a se bucurh
de aceste avant*. V 'am spus c guvernul nu
puteh, atat ca chestiune de principiu, cat qi pentru
a se conformh dorintelor exprim ate de D-nii de-

putat'i in mai multe randuri, ca s v prezinte o

concesiune, fArl mai intaiu de a ti eh propunerile fheute sunt cele mai bune. Dar pentru aceasta

307

trebuia mai intaiu ca guvernul A, fie pus in pozitiune s poata provoch o coneurenta. Guvernul

'big nu a fost pus in pozitiune s provoace concurenta pe niste baze serioase, fara a aveh studii,
fara a aveh lucrarile technice necesarii pentru o
asemenea opera.

ti vine lesne D-lui Verneseu s critice pe

guvern ea nu a publicat, mi a fcut cunoscut de
mai inainte bazele pe care sh' se faca concurenta.
Raspunsul nostru este foarte simplu; aceste baze
nu se puteau publich pentru ca nu existau studiile, i neexistand studiile, lipseau fireste si bazele. Caci guvernul nu puteh s iea, de baze studii
facute de companii private, trebuia sa le faca el
singur, si nu puteh sa le faca decAt dupa ce se
voth creditul de Adunare. Indatg, insa ce adunarea
a votat creditul, D. Ministru Cantacuzino, care
era atunci la lucrarile publice, a si pus In lucrare
a se face studiile, i a trebuit s aduca din strainatate ingineri; exci personalul tecnic id ministe-

rului nu erh de ajuns.

Prin urmare nu puteh guvernul s publice
o concuren0 pan/ ce acele studii nu se terminau,
caci Ii lipseh bazele concurentei. Apoi ai fi dorit
D-voastra ea guvernul s villa a se prezenth cu
o concesiune avand un nume propriu, fr s fi
provoeat o concuren0, fara studii, fara, planuri,
fara sa, stie ee (la i ce ia? Apoi atunci tot D. \Ter-

308

i tot D. Ionescu, erau s vin i sa zich:

cum? F'gra' sh se stie de nimeni, fArg, s faceti
nescu

cunoscut c aveti s dati o eoncesiune, fhr baze

studiate, luati numele celui dinthin venit concesionar i voiti sg-i dati lui concesiunea? Dar,
ati fi criticat atunci pe guvern c d concesiuni
fArg, concurenth, astazi 1 criticati fiindch vh propune concurenta? Uncle vh este logica? (Aplauze).
Dach D-lor au cugetul sineer ea sh pung pe guvern
in poziOune de a executh aceste lucrhri, pentruce
atunci nu ne propune vreun mijloc practic cum sa
ajungem la atingerea unui asernenea scop? Pentruce

nu ne-au ariltat mijloc cum sh facem ea si principiul concurentei sh tie mentinut, si lucrarea sg
se termine la timp?
aci e locul, Domnilor, a vh marturisi et
scopul nostru unic a fost totdeauna sh nu darn o
concesiune de ash importanth IAA o concurenth
serioash. Acest principiu foarte insemnat, guvernul
'11 mentine in toath rigoarea sa. Nu ne este permis

nouh, nu este onest sh facem lucari de intreprinderi de zeeimi de milioane cu voturi de entuziasm. (Aplauze). Nu putem noi s sustinem o
concesiune care nu s'ar dh prin concurs asezat pe
niste baze serioase i ash cum se fee eoncurentele
cele marl, iar nu adjudicatiunile pentru luerari mici.
Am voit i volin ca concurenta sh fie tocmai

ash cum o intelege si D. Vernescu si D. Ionescu,

309

adicA sA se prezinte Ia guvern toate propunerile

oamenilor practici, cu rnai multe sisteme, pe diferite

baze, guvernul le va vedeh, le va exarnina, i va

preferl negresit pe aceea care se va pAreh cea mai
bung, cea mai avantagioasA pentru Stat.
Ce poate fi mai regulat si mai onest deck
aeeasta? (Aplauze).

Noi pang,' acum nici propuneri nu am avut.

S'a prezintat aci in Camera o propunere a unei
companii engleze. Dar ea s'a prezintat in urma
proiectului nostru; si nu puteti admite D-voastra,
ea noi s ne pronuntArn ea guvern asupra ei,
numai in ckeva zile, fgrA sA o fi studiat, frg, sg
o fi cunoscut.
Noi care credem c asernenea lucrAri trebue
sA se facA in urrng de discutiuni bazate pe ealcule

si cunostinte speciale, nu erh permis s VA recomaudlin all/ propunere, de aceia ce ar fi esit cea
mai bung, dupg, concurs. Iata, pentruce v'am adus
proiectul tip. Sunt insa unii care ii gasesc defecte;
care nu se multumesc pe bazele care le-am propus
prin acest proiect tip. Prea bine! Dar arAtati acele
defecte! Criticati! Nu veniti numai a arunch cuvinte vagi

bAnueli malitioase.

Ce vitii ati descoperit, ce critice s'au produs

asupra proiectului guvernului? Nimie serios. Dacg,
s'au propos ceva obiectiuni, au fost ash slabe, inek

cad la eel mai usure 'examen ce li se face. SA le

310

examingm dar, spre a ne dh mai bine seama de

valoarea lor.

Ce viii ne-a arhtat D. Vernescu, D-lui ea

mai sever critic, dar care eritich fhrl a propune
nimic in .loc?
Sh, Pashm la o parte generalithtile care nu se

raporth direct la chestiune. D. Vernescu a afirmat

mai inthiu in mod vag, dar pretentios, c bazele
generale ce se alb, in acest proiect, diferese de
acelea ale planurilor i devizelor fhcute i lucrate
la minister. i asth mare descoperire technich
D. Vernescu ne-a expus-o cu un aer de suits ironic

satisfhcut, andu-si importana unui profund

scrutator, care cunoaste i pe cele scrise si pe cele
nescrise, i pe cele vhzute i pe cele gAndite.

Apoi, dela acest -Waal al faptelor, sare deodath in domeniul cunostintelor i interpretearth
intenOunile guvernului cum a binevoit D-lui,
scruteazh cugethrile, descopere scopurile aseunse,
judec i condarnnh ca un mare judechtor ! Prea

bine! Admit si aceasth sistemh! Ea este proprie

D-lui Vernescu, II prinde. Dar care aunt faptele

pe care le-a adus la 1umin, pentru ca dela ele

sh ajungh s conchizh la acele cugethri ascunse
ce le-a putut aveh guvernul chnd a prezintat acest

proiect? Toate aceste fapte ar consth numai in

aceasta ch, s'ar potrivi oarecare baze technice din
proiect i caetul de inshrcinhri, cu acelea coprinse

311

tn devizurile i planurile flcute. Din aa fapte

s'ar deduce toate acele teribile intentiuni ascunse
descoperite numai prin marea dib/cie a D-lui
Verneseu.

Dar a fi dorit eg, D. Yernescu, tecnie prin

inspiratiune, sg, ne fi explicat mai bine in ce
constg, acele diferente? Dar D-sa studiat-a bine
planurile i devizurile? Fost-a in stare a le studih
singur, sau a erezut ce i-a spus altii? Sg, vl spun
eu cum a putut sl le cunoasel. Clad am prezintat
proiectul, am depus la biurou i studiile, plan urile i devizurile. D-sa clnd erh in sectiune, a cerut

a le examinh. A mers mai departe, a cerut dacl

sg, poate sl le ieh chiar acasl i s le observe
pang a adouazi. Lucrul era cam neregulat, cci
stint 150 deputati, i dacl fiecare ar fi hiat aceste
studii acasg, pentru.'o zi, ar fi trebuit 150 de zile,
numai pentru aceasta. Dar am consimtit, D-lor,
pentrucl voiam ca nici-un pretext sl nu thmAng,
D-lui Vernescu. A tinut dar o zi intreagg, planurile i devizurile la D-lui. Presupun ea, avea
cunotintele necesare spre a examina i mai ales a

critich asemenea lucrtri. Totui ins/ o zi nu-i

putea fi deajuns spre a examinh bine aceste Incrri. Ins e vede c D-sa le-a examinat i prin
intuitiune qi inspiratiune; qi a putut intr'o singuth
zi ssa

cunoascl, nu numai ceeace era coprins in

aceste studii, dar i ceeace era, subinteles.

312

in ce consta aceste descoperiri, din care a

tras atatea concluziuni? Consth in aceasta, eh in
studii se aflh o tifra de numhrul kilometrelor Si
costul kilometric diferith de cea aflata in proiect
Dar aceasta descoperire
01 caetul de insarcinhri.
nu era greu de facut! i dach aci se mrgineste
descoperirile profunde ale D-lui Vernescu, apoi
nu-1 felicit deloc de studiile D-lui matematice si
ingineresti. Aceste tifre sunt scrise in litere mari,

si nu era nevoe de multh batae de cap. Sa' vh

explic prea simplu cauza acestei diferinte.
Inginerii nostrii au fhcut studii, mai multe

studii, si in fine au insemnat pe plan un traseu,

a ca'rui lunginie se urea ca la 89 sau 90 kilometre. Irish acest traseu fiind foarte dificil cle executat, pretul kilometric 1-a insemnat la 506.000 fr.
efectiv, care vine aproape 600.000 lei nominal.
Dar, repet, aceste studii erau numai preparatorii.
D. V ernescu se vede ca nu stia aceasta, si nu a
voit macar s ceara explicatiuni.
Oricum ar fi, aceste studii preparatorii lucrate
de ingineri, s'au supus examenului consiliului technic. In cousiliu, uncle s'a si lucrat proiectul nostru,
s'a ghsit acel traseu de 90 kilometri, silit mult
prin scprtare, reclama si cheltueli man i lucrari
{le arta dificile de executat. i nu era vorba nu-

mai de costul kilometric, trebuia a nu se uith si

,insemnatele cheltueli de intretinere, la care poate

313

da loc o linie dificilh si a ash luerhri de art6; chci

stiti prea bine eh, en cat luerArile de arth sunt
mai difieile pe o linie, pe atht costul de intretinere
este mai insemnat. Ash dar, ce a Pacut consiliul
technic? A chibzuit de vreme ce aceste studii sunt
numai provizorii, iar nu definitive, de vreme ce
traseul definitiv are sh se fach mai thrziu, este
bine a se lsh o mai mare latitudine pentru chnd
se va face acest traseu definitiv.
Atunci, in adevhr, se va puteh vedeh daeh
este mai bine a se adopth, de exemplu, viaducte
de o inAltime de peste 40 de metri si de o lungime

de 2-300 de metri, sau ch este mai bine a se

pune linia a.sA cum viaductele sh fie mai putin
multe. Atunci se va vedeh dach este mai avantagios
ea linia sh fie mai scurt i s meargh d'alungul
vAei in albia Prahovei, ash cum sh fie amenintath

de a fi mai multe luni acoperith de zhpezi, si ea

find ceva mai lunga s'ar urch pe coasta i s'ar
evith alte inconveniente.
Tot aceste chestiuni trebuiau phstrate chnd
aveh a se face liniile definitive. i iath dar pentru
ce inginerii nostril' au pus in proiect lungimea
liniei de 95 kilometri, care sh costa kilometrul

480.000 fr., iar nu 506.000 franci.

Cu aceasta nimic nu se prejudich. Traseul
acesta este numai provizoriu. Traseul definitiv
se va adopth numai atunci chnd ne vom lucre-

314

dinth cu totii

pe deplin c

localitatea aleasa,'
este cea mai avantagiosg. Atunci numai se va vedea,
i

dacg. este bine a adopth tifra de 90 ori 95 kilometri.

Mild am zis c traseul definitiv al acestei

linii nu trebue fixat deck dup a. studii definitive,
am repetat c6 trebue s facem acum greeala ce
ce am fAcut in trecut, i crt trebue s profitAm de
experienta trecutului. Aceste cuvinte D. Ionescu
le-a interpelat In felul sAu, adic5, cu totul altfel
de cum le-am zis, sustinand c aceast6 concesiune
este o imitatiune dup a lui Strussberg.
Nu, D-lor, tocmai fiindcg acea concesiune a
lui Strussberg a fost de toti criticata, tocmai fiindca,
atunci s'a fficut greeala a se insemnh traseul dela
Piteti la VArciorova prea scurt i fa,r1 studii de-

finitive, ah incat sa existe astki inconvenientele

dealului dela Poroiana, am zis ca, nu trebue nfl
repet'am i noi astki aceai greea16.
Iat dar cauza acestei diferenti teribile de care
ne-a vorbit D. Vernescu el a descoperit-o D-lui
in studiile ce a fAcut! Aceasta, diferent6 imens6 se
reduce la cateva kilomete l'asate nedeterminate de
oamenii tecnici, pentru ca sa, se fixeze apoi in urmA
de studii definitive. i nu uitati e diferenta aceasta

in kilometre, atrage dupl sine i o alt'a diferent6

mai lesne de apreciat, aceea c, pe cand un kilometru dupA planul primitiv costa% 506.000 franci,

313

dupg sistemul proiectului costa maximum numai

480.000 franci. Aceasta diferenta creaza in favoarea

Statului un avantagiu de cateva milioane.

Mi se pare ca un asemenea avantagiu merita
a ne preocuph.
Cum dar din un asemenea fapt I). Vernescu

a putut sa aiba cutezanta s zica, cu aerul D-sale

misterios i pretentios ca din toate acestea D-lui
vede o idee, i ca aceasta idee nu poate fi alta
cleat aceea ca' guvernul a avut deja un concesionar

in vedere; i astfel, tot cu un aer misterios D-lui

se pune a interpreth intentiunile guvernului, qi prin
deductiuni, sub forma numai a ipotezelor, D-lui pune
pe toti in suspiciune i conchide e avem un concesionar ascuns. i nu numai guvernul este pus
sub suspectare, ci i aceea cari au elaborat proiectul, ci i comitetul delegatilor care I-a primit.
Poate fi serioasa aceasta asertiune glumeata ? Iar

bine, ca nu numai guvernul, ci

onsiliul tecnic,

deputati, cari au lucrat la acest

proiect in sectiuni, nu all gratie inaintea D-lui
Vernescu. Mare om trebue sa fie D. Vernescu,
care critica pe toti, macar c D-lui nu a fault
si toti ceilalti

nimic in viata! ce e mai comod decat critica ? Dar

sa' ne permita, macar a-1 intrebh din ce alte fapte
afar/ de numarul kilometrelor, ai descoperit D-ta,
ca atilt consiliul tecnic, cat i guvernul, cat si comitetul delegatilor, au fost in intelegere cu 0 coin-

316

panie straina al careia nume nu voirn s6-1 aratam?

Admitem aceasta banuiala, aceasta denuntare
D-lui Vernescu, acest nou profet qi critic universal, care vede toate

6i

tie toate. Dar pe ce

fapte se bazedza ea?

Pe ce alte fapte ne raspunde minunatul D.

Vernescu, acest critic universal al tuturor oamenilor nostrii politici ? Apoi pe acest fapt ca in
proiectul de lege al D-voastra, cereti ca acei care
vor veni la concurenta s fi lucrat cel putin 50
kilornetri. i aceasta ar probh c noi am aveh o
companie ascunsa? Dar naiv denuntator, oare nu
stii ca dela inceput am spus c cerem dela. concuren0 s intruneasca doua, conditiuni: seriozitatea
si aptitudinea. Fara aceste doua condit'iuni o companic nu poate terminA linia dela Predeal. D. Ionescu a spus Insui c linia dela AdjudOcna mai
poate sa astepte; caci este o linie interioara, numai,
dar linia dela Predeal trebue sa se termine la termenul stipulat, pentruca noi desi natiune mica,
t'inern mult la onoarea angajamentelor noastre.
Pentru ca s terminam dar o ash linie dificila la
termen, trebuia sa nu avem aface nici cu sarnsarii
nici cu ucenici in drurnul de fer. Trebuia sa avem
aface cu oarneni experimentati, cu oameni competinti In materie, cu o companie avAnd un credit mare

spre a putea lucra cu vigoare si a terminh, intr'un

termen atat de scurt. Daca nu am gasit asemenea

317

intreprinzAtori, atunci negresit c linia nu ar fi gata

la timp; i iath de ce cerusem o conditiune de aptitudine. Cu toate acestea acest articol s'a modificat de comitetul de1ega4i1or in i*legere en mine;
i

modificarea s'a fhcut ash ca acelas scop sh se

atingh.

S'a observat, in adevhr e numai este nevoe a

se cere condiOunea de a fi luerat 50 de kilometre
cki, clach se cere cond4iunea de credit, este destul.
Asa se poate ea eei cu care am tracth sh fie numai
o companie de financiari, si care, duph ee ar dobandi concesiunea, s'ar pune ei a ghsi construetorii
can s aibh aptitudinea euvenith. Ash incht desi

compania nu ar aveh la inceput aptitudinea sau

specialitatea, ea ar chplth, mai tarziu asth calitate.
Aceasth observatiune, phrandu-mi-se dreapth, am
admis-o si am primit sh se modifice articolul i
in sensul acesta, ca s cearh' numai ea concurentii
s aibh un credit in raport cu mhrimea intreprinderii. Cu modul acesta avem toath probabilitatea
eg companiile ce s'ar prezenth la coneureath vor
fi serioase, i nu ne-ar expune la eventualitatea

unei nereusite. Cum dar D. Vernescu se expune

a acuzh fhrh motiv, ar a. macar s tie ea, acel articol a fost modifieat in Nelegere cu guvernul ?
Dar D. Vernescu, dibaciu maestru, a mai glisit
un alt articol, un al doilea i ultim fapt prin care

Drlui a conchis ca sh ne presupue intentiunea ea'

318

noi am aveh un concesionar gata pe sub ascuns.

Acest fapt ar fi coprins in art. 53 din caietul de
insdrcindri. Acest articol D. Vernescu 1-a interpretat
ad Neat sd, ne probeze c'At este de novice in ma-

terie de asernenea naturd. Aceastd naivitate noi

i-o cunoaqtem; dar nu credem Ins s o posede
pand in punctul acesta. D. Vernescu, care criticd
toate, a fost i D-lui in pozitiune a 'herd odatd
cand a fost doud sau trei luni, imi pare, la minister. 0! Atunci D-lui, i cu ai D-lui, s'au distins
foarte mult; a lucrat ak intr'o chestiune financiard foarte mernorabild, incat se poate numi o mare
naivitate fin,anciard, care va rdm'aneh proverbiald.
D. Verneseu, care criticd toate, este bine a-0 aduce
aminte i de faptele D-sale, petrecute in putinele

i rarele ocaziuni ce a avut de viat practied

publicd.

D-nul Vernescu, spre a ne acuzh, invoacd con-

tra noastrd art. 53 din caetul de insdrcindri, care

este foarte simplu i inofensiv. Acest articol ziceh
cii: in caz de neintelegere pentru exploatarea liniei Predeal-Ploefti (fi Adjud-Ocna), cu o companie vecincl, art. 37, 42 fi 39 de mai sus, se vor
puteet moclificet cu autorizarea ministerului lucret-

rilor publice, in scop de a se asigura, un serviciu

mai regulat i o exploatatiune mai economice .
Din acest articol, foarte simplu conchide profundul D. Vernescu c noi am aveh cugetdri as-

319

cunse de a voi s'd dgm exploatarea unei companii

vecine pe care am avea-o de acum ggsitg. Mai

intgiu D-lui se insalg cAnd crede eg ar existh vre-un

mijloc ea sg nu aibg aface cu o societate vecing,

cgei linia dela Predeal sau Adjud, fiind in leggturl cu vecina sa dela Roman la Yarciorova, cum
voeste D-lui ca companiile lor sg nu ailag relatiuni
intre dgnsele ? i aceste relatiuni nu pot fi altele
deck acelea de un serviciu mai regulat i o exploatare mai economica, dupg cum zice finele art.

53. Ing D. Vernescu a avut marea prudentg de

nu a citit finitul articolului; i aceasta a fgcut-o
eu intentiune, pentru ea sg nu se vadg scopul
acestei dispozitiuni, pentru ca sa poat6 astfel formulg mai cornod aeuzatiunile sale.
Acest articol, D-lor, s'a redactat mai mult
pentru linia dela Adjud-Ocna; pentru acolo mai
ales s'a prevgzut cestiunea exploatgrei; cdci stiti
c este foarte costisitor, dac nu imposibil, ca o
linie atat de scurt s aibg o exploatare specialg.
Este ehiar foarte greu ea o companie strA,ing, sa,
meriting pentru sine aceastg exploatare; va eguth
a o cedg unei alte companii; si cgrei alte companii
ar putea-o cedg deck companiei liniei vecine.
in asetnenea caz ce zice legea ? Zice cl se
va stabili o intelegere cu compania vecing in ceeace

priveste servieiul si exploatarea liniei, cum regu-

320

larea orelor, oprirea in statiuni, circularea vagoanelor. etc.

Dar D. Vernescu, care tie sh aeuze, ba s i
bhnuiasch, nu tie ceva, nu stie c articolul ce
invoach nici ch mai existh astzi.

In adevhr, D-lor, in comitetul delegatilor eu

am primit a se sterge acest articol din caetul de
inshrcinhri, si iath, acum ca i acest cal de btae
al D-lui Vernescu dispare. i am primit a se
sterge acest articol pentru euvntul di am primit
ea i exploatarea liniei sh nu se poath cedh la alth
companie frh autorizarea Camerilor. Apoi atunci
regularea serviciului i modul exploathrei mai eco-

nomic se puteh face chiar prin legea care acordh

cesiunea.

In sistemul proiectului nostru aceast cesiune

se puteh face numai cu autorizarea guvernului, gi

iath pentru ce in art. 53 se zice eh tot guvernul

sh autorizeze i modifichrile aduse in serviciu.
COnd lust autorizarea se dedeh prin Camere,
tot ele regulau i dispozitiunile relative la serviciu.

Prin urmare, art. 53 nu mai aveh nici-un euvnt

de a fi, i iath, pentru ce am consimtit a se
sterge.

Ash dar, vedeti eh D. Vernesseu a avut marele avantagiu a lupth in contra unui inamic imaginar. Dar atunci ii intreb inch odath, ce defecte
prezinth in sine acest proiect? Ce vitiuri grave

321

are Meat s

justifice suspiciunile D-sale. Cum

D. Vernesc a, care acuza, nu stie macar ca nici

ca mai exista articolele, pe care i bazeaza Men-rninarile sale gratuite?

Si de eine 'am fi avut ternere s ne ascundein
daca altele ar fi fost opiniunile noastre ? De
D. Vernescu?... Dar guvernul acesta, D-lor, v'a
dat probe prin faptele sale, ca este de bung
credin
i ca are curajul opiniunilor sale.
Eu, in particular, am putut asemenea proba
ca nu sunt dintre acei care Ii ascund opiniunile.
Tine minte D. Vernescu, cand acum doi ani D-lui
Ii facea o parada de popularitate, combatand solutiunea drumului de fier Strussberg, eu, ca deputat din majoritate, 1-am combatut cu putere si
am sustinut propunerea facuta de guvern, i ma
felicit si acum ca opiniunea a triumfat atunci.

acum ar crede D. Vernescu ca m'aqi

teme, de D-lui poate de a sustine pe fata vre-o
companie, cAnd in realitate guvernul ar fi avut-o?

Dar sa nu judece pe toti dupa D-lui.

Zice D. Ioneseu ca noi nu .am facut alta cleat
sa copiem concesiunea lui Strussberg. Dar aceasta,
Domnilor, nu este exact. Daca negresit sunt oarecari
asernanari intre ambele concesiuni, sunt i`nsa si
mari deosebiri. Guvernul s'a silit sa evite mai ales
toate clauzele i lipsurile care ne expun la incer-

titudine, la raspundere; si am prevazut tot ce era

200013

21

322

necesar pentru soliditatea liniei i terminarea lucra,-

rilor la timp. Da, am copiat in parte aceast concesiune; ing, am copiat-o dupa, concesiunile cele

mai bune din Europa; am avut in vedere concesiunea Strussberg, ins spre a .lepda, si a ne
feri de prtile ei cele rele.
Dar cu ce non, cu ce idee, cu ce propunere
venit-ati i D-voastea, din opozitiune, spre a indrepth spre a perfectionh proiectul nostru ? Cu
nimic.

V'a venit D. Vernescu cu o idee, ne-a

spus c5, in proiectul nostru este o dispozitiune in

privinta constituirei capitalului, care nu este destul
de clara, pentruca nu rezulta dinteinsa, intr'un
mod evident ca eheltuelile de exploatare sunt in
sarcina concesionarului. A d s 'mi permiteti Domnilor, a v`a spune c aceasta idee a D-lui Ver-

nescu 'mi d

mie dreptul a banui pe D-lui,

dupa cum si D-lui 'si-a insusit dreptul a ne banui
pe noi, si de aceea zic c aceastA, idee 'mi probeazA c`a D-lui ar vol sa modifice proiectul ash
cum sa nu devina practicabil, ar voi adica, ea
i

concesiunea tip s6 se voteze in conditiuni ash CUM

sa nu se poata gasI concurenti. Caci, Domnilor

D. Vernescu are aerul de a ne propune ea noi sh

afisAm in Europa un proiect care sa discrediteze
intreprinderea, declarAnd de mai 'nainte ch. ea poate
fi ash de rea cum nici cheltuelile de exploatare

323

sa. nu poata acoperi. Cine atunci ar mai concurh

pentru ash linie ?
Apoi D. Vernescu qtie bine ca acest pericol
nu exista,, de oarece linia va fi din cele mai productive. De ce atunci critica redactiunea generala
cum am facut-o noi, si voeste a discredith Intreprinderea ?

A mai criticat D-lui, ca de ce lucrarile de

arta nu se zice a

fi

pentru doua cai. Nu am

inteles de loc ce este aceasta, idee mare economica a

D-Iui Vernescu. Modificarea propusa de D-lui ar

fi lesne; caci putin ii pasa concesionarului daca
noi von' cere ea luerarile de arta, sa, fie facute
pentru doua cai; nu avem cleat sa-i platim aceste
lucrari.

Insa, Domnilor, stip ce costa aceasta idee a

D-lui Vernescu? Costa venitul a mai multor milioane, care ar sth inchise dupa mum pentru doua
cai ; cu toate ca a doua cale nu se va pune in circulgiune deck dupa un timp indelungat, dupa 20
san 30 ori 40 de ani. Apoi scump am plati asemenea fantezii. A10 dar guvernul bine a facut ca
n'a supus pe Stat la o cheltuiala, care nu are sa-i
deh un profit deck dupa, un timp atat de indelungat. Tar neexistenta acelei de adoua cale nu
impiedica nicidecum ca lucrarea de arta pentru o
singura cale sa fie in cele mai bune conditiuni.
Caci, child necesitatea

se va sim0 de o adoua

324

cale, nn are decht sh se adaoge la acea existenth.

Ca lea inthia se va construi in aceea0 soliditate,
aibh sau nu Mug/ &Ansa o adoua cale.

Nu am inteles iarh0 pe D. Vernescu unde

a voit s ajungh chnd ne-a vorbit de procesul verbal
incheiat de comisiunea mixth pentru a determinh
locul ghrei dela Predeal, qi chnd cu un aer triumfhtor, apuchnd pe raportor, D. G. Briitianu, '1
desfideh ch. nu a vazut acel proces-verbal. 5i pentru ce erh sh '1 vazh, ? Ce are a face acel act cu
proiectul pentru a se construi linia de jonctiune ?
Dach, D. Vernescu, marele controlor a celor vhzute
i nevhzute, voih s cunoasch i acest proces-verbal,
deja ratificat de guvern, nu aveh decht sh-1 cearh;
i i 1-a
sh,

i dat. i dad, D. raportor nu ar fi tiut

'i dea mai multe amhnunte D. Vernescu nu aveh

decht a se adresa la ministru, care erh singur in

pozitiune a 'i spune orice voia s afle, qi intre
altele i-ar fi spus c gara dela Predeal este internaiona.l i mezath pe teritorul nostru; c in procesul-verbal sunt prevhzute dimensiunile acestei
ghri, i toate inchperile ce are ea sh coprindh, aa
incht s poath corespunde la trebuirrcele serviciului
ambelor Staturi. I-ai fi mai spus c proiectul
nostru de comisiune i caetul de inshrcinhri in
privinta acestei ghri 0 a lucrgrilor dela Predeal
este in absolut acord cu procesul-verbal incheiat
intre guvernul nostru qi acela al Austro-lYngariei.

325

Ar fi fost oare multumit D. V ernescu, cu aceste

exp1ic6ri? Nu tiu. Eu Ins i-a fi mai spus cl
aceasta, garg dela Predeal este numai proprietatea
Statului nostru, i c6 Austria va ocuph partea
sa intr'insa numai ea locatar.
Ce mai rAmne dar si cu aceasth obiectiune
a D-lui Vernescu si provoc6rile adresate raportorului nostru? Ceeace r6mAne, D-lor, din aceast6
obiectiune i din toate celelalte fAcute de D. Vernescu si Ioneseu, este cg D-lor nu au putut cornbate proiectul nostru; D-lor au fcut numai critice
abstracte i malitioase; au fcut adic6, acte politice
nimic mai mult.
D. Vernescu mai absolut i pretentios, si-a
expus i b/nuelile sale c, am fi in intelegere cu
nu stim ce companii str6ine; i fti,r6 multa, je*
ne-a pus pe WO sub legea suspectilor. i dupa
toate acestea a conchis, la ce? A conchis C ar
voth cu toate acestea si proiectul nostru, dacg am
supune, In urma unei concurente bazat6 pe acest
proiect si caetul de ins-areingri, concesiunea ce am
preferi la ratificarea Carnerei; adic6, in alte cu-

vinte, cum zice proverbul francez: dracul nu erh

aa de negru preeurn ni-1 aeat6. Cci, dae6 D-lui
ar aprobh o coneesiune ce ar fi dath, pe bazele
proiectului nostru, apoi acest proiect nu este ash
rihi cum ni 1-a aralat.
Am voit numai s relevez aceast6 contradic-

326

tiune intre premisele i concluziunile D-sale. Apoi

tot eclecticul D. Vernescu a conchis c voteazg, si
opiniunea D-lui Manu si aceea a D-lui Pogor.

Cat pentru D. Ionescu ce s 11 mai spun ?

D-sa a fost si mai putin avut in argumente deck
D. Vernescu. D-sa, afar 5. de eateva trsuri de spirit,
cateodatk, nemerite, mai adesea silite i grqoase,
caci erau prea repetate, i rautacioase contra D-lui

Bratianu, afara, zic de aceste trsuri de spirit, nu

stiu cum a criticat proiectul guvernului!
Toata mAnia D-lui s'a vArsat mai mult asupra
D-lui raportor; i aci imi permit a-i raspunde un
cuvant; cAci a amestecat numele meu cu .al D-lui
Bratianu. Daca mania D-lui Ionescu contra D-lui
G. Bratianu este ash de aprinsk, aceasta nu provine din cauza raportulai ti proiectului nostril, ci
pentrucA D. Bratianu a avut in adevkr puterea de
suflet a unui om adevarat liber si independent, de
a se ridich peste prejudiVile ordinare si a rupe cu
spiritul de click. Iatk marea crimg care i se im-

puta, eg dela tribuna a sustinut cu putere opiniunile sale, ideile sale, si acelea ale comitetului
delegatilor al cgruia reprezentant este. ( Aplauze).

Dar afar/ de aceste critice si glume, adesea fra

gust, ce argumente a produs D. Ionescu contra
proiectului nostru ? Nici unul. A repetit numai pe
D. Vernescu, care a fost aci de un sistem eclectic,

si a sfa,rit apoi de a se uni cu opiniunea D-lui

327

Mann, adica, de a se desparti, construetiunea de

exploatare! Nimic dar nou. A repetat numai cel
putin de zece, cinci-spre-zece oil c guvernul trebue

sa fie pus in pozitiune sa-si tina angajarnentul

contractat; eaci aci este onoarea chiar a natiunei
in joc; i ca trebue s executam conventiunea dejh
incheiata. Concluziunea ar fi trebuit dar sa fie a
ne pune in pozitiune s ajungem la implinimt
acelui scop. Dar D. Ionescu, s'a marginit a ne
spune ea este pentru opiniunea D-lui Mann. Rhspuns-a insa un singur cuvant la cele ce am obiectat
en contra sistemului D-Iui Mann ? Niciun euvant.
Eu, Domnilor, dejh obiectasem c, daca se va
desparti constructiunea de exploatare, pot rezulth
mai multe inconveniente practice. Cel mai mare ar

fi acesta ch, din lipsa studiilor definitive, nu am

ti ce dam a se construi; cacti studiile ce avem,
sunt numai un ante-proieet, sunt provizorii. i daca
va fi sa asteptam studiile definitive, atunci am

amanh Ora la 1 Ianuarie 1876 facerea coneurentei; i atunei am pierde vara, am pierde cam-

pania anului acesta 1875. Ar trebui sa" ne dati i

un credit eel putin de 300.000 lei pentru facerea
acestor studii definitive, D. Ionescu nu a raspuns
nimic la aceste obiectiuni practice; si nimeni nu
mi-a raspuns nimic. Cu toate acestea obieetiunile
mele sunt esentiale, eaci prin studiile definitive se
pot schimbh insemnate parti de luerari, si eostul

328

lor poate fi transformat astfel in mai mult ori in

mai putin.
Cum D. Ionescu, care necontenit afirmg, cg
voeste sg, ajungem la scop, adic Ia executarea
conventiunei internationale, ne Inv* sg, adopam
un mijloc care ne desparte de acest scop, apoi logic
este aceasta ?

D. Ionescu ne-a citat i numele propriu al

unui autor, al D-lui Jacqmin, spre a prob cg, este
bine a se desparti constructiunea de exploatare.
Insg, s'a ferit de a eit si vorbele acelui autor, si
bine a fcut; cxci acele vorbe sunt tocmai in contra D-lui.
D. Brg,tianu en v'a citat un autor recunoscut
ca foarte competinte, care nu gusta sistemul de a
se separa, constructiunea de exploatare. Si D. Bra"-

tianu cu foarte drept cuvant, v'a probat cg, construirea de cg,tre Stat, adicg separarea constructiunei
de exploatare, presupune cg, Statul Ii rezervg, ex-

ploatarea. Uci, dacg, la termen Statul nu ggseste,

cum ar dori, exploatatorii, el este pus in pozitiune
de a exploata, singur. Ei bine, acest stistern este
astgzi abandonat de marea majoritate a Staturilor
europene.

Pentru a vg, probh aceasta, eu vg, aduc ca

autoritate foarte mare tocmai autorul citat de

D. Ionescu, tocrnai pe D. Jacqmin, ale c6ruia cuvinte le voiu cith aci.

329

Iatg D-lor, ce -zice D. Jacqmin 'In opera sa

asupra exploatatiunei drumurilor de fier (pag. 32),
vorbind despre sistemul Belgiei, unde drumurile
de fier se construesc i se exploateazg de Stat :
Dupd ce
construit liniile cele mai im-

portante, Statul belgian s'a oprit fi a alergat

pi

el la sistemul concesiunilor pentru terminarea refelei sale".

Acestea ni le spune D. Jacqmin la 1868 ; i

ne afirmg cg insgi Belgiei nu-i mai convine sisternul ce ni se recomandg astzi noug de D. Manu.
Ia s vedem ce ne spune acum I). Jacqmin,
de unele State ale Germaniei, care adoptaserg acelm
sistem :

Statele Germaniei au urrnat exemplul Belgiei; dor dupa ce au construit un oarecare numar de linii cu cheltuelile lor, cele mai mari Staturi au increclintat companiilor executarea a tot
ce mai rtimtisese sd se faca, :instraineind chiar
liinile defa construite".

Italia a urmat acelaf exemplu".

apoi autorul nostru conchide astfel :

Se poate dar zice ca' exploatarea prin Stat

se imputineaza din zi in zi i acest singur fapt
este un argument in contra ei".
A dar, vedeti Domnilor, cg, unul din cei
mai mari autori, din cei mai competinti in chestiuni de drumuri de fer, ne declarg cg, in urma

330

experientei Mena' de cele mai insemnate ri, ele

au inceput s renunte la constructiune i exploatare prin Stat. Tar D. Manu i D. Ionescu sustin
contrariul; D-lor ne povatuesc ca s facem noi Romanii de pe marginea Dunarii, o noua experienta
si sit facern altfel de cum fac astazi mai toate Statele Europei. Si cu ce ocaziune s facem aceasth
experienta ? Toemai cu o linie internationala, pentru

care avem angajamentul de a o da gata la un timp

determinat !

Ce rezulta dar din toate acestea ? Rezult ca

proiectul ce am prezentat este facut ah cum trebuih sa-1 fach un guvern contiincios i onest, fara
alte idei sau vederi preconcepute, decat acelea ale
tiintei, ale practicei europene, qi ale unui sal) po-

zitiv de a terminh linia la timp. Noi nu puteam

decat s

adoptam principiul concurentei, fiindca

coneurenta este garantia cea mai sigura spre a

puteh aveh o companie serioasa, care sa termine
luerarea la timpul cuvenit qi cu cele mai bune
avantagii. Prin legea noastra nu am putut face
deosebiri de nationalitate ale companiilor admise
la concurs; fiindch asemenea deosebiri nu se fac,
fiindca ele ar fi i absurde i necuviincioase. Insu0 D. Ionescu a fost silit sa recunoasca acest

adevar; insu0 D-lui a trebuit

sa,

admita ca in

adevar constituirea unui capital nu poate aveh patrie i nationalitate; 11 felicitez pentru aceasta; caci,

331

recunoscand acest principiu, D-lui a fcut un mare

progres cu ideile ce aveh. Cu toate acestea nu Ilitati c tot prin proiectul de lege guvernul
rezervat dreptul de alegere, chiar atunci chnd in tre
companiile concurente ar fi vorba de o diferent6

de avant* mai mult sau mai putin maH. Ing

principiul fundamental este principiul concurentei;
acest principiu 1-am mentinut 1i-1 mentinem. Proiectul nostru cuprinde numai bazele pe care are s6
se facl concurenta.

Se poate prea bine ca acest proiect g prezinte oarecare lacune i imperfectiuni; dar, dacg
1-am adus inaintea D-voastrg, este tocmai spre a-1
complecth si perfectionh.
In contra lug presupunerilor gratuite ce face

D. Vernescu contra noastrA nu avem deck g intoarcem aceiasi arml contra D-sale: presupunere
pentru presupunere. Vom presupune si noi c aceia

la care in realitate tinde D-lui cu amicii D-sale,

este tocmai de a paralizh actiunea, de a face imposibilg construirea liniei. Aceasta o vor D-lor.
(Aplauze).

Guvernul Irish, care voeste realizarea acestei

linii, a avut de datorie a relevh toate nefondatele
aparentele argumente ce s'au acut contra pro-

iectului gu; a tinut a vg explich bine care a fost

natura proiectului ce ne-a prezentat i ce scop

a voit g ating6.

332

Scopul a fost realizarea liniei ; mijlocul a

ajunge la scop a fost concurenta; numai prin concure* putem sperh a g`asi o companie solid& 0
serioas6, care sA, execute obligatiunea sa, aqh, incAt

linia sg, fie terminath, la timp. Cu modul acesta

numai, natiunea 1i va puteh tine parola ce a dat;
i va realizh totdeodath, una din cele mai mari
trnbung,t6tiri care are s'-a, facl a crqte productivitatea intregei sale retele ferate. (Aplauze).

VI
Monitornl Oficial" No. 129 din 15/27 Iunie 1875.

Adresa de raspuns la mesagiul tronului

In sedintele Camerei din 3, 4 si 5 In* se dis-

cutA proiectul de Aspuns la mesagiul Tronului. La 5

Iunie ia cuvAntul B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de Externe. D-lor de-

putati, dupa cum ati vazut din discutiunile ce

s'au urmat cu ocaziunea acestei adrese la Tron,
du pa cum ati vazut din limbagiul opozitiunei
din Camera, precum si din actele subscrise de
dansa i publicate afara din Camera', aceasta
opozitiune pozeaza asthzi ca cum ar veni cu un
nou drapel, pe care ar fi inscrise principii noi,

si ea cum ar forma, un nou partid. Ca purthnd

un nou drapel, ca formand un nou partid, opozitiunea vine a combate nu numai ministerul, ei
i Camera i intreg sistemul de asthzi. Aceasta,
D. Kogalniceanu a spus-o si mai clan Aa, dar
vedeti ca importanta chestiunei este destul de in-

334

semnath. Opozitiunea vorbind in numele unor prin-

cipii, sub un nou drapel, cauth sh-si deh o important/ mai mare, 0 voete a ne dovedi eh membrii shi sunt aphrtorii 1ega1ithei, ch D-lor sunt
restauratorii sistemului constitutional, care ar fi
dhramat, ch, D-lor vor sh readuch garantiile constitutionale, care ar fi sdruncinate, ea si respectul
liberthtei, si mai ales libertatea in alegeri. Domnilor,

cand piste persoane ea acelea earl au subscris un

fel de manifest publicat afarh din Camerh, cand

tot D-lor au vorbit in aceasth Adunare, atribuindu-0 niste ash putin modeste pretentiuni i o
ash Impov/r/toare misiune, este, ni se pare, de
datoria noastrh, ca guvern, de datoria partidului
conservator, din care am onoare de a face parte
si eu, ca sa, arhthm dach adevhr spun D-lor, si
ca s expunem tarei adevArata stare de lucruri,
ash cum este. Mh. voiu sill a fi cat se poate mai
seurt si mai concis.
Cea intaiu intrebare este aceasta: este oare
adevhrat c pe drapelul, pe care 1-a ridicat D. M.
lepureanu, D. Ioan Brhtianu, D. Candiano, se aflh
niste principii inscrise? Este adevhrat ch D-lor
uniti irnpreung, formeazh un nou partid? i oare
acest nou partid ii propune el misiunea d'a schph
tara din vreo prhpastie in care s'ar aflh aruncath?
Adevhrat este eh acesti Domni yin sh ne deh garantii constitutionale, care nu ar fi mai existand?

335

Sig examingm, Domnilor, faptele si lucrurile

i veti puteh vedeh lesne veritatea; vg yeti convinge c lucrurile nu stint ash cum le arata D-lor;
ch adicg, nici de principii nu este vorba, nici de un
nou partid nu e vorba, nici lipsg de garantie constitutionala nu exista. yeti vedeh, Domnilor ca
este vorba cu totul de altceva; i cg, tocmai D-lor
sunt aceia cari ar fi capabili sg, arunce taxa in

adevarata prapastie, de unde nu stiu cum ar mai

putea-o scoate!

Domnilor, A, mai repetam c imputarile i

acuzarile care se produc de opozitiune, se fac, nu
guvernulti, ci intregului partid conservator, acelui
partid care guverneaza de vreo cinci ani. Aceste
acuzari sunt foarte grave, si gravitatea lor este
atht de mare, incht rn intreb: child cineva enteaz a formulh contra cuiva niste acuzatiuni atat
de grave, si Inca cu atata vehementg cum a facia
D. Vernescu, oare nu au ele un scop care nu este
cel marturisit? Acuzarile sunt in adevilr din cele
mai grave. Ati vgzut pe fiecare orator din opozitiune cum s'a exprimat: ca nu mai existg, legalitate, ca regimul constitutional este desfiintat, ea
garantiile constitutionale stint slabite, etc. D. Iepu-

reanu ne declara ca-si propune a readuce acele

garantii constitutionale cgzute, ca voeste a face
sa se restabileascg legalitatea. D. Kogglniceanu
adaose c voeste sincera aplicare a legilor. Child

336

dar cineva, aproposito de un raspuns la mesagiul

Tronului care trateaza despre faptele ministrilor,
si cu ocaziunea caruia opozitiunea trebue A, de-

nunte numai fapte care ar constitui din partea

guvernului calcari de lege, vede pe opozitiune c'a'

formukaza niste acuzatiuni de o ordine cu totul

vaga i generala, si nu asupra guvernului, ci in
contra unei intregi stari de lucruri, ci in contra
chiar a Constitutiunei, este in drept a se intreba
daca aceasta actiune extraparlamentara nu ascunde ceva nemarturisit. i, in toate cazurile, este
de o datorie imperioasa a acelor ee produc ash
acuzatiuni, de a arath faptele cari i-au fcut sg,
conchida astfel. Starea

in care arata D-lor ca

s'ar afla tara este atat de teribila, incat cei ce nu

traese intransa, 'Meat strinii, daca ar crede aceste
indrasnete acuzatiuni, ar conchide c aici la noi
ne aftarn in deplina anarchie i c. echilibrul puterilor Statului este cu totul sguduit.
Cand cei din opozitiune aflati in aceasta Adunare, vin Inaintea publicului, i prin o proclama-

liune subscrisa de D-lor, win un manifest, sau

mai exact vorbind prin o doleanta, afirma Para
sfiala ea' nu majoritatea formeaza guvernul, ci
guvernul iqi, face majoritatea" ; cand tot D-lor
declara ea in zilele destinate pentru alegeri, alegatorii nu s'au gasit faa cu alegatori", ci s'au
gasit in fata agentilor guvernului, i c astfel

337

alegeri nu au existat; chnd tot D-lor mai adaoga

CO garantiile constitucionale nu mai existd
i cd
guvernul bunului plac domnege in Romdnia" ;
cnd acesti corifei declar el tara se Al pe marginele prapastiei", i chnd ajung la concluziunea
pe care o s'o vedern, cu un cuvant. cand coalizatii
opozanti fae o descriere ash de insplimhntltoare
de starea tlrei in care legile s'ar Ii inlAturat, in
care arbitrariul guvernantilor ar fi domnind singur,
in care nu ar mai fi regiin constitutional: Nu
suntem oare iii drept ea sl'i somgm s iie arate
eel putin faptele pe cari
bazeaz/ aceste grave
ale Ion acuzatiuni, sa, ne arate din ee acte anume
ei trag asemenea coneluziuni, si Sb ne arate curn
an ei s restabileasel ordinea sbuciumat6, pentru
ea astfel tara toattt sA se convingl de adeviir ?

Cfici aci D-lor deputati, nu mai este vorba de

guvernul Dv., care stiti cl este guvernul majoritote:, si care este totdeauna gata a dh locul squ
oric/ruia altuia ii va voi majoritatea threi.
Astai, D-lor, este atacatl, Romhnia intreagl,
fiindcl natiunea intreag/ se descrie ea incapabil/
de a se mai bucurh de un regirn liberal si constitutional, pe care cu mici intreruperi ii posed/
dela 1859. i chnd o natiune se atacl astfel, avern
noi dreptul s intreblm pe acesti acuzatori: eine
sunteti ? i pe ce fapt v bazati ? (Aplauze).

Dar child D-lor ajung la fapte, ati vlzut ce

29006

22

338

fapte au invocat toti oratorii opozitiunei cari au

descris tara di se aflq, intr'o ash tristg pozitiune!
Ai vgzut cum toti D-lor cari zic cg se luptg spre
a aduce echilibrul care s'a sdruncinat, spre a reinvih legalitatea, care s'a inlaturat,

spre a ne

dgrui regimul constitutional, care este compromis,

adica, in rezumat, un singur fapt din care ar rezulth toate relele: legea electoral. Legea electo-

ralg ash cum este ea interpretatg de autoritgtile

judiciare cari an dreptul de a o interpreth, este
singura cauzg a tuturor relelor.
Ash dar, guvernul este acuzat fiindcg lasg a se

aplica o lege Mgt de mare, cu sensul cum i s'a

dat de cei In drept, i fiindcg n'a intervenit el cu
circulgri i arbitrariu a o aplich cum ar crede el.
Iatg de ce se acuzg guvernul el este neconstitutional, i natiunea c6 este pe marginea pr6pastiei ! (Aplauze).

Iatg intMul pas ce fac acesti corifei ai lega14546, spre a restabill legalitatea.

Mai fac incg un alt pas. Ne mai dau Inca'

un alt mare exemplu de respect al legalitgtei si
al cuviintei. D-lor proced win a negg legitimitatea reprezentatiunei nationale. Afarg de D-lor,
toti cei1a1i deputati nu sunt a1ei, conte.stg validitatea mandatului Adungrei din cari fac parte.
Aceasta este un specimen, un anunt de felul cum
inteleg D-lor constitutionalismul. (Aplauze).

339

D. Kogalniceanu, cu abilitatea sa obisnuita

de vechiu parlamentar, a simtit aceasta riedibcie
a colegilor D-sale si vine sa-i dreaga, declarand
ael la tribuna, ca. se inehina, c recunoaste legalitatea i validitatea rnandatului majoritatei acestei

Camere. Multumim de aceasta generozitate! Dar

ce s fac eu daca faptele sunt mai pozitive deck
cuvintele? D-sa nu poate sa faea, a peri cuvintele
pronuntate de preopinenti, de ceilalti colegi ai sal
din opozitiune. D-v. ati vazut ea D-lor toti con-

clud c alegeri nu s'au facut, c alegerile toate

au fost rele, c vointa alegatorilor n'a fost exprimata, afara numai de colegiile cari au avut
rara fericire a-i alege pe D-lor. D. Verneseu a
deelarat, in termeni foarte ramuriti, c. flu poate
voth partea inthia a adresei, fiindca ea spune ea
natiunea a aprobat politica guvernului prin noile
alegeri, insa dupa D-lui natiunea n'a avut nici
voinfa, nici libertatea de a se pronuuta. D. Kogalniceanu declara aci de pe tribuna ert recunoaste
mandatele acestei majoritati, Ins D-lui uita ca

alaltaieri, nu mai departe, a negat aeest mandat

printr'un act public, subscris de D-sa qi in care
a. spus c aceasta majoritate nu este rezultatul
vointei alegatorilor, ci fructul violentelor guvernului. D-lui uita ed a subseris manifestul in care
a cleclarat ca, alegatorii la alegeri nu s'au gsit
in fata alegatorilor, ci in fata eu guvernul.

340

D-sa declar alaltaeri in public c'a n'au fost

alegeri, tot cu exceptiunea, negresit a colegiului
care 1-a ales, ca alegerile facute nu a fost legale
si tot D-lui vine astazi i recunoaste autoritatea
acestei Camere, ii recunoaste legitimitatea.. (Aplauze,
sgomot).

Unde este logica ? unde va este consecinta ?

Asa dar, vedeti c v6 combat numai prin
faptele, numai prin cuvintele D-voastra.
Din aceste fapte rezulta c opozitiunea, plina

de trufie, se proclama de un partid nou, sub un

stindard fondat pe oarecari principii. D-lor declara
natiunei c sunt salvatorii libertatilor publice, ai
Constitutiunei, ai Tronului chiar. i apoi tot D-lor
puritanii constitutionali, cum procedeaza spre a ne
da exemplu de respect al legilor si al Constitutiunei ? Procedeaza negand validitatea mandatului reprezentatiunei nationale, dar acesta este eel intaiu
punct de plecare, dupa cum bine a observat onor.
D. Strat. Daca, D-lor pretind ca aceasta reprezentatiune nationala nu este fidela expresiune a tarei,
atunci cu eine si inaintea cui vorbese D-lor ? Atunci,

cum D-lor cei votul unei majoritati pe care nu o

recunose ? Ash lectiune de legalitate si de constitutionalism voese sa ne dea acesti salvatori ai trei?
Nu intelegeti in ce prapastie ne-ar duce lectiunea
exemplul D-lor ? (Aplauze).
Dar sa lasam acestea. Sa vedern cel putin ce

341

fapte invoac6 D-lor spre a ajunge la aceast/ concluziune. Sa vedem i noi in detaliu cari sunt aceste
fapte ? Este oare destul a se face numai niste alegatiuni, este destul a se face numai niste vagi afirmatiuni, cum s'au fgeut de D. I. BrAtianu, de D.
Vernescu, de D. Kog61niceanu si de toti oratorii
din opozitie, c n'au fost alegeri libere, di, au fost
presiuni, pentru ea indat6 lumea s'a cread5, eg, alegerile au fost ilegale?
Nu vg este destul s raportati in earner/ aceste
luergri, ea niste ecouri venite de afarl. Trebue sA
aduceti probe, fapte pozitive. Nu vg este destul s6
ziceti: ceeace v spunem noi, vet spune opiniunea
publica", caci atunci v intrebarn: in numele elfrci opiniuni publice vorbiri D-voastre i?" CAci
D-voastrA opiniunea publidt o intelegeti intr'un
sens, a1ii o pot inAelege in alt sens. Noi, de exemphi,
credem c opiniunea publicg cea adev6rat6 s'a pronuntat in favoarea liberatei ce a domnit in ale-

geri; D-v. credeti contrariul; eine sg vg creada ?

Trebue dar s cereetgm, s examin'am faptele,
pentru ca sh. vedem care este adeN4rata opiniune
public6 a Varei, care siti exprime adevIrul curat.

ii aceasth, opiniune pub1ie6 a tarei nu se poate

exprirnh atunci deeat prin majoritatea acestei Adunari. Aceasta este logica, aceasta este legalitatea,
acesta este uzul constant in toate ri1e constitutionale. Ca proba perrniteti-mi a va eith cuvintele

342

unui om foarte mare si foarte constitutional, a unui

mare barbat de Stat, care nu procedh ca D-v, in

Camera uncle era In opozitiune, care avea mai
multa,' tactica, si adaog, care aveh mai mult respect catre majoritatea Camerei la care se adresa.
Acest barbat este D. Thiers, el era in opozitiunea
cea mai pronuntata contra imparatului Napoleon III,

faceh parte din Camera din 1864. La Ianuarie

1864 a tinut celebrul sau cuvant asupra libertatilor necesare Frantei. In acest cuvant, D. Thiers
vorbeh despre libertatea presei, ca una din cele
mai necesare, i sa vedeti cu ce respect se adresh
la majoritatea Camerei de atunci i ce zicea despre
opiniunea publiA care trebue s preocupe o Caqi

mera,.

Iat cuvintele D-lui Thiers : Reprezentatiunea

nationala discuta aceasta opiniune publica, alege
ceeace este adevarat, leapada ceeace este fed q, pi
majoritatea care este legea n orice taxa libera,
declara aclevarata opiniune publica, aceea care trebue

sa treaca ca opiniune adevarata i o depune la

picioarele 7ronului." Si D-v., D-lor din opozitiune, veniti aci cu o opiniune publica, pe care
nu tiu de unde ati luat-o, voiti a o impune Adunarei, v dati apostoli exclusivi ai adevarului, ba
mergeti chiar cu ireverenta 'Ana a nu respecth
nici majoritatea acestei reprezenta0uni nationale!
(Aplauze).

343

Ash vg povgtueste D. Thiers, aceastg autoritate necontestatg in materie constitutionalg? Dar

cel putin spuneti cari sunt faptele din call deduceti aceea ce afirmati? Argtati crimele, ilegalithile
can

fac sg declarati eh' tara se afl pe mar-

ginea prgpastiei, c pericolul este eminent?

Accentuez, D-lor, prea mult asupra acestui
punct, pentrucg voese s atrag atentiunea Camerei
asupra gravelor incrimingri aduse de opozitiune
contra guvernului, pentru ca majoritatea Camerei,
care este suverang, sg judece intre opozitiune si
guvern .

Mai intai a voi sg intreb pe acesti doctori

in guvern constitutional, pe D. Vernescu, eternal
critic al tuturor, i cu atat mai induplecat a da
lectiuni altora de libertate si constitutionalism, a
D-nealui nu a putut incg a le aplich, ii intreb:
datusi-au D-lor seama de natura guvernului constitutional?

Apoi toatg lumea stie eg un guvern constitutional este acela care functioneazg avgnd o constitutiune care coprinde. dispozitiuni liberale. Avantagille guvernului reprezentativ constitutional, rezulta. mai ales din echilibrul care existg Intre

diferitele puteri ale Statului, si mai ales intre puterea legislativ i cea executivg.
Excelenta unui regim constg in aceasta

cg,

fiecare putere a Statului i are atributiunile sale

344

limitate 0 bine definite 0 cari nu se confunda in

alta; qi tiecare se echilibreaza, reciproc. Astfel
puterea legislativa 10 are atributiunile sale limitate, astfel este 0 eu puterea executiva, i eu atributiunile Statului.

Una din aceste puteri nu trebue

impie-

teze asupra atributiunilor celeilalte puteri. Tata in

scurt esenta qi meeanismul regirnului constitutional.
Acest regim exist i functioneaza la noi in de-

plinatatea sa.
Chnd dar echilibru intre diferitele puteri ale
Statului exista, And nu vedem nici Camera, nici
guvern impietnd asupra atributiunilor altuia, cum
puteti Dv., oarneni luminati i pretin0 constitutionali, sa ziceti aci in Camera, qi s declarati
prin manifestul subscris de Dv., ea garantiile constitutionale nu mai exista in aceasta tara, c guvernul bunului plae este substituit guvernului
constitutional ? Numai atunci ati puteh D-v. sustine
chnd echilibrul dintre puterile Statului nostru s'ar
fi sdruneinat; cand ati fi vAzut puterea executivA
dicthnd legi, sau puterea legiuitoare constituindu-se
tiran. Numai atunci, Dior, ar fi pericol, numai
ash fapte ati puteh invoch. Dar ah fapte nu exista.
Le puteti inventh ?
VI intreb dar, Inca oda* ee fapte invocati
D-v. inaintea tarei la care va adresati, spre a-i
probh ea' astgzi nu mai exista, nici-o garanVe eons-

345

titutionala, c echilibrul s'a sfArAmat, c armoilia

intre puterile Statului se aft, zguduitA, ?
Sit rezum eu aceste fapte ce ati invocat.
Mai intai ati invocat suing de incidente per-

sonak povestite de fiecare in timp foarte lung.

(Aplauze). D. Kogiilniceanu, a fost eel mai avut
in aceasta, D-lui mai c6 si-a fcut istoricul vietei
D-sale. Frumoase, interesante, glumete chiar pot
fi aceste incidente personale ? Dar se pot ele oare
invoca ea argumente spre a-se proba capului Statului c ara e in pericol ? Vt intreb, ce convinctiune poate cApg,th tara din asernenea povesti, cum

se va convinge ea eg, nu mai exist6 regim constitutional, cg, nu mai existA libertate, si c trebue
sa," vita D-lor la putere pentru ea s6 restabileascg
regimul constitutional sdruncinat de noi!

Ce ne-a spus in special fiecare din oratorii

opozithinei ?
Sit incepeln cu D. Manolache Costache. D-sa

ne spune c au existat presiuni in alegeri, pentru

c`a, localurile unde se voth ar fi fost inconjurate
de putere armat6. Dar aceasta este o simpl/ afirmatiune. D-lui trebui sa probeze c cu adevarat
armata inconjura localul alegerilor, i cg, ea a
impiedicat pe cineva de a participh la vot. Aceasta
Ins D-lui nu a probat. Si noi deelarlin Cr3, a fost

armata, ins nu inconjura localul, ci era pusa, la

distanta euvenit6, tocmai spre a garanta libertatea

346

alegerilor; spre a opri pe perturbatori

.pe bhthusi de a nu violenth pe alegAtori. A. fost armat6

acum l alegeri, duph cum au fost

in timpul

alegerilor D-lui Manolache Costache, child insusi

D-sa in trAsurA eu D. Al. Lahovary, se plimbh

pe la loealurile de alegeri in Bucuresti, spre
inspecth daeg a venit armata, 6i dac6 ea protejeaz6 libera votare. Aceea ce a fost legal atuncea

pentru ce ar fi ilegal astki ? Pentru ce astki ar

fi presiune, aceeace atunci D. Tepureanu numea
libertate ?
D. Vernescu, spre a probh asemenea ea nu

an fost alegeri, i c6, afar6 de D-sa si de ai D-sale,

nimeni altul nu este bine ales, ne povesteste mai

s'a intAmplat la alegerile din
Bucuresti si la cele dela Turnu-M6gurele. Dela
aceste episoade, mai mult sau mai putin neplcute
multe episoade, ee

pentru persoana D-sale, trece la alt incident din

alte colegii ale altor judete, i pe acestea ni le
povesteste numai duph auzite, duph cum i le-a
spus noii si amici. La Turnu-Mhgurele ne spune
cA, a vazut singur cIt s'ar fi sechestrat persoane,
ch s'ar fi facut bItti

cIt chiar D-sa a fost huiduit.

Dar altii, tot martori oculari, afirmg contrariul;

afirmh ca% nimeni nu s'a sequestrat i el toernai
D. Vernescu provoch a se face bg,tg,i ! Pe eine sh
credem ? Nu numai aeum, i altAdath" s'a imputat
D-lui Vernescu cIt s'a ales la Turnu prin rnijloace

347
i cine-i imputh aceasta ? Arnicul
shu de astAzi D. Ioan Brhtianu.
In adevAr, la verificarea puterilor in Camera
din 1868, vedem in Monitorul din 9 Martie 1868
cand D. I. &Miami zice D-lui Vernescu eh: dactl
i se imputel guvernului cei a intrebuinfat violence
in alegeri, apoi sunt 81 aIJii cari spun c'el au

putin coreete.

vazut sute de lire impdliudu-se la alegdtori".

Iar D. Vernescu intrerupe: Eu am, impeinit
lirele?"

D. Brhtianu, ministru de interne atunci, rqspunde eh nu -tie, dar c sunt martori oculari care
declar a. el s'a imphrtit lire.
Aluziunea erh la D. Vernescu. (Ilaritate).
Trebuih dar s credem eh, la 1869 D. Verneseu s'a ales la Turnu prin conruptiune? Pentruce

D-lui voeste aeum s fach pe altii a crede c.6,

s'au fheut violente spre a nu se alege D-lui?
AdevArul dar este eh nu trebue a se atach
un deputat, i eu gat mai mult, o majoritate pe
niste afirmatiuni vagi.
D. Brhtianu a rners mai departe eu afirmhrile D-sale,

chci a deelarat eh de 4 ani

listele

si vorba de falfificare ca si
cea de tradare este un ce ash de obisnuit tn limbs,
scoalei D-lui I. Brhtianu, incht nu comprornite
electorale se falqifice

intru nirnic pe nimeni. Dar pentruce oare s'ar 6

falsificat acele liste? i cum s'ar fi falsificat acele

348

liste? Pentru cuvantul, ne-a spus D. Bratianu, ea

de 1 ani nurnrul alegatorilor prea a crescut in
aceste liste. Dar aceasta este oare destul pentruea
D-sa s arunce o ash mare ofensa, o ash acuzare

tutulor alegatorilor din Romania pn i D-lui

Iepureanu care a luat parte la listele formate sub
acest guvern? (Aplauze).

D-lui Bratianu, cel mai democrat, nu-i place

multimea in ocaziunea aceasta! Dar nu e de mirare ca D. Joan Bra'tianu, care ia parte de multi
ani la afacerile publice, sa, nu stie ea averea mo-

bilara s'a urcat la noi foarte mult de cativa ani

incoace ? Nu aveti deck sa calculati sumele reprezentate prin titluri asupra Statului, asupra comunelor, prin actiunile societatilor private, pentruca

sa va convingeti ca averea mobilara publiea, ca

cea particulara, a erescut foacte mult. Prin
urmare, ee se mira D. Bratianu ca sunt prea multi
alegatori? Alegkorii s'au inmultit fiinde si averea

a crescut de and nu mai este D. Bratianu la putere. D-lui ins a. se rnultumeste a atach listele elec-

torale ca false, macar c

ele nu s'au contestat.

Apoi atunci. daca aceste liste sunt false, va intreb

pe D-voastra din opozitiune, cum sunteti insi-vg
bine alesi en niste asemenea liste falsificate? Cum

mai stati pe bancile de deputati? Sau voiti s ne

faceti s eredern c numai pentru colegiile care
v'au ales, nu s'au fa lsificat listele? (Ilaritate, aplauze).

349

aduch fapte
din care sg rezulte probh pentru tar c numai
D. Koghiniceariu, pentruca s

avem regim constitutional, s'a mhrginit a ne spune

mai multe anecdote si incidente cunoscute de D-Ini
personal. Astfel ne-a spus ch, a aflat D-lui eg eutare sub-prefect seu cutare prefect ar fi amenintat
pe en tare proprietay, ca sg voteze cum ii va zice,
chci altfel va fi rhu de dnsul, etc. Din aceste
fapte izolate ce ar fi cunoseut D-lui, conch ide

apoi ea' in toath tara au fost presiuni in alegere,

si cg prin urmare in targ ilegalitatea domneste!..
Vine apoi un fapt asupra cgruia toti oratorii
din opozitiune au fost de acord; acest fapt este
ca alegerile n'au fost legale, fiindch, s'au introdus
in alegerile colegiului III aleggtori rurali. Nu am
nevoe, D-lor, sh, mg oprese mult ad asupra acestui
punct. V h, atrag numai atentiunea asupra curio-

ziatei acestei obiectiuni. Chci mai inthiu, eine sunt

aceia care fac aceastg obiectiune?
Este mai inthi D. Kogglniceanu, care in anul
1868 sustinek, cu toath, forta elocintei D-sale,
cu tot focul inimei sale, c6 ruralii sa, fie introdusi in colegiul III. D-sa, care pe atunci zicek,
ea, toti acei locuitori rurali can
plgtesc o dare
cgtre Stat de lei 20, sh fie introdusi in colegiul
al treilea, astgzi vine si imputg acestui guvern, ce?
Ii imputg cg s'a admis opiniunea D-sale din 1868,
c. s'au introdus acesti aleggtori in colegiul res-

350

pectiv. Imput6 adica, actualului guvern un fapt

a ciarui realizare se incepuse Inca. dela nasterea
legei electorale, incg dela 1868 !
Acesti domni . atA,t de constitutionali, D. Kog6lniceanu, ca i toti ceilalti Domni din opozit,iune, imput6 guvernului cg a ldsat sA, se execute

sentinta tuturor tribunalelor 0 a Curtei de casatiune, care s'a pronuntat in favoarea ruralilor, si
nu a oprit, in mod arbitrar i ilegal, o asemenea
exec utare ! (A plauze).

Asi fl inteles, D-lor, ca opozitiunea

sa. fi

venit pe calea eonstitutionalg si sg, fi zis guvernului: veclent ca se da, dupe!, opiniunea noastra,
o rea interpretafiune legei electorale sau chiar

Constitutiunei; aceasta interpretare a Curtei de

casariune qi a tribunalelor din fara, in privinta
ruralilor, credem ca devine generala, i fiindca
noi, opozitiunea, o credem rea, vet propunem un
proiect de lege prin care se modifica sau se interpreteaza altfel legea electorala". Aceasta. procedare asi fi inteles-o; atunci Camera si guvernul
a r fi discutat i ar fi v'azut dad, trebue a se ad-

mite ori a se respinge un ash proiect de lege interpretativ. Dar a veni D-lor, oameni ce se intituleaz6 constitutionali, si mai presus de toate liberali, si in loc de a propune sau de a cere modi ficarea sau interpretarea legei, pe calea prescrisa
de Constitutiune, a pretinde c6 puterea executivg,

351

singurh, prin propria sa vointh si putere, s sfhsie

toate sentintele date de justitie, de puterea judechtoreasch; s sfgrame toate hothririle inaltei Curti
de casatiune; a pretinde, eu alte cuvinte, ca puterea executiva, sh se amestece in atributiunile puterei judechtoresti; aceasta, D-lor, este eel mai
mare act neconstitutional ce opozitiunea propune
guvernului; chci puterea. executivh nu este in drept,

nu trebue sa. se amestece in atributiunile nici ale

puterei judechtoresti, nici ale celorlalte puteri cons-

tituite ale Statului; puterea executivh nu poate,

prin circulhri sau alte mijloace, sh interpreteze
legea electoralh; ea lag numai a se aplich aceasth
lege. Si dach trebue s'n% ne felieitArn de ceva, este
tocmai ch. guvernul nu a fhcut aceeace mernbrii
opozitiunei II mndeamn

fach! (Aplauze).

lath, D-lor, mai toate faptele cari ne imputh

opozitiunea, si din care conchide c tara e pierduth, de nu o va salvh patrioti ea D-lor. Nu ered

merith a mai cia i alt fapt invocat de D.

Vernescu, acela, dela Pitesti, unde D-lui a suscit

tinut c alegerile nu au fost fcute in libertate

pentru acest cuvant, c pretinsa majoritate a aleghtorilor de acolo a mers de a votat intr'o cash
particularh! Dar serios este aceasta ?
D. George Bthtianu, cu elocinta sa cunoscuth
si en o putere de argurnentare iresistibilh, a I-As-

puns cum trebuia D-lui Verneseu. Eu mh mAr-

352

ginesc a aclhogh numai acestea : Cum D-voastrq,,

oameni de legi, riguro0 constitutionali, cum veni0

ac'i in Camerh si sustineti ch majoritatea aleghtoFilor s'ar puteh constath, i pronunth intr'o cas5,

particular/ ?. Dar eine poate sti dach cei ce au

votat au fost aleghtori sau oameni duph stradh ?
Cum puteti sustine asemenea enormithti? lath dar
toate faptele enumArate de D-v. si din cari ati
conchis ch, nu mai avem garantii constitutionale!
Iath pe ce v'ati bazat spre a sustine e legea electoralh nu se aplich, c suntem la gura prhpastiei!
Tath ce fapte puneti inainte spre a veni apoi
si, prin mijlocul de amendamente, s inaintati Dom-

nitorului doleanta D-voastrh, pe care ati si publicat-o dejh sub forrnh de manifest sau credo politic
al D-voastrh!
Dar serioase poate crede cineva concluziunile
ce trageti din faptele ce ati citat ? Socotiti eh, are
sCt Ira cread cineva numai pe niste simple afirmAri

ca guvernul a comis toate fara de legile, ca Ca-

mer nu existh, e libertati nu exist, ch legaliMO nu exista, chnd realitatea va da cea mai complecth desmintire? (Aplauze). A! pentruch guvernul

a luat mhsuri de a nu se turburh ordinea i 11nistea, i unde trebuinta a fost, a pus armata la
distanta ceruta in apropiere de localul alegerii, DUrni0 c aceasta a fost presiune ? Dar cum se puteh
altfel mentine ordinea si garanth libertatea fiecarui

353

de a voth ? Dovedit-ati e ostirea a impiedicat pe

cineva undeva d'a voth ? Nicideeum. Din contra,
ati vAzut c toate aceste mAsuri luate de guvern,
erau Mel foarte slabe, cAei ele tot nu au putut
opri pe bAtAusi In Bucuresti de a face scandaluri
bAtai, ba chiar si de a ucide pe alegAtori si a rAni
o multime dintre ei i dintre age* politiei.
eine a facut acestea ? Numai bAtAusii opozitiunei,
Paptele sunt fatA; rAnitii au umplut spitalele.
toatA, lumea stie astAzi cA violentele au venit din
parte-vA, i eg, dacA guvernul nu luh mAsuri spre
a se mentine ordinea, Dumnezeu tie unde puteati
sit

ajungeti!

Aceste fapte nu pier prin afirmatiunile D-lui

KogAlniceanu i violentele calomnii ale D-lui Verneseu. SA nu credeti CA yeti gasi vreodata o Camera sau un minister care sa cedeze unei opoziiuri numai fiindca ea face niste afirmatiuni vagi.
Sit presupunem ca ar veni cei din opozitiune
la guvern; cA D-nii Yernescu, BrAtianu, Iepureanu,
Candiano-Popeseu, ar fi chemati sA formeze un
minister... (Aplauze).

D. Manolache Costachi. De ce nu luati

D-v., intro D-v. pe D. Boliac.
D. ministru de externe. Pentruea intre noi
nu este niciun loe disponibil; noi suntem in complect, in vreme ce Dv., puteti promite i d athtea
portofolii in perspeetiva... (Aplauze).
20006

23

354

Zie dar, cand toti acesti barbati ar veni la

putere, i cand ar face s aiM o alta Adunare,
aleasa neaparat foarte constitutional, si cand acel
guvern i Camera, ar fi convinsi e sunt foarte
constitutionali, intrebarn daca si In acea Camera'
s'ar gasi un numar oarecare de opozanti care le-ar
imputh D-lor, aceeace D-lor ne imputa Ilona, astazi, s'ar retrage oare guvernul D-lor, care ar aveh
majoritatea, s'ar disolvh Camera, numai din cauza
unor afirmari ale opozitiunei ? Negresit ea nu. Apoi

va intreb, logic este, drept este sa indemnati pe

altii a face aceeace insi-va nu ati face ?
Chiar admitand ca in unele locuri s'ar fi facut
ceva abuzuri, chiar admitand c unele liste ar fi

fost viciate, pentruca s'a neglijat a se eontesta la

timp, eine v autoriza ea din aceasta s conchideti
cd garantii constitutionale numai sunt, c Constitutiunea este violata, c alegeri nu au fost ?

Dela 1859 'Ana acum existat-a o singura

Camera, din nou aleasa, careia opozitiunea sa nu
fi facut criticile ce faceti D-v. astazi ?
Ce scop dar urmariti child luati acest rol
declarati c s'a sdruncinat tot echilibrul Statului,
va pronuntati inaintea tarei ea niste salvatori
ai ei, publicand o profesiune de eredinta, un fel
de manifest in care pretindeti c ati inscris niste
prineipii ?

Dar acum c v'arn probat

ea'

faptele ce ati

355

citat sunt niste alegatiuni fr nici-o bazh, suntem

in drept a vh intrebh eine sunteti D-v.? Este de
datoria noastrh, este dreptul nostru a vh, intrebh
eine sunteti?
Nw stiu care din oratorii opozitiunei observh
eh nu trebue a ne oeuph de trecut, c ce avem

en trecutul D-lor; ea sh lhshm la o parte trecutul

hi sa nu-1 mai implichm cu prezentul; el este garantia viitorului. Oare nu vh place trecutul D-v.
si nu vh convine a invoch acel trecut, spre a vedeh
ce viitor voiti a ne preparh?
Dar ziceti ,,am uitat trecutul" ! Da, se poate.
Am vhzut in celebrul D-v. manifest, am vazut eh
ziceti chiar ash: am uitat clesbintirile din trecut;
am lei sat de o parte deosebirile noastre a supra
unor chestiuni de o ordine secundarti". Da, v'ati
imbrhtisat cu totii; i v'ati dat maul a ne schph.
Dar ia s vedem, o s ne schpati? Dv. ati
putut uith trecutul si desbinhrile Dv. din trecut,
dar ia s vedem, noi le vom puteh uith? (Aplauze).
Ei, D-lor, toti stirn eh treeutul este oglinda
in care se poate vedeh viitorul. Cnd oamenii ca
D-v. se asociazh, chnd bhrbati, ea D. Iepureanu,
intrh, in asociatie, cum voiti sh nu ne amintim
trecutul acestor bhrbati politici? Toti, D-lor, sunt
oarneni politici; unii oameni insemnati; toti au un
treeut. Acest trecut, faptele D-v. din trecut, nu
mai sunt ale D-v., sunt ale istoriei. D-v. nu ati

356

lost numai nite cetgteni simpli; ei ati jucat mai

toi nite roluri insemnate In tang. Cum voiti ea

noi sg, nu cercetgm cari vg, sunt faptele i principiile din trecut, pentru a vedeh astfel eine shnteti,
eine ati fost i ce voiti? Si aceasta este foarte necesar a se 01, din eauza importantei concluziunilor la earl ajungeti. Fiecare din cei coalizati
ai opozitiunei reprezintg, ceva despre faptele sale
din trecut. D. M. Iepureanu este considerat ea

un autoritar din cei mai pronuntati; D. Koganiceanu trece, pe drept sau pe nedrept, ea un reprezentant al cesarismului; D. Ioan Brgtianu a fost
i este considerat ea Imul din s,efii principali ai
partidului ultraliberal sau radical. Vedeti dar,
D-lor, ce nuante curioase de principii i idei se

intrunite in acest mic grup. Fiecare persoang

reprezintg, o idee, un principiu; insl fiecare nuantg
exclude qi combate pe cealalea.
Dar on i cum ar fi, D-lor, s'au unit Impreun i s'au iertat unii pe altii. (Ilaritate).
Dar ia sa vedem acum unitu-s'au in numele
unor principii? Cali stint acele principii?
Curios lucru an fi lost de a vedea, aceste
persoane unindu-se in numele unor principii, cand
principiilo fieeareia sant contrarii cu ale celeilalte,
cand, Indat ce s'ar fi agat impreunA, s'ar fi
afi

bg,tut cap in cap 0 s'ar fi nimicit intre ele! De

aceea, in manifestul dat de opozitiune, nici eg, se

357

vede un singur principiu macar. Acest act coprinde

numai expecliente, este un manifest de expediente
pentru a ajunge la putere. (Ilaritate, aplauze).
Analizati, D-lor, manifestul qi yeti vedeh ca, in
partea intaia, in introductiune, el coprinde numai
acuzari contra guvernului, injurii contra Camerei

ea' nu ar fi expresiunea Ora Apoi, dupg aceasta,

yin mai multe puncte de promisiuni, spre a-si

atrage popularitate; se promite totul clasei muncitoare, 0 mai ales celei rurale, protectiune, seadeli de impozite, uurari in legea militiilor; ce
costa aceste promisiuni, cand cei ce le fac tiu

bine ca nu au sa le execute? Yin apoi qi linguesc toate celelalte clase sociale. La militari se
adreseaza prin insinuari malitioase, la care general

Florescu a raspuns cum trebuih sa raspunda; i

oricare din noi poate incredinth pe cei din opozitiune ca pot sa fie siguri D-lor ca nu vor aveh
trecere pe langa armata noastra! (Aplauze). Nu
vor isbuti D-lor a face din armata romana instrumente politice ca in Spania! (Aplauze), Linguesc
apoi consiliile judetene, consiliile comunale, promitandu-le o descentralizare, care in gura D-lui
Iepureanu are un sens, iara in gura altor amici
ai sai poate aveh qi sensul de confederare sau destrunchiare a unitatei romane.
Prin manifestul D-lor mai linguesc magistratura, lingusesc clenil, lingus,esc profesorii, promi-

358

Ondu-le fericiri, pe cari nu le-au dat de cate ori

au fost la putere.
Promit, in fine, reformarea tuturor legilor
administrative i economice, promit adica o schimbare i o perturbatiune generala in toate legile

dobandite i aplicate de peste 15 ani, numai prin

aceasta formula si promisiune generala, sa poata
atrage pe oricine ar aveh un interes oarecare la
reformarea acestor legi cari constitue starea actuala

a Wei.
Nu am dreptate, D-lor, sa v zic, ca acest
manifest este un simplu act de expediente, spre
a-si creh partizani, 0 a cauth, prin cal extraparlamentare, a ajunge la minister? ... (Aplauze,
sgomot).

Nici un prineipiu nu se AA in acest program ; caci nu un principiu, ci pasiunea a unit la

un loc pe oamenii de sisteme qi coale diverse.

Cum voiti, D-lor, s credem c oamenii, cari
ani intregi au cugetat 0 au lucrat intr'un fel, s'au

schimbat deodata, dela o zi la alta, pentruca au

subscris irnpreung un manifest ?
Cum, D. Iepureanu, conservator pang, la ex-

trema, deveni deodata ultra-liberal cu I). I. Bratianu ? Sau cum voiti ea D. loan Bthtianu, radical rosu pana ieri, deveni ultra-conservator ca
D. Iepureanu ? Aceasta nu poate fi serios ! (Aplauze).

Cum voiti sa credem noi ca, D. Iepureanu

359

are sg intgreascg monarchia conlucrand cu D. Can-

diano, ale egrui fapte din trecut sunt contra monarchiei ? (A plauze, sgomot).
Si eine ne-a spus acestea ? Cine ineai a denuntat pe I). Candiano, ca vrgjmas al monarchiei?
Insusi P. Iepureanu, care vine astgzi i ne aratg
pe P. Candiano ea stall) al monarchiei. (Ilaritate).
Am acte, D-lor, spre a vg probh aceasta.
va,
citez egteva pasage din un alt manifest al
SI
D-lui Iepureanu, ministru, publieat in Monitorul
din 11 August 1870, si ve0 vedea, daeg trecutul
nu este o excelentg lectiune pentru prezent i viitor.
lath, cum incepe aetul D-lui Iepureanu, din
1870, asupra evenirnentelor din Ploesti, din 8
August, acel an:

Dela un timp incoa, din mai multe judete

de dincoa de Milcov, fi din Capitala, guvernul
aveet informatiuni asupra agitatiunilor ce se
pregateau in acele localitai, i mai cu seama
in Romania mica, pe uncle, de catre agentii ce
se purtau din loc n loc, i raspcindeau sgomote
cum ca in curdnd starea de lucruri actuala urmeaza a fi rasturnata, etc.".
apoi mai la vale:
De fi o foae ce se publica in Ploeqti uzeinc/
abuzdnd de libertatea nemarginita ce s'a lasat
presei n genere. nu incetet de a face, apeluri la
rasturnari, totufi guvernul, fidel progradnei sale,

360

n' a uzat si nu va uzet nici de acum inainte de

nici-o masura preventiva, ci ft-a rezervat numai dreptul de a-si indeplin, la momentul oportun,

datoria ce-i incumbd inaintea rei i a tronului,

datoria de a interveni cu toatd rigoarea legilor
in momentul cdncl vorbele se vor traduce in fapte.

Dupa aceea se incepe a se povesti cum s'ar

fi petrecut incidentul din Ploesti:
Pe la trei si jumoltate ore dup'd miezul

noptei, in ziva de 7 spre 8 August curent, o

bancld numeroasd, avdnd in cap pe Candiano
Popescu, pe Grigorescu, amdndoi deputati. .. ou

pus memo, pe telegraf i pe prefecturd, amenintdnd cu revolverul pe amploiafii in funcfiune,

au vestit caderea Domnitorului, numirea unei

regente, in capul cdreia s'ar gas), generalul N.
Golescu,

i intre ministri D. I. Brdtianu, iar

D. Candiano s'a instalat ca prefect".

Apoi, dupa ce actul ministerial arata cum
turburatorii cu Candiano in cap au surprins cazarma dorobanOlor, i au pus mana pe arme;
cum aceai incereare a facut-o i la cazarma trupei
de linie. uncle bray ul major PoUzu i-a raspuns
punandu-i baioneta in piept, continua inca:
Se mai adaoga, cd, desi turburdtorii .s'au
incercat a pune mdna pe casieria biroului postal,

insd seful oficiului respectiv, a fugit cu cheile

361

dela lada de fier. Asemenea s'a ur mat qi cu ca-

sieria judetului.
Dupg aceasta actul ministerial publicg depea

ce Candiano trilmisese comandantului punctului

Predeal, ca sg ving cu trupa sa la Ploesti. Asemenea publicg si o depesg ce Candiano a dat-o
inaiorului Polizu, ea prevenind dela ministrul de
resbel Ioan BrItianu, si en scop de a pune mAna
pe trupa de linie din Ploesti.
Iatg aceastg din urmg depesg:

/3

D-lui major Polizu la Ploqti".

Va fax cunoscut ca Printul Carol I s'a detronat asta-noapte de catre popor. In numele

guvernului provizoriu va ordon a luet comancla

garnizoanei, i pe data a supune armata la jurameint pentru noul guvern. Totdeodata va yeti

pune la orclinul prefectului Al. Candiano Popescu; yeti mentine ordinea; iar de urinare yeti

raporta pe data.
Ministru de interne ad-interim, 1. Brgtianu.
Intelege-0, D-lor deputati, c maiorul Polizu

nu s'a lgsat a se prinde si a intors spatele D-lui

Candiano. (Aplauze).

intreb acum, D-lor, asemenea fapt gray

qi important se poate uith ? Tin astfel de fapt al
D-lui Candiano i alor sg'i, nu denotd el un sistem,
o doctring si niste principii cari nu se pot schimbh
de azi Ong maine ?
Vg

362

0 ! I). Iepureanu ne spune in manifestul sat',

ca toate aceste fapte s'au uitat si au trecut (aplauze);

ele sunt de o ordine secundara, si ca astazi ii

poate dh mana spre a rasturnh monarhia cu aceia

ce

pe care en Ii aeuzh c voese s'o darame! (Aplauze).

Conseeuenta este o asemenea purtare ? 0 ! nu, D-lor ;
si va marturisesc e inima-mi-e sangerata de a vedeh
pe D. Iepureanu in ash companie ! (Aplauze), In 0
ash monstruoasa coalitiune! (Aplauze).

Vine D. I. Bratianu care cel putin are niste

opiniuni i principii cunoscute, are un partid
un program al sau, si se pune alaturi cu D. M.
Kogalniceanu spre a scaph libertatile publice, spre

a nu aveh guvernul bunului plac, spre a nu aveh

cesarismul!

Dar sincer i serioasa poate fi aceasta unire ?

I). Bratianu se uneste la 1875 cu D. Kogalniceanu
spre a scaph libertatile publice si regimul constitutional, cu acelas om pe care tot D. Bratianu la
1864 II declarh ca inarnic al acelor libertati, si al
acelui regim, printr'o propunere subserisa de mine

si de D. I. Bratianu, i pe care am citit-o la 2

Mai la acea tribuna.
In adevar, D-lor, eu, desi totdeauna am fost
cu principele Cuza in bune relatiuni, cu toate acestea

adesea nu-i aprobam politica si mai ales am fost

cu totul contra lovirei de Stat dela 2 Mai 1864.
Ca deputat am combatut lovirea de Stat, pe care

363

o tiam toti ca are sa, se faca, de0 erh seereta.

In ziva de 2 Mai cei care in Camera eram in
contra lovirei de Stat, am formulat cu totii i cu
D. I. Bratianu o propunere pe care am citit-o eu
dela acea tribuna, in mijloeul celor mai teribile
opuneri ale guvernului.
S v citesc chteva pasaje din acea propunere
sau motiune, spre a vedeh ce eredeh D. Bratianu
clespre D. Kogalniceanu la 2 Mai 1864.
Lovirea de Stat se prevestise mai inthiu prin
aceasta, c ministerul Kogalniceanu, primise la
Aprilie un vot de neineredere dela Adunare, i in
loe sa se retraga sau sa dizolve Adunarea, el continua a-i prezenth proiecte, i a nu tine socoteala de
votul de blam.

A dar, In acea propunere eitita de mine

la aceasta tribun i facuta impreuna, eu D. Bratianu, vorbindu-se de respectul pentru atributiunile
fieearei puteri a Statului, se zieeh :

Fiindcei numai din aceasta respectare de

cirepturi se nafte echilibrul puterilor 8tatului, si
exist In realitate un guvern constitutional.
Fiindca indata ce acest echilibru se rupe,
indata, ce puterea executiva atacet drepturile puterei legislative, i un minister voefte set se impuna tarei in contra vointei Adunarei, i yeti-

neind seama de un vot de neincredere dat de

)2

aceasta Adunare, atunci regimul constitutional

364

numai exista in fapt, atunci inceteaza toate arantiile, ce prezinta acest regim pentru conservarea libertatilor publice.
Vedeti, D-lor, ch la 1864 D. Brhtlanu vedeh
incetarea regirnului constitutional si a garantiilor
constitutionale in alte fapte deckt in cele de asthzi.
Mu lt mai corect si mai constitutional erh D-lui
atunci deckt asthzi. Dar sh citim inainte. Actul

dela 1864 mai zice:

Considerdncl ca conduita ministerului D-lui
Kogalniceanu, din ziva de 15 Aprilie, prin procedarea sa, este o lovire din cele mai directe
data regimului constitutional ;
Considerdnd ca nici-o promisiune, nici-o
chestiune, oricdt de liberala i populara ar fi,
nu poate justified salt acoperi culpabilitatea unei
loviri ce s'ar da regimului constitutional i libertatilor noastre publice; i ca natiunea romcina,
,,s(tul de regimul absolut al trecutului, neincrezatoare in promisiuni frumoase cari mciine pot
deveni realitati crude de un despotism desfrdnat,
voeqte a-qi asigura viitorul, a-qi intari autono-

mia i a realiza reformele sociale de care are

nevoe, pe calea legala, prin garantia unui regim,

liberal... etc.

365

Urmeaza, apoi concluziunea de a se lucrh

numai in sectiuni pang ce se va deslegh in mod
constitutional conflictul existent.

Acel conflict se qi desleagh peste ateva minute chnd D. Koghlniceanu baga, soldati cu baionete in aceasth Camerh spre a o goni.
Astazi tot D-lui vine cu D. I. Brhtianu, sI
restaureze regimul constitutional! AstAzi n urma
unor fapte atht de grave, vine D. I. Brhtianu i
dh mana en D. Koghlniceanu, pe care althdath
1-a denuntat ca dramAtor al liberthtilor publice,
qi conluereazh cu D-lui spre a restabill domnirea
legilor ! (Aplauze).

Ei D-lor, nu puteti schph de influenta ce

aceste fapte pozitive apash asupra trecutului i
prezentului D-v.

Ne spuneti c v'ati coalizat impreunh, ch

v'ati unit, D-v. Etat de dephrtati unii de altii
prin faptele i principiile D-v., pentruch v'am silit
noi, pentruch v'ati ghsit loviti, persecutati !

Ah ar fi ? Nu ati argtat, nu ati specificat

nici-o persecutiune ce vi s'ar fi fheut. Dach anicii
D-v. au chzut in alegeri, aceasta nu este vina
noastrh. Aleghtorii nu i-au mai voit. D. Dimitrie
Ghica v'a spus foarte bine en e dach D. Iepureanu s'a retras din acest minister, nu a fost pentru

vre-o nemultumire oarecare, ci din cauza creditului fonciar; chci D-lui a avut ideea greith de

366

a sustine un alt sistem deck acela adoptat de

Camera, sistem care a rausit si merge foarte bine.
(A plauze).

Acest dezacord oare s fi fost cauza c lucrurile -Wei au mers atat de ram, incht taxa sa,
fie aproape de peire de cand s'a retras D. Iepureanu din acest minister ? Vine D. Bratianu gi
afirma ar6 sfiala c listele electorale s'au falsificat de 4 ani, nitand c i D. Iepureanu a fost
in acest minister pe cand s'au facut alegerile en
acele liste. A fi inteles ca aceasta

o zica D. Ko-

galniceanu si D. I. Bratianu, dar a o aprobh

gi

D. Iepureanu, nu inteleg, caci cu aceasta si-ar

da un blam siegi.
Ash dar, stim acum eine sunt aceia can s'au
coalizat. tim asemenea ca, nu au nici un principiu inscris pe drapelul D-lor. Coalizarea D-lor
provine numai din simpla cauz c amicii D-lor
nu au isbutit in alegeri, i scopul ce-si propun
a atinge este numai de a veni la guvern. (Aplauze).
Ne mai rarnAn acume a rnai examinh inch' o
chestiune. Adevarat este ca D-lor formeaza un
nou partid ? Oarneni vechi, cu fapte vechi, for-

meaza D-lor un partid nou ?

D-lor, daca este un adevar, este ca nu poate
sa pretinda cineva a aveh un guvern constitutional,
daca nu ar fi partide, caci partidele fac majoritatile, i guvernul constitutional este guvernul ma-

367

joritatei. Ash dar, trebue s intrebam pe coalizati

daca formeaza un partid. Si pentru ce aceasta
intrebare? Este ea efectul unei simple curiozitati?
Nu, este efectul unei neeesitti constitutionale.

Din cunoasterea faptelor noi raspundem : Da, coaHzaii forineazd un partid ; dar nu un non partid. Sunteti partid vechiu cu adepti noi. (Aplauze).

Mare veritate a spus D. I. &Miami cand a facut

istoricul partidelor. In Ora noastra au fost in
aclevar trei partide: extrema stAnga, dreapta
centru i rnoderatii liberali. Aceste trei partide
s'au aflat multa vreme in lupta; de multa oni

unite una cu alta contra celeilalte; ins6 cu timpul

s'a observat c eine castiga din toate aceste lupte
era numai extrema stanga, diviziunea intro dreapta
si centru facea ca radicalii profitau. Dar pentru
ce aceasta diviziune? si-au zis cei din dreapta si
din centru. Ambele aceste partide au mai aceleasi
principii, mai aceleasi procedari. Desbinarea intre
dansele servea numai a le slabi reciproc. Ei bine,
ce an facut atunci aceste partide?
S'au fuzionat; '0-au dat mana impreuna; asa,
thcat de mai multi ani ele fac un singur partid
conservator; si in tard, sunt numai doua partide
adeva'rate; stAnga qi partidul conservator si liberal

acelas timp. De atunci fortele oamenilor de

.ordine au crescut i ara a castigat foarte mult.
Inteleg foarte bine ca aceasta nu a putut place
i-n

368

radicalilor; inteleg pe D. I. Brkianu child 11 auzii

ca cum ar regreth c`a nu s'a format un partid

care sl fie juna dreaptA. CAci toate aceste fractiuni
ar fi atkea diviziuni intre noi, si numai in profitul
celeilalte partide a D-sale. A$ a dar, D-lor, este
pozitiv ea' la noi sunt numai doug partide; conservator i radical. Acum intreb pe D-nii can s'au
coalizat; Ce partid'a fortneazg D-lor ? Este adevArat cg, este o unire ca partid sau numai unire
ca indivizi ? D. I. Beatianu, stint eg, are un partid,
Ii are elementele D-sale, organele D-sale de publicitate; e reprezentatul partidului radical; D-Iui
dar are un contingent.
Dar pe eine reprezintg, D. Iepureanu astAzi?

Nimic mai mult, nimic mai putin deck numai

sirnpatic6 persoan6 a D-sale. D. Iepureanu s'a

deslipit din partidul conservator din care f6ceh

parte si a trecut la partidul ultraliberal. Iat6 totul.
Partidul radical a mai castigat o ilustrA individualitate. Asemenea este si en D. G. Vernescu
care n'a avut niciodath nici un partid. Asemenea
cu D. A. G. Golescu si cu D. M. Koglniceanu.

Toti acesti Domnii nu a fAcut deck a i alipi

individualitrttile D-lor la partidul radical.
Cand alipirea s'a facut, au declarat D-lor
ca. D-lor formeaz1 partid non, c yin ca un partid nou.
Cei vechi radicali le-au faspuns: Da! da!

369

partid nou cat voiti, veniti numai acum en noi !"

(Aplauze, ilaritate).

Ash dar, de partid nou nu poate fi vorba;

aveti numai vechiul partid radical cu aderenti
noi. Ei, D-lor! credeti Dv. ca partidul radical s'ar
lash ash lesne a se absorbi intr'o individualitate
oricat de ilustth ? Credeti Dv. ca D. Iepureanu,
el D. Vernes.cu pot face sa intoarea partidul rosu
si 864 facg conservator ? Dar ce credeti Dv. de
cei earl compun soldatii in partidul rosu ? Socotiti
Dv. ca insusi D. I. Bratianu si D. Rosetti ar

putea face singuri mice vor voi cu dansii ? Nu,

D-lor! In partidul radical, la noi, ea pretutindenea, sefii sunt totdeodat6 servii partidului ion
Cand ei nu pot satisface pretentiunile partidului,
se reneagA de partid i thman simple individualitati.

Ash dar, nu numai cei noi veniti, dar nici

cei vechi sefi ai partidului radical nu pot sa transforme acest partid cum vor vol.
Este dar mult mai simplu si mai natural de
a se zice ea, nu partidul rosu se va absorbi in
D-nii Iepureanu, Golescu, Kogalniceanu, Vernescu,
ei acestia se vor absorbi in partidul rosu. Deo-

eamdatl vor fi menagiati; mai tarziu insg, cand

vor vol a se emanciph, vor fi dati afath!
D. Kogalniceanu, eel veehiu autoritar, nurnete aceasta schimbare la fatrt eg a reintrat in
elementul su. Iar despre D-nul M. K. Iepureanu
29006

24

370

ne-a spus ct s'a intors la matea sa din tinerete;

ca se intoarce, adica de unde incepuse cand era
MAI.; ne spune in alte euvinte e, dupa ce D. Iepureanu a strabatut o lunga cariera politica in
partidul conservator, aeum la sfarsit s'a intors la
epoca june-cei neexperimentata... (Ilaritate).

Este dar pozitiv i constant ca noii aderen.ti

la partidul rou trebue sg, cedeze, spre a puteg, tra'l
Iii intelegere cu partidul. Dar eine va ceda? Dupg,
mine nu este nici-o indoiala. Vor cedg, cei noui.
Aceste persoane trebue s cedeze unuia din
D-lor ca s imbratieze o partida. D. Vernescu
zice c ar fi conservator; se poate; insa va ceda;
caci este singur, caci este o individualitate; caci

nu are nici-un contingent; caci tati ceiIali radicali, caci juna stanga, nu vor puteh s cedeze
unui singur.
Proba c nici capii, nici oricine altul nu poate
face ce voete din partidul rop sunt ultimele alegeri ce au avut loc in Bucureffti. 0 lista de candidati radicali pentdu colegiul III al capitalei, s'a
format gi s'a publicat in Romanul". Dar soldatii
nu au voit lista, au modificat-o i iar an modificat-o, Meat circulau vre-o 5-6 liste i cea .din
urmg, abia s'a votat in ajunul alegerilor.
AO, dar, cei noui intrati sa nu creada ca an
sa dornineze; au sa, se supuna celorlalti, au sa

371

se absoarba intr'insii, dacg vor sl traiasel im-

preung. Altfel iui vor merge la scop.

SI nu se consoleze en cuvintele de partid

nou i de program non; nu este nici alt partid,
niei alt program de principii, partidul rosu este
tot eel vechiu. Programa sa, prineipiile sale sunt
tot eele vechi i cunoscute. Ash dar, suntem acum
in drept a ne intrebh, pe ce baze, cu ce principii
yin D-lor spre a restabili echilibrul sdruncinat si
a introduce inerederea? Remediul ce propun este mai

rau cleat boala ce ziee c existg.

Procedeazg mai intai prin a nu recunoaste
legitimitatea Camerei, prin a nu se supune vointei
natiunei. Incep adicl prin a se pune in stare de

revolt6, spre a aduce legalitatea. Ne promit a face

o compleetg transformare in toate legile noastre,
si in legile judetene, comunale, financiare i altele,
farg, a ne spune ce principii au sg, adopteze spre
a modifich aeeste legi. In alte cuvinte voesc sg, restabileasel ordinea i legalitatea, fleand o rgsturnare teribi1 i complectl in toatl organizatiunea
Statului roman ce o avein de 16 ani incoa.
Dar in aceastg mare miscare de rasturngri,
sunt oare st6pani D-nii BrItianu, Iepureanu tt

Verneseu ea s/ opreasel miscarea, unde ar vol

D-lor? Dar &ea' vor fi tmpini i atrasi de miscare peste lirnitele ce ar dorl sl conserve? Rgspund oare de multime, de cei rnai liberali, mai

372

radicali cleat D-ta? i ce se va lntampla cu tara

and nu vor mai puteh rezisth?
fat/ eine deschide o adev/rat/ pr/p/stie!
(Aplauze).

Promiteti acum toate Imbun/t/Orile i toate

fericirile tuturor claselor sociale. Dar de ce nu ati

realizat aceste fericiri in anii at ati stat Dv. la

putere? Dar and starea financiar/ a t/rei a fost
mai in mizerie cleat and erh I). Br/tianu la putere? Starea noastrg politic/ fost-a vreodata mai
in pericol? ImpAratul Napoleon III nu a declarat,
prin mesagiul de deschidere a Camerei franceze ci

existenta Romniei este In pericol? Nu a imputat

chiar rosii D-lui Iepureanu c D-lui ne-a incurcat
finantele? Sub eine tirania a fost mai mare daa
nu sub D. KoggIniceanu? i acum pentrua v'ati

coalizat toti, credeti a tara a uitat toate. V/ inselati !

Faptele noastre sunt iarls'i de fat/, guvernul

nostru, partidul conservator, de and este la putere, duce linistit carul Statului; a dat ta'rei o
multime de imbungt/tiri foarte esentiale; a adus
Incredere in afarl; a ridicat creditul Statului si a
imbunM/tit foarte mult finantele. i toate acestea,
fix/ sgomot, f/r/ tiranie! (Aplauze).
D-v. ce puneti in loc? Anarchia in locul or-

dinei. fat/ ce ne-ar Wept/.

Dar srt vedem acum, cum, prin ce proce-

373

durg voiti D-v. s

propuneti?

ajunge.ci Ia

scopul

ee vg

D. Iepureanu i altii ne-au spus c voesc sit

se adreseze la capul Statului. Prea bine. Inte leg
aceasta. In principiu este regulat a se adresh opo-

la Capul Statului cAnd este vorba de

adresa tronului. Sg admitem darg c judecgtorul
zit'runea

la care se ziceh c s'ar adresh D. Iepureanu pentru

a apreci alegerile, chiar dupg ce ele s'au vlidat
va fi Domnitorul.
Dar/ in ce chip faceti acest apel la Domn ?
0 faceti sub formg de doleanta, dupg cum
s'a fAcut la 1863. Dar unii din D-v. au condamnat doleanta fgcutg la 1863; cum ar aprobh
pe cea f6cut acum ? Eu unul am condamnat i
pe aceea, condamn i pe aceasta. Forma dar nu
este constitutionalg.
fie

Dar in fine, vg adresa0 cgtre capul Statului,

i sub formg de doleanta.
Ce voiti sg facg Domnitorul, care este un

Suveran constitutional. Nu este ah cg Domnul

nu trebue sg asculte decAt vocea natiunei reprezentatg prin majoritatea Carnerei? Nu este ah cg
el trebue sg atepte vreun conflict care sg se nascg

intre Camerg i guvern spre a se pronunth? Pe

catg vrerne, acest conflict nu se nalte, cum D-v.,
liberali i constitutionali, ati voi ca capul Statului

sg se dirigg dupg doleantele fgcute prin adungri

374

private, dupa intrigile de prin culise ? Eu atilt

sigur ea sincer nu voiti aceasta; caei s'ar Intoarce
in contra D-v., eAnd maine ati veni la putere.
In principiu dar, un suveran constitutional
nu poate urmh decat dupa voeea majoritatei Camerilor, 0 nu poate dizolvh Camera ori schimbh
guvernul cleat child este conflict Intre Camera i
guvern.
Aga, dar, i sub acest punct de vedere, procedarea D-v. nu este constitutional&
Putem Inca adaogh c cateodata ea devine

qi amenintatoare.

In adevar, manifestul D-v. din opozitiune

subscris i publicat de D-v., zice catre sfar0t:

Mai presus de toate noi credem c numai

aceste principii, strict respectate de cdtre puterea executivel, qi cu energie aparate de catre
cetafeni, pot Jeri tam i institufiunile ei atat de
excesele despotislnului, cat ci de comofiunile vio-

lente ale rdsbunrilor popoare".

Suntem in drept a intrebh: ce inteleg D-lor
cu rtisbunari poporare ? i legal este, constitutional este, moral este ea opozitiunea s vorbeasea
de reisbun4ri poporare ? Arma cu doug tAiquri!
Si apoi la finele rnanifestului, coalizatii declara :

Nu vont crufa niciunul din mzjloacele legale pe cari ni le da Constitutiunea din 1866,

375

niciunul din sacrificiile pe cari ni le impune

datoria noastra de Romani".
Aceste din uring, cuvinte s'au interpretat de
unii iar4i ca o amenintare.
Eu nu vreau sa interpret intentiunile i sa
cant a ti daca, cu adevarat amenintati ori faceti
.11

apel la revolta. Ceeace rezulta insa din apelul D-v.

cel putin dupa forma sa exterioara, este ca aveti

aerul de a zice e apelul dela Capul Statului, este
la popor. Aveti aerul de a vol s exercitati o
presiune extraparlamentara asupra Suveranului,
spre a ajunge la scopul D-v.
Ei bine, aceasta e cu totul neconstitut'ional.
Si sa nu ni se zica, ea' aceste presiuni sau
amenintari ar existh numai in manifestul publicat.
Oratorii opozitiunei au vorbit in Camera in acelast sens.

In adevar, am vazut pe D. Manolache Kostachi, care totdeauna se pronunta foarte greu in

chestiuni importante, care cugeta cand vorbete,
ca ne-a spus c s'au s1bit garantiile constitutionale, i c slabindu-se garantiile constitutionale,
se slabete i autoritatea tronului. Dar ce intelege
D-lui cu garantiile constitutionale ? Intelege aceea
ce-i place: este o chestie de apreciere personala,
V a sa zica D. lepureanu, admite sistemul c, cncl
un deputat ar crede ca. s'au slabit garantiile constitutionale, iata el, el trebue sa declare slabita

376

autoritatea Tronului. Foarte rea si foarte neconstitutional6 doctrin este aceasta a D-lui Iepureanu.
D-lui trebue s tie ea' Domnul este mai presus
de parade, si c autoritatea sa nu se slAbeste de
loc prin cliviziunile dintre noi ! (Aplauze).
Pentru ce apoi, D. I. BrAtianu, ne-a vorbit
de finele guvernului restauratiei din Franca ? Pentru

ce ne-a zis c6 situatiunea de azi la noi seamAnl

cu ultimele zile ale lui Ludovic Filip ?..

I. Bratianu. Nu am zis ash; am zis cl nu

suntem ca in Franta.
D. Ministru de externe. Dar atunci ce nevoe
aveati st o spuneti ca, nu suntem ca in Franta ?
I. Breitianu. Pentruc6 vedem atata violent6
contra noastr/.
D. Ministru de externe. A! Aceasta este frumos ! Domnii din opozitiune spun a noi suntem
cei violenti !.. Adia D-lor fac dupa, proverbul poporan dau i ipa!" (Ilargate, Aplauze). Ca.ci dacg
au fost violente din partea cuiva, ele au fost numai

din partea D-voastrii. Faptele vorbesc destul de

elocuent. Cei bittuti, cei maltratati, cei rnii, cei
ucii, zicem de oameni ai politicei loviti, sunt numai

de partea noastrA! Nimeni de-ai D-lor nu a fost

nici rang, nici lovit; si tot D-lor strigl el au fost
si sunt violentati. Dar am uitat c6. D. Vernesc.0
ne-a spas c6 in Bucuresti au fost r/niti de-ai D-lor,

dar au suferit pe tAcute si s'au ascuns! Iar bine

377

cg, s'au putut ascunde! Pe ai nWri i-ati rgnit, cat

nici ca mai puteh fugi spre a se ascunde, i au
umplut spitalele! Mai voiti qi alte probe de violente ale opozitiunei ? Cititi rspunsurile ll-lor din
adungrile publice i veti vedeh ce limbagiu violent,
ce amenintari contineau! Cititi jurnalele D-lor, cxci
eu nu voiu sg vg, ofensez auzul repetandu-vg frazele injurioase i calomniatoare ce el coprind, si

veti vedeh ca nu este exemplu de o mai mare degradare qi injosire!

i apoi tot D-lor se plang c noi am fost

vaiolenti ?

Nu, D-lor, nu am fost i nu am avut nevoe

a fi violenti. Tara vg, cunoaqte i nu voeste a va
mai alege; iata ce numiti Dv. violenta. Dar la
aceasta nu avern ce sg, facem.
Ati intrebuintat toate mijloacele spre a atrage
lumea in parte-va, i nu ati isbutit.
V'ati pus sg, intoarceti capetele tinerimei, Ora

qi copiilor; ati cautat sa induceti iii eroare aceste

conOinte june, s surprindeti buna credinta a
acestei junimi totdeauna generoasa i lesne crezatoare, cg, doarg, yeti face dintrinsa instrumentele
politicei i pasiunei D-v. Ati izbutit in parte, dar
nu ati izbutit mult. Ati banchetat cu magistratii
juni, cari intr'un moment de pripire necugetata,
si-au dat demisiunea, facandu-se judecatori in
chestiuni de politica generala, care nu-i priveh.

378

Dar ce ati fleut eu aceasta ? Arati dat un brevet

de neeonstitutionalism si Math. tot. Clei dael D-v.

fosti i viitori minitri, amestecati justitia cu politica, dael D-v. admiteti ca. magistratii trebue sit
fael manifestri politice si sl-si dea demisiunea
cnd opozitiunea va opinh c guvernul a fleut
rea politic, apoi acela lucru ar trebui s6 se repete i and D-v. yeti fi la putere; apoi atunci
n'ar mai existh echilibrul intre imterile Statului ;
apoi puterea judeeltorease s'ar confundh cu cea
legiuitoare; apoi atunei anarhia ar fi in locul legalitalei!

Acela sistem de anarhie voiti s introduceti

si in armatl and insinuati, in manifestul D-v.,

ch ofiterii sunt nedreptltiti, c justitia militarI
nu exist6.
General Florescu, v'a rlspuns ce se euvine
la asemenea insinulri resvr/titoare. Eu ml rnlrDinese numai a vl intrebh:
Legal este, constitutional este ea D-v., foti
ministri, sl clutati a conrupe armata noastrl i
a o indemnh sl fac/ politieg ? Au doarl ati vol
ea si armata noastr s fae/ un pronunciamento
ci sit ajungem in starea in starea in care a ajuns
Ispania ? Doara, nu vg yeti invrednici s vedeti

una ea aceasta! (Aplauze sgomotoase).

Intreb pe insu0 D. Candiano, sl-mi spue,

and va venl vrernea ca sg fie 0 D-lui ministru

379

de resbel (risete) ar putg sg, tolereze una ea aceasta

ca militarii s facg politics ? Ei, D-lor, acestea

sunt fapte pozitive, i ele probeag din partea

D-v., sau cg, nu vg, dati socoteala de gravitatea

lor, sau g nu voiti echilibrul i legalitatea! Caci,

dag D-v. voiti legalitatea i constitutionalismul,
calea aceasta ce ati luat nu vg, duce aeolo; ea vg,"
duce drept la anarhie. Si titi, D-lor, intre noi

fie zis, anarhia nu ne este permig! Si s voim

noi a fi in anarhie, nu ne lag altii!... Si aci
nu este permig anarhia. SN, nu uitati greutAtile
dela 11 Februarie, i eu vorbesc fgrg, jeng, multg,

de aceastg, epog, fiindg nu am luat parte la

acea miqcare. Precum am fost in principiu contra
lui 2 Mai, aa, am fost i contra lui 11 Februarie;
eu sunt contra tuturor revolutiunilor, vie ele de

jos, vie ele de sus. Am sgpat, cu multe greutali,

de pericolele ce ne ameninta, dupg," 11 Februarie. Tot

a0 de greu fusese i la 2 Mai. Fiindcg, ati povestit

multe anecdote personale, g v povestesc i eu una.
Dupg, ce s'a Tutors Voda Cuza dela Constantinopol, dupg 2 Mai, aducAnd aprobarea lovirei
sale de Stat, 1-am intrebat intr'o conversatiune intimA, dag acum, grid cunoteh la ce pericol expusese tam prin lovitura de Stat, ar mai fi dispus
g mai repete vreodatg, acea lovire. Vodl Cuza,
mi-a faspuns cu franchetg, i mult convictiune:
1STu, niciodata" .

380

aveh dreptate Domnitorul, chci lovirea sa

de Stat era p'aci, p'aci sh nu fie recunoscuth; si

atunci luh drumul exilului d'a dreptul dela Constantinopol ; unirea se due* qi invaziunea sth la u6.

Asemenea D-v., cari ati luat parte la miscarea dela 11 Februarie, qtiti prin ce pericole a
trecut

atunci tara noastrh. Le cunosc i eu

aceste pericole, fiindcg, Camera de atunci m'a trimes in misiune la Paris 0 alte capitale. D-v. si
mai ales cei din guvernul de atunci, cunoaqteti eh

tara noastrh a avut o ansh din cele mai mari

ca s poath gdsi in Europa un principe care sh
voiasch a primi coroana Romniei. (Aplauze). Dacg,

se mai intarzia chte-va zile tara erh in mare pericol. Nu pot sh vg, spun tot ce qtiu; dar membrii
guvernului de atunci, dar mini0rii de atunci, cunose bine acele pericole qi raporturile noastre confidentiale qi secrete din Paris.
Din aceasta D-lor, am voit s conchid eh

nu ne este permis nouh a ne juch cu focul,

cO

nu trebue sh phrhsim calea legalh, noi toti, ori

din ce partid am fi; chci va fi rgu de toti. Pozitiunea noastrh topografic i politich este ah, in
cht legalitatea este pentru noi o necesitate de existenth. Nu ne este permis noug, s avem nici mgcar
capritiul de a fi in anarhie, de a face ceeace face

Ispania. (Aplauze). Nu, D-lor! Cu voe, fr voe,

trebue s, fim cu minte. Prudenta, tactul politic,

381

legalitatea sunt pentru noi o necesitate esentialI

pentru nationalitatea noastr6.

AO, D-lor, sg, fim tari prin purtarea dreptului si a legaliatei. Opozi-tiunea procede afarA,
din drept; de aceea vA 0 propunem respingerea
doctrinelor sale. (Aplauze prelungite).
-Foci : Inchiderea discutiunei.

Se pune la vot inchiderea discutiunei 0 se

primete.

Se pune la vot luarea in consideratiune a

proiectului de adres5 i rezultatul scrutinului este
84 bile albe contra 12 bile negre.

VII
Monitorul Oficial" No. 140 din 29 Iunie 1875.

Conventia comercial cu Austro-Ungaria

Expunerea de Motive

Atragem deosebita atentie a cititorilor in privinta

acestei conventiuni caci este actul politic si economic
cel mai insemnat al guvernului conservator dela 1871
1875. Aceastg conventie, prima conventie comercialii,

care adaoga malt la gloria guvernului conservator de

atunci, se datoreste in cea mai mare parte lui Boerescu.
Ina din 1873, dela intrarea lui In ministerul Catargiu, Boereocu care se bucur de o mare trecere in
fata puterilor Europei, incepe cu Austro-Ungaria tratativele de incheiere a acestei conventiuni, i dup5, doui
ani de sta'ruinta conventiunea se semneaia in anul 1875.

Cu aceasta s'a fcut inca un pas mai departe spre realizarea deplinei independente, cci prin ea s'a cstigat
inpependenta economia a ca'xii noastre.
Suntem in ajunul de a seivetrO, actul cel mai im-

portant care s'a feicut la noi dela unire fi dela fundarea dinastiei: suntem in ajun de a seivecrsi neateirnarea noastrei economice r), ziceit d. Carp in discursul
tinut cu acest prilej.
1) P. P. Carp. Discursuri, Vol. I pag. 84.

383

totusi opozitia a fost apriga', si multi nu voiau

sa-si dth seama de importanta politica,' fi economicei a
actului ce se sathrsia. Pe cand partizanii conventiei socotiau cu drept cuva,nt di se ceictiga, neatarnarea economica, a4ii voiau sa cread c Romania era subjugata.
Ziarul liberal al lui Rosetti n ziva, semnarii conventiei
publica pe prima pagina' urmeitoarele cuvinte incadrate
in chenare negre de cloliu".
jeri 29 lunie s'a infipt cutitul pand, la ?Winer in
peintecile Romeiniei: corpul ei palpiteind 'Inca A imbreincit la picioarele contelui Andrassy. Conte le Andrassy este domn, suveran al robitei Romeinii".

Dar ca sa ne darn si mai bine seama de impor-

tanta economica, si politica' a conventiunei comerciale cu.

Austro-Ungaria s lsam s vorbeasca d. Maiorescu, care

a stint s deh intotdeauna o dreapa apreciere faptelor

politica: La activul ministerului Lascar Catargi (meirginindu-ne in politica lui generala ci feira a intra in
re,orturile speciale, uncle s'au facut imbunatatiri durabile), se cuvine set' mai adaugam Conventia comerciala
cu Austro-Ungaria, negotiata sub ministerul de externe
al lui Vasile Boerescu i semnatei la 1012 Iunie 1875
de Costaforu, agentul diplomatic la Viena, ci de contele Andrassy ministrul de externe al Austro-Ungariei.
Oricare ar fi Jost valoarea economica a acestei convenfii,

dealtminteri limitata la 10 ani si denuntata inauntrul

acestui termen, valoarea ei politica a fost din cele mai
semnificative".

Pentru a o intelege trebue s v5 aducem aminte,

ca in chiar firmanul pentru investitura principelui Carol

din 23 Octombre 1866 Inalta Poarta pune conditia ca

statul nostru s nu incheie nici o conventiE, directa% cu
vre-o putere streink si c prin art. 7 si 19 ale trata-.
tului de comert din Constantinopol dela 3 Februarie
1862 Turcia stipulase un drept vamal de 8 /o ad valoreum dela toate articolele importate in PrineipateleUnite Moldova pi Valachia" dispunAnd astfel de noi
fara, a ne intrebh. Iar acurn o Mare Putere occidentala,
sub inspirarea unui adevarat oin de stat, recunostea in

384

mod ostentativ emanciparea economid, a Romniei de

sub suveranitatea Porii, i prevestea recunomterea deplinei independentel).

Inceputul fcut, peste putin timp se incheie con-

ventinni i cu alte state. Aa in Martie 1876 cu Rusia,

iar mai drzin cu Italia.

Domnilor deputati,

Sunt trei secole de cand Romania nu a exer-

eitat dreptul sau d'a inebeih cu alte Puteri conventiuni sau tractate de comert. Acest drept pe
care-1 poseda, ea o consecinta naturala autonomiei
sale, si ash cum rezulta din capitalutiunile ce gbrioii Domni Mircea, Vlad, Bogdan si Petru Rare

au incheiat la anii 1391, 1460, 1511 si 1529 cu

sultanii Imperiului Otoman, a stat in amortire si
paralizat, am, a puteh fi exercitat din eircumstante fortuite si independente de vointa noastra.
Cu toate acestea, Inca din al 14-lea secol,
vedem pe Domnii romani, ai Moldovei sau ai
Munteniei, reguland, prin acte internationale incheiate cu alti prineipi i puterniei suverani straini,
relatiunile i interesele comerciului roman abih

nascand. Astfel, la anii 1368, 1408, 1432, 1518,

1539, 1546 si 1588, vedem pe vechii Domni
Vladislav Basarab, Mircea, Elia-Voda, tefan eel
') Prefata la Diseursuri parlamentar.3". Vol. II p. 4.

385

Tana'r, Stefan-Vod i Petre Schiopu, incheind cu

alti suverani asemenea acte importante comertului.
Exercitiul insh al acestui drept a incetat de
pe la al 16-lea secol. Tocmai child comerciul si
industria rornhng, Incepuserh oarecum a se paste,
atunci le li psi sprijinul i incurajarea ce le-ar fi
asigurat niste stipulatiuni internationale.

Si cu toate acestea, Ora a continuat a exercith dreptul shu suveran de a trath, in ceeace primste interesele sale de ordine politich. Ea a incheiat si duph secolul al 16-lea, pang, in timpii
din urmh, tractate politice can aveau de object a
regulh interesele politice de suprematie, de alianth,
de pace sau de resbel. Numai tractatele economice propriu zise le vedem Incetnd dela acea
epoch'.

Insh piste asemenea acte internationale se im-

pun, ca sh zic astfel, de exigentele chiar ale comertului. Intre natiunile din vechime si chiar din
timpii phnh la Incetarea epocei fendale se puteh
frg, multh vathmare sh, nu existe tractate economice, chci relatiunile de schimb, chci raporturile
comerciale intre aceste natiuni, erau prea putine,
erau prea incerte.
In timpii frig moderni, raporturile comerciale
intre diferitele State imultindu-se si barierele ce
opreau schimburile sfhrhmandu-se, necesitatea de
a se incheih conventiuni comerciale intre natiuni
29006

25

386

a devenit tot ah, de simtitg, ca gi aeeea a transactiunilor dintre indivizii aceluia0 Stat.
Tractatele de comert au venit sg, indrepteze
defeetele qi s complecteze lacunele ce se aflau in
legislatiunea fiecgrei tg,ri in raport cu comertul.
Ele creaza, privilegii i avantagii reciproce pentru
flecare parte contraetanta', i coprinde dispozitiuni
de o mare utilitate practicg relative la importatiune, la exportatiune. la vgmi, la navigatiune, la
transit, la pozitiunea comerciantilor strini in targ,
la drepturile i libertatea lor de a comercik, pre-

la fixarea tarifelor vamale 0 la

protectiunea reeiproch a unor producte a phrtilor
cum asemenea

contractante.

Cornertul dar, i industria roma* mai ales

de eg,nd ele au inceput a luh oarecare desvoltare,
nu puteau deekt s sufere din lipsa unor reguli
stabilite i precise, stipulate prin acte formale sub-

serise cu natiunile cu cari ne aflam in relatiuni

de schimburi comerciale. Eram astfel expu0 la
toate ineertitudinile timpului 0 la toate fluctuatiunile ce interesul sau arbitrarul puteau sg, aduca'
in legislatiunea altui Stat, de naturg, a jicni sau
v6t6mh cornertul nostru exterior.

Cu toate acestea, dreptul nostru de a tracth

existg, in toara intregirnea sa, cu toga' aceasra intrerupere partiall a exercitiului su in timp de
mai multe secole. Nici acest neuz temporar, precum

387

niei contestgrile pe calea dip1omatic6, ce s'au incercat a ni se face in aceti ani din urm6, nu pot
face s6 inceteze sau s piarl un drept al unui
popor liber.
Dreptul dar, a continuat sA. existe i Romanii

i-au regulat totd'auna vganile lor ca si tarifele

vamale numai prin legile lor proprii.
In virtutea acestui drept, am inceput negoei6rile incl de acum doi ani, pentru a inchei o
conventiune de comert cu Austro-Ungaria, acest
Irnperiu vecin cu care avem cele mai multe, cele
mai importante, cele mai permanente relatiuni comerciale. Natura lucrurilor chiar, ca s zic astfel,
desemnh pe Austria ea sl fie cel d'intni Stat
cu care sa. inchei4m o conventiune comercialit

Si de aceea intelegem cum, 0 in tard i afarA

din tarl, toti ateptau s6 vad a. dacA au s isbuteased negocierile ea aceastl putere lirnitrofg.

Cu nici un alt

Stat, in adevr, nu avem

schimburi reciproce, de import 0 export, mai importante 0 mai numeroase ea eu acest vecin. Statistica oficiala, o aprobeaz6 in modul eel mai pozitiv.
Uncle sunt insa, mai multe interese de regulat i
de protejat, acoio se i simt mai multe nevoi de
a tracta.

Inconjurati mai pe toatl fruntaria

noastrA

despre uscat cu Statul Austro-Ungariei, cea mai

mare parte a exportului productiunilor noastre, in

388

aeea directiune se face in Austro-Ungaria. Productele noastre cari caut s treach in alte State,
nu pe calea apei, trebue sh, strhbath iarki AustroUngaria. Importatiunea la noi a mhrfurilor si a
manufacturilor A ustro-Ungare se face iarki pe o
scarh mare, si se impune, ca s zic astfel, consumatorilor, din cauza apropierei i eftinhthtei
transportului; astfel incat, dach nu s'ar protege

industria noastrh nhschndh prin tarife conventio-

nale cu Austro-Ungaria, nu ar puteh sustine o

ash concurenth.

Astfel, 'Mat din punctul de vedere al intereselor noastre de export, de transit si de protectiune a inclustriei nationale nhscandh eram tinuti
a negocih cu aceast putere vecina, spre a incheih
o conventiune de comert.
Asthzi silintele noastre au isbutit; si guvernul
Mhriei Sale Carol I, augustul nostru Suveran, are
onoare a vh prezenth, spre confirmare, conventiunea comercialh incheiath cu una din cele mari
Puteri garante, ca Imperiul Austro-Ungar.
In tot timpul negocihrilor noastre, foarte hingi
qi laborioase, ne-am ocupat foarte mult de acest
principin, esenta i baza tuturor tractatelor, adich
cea mai perfecth reciprocitate si egalitate sh.existe
Intre Inaltele phrti contractante. Acest principiu s'a
aplicat in toath rigoarea sa.
Conventiunea ce avem onoare a vh prezenth

389

coprinde avantagii reciproce, qi este redactat6 pe

aceleai baze i dupa, aceleai principii cu toate
actele internationale de asemenea natur6.
Cea mai perfect6 egalitate s'a admis intre ambele Ina lte parti contractante, qi eminentul bArbat
de Stat, ce se afig, in capul guvernului AustroUngar, D. Comite Andrassy, a prima a fi inqui
delegatul Majestatei Sale Imperatorului spre a subscrie, cu plenipotentiarul nostru, acest act international, simbolul exercitiului suveranitAtei noastre.
Este pentru noi o datorie de onoare qi de con-

tiinta, D-Ior deputati, de a exprirn recunotinta

noastra pentru spiritul de echitate i impartialitate
ce am intampinat din partea guvernului AustroUngar, in tht timpul negociArilor noastre.
Examinarea serioas6 i scrupuloas a dispozitiunilor acestei conventiuni v va convinge indat6
de acest adevAr, precum i despre insemnatele avan-

tagii ce comertul si industria ron-Ana, cktiga prin

aceasta, conventiune.

Nu pot intrh in toate arnAnuntele. Ma marginese la cateva generalitati.

Cel mai general, dar totodatA, cel mai insem-

nat avantaj ce comertul roman iqi rezervl acum,

i mai ales pe viitor, este cel stipulat prin art. 6
i 7, ca adica ne vorn bucurk de toate avantajele
ce Austro-Ungaria a acordat sau va acorda natiunei celei mai favorizate.

390

Cu modul acesta comertul nostru se pune

deodatd pe aceea0 linie cu acel al altor State ce
au conventiuni comerciale eu Austro-Ungaria. Avem

dreptul, fdid restrictiune, de a ne bucurh in prezent de toate avantajele ce Austro-Ungaria a acordat

prin tractatele sale anterioare, Frantei, Italiei, Ger-

maniei, Angliei sau altor natiuni.

Acela drept ni se rezervd i pentru viitor, i
art. 6 din conventiune ca i art. 7 din protocolul
final explicd ldmurit c comertul roman se va bueurh pe viitor de toate beneficiile, favorurile, imani-

tSile i scdderile de taxe ce Austro-Ungaria va

acordh altor natiuni.
Interesul nostru, pentru acest viitor, este cu
aVat mai mare el tim eg, mai toate tractatele de
comert ale acestui imperiu expird peste doi, trei
ani, i ate alte tractate i probabil mai avantagioase au a se Incheih.
Aeela avantaj reciproc nu am putut acordh
i noi, in ceeace privete starea prezentului celei-

lalte orti contractante;

cdci

noi nu avem alt

tractat de asemenea natura incheiat cu alte natiuni,

qi nu puteh a se aveh astfel o normA sigura a se

luh. A dar marfurile i productele Austro-Ungare nu se puteau bucurh la noi la incheierea acestei

conventiuni, de tratamentul natiunei celei mai fa-

ci au trebuit sd fie supuse -unui tarif

conventional anexat la tractat. S'a rezervat ins/
vorizate;

391

pentru viitor aceastI reciprocitate

Austro-Ungariei. (Vezi art. 6).

favoarea

Avantaj special cel mai insemnat, acela care

vine indatg dupg, acela al rezervgrei tratamentului
natiunei celei mai favorizate, este: libera intrare a
cerealelor noastre in Austro-Ungaria ars/ nici o
platg, de taxg, vamalg.
Dacq, este adev/rat cg, avantajele unui tractat
de comert trebuie sg, se calculeze nu numai dupg,
foloasele imediate .ce trage fiscul, ci i dupa, avantajele ce se acordg, comerciantilor i producatorilor
in general, apoi oricine intelege lesne de ce irnens
avantaj este pentru noi, tar/ agricolA, ca granele,
porumburile, orzurile, ca toate cerealele noastre sit
poat/ fi importate in Austro-Ungaria, prin toate
fruntariile sale de uscat, ca si prin toate porturile

de pe Dunare, f/r/ nici o plat/ de tax/,

fgrg,

piedicile multiple si jenante ce erau acele plgti

de ta.x/.
Acest insemnat avantaj este stipulat prin 2
din actul aditional, anexat la conventiune, prin
care se acord/ numai avantaje speciale- pentru o
tar/ limi trofg.
Reciprocitatea intre ambele State este perfect/

asupra acestui punct. Mai sunt si alte kvantagii

ce noi acord/m celeilalte Inalte Pgrti contractantespre a se formh astfel o just/ compensatiune intre
avantagiile reciproce.

392

Acum putem examinh i alte phrti din con1;cntiunile i anexele sale.

Prin art. 1 din conventiune se stipuleazg, prin.-

cipiul general de libertate a comertului pentru supuii fiechrei prti in Statul celeilalte, precum i
de egalitatea acelormi supui cu regnicolii in ceeace
privete sarcinile, impozitele i mice alte taxe.

Cu toate acestea, prin acela articol din conventiune i protocol, se declarg eh raman in vigoare,

in fiecare Stat, legile i ordonantele aplicabile la

toti strhinii in general, i mai ales la noi acele
legi cari se raporteaz Ia prohibitiunea de a doWadi i posedh imobile rurale. Se declar asemenea

c nu se deroagh la dreptul ce are fiecare Guvern

de a lila, pnin legi i reglemente nasuri de politie
i de siguranth, qi mai ales m6suri relative la stabilirea orichrui individ intr'o comunh rurall.
Astfel, mentinandu-se principiul general al liberthtei comertului i al prerogativelor ce se acord

supusilor fiecgrei ph,rti in tara celeilalte, se respecth

in acela timp mentinerea legilor de interes local,

cum este de exemplu, la noi, legea din 1864 August, relativh la dreptul strhinilor de a dobandi
imobile, precum i legile de politie i de siguranth,
aplicabile la strhini ca i la phannteni, i atht de
necesarh intr'un Stat.
Principiul egalithtii sat' al asirnilhrii supuilor
unei parti, in Statul celeilalte, cu al pamantenilor,

393

In privinta inlesnirilor cornertului, a exemptiunilor,

a impositelor i a altor sarcini precum qi in privinta dreptului de a dobandi i a posedh este, este
reciproc, pentru Romani in A.ustro-Ungaria ca 1
pentru Austro-Ungari in Romania, cu exceptiunea,
neaparat, a restrictiunilor de cari am vorbit. (Vezi

art. 2, 3

i 4).

Principiul libertatei importatiunei i exportatiunei, precum i a transitului, este formal declarat

i reounoscut de ambele parti contractante.
Dar totdeodata, se admite i restrictiuni la
acest principiu prin diferite prohibitiuni admise de
ambele 04, cum tutunul sub toate formele, sarea,
armele, rnunitiunile de resbel, cari sunt oprite d'a
intrh dintr'un Stat la altul. Mai sunt asemenea i
alte restrictiuni ce se pot prescrie de fiecare parte
in interesul igienei publice, sau pentru proviziuni
de resbel. (Vezi art. 5).
S'a stipulat mentinerea, cu oarecari mici ex-

ceptiuni, a dreptului de inregistrare a marfurilor

ce se exporta dela noi in Austro-Ungaria. (Vezi
art. 10). Ace lm drept nu i la conservat Statul
vecin deck in prea putine cazuri. (Vezi art. 8).
Transitul sau trecerea marfurilor printr'un
Stat sau altul, spre a ajunge la o alta destinatiune,
s'a stipulat a nu fi supus la nici o taxa. (Vezi
art. 11).
Une le din cele mai importante stipulatiuni sunt

394

cele ce se raporteaza la regulamentarea tarifelor

si la intregul sistern vamal admis in aceasta conventiune. Ele se eoprind in art. 9 din conventiune,
in tablele anexate si in actul aditional.
Sistemul vamal adoptat de partile contraetante se poate imprti in trei : 1) in producte de
liber schimb; 2) in producte protejate in favoarea
nostra prin tariful conventional si 3) in producte
cari vor plati drepturi specifice ce nu tree peste
7 la mita ad-valorem.
Din prima clasa a productelor de liber schimb,
voirt cith urmatoarele producte romane, cari au sa,

intre in Austro-Ungaria Mr nici-o plata de taxa:

Cerealele in genere, despre cari am vorbit
deja. (Actul adit. 2).
Gogosi de matase, matase bruta, inul, tors,
miere si stupi cu albine vii, nuci, rapita, obiecte
de lemn ordinare, lana bruta, precum asemenea:
seurile, lanele, pieile, petroleul brut, lemnele de
foe si de constructiune i alte obiecte al caror
liber schimb va fi stipulat cu alte natiuni.
Din parte-ne asemenea acordam libera intrare
in Romania, fara plata de taxa, a mai multor
producte austro-ungare coprinse in

tabela

A,

anexata aci.
Astfel zunt : ceralele in general, faina si farinoasele alimentare, petroleul brut si rafinat, lemnele de constructiune, ferul si otelul brut, pieile

395

intrare in
Romania este prescrisg, chiar prin art. 8 al legei
brute si alte producte- a cgror 1iber
noastre varnale.

Partea a doua a sistemului vamal, ce am stipulat, coprinde dispozitiuni pentru protectiunea

industriei noastre.
Este adevarat cg, sistemul liberului schimb
are multi partizani in doctring., i cg, cele mai multe

State l'au adoptat. Mai adaogam ca sub punctul

de vedere stun-talc si chiar practic, recunoatem i
noi c aeest sistem este mai rationabil,. i c viitorn! este al Am.
Dar pang, sg, ajungem i noi Romanii la acel
viitor, trebuie sg, preparam prezentul ; trebuie adicg,
sit incepem a avea, o industrie nationala, care s
aibg, si ea pretentiunea de a intr liberg, in alte State.
Un guvern lesne poate deveni partizan- al
aplicarei sistemului liberului schimb, dui)/ ce prin
sistemul protectionist i-a creat o industrie nationala.
In limite dar cuviincioase si farg, a exagerh
aplicarea sistemului protectionist, care ar deveni
in asemenea caz o sarcing, prea grea pentru eonsumatori am eA,utat prin conventiunea de fatg, a

protege prin taxe marl la importatiune, industria

noastrg, nascanda," sau a se nate, o industrie primitivg, aceea adicg care sa. leagg, mai strans i mai
direct cu industria agricolg,.

396

Astfel, prin tabloul B, aci anexat, s'au impus cu taxe mai mari de protectiune mai multe
produse austro-ungare, caH intrg la noi qi caH se
pot fabrich qi in tara noastrg.
Ash sunt :

Zahgrul rafinat i brut;

Siropurile qi melasa;
Berea in butelii i in butoaie;
Spirtoasele;

Ceara brut i lucratg;

Lurnangrile de stearing;
Sgpunurile;

Hartia ordinarg;
Postavurile ordinare;
Peile tgbacite.

Taxele cu cari se lovesc aceste producte la

intrarea lor in tara nostrg sunt foarte protectoare;

cgci cele mai multe tree peste 20 la sutg advalorern. Industria noastra, va avea, astfel un stimulent foarte puternic spre a se desvolt; i industrialii noqtri, Incurajati prin o reall protectiune
la fruntarii, vor pune o mult mai mare activitate
in intreprinderile lor.
Astfel, D-lor deputati, prin stipulatiunile
noastre pentru noul sistem vamal creat prin acest act
international, am reunit, credem, avantagele ambelor

sisteme de liber schimb i protectionist, fgeg a ne

expune la inconvenientele practice ale nici uneia.

397

0 parte din productele noastre sunt admise

in liber schimb a trece in celalt Stat. Pe de alta
parte, productele Austro-Ungare sunt impuse la
fruntaria noastra cu taxe mai mari spre a ni se
protege industria.
Cand dupa zeee ani, aceasta, conventiune va

expith, vom vedeh daca trebuie sa mai intindern

aplicarea principiului de liber schimb sau daca industriile dejh nscute sau altele ce se vor naste
vor mai aveh nevoe de taxe protectioniste.
In fine, a treia parte a sistemului vamal coprinde, am zis, productele Austro-Ungare, cari la
intrarea lor in Ora la noi vor plat]. drepturi specificate ce nu tree peste 7 la sutd ad-valorem. Iar
productele romftne, cari nu sunt trecute in lista
celor din liber schimb, vor plati, la intrarea lor
in Austro-Ungaria, taxele tarifului conventional
A ustro-Ungar acordate natiunei celei mai favoririzate. (Vezi art. 7).
Productele Austro-Ungare neprevazute in nici

unul din tabelele sus mentionate, vor plati taxele

conventionale ash cum sunt specificate in tabela B
si ash cum se vor complecth prin lucrarea unei
comisiuni mixte, adunata, indat6 dupa ratificarea
conventiunei, si

care ii va terminh misiunea in

soroc de patru luni, si conform celor prescrise

prin art. 9 din protocolul final.
Pentru caleularea taxelor a

se

plti ad-

898

valorem in eazurile in earl conventiunea le prevede,

s'a admis un principiu foarte echitabil i avantagios, acela cg, valoarea ing,rfei importatA sg, fie spo-

rita cu cheltuelile de transport, de asigurare si de

comisiuni. (Vezi art. 12).
lar eu ocaziunea mg:surilor ce se stabilesc
spre a se puteg, constath, origina unor mIrfuri ce
se importg, sau se exportl, precum i cu ocaziunea
vizitelor bastimentelor pe Dungre, se recunoaste
de eg,tre eealaltg, Inaltg, parte contractantg, dreptul
Romaniei de a aveh agenti consulari in tot coprinsul monarchiei Austro-Ungare. (Vezi art. 13
si 28).

TJn alt avantagiu insemnat pe care-1 putem

consider ea fgAnd parte din sistemul vamal stipulat, este eel eoprins in 5 din actul adiOonal,
relativ la vitele vii ce se importg, dintr'un Stat
intr'altul.
Cunoasteti, D-lor deputati, ce comert insemnat
de vite facem noi cu Austro-Ungaria, i ce can-

tit1ti mari de tot felul de vite importAm noi in

Statul vecin.
RAJA acum vitele noastre erau supuse la

intrarea in acest Stat la taxe destul de mari. coprinse in tariful general Austro-TJngar.
Acum Msg., cg, ne bucurAm de tratamentul
natiunei celei mai favorizate, i eg, prin alte trac-

tate ee Austro-Ungaria a incheiat cu alte State,

399

acele taxe sunt pe jumAtate mai mici decat cele

co plhtim noi asthzi, comertul roman are sh boneficieze qi de aceasth insemnat6 schdere.
Chestiunile de arnhnunt, earl prezinth insh

mult interes in practich, sunt asemenea tratate

i rezolvate in conventiunea de fath, conform cu
principiile dreptului gintilor i cu uzurile admise
in toate tractatele identice. Astfel aunt mhsurile
relative la dreptul de preemptiune al vamilor, la
experti, la arbitri in materie de evaluarea mArr
furilor, la inlesnirea schimburilor pe fruntarii, la
serviciul vamal, etc. (Vezi art. 14, 15, 16, 17,

18, 19, 20).

Prin paragraful 3 din actul aditional se stabilesc drepturile ce vor plhtl reciproc vinurile

austro-ungare i romane la importatiunea lor.

Guvernul roman, avand in vedere desvoltarea

ce a luat industria vinicolh la noi, propuse guvernului Austro-Ungariei, Inc dela inceputul negocierilor, liberul schimb 1 pentru acest articol,
guvernul Austro-Ungariei insg, find legat prin
conventiunile sale de comert cu alte puteri, n'a
.

putut a ne acordh acest liber schimb, chci atunci

ar fi fost silit a face aceemi concesiune i celorlalte puteri.

Prin urmare, am admis taxele ce sunt prevhzute prin actul aditional pentru plata vinurilor

Austro-Ungare ce au a intrh in Romania, iar vi-

400

nurile romane ce au a intr n Austro-Ungaria,

vor plati taxele acordate natiunei celei mai favorizate, fara a se intelege, ca pozitiunea lor* de
astazi sa, se agraveze in vr'un caz.
Vinurile noastre an dar, in viitor, perspectiva de a plati taxe si mai mici.
Cu toate acestea, importatiunea lor, chiar
acum, in Austro-Ungaria, este mult mai mare
decht a vinurilor Austro-Ungare la noi. Aceasta
importatiune are negresit sa ia si mai mare desvoltare cnd taxele astazi existente se.vor mai re-

duce prin alte tractate ce s'ar incheih cu alte

n atiuni.

0 chestiune care nu mai putin intereseaza pe

ambele inalte parti contractante si care se raporta
in special la comunele noastre, a fost chestiunea,
taxelor comunale impuse pe productele straine.
Aci ne aflam in fata unui principiu general
admis in dreptul i uzul international, ca adica
un object strain intrat intr'o tara, dupa ce a platit
la fruntarie dreptul de intrare, sa nu fie supus si
la alte taxe i in nici un caz, sa nu fie supus la
taxe mai marl deck acelea caH lovesc produsele
noastre similare.

Ne aflam insa si in fata intereselor comunelor noastre cari au nevoe de taxe de accize
precum i in fata acestui fapt c productiunile

noastre find foarte marginite, comunele s'ar fi

401

lipsit

de o importana parte a veniturilor lor,

daca ele nu ar fi putut taxa i unele producte

straine cari nu au similare la noi.
Prin intelegerea ambelor p6rti contractante,
s'au putut impch toate aceste interese i principii.
S'a admis, mai intaiu, principiul ca, comunele
pot pune drepturi de accize sau de consumatiune
pe un produs strain, daca aceleasi drepturi s'au
impus si pe acelas produs indigen. Dar s'a admis
iari principiul ca nu pot exista. taxe diferentiale,
adica, ca, nu se pot lovi produsele straine cu taxe
mai marl' decal cele indigene similare (art. 11, 12).

Insa la aceste principii s'a fault o restrictiune in

avantagiul comunelor; s'a stipulat prin protocol
oft obiectele de consumatiune, adica buturile si
lichidele, comestibilele, combustibilele, furagiurile

materialurile pot fi impuse cu drepturi de accize

la intrarea lor in comuna, macar ca, nu an similarele lor in Romania; insa aceste ta.xe sa nu fie
mai mari decal cele prevazute prin legile noastre
in vigoare. (Art. 21, 22 din protocol).
Mai multe alte masuri practice s'au stipulat.
Astfel sunt diferite masuri ce se iau spre a
se urmaxi i opri contrabanda. (Vezi art. 22).
Se proclam4 si se organizeaza protectiunea a
se acorda, marcilor de fabrica, desemnurilor i mo-

delurilor de tot felul (Vezi art. 24, 25).

Sh" nu uitain, in fine, ca pe langa dispozi291106

26

402

tiunea ce am examinat, se coprind in aceasta conventiune, ca in toate tractatele comerciale, mai

multe dispozitiuni relative la navigatiune.
Aceste dispozitiuni aunt conforme cu principiile admise prin actul incheiat la Viena in 1815
relativ la navigatiunea flnviaI i consacrat prin

art. 15 al tractatului dela Paris din 1856.

Ni s'a recunoscut si consacrat diferite drepturi
de plata ce se iau in porturile noastre asupra basti-

mentelor si marfurilor lor, sau pentru imbunatatirea porturilor sau pentru dreptul de cheiagiu.
Observam asemenea ca, tractand des.pre taxele

de peiagiu ce au a se plati de bastimente la portile de fer, conform art. 6 din tractatul incheiat
Ia Londra 1a 17 Martie 1871, ni se afirma printr'aceasta dreptul ce avem de a ne pronunth asupra
lucrarilor ce au a se efectuh la acele porti de fer.
Dreptul nostru d'a ave poliie pe Dunare i
de a conlucr in comisiunea Dunareana pentru elaborarea reglementelor necesare pentru aceasta politie fluvial, conform art. 17 din tractatul de Paris
din 1856, ne este anume constatat. (Vezi art. 27).
In fine, D-lor deputati, se stipuleaza ca aceasta
conveatiune, impreuna cu toate anexele sale cari
fac parte integranta dintrInsa, vor fi in vigoare

numai pe timp de 10 ani.

Acest termen fix va face ca, dupa 10 ani,
luminati prin experienta aplicarei acestui act si

403

prin progresul ce Ora noastrA va real* sA-1

putem revizui sau preinol introducand i alte ame-

liorgri ce timpul de atunci va cere.

Astfel, intaiul pas facut aceeace este totdeauna pentru un popor ca qi pentru indivizi
calea viitorului comerciului qi industriei noastre se
deschide neteda si favorabil'a inaintea noastra. Si

alte puteri, cari au relatiuni de comert cu noi, nu

ne indoim ea vor considera ca este mult mai avantagios pentru interesele comerciale ale arnbelor pitri

a tracta asemenea direct cu noi.

Astfel Romania, prin exercitiul acestui drept

autonom, ti va putea protege i desvolth toate

sale economice; ceeace face adevIrata
fortit morai a natiunilor moderne.

in teresele

Patrunsi de legitimitatea acestui drept, de progresul material ce ne asiguram si de viitorul prosper

ce ne prepar6m, prin exercitiul lui, suntem siguri
D-lor deputati, Ca yeti bine-voi a aproba conven-

-tiunea de comert ce am onoarea a v6 prezenta

VIII
Monitorul Oficial" No. 151 din 12/24 Julie 1875

Conventia comerciald cu Austro-Ungaria

La 27 lunie 1875 s'a adus in discutiunea Camerei
Deputatilor convenOunea de comert cu Austro-Ungaria,
raportor al Comitetului delegatilor fiind I. Strat. Manolake Kostake o combate din diferite puncte de vedere.
Ii raspunde B. Boerescu.

B. Boereseu, ministru de externe. D-lor, nu

aveam intentiune de a vorbi acum; c6ci, imi rezervasem dreptul de a vorbi mai la urrng; dad, sunt
silit sa r6spund cateva cuvinte D-lui Epureanu,
care, precum yeti vedeh, a r6sturnat cu totul bazele i natura acestei conventiuni, i a inventat o
alta dela sine.
D-sa care se vede c acum este inspirat de
principiile noui ale coalei din care actualmente
face parte (ilaritate) m'a fortat, repet, s iau cuvantul spre a-i raspunde numai la argumentele
D-lui;

cAci

in

ceence privete fondul chestiunei,

405

Irni rezerv dreptul de a vorbi mai la urma, si de

a arata acestei AdunAri ceeace credem si noi in
aceastg privintI. Voiu dar A, spun D-lui Manolake Kostake cast este D-sa depArtat de textul, de
sensul adevgrat al acestui tractat, care satisface
pe deplin si interesele politice i interesele economice ale Orei.
D-sa ne-a spus cg, acest tractat are doug Orti,
partea politicg si partea economica,.
M'am mirat foarte mult de aceastA nou'a diviziune a D-lui Manolake Kostake; c6ci dup6 slabele mele cunostinte in chestiuni internationale, eu
F. tiam c

intr'un tractat de comert nu se gg,seste

nicio parte po1itic6, tiam numai c intr'un tractat

de comeil se afl'a o parte relativg la comert si industrie i o parte relativa, la navigaOune. Aceast
din urmA, parte este in realitate tot relativ a. la
comert, dar D. Iepureanu nici cA a vorbit despre
(Musa.

Era, se vede, prea mic lucru pentru D-sa de

a se ocupa .de niste asemenea lucruri neinsemnate,

cu totul de domeniul comercial. D-sa a crezut

mai de cuviint6 a se ocupa mai ales de chestiunea
numitg izraelitl, pe care o numeste chestiune
politica' , si care zice c`a, noi am rezolvat-o printr'acest tractat.
Daca sincer crede D.- Iepureanu c'a" noi am
rezolvat aceast6 chestiune prin actul de fat6, apoi

406

va fi silit tot D-lui s recunoasel el eel putin s'a

fleut cu totul in favoarea tgrei i c i aceasta
va fi un rnotiv pentru ea acest act sl se voteze
de aceastl Adunare.
Dar mai inainte de a vedeh daeg cu adevlrat
a putut fi vorba macar ca noi s
rezolvlm
aceastl chestiune prin acest tractat, s rlspundem
la observatiunile generale ce a fleut D. Iepureanu,

zielnd ct nu a avut timp indestul pentru ea s6

studieze acest tractat, c/ nu a avut destule elemente spre a-si formh o convinctiune. Elemente
tns`a spre a-si formh o convinctiune contra tractatului a avut D. Iepureanu, precum i timp pentru
a-I stuclih? (Ilaritate).
Dar aceasta tot nu este destul, clei D-lui adresandu-se la guvern, ii spune c niei el nu a

putut aveh elemente spre a studih acest tractat;

cici unde stint Camerile de comert unde sunt
oamenii de stiintl, unde sunt speeiaJitii experimentati eaH sl se fi consultat i sl se fi pronuntat
asupra acestui act? Uncle mai sunt statistieele ce
s'au format? Pub licat-arn eel putin acest proiect
de tractat prin Monitorul oficial, pentru ea sl se
fi putut citi de public, sl se fi putut discuth de
oamenii luminati?

Dar, D-lor, cu modul acesta nu numai el nu

s'ar fi putut terminh pe viitor, in timp de mai
multe zecimi de ani. CAci, intreb pe D. Iepureanu,

407

cand si in ce epoch o

avem acele Camere de

comert luminate, acei oameni competinti, acele capacitAti comerciale de care ne-a vorbit D. Epureanu, spre a se consult cu succes cand am aveh
s

a incheia, tractate de comert? DacA nu exista astAzi,

cum ar putea. D-lui sA-i inventeze maine?

Oare aceastA obiectiune este serioasd, ori este
numai un mijloc dilatoriu pentru ca intr'un mod
sistematic sA, se amane mice tractAri,

axa sA nu

poatA exercia in fapt dreptul de a tracta, cu alto

State? CAci, intreb pe D. Iepureanu, cat va trebui
sA asteptAm pentru ea sA se realizeze toate condi-

tiunile ce cere D-lui? Fi-va oare trebuintA ca sk

asteptAm panA cand vorn avea, si noi Camera. de
Comert luminata, precurn doreste D. Manolache
Kostaki, oameni ilustrii qi speciali, dar 'mi e teamA
cA acel timp va fi prea lung. i atunci iarAsi, de

unde stim noi c

mostenitorii D-sale, el acei ce

vor veni dupa, D-lui, tot cu ideile D-lui de astAzi,

nu vor gAsi ca, acele Camere de comert nu sunt

destul de luminate, cA acei specialisti nu sunt destul
de ilustrii?
SA vedem insg, in realitate, este oare nestiinta
sau neexperienta care ne-ar opri a apreciA valoarea
acestui tractat?

Dar ce se cuprinde intr'un tractat de comert?

lJn tractat de comert coprinde niste dispozitiuni civile, care sunt relative la comert, cari se

408

refer/ adicg la relatiunile de schimb qi de tarife.

Apoi, oare trebue o extraordinarg OH* pentru o
Camerg qi pentru niqte persoane care fac legi, care
voteazg un corp intreg de legi, pentru ca sg poatg
judec i despre valoarea unor dispozitiuni de drept
civil cuprinse intr'un tractat de comert? Cum nu-

mai aci s'ar cere o tiintg particularg 0 cum tocmai aci se simte trebuintd ca sg chemgm qi pe
alti oameni cari sg fie mai experhnentati, mai invgtati deck aceastg onorabilg Camerg, pentru ca
sg ne putem pronunth asupra acestui tractat care s'a

lucrat cu atka studiu in timp de doui ani de zile?

Dar sg ne spina D. Iepureanu, cu amicii sgi
din opozitiune, sg, ne declare franc 0 sincer dacg
nu au inteles foarte bine dispozitiunile din acest
tractat ?

Probg cl l'au inteles este cg-1 analizeazg, ii

critieg i tie spun ca, este ran. Cum ar qti D-lui

ea este rau, dacg nu Par fi inteles ? Ba, l'au inteles atAt de bine, inck chiar explicgrile noastre
pentru D-lor sunt inutile ; caci D-lor au venit con-

vin0 de acasa, i nici ci voesc

a-0i schimbh con-

vinctiunea . (A plau ze).

Partea din acest tractat relativa la tarife s'a

lucrat, lung timp de o cornisiune compusa de oameni speciali, i cAnd zie speciali in limitele noastre,

adiel speciali dupg talia noastr, cum este i D.

Iepureanu, special in finante. A dar aceti mari

409

ori mici oameni speciali ce avem 5,i noi au lucrat

si au format tariful vamal, fie general, fie COD v en tional.

Lesne-i vine D-lui Iepureanu a contesta stiinta

tutulor oamenilor dela noi si a afirma in mod vag,

ca nu s'a consultat niciun om special. A afirmatiune nu-I costa nimic, mai ales dud e vorba
de a lovi in alti. Eu Ins ii declar cA toate elementele de studiu, dupa cari s'au fa'cut tariful
nostru general, s'au avut in vedere la lucrarea tarifului conventional din tratat ele s'au studiat si
s'au controlat de comisiunea mixta din Viena; acel
studiu s'a supus apoi si la examinarea noastra din

Bucuresti si astfel am format lucrarea ce v'o supunem D-voastra.

Prin urmare, mijlocul dilatoriu, de amanare

propus de D. Manolacbe Kostaki, nu are nici o
baza, nici o valoare, este numai un pretext de a
nu voth acest act, ca i toate actele care vin dela
acest guvern. Aceasta este adevarata cauza pentru
care opozitiunea nu voeste a voth tratatul acesta.
(Aplauze).

Dar sg, trecem la critica de amanunte ce face

D. lepureanu desi declarase dela inceput ca nu era
preparat. Eu cred, D-lor, ca nu era preparat, am
vdzut aceasta din greselile ce a comis in expunerea

faptelor ce a criticat; dar nu a fost preparat, nu

pentruca nu putea intelege tractatul, dar pentruc6
nu a voit nici macar a-1 citi.

410

Eu 11 voiu urmh insa, in criticile ce a fAcut

acestui act.
Curn ati va.zut, Domnilor, guvernul nostru a

putut fi destul de fericit ea, pe langg libera intrare a cerealelor in Austro-Ungaria sg, poat g. sg
obting i protectiunea a zece industrii. Acest fenomen este rar; v puteti ineredinth eg, dad, yeti

examinh cele mai multe tractate de comert ale

altor natiuni, nu veti puteh gasi Ca deodata, prin
acela tractat. sg se dolAndeaseg, protectiunea atator
articole de industrie. Pentru noi, aceasta este un
mare avantagiu, cati incurajeazg industria, ngscutg_

sau care se va nate; care in timp de zece ani,

va puteh a se intgri destul pentru a nu mai cgdeh.

Cu toate acestea D. Iepureanu afirml, fgrg

multg jeng, cg in principiu sistemul protectionist
se reduce la nimic in acest tractat! Dar cum ?
mgrturisesc, D-lor, c m'am mirat mult auzind cd
D-sa face asemenea afirmatiuni.

Pe ce oare se bazeazg spre a spune una ca

aceasta ? Eu, ceeace tiu in fapt, si D. Iepureanu
va puteh qt1 ea i mine, este cg sunt mai multi
capitaliti straini, doui s'au argtat chiar la consulatul francez, care deelarg eg vor sg stabileaseg la
noi fabrice de zachgr, indatg ce zachgrul se va

protege la intrare cu o taxg de 20 la sutg. Irni

pare eg aceti capitaliti ii cunose mai bine interesul decht D. Iepureanu. Mai am cunoseut in-

412

su-mi eu alt fabricant din Belgia care asteaptil s6

fondeze o fabrich de zachr, si alM, fabrieti, IndatA

ce aceste industrii se vor protege, precum am stipulat noi cu Austria.

Iar D. Iepureanu se mrgineste numai a afirmh
ch' noi nu protegem nimic ? D-lui vine si fAra' jen6,_
declar6 c proteetiunea asupra zachrului nu este
nimic, mcar c speeia1itii, c fabricantii, spun.
din contra. i pentruce oare aceasta ? Pentructl,.
ne spune D-sa, noi faeem tractat numai en Austria,

iar nu si en celelalte tri; si eg, prin urmare zachArul ar intth din Franta pela Galati si Brgila
en 8 la sut, iar nu cu 20 la suth, ca prin Carpati. Deei, repeta, D-Iui, nu este protectiune. Ati
observat D-lor, c acest fel de argumentatiune din
partea D-lui Tepureanu, a produs surasuri pe toate
fetele. Cum, D-lor, dacii nu avem tractate incheiate
deodath en toate Puterile se pierde meritul si valoarea tratatului ce am ineheiat en o singurg, Putere? (Ilaritate). Vaskia., [ALA, nu vom ineheih
tractate deodatA cu totii trebuie sq. renuntam de a
Incheih un traetat cu unul singur. Dar cum o srt
incheiem deodath, tratate cu toaM, Europa ? i eine
a Mcut astfel ca s'o faeem i noi ? Apoi aceasta
este un argument serios i matur din partea D-lui
Iepureanu ?
Ash dar, zaehhrul va plati, venind din Austria,

taxa ce s'a stipulat cu acest imperiu. Venind din

412

alte taxi va plati taxa tarifului nostru general care

este nu de 8 la suta, ci imi pare de 25 la suta.

Dar aplicati la toti, ne zice D. Iepureanu,
acest tarif general. Da, negre0t, II vom aplich la
toti cati nu au tractat cu noi. Cand maine, poimaine,
vom Incheih tratate cu Franta, cu Anglia, cu Rusia,

cu Germania, 0 cu alte tari, negre0t ca vom modifich acest tarif intr'un fel sau intr'altul i vom
cauth totdeauna a protege acelea0 articole de ind u strie.

Vom cauth insa, in acelal timp, a ne conformh i principiilor i noului general admis in
dreptul gintilor modern, i in asemenea acte internationale.

Pentru spirtoase, onor. D. lepureanu zice, ca

nu e 0 protectiune serioasa; ca se protege mai mult
spirtuoasele din Galitia decat ale noastre; ca taxa

de 20 la sal ar fi prea mica. Dar am onoare a-i

spune mai intaiu e dupa tarifa conventionall taxa
este 25 la suta specific; i ad-valorem este de 31
la suta. Mi se pare dar ca aceasta taxa este destul
de insemnata, este mai mare decat credeh D-lui;

sa nu uitam Inca ca pe land valoarea marfei,

trebuie sa adaogam, dupa tractat qi costul transpor-

tului, al comisioanelor, qi al asigurarilor, care se

urea la 15 la suta i care mare0e taxele ad-valorem.
Iata dar, ea protectiunea spirtoaselor este destul de
reala. Insa D. lepureanu nu este multumit pentruca

413

la noi fabricantii de spirtoase nu au ca in Galitia

beneficiul gunoaielor, aceeace se chiam6 gunoitul.
Ei, Domnilor ! aceasta poate fi adevarat; dar ce
are aface una cu alta ? Dacl fabricantii de spirturi
nu au cui vinde gunoiul, nu trebue oare s6-i protejem cu taxe mai mari la fruntarie ? Nici in agriculturg nu se intrebuinteazg. Inca la noi gunoiul;
este oare un cuvAnt sq, nu protegem produsele
agricole ? i st combatem pentru aceasta tractatul
de comer( ? Ce 1ogic, ce rationament este aceasta?
Cum se poate serios sustine c daca', astzi nu avern
venitul gunoitului, care poate s5, fie chemat a juch

pe viitor un rol in agricultura noastrl nu este tre-

buint/ s incheiem aceasta conventiune ?

A dar in fapt, spirtoasele sunt protejate cu
o taxa, foarte mare, care va trece chiar peste 31
la sut26 ad-valorem.

Dar I). Iepureanu a mai obiectat c, dupa

legea actuala, noi avem prohibitiune pentru spirtoase; qi c prin tractat acea prohibitiune atat de
protectoare s'a suprimat.
Mai intaiu vi s'a observat c6 acea prohibithine nu erh generaK ci numai pentru uncle
spirtoase, de un grad oarecare, adicl pentru spintoasele de rand.
Apoi, Domnilor, trebuie s6 mai qtim c, intr'un
tractat nu se poate admite prohibitiuni intr'un mod
exagerat. Trebuih asupra acestui punct s ne con-

414

formgm cu uzurile admise in asemenea tratgri. Ca

ni altii, s'a admis in tractatul acesta prohibitiunea

in ceeace priveste tutunurile sub toate formele,

area, armele i munitiunile de resbel; dar nu am

putut merge mai departe, nu am putut ajunge

ptia la spirtoase. Insg in fapt, taxa cea mare
care am pus la intrarea spirtoaselor austriace la
noi nu echivaleazg pgng la oarecare punct cu o
prohibitiune? Cnd spirtoasele acestea au sg fie
inearcate en o taxa mare, cu cheltueli de transport, de pericol, CUM o sa mai poatg tine ele concurentg spirtoaselor indigene, care nu au aceste
sarcini? Apoi sg nu uitati Mel ea aceasta protec-Ware se aplica acum la toate spirturile, de orice

grad, iar nu numai la cele ce mai inainte erau

prohibitt.

Prin urmare protectiunea spirtoaselor este si

mai reala si mai eficace decgt cea veche.
Amin, Domnilor, mai este o chestiune peripnalg a D-lui Iepureanu, care il face a fi contra
conventiunei. D-lui nu a Wasit in tariful nostru
drojdiile uscate, a cgror fabricare a inceput D-sa
si pentru care ii fac complimentul men. D. Iepurean u, cautand tariful altor tgri cu Austria a
gsit c drojdiile uscate, intrand din 'Austria la
noi, o s plateasca o taxa mai mica decgt aceea
.ce o st plateasca drojdiile noastre, intrand in

Austria. Poate sa fie ash. Imi pare ca rau acest

415

product 1-am scapat din vedere ; m'as fi silit a'l pro-

tege; insa, Domnilor, ce s 176 spun? Deocamdata

acest produs nu este destul de Indus in tara; necesitatea lui Inca' nu se simte destul, si cum v e-

deti, nimeni nu s'a Ondit la dansul.

Prin urmare va ramne si el in randul celorlalte multimi de produse care intrand in Austria
vor plti taxa tarilor celor mai favorizate. Dar
ne mai obiecteaza D. Iepureanu, care o sa fie
aceste taxe, eine o s le stie, cum 0 s caute comerciantii tarifele tarilor celor mai favorizate!
Dar lucrul este lesne si simplu, si rn mir cum
D. Iepureanu produce si aceasta obiectiune.
D. Iepureanu trebue s tie ca aceasta este
o cestiune de manipulatiune, administrativa.
Are sa se institue la ministerul de externe
si de finante un serviciu special pentru cunostinta
tractatelor i formarea tabelelor de tarife. Aceste
tabele, se vor formh pentru fiecare stat dupa tarifele ce el a acordat natiunei celei mai favorizate;
ele se vor publich si se vor face cunoscut publieului cand vre-o modificare s'ar face la aceste tarife, pentru cuvftntul ca, un avantagiu s'a acordat
altei natiuni, se va public
i asta modificare
Astfel incat, cum am zis, totul se reduce la o
ch estiune de man i pulare ad mi nistrati v a.

In fine, Domnilor, sa nu uitam ca, cu timpul

o sa inceapa si comertul nostru a se invath, a se

416

obicinui, en uzurile ce aduc tratatele qi atunei

practicate va fi mult mai lesne deeat acum la
inceput.

D. Iepureanu s'a mai ocupat i de tes6,turi,

0 nu a vazut cq, le acord6m o protecOune rea1 6
prin taxele cele impunem, de vreme ce, nici taxele
nu sunt mari, nici ade-varata valoare a acelor tesaturi nu am putut cunomte.
Aci sa-mi permita D. Iepureanu, a-i aminti
noi
ne-am preocupat si de consumatori, i
ea
nu am voit, farg serios motiv, a pune taxe prea
marl; cxei aceste taxe devin atunci o prea grea
povarg pentru consumatori, de vreme ce consumatoriii sunt aceia cari in realitate platese taxele.
A trebuit dar sd-i menagiAm qi pe ei.
At dar nefondafa este critica D-lui Iepureanu in privinO, taxei .tesAturilor.
Ian in ceeace prive0e adevrata valoare a
acestor tesaturi, Ii r6spundem ca noi credem a fi
constatat aceastA, valoare, intiun mod sigur, prin
lucrarea comisiunei mixte dela Viena, care a avut
in vedere toate elementele necesarii i toate tarifele
generale din Austria i din Romania.
Odata ce ID. Iepureanu a emis aceste critice,
D-lui a crezut de prisos a insista qi a vorbi despre celelalte avantagii ale acestui tratat.
Astfel D-lui nu a zis mai niciun euvant despre cereale, despre marele i imensul folos ce trage

417

agricultura noastra,' din libera intrare a cerealelor

in Austro-Ungaria. D. Iepureanu s'a mhrginit nu-

mai a ne spune c nu cunoate cifra exportatiunei

si eft n'a avut timp s fach studii. Ei bine, sh-i
dan eu ceva date asupra exportului i importului
dintre Austro-Ungaria i Romania. Valoarea obiectelor ce se importh in Romania din Austro-Ungaria
se urch aproape la 871/2 milioane franci; i valoarea
productelor exportate din Romania in Austro-Ungaria se urch la 47 milioane. Eu vas mrturisese cl
rn'am bucurat de aceasth proportiune; chci valoarea
schimbului din partea noastrh este foarte insemnath,
de vom tine socoteath, de diferenta de intindere qi

de populatiune ce existh intre ambele thri.

Cand dar importul i exportul intre douh
State vecine sunt atat de mari, intelegeti ce des-

voltare au sh capete cand se vor acordh nite

avantaje pozitive comertului. Numai valoarea cerealelor exportate din Romania in Austro-Ungaria,

s'a urcat, in anul 1873, la suma de 18 milioane

franci. Cand dar D. Iepureanu tie aceasta, D-lui
lesne poate acum tutelage ch, suprimandu-se taxele
acum existente in Austria, agricultorii noqtrii, vor

cktigh indath 1.800.000 fr.

Poate sh se thgaduiasch un asemenea adevhr?
Sh

trecem acum Ia partea aceea pe care

D.

Iepureanu a numit'o po1itic.. Aci D-sa a phrhsit

partea financiarh i economich; i, servindu-se de
29006

27

418

ceeace as numi stratagema parlamentara, ne spune

ca, prin aceasta, conventiune, noi am rezolvat chestiunea izraelita.
D. Iepureanu liber-eugetator, ebreofil de altadata, vine tocmai D-lui astazi, i molipsit de noua

scoala in care a intrat, scoate si D-lui la iveall

aceasta gogorita si-si face dintr'insa tin cal de
bataie ? Trista tactica! Dar cum si de unde scoate
D. Iepureanu ca noi, prin acest tiaetat, am fi rezolvat chestiunea izraelita? De unde vede D-lui
aeeasta ? Eu, am ramas uimit auzind aceasta noutate; caci stiam ea guvernului nici nu i-a venit in
gaud sa rezolve chestiunea Izraelitilor prin un
tractat comercial cu Austria! D. Tepureanu stie
aceasta tot ash de bine ca i noi; vedeti insa unde

voieste D-sa sa aduca lucrul: voieste a a. spiritul public afara din Camera; voieste a ne pune
prin aceasta pe un taram politic cii totul altul
decht eel ce este.
Insa aceasta nu este bine, nu este patriotic.
Nu este consecuente eu trecutul D-Iui Iepureanu,

nu este demn de caracterul sau sa faca si D-lui

din chestiunea Evreilor o arma de partid, si sa interpreteze art. 1 din tractat, ea cum printr'insul
s'ar dh drepturi Evreilor, ori s'ar rezolvh chestiunea
izraelita. i mai 'uainte de toate, observ, ea foarte
necorect

foarte rau face D. Iepureanu d'a zice

ca chestiunea Evreilor este o ehestiune politica caci

419

.este in interesul tkrei sk nu deh acestei chestiuni

caracter politic. Numai cei ce nu voiesc binele tkrei
i-au dat acest caracter. Pentru .noi aceasta, ales-

tiune a fost totdeauna o chestiune curat socialk,

care, numai in tark, i numai prin tark, trebuie
sk fie rezolvat. (Aplauze). Tjnii strkini, putin simpatici -tkrei noastre, an ckutat sa, vazg, in aceastk

chestiune ori o ehestiune politick ori o perseculiune religioasg. Noi Romnii, noi guvernul, am
susOnut totdeauna ck aceasta nu e nici chestiune
politica, nici religioask, ci curat socialk, pe care cu
timpul o vom regul conform ideilor moderne i intereselor noastre sociale. Mk mir dar cum dar D. Iepureanu zice c aceastk chestiune este de o ordine politick.

Acest punct, fiind odatg stabilit, am onoare

sg, amintese D-lui Iepureanu ek art. 1 din tractat
,coprinde ea si art. 4, principii generale de libertate de comert intre ambele Staturi, si de egalitate
de drepturi sau favoruri pentru supuii fiecarei
pgrti in Statul celeilalte. De ce dar D. Iepureanu
se rnira" i pretinde ck este ceva anormal ca sk se
coprinzg, dispoziOuni de drept comun civil intr'un
tractat de comert ? Aceasta se aflg, in toate tractatele
de comert din lume. In mai toate tractatele, art. 1
este redactat ca la noi. CitiO art. 1 din tractatul

dintre Italia i Austria din anul 1867, care ne-a

servit mai ales de model, si yeti vedeh ca acest
_articol este redactat identic,

420

Apoi drept e ea D. Iepureanu fara a cunoaste

aceste principii elementarii, sa zica ea' am facut
enormitati, i ca am adus pe D. Andrassy s.
faca legi la noi? Ii prinde pe D-lui s zica astfel
de lucruri. D-lui om serios, fost ministru, fost pre-

sedinte de consiliu? Acestea sa le zica, alti tineri

bileti, iar nu D. Iepureanu! (Aplauze).
Spre a excith spiritele contra noastra D-lui
nu se sfieste a afirmh c prin art. 1 noi am rezolvat Inc i chestiunea izraelita. Dar si copiii
stiu ca nu printr'un tractat se poate rezolvh o asemenea chestiune. Ceeace am facut noi, in art. 1,
a fost, nu de a se rezolvh, ci de a se recunoaste
de catre cealalta parte contractanta starea legala
a Izraelitilor din Ora, adica de a se recunoas,te

toate restrictiunile ate sunt admise prin

legile-

existente contra Izraelitilor ciela noi in genere, fie

straini, fie pamanteni.
Daca ne-am fi marginit ca artieolul I sa-1
redactam astfel cum '11 gsim redactat; prin tractatele diferitelor tki europene, trebuih sa zicem
numai c Austriacii in Romania si Romanii in
Austria au, ea si indigenii, dreptul de a cumparh,
a posedh, a vinde, etc. Dar noi, Domnilor, nu am
voit s mergem pn acolo. Noi am insistat ea la
principiul general de absoluta libertate comerciall
sl admitem oarecare restrictiuni; noi am zis celeilalte parti contractante: noi avem unghimpe intre-

421

noi ce are nevoig de oarecare apgrgri. Nu putem

dar primi principiul general, ail, sg, facem ceva
restrictiuni. Am cgutat dar i ne-am silit sg ggsim
o redactiune a art. 1 la care A, se adopteze aceste
restrictiuni.

Dupg multe i lungi tratgri, dupg, diverse negocigri, i gratie buneivointe a guvernului austriac,
am gasit in fine o redactiune nemeritg, mai nemerita, chiar deck a altor staturi ce stipulaserg aceleasi
restricOuni.

Cum trebuig sa, se formuleze aceastg restrictiune? Trebui oare s

vorbim de diferenta de
religiune? Dar aceastg chestiune nu este nici ponici religioasg. i apoi eine mai primeste
astlzi a se face distinctiuni bazate pe idei religioase? Imi pare ru, este trist de a vedeh cg
D. Iepureanu are aerul de a fi pretins s facem
una ca aceasta.
Noi, Domnilor, nu am putut si nu trebui nfl
facem altfel deck sg, punem niste restrictiuni, la
un principiu general, aplicabile la toti supusii
Austro-lingariei, si ca aceste" restrictiuni sg, fie o
recunoastere a celor coprinse in legile noastre.
(Aplauze).

Ash dar in art. 1 noi nu am primit principiul general de libertate de comert, intr'un mod
absolut, ci i-am fgeut oarecare restrictiuni. Dupg
ce am admis si am stabilit acest principiu gene-

422

ral, In partea I-a art 1, apoi in partea sa final/

am ad/ogit c/ prin adoptarea acestui principiu,
nu se deroaga la legile ci ordonantele n vigoare
in State le celor (loud inalte pri contractante
aplicabile tuturor strainilor in general".

1. In Austro-Ungaria, la legile relative la

comertul de colportagiu qi la exercitiul farina-

ciei, vi:
2. In Romainia. la legile i prescriptiunile
relative la prohibitiunea de a dobdndi i posed&
imobile ru,rale". (Aplauze).
A trebuit, Domnilor, multe stgruinte din partea noastr, pentru ca i guvernul Austro-TJngar
s5, se convingl de necesitatea de a se admite aceastl
restrictiune, si de a se inscrie in tractat. Astfel am

putut face a se recunoaste restrictiunea coprinsl

in legea noastr/ din 1864, relativ/ la dreptul str/inilor d'a cump/rh imobile.
li tocmai dupg ce am isbuti a dobandi acea
ce doream, vine toemai D. Iepureana recunoscutul
ce
evreofil, si are aerul de a ne imputh
C5, am consacrat restrictiunile afiate dejh in legea
noastrl sau c/ nu am dat drepturi Evreilor ?
Nu stiu unde a voit D-lui s ajunga, ? Ceeace
stiu este cg, un guvern trebuie sa ting, socoteala
de nevoile tarei, de aceeace Ora vede ca un yin
real si s facl chiar abnegatiune de rnulte idei
personale pentru se conduce chip/ vointa trei,

423

dacg, voeste in adevhr a fi un guvern constitutional. (A plauze).

Am crezut dar a fi in acord cu ideile generale ale natiunei, si a tine socotealg, de nevoile
threi, mentinhnd restrictiunile de cari am vorbit
relative la dreptul de a posed i dobandi imobile rurale. (Aplauze).
S venim acum Ia o alth naturg, de restrictiuni si mai generale, dar cari se aplich atat la

phmAnteni cat i la strhini.

Aceasth restrictiune de o alth uaturg, lush de cea

mai mare utilitate practich, este aceia care rezulth

din recunoasterea principiului c legile i reglemen-

tele de politic fi de siguranfa, se aplich la toti

strhinii, ca si Ia phrnhateni fhrrt a se puteh, zice eh, cu

aceasta se atinge principiul liberthtei comerciului.

Nu stiu dach' D. Epureanu cunoaste i aceasth
restrictiune, care este foarte insemnath; chei D-lui
nu are aerul de a fi citit mhcar tractatul i anexele
sale macar ch 1-a sfasiat cat i-a plAcut si a declarat
crt este contra. Ii atrag insh atentiunea i asupra
acestei restrictiuni; chci este bine ea sh o cunoasch
macar acum.
In timpul negocihrilor noastre ne-am zis : am
adoptat, cum trebuih sg, o facem, principiul fiber-

016 comertului; am admis restrictiuni la aceste

principii relative la achizitiunea bunurilor rurale;
dar mai sunt i alte restrictiuni, de o altg, naturh,

424

care trebuie sa admitern lh principiul general din

art. 1, trebuie s admitern qi restrictiunea aplicarei
legilor de politie i de siguranta publicg la toti
supuii austriaci, 1 de aceea am zis la art. 1 din
protocolul final:

Se intelege m acelal timp, intre cele doua

parti cantractante ca, prin clispozifiunile acestui
articol (art 1) nu s'a volt a se cleroget la dreptul fiecarui guvern de a luet prin legi qi regle-

mente toate masurile necesare de politie fi de

sigurana, fi mai cu seama acelea relative la
stabilirett oricarui individ n o comuna rurala
77

cu autorizatiunea numai a consiliului municipal.

Intelegeti, Domnilor, scopul acestui articol,
care este franc i lamurit. Prin el s'a voit a se
asigurt i pe viitor, aplicarea eficace a tuturor
legilor qi reglementelor de politie i de siguranta;
prin el se rgspunde la intrebarea D-lui Iepureanu
in privinta art. 8 din legea licentelor; caci se
rezervg guvernului dreptul de a luh toate rngsurile
necesarii, prin comunele rurale, de politie i de
siguranta in privinta carciumelor. Prin acest articol in fine guvernul nostru ii rezervg toata libertatea de actiune, spre a luh masurile administrative i de politie, aplicabile la toti, fail a se
puteh obieeth de catre supuii austro-ungari ca
s-ar viola libertatea comertului ce le este recunoscuta. Guvernul nostru, ca i cel vecin, are

425

dreptul i puterea de a luh orice masuri de polltic si siguranO. Anume asupra dreptului de a face

eameq de carciumi prin comune rurale,

el va

puteh luh masurile impuse de siguran0 i interesul

public, fie acele carciumi tinute de Evrei sau de

orice alt strain.
Nimeni nu va puteh reclamh nici invoch tractatul actual, de oarece s'au pus intr'insul rezervele
noastre restrictive. Am mers mai departe. Prin

art. 4 din conventiune se prevede, ea in toate tractatele, dreptul, pentru Romani in Austro-Ungaria,
pentru Austro-Ungari in Romania de a posedh
mobile si imobile de (nice natura, ea si Oman-

si a le transmite ea si dansii. Pentru a nu

se face vreo eonfuziune i asupra acestui drept,
0 a se crede c aci nu se admit restrictiunile din
art. 1, am explicat lamurit acest punct in protocolul final, la art. 4, in termenii urmatori :
tenii,

Este bine inceles ca, prin dispozifinnea aces-

tui articol 4, cele 2 inalte pr

contractante

nu inceleg de lac a deroga la restrictiunile facute de ultimul aliniat al art. 1, in privinta

dreptului de a dobindi i a poseda bunuri imo-

bile rurale.
Ce poate fi mai clar si mai categorie decat
aceasta ? Am repetat Inca odata restricOunea co-

ping in art.

1.

Cum dar, in urma tutulor acestora, vine

426

D. Iepureanu, i prin o insinuare pe care nu voese

sh o calific, dar care este putin lhudabill, vine
sh v spung ch noi am fi rezolvat chestiunea Israe1iilor? Sau pentruch am avut grija de a stipulk
cit legile de politie qi de siguranth se aplich la

strahi ca i la phmanteni, fhrh a puteh a se pretinde ch se violeazh libertatea comertului? Pentruch

s'au stipulat toate acestea ni se zice ch am rezolvat chestiunea Evreilor? Si acestea toate se pot
numi duph D. Iepureanu, rezolvarea chestiunei

Israelite? Dar nu, Domnilor, acestea nu se pot

numi rezolvarea chestiunii Israelite, ei numai nite
masuri de precautiune, niqte masuri intelepte; ci

numai admiterea unor restrictiuni la un principiu

general european ; i aceste restrictiuni le-am admis,

siliti de interesele thrii si impini de un sentiment

desigur mai patriotic i mai dezinteresat decht acela
al D-lui Iepureanu, Aplauze).
Apoi, Domnilor, cand se aft, cineva inaintea
unei redactiuni ah de clare, atat a tractatului cht
i a protocolului, este bine oare sh vinh cineva
i s arunce un mhr de discordie, nu in sanul
acestei Adunhri, pentruch ea tie sa, reziste unor
asemenea insinuhri, ci afarh din Camera, in taxa.,
in mijlocul masci populatiunei, care, titi la ce
excesuri se poate da, cand s'ar atrage duph aceste
insinuhri? 0 qtim aceasta i. din trecut.

Aceasta nu este leal, nu este bine, nu este

427

patriotic chiar din partea D-lui Iepureanu. (Aplauze)..

Dar, ni se obiecta, e Evreii o s alba dreptul a dobandi imobilele in orase. Negresit; si cum
puteh fi altfel?
Acest drept ei 1-au avut totdeauna; numai
dreptul de a dobandi bunuri rurale nu 1-au avut;
ci nici ca li se acorda. Legile in fiintO, in vigoare
la noi, le-au oprit numai acest drept, nu si dreptul de a cumpare, case in orase pe care 1-au avut
totdeauna, Inca de sub regulament. Este adevarat
ea, in jurisprudenta la noi, au fost oarecare diverge.nte asupra acestui pima. Um le tribunale si
curti au interpretat legea din 1864 a Evreii n'au
dreptul sa cumpere nu numai moii, dar nici case
prin orase, altele au fost de opiniune eh pot cumpath case. AstAzi insa sensul acestei legi se lamureste; nici o indoiala nu mai poate fi : Evreii
an dreptul de a cumparh case in orase, dupa cum
au tot dreptul comun, afara de restrictiunile coprinse in acest tratat. Aceeiasi interpretare se va
da pentru Evreii austriaci ea si pentru cei pamanteni.
IMO. lush ca D. Iepureanu pune curioasa.
ipoteza c ce s'ar intamplh dach Curtea de casatiune nu se va supune acestei conventiuni, nu-i

va recunoaste puterea de lege! Strania si extraordinara ipotesa! V. marturisese sincer ca nu inOleg cum an om cu stiinta ca D, Iepureanu, cum

428

un deputat vechin, un fost ministru i presedinte

al consiliului si al Camerei, poate veni s intrebe
clad, un act votat de Camera si de Senat, daeg
o lege sanctionata i promulgata poate aveg un
caracter obligator! Cum D. Iepureanu pune naiva
intrebarea daca o lege are autoritate de lege: Ce
sg-i raspund eu la o ash intrebare deck ca orice
act trece prin Corpurile legiuitoare, este o lege;
el un tractat votat de Camera; este o lege ea toate
legile, la care sunt datoare a se supune si Curti
tribunale, i Curtea de casatiune! Rau imi pare.
Domnilor, sa vad ca, D. Jepureanu admite acurn
niste doctrine atk de rasturnatoare, si el poate
presupune macar eg o Curte de casatiune ar da
semnalul unei rebeliuni! Atunci ea, nu ar mai fi
Curte de casatiune! Atunci ar fi anarchia! Dar
nu mg mai mir de D. Iepureanu, cand imi aduc
arninte eg D-lui, conservatorul de alta data, a incurajat pe magistratii cari au facut poTitica, i
i-a aplaudat And ei au demisionat pentru vederi
curat politice. (Aplauze).

Dar cu acest sistem i daca s'ar intAmpl

aceea ee se terne D. Iepureanu, i cativa arnici
politici ai D-sale, atunci ar trebui sg zicem ca, nu
am mai aveg justitie!
Acum conchiz, Domnilor, s,i mg rezum: chestiunea Israelitilor nu este o chestiune politica si
guvernul n'a rezolvat-o, fiindca, nu aveg nevoe

429

s'o rezolve; aceastA chestiune este o chestiune

curat soeia1 i prin tractat s'au consacrat numai

restrictiunile ce ne sunt necesarii in privinta Evrei-

lor, si care exist In virtutea legilor noaste. Mai

adaog, ch' dac/ acest tratat are o parte politick
acea parte este eh' printr'insul exerciam dreptul
de a tratet. (Aplauze). De aceasta, parte socoteam

eu dt D. Iepureanu se va ocuph. Dar m'am inselat. Prea putin ii pag D-sale se vede, de dreptul nostru suveran de a tracth; D-lui este indiferent despre aceasta si se multumeste nurnai a
combate tractatul imaginhnd rele ce ele nu coprinde.
i este silit a face aceasta: dici cum ar puteh
tAgAdul lumina zilei? Cum ar puteh ascunde avan-

tajele acestui tratat, dac6 nu ar presupune rele

ce el nu contine?

D. Iepureanu ne-a spus c, altfel,

ii pare

bine de a vedeh c ni se recunoaste dreptul de a,

tracth. Dar atunci de ce nu ne ajut6 ca s exercithm acest drept? De ce ne pune numai piedice,
sub cuvnt ch,' nu c6pA,t6m destule avantagii, nu

ar fi oare alteineva gata a trath in locul nostru?

Inalta Poart a i crezut, ca. are acest drept,
si 1-a declarat formal Europei. Noi Ins ne-am
opus, am combatut ash pretentiuni; vh' aduceti
aminte de dificulth'tile ce am avut a invinge; si
pe cari nu pot merge cu indiscretiunea pand a
si le descrie pe toate; i toemai dup`a ce le in-

430

vingem pe toate, atunci ar veni D-nii din opozit'iune s ne spuna, : nu tratati, mai aqteptati!"
Dar noi le raspundem : Luati voi asuprei-vti cd,
Inalta Poartei nu va trata, pentru, noi?" Sunt
sigur ca nu. Ei bine, ea Roman sunt dator s,
consiliez pe D. Iepureanu a nu astepth serisori
viziriale care sa-i irnpunA, alt tratat: fiindc atunci
ii voiu pl'Ange. (Aplauze)! S'a incercat IncA, a
se propune ca sA, se inchee, prin acela act,

tractat si eu noi si cu Inalta Poartl: indestul ca

noi s tratAm sub ari pile Inaltei Porti.
Ei bine, nu am putut primi, nici asernenea
tranzaetiuni en dreptul i demnitatea noastrg. Am
refuzat ! (Aplauze).

Amicii D-lui Iepureanu ar putea primi? Nu stiu!

Eu ceeace stiu este ca natiunea roman/ este

majorl, are independenta sa, autonomia sa, i ca,
nurnai ea are dreptul de a truth direct, si pentru
sine, fgrA interveap nimgnui.
Declare-o D. Iepureanu, de minora", impotent i atunci astepte D-sa ca altii s tracteze
pentru Ansa! (Aplauze prelungite).

IX
Monitorul Oficial" No. 161 din 24 Julie 1875.

Din nou conventia cu Austro-Ungaria

Discutia in privinta conventiunei comerciale ea

Austro-Ungaria continuand, i unii deputati cernd noi

explicatiuni Ministrului de Externe, acesta vorbete
din nou.

B. Boerescu. Domnilor Deputati, cand este

vorba de votarea unui act Mat de important ca
cel de fa-0,, trebuie ea sA Cautin a satisface nu
numai interesele de ordine po1itic, dar i interesele de o ordine social& si economic& .De aceea,
Domnilor, intelegand ingrijirile foarte legitime ale

Onor. D. Alexandri, guvernul este gata a-i dh

toate explicatiunile necesarii, in urma c6rora cred
c& va thmneh nemulturnit.
Voiu incepe dar, D-lor, en aceast6 parte, voiu
treee apoi la o repede i seurt6 examinare a catorva
observatiuni economiee a c6rora combinatiune artistic& si ingenioag, a f&eut-o Onor. D. Koglniceanu, carui ea orator mester, dibaciu, Ii fac cornplimentele rnele. Voiu adgogh ins& totdeodata,, e
critica D-sale are valoare numai artistie., c e-

432

satura era, dibacie, dar far/ fundament, pentruca

veritatea nu era cu D-sa. In urma 'mi voiu permite
a trece pe taramul politic, caci, D-lor, chestiunea
de astazi este atat de insemnata incat merita ca.
-tara s o cunoasca sub toate fazele sale.
Odata acest triplu examen Mout, vom vedea
daca Camera face un serviciu real tarei votand
aceasta converqiune, sau daca este mai bine sa" o
respingq, qi A. se uneasca cu propunerea opoziOunei.

D-lor, in privinO, chestiunei Evreilor, pozitiunea ministerului, o declar dela inceput, a fost
foarte delicata Noi, guvernul, ca i onor. D.
Alexandri, ca i to0 fra0i de peste Milcov. eram
si suntem convini, de realitatea acestui rau care
bantuie partea Romaniei de peste Milcov. Inainte
de Unire, D-lor, poate multi din noi de aci n'am
fi fost in poziOune s cunoatem acest rau; ins&
dupa' unire, multi din noi, am calatorit in Moldova,
i am putut vedek lucrurile prin sine. i eu unul,
care am calatorit prin Moldova, va marturisesc ca

aceeace am vazut mai cu seama in partea de sua

a Moldovei, pe la Botoani, pe la Dorohoiu, etc.,
m'a inspaimantat !..
Am vazut Domnilor, i m'am convins ct acest
rau este real, netAgaduit, pozitiv, ca el exista in

societatea noastra, i m'am convins c, cu totii,

din toate puterile noastre, trebuie sa cautam a-I.
remedia. Nimeni dar nu poate sa conteste reali-

433'

tatea acestui rdu, nici Romnii, nici strinii. RduI

este constant i netgkluit. Rdmane numai a-i cduth
-leacul, a-I aplich.
Dar iata ct .ne afidm in pozitiune de a trath

cu o putere mare. In asemenea pozitie, ea parte

contractanta, trebuih s ne punem in nivelul ideilor
care parcurg astdzi lumea civilizath. nth' aceastd
conditinne nu se poate astdzi tracte.

Dar dorinta noastth de a tracth,

aceastd

datorie de a ne conformh cu principiile moderne,

care domineazd, cAnd e vorba de asemenea tractate,

nu pute s ne feed pe noi a merge pand, aeolo

incet s pierdem din vedere rdul ce ne bentuie in
s'anul nostru. Prin urmare, Domnilor, dela inceputul negotidrilor noastre, am expus aceast a. difi-

cultate, franc i leal, guvernul dela Viena; i-am

spus prin agentul nostru pozitiunea noastrd, Mr/
aseundem nimic; cdci, D-lor, cA,nd e vorba de
asemenea chestiuni mari, nu trebuie sd se ascunzd
sh

nimica; e mai bine a se spune adevd,rul. Prin

urmare am declarat guvernului dela Viena, c noi

avem in tara noastth o dificultate locath foarte

insemnatd; cd, suntem siliti a tine socoteald de
ansa, in interesul Orei, in interesul chiar al Israelitilor; si el astfel, en toatd, dorinta ce avem
de a tracth cu guvernul Austro-Ungar, dacd, nu
se vor inscrie ceva dispozitiuni In tractatul ce vom

incheie, prin care sd se admit6 niste restrictiuni

29008

28

434

ce ne-ar garanta contra rAului de care suferim, ne

va fi cu neputint/ de a tracta.
Iat6, D-lor, adev/rul in toat/ cur/tenia sa.
Ei bine, trebuie D-lor, s (Mar dela inceput
c6 din capul locului, dificultatea noastr/ local/ a
fost inteleas/ la Viena si s'a acceptat a se pune
restrictiunile de care avem nevoie.
Astfel, D-lor, am si putut incepe s incheem
aceast/ conventiune. RanAne Ins s vedem ce
remediu s6 ggsim r6ului care ne bantue. In ce
trebuia, sa.constea acest remediu? In toate tratatele
de comer( din lume se pune in primul articol chiar
principiul general al libert/tei comertului, prin-

dreptului de a dolAndi si de a poseda,

principiul de a primi si a transmite prin cump/cipiul

rare mostenire, donatiuni

altele; principiul in

fine, de a se stabill drepturi egale

o deplin/

reciprocitate pentru supusii unei taxi care se afi6,

in tara celeilalte p/rti. Aceasta este un principiu
universal admis in toate tractatele din toate Statele 0 a trebuit neap/rat s6-1 admitem i noi in

art. 1; ins/ 1-am admis cu oarecari restrictiuni.

Cari erau acum restrictiunile ce trebuia s facern
acestui principiu? Negociatiunea D-lor, a lost lung/
grea Ii 1aborioas6. Pozitiunea noastr/ ca Romani

era grea, eaci ne aflthn in fat/ cu rAul, un r/u

fat/ cu un principiu admis

de toate State le caH vor s trateze. Cum era,
real si necontestabil

435

cerinte contradictorii ? Mai

este i un alt Stat in poziiiunea noastrd, Stat

impdcdm

dou

mare 0 puternic, imperiul Rusiei? Rusia singurd,

D-lor, poate s ne inteleagd, pe noi mai bine in
aceastd chestiune; cdci i dansa se afil intr'o
pozitiune mai analoagd ca a noastrd. Ei bine, i
Rusia, in tractatul de comert ce a incheiat cu Austia
a fdcut nite rezerve mai identice cu ale noastre din
art. 1. Intr'un alt tractat ce Rusia inchee la 1874
A prilie cu Flu*, a stipulat in art. 1 o rezervd,

sau o restrictiune, relativd in fapt tot la Evrei, i

al cdrui scop este acela0 ca la noi. AO, dupd

ce in acest tractat a stipulat in art. 1 principiul

libertdtei comertului, intocmai cum am fdcut si
noi astzi cu Austria, apoi adaogd la finele
acestal articol, o restricOune in termenii urmdtori :

Este inteles insa c stipulatiunea ce o precedeazei, nu deroaga" intr'un nimic la legile, orclonantele i reglementele speciale n materie de comert, de industrie qi de politie, in vigoare in
fecare din cele dozed tan i aplicabile strelinilor
in general" .

Atka. totul. Nimica alta nu mai este coprins

in acest tractat care A. se refereasc Ia aceastd restrictiune, i cu toate acestea eu o glsesc indestuldtoare; cdci odatd ce se zice c inck privete
exercitiul drepturilor unui supus in Statul celllalt,
se Mb, margini stabilite prin legile i ordonantele

436

fiecgrui Stat, apoi este indestuMtoare aceasta cleclaratiune, pentru ea toate acele legi i ordonante re-

lative la strginii Evrei sg-0 aibg toatg valoarea lor

de executiune.

Cu toate aeestea putem zice, farg s atribuim

un merit mai mare decgt ii avem, c stipulatiunea
respectiva din tratatul nostru este 0 mai explicita,
i mai complecta. Noi am mers cu precautiunea
pang a nu voi A, mai dam loc la eontroverse i
am declarat curat in art. 1 eg, in Romftnia se
mentin legile, reglementele i prescriptiunile, adica.
ordonantele privitoare la prohibitiunea de a dobancli

strainii 0 a posed bunuri imobile rurale.

111. Koganiceanu. Dar de a edeh in sate?
D. ministru de externe. Rog pe D. Kogalniceanu sa. nu se iuteaseg; cici va vedeh, peste
putin e legile i reglementele de politie i de sigurantg se aplicg' in sate ca i in orae.
Apoi tot pentru ea sa' nu mai lasam loc la
nici-o interpretare indoioasg am stipulat iarg0, prin

art. 4 din conventiune i din Protocolul final, ca.

prin dreptul ce au supu0i fiecarui Stat de a dobamdi, posede i transmite bunuri mobile 0 imobile
in Statul celeilalte parti, nu se deroagg deloc la
restrictiunile de care s'a vorbit in art. 1,
At dar, Domnilor, am luat pe cat omene0e
a fost posibil, toate precautiunile posibile 0 le-am
luat, cum vedeti, in mod i mai explicit i mai

437

compleet deck Rusia in tractatele sale cu alte

P uteri .

Cu aceasta credem ca se raspunde foarte satisfacator la preocupatiunile legitime ale D-lui

Alecsandri. Am, stipulat cum vede D-lui, cu cea-

lalta parte cu care am contractat, ca sa se menOng, in vigoare legile noastre restrictive in privinta
imobilelor rurale, pe care tara i le-a dat nu
din cauz c voim noi s persecutam vreodata

pe Evrei sau pe oricine altul, ci numai dintr'un

spirit de conservatiune natural& Am mers mai
depa.rte. tiam ca la noi exista i pot sa existe
pe viitor qi alte multe inconveniente practice provocate mai ales de prea mare aglomeratiune a
unui element strain, sau de alte cauze speciale
.

locale; toate aceste inconveniente, cum comertul de

chrciume prin comunele rurale i. altele asemenea,
care in adevar pot lovi interesele legitime ale tarei,

in siguranta sa, in igiena publica, se pot evith san

indrepth prin legile i reglementele de politie qi
de siguranta. Astfel bleat nu numai pentru prezent,
dar i pentru viitor, s'au luat toate masurile, s'au
asigurat toate mWoacele spre a se astuph, dupa
cum cere D. V. Alecsandri, toate crapaturile pe
unde s'ar puteh strecurh raul in tara noastra.

Dar s'a mai vorbit de vagabonzi, s'a zis de

D. Koglniceanu, ca .1 de D. Bratianu, ea prin
conventiunea aceasta am deschide portile tarei tutu-

438

lor vagabonzilor din vecinatate. Va, mrturisesc el

nu am inteles aceasta, obiectiune. Dar daca vaga-

bonzii ar veni in Ora, dad, vagabonzi ar fi in

Ora, nu avem oare legea penala, in virtutea careia
puteti sa, pedepsiti pe vagabonzi ?
Legea noastra penala, nu perde nimic din valoarea ei din cauza acestei conventiuni; prin urmare
oricare vagabond se va gas! in tara, fie el Evreu,
sau creqtin strain, ii se va aplich legea penala
comuna.

Recunose insa sa este mod qi mod de a aplich

aceasta, lege penal; i sper c. nici D. Kogalni-

ceanu, om practic, nu va face a se aplich legea

penala pentru vagabonzii in modul cum a facut-o D. Bratianu pe la 1868, cand facuse a se
sculh mai toata Europa contra noastra prin procedarile sale arbitrarii (Aplauze).
Conventiunea repet, nu se opune intru nimic,

nu oprelte intru nimic a se aplich la vagabonzi

legea penala, aqh cum este ea, i dup formele
cum ea prescrie.
Prin aceasta, conventiune am mers i mai

departe; nu numai ca ea nu a slabit intru nimic

valoarea i puterea legilor noastre penale, ci cauta

Inca, dupa cum am mai zis, sa ne garanteze i in

viitor prin oprirea oricaror altor inconveniente prac-

tice, care nu au o natura penala.

Aceasta s'a facut prin protocolul final, care

439

in art. 1 declar/ pozitiv ea: Nu se deroaga la

drepturile fiecarui guvern de a luet prin legi

ci

reglemente toate masurile necesarii de politie fi de

siguranta, fi mai cu seama acelea relative la

stabilirea oricarui individ n o comuna rurala' cu

autorizarea numai a consiliului comunal".
Prin urmare toate aceste legi i reglemente
se pot aplieh, flrl a se puteh obiecth cg, s'ar violh
libertatea comertului, care ramane neatinsa, in principiul i esenta sa.
Vedeti dar, Domnilor, realitatea lucrurilor.
Am adoptat mai intaiu si am proclamat principiul

libert-atei comerciului, in ambele tlri; cci pe cat

timp nu s'ar proclarnh acest principiu, nici ce
poate fi vorba de a se incheih un contract de
comert. Apoi nu auzii pe nici un orator din opozitiune, care sl atace acest principiu. Ceeace probeaza,
c5, este neconstat, i c noi trebuie a-1 recunoaste.
Insl a trebuit s admitem restrictiuni nece-

sare, a c/ror utilitate reall iari nimeni nu o

combate.

Astfel in cat faptul este cl prin stipulatiunile

cuprinse in aceastl con ventiune, guvernul a glsit
mijlocul de a se implch toate interesele, conformandu-se si principiilor generale de drept international.

Mi se pare cl acest fapt, i aceste mlsuri

sunt mult mai reale si mai pozitive, atat contra

440

vagabonzilor cat i contra orichror altora ce ar

'face un Thu, deck acelea care le practiease odata,
D. Ioan Brhtianu, deck acea mhsur . absurd/ care
consth in a se cere la frontierh dela chlhtori a arAth
dach posedh 100 de fiorini, cxci, duph cum cu

mult spirit a observat D. Carp, en acei 100 de

fiorini, stramutati din Mang in manh, ar puteh
trece frontiera sute de vagabonzi intr'o zi. (liaritate, aplauze).
Prin urmare, Domnilor, and D-voastrh vedeti,
intr!un mod pozitiv, ch s'au conservat toate drep-

turile threi, cand vedeti e s'au luat toate msurile necesare pentru ea sh se respecte restrictiunile
existente i sh se asigure aplicarea legilor de politie

si de siguranth, ce voiti sh fi fheut mai mult ?

Ce erh posibil ea sh facem mai mult ?
Eu crez c nimeni nici Onor. I). Aleesandri,

nu pot pretinde mai mult deck atka.

Trecem acum la partea economich a acestei
conventiuni.

Domnilor, in ceeace priveste partea economica, ati vazut se observatiuni a facut D, Kogalniceanu si D. I. Bratianu. Ati putut judech dach
ele au si au putut aveh vre-o tarie in contra. acestui
eontract.

Le voiu examinh i en, si voiu arath valoarea bor.

Mai inainte de toate si a priori, am onoare

4111

va,

declarh,

si nu crez

Ine1, ca sub

punctul de vedere economic, nu cred sa fie multe

tractate atat de favorabile cum este acesta pentru
noi. Declar c acest tractat este mandria noastra,
si ca avern a ne felicith de dansul, nu numai noi
guvernul, ci Dv. toti, ci Corpurile Legiuitoare care
1-au aprobat si intarit. (Aplauze).
Intru acum in materie.
Mai inthiu, Domnilor, a dorl s Oim cum
intelege D. Kogalniceanu euvhntul de reciprocitate ?
kigi

dece a spus D-sa ct reciprocitatea mi poate

esista intre noi si Austria pentru cuvhntul ca

Austria este mare s,i c noi suntem mici; pentruea

noi nu avern; aceasta

pentru uscat. Iar pe apa: pentruca pe Dunare
Austria are vase iar noi nu avem!

Austria are industrie

si

Apoi dacd reciprocitatea insemneaza aceasta,

atunci trebuie sa declarati c Romnia nu trebuie

sh inchee nici un tractat cu nimeni cel putin vre-o
50 ani, pentruca este slaba, este prea mica, si
el nu a ajuns la un mare grad de eivilizatiune!
Serios este un asemenea argument ?
Apoi dad, ar fi ash, atunci v intreb i pe
D-voastra ce avantagii, ce insemnatate pot aveh
con ventiunile incheiate de Olanda, de Belgia, de

Elvetia, de mica si modesta Elvetia, cu Statele

marl si mult mai puterniee, ea Franta, ea Anglia,
ca Austria, ca Rusia! Acele State miei nu ar fi

442

trebuit niciodat/ sl inchee tractate de comert; cu

toate acestea ele inchee de secoli; dar nu au tiut
ce fac; i trebui sg, vin6 la noi spre a aflh dela
radicalii nostril el 'i-au vklmat interesele lor
economice (Ilaritate).
Repet, Domnilor, serioase sunt asemenea obiec-

tiuni ? Oare intinderea geograficl i numarul po-

pulatiunei, fac a se zice el intr'un tractat existh

sau nu reciprocitatea ? Dacl ar fi ah condamnati
pe natiunile cele mici care au incheiat tractate cu
natiunile mai mari deck ele. Condamnati-ne repet
a sth incl 50 de ani cel putin in neactivitate; condamnati-ne a atepth i peste aceti 50 de ani,
dacl i atunci se va judech el nu avem o indus-

trie destul de infloritl, sau cl nu o vom puteh

com park cu aceia a Austriei, ch'ei peste 50 ani
va merge i ea inainte i va fi tot mai presus de
a noastrg.

Voiti s. titi care este adevlrata reciprocitate

intre dung, State ce contracteazI ? Ea este atunci
cand asupra relatiunilor de schimb ce se stipuleazg,

se aft, pe cat se poate, egalitatea de drepturi i

de datorii; reciprocitate exist./ atunci cand se indestuleazg, in limitele cuvenite, interesele fieclreia
din ambele plrti contractante; prin reciprocitate se

intelege cand fiecare parte acord6 celelalte, avan-

tagie, cand nu se aft, intr'un tractat aceeace se

chimp/ societate leoninl, adicl eand unul i-ar

443

face partea leului, luand el tot 0 nedand celuilalt

nimic.

Dar nu de aceasta reciprocitate s'au ocupat

D. Kogalniceanu 0 D. Bratianu, pe care nici cli
au inteles-o, nici ca au combatut-o. D. Bratianu
s'a rnarginit a spune ea face pe grefier qi c va luh
eke un articol spre a-1 analiz i critich.

Dar analiza D-lui s'a marginit la prea putin

lueru, i critica s'a redus la mai nimic. S'a marginit mai ales a se ocuph de carutai; restul tractatului 1-a preocupat mai putin.
D. Kogalniceanu mai dibaciu a facut o intreaga ell:lire de critici, a caror aparenta puteh
arneti pe cineva; insa al carui fond 0 esenta este
cu totul fal. D-lui a pretins sa facti tabloul ce
ne dam, i de ce ne luam; a eritich tot ceeace

dam, cum este acea jumatate la suta care se va

scade din dreptul vamal de astazi, cum este scaderea ce facem la vinurile austro-maghiare care
intra la noi, etc. i a conehis ca dam totul i
nu ni se d nimic.
Mai inthiu. intreb pe D. Kogalniceanu, unde

a invatat D-lui ea intr'un tractat cineva sa iea

nurnai, MIA sa dea nimic ? Eu am onoare sa spun

D-lui Kogalniceanu ea noi nici nu am fi prima

un tractat Fin care sa luam numai, fara sa dam
nimic. Inteleg sa dam i sa luam; de aceea am
dat qi am luat; i D. Ministru de Finante cu ti-

444

frele in mar* ea si D. Strat v'a aratat cat am

dat si cat am luat. Oare ati venit D-voastra sa
criticati aceste tifre, prezentnd un alt tablon de
activ si de pasiv ? Venit-ati D-voastra sa probati en

alte tifre ea nu luam nimic ? Nu, D-lor, ati trecut

peste tot ce luam; v'ati oprit a critich numai

aceeace dam, si a ne denunta numai ca dam CUtare ori cutare avantagiu Austro-Ungariei, fara a
arata aceeace i Austro-Ungaria ne da noua; v'ati

ferit de a face mice bilant; eaci stiati ca tifrele

sunt contra D-voastra, si v'ati multumit numai a
afirma ca tractatul este dezavantagios pentru Doi.

Ei bine, afirmare pentru afirmare. i eu v.

afirm c

acest tractat este atat de favorabil pentru

noi, 'cum rareori se vede in Europa. Afirmarea

frig a noastra este bazata pe tifre si pe probe;
caci D. ministru de finante v'a aratat prin tifre
Insemnatele beneficii ce rezulta dintr'acest tractat,
nu numai pentru fisc, dar mai ales pentru comert,
caci intr'un tradtat de comert avantagiile comertului, si eeeace beneficiaza, comertul trebuie sa se

pima, in rangul tntaiu. Ei bine, comertul roman

din intrarea 1iber fara taxe in Austro-Ungaria,
din micsorarea taxelor pe jumatate la intrarea
acolo a vitelor noastre, din libera intrare a lemnelor si a altor diverse productiuni, trage un benefiein anual de peste don/ milicane de franci. i
acest beneficiu vi s'a aratat c s'a calculat exact
,

445

dupl statistice oficiale a Austro-Ungariei, din 1873

cea din urma publicata; i admitnd c schimbu-

rile intre cele doul taxi nu se vor mai inmulti in

urma acestui tractat i ar ramaneh acelas. Ei bine,
in toate aceste ipoteze vedeti ca agricultorii romni,

ca comerciantii romni au sa beneficieze, au sa

pastreze in punga toata aceasta suing, de 2.140.000

fr., care o plateau mai inainte tezaurului Statului

vecin.

Asemenea v'a aratat D. ministru de finante

c si fiscul nostru nu este in pierdere, si nu numai ca nu este in pierdere dar i va beneficia.

Spre a va probh aceasta, vi s'a aratat calenle exacte, vi s'a spus ca, daca am scde

i suma

ce se scade dela vinuri (care este nuniai de vre-o

1,700 franci pe an) dac'a s'ar scadeh i taxele
productelor austriace, cari intra la noi Jibere de
plata, claca s'ar scadek, si chiar suma de peste
700 000 franci care ar constitui diferenta de taxe
a productelor cari vor platl mai jos de 7 la suth ;
tot beneficiaza fiscul nostru cu o suma anuala
de vreo 43.000 lei. frig eu mai adaug c acest
calcul este foarte riguros; caci, in realitate nu o
sli rezulte nicio paguba pentru fisc, fiindca unele
produse Austro-Ungare au s plateasca la vama
mai putin de 7 la suta ; caci aceasta plata astazi
are sa se faca pe drepturi specifice, in vreme ce
7 si jumatate al nostru de astazi se plateh ad-va-.

446

lorem. Apoi stiti, D-voastra ca,, in fapt, marfu-

rile nu plateau de loc 7 si jumatate la sutd, din

cauza fraudelor atk de lesne de efectuat, din cauzil

ca' plata mai a tutulor rnarfurilor se face pe facture simulate, neadevarate. Fiscul dar nu primeh
in realitate 7 si jumatate la mita, ci 3 la sutd, cel
mult 4 la suta. Astdzi taxele sunt specifice, si
fraudele nu se mai pot repeth. Prin urmare fiscul
nu pierde nimic, poate chiar sa cktige.
Atunci dar, nu s'ar scadeh aceasta, presuPusa
pierdere de peste 700.000 franci, fiscul roman
realizeaza in realitate un beneficiu de peste 1111

milion pe an, presupunand chiar ca comertul nu

ar luh mai mare desvoltare deck in 1873.
Cand dar, dupd o asemenea comparatiune po-

zitiva, care se face inaintea Adunarei, se spune,

anume, iaca ce dam, iaca ce luarn D-v. contestati
Inca avantajele ce obtinem prin acast tratat ? Dar
veniti Inca

ne criticati pentruca acordthn

Austro-Ungariei alte avantaje, cum este scaderea

de 20/0 la vinuri ? Dar este just si logic aceasta ?
Apoi cand Austria consimte a ne proteje zece productiuni ale noastre, care sunt zece industrii ale
noastre nscande, oare nu erh natural, nu erh
drept ca i noi din partea noastra sa acordam alte
avantaje, celeialte parti ?
Negresit e dh, vinurile este unul din aceste
avantaje.

447

Dar acest avantagiu are el oare sa constituie o

paguba pentru fiscul nostru ? Nu; duph cum vi

s'a probat dejh de D. G. Cantacuzino; vinurile
Ungare vor plati in adevar 51/2 laV0 in loc de 71/2
la suta; insa sa nu uitam c aceasta evaluare fa-

candu-se ad-valorem, ea se va adaugh inch cu

100/0 cheltueli de transport, comision, asigurari,
etc., ah_incht 5 1/2 la 0/0 i paguba noastra se re-

duce la 1.785 fraud pe an.

Ce s'a raspuns la aceste tifre ? Nimic.
D. I. Bratianu, a mere pa.na a contesth chiar
avantajele ee avem prim libera intrare a cerealelor
noastre in Austro-Ungaria, qi aceasta o face prin
aceasta, enormitate c grnele Ungare ar fi mai
eftine deck ale noastre. D. Kogalniceanu insa mai
prudent, a contestat acest avantagiu intr'un mod
mai dibaciti, D-lui a zis, eh, nu ne serva la mare
lucru acest liber schimb; cad chnd este lipsa in
Ungaria, atunci se suprima de fel toate taxele
existente acolo; child nu e foamete, child este abon-

dent, granele noastre nu pot intrh in Ungaria

spre a tine concurentil, celor Ungare.
Ei bine, Domnilor, voi s raspund e toate
acestea nu sunt fundate. Cerealele noastre, prin
liberul schimb, au sa aiba un mare thrg in Austro-

Ungaria, fie sau nu lipsa. acolo; caci chiar chnd

ar fi productiunea acolo abondenta, gran& noastre
tot se vor cumparh in Ungaria; caci, cele Ungare

448

find mai superioare in calitate, se vor exporth in

alte tri, i ale noastre se vor consumh in Ungaria.

Este constatat astki, intr'un mod pozitiv, prin

mercurialele dela Pesta, ea graul roman, adus
la Pesta, cu toate cheltuelile de transport, este

mult mai ieftin deck graul unguresc. Prin ur-

mare grnele noastre totdeauna fac concurent

granelor ungare prin ieftinatate. Aceast5, ieftinAtate va face ca cotnequl ungar va cumpara granele noastre mai ieftine, i pe ale Ungariei, mai
scurnpe qi mai superioare le va transporth aiurea.
Intelegqi dar foarte lesne cum granele noastre

vor aveh pe pieeIe Ungariei, un targ sigur i

important, qi cat producatorii agronomi au A. beneficieze din existenta acestui targ.
D. KogAlniceanu a vorbit i de spirtoase, i a.
afirmat ea aceasta productiune nu se protecteazA,
i c erh mai bine inainte cu prohibitiunea. InsA,
Domnilor, eu repet, aceeace vi s'a mai demonstrat,
c'a taxa pusa asupra spirtoaselor, este atat de mare
Meat echivaleaza cu prohib4iunea. Mai adaug
-Inca un alt avantaj care-I catigam acum. In trecut
numai spirtoasele ordinare nu puteau sa intre in
Austria in tara; Insa celelalte spirtoase intrau.

Astazi toate spirtoasele fara deosebire de grad,

sunt supuse, child intl./ in Ora., la taxa proteeOonist de 31 la suta. Mai inainte prohibitiunea

449

ce exista, era mai mult cu numele; caci fraudele

erau numeroase; caci nu aveau cleat in rachiul
prost a se pune o vopsea oarecare, pentruca sa
se eludeze legea i sa se zic c acel rachiu este
rom. Astazi aceasta frauda este mai protectoare
deck prohibitiunea cea veche.
D. Kogalniceanu s'a oprit apoi la petroleu, si
ne-a facut o aspra critica ea de ce petroleul fin
Austro-Ungar intra liber la noi; iar al nostru la
dansii, DM.

Apoi, Domnilor, nu trebuia sa dam i noi ceva

Austro-Ungariei in schimb de alte multe avantaje
ce ne-a acordat ? Negresit c trebuia, sa-i dthn ceva
compensatiuni ; i-am dat intre altele i petroleul

fin. Dar sa nu uitati C si noi avem in AustroUngaria libera intrare a petroleului brut. Nu tocmai
petroleul fin face puterea fabricelor noastre.

apoi and i acest petroleu se va mai perfectiona

la noi, negresit, ca, al Austro-Ungariei nu-i va
mai putea tine concurenta.
D. Kogalniceanu, vorbind de postavuri, a facut

o confuziune, spuindu-ne ca taxa de 50 la suta,

este foarte mica, caci 100 kilograme cari fac 300
coti, ate 7 fr. face 2.100 fr., dupa, socoteala
D-sale. Prin urmare taxa este de 2 la 0/0, si mi
este protectoare. Eu ins5, ii raspund ca calculul
taxei depinde de evaluarea ce se face. D-sa evalueaza 100 kil. cu 2.100 fr., in tariful insa ge-.
29006

29

450

neral al nostru, aceasta evaluare este de 1.350 fr.

Prin unnare taxa protectoare ad-valorem nu
este cum a aratat-o D. Kogalniceanu, ci mult
mai mare.
S'a mai zis Inc ch" prin aceastg conventiune
s'ar fi oprit eomunele de a pune taxa pe obiectele
yenite din Austria.
Sa ne intelegern i aci. Eu unul am onoare

a va spune c toemai prin acest fapt avem un

a vantaj exceptional, prin aceasta conventiune care
nu se aft' in alte asemenea acte. Eu va pot afirma,
si intelegeti ea" dae6 v afirrn este eg, sunt sigur
a nu putea fi desmintit, c marfurile naturalizate

odata prin plata taxei la frontiera, circuleaza libere in tara, si nu mai sunt supuse la nici-o alta
taxa comunala, afara numai and o ash taxa loveste productele indigene similare. Am aci tratatul dela 1866 dintre Francia si Austria, acela
din 1867 dintre Austria si Italia, si altele multe;
in toate aceste yeti yedea consacrat principiul ce
vA citez.

alt drept exceptional ce iii s'a rezervat,

si pe care asemenea 1-au combatut cei din opozitiune, este dreptul de a percepe la iesirea produselor din tara noastra, o tax nurnith' de inreTJn

gistrare.
Dreptul insa al comunelor era, mai important,

eaci daca, ele ar fi facut, ea ai urea, a nu pune

451

taxe pe toate prod usele strgine, ce nu au similarii

in Ora, ar fi fost lipsite adeseh de cea mai mare

parte a veniturilor lor. Am putut dar reusi ea

prin art. 21 sa se recunoascg comunelor dreptul

de a pune taxe pe comestibili, eombustibile, furagiuri si materialuri, care intr tn comuna, macar
ea aeele obiecte an ar aveh similarii in taxa noastra.

Ne mai avgnd ce ni se obiecth contra unui

ash mare avantagiu ce am conservat comunelor,
D. I. Bratianu s'a marginit a ne spune el zacharul
nu o sa se poata impune de comune pang la fabricarea si la noi, caci el nu figureaza intre corn esti b ile.

M'am mirat de aceasta argumentare; caci nu

este om care sl nu tie c zacharul macar ca este

colonial, se pune totdeauna intre comestibile. Ash
11 veti vedeh inscris intre tabelele comunei Parisului.

Ash dar, D-lor, nu critici, ci multumiri,

ci

felicitAri trebuih s ne faceti pentru ceeace am dobAndit in favoarea comunelor.

Guvernul nostru a staruit cum am spus mai

sus, ea sa se mentina chiar taxe de inregistrare la
fruntarii pentru productele cari es dela noi.
Macar ca Si aceasta taxa nu mai exista nicgeri, noi am stgruit a se mentine; caci ea produce
pentru fisc aproape un milion si nu puteam renunth lesne la aceasta sorginta.

452

Gruvernul vecin a consimtit i la aceasta; i cu

modul acesta ne-am mentinut qi acest venit bugetar.
Acum, ca am desvoltat toate aceste, intreb pe

D. Kogglniceanu ce se mai alege de edificiul sau

dibaciu, construit atat de dificil i daramat atat
de lesne ?

D. Kogalniceanu ne mai tiind de ce sg, se

agate, a mers pang, a criticg, i dispozitiunile relative la desemnele i rnareile de fabrici, care se afla,
identice in toate tractatele.

Sa criticat taxele ce platese lernnele ce yin

din Austro-Ungaria; i ni s'a spus cg, toate lemnele platese numai 2 franci. S'a uitat Ins, sau
nu a voit a se spune ca, sunt mai multe categorii
de lemne lucrate; cg, unele platesc in adevar numai 2 franci; altele insa, platesc 5 franci, 9 franci
si 50 de franci chiar; adica c6 cu cat lemnele vor fi

mai cu lux lucrate cu atat vor plki o taxa, mai

mare la intrare in tara noastra. Au mai uitat asemenea preopinentii a spune ca, lemnele noastre ordinare lucrate tree i ele libere de ()rice taxe in
Austro-Ungaria.
Dar in fine, sg, venim la cg,rauii D-lui Bra-

tianu, care 1-au preocupat atat de adanc.

Bie0i cara,ui ! pan si dAnii an fost unul
din motivele pentru care D. I. Bratianu ne-a declarat ca am facut un act nepatriotic prin acest
tractat ! (Ilaritate).

453

Dar ce sunt vinovati acesti iargsi ? In tractatul nostru se afig un art. 2, care existg in toate
tractatele fgrai deosebire in care se zice c aceia
care fac meseria de clrgusi intre diverse puncte
ale ambelor State, sg nu fie supusi la nici-o taxl
pe teritoriul celeilalte pgrti ; in alte cuvinte, cgrgusii
care ar veni dela Brasov la Ploesti, sg nu plgteasca,

pe drum cum am zice cartiuqit, adicg o taxg,

patentg specialg, pentrucg urnbla,

pe drum cu

mgrfuri; asemenea i pentru cgrgusii nostrii care

ar merge la Brasov. Ei bine, poate sa, fie ceva
mai legitim decat aceastg dispozitiune intr'un tractat
comercial? Dar aceasta este aplicarea celui mai
elementar principiu pentru inlesnirea circulatiunei
pe uscat i pe apg! Si tocrnai D-v. ii respingeti si-1
tAggduiti, D-v. liberali, mari democrati! (Aplauze).
D-v. vg alarmati, v scandalizati, D-v. liberi esangisti, liberi schimbisti!
S`a revenim la altg chestiune. A zis D. Kogglniceanu un ce foarte insemnat; D-lui ne-a declarat

cg dacet va fi aclevarat, c prin acest tractat ni

se recunoafte dreptul s avem i noi consuli in
Austria, atunci D-lui numai pentru acest avantagiu va vota cu amindouti mciinile tractatul" !

Acurn rog pe D. Kogglniceanu s se ting

de cuva.nt sa, voteze pentru. Acest tractat intre
alte mari avantagii de care ne putem felicith ce
am dob'a'mdit, cuprinde i acela c ni se recunoaste

454

dreptul de a aveh agenti consulari in tot imperiul

Austro-Ungar. Aceasta este pozitiv i netg,gg,duit
este inscris in doug," articole, in art. 13 si in art. 28
din conventiune. Aceste articole se exprimg, limpede
i pozitiv i imi pare bine cg', vorn aveh acum si

pe D. Kogllniceanu cu noi spre a voth aceastg,

con ventiune. (Ilaritate).

Vg, pot asigurh c peste Min o sg, se numeascg,' consuli romAni la Pesta; cg,ci avem dreptul

a o face dupa" litera atilt de clara tractatului. Prin

urmare, repet, i rog pe D. Koghlniceanu ca sg, se
OA de angajamentul de onoare ce a luat in fata
acestei Camere i s voteze qi D-sa conventiunea
noastr6.
M. Kogedniceanu. DA-mi nota agentului diplo-

matic al Austriei si voteze pentru.

D. Ministru de Externe. Pen tru incheerea

acestui tractat din partea A ustro-TJngariei, a fost
delegat Ex. Sa Contele Andrassy, si D. Kogg,lniceanu stie prea bine ch. pentra nici un articol

din acest tractat nu exista vre-o notg, a D-lui

agent Austriac dela noi.
Tractatul repet, s'a negotiat la Viena, nu in
Bucuresti. Comitele Andrassy a subscris insusi

acest tractat ca delegat al Majesttei Sale Im0ratului.

Iatg, chiar diploma scrig in latineste
o am
aci
prin care se dg, comitelui aceastg, misiune.

455

Pentru Intia oarg 51 spre laudet Romdniei"

posedgm un asemenea act important care atestg,
suveranitatea noastrg. (Aplauze).
Acest act, subscris de imp6ratu1, zice chiar ah:

Noi, etc
Facem cunoscut i ncreclinfam prin. coprinsal

celor de fata la tofi si la fiecare pe care'i priveste :

.Dorind Noi, precum, asemenea

i princi-

pele Romdniei, a
acest sfdrsit, ca relatiunile de comerf ce exista
intre monarchia Noastra si _Romania sa se intinza pe cat s'ar puteet mai mult, am numit pi
incheiet o convenfiune spre

numim prin aceasta Plenipotentiar al Nostru pe

prea ilustrul ci magnificul de Noi iubitul i credihciosul Iuliu Anclrassy, etc., etc. . . , si-i dam
deplina putere spre aceasta ca sa hotarasca articolele acestei convenfiuni, impreuna cu plenipo4enciarul Principelui Romdniei, i sa incheie
insusi conventiunea i sa o subscrie. Fagaduind
noi totdeoclata ca vom prim), de bune ci ratificate
cele ce plenipotentiaral Nostra, in marginele
manclatului nostru, va face, va incheiet i va
subscrie.
Spre increclinfarea carora am subscris cu

mdna noastra prezentul act, etc. .

Acest act pgstrat ca cel mai pretios document al archivelor noastre, constituie proba cea

456

mai evident6 despre natura si insemnatatea politic6 a actului international ce am subscris. (Aplauze
repetate).

Prin articolul 13 al acestui act se recunoaste

pozitiv dreptul nostru de a aveh agenti consulari
in Austro-Ungaria. Aee1ai drept este tot atat de
clar recunoscut prin art. 28 care se ocup6 de politia bastimentelor din porturi, in care au rol agentii
consulari ai fiec6rei pArti contractante.
Odat6 dar ce s'a dat p-lui Kog61niceanu,
aceste asigur6ri i aceste deslusiri nu m6 indoiese

c6 D-lui este dejh cAstigat tratatului de comert,

si c6 avem in D-lui un nou aderent, si un sustinalor.

(Ilaritate).
A ceastil conventiune mai coprinde partea re,

lativa' la navigatiune, care este in acord cu principiile libert6tei navigatiunei. Dun6rei. In aceasta,
parte noi eram legati intr'un cerc strans prin tratatul de 1815 incheiat la Viena, care se ap1ic6
astki s,i la Dun 6re, conform stipulatiunei coprinsa'

in tratatul din Paris din 1856.

Ins6 in aceasta, parte a tratatului sunt oarecari chestiuni cari erau in oare-cari contestatiuni
mai inainte, si care acum s'au rezolvat conform
dreptului i interesului nostru. D. Kog61niceanu
trebue s6 le cunoasca.. Aceste chestiuni erau aceea

a Portilor de Fer, aceea a dreptului nostru de a

457

percepe n4te taxe pe la porturi i chestiunea politiei fluviale.

Asupra flecgrei din aceste chestiuni se tie

cg erau diflcultgti pendinte, san din cauza reclamatiilor pgrtilor private interesate, sau din cauza
neintelegerilor noastre cu Ina lta Poartg, care adesea se

inplg in apreciarea raporturilor dintre noi i ansa.

AO, in privinta Portilor de Fer s'a incercat

a se sustine cg, noi nu ar trebui s flm consultati
asupra lucrgrilor ce au a se executh acolo.
Noi insg, ne-am apgrat dreptul de Stat riveran,

0 am fost a scultati. Astgzi prin acest tratat, se

zice in art. 26, eg vom aveh dreptul a percepe
taxe la Porti le de Fer, pentru cheltuelile, se intelege, ce am face odatg i noi la acele Porti.
Apoi cu atgt mai mult nu se pot incepe i efectuh
fgrg consimtimantul nostru, acele lucrgri, la care
avem dreptul a participh.
Dar, ni s'a obiectat de D. Kogglniceanu :
nu luafi nici-o taxa; lo gurile Dunarei".
Negrefit, nu luam, i raspundem noi,
fiindca nu am, cheltuit nimic". CAnd rolul comisiunei europene va inceth, va incepe rolul Statelor
riverane intre cari si noi.
Tot ah este 0 la Portile de Fer.
Dreptul nu este asigurat, asemenea ni se rezervg intact, prin acest tratat, dreptul de a exercith, in limitele euvenite, politia fluvialg pe Dungre.

458

S'a vorbit in fine, nu stiu pentru ce, si de

cabotagiu. D. I. BrAtianu a mers Ong a ne imputh eg de ce nu ne-am rezervat prin acest act
dreptul de eabotagiu pe Dungre, dreptul de a face

comertul de navigatiune dela un port la altul al

nostru.
Curioasg intrebare, si mai curioasg. imputare!

Dar dreptul de cabotagiu ii avem natural,

si nu este nevoie nici a-1 stipulh dela cinevh, nici
a-1 rezervh.

Inte les-au oare D. Brgtianu, ori D. Kogglniceanu, ea sg, ne fi rezervat exclusiv numai pen-

tru noi acest drept ? Nu stiu.

Insg, atunci D-lor, uitg cg, Dungrea este un
fiuviu liber.
D. Kogglniceanu insg, trebue sg stie cg. la
1857, comisia dungreang dela. V iena, o fgcut o
incereare in acest sens, adieg a format un regu-

lament spre a rezervh cabotagiul numai Statelor

riverane. Conferinta insl din Paris, la 1858, a
respins i nu a prima acest regulament.
Cum dar puneti D-v. astgzi guvernului nostru

o dificultate pe care stiti a este de caracter international ? Cum D-v., i anume D. Kogglniceanu,

pretinde ea guvernul nostril ssa facg aeeea ce nu

a putut comisiunea europeang dungreang, dela
Viena ?

Bine este, coreet este, ea sg, veniti cu ase-

459

menea obiectiuni sa," eriticati tractatul i s faceti

(Intreruperi).
a se crede cA este rAu ?
A se ridich asemenea dificultAti este a se de-

clare, carat ce, nu voiti a se rezolvh; cAei D-v.

titi bine cl chestiunea eabotagiului este, ca s'a
zic astfel, de drept european; i aceeace s'a respins de toate puterile la Paris in 1858, nu puteti
pretinde sA facem noi din Bucure0i.
A dar cred"ce, am rAspuns la toate obiectiunile ridicate de D. Koglniceanu.
G. Chifu. Pentru confuziunea vemilor nu
ati zis nimic.
D. Ministru de externe. Confuziunea existe,
Iii spiritele D-v.; dar nici cum in vAmi. (Aplauze,
rasete).

Aceeace luati D-v. drept confuziune este o

simplA chestiune de serviciu intro vamile a dou'a
tAri, dupA cum se obicinueqte, pretutindeni.
SA trecem acum, Domnilor, la chestiunea politica. Imi pare real cl sunteti osteniti i flu pot

sA me intinz mai mult; cAci multe lucruri interesante aveam s, vA spun cu ocaziunea acestui
act politic care este unul din cele mai insemnate
ce a Rent tare, in timpii moderni.
Cu un sitntirnent de mirare intristat am vAzut
pe D. KogAlniceanu ce, vine se, conteste importanta politica' a acestui act. No se cu vine D-lor,
ea noi Romanii, cand este vorba de exercitiul su-

460

veranitatei noastre exterioare, s fim despartiti in

i sa sfasiam ash act de suveranitate facut

partide,

de unul din noi! Toti ar trebui sa fim uniti la

un loc in ash ehestiune! (Aplauze). Nu faceti,
chestie de partid

i arra, de opozitiune din exer-

citiul drepturilor care sunt ale natiunei, iar nu

ale partidelor. (Aplauze).
D. Kogalniceanu, nestiind cum alt sa mai

combata acest act international, de o importanta

atht de mare, politica si economica, s'a agatat i
de forma sa exterioara si a zis in mod malitios:
Dar imparatul '1 subscrie".
Noi Ii raspundem: nu, imparatul, nu-1 subscrie. Caci suveranii nu mai subseriu insusi trac-

tatele. Numai la 1815, child cu Santa alianta,

s'a subscris tratatul de catre Suveranii insisi; insa
aceasta era o exceptie; fiindea acel tratat se considera ea o opera personala a suveranilor.
Cu toate acestea noi nu zicem ca forma acestei

conventiuni este absolut conform cu uzul stabilit

pentru asemenea tractate. Nu. Este o nuanta de
forma exterioara care'i lipseste. Actul in sine este
international, este un act diplomatic si politic, este
un adevarat tractat. Cu toate acestea, in privinta
formei exterioare, o declaram .franc, am facut si
noi o concesiune, care nu afecteaza de loc fondul.
Care este aceasta concesiune? WA, conventiunea
este mi. In loc de a incepe a zice, in preambul

461

ea toate tractatele c Majestatea sa Domnul Roanimafi, etc." zice guvernul Majestatei

Sale, guvernul Altecei Sale etc." .
Aeesta este totul. La inceputul actului nu
vorbesc Suveranii ei guvernele lor; dar mai la vale
vorbese insui Suveranii; caci se zice c.: Majestatea Sa a numit plenipotent pe cutare, i Altea

Sa Domnul pe cutare" . Apoi ati mai vazut ca

in rescriptul san decretul imperial, prin care comitele Andrassy se numete plenipotent. Imparatul
vorbete "insui direct, tocmai ea in toate alte
tractate si declarl el a tractat cu Domnul Romaniei.

Am &cut dar, cum vedeti, o mica concesiune

de forma; i am f'acut-o pentrucl noi am inut

mai mult la fond; am facut-o pentruca, tiam ca
aceasta se face pentru a se menageh suseeptibilitatea Inaltei Porti, i trebuie a tine socoteall de
dorinta acelor trei Puteri dela Nord care au luat
initiativa i ne-au sustinut in asta mare chestiune
nationall. In fine, Domnilor, cand dreptul este totdeodatl ealtigat i recunoscut, forma se indrepteaza ea lesne cu timpul. (Aplauze).
Ceeace era pentru noi important era fondul
politic 0 Dv. titi in ce conga' acest fond. Va,

aduceti aminte el inalta Poarta, la 1873, Septemvrie 24, a crezut de cuviinta, ea prin o cireulard adresata la Puteri s ne conteste dreptul

462

nostru de a tracth. Aceasta, contestare o bazh pe

aceasta ch,autonomia noastrl nu puteh merge Ora
a aveh noi dreptul de a tractit direct cu alte Puteri. Ina lta Poarth considerh In circulara sa aceasta,

pretentiune a noastrl Ca o infractiune la conditiunile autonomiei romhne.

Puteam noi oca In fata unei ash deneghri ?

Negresit ch nu; de aceea la 2 Noembrie acelasi
an am si combtut neghrile Inalei Porti printr'o
alth circularh adresath tot chtre Puterile garante.
(Aplauze).

Care Insh este scopul principal, fondul real

al acestui nenorocit conflict aridicat de inalta
Poarth ? Scopul final si fondul real erh acesta:

ca noi sa, nu putem tracth direct cu alte Puteri.

Toate concesiunile ne-ar fi facut Inalta Poarth;

ar fi consimtit la mice tractat sh, se fi facut prin

mijlocirea sa, prin intervenirea sa, cu consimtinantul shu.
Ei bine, aceasta, niciodath guvernul, nu o
puteh pricinui! (Aplauze).

Ori avem, ori nu avem dreptul de a tracta.

Dach 11 avem (si Romania intreaga, sustine ch-1

are) atunci nu putem traeth deck direct cu alte

Puteri. Dach nu-1 avem, suntem o provincie, si nu

noi ne vom plech Inaintea unei ash pretentiuni!

Tocmai constatarea dreptului nostru preocuph pe
inalta Poarth. Oamenii shi de stat ii ziceau ch

463

numai State le autonome i suverane pot trath di-

rect cu alte Puteri. Aceast6 veritate este proclamath, de toti publicictii, de toath, ctiinta dreptului.

De aceia, in circulara sa din 1873 Rachid Paca

s'a opus la dreptul nostru de a tracth direct.
Aci erh ci este modul chestiunei.

Noi am declarat ci declarlm din contra O.

Statul nostru are in adevar deplina sa autonomie
ci suveranitate; ca, el are toate drepturile la care
nu am renuntat prin vechile noastre capitulatiuni;
ci iat6 de cc avem dreptul de a tract direct cu
orice Putere. (Aplauze).
Este aceasta a rupe cu Inalta Poarth' ? este a
trece peste conditiunile autonomiei noastre.
Este trist lucru de a auzi pe D. Koglniceanu

c'a," a inchei noi tractate este a rupe cu

Inalta Poarte t; dar, a fost ceva ci mai trist, ci
mai de plAns, cnd I-am auzit adogAnd c6,
Puterile ne-au garantat autonomia, iar nu abuzul autonomiei" ! (Zgomot). Am cuvintele D-lui
scrise ael. Vasazic6 se gasecte un Rom'an care
sl spung, ca' a tracth direct cu o Putere, ar fi
zicAnd,

un abuz al autonomiei noastre? Atunci declarati-v'a

ProvinciA, ci cereti dela Inalta Poarra de a tracta

pentrn Dv. (Aplauze).
Guvernul nostru tine a fi in armonie cu Inalta

in cele mai bune relatiuni; eci atat

din punctul de vedere politic, at ci din punctul
Poartg,

464

de vedere economic sau eomercial, toate interesele

noastre rec1am6 ca sa' intretinem cele mai apro-

piate raporturi cu Inalta Poarta. Aceasta politica

a inteles-o partidul conservator totdeauna si a
aplicat-o. Insa ceeace suntem n drept a reclama,
este ca aceste raporturi s5, se conserve si sa se
intareasca in limitele legalitatei numai, atat pentru
noi cat i pentru Ina lta Poarta; si aceasta legalitate rezulth din respectarea, vechilor noastre capitulatiuni, din respectarea drepturilor noastre peste
care nu putea, sl se treacA, iute, c6ci dintr'insele
nu voim si nu putern s6 cedam nimic (Aplauze
prelungite).

S'au mirat unii din D-nii din opozitiune, ba

Inca par'ea au suras, fiindca" am vorbit, atat la
expunerea mea de motive cat si dela aceasth, triburth,
de gloriosii Domnitori cari au incheiat veehile
capitulatiuni eu Inalta Poarta. 'Mi pare rau ca

nu an, fost inteles. Aceste reminisce* istorice au

ratiunea ion de a fi. Nu am vorbit de vechile

noastre tractate, numai ca figura de retorica, sau
ea declamatiuni patriotice! ... Nu! aceasta nu intra.
In obiceiul men. Eu am amintit, in adins i en
scop, vechile capitulatiuni; eAci dreptul nostril de
a tract In prezent i are baza in vechile capitulaOuni din trecut, precum si in tractatul si conventiunea dela Paris din 1856 si 1858, care a recunoseut i garantat drepturile noastre care rezulth

465

din acele capitulatiuni. Daca, s'au arnintit numele

vechilor Domni (nu Mihai i tefan, caci nu aceti
ilutri principi au incheiat vechile capitulatiunf)
aceasta s'a fault numai pentru ca sg amintirn
Inaltei Porti aceste acte pe care inski le-a subscris,
i spre a-i proba cg, nu voim nici sg, rupem, nici
sa slgbim legaturile ce avem cu dgnsa, ci ea, voim
numai sg invocgm egalitatea din care rezulta, dreptul ce noi exercitam astazi. Astfel numai vom

Mari i mai mult raporturile noastre cu Ina lta

Poarta, care poate fi sigurg c. numai in partidul
conservator va ggsi amici. (Aplauze).
Inalta Poartg, prin circulara ministrului Rachid Pala, din 1873, a crezut ca, este in legalitate, invocand art. 8 din conventiunea din 1858,
spre a tracth in locul nostru. ITitase insg finele
art. 8, i aceastg uitare a fgcut ca, pretentiunea sa
mi s'a recunoscut ca legitimg.
Actul ce facem astki, este recunoaterea, este
consacrarea dreptului nostru, i numai meschinele

pasiuni ale unei opozitiuni politice pot a se incerca, a nu ii recunoate avantagele i importanta.
Acest fericit rezultat, prin care suveranitatea
noastra, dobandete o solemng afirmatiune, Ii datorgm, cum titi. toti, Domnilor deputati, initiativei

i sprijinului persistent al celor trei mari puteri

dela Nord, carora Romgnii le vor datora, o eterna
recunotintg. (Aplauze).
29006

30

466

Cu aceasta nu va s

celelalte Puteri
ne sunt contrarii. Cu atat mai mult protestez contra
zic

celor zise de D. I. Bratianu c Franta i Anglia

ne-ar fi fost inarnice in aceasta, chestiune. Nu, D-lor,

sa-mi da-ci voe a va declarh ca, noi n'ain vazut in

Franta ori in Anglia, nu numai nite inamici, dar
nici chiar adversari sistematici; din contra suntem
in drept a ne sprijini pe cea mai mare bun`a-voirrta
din parte-le, dupa cele mai leale asigurari ce ni
s'au dat zilele treeute. Daca in chestiunea convenOunei comerciale aceste puteri au putut aveh alt
punct de vedere, aceasta este o chestiune de inter-

pretare qi de divergen0 de opiniuni cu celelalte

puteri, divergenta, care suntem in drept a sperh
ca' a putut fi numai provizorii i cg are sa, inceteze.

Aceasta insa nu ne pute'a opri de a primi

binele orideunde ne veneh, 0 de a fi recunoscatori

celor trei marl puteri dela Nord, precum 0 comiteXui Andrassy, care a luerat in aceasta chestiune nu numai ca un bun ministru al AustroUngariei, dar ca un adeva,rat mare om de Stat,
care a stint (land satisfacere intereselor Imperiului,
s. indestuleze tot intr'un timp interesele economice
i politice ale Romftniei, a carei desvoltare 0 prosperare trebuie sa, fie pla,cuta acestui imperiu vecin.

Spre a reveni la chestiune, repet c aceeace

Inalta Poarta, a voit s conteste RomAniei, prin

467

circulara sa din 24 Septembrie 1873 a fost dreptul

acesteia de a tratet direct, cu alte Puteri. Aci era

toat. chestiunea. Nu-i pash atat Inaltei Porti ca

noi S

avem tractate cu altii; ceeace-i Vasa era ca'

aceste tractate sa nu fie tncheiate direct cu noi;

daca, ele ar fi lost consimtite indirect, adica' prin
interventiunea Inaltei Porti, aceasta nu ar fi avut
nimic de zis.

Ce au facut insa cele trei puteri dela nord,

a caror instructiuni catre dragomanii din Constantinopole D. Kogalniceanu le-a citit ca cum ar coprinde ceva umilitor pentru noi ? Ele au respins, pur
i simplu, pretentiunea Turciei. Am aci copia dupa
nota identica sau instructiunile identice, ce fiecare
din cei trei reprezentanti ai puterilor dela nord, au
dat dragomanului su spre a le ceti marelui vizir.
Ce zic, in fond, aceste instructiuni care au
data din 9 Octombrie 1874 ? Fiecare ambasador
zice dragomanului sau, chiar ash:

Prin urmare efti instircinat set previni pe

marele vizir, precum i pe ministrul afacerilor
straine, c ne credem n drept de a incheiet cu
principatele vasale Porii convenfiuni directe
speciale de vamei, de transit fi de comert. . "
Tat

dar raspunsul categoric al celor trei man

puteri. Turcia zicea: nu pot principatele tract

direct". Cele trei mari puteri r6spund dupa un an:
vom tractet direct cu principatele".

468

Dar ca raspunsul acesta era, imbraeat en multe

forme; ca se repeta de mai multeori Tureiei ea

principatele sunt vasalele ei; aceasta era o chestiune de politeta banalk, aceasta nu micsora in
nimic puterea unui rgspuns atat de categoric in
fond. In desert dar D. Kogalniceanu a erezut ca
poate miesora puterea acestui raspuns eitandu-ne
expresiunile de menagiare pentru Inalta Poartg.
Fondul .era, acesta : ca puterile cele trei ne recunoteau dreptul de a tracta direct ; adica se afirma

contrariul, de ceeace pretindea Turcia. Numai in

urma acestei deelaratiuni am si putut incepe negociarile eu Austro-Ungaria. Inalta Poartg a ramas
tot cu pretentiunea sa; i nici pana acum nu s'a
stabilit intelegere asupra acestui punet. Inalta Poarta

continua a crede c noi fara drept am traetat cu

Austro-Ungaria, si ca numai ea poate tracta pentru
noi, sau e cel putin sa tractam numai dupa ce
am dobandi autorizatiunea Inaltei Porti.
M. Kogalniceanu. 0 ! aceasta nu se poate!

D. ministru de externe. Imi pare bine de

aeeasta intrerupere a D-lui Kogalniceanu; dar st
fie consecuent; Si sa nu zica ca nu este a abuza
de autonomia noastra; and noi tractam direct eu
alta Putere; nici s caute a opri asemenea trac-

taxi, eaei, am perrnite Inaltei Porti a tracta ea

pentru noi !

Ash dar noi am continuat negociarile direct

469

cu Austro-Ungaria, bazati pe dreptul incontestabil

ce-1 avem. Am menagiat dupa cum am mai spus,
formele; 0 am primit ca in conventiune sa, nu se

pung formula obicinuitg de Majestatea Sa, de

Alteta Sa" , ci sg se zica numai guvernul Majestclfei Sale, guvernul Altetei Sale" ,
Insa aceasta este singura concesiune ce am
facut. Sub toate celelalte puncturi de vedere actul
este, si in forma, si in fond un adevarat tratat.
Astfel, Domnilor, s'au urmat negociatiunile
noastre cu Austro-Ungaria, si sa, nu credeti ca
am lucrat cu usurint. Conventiunea aceasta este
o opera care s'a studiat cu cea mai mare scrupulozitate. Sunt dator ad sa exprim D-lui Costa-Foru,
agentul nostru la V iena, multumirile i recunostinta mea sincerg pentru abnegatiunea, inteligenta,
patriotismul i devotamentul cu care a lucrat in
aceasta chestiune. (Aplauze). Asupra fiecarui articol, D-lor, era, lungi corespondente i explicari
intre noi i agentul nostru. Nimic nu a ramas nestudiat, i informatiuni numeroase sau luat de pretutindenea. Veniti la ministerul de externe i yeti
vedea voluminoasele dosare de studiu cari au servit
ca elemente necesarii pentru incheierea acestui
tractat.
Presupuneti acum c ati respinge aceastg
conventiune : Cu ce ati ramkne ? La ce v'ati
expude ?

470

Cred, D-nii Koghlniceanu, Iepureanu i altii

a, venind D-lor, la putere, ar incheih o alth mai
bunh, conventiune ? Apoi, cum D-v. care ati declarat ch nu avem Camere de comert, a nu avem
ilustrtii speciale, ch nu avem date statistice destule, ati puteh incheih conventiuni comerciale in-

data ce ati veni la guvern ? Cum D-v. ati puteh

trath, and aceasta ati numit-o un abuz al autonomiei noastre ? Sau trebue sh presupunem ea
veti uith toate acestea, ch v veti schimbh ideile
gi principiile ce ap manifestat, i ch, ca alp cameleoni, vh yeti transformh, numai pentrua ap
cleveni ministrii ? (Aplauze).

Si, daa nu veti isbuti a inchcia D-v. tractate, luati oare asupra-va rhspunderea c Turcia
nu va incheih altele in locul nostril.? (Aplauze).
Pe and ati compromite o stare sigurh, puteh-veti
oare rhspunde de o stare anormalh, ce ati creh,
si de toa.te consecintele ce s'ar creh prin atacul
ce s'ar da autonomiei noastre ? Spuneti: puteti
oare prevedeh piedicile i vexapunile ce s'ar ereh
comertului i industriei noastre, and o alth putere, and Turcia ar trath pentru noi ? Nu cred,

Domnilor, a vep aveh curajul a lu asupra-va

ash de mare rhspundere. Termin, Domnilor, ziand
ca dach D-nii din opozitiune combat aceasth, con-

venpune, o face nu din punctul de vedere al intereselor economice, aci aceste interese foarte mult

471

chtiga, i inaintea veritatei i D-lor sunt siliti a

se inchinh; ci numai din motive politice, adica
CS pentruca suntem noi, iar nu D-lor la putere.
( Apl a uze).

Aci e veritatea D-lor, i eu o denu4 Aci

este marea gres,ala a opoziOunei; caci nu din trac-

tate politice, nu din chestiuni de ah natura, se

fac motive de rasturnari ministeriale. D. I. Bratianu ziceh ca nici-un tractat de comert nu s'a
facut ah de repede ca acesta. Eu am onoare
a-i raspunde c nici intr'o tara nu se face politica ministeriala cu tractatele de comert. In toate
alte -cari tractatele de comert se studiaza, indelung
numai de gaverne; iar Camerile le discuta i le

voteaza inteo ora sau doua. Ah se fac tractatele

de come4 ai urea, i astfel am tacut i noi.
Repet Inca, c, nicaeri, general vorbind, nu
se fac din ait tractate o arma de opozitiune.
Sunt dar sigur c, aceasta onor. Adunare v'a
aprobh tractatul ce-i prezintam. Sub punctul de
vedere economic el satisface toate interesele cornerciale i fiscale ale Orei ; este unul din cele mai
avantagioase tractate ce se poate vedeh. Sub punctul
de vedere politic el este o consacrare a autonomiei
tarei, qi asigura pe viitor exercitiul acestei auto-

nomii. (Aplauze). Sub acest dublu titlu, votarea

acestui tractat va fi dar un act de patriotism din

472

partea Carnerei i ii va constitui cea mai frumoas6

glorie a sal... (Aplauze prelungite).

Voci. Inchiderea discutiunei.
Se pune la vot luarea in consideratiune a proiectului de conventiune si se primeste cu 68 voturi contra '22.

X
Monitornl Oficial No. 164 din 27 In lie 1875

Din nou Conventia cu Austro-Ungaria

In Senat, proiectul de lege pentru Conventia corner-

cialh cu AustroUngaria se aduce in desbateri n sedinta

din 2 Iulie 1875. Raportorul cornisiunei delegatilor este
Teod. Veissa, care conchide la a probarea Conventiunei. Vorbesc senatorii lvi. Racovita, P. Rada si G. Ghermani pentru,

V. Adamachi cere ainhnarea, de oarece nu a avut destul

tirup pentru a studih cestiurrea din punctul de vedere varual.
C. Bozianu gAseste c sunt exagerate si fhr61 teinelie te-

merile expritnate din punctul de vedere politic, dar nu

este inch' destul de luminat in privinta phrtei econom ice
a Conventiunei ; de aceea se va abtine dela vot. Pentrti
a da explicatiuni iea cuvntul B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru d e externe. Domnilor,

in fata unanimiatei cn care onor. Senat ca
ni marea majoritate a Adunrei, s'a pronuatat
in favoarea acestui act, nu-mi rgmAne dec6t sl desvolt in pirtine cuvinte avantagiele reale si pozitive ce contine acest tratat din punctul de vedere
economic, si cred cg in puOnele desvolt/ri ce voiu

474

da, voiu face sh se convingh insu0 acei D-nii senatori cari ne-au criticat oarecari nedotniriri.
In adevax nedomirirea nu poate fi fundath,
cgci nu vine din dificulthti inerente lucrului, rn
voiu ocuph dar a analiza, avantagiele acestui act
intr'un mod astfel incht s vadh insu0 D. Bozianu
eg, nici timpul studiului n'a lipsit pentru govern
nici

elementele necesare pentru oricare D.

se-

nator a voit sh' le inteleagg. Cci D-lor, de ce e

vorba in aceastg, conventie? Sub punctul de vedere
economic se prezintg, mai intain o dispozi-Onne de
drept civil privat i comercial, care se aft, in toate
tractatele de comert. Acest tractat nu 1-am inventat

si nu se cuvine ca sg, inventthn noi in asernenea

materii, cel mai bun lucru este ch ne punem pe
adopthm aceleaqi uzuri, cari
s'au adoptat intre toate naOunile cnd trateazh
astfel, prin urmare, a trebuit s punem inthiu
acele dispoziOuni relativ la drepturile qi pozitiunea
aceeai treapt

i s

supuOlor fiechrui Stat in Statul celhlalt de a se

bucurh de drepturile i privilegiile care le are
naOunea cea rnai favorizath, sh se bucure de
drepturile de a transmite averea sa prin mosten ire, prin danie qi alte asemenea dispoziOuni relative la dreptul comun qi la navigatiune. Intreb

dar pe onor. D. Bozianu, dach asemenea lueruri

nu se eunosc in cea mai elementara, eire, fiindch
sunt lucruri obinuite, dupg, o simplg, citire aten-

475

tivh este destul a conveni cineva dach sunt bune

sau rele. Venirn acum la partea cealalth relativh
la tarife, Ia sistemul varnal, aqh cum 1-am numit
in expunerea de motive. Acolo, Dior, in adevar
trebuie oarecare studii, dar acele studii s'au facut
sau nu de 'guvern ? Da, D-lor, qi aceste chestiuni dupa, ce s'a regulat in urma studiilor facute,
sunt ele de natura a nu se intelege lesne? D-lor,
lucrurile se vad dela prima citire, caci ce am facut
noi? Vedeti ch sunt ni0e lucruri caH prin tractat
sunt scutite de vamh la intrarea lor In tarh, sunt
apoi a treia categorie de producte caH se supun
la nite taxe mai maH la intrarea kr in Romania,
spre a protege i noi industria noastrh nascandh,
gi sunt altele care se tarifeazh, durd un tablou
special, care e tabloul litera B, unde taxele nu tree
peste 704 Acum, este oare dificil spre a intelege
utilitatea i avantagele cari pot sh rezulte pentru
noi din fiecare din aceste lucruri? Apoi care este
interesul nostru cel mare intr'un tractat de comert?
Este de a protejh intaiu industria agricola care este In

cel dintaiu rang al avutiei noastre, care din norocire i din nenorocire are sh fie inch mult timp
excluziva noastrh, bogatie. Un alt interes este de
a protege intr'un mod rationabil i industria noastr
care se leaga, cu agricultura i care este o industrie
primitivh. i prin suirea. taxelor se proteg vre-o 10
industrii nationale nhscande.

476

Acum, and tractgm cu altg Putere, trebuie

protegem aceste interese ale noastre i sg-i dgm
ei in schimb ceva pentru aceasta. Acum s yedem D-lor, protegeat-am sau nu, noi aceste interese ? S'au protegeat in modul cel mai pozitiv, cgci
sh

am dobandit acest imens avantagiu pentru agriculturg, cg cerealele noastre sg intre libere in Statul

vecin fgrg taxa,. Cum a spus prea bine D. Gherman cu cunostintele i simtul D-sale practic, Ong
acum erh o incertitudine la care, erau expuse productele noastre, cAci depindeh dela capriciul AustroUngariei ca sg pung taxe sau nu, sau S le lase

libere; astfel incht comertul nostru n'ave un debuseu, n'aveh o esire sigUr i regulatg. Acum
acest thrg este pozitiv; cerealele noastre au o esire
reguIath i normalh, nu nurnai prin lipsa de taxe
de vama, dar mai cu seamg prin lipsa sicanelor
piedicelor ce se aduceau prin perceperea acelor taxe.
Intrebati pe comerciantii nostril, intrebati Moldova de sus, de ca,nd cu chile ferate, i vedeti ce

avantage va trage agricultura din lipsa acestor

tarife. Dacg vom lu anul 1873, vorn vedeh cg
tara a exportat in Austro-Ungaria grail pentru
suma de 18 milioane; taxele care au plgtit aceste
grane sunt de 1 milion si 800 de mii. Ei bine,
cu ridicarea acestor taxe dela vama Austro-Ungarg,

acest milion si 800 mii rgmane in punga agricultorilor nostri cari exportA aceste producte, Nu

477

este oare aceasta un avantagiu lesne de Inteles ?

pentru aceasta trebuie statistice ? Dae/ voiti sit
cititi statistiee n'aveti cleat s citii pe ale vecinilor notri, c/ci la noi nu sunt atAt de bine regulate, i acolo veti vedea, eifra importului, valoarea exportului, si avantagele indath se cunosc;
si le-am explicat toate cu cifre, le voiu citi si
D-voastth.

Ce voi0 a mai ti ? Avantagiul cu vitele care

este un comert insemnat, comert, care trebuie Incurajat de aci inainte, fiindc/ se deschide o eire
insemnath prin Austro-Ungaria, cAci taxele cafi se
impuneau asupra vitelor noastre erau cam grele.
Ei bine, prin tratatul de fath, aceste taxe, s'au
redus la jum/tate, s. e. vita cornuth, taurul i

boul in valoare de 150 franci, care pl/teh 10 fr.

si 50 centime, pl/teste acum numai 5 fr., afar/
c/ mieii, iezii, manzii intr flth nici o plat/, astfel
'Meat taxa vitelor care se pl/teh la intrare In Austro-

Ungaria, prin tract4tu1 de facl s'a redus la jumtate; acest interes economic nu este lesne de inteles ? De ce statistic/ aveti trebuinth, ? Alth sum/
de obiecte a c/ror libeth intrare ni le-am asigurat
in Austria, fgth taxA, precum lemnele de foe si
de constructiune, Yana, care este un come4 in-

sernnat, si care in anul 1873, s'a exportat.de 4

milioane, gogoOle de m/tase, lucrurile de lemn or-

dinar, etc... toatA, aceasth suml de lucruri vor

478

intr in Austro-Ungaria fhrg, taxa,: oare aceasta

nu este avantagiu pozitiv, trebuie multa, filozofie
ea sh le intelegem ? Intrebati pe eel din urmg,
moean s vedeti cum intelege el ce avantage este
chnd Ii va trece Una Para, vamh; aceasta in privinta obiectelor care es libere.
In privinta altor obiecte pe care noi le-am
protejat, pentruch suntem o tarh agricolg, gu-

vernul D-voastra, a luat mhsuri speciale.

In prineipiu este admis liberul sehimb, i eu

ea om de Oiinth sunt pentru liberul schimb, dar

in practich nu putem a-1 aplich pentruch nu avern
industrie, am chutat dar s protegem productiunile
noastre, s protegem industria noastrg, nhschndh;
ah zacharul, spirtoasele care vor pute s Ong
coneurenta, spirtoaselor ce yin din strgingtate, stint
protejate cu 31 la suth. Asemenea am protejat toate
produsele ale chror materii prime se afih i la noi

i care se pot fabrich; qi am fost destul de fericiti pentru ea sh obtinem dela guvernul AustroUngar ea sh ridicgm taxele la o sumh de obiecte
care intrh din Austro-Ungaria la noi, qi care, cum
am zis, sunt de naturg, a se fabrich qi la poi; astfel nu putem fabrich nici sticlA finh, nici mathsuri,

dar de ce n'arn fabrich zachhr, chnd sfeelele se

produc la noi ? Am protegeat dar asemenea producte, cu o taxg insemnath care merge dela 100/0
pang, la 30; ah, berea, spirtoasele, lumararile de

479

stearinh, postavurile, zaharul, 10 industrii noi ce

s'au nascut sau se vor naste.
Cu aceasta protectiune, obiectele identice din
Statul vecin nu vor puteh tineh concurenta, astfel Meat aceste industrii se pot naste si desvolta.
Aceasta este oare lucru greu de inteles? Acest
sistem protectionist nu este de Inteles? De ce note
statistice aveti trebuinta? Dach va spun ca zaharul
plateste 25 specific la suta, se Intelege eh nu poate
sa ting, concurenta cu zaharul local ce se va fabrich

la noi si care nu are cheltueli de transport; asemenea berea i lurnanarile; dar berea o protegiam

cu 32 la suta, berea straina nu poate s

ie con-

curenta berei din tara care nu plateste nici transportul nici aceasta taxa, daca spirtoasele de tot
felul se protegeaza cu aprope 34 la suta din valoarea lor, nu revine aceasta ca o prohibitiune?
Mai pot oare spirtuoasele straine sa fach concurenta, mai pot ele vatgma fabricarea spirtuoaselor din Ora? lntrebati pe omul cel mai necult,
intrebati pe cel din urma fabricant i va Intelege.
Dovada cg. inteleg este ca insu-mi eu am vorbit
cu fabricantii straini caH sunt aici din Belgia si

Francia si care mi-a spus ca sunt gata imediat

sa inceapa fabricarea zaharalui indata ce se va
voth aceasta con ventiune prin care se protege industria zaharului la noi lath si aceste avantage
foarte lesne de inteles.

480

Ce a mai rgmas? Este tariful general care-1

impunem asupra mgrfurilor din A ustro-Ungaria,

care nu trece peste 7 la sutg ? Fgcut-am oare

acest tarif ar6 nici-un studiu? Nu. De doi ani
se studiazg aceasta cestiune de un agent al nostru
s,i de o comisiane care continuu s'a ocupat. Care
all fost elementele noastre spre a determinh valoarea
obiectelor ? Statisticele noastre, tarifele noastre cari
s'au votat i earl au sa, se modifice, si in fine,
tarifele austriace, cari intre noi s o spunem, sunt

mult mai exacte, si aceasta este natural fiindcg,

este un Stat mai vechiu. Ei bine tarifele austriace
ne-au servit de lumina cea mai principalg in comisiunea noastrg si am putut vede i greselile din
tarifa noastrg.
Avand in vedere toate aceste tarife, am determinat ce? Oat are sl plgteascg, mgrfurile austroungare intrand la noi pe drepturi specifice, iar
nu ad-valorem, cum era pang acum. i cand zicem
eh' un oarecare obiect va plgti mai putin de 7 la
sag, o zicem numai in scris; Ins In realitate nu
o sg fie ash, o s plgteascg mai mult. titi foarte
bine cate fraude se facea pang, acum la vami; nu
era nici-o marfg care sg. nu vin fth o facturg
falsg, lasand la o parte sicanele, era abuzurile

agentilor fiscal i cu toate cg zicem cg, inainte

plgtea 7Y2 la sutg, dar in realitate nu plgtea deck
3 pang la 3 1/2 la suta, din cauza fraudelor care

481

se fAceau. Ei bine, astgzi dupg sistemul cel nou,

specific, taxele vamale au sg, fie mult mai mari,
pentrucg, mArfurile au sg, fie plAtite de pe adevArata valoare, iar nu dupg, facturile false. Oare
si acest sistem nu este lesne de inteles?
Din toate acestea rezulta, ca, aventagiile comertului care le dobandim noi sunt foarte lesne
de calculat, fiindcg, noi in cazul de fatg, facem ca
un comersant, facem bilantul intre ceeace dam si
ceeace luam 8i calculi-II este lesne de fAcut; caci
care este datoria unui comersant? S vadg, ce dg,
ci ce iea. Ei bine, am fAcut acest calcul si am vgzut c avantagele sunt insemnate pentru Romania.
Negresit c i Austria castigA, dar nu pretindem

niciodatA ca sA ne dea avantagii AA, a luh in

schimb ceva. Insg, calculand ceeace cgstigAm cu
ceeace dAni, punand acestea in balantA, foloasele

pentru noi sunt mai mari. i calculul este foarte

lesne de fAcut. Iatg, calculele statistice care le-am
fcut i sa, le transformAm in Vfre, fiinda, tifrele
vorbesc mai bine deck noi. S vedem ce castigA
comertul roman i prin urmare i fiscul, fiindeg,
tot tara castigl cand castigg comertul. Si sA luam
de norma anul 1873, fiindcg, pentru acest an
avem statistice.
SA luAin cerealele: statistica este pozitivA;
s'a exportat cereale pentru 18 milioane; la aceastA

sumg, se ridicA vama ce am plAtit la suma de

29006

31

482

1.800.000; prin urmare vedeti c aceastg tifrg va

rgrngneg pe viitor ca beneficiu in targ.
de fatl am fgcut a se
i daca, onor. D. Bozianu ar fi

Noi prin sisterna

scgdeg tarifele,

voit a-si da puin ostenealg, ar fi putut sg, vadg

diferenta de beneficiu din aceastg scgdere, studiile

sunt acute de ministerul de interne.

Pentru vitele exportate, la suma de 12 milioane tragern asemenea un beneficiu de 279.996 lei.

S'a obiectat c asupra taxelor undo se zice

el vor fi acelea ale natiunei cclei mai favorizate
de Austro-Ungaria. Aceasta, D-lor, este tractatul
dela 1868 cu Zollverein, care este cunoseut cg are
tarifele cele mai avautagioase.
Dela lemnele de constructiune avern un beneficiu asemenea de 20.000 de lei si dela frausise,
adicg, Igpturi i branzeturi, 34.000 de lei.
Pentru productele al cgrora material brut se
poate ggsi in targ s'a pus o vamg de 20, 25 pang
la 35, in prevedere ca s putem rezista, concu-

rentei din afarg. Mai este de luat

in considera-

tiune, cg pe langg aceste tarife revista concurentei

si plata transportului.
Acum, Domnilor, pentru diferenta intre 7 si
71/2, constat prin tifre cg aceastg diferentg in loc
de a ne face st pierdem, noi beneficiam, cAci diferenta sg adaogg la valoarea transportului.
Iat dar, Domnilor, avantagiile ce noi cgs-

483

tigdm prin conventiunea de fatd; are negresit si

Austro-Ungaria oarecari beneficii la cateva obiecte
afard de petroliul rafinat i fdina. Despre vinul

de care a vorbit I). Adamaki la care se pldteh 7

la sutd,

si acum se va pldti. 5 la sutd, noi am

fAcut un scdzmant, le-am dat compensatie cu

vinul; dar i acesta revine tot in avantagiul nostru,
pentrucd 7 la sutd, nu este in realitate un seazdwant, i aceasta s'a calculat in tifre.
Cdci de vom calcula cbiar scdderile cari ar
veni In favorul Austriei, vreo 70 de mii de fr.,
tot rmane in avantagiul vistieriei noastre 40 de
mii de franci.

Dar sd Idsdm deocarndatd aceasta, parte a

fiscului

i s vedem ce castigd, comertul, dupd sta-

tistica Austriei, comertul nostru In genere castigd

2 milioane si mai bine de franci.

Scdderea ce facem In unele articole este o

scddere mai mult aparentd; ash de exemplu la
vinuri.

Ei platesc pe valoare,

noi plkim dupd

greutate; noi pldtim 13 1/2, insd cum pldtim ? Nu

dupd valoare, ci la suta de kilograme. Apoi suta
de kilograme, cat face in Austria ? titi cum valoreazd ei vinul nostru ? Ii valoreazd 20 fr. suta
de kgr. care face 88 oca. Apoi spuneti D-voastrd
care negustor vinde cu 20 lei 88 oca de yin ? Calculati, Domnilor, si veti vedea c vinurile Austro-

484

Ungare platese mai mult, pentrucd ale noastre

care se exporteaza, de 4 ori mai mult, sunt mai
mult vinuri populare, pe cand cele Austro-TTngare,

care via ael sunt vinuri de lux, sunt vinuri de

acelea care nu se pot pune ma putin deck 3 fr.
ocaua, i suta de kgr. care este 88 oca face 264
lei. De vom calculd actual cat platim noi i cat
plkesc ei pe valoare socotit, stiti cat pldtese ei ?
Pldtese 16%. Va st zicd, c platim 13 si jumdtate la sutd la ei, i ei pldtese dupd 14-16, fiindcd
plkesc dupd valoare. Apoi unde este raid ?
Domnilor, am onoare a declara, i afirm fdrd
niciun fel de sfiald cd aeesta este unul din cele
mai avantagioase tractate din eke an fost in Europa, si ar fi o ignorantd care inspird mil, dacd
s'ar arunch blam contra unui asemenea act, pentru
care posteritatea are sq, inscrie numele nostru ci
al D-voastrd cu litere de aur ,(Aplauze). Cat despre
avantagiile politice, care este Romanul eel adevdrat

care sd nu le

simtd. i chiar, de ar fi fost sa,

facem sacrificii, eu as merge pang acolo, i zie
ed chiar cu sacrificii trebuiam s ne bucuram de
un asemenea act, international.
0 natie este destul de avutd si destul de mare
ca, sd, facd niste mici sacrificii spre a-si asigurd
existenta ei; de multeori natiunile au fost in stare
sd facd sacrificii mari, numai ea sd zicd: Sunt.
Dar noi care nu numai cd n'am facut nicun sa-

485

crificiu, dar din contra, am dobandit aceasta cu

avantagii destul de mari, cari nu s'au vazut nicaeri, am mai sth noi la indoiala?
Din punctul de vedere politic dar, avantagiile sunt imense, caci intelegeti bine, este o afirmatiune a autonorniei noastre. Pentruca nu este
destul a afirmh un drept, dar este Inca necesar
a-1 si aplich; altfel el ramane intr'o stare platonica', care si se contesta la fiecare minut, precum
face Ina lta Poarta careia totdeauna ii place a ne
denegh in fata unui fapt pozitiv. Dar and venim
si facem un tractat dupa toate formele, subscris
de ministrul de Externe al Austriei, care are caracterul unui act international si prin care afirmarea drepturilor noastre devine o realitate, atunci
ce mai ramane cu denegarile Inaltei Porti ? Nimic.
Iar afirmarea drepturilor noastre ramane realit
Mai este o chestiune delicata pentru care am

dat destule explicatiuni in Adunare; este bine in

scurt sa le repet i aici. Aceasta chestiune este
chestiunea Evreilor despre care D. Gherman cu un

bun simt admirabil a spus ca nu tragem decht

avantage pentruca aceasta chestiune nenorocita este

o chestiune socialh, nu este politica; ei bine, credeti Dv. ca asemenea chestiuni se pot rezolvh prin
tractate, ash cum se insemneaza de exploatatori a
tot ce este sacru In interesul pasiunilor lor? Nu;
s'a facut ceeace trebuia s se faca, adica, a venit

486

sh se recunoase6, de chtre Nana Putere en care

am contractat si chIre care trebuie s fim foarte
recunoschtori, a venit, zic, sg, se recunoasch' legile
noastre restrictive in privin0 Israeliti lor. Ash ineat

aceste legi, nu se vor considerh de nimeni, ea o

persecutiune contra Evreilor. Dar suntem intr'o
pozitiune ash incat avern nevoe de restrictiuni

Prin urmare dar dach nu s'ar fi admis restricOuni numai atunci am fi putut zice c5, este o
absoluth egalitate infre toi supusii Austriaci in
ceeaee priveste exereitiul drepturilor lor pe teritoriul nostru; i aceasta nu puteam s o admitem,
chei insu0 Rusia, un atat de puternic imperiu este
silit s aibh legi restrictive, in aceasta privirrth;

eAci in tractatul shu ineheiat cu Franta pune

aceast6 clauzh restrictiv pe care o punem i noi,

puind in art. 1 al traetatului; eh' se excepteaza
restricfiile privitoare la straini", Ei bine, aceast5,
am fheut-o i noi, dar am fheut-o intr'un mod
mai explicit decat Rusia, eaci s'au recunoscut intr'un
mod l'Amurit legile noastre restrictive pe care necesittile locale ne-a fheut sh le admitem, fhrh sh
aibh un caracter nici de persecutiune religioasa,
nici de persecuOune poIitie, ci numai un instinct
de conservare care ne-a fheut s admitem asemenea
legi restrictive, parte la ceeace priveste achisitinnea bunurilor imobiliare; parte in ceeace priveste

mIsurile de sigurant6 si de polifie a fruntariilor

487

atat in prezent cat i in viitor. Cu modul acesta

vedeti, Domnilor, ca nu numai nu .trebuie sa aveti

ingrijiri, dar din contra s'a dat siguranta care n'o

aveam Oat acum. Pe cand pana acum, la cea

mai mica Masura, conservatoare care se luh din
cand in cand, incepeau protesturi, interverrtiuni, si
titi c s'au facut i arnenintari cu o cornisiune
internationald Europeang, i amenintari de protocoale ale conferintei aceleia care sa se aplice la noi.

Ei bine nu mai au loc toate acestea, deplina

noastra autonomie, in ceeace privete aceste legi
restrictive intr'o chestiune social, este recunoscuta;

i cand o putere mare recunoate puterea acestor

legi restrictive intelegeti c nici o alta putere uu

va mai pune in contestatie un drept pe care il

exercitam.

Ah dar, D-lor, fie sub punctul de vedere de

conservare interioara, fie din punctul de vedere
politic, care este exercitarea suveranitatei noastre
exterioare, acest tractat este o opera magnifica care

va face meritul nu numai al acestui guvern i

al Camerei i Senatului ei i generatiunii prezente
(Aplauze).

Se cere inchiderea discutiunei i puindu-se la vot

se primete.

Se pune la vot luarea in consideratie a proiectului

i se primete.

488

Se citeste art. unic din lege si puindu-se la vot

se primeste.
Se pune la vot legea i conventiunea cu anexele
ei si se adoptA cu 25 voturi, contra 8 si 4 alytineri.

1876

Monitorul Oficial No. 24 din 1/13 Februarie 1876.

Proiectul de lege al instructiunii publice

In edinta Camerei dela 21 lanuarie 1876 se pune la
ordinea zilei proiectul de lege al Inv'at'amantulni public
elaborat sub ministerul D-lui T. Maiorescu, raportor al

Comitetului delegatilor fiind C. Esarcu. Discutiunea

acestui proiect este foarte animat6 i iau parte la dnsa

deputatii G. Brtianu, Aristide Pascal, D. Maioreseu, ministru Cultelor i instructiunii publice, Esarcu s. a. Din
punctul de vederJ al istoriei, experientei qi al principiilor i metodelor vorbete in edinta dela 22 Ianuarie
B. Boerescu.

B. Boerescu. Domnilor, nu am luat cuvArdul

spre a intr in examinarea amAnuntelor legei de
fa0, ci spre a raspunde la cAteva principii sociale
si

aprecieri politico emise eri de d. Maiorescu,

precum i spre a vorbi despre scopul ce D-sa ne.a

spus eri c6, qi-a propus de a atinge prin legea

de f**.
Mie mi se pare poate

sa",

fiu inselat cg

toate aceste idei ale d-lui ministru nu sunt exacte.

492

dach odath principiile i aprecierile politice ori istorice, care au servit premise conclu=
ziunei sale, adich scopului ce-si propune a atinge
nu sunt exacte, se intelege c nici concluziunea
sa nu este fondath, nici mijloacele cu care i pro-

pune a atinge un scop. Acest scop, nu poate fi

altul, in teorie vorbind, din partea unui ministru
ca d. Maiorescu, decht de a inthri si mai mult
in aceasth tara elementul conservator. Ei bine eu
cred c D-lui nu numai el nu va atinge in practick acest scot), dar Inc poate va ajunge la un
rezultat contrariu.
Eram hothrit, Domnilor, nici a luh parte in
aceasta, discuOune; dar chnd am auzit opiniunile
sociale i politice emise eri de D. Maiorescu, nu-mi

erh permis s tac, si a trebuit, precum D. T.

Rosetti v'a cerut-o astazi, a mh *pune numai pe
acest thrhm inalt, si a discuth i eu veritatea ei
valoarea opiniunilor emise de D. ministru.
Domnilor, vh aduceti aminte de revista retrospectiva, fhcuth eri de D. Maiorescu si de bazele

ce D-lui a pus, spre a ajunge a legitimh scopul

ce-si propune pun acest proiect. Fondate i exacte
sunt aceste baze? Aci e chestiunea.
D. Maiorescu ne-a spus ch sub regulamentul

organic aveam la noi un element aristocratic, o

clash privilegiath, care aveh singurh puterea. Apoi

din acest regim, deodath am trecut in regimul

493

constitutional, fara tranzitiune, arg mai ales a

posede elementul esential in regimul constitutional,

adica elementul Statului al treilea, elementul burgheziei. De acl a rezultat ca o lacuna foarte mare
se afla in acest regim constitutional. Aceastg, la-.
cung nu se puteh umplea, decat prin instructiune;
insa instructiunea publica, zice D. Maiorescu, erh

ash organizata, 'Mat nu se ajungeh la ash scop.

Trebue dar s se dea acum o noug, directiune instructiunei, pentru ca sa-si ajunga scopul. PAng,
acum instructiunea, zice D. Ministru in acord cu
D. Strat, erh directata, nu spre un scop real, nu
spre un scop technic oarecum; caci ea a produs
functionarismul; care la randul sg,u poate a ne
aduce un proletariat biuroucratic care devine un
element foarte periculos i revolutionar intr'un Stat.

Ash dar concluziunea este ca trebue s

dam o

nou'd diregiune instructiunei publice.

Ash dar vedeti, Domnilor, ca' D. Maiorescu,
cu elocuenta sa obicinuita, a legat prea bine premisele cu concluziunea sa. Am trecut deodatg,
dintr'un regim aristocratic intr'unul constitutional;
nu eram insa preparati, caci nu aveam elementul
burgheziei; i instructiunea publica in trecut nu a
produs acest e1eient. Prin urmare adoptandu-se
noul sistem al D-lui ministru, noua sa directiune,
se va ajimge la acest rezultat.
Ash sa fie?

494

Eu nu cred, Domnilor. Neprimind Ca fundate si bune premisele D-lui Maiorescu, prin aceasta

chiar combat si scopul shu, si mai ales mijloacele

prin care i propune de a ajunge la dansul.

Mai intaiu, Domnilor, voiu spune D-lui Maiorescu, cri, sub regulamentul organic, nu este exact

eh' a existat o aristocratie. Caei ce a fate les D. Maiorescu, prin cuvantul de aristocratie? In felul cum

D-lui a vorbit, si dupg, concluziunea la care a

ajuns, nu a putut intelege acest euvant deck in
sensul shu eel uzual, adicg, aristocratie care se
transmitea In perpetuu prin nastere si care veneh
cu privilegii din nastere chiar.
Apoi, la noi, avut-am vreodath, nu numai
sub regulament, dar chiar inaintea lui, o asemenea

aristocratie? Nici de cum, Domnilor. Din timpii

cei mai vechi Ora noastrh a avut o organizare

socialh destul de democratich. Aristocratia terito-

a existat numai in thrile feudale, iar nici

cum la noi. i pentru aceasth veritate istorich
voiu aduce ca dovadg, pe cat tin minte, chiar pe
I). Iepureanu, care in aceasth Adunare, avhnd,
riath

precum titi, idei foarte conservatoare, i inch adesea prea mult conservatoare, recunosteh i constata
aceste adevg,ruri.
Aristocratii dar, In sensul uzual si feudal

al cuvantului, nu au existat niciodath la noi. Nu-

mole de boer era un epitet onorific care se dh

495

tutulor acelora care ardrau tara lor in resbel ;

boer era, dupa, cum ne spun istoricii, tot bunul
eapitan, tot bunul ostean.

Prin urmare, dacg, la noi a existat o aristocratie, era numai aceia a meritului, a serviciilor

date. Reputatia sau gloria numelui parintelui, se

stramuth negresit si la urmasii si. Aceasta Inca,
era o aristocratie daca voiti; frig numai in inte-

lesul gramatical al cuvantului, iar nici cum in

sensul feudal. Prin urmare o asemenea aristocratie

nu putea de Mc sa constitue o piedica introducerei la noi a sistemului constitutional, nici face

ca sa se pretinde c prea a fost liberala Constitutia care, deodata, ar fi introdus la noi acest
sistem constitutional.

Este adevarat 'ea vedem, i inainte de regulament si sub regulament, dandu-se niste privilegii acelora care se deosibesc prin serviciile lor,
purtau numele de boeri. Existenta numai a acestor

singure privilegii faceau ca sub regulamentul organic era inegalitate intre diversele clase ale societatei romane.
hist aceste privilegii ea qi rangurile erau considerate ca niste recompense personale, pentru ser-

vicii date sau raspunse, si aveau un caracter numai viager, a0, Meat se si stingeau la a doua
generatiune. Dar aceste singure privilegii nu puteau constitui aristocratia feodala, uncle privile-

496

giile se mosteneau prin nastere si se perpetuau din

tata, in fiu, in infinit.

Ash, dar sub niei-un punct de vedere nu se

poate sustine eh' la noi ar fi existat vreodata, o
aristocratie feodala.
Merg mai departe. Sub regulamentul organic,

nu numai ed acea aristocratie de care a vorbit

D. Maiorescu, nu a existat, dar nici regim de guvern absolut nu a existat, ash incht sh se poata
obiecth ca, prea am fhcut un pas repede, shrind
deodata, in regimul constitutional.

Acest regim, intr'un mod imperfect, in miniaturet, ea sh zic astfel a existat sub regulamentul organic.

Negresit ea, el nu era desvoltat cum exista,

astazi. Dar in fine a existat. 'Caci unde zicem noi
in sens general, ch existh regim constitutional?
Acolo unde nu este o putere autocrath, concentrata in o singura, mAna; acolo unde este o
adunare legiuitoare care face legile, care tine punga
tarei, i voteazh venituri i cheltueli, care controJena, socotelile; acolo in fine uncle nu este puterea absoluta. Apoi, acest regim reprezentativ nu

existh oare sub regulamentul organic ? In timpul

acestei legi aveam o Adunare care reprezenth toate
interesele sociale. Acea Adunare legiferh, voth impozitele i controlh socotelile. Ea se reeruth prin
alegere: i toate clasele sociale, boeri mari ca i

497

boeri mici, adich burghezia, comertul i industria

puteau fi alese deputati.
Intr'un mod i rnai larg era compush Adunarea numith, extraordinarh, care alegeh pe Domn.
lush, toate acestea, se intelege, c functionau duph

ideile timpului de acum 40 de ani, qi nu trebue

sh le judechm duph ideile de astki numai.
Prin urmare dar, un fel de regim reprezentativ existh la noi chiar sub regulamentul organic.
Cum vedeti Domnilor, nu sunt tocmai exacte
teoriile qi istoria expush de D. Ministru Maio-

rescu; prin urmare nu poate fi fondat nici scopul

shu, nici practica,

mijloacele spre a ajunge la

dansul.

Dach regim absolut nu a existat sub reptlament, de ce D-lui imputh ch am trecut prea repede in regimul constitutional ? Dach I). Maiorescu ar fi vorbit de regimul dinaintea regulamentului, poate c ar fi putut gAsi ceva care sh
semene cu regiinul absolut. Dar D-lui a vorbit
de cele de sub regulament, qi aci nu existh ceeace
chuth, Dach sub regulament existh o inegalitate,
ea consta, o repethm, in oarecare privilegii personale si viagere acordate celor ce se chemau boeri.

Dar aceasta nu constitue regimul absolut. Erau

numai nite drepturi exceptionale ; alh, se cereh
cutare rang, spre a ocuph cutare functiune, spre

a puteh d. ex. a fi numit la Inalta Curte,

29006

etc.
32

498

Aceste privilegii erau reale, neaprat foarte injuste;

vg, aduceti aminte cum chiar Domnii regulamentari, ea printul Stirbey la noi, ea printul Gr.
Gbika in Moldova, au inceput a nesocoti s,i a d'ai

rAmh de fapt aceste privilegii; qi cu aces,ti Domni

i altii, incepuse a recruth demnitarii cei rnai mari
ai Statului, nu dintre privilegiati, ci dintre oamenii
de merit.
Dar oricum ar fi asemenea privilegii nu opreau

ca regimul constitutional, in esenta sade0 incomplect

s'a

existe 'Inca de sub regulamentul

orYanic.

Prin urmare nu este exact de a se pretinde

cA, am fcut un pas prea mare, poate un salt
mortal, trecftnd deodath, dintr'un regim absolut
intr'Unul constitutional.

Este cel putin adevarat ca ne-a lipsit qi ne

lipsete le tiers gtat, burghezia, acest element atat
de necesar regimului constitutional, aa, incat far-a

dnsul nu putem aveh acest regim?Nici aceast

idee, Domnilor, nu cred c6 este fondat'a.
Daca vom compar Statul nostru cu alte State

mari ca Franta, Anglia, Germania care numara

secoli de civilizatiune, i vom cere ea A, avem o
burghezie cum exista in acele Staturi, 0! atunci
putem zice ca nu avem burghezie! Mei ne-a intrebat eri D. Maiorescu undo sunt la noi acei fabricanti, comercianti i industriali cari au milioane,

499

cari constitue burghezia luminata i independentg

in alte Staturi? Negresit c o asemenea burghezie
si

nu avem. At Ata numai ca este injust ea sa procedeze astfel, cu comparatiunea. Fiecare tara, se
judecg dupa rnijloacele ei proprii, i dupg vechimea
gradului sari de cultura. Potrivit dar cu talia
noastra, i cu cultura noastrg, am posedat i posedgm i noi o burghezie, i acum, i ehiar sub
regulament. Elementele burgheziei sub regulament

erau boerii cei mici, erau negutatorii, erau conporatiunile de industriasi, erau in mie numar si
profesiunile liberale. Toti acestia formau o burghezie mica, en stari modeste, dar in fine in proportiune cu toti ceilalti. Cgei in fine ce stan mari
aveau chiar aristoeratii D-lui Maiorescu, ehiar
proprietarii cei mari de mosii dupg acele vremi?
yeti afih e o mosie, care astazi produce zece mii
de galbeni, pe atunei da un venit abia de cA,teva

sute de galbeni. Toate dar erau in aceiasi proportiune. Si pentru ce aceasta? Pentru cuvantul
prea simplu ea toata avutia publica, find mica,
se intelege ca i cea particulara nu puteh sa fie
mare. Ceeace insa este potrivit, este eg elementele
burgheziei, an existat la noi; si au existat Inca. de
sub regulament, desi in fasa numai.
Sa venim acum la regimul cel nou constitutional.
De eAnd sa-1 incepem? Negresit dela 1858 de

500

cknd adicA el s'a introdus pentru prima oar5 pun

conventiunea dela Paris.
Elementele burgheziei, ale stArei a treia, ale
comertului i profesiunilor liberale, nu existau la
1858 mai desvoltate deelt la 1830? Negreit, va
fi dator sa, recunoaseg, D. Maiorescu.
Cum ins6 s'a procedat de toate constitutiunile
i legile electorale, dela 1858 incoace. Proceda-

tu-s'a a0, incht s sara deodatA i sA, nu tinA socotealA de nimic, niei chiar de lipsa de desvoltarea suficient6 a elernentelor burgheziei noastre?
SA luain numai faptele i sA vedem.
Mai inthiu trebue s recunoatem eg, a sustine cA lipsa elementului burghez ne face ineapabili
de regimul constitutional, este mai ales a presupune eg, vin ni,te legi i deodatA dau votul uni-

versal unor oameni care nu tiu nici macar a

seri i a eeti; adicA chnd clasele inteligente i
independente se absorb, se InAbuese de numAr de
multime.

Apoi, aA, s'a urmat la noi?

Regimul constitutional desvoltat s'a introdus
la noi prin conventiunea din Paris din 1858. Legea
electoral, adiionat Ia acea conventiune a Onut
socotealA despre starea noastrA socialA, i de difi-

cultAtile practice dela noi. Ea nu ne-a dat votul

universal.

Prin acea lege s'au creat mai multe clase de

501

alegatori, astfel in eat, fiecare colegiu votand in

parte se dh mijlocul tuturor a exereith dreptul politic, MI% ea o clas s absoarba pe cealaltd. Ash
alegatorii erau sau primari sau directi. Primarii,
erau oricine aveh, un venit, in pamhnt, de cel putin
o suta, galbeni. Direct alegator era in judet eel ce

avea un venit in pamAnt cel putin 1000 galbeni;

iar in orase, oricine avea un capital in pamant,

industrie sau comert de sase mil galbeni.
Fiecare din aceste categorii de alegatori votau
deosebit, in colegii speciale. i observati ca nicio
clasa nu absorbea pe cealalta. Clasa proprietarilor
marl, care era cea mai independenta, cea mai culla.,

nu era de toe absorbita nici de comercianti si industriasi, nici de alegatorii cei mici din judet. Deo-

sebit de aceasta se mai cerea ca insusi eligibilul

sa ail)/ un venit de 400 galbeni cel putin.
Mi se pare dar e aceasta prima lege electorala, din 1858 nu era prea larga; era destul de
restransa; si pasul ce ne-a facut ea, in urma regulamentului, nu ni se pare ash de extrem, incht
sa. fi fost periculos. Apoi, daca vom judech acea
lege dupa rezultatele practice ce ea a produs Ora
la 1864, nu putem deck a o recunoaste ea buna,
si a ne deelara multumiti.
La 1864 se facii lovitura de Stat, si la 2 Julie
se prornulga o alta lege electorala.
Acum se incerca a se face un pas mai mare

502

a se adopth oarecum votul universal. Dar i in

asth ocaziune se moderh mult exercitiul acestui
vot universal i se lug, oarecari precaut.runi.
Ash, aleghtorii se imphrtir tot in primari
in directii.
Primari se numeau toti chti erau i aleghtorii
consiliilor comunali, tati chti plhteau o dare chtre

Stat de 48 lei, toti patentarii pang la a cincea

clash inclusiv.

Cum vedeti este mai mai votul universal cu

un mic cens.
Alegatorii directi erau toti cethtenii cari posedan un venit de o suth galbeni de mice naturh.
Exceptiuni numeroase se fhceau in favoarea profesorilor, profesiunilor libere i altora, cari erau
scutiti de orice cens.
Eligibilului se cereh asemenea un venit de
200 galbeni, afara. de profesori, i alte profesiuni
liberale.

Aleghtorii primari alegeau aleghtori directi;

si acetia imphrtiti in colegii de orme i colegii
de judete alegeau pe deputati.
Ash dar, vedeti, Domnilor, c chiar cei cu
lovirea de stat, care tineau a se arAth partizani ai
unui sistem mai liberal, le-a fost teama, a confundh de tot multirnea cu clasele cultivate. Chci,
Domnilor, in principiu votul universal este un
foarte bun lucru; insh el poate deveni o armh

503

periculoask cknd se dk in mana acelor ce nu stiu

nici mkear a seri si a eiti (Aplauze).
S'a impkrtit dar, cum ati vazut, de ektre
chiar autorii lovirei de stat la 1864, alegktorii in
douk, categorii ; i mkear c votul s'a intins, Inckt
a devenit mai universal, insk se 'exercith numai la
intaiul grad. si colegiile de judete votau separat
de cele de orase. i aceastk, separare s'a mai mentinut, negresit, nu pentru considerantele ce vi le-a
spus eri D. Maioreseu, ci pentru c erh trick teamk
a se lash numkrul sk, inkbuseasek inteligenta.
Tat dan, Domnilor, singura incercare de vot
universal, care s'a facut la noi in tark; efectele
care le-a produs aceastk incereare le cunoasteti toti.

Eu unul nu le crez, ck au fost din cele mai bune.

Camerile care s'au ales prin acea lege nu au dat
probe ck, sunt din cele mai independente.
Aceasta este opiniunea mea; ekei eu ened ck
independenta unei Adunkni const intr'aceasta ca
fiecare deputat s aibe curagiul opiniunilor sale
si sk le poatk exprimh.
Din toate acestea ce vedem ? Vedem el introducerea regimului constitutional s'a fkeut la noi
in mod treptat; ek starea a treia, sau le tiers tat,
adick, burghezia, a participat intr'un mod gradat la
viata nouk politick, si c timpul ea si faptele au
probat c acest element n'a abuzat de aceste drepturi ale sale.

504

Ash dar, Domnilor, v'arn expus aceast5, parte

a mersului vietei noastre parlamentare care precede
Constitutiunea actual din 1866.

P. Carp. Dar despre legea care este in discu tie.

B. Boerescu. Eu vorbesc, fr

fiu ins-

pirat de D-ta. Rog pe D. Carp s'a,' nu ml dirijeze

in discutiune. Ali se pare ca. trebuie s'a fie permis
unui deputat s vorbeasc i fra, directiunea D-sale.
Acum. Domnilor, Constitutiunea actual6 dela
1866, merit`a, ca s-i facem procesul sau sa, o condarnnArn? Negresit ch' nu; fiindca, ea a continuat
acelasi sistem moderat pentru exercitarea dreptu-

rilor politice, ash Meat nurngrul sg, nu absoarbg,

capacitatea.
Constitutiunea actuala, a ImOrtit pe alega.tori

in patru colegii, dup6 oarecare cens. Prin colegiul

al .1Y se exercit6 votul universal, insg in al doilea
grad. Toate colegiile voteazg separat. Astfel ch'
toate interesele sociale sunt reprezentate prin aceste
colegii, fIr ins ca nurnhrul sg, ing,buseasch" intel i gen ta.

Prin urmare si Constitutiunea actual'a este

foarte moderat6; si dacA este a se face vreo imputare, nu la &Ansa trebuie a se adresh, ci mai
mutt la legea dupl lovirea de Stat.
Cu un cuvnt, Domnilor deputati, din aceastl
examinare se constaa, c InVtia imputare sau cri-

505

tica istorica, forrnulata de D. Maiorescu, nu este

tocmai exacta.

Venim la a doua.
Este oare exact i corect a se zice ca instructiunea publica a fost pana acum directata ash in
cat nu s'a putut inca forma acest element esential
(le tiers kat) pentru regimul constitutional ? Sau

mai bine zicand: este oare corect a se zice ca

instructiunea publica, a fost atat de falsificata in
cat a facut ca tendinta junimei s mearga numai
spre functionarism, iar nicidecum spre alte profesi uni ?

Eu, Domnilor, nu cred ca sunt exacte nici

aceste asertiuni. Sunt i eu de acord a recunoaste
ct prea multi juni instruiti se da, spre functiuni;

ca boala functionarismului este un rau care ne

bantue, si ca, din nenorocire, multi oameni cum
se cade nu poseda Inca destul acest spirit de independenta individuala, care nu se acorda cu pozitiunea functionarului. Ce e mai mult. Sunt Inca
de acord a recunoaste ct sunt multi profesori si
invatatori, cari se dau atata la politica, Meat au
putut fi acuzati c intrebuinteaza rau puterea ce
au, si abuzeaza de pozitiunea Ion pentru reusirea
opiniunilor sau pasiunilor Ion. Dar a cunoaste 11111

nu va sa zica a indica si remedial. Raul exista,

daca nu tocmai ash de mare cum 1-a aratat D. Maiorescu, dar exista. De uncle provine el ?

506

Este oare adev6rat c numai reaua organizare din trecut a instructiunei publice dateaza dela
1864 ? Par mai 'nainte de acest an n'am avut noi
instructiune publica? Am avut, D-lor, i inceputul
ei dateaza Inca de sub regulamentul organic.
De atunci dar trebuie s examinam lucrurile
spre a ne convinge c instructiunea a fost atat de
rau organizata Meat a produs aa rele efecte.
Ce vedem insa ?
Vedem ca sub regulamentul organic instruc-

tiunea a produs efectele cele mai bune,

mai

toata generatiunea actuala este produsul acelei in-

structiuni. Am avut onoare sa ocup directiunea

coalelor la 1858, pe cand exista Inca Eforia coalelor. -VA pot dar incredinth, din experienta, i

toata lumea tie, ca instructiunea primal* i mai

ales coalele comunale, nu au inflorit mai mult ca
sub V oda Alexandru Gbika, i in timpul Eforiei
coalelor. Gimnaziile pe atunci erau mai putin numeroase; dar aveau buni profesori, i se bucurau
de stabilitate Mare atat in programe cat i in corpul

profesoral. Aceasta stabilitate exista nu numai in

gimnazii, ci in toata instructiunea publica;" profesorii, din toate coalele de mice grad, intrau tineri i eeau gArboviti de batranete din functiunea

lor. Nu numai profesorii inamovibili nu erau niciodata micati din locul lor, dar nici profesorii dela
scoalele primare. Insu-mi eu ca director de coale,

507

nu am destituit deeht un singur profesor urban;

si aceasta am fgeut-o pentrucg faptele lui erau din

cele mai rele,. Am numit insg, o comisiune, care

i-a constatat abuzurile, i apoi destituindu-I, am
facut cunoscut acest fapt prin o circular% la toti
profesorii prirnari din targ, pentru ca sg stie eg

D. cutare s'a destituit pentru cutare fapt; atat o

asemenea destituire se pgreh un lucru important
la acea epocg. Cat Ins sg mai adaog ceva, si
intr'aceasta mg aflir in unire cu D. Maiorescu,
catg s adaog c pe atunci profesorii nu se ocupau

de politieg; nu se fleeau sefi de partide,

si nu

abuzau de misiunea lor, spre a exercith o presiune

asupra copiilor sau pgrintifor lor. i ea sl dau
D-lui Maiorescu o dovadg despre aceasta, este destul

sa-i adaog eg D-lui poate aflh in archivele minis-

terului su o circularg a mea ca director, de pe

la 1859, prin care spuneam profesorilor din scoa-

lele primare cg nu se euvine a luh parte la politica rnilitantg! Caci aceasta nu este conform cu
demnitatea caraeterului lor, ei sunt preoti ai stiintei;

si nu trebuie sg se facg din stiintg o armg politicg. Negresit c liberi sunt profesorii a voth cum
vor vol. Nu trebuie insg sg devie luptgtori cu arma
ce le d'a pozitiunea lor. Contra acestei circulgri
nimeni nu s'a plhns; i eu, la randul meu, nu am
avut a mg plange de nimeni.
Ash dar, organizarea instructiunel publice,

508

inainte de 1864, nu a fost rea; i D. Maioreseu

nu-i poate imputh e'd ea a produs efecte rele.
toti repet, suntem fiii acelei instructiuni.
(Aplauze).
Mai

At dar, trebuie s venim la legea actual6

din 1864. Oare relele artate de D. Maiorescu derivg ele din aceasth, lege qi numai din cauza ei ?
Dar, Domnilor, dae6 legea aceasta are multe
defecte, apoi este de netgg6duit ca, ea are i multe
Orti foarte bune.

Ea nu a fost tocmai a fa'eutd repede, nici

improvizatI, cum s'a zis. Redactorii ei, an copiat-o,

in cea mai mare parte, dupg un proiect, sau cod

compleet de instructiune, acut in anul 1863, de
consiliul superior al instructiunei publice. Eu am
avut onoare a fi ingreinat cu redactarea aeelui
proiect de 670 da articole. Ill am aci tip6rit irnpreung cu raportul meu eg.tre consiliu, dat in Octombrie 1863.

Din el se va vedea, c ideile mele asupra

instructiunei nu dateaz6 de astlzi, cu ocaziunea
discutrii proieetului de fa0,, ci de mai multi ani.
Si cand am lucrat acel proiect am avut in vedere
i necesit64ile noastre locale, i legile asupra instructiunei din cele mai lurninate Staturi din Europa.
Colegii mei din Consiliu erau oameni foarte autorizati i mai toti vechi profesori.
Dar acest cod de instructiune nu deveni lege.

509

Sosi lovirea de Stat,

si II transformg cu multe
modifichri esentiale, in legea dotath din 1864.

Ea poate aveh defecte; dar euprinde multe

lucruri bune.
Este adevgrat ch scoalele reale le admite, lush
nu ia mijloacele serioase ea sh le infiinteze, duph
cum se vede din articolul 200, insh proiectul consfliului superior din 1863 zieeh curat in art. 501:
kScoalele reale se vor afeza, n principalele centruri de populafiune qi se vor 'intrecine cle Stat".

Prin urmare vede D. Maiorescu ch nu D-lui a

esit la noi, pentru prima oarl, cu ideea infiintgrei
scoalelor reale. Altii au avut'o inaintea D-lui, si
cum vedeti consiliul superior, in proiectul s'au din
1863, nu pusese nujnai principiul acesta intr'un
mod platonic, ci dec1ar c intretinerea lor se va
face in socoteala Statului, adica tocrnai ce zice
D. Maiorescu ast6zi.

Dar ne yeti intrebh de ce nu au fheut ash

si eeice au facut legea din 1864, in puterea statutului ? Aceasta nu e treaba mea a ti.
Ceeace stiu eu, spre a fi drept, este a vh
art c legea din 1864 nu a fost toemai ah
contra coalelor profesionale si industriale CUM vi
s'a zis.

Cititi, vh, rog art. 207 si 208 din acea lege,

i veti vedeh ch ea prescri ea sh se infiinteze trei
coale de agriculturh, in principalele centruri de

510

populatiune. Ea mai ordonh (in art. 208) ca in

anume seapte orase prineipale ale Romaniei sa' se
infiinteze seoale de industrie.
De ce nu ao infiintat aceste seoale, care sunt

caci creaza aatea meserii i profesiuni ? Raspunsul e prea simplu: fiindc/ nu am

si ele reale,

avut mijloace financiare.

dac/
inainte de anul 1864 instructiunea public/ a fost
intr'o stare prospera ash, preeum nimeni nu poate
sa o eonteste; daca, stabilitatea a fost o realitate;
si daca seoalele primare erau numeroase i bune,
cum se poate imputh astki ct instructiunea pu.Apoi

Domnilor, s

rezumam ideile:

blic/ ain trecut a fost ram organizata si nu a

produs nimie bun ?
Pe de alta parte, dae/ chiar dupg 1864 legea
instructiunei a dat o mai mare desvoltare instrueOunei seeundare i superioare; daca chiar ea a
prevazut scoale profesionale i industriale in cele

mai principale orase ale tarei, care, daca nu s'au

infiintat, este din cauza lipsei finantelor, cum se
poate prea bine intampla, i cu scoalele reale ale
D-lui Maiorescu, este oare un cuvnt ca sa, condainnam si asta lege si sa, zieem ea, numai ea este
cauza ea s'a inmultit numarul functionarilor.
Am fi, Domnilor, foarte nedrepti; nu am tine
socoteal/ de fapte.
Da, boala functionarisrnului este un ram la

511

care tinde din norocire a se

miqora pe fiecare zi, qi care nu provine de loc
noi, insh tin rhu,

din cauza coalelor.

coulele nu au produs i nu produc numai

oameni de legi, sau advocati, cum ii tot place
D-lui Maiorescu a-i numi. ,`t;coalele au produs ingineri, economi, mecanici, profesori, medici.
Dach multi imbratiraza, eariera functiunilor,

dach sunt coprinsi de aceasth boala, nu de acum,

nu dela 1864, ci de mult, de sub regulament, de
la 1848, cand egalitatea intre toti a devenit mai
mare, cauza realh a fost eh activitatea vietei noastre

soeiale era prea mica. Cei dar, cei cari erau ceva
luminati, neavand ce face, neputand exercith activitatea sa In altA,' ramurg, se dedeau spre functiuni.
Nici comert, nici industrie, nici bhnci, nici dru-

muri de fer neexistand in arh, ce voiati s fach

oamenii ? Umblau dupa, functiuni.
Contagiunea se lhteh pe fiecare zi. Nu numai
multi din cei cari terminal' gimnaziile sau roalele
superioare de legi, deveneau functionari; ci toti,

mai ales, cei ce nu tiau carte. S'au infiintat seminariile. Ce sunt seminariile mai mult decal coale
primare, scoale profesionale ? Ei bine, trei pri
din cei cani terminau seminariile, Inloe sh se fach
preoti, eereau functiuni. A dar nu numai cei

cari Invhtau latine* qi grecete deveneau functionari, duph cum ziceh D. Maiorescu. Para i

512

copiii cari terminau clasele primare sthruiau a fi

numiti copisti pnin cancelarii.
De ce dar acuzati numai scoalele secundare
sau superioare cA," ar ft produs functionari ?
Dacg, cliiar din cei cari terminau scoalele su-

perioare chutau functiuni, ei nu erau numai dela

facultatea de legi, ci dela toate faculttile. Aceia
cari au diploma de medici, de ingineri, etc., profesiuni cu totul separate de jurisprudenth, prefera
si se silesc a aveh si o functiune salariatg din
buget.
Legile, scoalele sunt de vin g. pentru existenta
acestui fenomen, care este pozitiv, si pe care D. Maiorescu nu-1 poate contesta? Nicidecum, Domnilor,

vina a fost si este a imprejurh'rilor. Pe cat timp

activitatea noastrh socialh nu va fi destul de mare;
pe cat timp munca liberg, a comertului i industriei nu va luh destulh desvoltare, st fenomen se

va produce permanent, cu toate modifichrile de

legi ce le va face D. Maiorescu.
Ca sh stingem un rhu trebuie s ne urchm
la adevgratele cauze care-1 produc, si nu cred ch
D. ministru a descoperit aceste cauze. \Torn astepth
aplicarea legei D-lui inch vreo 10 ani i timpul

va probh dach eu nu am avut dreptate.

Repet dar, Domnilor, ch nu este sh zicem ch
numai din cauza organizrii invg,tamantului public in trecut, s'a dat tinerimei noastre o direc-

516

s'a nascut functionarismul. Faptele probeaza din contra, i nu stiu daca D. Maiorescu poate s mi le conteste.
Nu este Domnilor, nici just, nici politic, sa
tot avem aerul ca banuirn invatamntul superior.
Acest invatamant este indispensabil intr'un Stat ce
voeste a se civilizh; prin el se produc barba0 ri.tiune gresit,

vai

capabili pentru eonducerea afacerilor publice. Numai ci invatatura prirnara na pute0 aveit
nici oameni de Stat, nici financiari, nici ingineri,
i

nici Iegiti, nici medici. Dar ce fel de partid conservator a0 fi D-voastra dac ai fi lipsi0 de asernenea barbat,i ? Pot zice chiar c instrucOunea
superioara este baza chiar a celei prirnare si secundare; caci fara dansa, nu puteti aveh profesori, i fara profesori nu pute0 aveh niciun

soi do scoala. A fi curios sa vad o tar, Para

instructiune superioara, adica Asa a aveh nici financiari, nici mediei, nici ingineri, nici architecO,
nici profesori, nici advocati, nici judecatori, niciun
om cultivat in fine; ei numai niste cetateni cari
ar tI s scrie, sa citeasc i s calculeze cele patru
lucrari din aritmetica! Dar acest fenomen nu se
vede nicaeri, niei in. Statele cele mai absolute si

despotice; prin urmare en atat mai mult nu se

poate vedeh intr'o -tara ca a noastra care este o
tara constitutionala si 1iber. (Aplauze).
Dar ni se obiecta c unii din profesori au
29006
33

514

abuzat de puterea lor moralI in favoarea pasiunilor lor politice. Da, este adevarat; au facut unii
acest abuz. i ce rezulth, de aci ? Trebuie pentru
aceasta s acuzgm i pe cei ce nu au comis asemenea abuz, i s conchidem c coalele nu sunt
bune? Nu, Domnilor, aceasta ar fi qi unjust i nefondat. Universitatea din Bucureti a produs multi
-b6rbati de merit; mai toti noi suntem fiii ei. Din-

tre profesorii si sunt multi oameni politici importanti, conservatori intelepti, i niciun profesor

de ai s/i nu am auzit pang, acum ca ar fi abuzat

de puterea sa. Tot aa cred di, este i cu cea dela
Iai. Tot astfel tiu c6, este

cu.

toate coalele

.1

girnnaziile din Romania. afara poate de cateva

exceptiuni. Prin urmare presupunand el acest rgu
s'a produs, el acest rgu exista apoi el s'a produs,
i exist6 izolat, adica numai pentru acei profesori,

cari vor fi abuzat de misiunea i puterea lor ca

profesori. Dar acestea sunt numai cazuri individuale i nu trebuie s5, se conchidg la generalitati.
Negreit, c aceia care vor fi eit pe ulita

steagul In mang sunt culpabili; fie oH nu

profesori; dar nu trebuie s ziceti acela lucru qi
pentru cei ce n'au facut tot astfel.
i apoi nurnai dintre invatatori sau profesorii
cu

vor fi fost caH au abuzat de puterea lor in favoarea unei politico pasionate ? Nu s'a intamplat
tot astfel i cu multi dintre magistrati, dintre

615

financiari dintre administratori ? Este un cuvhnt

atunci ea sh condamnam i magistratur i finante

i administratiune ?
Si sg, ne intelegem, Domnilor. A face politich,

ori abuz de politich, nu este dupa mine, atunci

and un functionar voteazh altfel de cum ne place
nouh efii ski; ci atunci numai child el intrh, In
lupth'
'intrebuinteaza puterea ce o are pentru
reuOta opiniunei sale. Aeesta este un adevhrat
abuz. 'Mi aduc aminte child eram Ministru de
justitie la 1868, eh un procuror din Severin imi
.1

depeqeazh eh el demisioneazh, fiindch, are sh voteze

in contra mea, care Imi pusesem candidatura la

Mehedinti, i c spre a-i imphch conqtiinta de
votator cu respectul i stima ce are pentru mine,
trebuie sa, imi ofere demisiunea.
Eu i-am rhspuns c nu-i primese demisiunea,
es-fi phstreze postul, sl-ai fach bine datoria qi sh
voteze cum va voi. (Aplauze).
Ah dar, Domnilor, ea i orichrui alt func-

tionar, nu este permis unui profesor a abuzh de

puterea sa pentru isbhnda opiniunilor sale politice.
Dela cazuri insh de abuzuri izolate nu trebue
sh conchidem nici contra tutulor profesorilor, nici
contra junimei studioase, nici contra qcoalelor, or
chiar a organizatiunei lor.
Odath stabilite aceste adevhruri ne intrebhm
dach este prudent ca noi, partidul conservator, sh

516

creigm un sistem de instructiune publieg ash cum

sq. nu se incurajeze destul instructiunea superioard,
si ash cum sq,' ne argtgin el ne preocupgm numai
de instructiunea primarg, in dauna celei secun dare

superioare? Nu, Domnilor, nu numai ch ash

sistem nu :trebuie sg adoptgm, dar s depgrtgm
chiar aparentele eg am fi contra instructiunei superioare sau eg nu am incurajat-o destul.
Partidul adevgrat conservator este acela care
merge cu lumina i cu progresul timpului. El conservg ce este bun si continua, a merge inainte spre

a progresh. Ash cred eu ca, este aetualul partid

conservator. (Aplauze). Ash conservator inteleg eu

a fi. Apoi un asemenea partid merge in perfect

aeord cu instructiunea, i asociat cu junimea studioas, cu toti oamenii luminati.
Poate cg numai un ultra-Conservator, ar aveh
alte tendinte i alte drumuri. Apoi eu, Domnilor,
vq, mgrturisese eu sinceritate ca. nu mai cunosc
aci intre D-voastrg vreun ultra-conservator. Daeg-I
cunoaste cineva s mi-1 spung. Chiar dintre cei
mai in varstg stiu c sunt conservatori, insg liberali in acelas timp.

Luati pe D. Lascar Catargiu, presedintele

Consiliului de ministri; ei. bine, D-lui, este omul
progresului si al libertgtei; ins/ libertatea bine
inteleasg, i progres adevgrat. Oameni ea D-lui au
combgtut totdeauna abuzul, precum si tirania,

.517

orideunde venek de sus ori de jos. Ca s v dau

un exemplu despre aceasta, vt voiu aminti lovi-

tura de Stat dela 2 Maiu; eu nu am aprobat-o,

si nici
puteam s iau parte la &Ansa; ca,ci,
om de legalitate, eu eram contra revolutiunilor,
orideunde ar veni ele, fie de sus, fie de jos. Prin
111.1

urmare am combatut acea revolutiune, si In ziva

lovirii de Stat am fost organul Camerei in contra
autorului acelei loviri, citind de pe acea tribuna,
o motiune de blam. Am fost sustinut de conservatori ca si de cei din stAnga. D. Lascar Catargiu
presidh atunci Adunarea, i numai gra-tie puternicului D-lui concurs s'a putut citi acea propunere
si trece in Procesul-Verbal al Camerei.
Este dar pozitiv Domnilor, ea, astki nu mai
exista, ultra-conservatori, carora sa le fie teama,
de instructitmea superioarl, sau s ne ureasca pe
noi burghezii.
In vechiul partid conservator pana pe la 1864,

mai existh poate o extrem6 dreapta, care prezinta

ace1ea0 inconveniente ca si extrema stang. Atunci
o parte a Camerei era, centru, adica de nici-o extrema. Imi aduc aminte pe la 1860, de raposatul
Barbu Catargiu, acel barbat cu atata, talent si
atat de superior, care se lupth contra noului ele-

ment popular atras tn Camera, de noul regim

constitutional. Aceasta Ii erh permis lui Barbu
Catargiu, capul batrnei drepte, si care se credeh,

518.

in mod eronat i printr'un r'au Inv, e ar fi

capul unei caste. Acest eminent orator, ins adevgrat ultra-conservator, in iuteala unei improvizatiuni oratorice, comb6t6ndu-m-a pe mine, ne nu-

meste pe noi cestilalti burghezi, din nou sositi,

gicnoaiele orafelor I

Se intelege c noi toti am protestat, i eu

i-am rdspuns aceea ce se euveneh. Insg, repet, intelegeam aceasta din partea unui ultra-conservator
ca raposatul Barbu Catargiu.
Astki nu mai suntem in acei timpi, lumina
s'a intins, conservatori suntem toti; dar i liberali
suntem toti. Ultra-liberali suntem unii. Dar ultraconservatori nu mai este nimeni; eel putin eu nu
cunosc un asemenea partid. Indata, ce astAzi s'ar

ivi un ash partid dintre noi, multi ar deveni indata centru. Acest partid din centru aveh ratiune
de a fi pe cand existh doul extreme. Ar mai a veh

iari aceiasi ratiune and s'ar ivi extrema dreaptl.

Pe eat ins6 ea nu se iveste, suntem toti numai un
partid; e5.ci toti suntem conservatori si liberali In
acelas timp. (Aplauze).

Prin urmare acest partid nu trebuie sg, lase

a se permite nici macar bAnuialg c ar fi in contra instructiunei publice. i cum ar puteh acest
partid s arate c s'ar desfide de profesori, sau
de clasa luminata, a junimei? Cum ar pute g

519

lase a se crede c junimea studioasd, ar deveni un

element de anarchie ?
Dar, Domnilor, oamenii de stiintd, adevdrata
lumina, se afld tocinai in Ast partid, el este cu
profesorii, el este cu lumina, este junimea stu-

dioasd. Cand ar fi altfel. nici nu as voi, un moment rndcar, s fac parte din acest partid. Numai
cu tiinta, numai prin oamenii luminati eu cred
mai ales cd se stay ileste dezordinea i se pune
frau anarchiei. Daca, noi am face altfel, dad, in

aparentd mdcar, am avea aerul ct ne desfidem

de oamenii invdtati i cd' respingem ca turbulentd
junimea studioasd, nu vedeti cd cu aceasta chiar,
ati impinge pe toti acestia a se da in bratele partidei opuse ? (Aplauze).
Cdci indatd ce se va crede un moment cd in
partidul conservator nu se dd protectiunea trebuincioasd meritul si tiinei, atunci mdrim partidul opus, acela care cu adevrat este focarul
anarchiei. Apoi acolo voiti s ajungeti D-voastrd?
Negresit cd nu; si aceasta mai ales pentru cuvantu1 cd noi conservatorii suntem adevdrati amici
ai stiintei si ai junimei studioase.
SI facem insd abstractiune de toate cate am
zis pand acum. Sd presupunem i noi cu D. ministru cd 11111 existd, ash cum 1-a ardtat D-lui,
cA. adicd boala functionarismului este prea mare,
si c elementele burgheziei ne lipsesc.

520

Poate D-lni remedia acest rhu cu chipul cum

pro pune ?

Am probat, crez, in mod absolut, ch. nici

coalele, nici organizarea lor, nu au produs acest
rhu. Sorgintea lui este in alte cauze variate. Apoi
remediul propus trebue sh se urce la acele cauze;
remediul trebue sh se aplice la cauza realh a rului,
iar nu la cauze imaginare. De adevArata cauz a. a
i

rhului se ocuph D. ministru ? Remedii reale sunt

mhsurile ce D-lui propune ? Nicidecum. Odath ce
rhul existent nu provine din instructiune, nu modifichnd legile ei vorn remedia rhul; pe child noi
ne ternern de anarchic, vom chdeh tocmai in anarchic, sgandhrind bazele culturei noastre actuale,
adech legile in fiinta.
lath observatiunile ce am crezut de datoria
mea s fac asupra teoriilor sociale i politice emise

eri de D. Maiorescu. Nu-mi erh permis mie a

thcea. Sfaqind, repet, eh recunose i eu cu D. Ministru eh legea actualh a instructiunei aveh Devoe
de oarecari imburathtiri. Insh nu trebue sh exagerhm rhul nici s ne IneIni asupra cauzelor
sale; chci

atunci ne putem tare mult inqelh

asupra rernediilor; i putem prescrie chiar remedii

care sh rnhreasch acest rhu: ceeace va fi, nu a

servi partidul conservator, ci a-1 sla,bi i a-i face
cel mai mare fall. (Aplauze prelungite i repetite).

II
Monitorn.1 Oficial" No. 25 din 4/16 Fevruarie 1876

Din nou proiectul de lege al instructiunii publice

In edinta Cainerei din 23 lanuarie, B. Boereseu
lea din nou euvAntul, pentru a da o mired, explicare.

B. Boerescu. In urma cuvintelor pronuntate

de D. Ministru de culte in sedinta de eri prin
care amintea in treadt c i eu ca ministru am
subsemnat jurnalul consiliului de ministrii pentru
modificarea legei actuale a instructiunei publice,
sunt dator a da oarecari explicatiuni, pentru ea
nu unii s poath, bg,nui c eu asta'zi, vorbind despre acel proiect, asi fi in contradictiune cu ceeace
am Aleut ca ministru.
Este :in adev6r, D-lor, c i eu am subscris
jurnalul consiliului de ministri pentru modificarea
legei iristructiunei i mentin i astki aceeai opiniune, adic

astazi sunt de idee cg, legea in-

522

structiunei in vigoare este inaperfeeth, prezinth

multe lacune si are nevoe de modificat.

Aceasta am s'a zic despre subscrierea jurnalui consiliului de ministri de care am amintit
D-lui Maiorescu, i nimic mai mult. CAci D-lui
stie prea bine si este bine a sti. i D-v. c acel
jurnal al consiliului de ministri nu contineh deat
principii generale. pe care se bazh noul proiect

de peste 500 de articole, care nici ea' se puteh

citi in consiliul de ministri.
Udat ins ce in acel jurnal nu se trath decat
de principii, i nici cum de aplicarea si desvoltarea
lor, intelegeti, D-lor, c en nu puteam fi legat,
cAnd erh vorba de amanuntele acelei desvolthri.
Prin proiectul de fath, nu s'a fgcut decht
desvoltarea acelor principii; i in aceasth desvoltare
de peste 500 articole, intelegeti, Domnilor, ca, se
pot coprinde dispozitiuni care s modifice sau s'a,"
dgrArne principiile admise; si prin urmare eu sunt
liber i In apreciare si in votul meu, cand este
vorba de ash dispozitiuni.
Repet dar, D-lor, inc'dodath, sunt si acum,

cum am fost i in trecut, pentru principiile admise in acel jurnal al consiliului de rninistri. Ash
sunt pentru principiul scoalelor reale, pentru principiul sporirei scoalelor comunale, pentru principiul
ea profesorii de licee sl aibe diploma de licentiat
in litere, pentru principiul inamovibilithtei profe-

523

sorilor, etc., etc. Insh, D-lor, luck priveste desvoltarea acestor principii, aplicatiunea lor in detaliu, aceasta este o chestiune speeialh, care se discuta, inaintea Camerei si nu trebue deloc a se
mirh dach pot diferi de modul cum se desvolth i
se aplich principiile acestea de D. ministru de instructiune.

Ash dar, dach discut i eu aceste dispozitiuni,

dach voiu emite i eu opiniunea mea; i voiu pro-

pune poate chiar amendamente, cu aceasta nu

trebue A. se creaz c eu a fi in contradictiune
cu subsemnatura mea din jurnalul consiliului de
ministrii, nici c acum nu mai simt trebuinta a se
modifich actuala lege.
Acestea sunt explicatiunile ce credeam nece-

sare a le da onor. Camere.

D. T. Maiorescu, ministru de culte fiinstracfiune publicti. Tot in acest inteles am multumit
i eu eri D-lui Boerescu si repet i acum eh guvernul va fi recunoschtor fiechrui deputat i D-lui
Boerescu in particular, pentru mice imbunhthtire
va introduce in acest proiect de lege.
La cuvintele ministrului ilspunde Boereseu din non.

B. Boerescu. Domnilor, pe cftt tiu, numai

la scoalele superioare sunt aceste taxe de asemene si de diplome. Dach un elev cade la examen,

524

negreit cA atunci cand se prezinth, a doua oarg,

nurnai pl'ateqte taxA, pldtete numai o jum6tate
din taxa de consemnatiuni. AO se urmeazA acum.
Eu cred c6 nu ar fi oportun a se suprimh taxele
de examen pentru toate faculttile In genere. Pentru
facultatea de drept, care este rnai mult frecuentata,,

a inceput de c'ati-va ani a se lu taxe, i cred c

aceste taxe se pot mentine i pentru viitor.
Cat pentru facultMile de litere qi stiinte s'ar
puteh suprimh taxele de aci, caci trebue incuraiati

elevii earl voese a merge acolo, iar nu a le mai

pune piedice prin impunerea acestor taxe.

Cand aceste din urrn6 facu1t4, vor fi mai

frecuentate, atunci s'ar puteh pune .1 aci taxe.
Cum vedeti, Domnilor, aci este o cbestiune
de oportunitate.

III
Monitorul Oficial" No. 38 din 19 Fevruarie 1876.

Din nou proiectul de lege al instruetiunii publice

In Camera deputatilor se continuA discutiunea
proiectuhii de lege al instructiunei publice. In edinta
din 6 Fevrtiarie, cu ocazia desbaterilor paragrafului privitor la faculfatile de drept, B. Boerescu propune urmgtorul amendament pe care fi sustine dupg cum se
vede mai jos.

Art. 158. Facultatea de drept destinata a da

qtiinple necesare magistraturei, aclvocafilor i Junetionarilor caministrativi, va cuprincle pentru darea

gradului de licenfa, urmatoavele cursuri:

1. Dreptul roman;
2. Dreptul civil roman;
3. Dreptul penal;
4. Procalura dreptului civil fi a dreptului
penal ;

5. Dreptul comercial cu procedura sa;

6. Dreptul public fi administrativ;
7. Economia politica.

526

Art. 159. Facultatea de drept din Bucurefti

va da titlu de doctor in drept cand mijloacele flnanciare vor permite a se mai adeloget i urmatoarele cursuri:
1. Filozofia dreptului ci istoria dreptului;
2. Finantele ci Statistica;
3. Dreptul gintilor i dreptul international
privat.
B. Boerescu. D-lor, voi cauth s fiu cat mai
scurt si mai precis, spre a nu va obosi malt.
Este lesne, D-lor, de a procedh ca D. Maiorescu, de a expune adica cateva teorii, din care
multe sunt foarte adevarate, de a relath rele izolate, earl pot exist n natur i apoi a trage din
toate aceste nite cunostinte silite la un fapt strain,
0 mai ales a indich remedii nepotrivitA la ram] de
care se pMnge! Este comod, D-lor, a arath abuzu-

rile ce se pot face cu o institutiune, pentru a se

trage apoi consecinte, care 1111 se aplica la ches-

tiunea care este in discutiune i cafi daca s'ar

aplich, ne-ar duce la rezultate cu totul contrarii
ce voim!
juste, lesne i

de aceea

sunt

Toate acestea,

comode; dar

Domnilor,
nu sunt sa-

lu tarii.

D. Maiorescu a vorbit foarte frumos asupra

principiilor generale, care trebue s domino intr'o
societate. Prea bune sunt toate acestea; nimeni nu

le contesta. Dar ce au a face cu chestiunea de

527

fath a cursurilor ce trebue sh fie intr'o facultate?

D. Maiorescu a mai fhcut istoricul unei scoale,
a lui Barnutiu din Moldova si ne-a expus relele
doctrine ce duph opiniunea D-sale are aceasth

Imi adue aminte c sunt acum cativa ani,

D-nealui a mai fhcut aceeasi expunere; atunci, ca
si acum, am condamnat cu totii a$ h doctrine. Dar
vorba este, ce are a face aceasta, cu chestiunea
de fath? Ce relatiune direct, au toate acestea cu
consecintele ce voeste sh tragh D-sa ?
Noi admitem doctrinele autoritarii pe care
le-a expus D-sa; cutare principii sunt necesare
pentru existenta unei societhti. Merg mai departe;
sh admitem c cutare doctrine ale cuth'rei scoale
sunt rele, ch cutare profesor a abuzat chiar de
scoa11.

aceste doctrine. Ce a esit aci ? Poate esi c,

stiinta este rea, c i cutare curs nu trebue sh fie

obligator, ci numai facultativ?
Ce relatiune directh poate existh intre utilitatea unei stiinte i intre necapacitatea celui ce
preda acea stiinth? Trebue s condamnhm stiinta,
din cauza relei sale predgri.
Dar, D-lor, nu este destul a indica, un rhu
si a-I atribui indath unei institutiuni; trebue st
vedern i dach acesta este cauza lui, i dach i-am
ghsit adevhratul shu remediu.
La noi mai toate institutiunile sunt noi; opiniunea publich abia acum "incepe a se formh. Dacq

528

indath ce vom vedeh un abuz, ne vom grhbl a-1

atribui unei institutiuni 0 a cere desfiintarea ei

spre a rernedih, nu vedeti undo am ajunge ? Am
ajunge a rhthci spii itul public si a mgri rgul in
loc de a-I micsorh.
Nu este destul a emite niste bune principii
sociale; trebuie a ave i o sistemg rationabilh
spre a le aplich. D-nul Maiorescu v'a expus sis-

tema sa; v'a arg,tat cum crede D-sa a combate

relele ce pot existh. Eu nu cred cg remediul
indicat de D-lui va isbutl vreodath a face sh disparh' abuzurile ce s'a semnalat eh se pot comite
la noi. Eu nu pot primi, en cred greitg sistema
D-sale. Eu cred din contra, eh, prin asemenea remediu s'ar agravh rhul ce s'a al-Mat; i ch, nu
numai n'ati aphrh dinastia sau regimul ce domin ,
ori principiile autoritarii ce trebuie s existe intr'o
societate; din contra, aplic"andu-se sistemul nouei
directiuni ce vi se recornandh, ati sdruncinh sau
ati slhbl aceste principii. (Aplauze).

In adevgr, Domnilor, ia sh lugm lucrurile

astfel cum sunt in practich, i sh le examingm cu
rhcealh. Mai intgiu, trebuie s constathm ch in facultatea noastrg juridich, ca i tot invhtgnantul
nostru doming sistemul francez. Acesta este un
adevh'r, pe care nimeni, nici D. Maioreseu nu-1
poate contesth. tin alt adevhr este cg toate gradele instructiunei publice, sunt legate intre dansele,

529

formeazg o armonie ah hick efectele unui grad

se suportg, la celelalte. Nu putem dar s avem un
sistem in instructiunea secundarg, i un altul in
cea superioarg; caci atunci nu ar mai fi armonie,
atunci ar fi s dezorganizgm instructiunea. La noi
astgzi doming sistemul francez, na numai In instructiunea, superioarg, dar i in cea secundarg. Acest
fapt este foarte vechiu, i nu se poate contesth.
Nu am puteh dar astAzi s introducem sistemul

german in instructiunea superioarg, pe cand sistemul francez ar continua sg predomine in cea

secundarg. Aceasta nu ar fi logic.
Ah dar, primul principiu este mentinerea
unitatei sistemului in toate ramurile instructiunei.
tin alt principiu este ca in facultatea de drept,
ca i in altele, sunt doug graduri de titluri: gradul
de licentg, care este partea mai restransg qi mai
practica a studiului; i gradul de doctorat, care
coprinde studiile abstracte i mai aprofundate ale
Asupra naturei i diferentei acestor doug
graduri de studii, D-nu Al. Lahovari, doctor in
drept qi ministru al justitiei, s'a explicat foarte
corect, ca un om special. Sg-mi permita numai
D. Maiorescu a-i spune qi eu, care sunt doctor in
drept al facultalei din Paris, ca se iqalg prea
mult cand zice c In coala francezg predoming,
in studiul dreptului, mai mult metoda analiticg,
adicg analiza numai a articolelor din legi. Aceasta,
290,6

3i

530

phnh la oarecare grad, este adevgrat pentru licenth,

dar si acolo sinteza joacg un mare rol,

si acolo

profesorii discuth contraversele si se ()cup/ de principiile generale ale stiintei. Insg se intelege, eh' in-

tr'un studiu pozitiv i destinat mai mult a formh

oameni practici, analiza articolelor joach un rol
insemnat. Chnd insh este vorba de doctorat atunci
stiinta se urch, in Franta, ca i aiurea la o mare
inhltime abstract. Se insalh D. Maioreseu child
crede ch in Franta nu se the studii profunde asupra
stiintei dreptului in sine; ele se fac, insh nu mai
de chtre aceia eari devin doetori in drept.
Dar nu toti vor sit aprofundeze stiinta aceasta.

Studiul dreptului produce nu numai avocati, ci

magistrati, administratori; ea este inch necesarh
orichrui om voeste sh-si administreze eu inteligenth
starea sa. Ei bine, pentru acesti oameni i earl

sant cei mai nurnero0 licenta este destulh, adich

studiul stiintei, mai ales in mod analitic.
Principiile generale ale stiintei, raporturile sale

eu alte stiinte trebuie'sh se cunoasch' si de chtre

ceice se opresc nurnai la licenth si de chtre doctori.
Dar de aci nu urmeazh, ea este de o utilitate praetich, indispensabilh, ea un licentiat sh se ocupe prea

mult eu controversele, cu studiul pe larg al dreptului roman, en filozofia i istoria dreptului. Acestea

sunt phrti necesarii pentru doctorat, pentru ceice

se dau stiintei, pentru ceice voesc a deveni profesori.

531

Daca in Germania se d o mai mare desvoltare studiului dreptului roman, este ca acolo lipseste.inca un codice de drept privat, 0 se studiaza
mai mult ca un drept viu. La Francezi insa, dreptul
roman se studiaza, numai sub punctul de vedere

istorie, ca istorie, ca sorginte numai a dreptului

viu. Numai ceice voesc a aveh titlu de doctori
aprofundeaza -mai mult acest studiu. La noi, care
avem drepturile codifieate, acest studiu nu poate
ft decat astfel.
Dreptul administrativ 0 public, ca i economia
politick fac parte din studiile pozitive, cari compun
licenta. Aceste trebuie s faca parte esentiala din
cunotintele ce e dator sa alba un licentiat; i prea

putin ne pasa daca metoda dupa care se predau

este analitica sau sintetica. Ce are aface una cu
alta? Ce amesteca, D. Maiorescu doua lucruri straine

unul de altul ?
Cred, Domnilor, ca am probat ca i in sistemul actual al facultatilor sunt doua graduri de
studii : uuul analitic i mai practic, care este gradul
licentei; altul mai abstract i mai aprofundat, care
este gradul doctoratului.

Odata dar ce aceasta distinctiune exista 0 in

sistema franceza, ah cum o doreste D. Maiorescu,
de ce ar voi D-lui sa substitue in instructiunea
superioara, sistema germana celei franceze?

Mai intaiu am probat ca aceasta nu ar fi

532

a impdrti invtdmantul intre

cloud sisteme. Dar mai addogdm: aceasta ar fi posibil, ar fi util?
D-lor, s ludm lucrutile aVa cum sunt. Nu
numai ocoalele noastre sunt in general organizate
dupd sistemul francez; dar qi toatd, legislatiunea
noastrd, toatd educatia, toatd, civilizatiunea noastrd.
Mai noi toti suntem crescuti i instruiti child
sistemul francez. Aceasta este un fapt pozitiv. A
mai cd'uth motivele, cauzele acestui fapt, este
de prisos; poate c comunitatea originei, poate
ct inlesnirea pentru noi a studiului limbei, poate
logic; cdei ar fi

ca

orice alte cauze au fdcut cd la noi sistemul

francez a predorninat.
Mai este i altceva. Este cunoseut c lim ba
ca i ideile Francezilor, sunt mai precise, mai
dare. Pe eat Germanii sunt abstracti, pe atat
Francezii sunt practici. Ei profitd de abstractiu-

nile celebre ale Germanilor i le clan o forma

concretd, adaptandu-le la trebuintele practice ale
vietei. Avand i noi aceiai origin ca Francezii.
nu este de mirare ea sd intelegern mai lesne ideile
lor i sit fim mai mult atrai spre forma lor de
a euget.

Apoi fiind vorba de legislatiunea pozitivd,

nici nu puteam aved mai bun model de a imith.
Precum in filozofie i in inaltele stiinte abstracte
Germanii sunt cei dintai, asemenea i Francezii

533

ocupa primul loc in legislatiunea pozitiva. Nimeni

n'a reusit mai bine ca dansii in codificarea legilor.
Nu numai noi, ci toate natiunile Ii imiteaza in
aceasta materie. Italienii in reformarea legilor lor
de acum, i-au de model pe Francezi. Condica lor
civila este luata dupa cea Franceza, cu perfectiunile negresit ce timpul i experienta au indicat.
Aceasta insa nu va s zica sa, nu imprumutam si dela Germani aceeace au, mai bun.
Ash d. e. Germanii au isbutit mai bine in nia,terii penale; ei an cel mai bun cod penal. Ei

noi am imprumutat o mare parte din

codul nostru penal, din cel prusian. Asemenea
bine, si

multe legi am imprrnutat si dela Belgia.

An luat dar binele si dela 41te natiuui,
macar ca, norma organizarei noastre a fost sis-

temul francez.
Venind acurn la chestiune intrebam; bine este
aS excludeti D-v. din studiile obligatorii ale licentei,

cursurile de drept administrativ si de economie

politica, si In locul lor sa puneti enciclopedia

dreptului? Eu zic c. nu este bine. Spre a va convinge despre aceasta, sa examinam mai intaiu necesitatea in sine de a se preda aceste doua cursuri

la facultatea de drept si apoi vom vedeh daca,

prin suprimarea lor s'ar afla remediul spre a se
lecul relele ce v'a aratat D. Maierescu.
Domnilor, nu nitati ca facultatea de drept

534

este menith s dea, tqrei, dup6 cum se recunoaste

si prin proiect, advocati, magistrati, impiegati administrativi, adica" prefecti, sub prefecti, primari, fi-

nanciari, etc. Pentruca s poata exercith una din

aceste profesiuni, le este destul diploma de licent.

Dar dup6 D. Maiorescu, licentiatii nu au nevoie

a cunoaste dreptul public si administrativ nici economia politic.
Dar dreptul public este cunostinta organizgrei
politice a Statului, a puterilor Statului; dreptul
administrativ este cunostinta mecanismului function6rei puterei executive dintr'un Stat. Inchipuiti-vg dar un domn, care are o diplom6 de licentiat

in drept, care devine advocat, ori magistrat, care

se numeste prefect ori easier, si care nu stie macar
cum este organizat statul roman? Ce este un prefect, un subprefect, un consiliu judetean? Ce raporturi se afla intre autoriatile statului? Minnnat om de legi ar fi acela! Excelent functionar
ar deveni? (Aplauze).
Dar in privinta economiei politice! Aceasta,

Domnilor, este o stiint6 abstract6, foarte intinsh,

o stiint'a care trateaz6 despre modul cum se formeazA, cum se distribuie si se consumit avutia.
Nimeni nu pretinde c un licentiat sau chiar un
doctor s6 o cunoasc6 profund. Dar este neap6rat
ca un licentiat s aiba macar ceva notiuni despre
aceasta stiint6. Aceasta stiint6 este o introductiune

535

la stiinta financelor si poate servi spre a apar pe

multi tocmai de boala functionarismului, de care
plangeh cu cuvant D. Maiorescu, i noi toti.
Apoi voiti ea un licentiat in drept sa nu posede
nici maear elementele acestei stiinte, aceste elemente

atat de folositoare oricarui cetatean ?

D. Maiorescu a pus in proiectul salt ea, pentru
doctorat, sa fie un curs pentru finante. Lucrul

este prea bun. Dar crede oare D-Iui c un tartar

va pricepe bine un curs de finante, daca mai 'nainte
nu va aveh ceva notiuni de economie politica ?

Ash dar, Dornnilor, utilitatea unui studin de

drept administrativ si de economie politica este atat

de mare in sine, incat nici ca putem admite ea

mare majoritate a eelor ce studiind dreptul, se
multumese numai en titlul de licenta, sa nu poseada aceste cunostinte.

D. Maiorescu stie bine ca in Germania, ea

in scoalele reale sau profesionale, precum si in
toate gimnaziile se preda elemente de drept administrativ si de eeonomie politict. Astfel incat, chiar
in aeeasta patrie, a meditatiunilor si a stiintelor

abstracte, s'a simtit trebuinta de mult, de a se

predh in scoalele publice dreptul administrativ si
economia politica. Tar noi le-am scoate si din facultatea de drept! nu am imith pe Germani in acest
lueru bun; si am face contrariul ea ei! Am venl
sh" declaram in public, prin o diploma ce am dh,

536
cd

cutare este om de kgi, pe cand lui i-ar lipsi

din cunostintele cele mai esentiale unui legist ! Ar

fi sk inselkm publicul! (Aplauze).

Sa, venim acum la o altk parte a argumentkrei D-lui Maiorescu.

Dumnealui nu contestk utilitatea acelor stiinte;
insk, cere a . se studi numai de putinul numkr de
studenti, cari vor s devink doctori, pentru niste

consideratiuni locale, pentru niste argurnente ad

hominem. D-lui v'a arktat abuzurile. D-lui va arktat
abuzurile ce s'ar fi comis de oarecari profesori cu
aceste stiinte, de necapacitatea celor ce erau 'Mgr-

cinati a le pred la Iasi, si apoi, trkgAnd de aci

consecinte contra mai a tutulor profesorilor, atinge
coarda simtitoare a multor din D-voastrk, si este
sigur de aplauze.
Dar cestiunea nu este aceasta, cestiunea este

de a se sti clack este bine san nu a se scoate din

studiile obligatoare ale licentei dreptul administrativ
si economia politick. Aceasta este cestiunea! D. T.
Maiorescu ne spune c s'a aflat la Iasi, cutare gi
cutare profesor, care a fkcut abuzul cutare sau
cutare, i c acolo n'ar avea, curagiul i n'ar fi

de idee a se predh economia politick, si dreptul

public si administrativ.

i pentru ce aceasta ? Pen-

truck tinerimea din Iasi ar fi avut pknk acum o

rea directiune, i ck, prin urmare ar produce rele

537

rezultate aceste stiinte predate de niste oaineni, cari

nu ar fi la ingltimea misiunei lor, etc.

Dar i-a s lmurim lucrul mai bine. Va sg
zica,' D. Maioreseu reeunoaste mai intaiu el aceastg

rea directiune ar fi existand numai la Iasi. Dar

atunci pentru ce suprimi aceste doug cursuri si
din studiul licentei dela Bucuresti ? Pentru ce si
la aceastg facultate le pui intre stiintele de Stat.
nurnai pentru doetorat, iar pentru licentg ca studii
facultative ? Dar ziceti cg, profesorii actuali din
Bucuresti, vg inspirg incredere, pentru ce le alltati pentru licentg aceiasi neincredere ca la Iasi ?
Pot nc s adaog c chiar pentru doctorat
studiul dreptului administrativ si al economiei politice, nu va deyeni obligatoriu, decat atunci cand
veti compleeth toate eursurile spre a se puteh dh
gradul de doctor. Mud insg o sg faceti aceasta ?
Mijloacele

financiare

o sg vg permit sg mai

adgogati Inca trei ori patru catedre noui pentru

doetorat ? Negresit &A nu incurand. Pang atunci
day studiul celor doug stiinte atat de utile, va fi en
totul facultativ, i numai pentru arnatori. (Aplauze).
Pentru doctorat s'au pus in proiect mai multe
stiinte foarte necesarii, cum: dreptul gintilor, si
dreptul international, financele i statistica, enciclopedia stiintelor de stat, si eu a zice filozofia
dreptului in general, in care ar intrh si istoria
dreptului roman.

538

Prea bune sunt toate acestea.

Dar pentru ce la Bent/ pune0 ea curs obligatoriu eneiclopedia dreptului i scoateci dreptul
administrativ i economia politica ? Prin enciclopedia dreptului ce itAelegei ? Intelegeti negre0t
principiile generale de drept, qi apoi adaogati
istoria dreptului roman.
Dar eine va taga'dul c un lieentiat nu trebuie
sa poseada principii generale de drept ? Dar aceste
principii se preda ea introductiune la dreptul civil
chiar; i nu este licenOat ea el sa nu le cunoasca.
Cine iar v'a spus c noi nu voim istoria dreptului roman ? Aceasta istorie, in prescurtare, face
parte din introducOunea dreptului, i se face chiar
cu ocaziunea interpretarei articolelor.
Am zis numai ca istoria dreptului roman nu
este destul de lunga ea sa faca obiectul unui curs
de un an. Ne vom urea la Vasilicale, la condica lui

Matheiu Basarab, la a lui Vasile Lupu, 0 tot nu

nu vom isbuti a umplea un an cu cursul de istoria dreptului roman. Prin urmare eu am propus
ea sa se studieze mai aprofundat, in cursul de
doctorat, istoria dreptului in general, i istoria
dreptului roman va face parte din aceasta istorie
a dreptului in general. Aceasta este i logic qi util.

Dar ni se obiecteaza de D. Maiorescu ea Ia

Iai s'ar fi facut abuzuri cu cutare ,tiinta. Dar

chiar daca abuzul s'a facut cu o tiinta recu-

539

noscuta de utila, este oare logic ea D. Maiorescu

sa indemne pe legislator, care este compus din
doua Camere, ca printr'o lege sa, suprime acea
stiinta, fiindca altfel s'ar face abuz eu predarea
sa de oameni cu idei subversive ? Apoi eu 11 intreb pe D-nealui cunoate vre-o institutiune omeneasca, en care sa nu se fi abuzat ? E destul,
Domnilor, a va aduce aminte c inchizitia s'a facut
in numele lui Christos; i, daca ar fi fost sa se
urmeze sistema D-lui Maiorescu, trebui sa se fi
condamnat christianismul, si sa se proscrie morala
lui, pentru crimele si abuzurile inchizitiunei ?...
(Aplauze frenetice).

Ce are dar a face teoriile unor Domni dela

Iai, scoala lui Barnut, si a numai stiu cui, en
economia politica si dreptul administrativ ?.. Oare
gresalele ori visurile oamenilor pot micsorh utilitatea i meritul stiintei ? Daca vreun profesor va

abuza de stiinta ce preda, i ar arunca in capul

tinerimei idei subversive, idei contra tronului,
contra constitutiunei, contra principiilor funda-

mentale ale societatei. D. ministru nu are decat

sa-1 controleze, sa'-I pedepseasca conform legei; si
daca legea nu-i da destule mijloace spre au exereith acest control, A, le ceara la Camere i Camerile i le vor da! In Franta, D-lor, se aft inspeetori generali din partea ministrului, si chiar
la eursurile de instructiune superioara; si adesea

MO

se vede inspectorul punandu-se alhturi cu profesorul spre a asculth cursul shu. Apoi, duph legea
noastrh, ministrul are dreptul sh vazh programul
detaliat ce fiecare profesor face pentru cursul unui
an. Atunci ministrul poate iarhsi vedea, dach profesorul se abate dela datoria sa, sau va privegbeh
ca el sh-si indeplineasch, programul shu. Dach el
va abuzh, legea dh iarhsi ministrului mijloc de a-1
pedepsi, de a-1 pedepsi lush, conform legei, si duph
o jadecath. Iath un control eficace. (Aplauze).

Ash dar loviti abuzul prin mijloacele ce vh

+Th. legea. Dach s'ar ivi un profesor, precurn a pre-

supus D. Maiorescu, care ar inspir tinerimei idei

subversive in contra dinastiei, in contra forrnei
noastre de guvern, in contra sisternului nostru reprezentativ, negresit c acel profesor va comite

un abuz de inalta sa misiune, si nu va fi demn

de a ocuph locul shu. D. ministru s uzeze de
mijloacele legale, ca s pedepseasch un ash profesor; i eu sunt sigur cg-si va afl pedeapsa ce
v a merith. Pedepsiti ins/ omul; iar nu condamnati

stiinta! caei atunci unde mergern ? Ce fel ? Numai cn dreptul administrativ si cu economia politic/ se pot comite abuzuri ?
Dar ele se pot comite i cu istoria dreptului,

pe care D. Maiorescu o lash la lice*. Ash dar

pentruch profesorul de istoria dreptului a propagat
in cursul sau iclei subversive, sa desfiinthm cursul

541

de istoria dreptului ? Dar asemeni abuzuri se pot

comae si cu alte drepturi sau stiinte, si cu dreptul
comercial, i cu cel roman, si cu filozofia dreptului, ba poate la alte facultAti si cu stiintele. pozitive; aidem dar, sit suprimAm toate aceste stiinte,
pentru a impedich abuzul! (Aplauze). Uncle ne-am
opri ?

De ce dela facultAti sA, nu treceti si la gim? In gimnazii suntem siliti a pune cursul de
istoria universalA ea i de istoria tArei. Dar iatl
profesorul respectiv pentru aceste stiinte, cA, abuzeazA de misiunea sa, i propagA ideile cele mai
subversive.

Intreb pe D. Maioreseu, avea-va curajul ea

sA vina sA propunA, putea-va opri aeest rAu prin
suprimarea eursurilor de istorie din gimnazii ?...
Uncle dar se va opri en sistemul D-sale ? (Aplauze).
Nu se va puteh opri; i va merge necontenit
alunecAnd; ash IncAt, fArd, voia sa, se va pomeni
intr'o zi cA, ar bAnui toate stiintele i ar inchide
toate scale!! (Aplauze).
SA nu creazA insa, ca eu aceasta ar sthrph
rAul? Din contrA 1-ar agravh foarte.
Acele teorii ale lui BArnutiu, de care a vorbit
D-lui, se vor propagh cu mai multa inlesuire

pentru o tinerime care n'ar cunoaste dreptul administrativ sau constitutional, si care n'ar posedh
elementele de economia politicA, i prin urmare

542

atunci ele ar deveni mult mai periculoase deck

s'ar crede. (Aplauze).

oare destul ar fi s

suprimgm cursurile
si sg, inchideti scoalele spre a vh feri de molima
ideilor rele? Dar atunci ar rganneh presa, ar rhmhneh gazetele, prin cari cei rhu deprinsi vor
puteh propagh ideile lor subversive; ar rhinhneh
chrtile, brosurile prin care ar expune teoriile cele
mai excentrice. Aidem dar sh oprim si libertatea
i

presei; aidem sh' inchidem i tipografiile!.. (Aplauze).

Dar sh nu vh fie teamg, Domnilor, de libertatea discutiunilor. Cea mai mare probh de Ilereusirea ideilor subversive este condamnarea lor la
izola re. (Aplauze).

Ce s'a fhcut oare cu acea faimoash carte a

lui Barnutiu, si cu scoala sa, de care ne vorbeste
D. Maiorescu? Nici eh' stim ch exist. Dela D-lui
am afiat-o. Romgnii nostril sunt cu bun silnt;
scoala lui Bgrnutiu, a rmas cu totul izolatg, si
nici ch se ia in serios excentricele sale doctrine!
(Aplauze).

A. dar, dac inchideti, vedeti c dati de

presh; dach suprimati libertatea presei, o sg, vl
inthlniti cu brosurele; dach yeti inchide tipografiile,

o sh dati de discursurile tinute prin meetinguri;

si dadi yeti suprim i libertatea intrunirilor, vh
veti lovi de un obstacol si mai mare, de obstacolul
cel mai periculos, de ignoranth! (Aplauze frenetice).

543

E! Domnilor! de nimic nu mi-e teamg, ca

de ignoranta! Nu de tinerii himinati mg, tem eu,
ci de cei Para' stiinta! De acestia, de capul lor se
apropie mai lesne sistemele cele mai absurde, ideile

cele mai subversive, pe care D. Maiorescu crede

ea'

le poate inlatura prin ignoranta! Ignoranta

Domnilor, este pentru mine, pericolul social cel

mai mare. (Aplauze).

Omul ignorant crede lesne mice i se va

spune i adopteaza teoriile cele mai subversive.
Contra ignorantei trebuie s luptati D-voastra

sa nu lasati a fi multi oameni inculti; si en numese incult i pe acela care se pretinde cg, stie
ceva, si care in realitate nu stie nimic. Incult sau
necomplect cult ati lAsh D- voastra si pe acela care
se pretinde cg este om de lege, pentruca cunoaste
dreptul roman i dreptul civil, si nu cunoaste
nimic din economia politic i din dreptul administrativ. Asemenea oameni men I i sau necomplect
culti, pot deveni un pericol pentru societate gi
instrumente ale anarhiei. (Aplauze).

Ash dar, Domnilor, v repet de a va" rugh

ca s l'asgi a se continuh sistema, care exist6
ast5zi in facultatea noastrg de drept, care a dat
made destul de satisfacatoare, si de care, in general nu se poate cineva plange. Cand abuzuri
se von face, sa-si exerciteze D. Ministru controlul sau
si S aplice pedepsele dupg puterea ce-i d legea.

544

Insg nu este bine a se trece peste lege nici

in exercitiul acestui control.
D. Maiorescu ne spune eg, chiar aci in fa-

cultatea de drept din Bucuresti, a fost un profesor, care si-a permis intr'o Adunare, intr'un
meeting, de a tine un discurs contrariu teorielor
de ordine existenta as-U.12i si de aceia i-a suprimat
cursul.
D. Maiorescu a voit sa vorbeasea, de D. Da-

niileanu, sg spunern lucrurile pe fata, Domnilor,

poate c i eu nu am aprobat ideile D-lui Da-

niileanu in acea Adunare; dar aceasta este tin

cuvant, pentru ca s zicem ca D. Daniileanu este
un rau profesor si cg cursul sau trebui suprimat.
Eu v. declar ad, ea decan al facultatei, cg D. Daniileanu este unul dintre cei mai buni profesori
ai facultatei; i dacg nu a putut fi tocmai regulat
in anul trecut este ca a fost bolnav: insg in predarea lectiunilor este cel mai demn succesor al
D-lui Bosianu. Acesta este adevarul impartial.
D. Daniileanu este cel mai bun profesor pentru
dreptul roman; poate sg fie D-lui foarte rau om
politic, aceasta nu-mi pasa, nimic; eu m multumese in scoala de a aveh buni profesori.
Daca, tnst vom inlaturh legea, si vom lash Ia
apreciatiunea personala a ministrului a decide, dupg
politica, dacg cutare este bun sau rau profesor,

dupg cum intr'un meeting a vorbit in sensul fa-

545

vorabil ori opus ideilor rninistrilor am ajunge la

rezultate foarte dezastroase pentru instructiune.
AStazi un ministru ar rationh si ar luerh ca
D. Maiorescu. Dar maine am puteh aveh un alt
ministru, cu idei opuse D-lui Maiorescu, si care
ar apreca lucrurile intr'un chip contrariu de cum
apreciaza", astazi fostul ministru i atunci acel ministru ar suprimh tocmai pe cei ce D. Maiorescu
voeste sa-i conserve astazi. (Aplauze prelungite).
Ca sa vorbesc si de mine si eu am fost in

opozitiune cu unele guverne; am subseris acte

contra acelor guverne, am vorbit in meetinguri,
clezaproband atat faptele cht si politica lor, si cu
toaW acestea trebue sa' va marturisesc, ca n'am
fost nici supsarat, nici atins ca profesor de acel
guvern. Dar D. Maiorescu poate imi va zice ca
eu mi-am exprimat opiniunile, intr'un mod eonvenabil; ei ! Domnilor, aceasta este o chestiune de
apreciare; poate c ministrii de atunci nu apreciau
lucrurile ea D. Maiorescu In privinta mea! (Ilaritate).

Dar merg mai departe, presupuneti ca vine

la guvern unul din autorii acelei cireulari despre
care v'a amintit D. Maiorescu, vine la instructiune
un ministru radical. Ei bine! dupa acel ministru
ideile cele mai bune sociale sunt ale sale, si noi
cestilalti, care am fi contra ideilor sale, am trece
of suntem cu idei subversive. Acel ministru ar
crede negresit ea' el si ai lui posed i propaga
29006

35

546

ordinea i stabilitatea; i c cei ce-i combat sunt

niste perturbatori, sunt niste rhsturngtori. Dar

acestia am fi noi; i iath-ne pe noi toti dati afarh

din scoale, i acestea pe baza precedentului creat
de D. Maiorescu! (Aplauze, rasete).
Nu dar pe aprecieri personale trebuie sh se
bazeze un ministru spre a pedepsl pe profesori, ci
pe lege: aceasta este adevhrata sa putere. (Aplauze).

Ash dar, Domnilor, ca sh conehiz, v rog sS

nu scoateti din studiul licentei economia politic
dreptul administrativ; chci si eu tot din expeperienth ceva mai lungh decht a D-lui Maiorescu,
v6 spun cs6 ati face foarte r6u.

Dach la Facultatea din Iasi nu yeti aveh

persoane eapabile, deschicleti concurs si le yeti

ghsi. Dacit se va abuzh, acolo sau aiurea, de um

curs oareeare, D. ministru sh-si exercite dreptul
de control, conform legei, i va indrepth rhul. Nimenea nu cere, i eu mai putin cleat oricare, ca
s se tolereze abuzul. D. ministru sh privigheze
ca profesorii sh-si fach datoria, i s pedepseasch.
Dar sh nu condamnati stiinta pentru abuzul ce
se poate face en ea. Sh nu lase mai eu seamh a
se intinde ignoranta; chei ignoranta este cel mai
mare inimic al ordinei si al liberthtilor. (Aplauze
prelungite).

Monitorul Oficial" No. 45 din 27 Februarie 1876.

Din nou proiectul de lege al instructiunii publice

Tot in discutiunea proiectului de lege al instructiunii publice mai iea cuvntul tot in privinta cursurilor
dela facultatea de drept B. Boerescu.
B. Boerescu. D-lor deputati, chestiunea care

se discut:A inaintea Dv., este o simpI chestiune de

arnendament, sub un pullet de vedere. Erh vorba,

cum stiti, de cursurile facult64ei de drept. Eu am

propus un amendament asupra distributiunii materiilor dela aceastg, facultate. Dup'a cum 'mi-aduc
aminte, acest amendament s'a prirnit i de D. Al.
Lahovary, care, ea om competinte, a sustinut ck,
este bine ca la lieentl s'a fie nu numai dreptul
adrninistrativ, dar qi economia politic. Aceasta a
fost contrar opiniunei intermediare, c adic6 numai
dreptul administrativ s fac6 parte din lice*, iar
economia politicA sa" se suprime dela Iaqi.

548

Memoria, D-lor, nu ma inseala, i sunt sigur

ca in sedinta trecuta, D. ministru Lahovary a fost
de opiniunea mea.

Astazi am vazut cu parere de rau ca D.

Maiorescu nu s'a marginit in chestiune, ci a intrat
in alte consideratiuni stra'ine de chestiune. In adevar,

D-lor, despre ce e vorba aci. In arnendamentul

ce am propus, am spus ca' studiul economiei politice este indispensabil licentei. Am zis ca am
face eau, daca am aveh elevi din facultate, fax/
notiuni de economie politica.
Probat-a D. Maiorescu ceva contra stiintei ?

Nu; si iata pentruce am i spus c argumentele

D-sale sunt cu totul acl-honzinem. D-sa nu a
probat nimic in contra utilitatei ;;tiintei; i, numai
cand ar fi probat c economia politica este periculoasa, numai atunci a fi inteles relele ce D-lui
ne-a aratat ca se produc prin acest curs ; i daca
acest pericol ar fi existat, atunci trebui sA. se
suprinle acest curs 0 dela doctorat; fiindca nu
inteleg pentruce o stiinta nefolositoare licenei, ar
fi folositoare doctoratului. (Aplauze). Trebuie sh"
departam insa consideratiunile de persoane; cite
sunt afara, din chestiune; si, o repet, c abuzurile
cari se profeseaza de unii profesori nu probeaza
nimic in contra meritului i utilitatei stiintei. (Intreruperi).

G. Illanu. Spuneti lucruri neexacte.

549

B. Boerescu. Veniti de ma, combateti, spre

a probh aceasta; eu am opiniunea mea ; dach nu
va place, o puteti combate; insh nu inteleg a ma,
intrerupe cu sabioara D-v., ci numai prin argumente puteti combate, in mod regulat, opiniunile
cari nu vh plac.
G. Manu. Am zis ch spuneti lucruri neexacte.
B. Boerescu. Daca ash credeti, inchideti scoalele, i yeti fi mai exacti macar in scopul ce aveti.
(Aplauze).

Aeum, D-lor, voiu rhspunde atht la argumentele D-lui Carp din sedinta trecuta, cat si la
cele zise de D. Maiorescu ; i aceasta o voiu face

fr

intru in chestiuni de persoane, caci aceasta

nu intrh in obiceinl rneu.
D. Carp a combhtut amendamentul meu din
mai multe puncte de vedere.
s

Eu am propus prin amendament ca procedura dreptului penal cu aceea a dreptului civil sh

formeze un singur curs, flindca experienta a probat
c, aceste doua, proceduri se pot face de un singur

profesor, in vreme ce dreptul penal este bine a

face obiectul unui curs special, fiindca, el are trebuinth de un an intreg spre a se desvolth regulat.

Dar D. Carp sustine ca este bine a se pune

la lice* enciclopedia dreptului; ce intelegeti prin
enciclopedia dreptului ? Dacti Intelegeti cu aceasta
filozofia dreptului sau istoria dreptului, atunci

550

aceste stiinte fac parte din doctorat. Dacg, lush

intelegeti studiul numai de principiu, de notiuni
generale ale dreptului, atunci ele nu se exclud din

lice*,

fac parte din cursul de drept civil,

adich din introductiunea acestui studiu. i dach
i

acest studiu nu se va face, D. ministru are dreptul

duph lege, sg, vazh programul fiechrui profesor,
qi sg,-1 studieze impreunh cu consiliul superior de
instructiune spre a vedeh dad, lipseste acest studiu
din program. Istoria dreptului roman, iarhsi repet
i astazi, intrh in istoria dreptului in general. Pe
de alta parte acest studiu istoric al dreptului roman,
se face in parte, cu ocaziunea interprethrei multor
articole, a multor phrti mai importante din dreptul
civil. Ash despre testament, despre donatiuni, despre

servituti, ar fi cam greu de a se trath, farg, a se

referi si la cele ce erau mai inainte prescrise de
codicele Caragea sau de codicele Kalimah. Ash dar

sh nu credeti, D-lor, ch licentiaii sunt lipsiti de

istoria dreptului roman, cel putin in partea sa cea
mai importanth.

Acum D. Maiorescu face un fel de compromis; D-lui admite numai arnendamentul D-lui
Cornea, adich sh se studieze dreptul public si administrativ la licenth; dar economia politich sh nu
se predeh decat numai pentru doctorat la facul-

tatea de drept din Bucuresti. Eu, unul, D-lor,

nu pot admite aceasta; chei nu mi s'a spus cu-

551

vintele pentru care economia politica ar fi bine a

nu se predh la licenta, ci numai la doctorat. Din
contra vz c total probeaza ca aceasta stiinta nu

trebue a 6 exclusa nici dela licenta. Exemplul

adus de D. Marinescu ca in Franta nu s'a predat in curs de 60 de ani economia politica la lice*, este in favoarea mea i nu in favoarea D-v.,
caci daca in _Prat*, in timp de 60 de ani, nu
i dupa
s'a predat economia politica la Iicen
60 ani s'a introdus acest studiu, aceasta probeaza
ca lipsa acestui studiu erh o lacuna si ca s'a recunoscut necesitatea i chiar dupa 60 de ani. Apoi
mai repet, mai in toate gimnaziile din Germania
se afla studiut economiei politice. Spre a se vedeh
ct acest studiu, este un ce bun, sa ne dam seama
de un lucru : s ne intrebam ce este acest curs,
ce se intelege prin economia politica? ... Gsesc
neaparat a face aceste intrebari si a ra'spunde la
ele; caci dupa natura discutiunei de fata, chip,
definitiunea ce s'a dat de unii din D-nii acestei
stiinte, se pare ea aci se face procesul economiei
politice i c D-v. aveti s dati un vot prin care
s condamnati sau sa achitati aceasta stiinta.
(Ilaritate). Sa vedem dar, ce este economia politica? Sa vedem cum ea ar puteh fi tin instrument
pernicios al anarhiei ce s'ar lati in o parte a Romaniei? S vedem daca ea ar fi iii fine cauza ca.
cea mai mare parte a Moldovei ar fi, dupa cum

552

s'a zis aci, antidinastica? Marturisesc ea' pronunt

acest cuvgat farg voia mea; cgci nu este bine a se
tot aduce dinastia in discutiunile noastre; ba ce e

mai mult, a se sustine

aceeace eu contest
ar exista in Moldova o partida antidinasticg !
Pentru onoarea Moldovei eu nu crez c ar fi existand acolo o asemenea partida! (Aplauze). D. Carp,
mai moderat, s'a marginit a combate mentinerea
catedrei de economie politica la Iasi, pentru cuvinte
mai putin politice. D-lui a sustinut, mai intgi, cg,
economia politica nu este o tiin i aceasta pentruca
asupra elementelor chiar constitutive ale acestei
stiinte ar fi prea multe controverse. Mai sunt si
D-lor, care contestg, economiei politice, caracterul sau de stiintg. Aceasta este o veche

opiniune; si D. Carp o reproduce inaintea D-v. Eu

insa, cred ca se insala foarte. Economia politicg este,
D-lor, o stiintg, dupg cum este o stiinta i istoria si filozofia, si dreptul, i toate stiintele de domeniul abstract.

Eu numesc stiinta, D-lor, studiul tutulor acelor fapte

raporturi, care se reguleaza dup niste legi fixe

si imutabile. Economia politica' este o asemenea
,si

stiintg. (Aplauze). Sunt, D-lor, legi fixe i imutabile,

dupg care societatea i omul Ii reguleaza toate
faptele i activitatea sa productivg. Aceste legi
fixe j imutabile fac obiectul studiului economiei
politice. Variate pot fi aceste fapte, prin care omul
i consumg, avutia; dar toate se condue
creaz

55 3

de niste legi care nu se schimba nici cu oarnenii,

nici cu timpul. Iata domeniul stiintei!
Nu pot a ma intinde aci asupra acestui object,
caci asemenea discutiuni academice nu se pot face

aci. Pot insa a adaogh ca legile fixe economice

de care v'am vorbit sunt atat de reale ca, natiunile

care le-au violat sau nu le-au cunoscut, au fost

aspru pedepsite. Ash de exemplu, natiunile cari
s'au inchis cu un fel de ziduri chinezeti in jurul
lor, i an crezut ca nu trebuie a face schimburi
cu altele. Tot astfel natiunile cari au crezut oh
bogatia consta in a avea mult metal pretios, iar
nu multa productiune, au sfarit prin a ramane
cele mai sarace, precum a fost Spania din timpii
trecuti, care era ash, de saraca, cu toat a. multimea
aurului ce trageh din coloniile Americei. Tot ase-

menea s'au inelat si au patit ceice au exagerat

sisternul protectionist. Tot astfel era si cu falsificarea monetelor din evul mediu, cand suveranii
credeau ca pot micora i sustrage metalul pretios
din monetele lor, destul numai ca pe aceste mo-

nete sa fie efigia lor; au vazut tns

valoarea

monetelor in circulatiune scadea in raport eu aurul

ori argintul ce se scotea, din moneta. Tot la asemenea consecinte s'au expus i ceice au abuzat de

credit, adica cei cari au violat legile naturale ale

creditului.

Astfel dud in timpul revolutiunei franceze

554

din 1789, efii ei an voit s impunq, 11a-tit-mei banenotele, creat-au ei un mijloc de credit ? Nicidecum;

din contra, au dat creditului cea mai mare loviturA. Bancnotele garantate prin o presupusl ipotec6

au sarsit priii a nu mai valorh mai nimic;

trebui cuiva 100.000 franci tn bancnote ca

sa"

cumpere o pereche de cisme.

Toate acestea nu probeaz1 existenta unor legi
economice, fixe si imutabile care nu se pot calch

nepedepsit ? Negresit ct da. Dar ni se adaog6:

In economia politica sunt prea multe controverse".
Admit. Dar in care stiint6 controversA nu exista?

Medicina chiar and Ia o parte chirurgia nu

i se contest Si ei numirea de tiinta, ?
cu toate acestea, medicina este o stiint5,
1.3Si

pozitint. Controversele existA, chiar in matematici.

D-voastr5, v'ati mirh c intr'o stiinta, abstract,

ca economia po1itie, s6 nu fie controverse ?

Dar controversele sunt mai numeroase in stiintele abstracte.
Dreptul are o suma. de controverse. In filozofie
controversele nu se mai sfarsesc. i cu toate acestea

dreptul i filozofia sunt stiinte. Cum ar fi altfel

numai cu econornia po1itic6 ?
Economia politicsa fi ind dar o tiin., ca toate
semenele ei de domeniul abstractiunei, studiul su
este foarte util i trebuie impus ca obligator pentru
si

licen

555

Am spus ca, in Germania, mai in toate gimna.ziile se preda, notiuni de economie politica. Si
pentruce aceasta ? Tocmai pentru utilitatea ei eminamente practica. In adevar, D-lor, s venim la
partea pozitiva, a lucrului
despre ce trateaza
economia politica ? Se ocupa, ea oare de politica' ?
Nicidecum. Tocmai de politica nu se ocupa, aceasta
tiinta, care are numele de politica.
Dar ca se poate face o bung politica, aplicand bine tiinta, care ne invata cum putern aveg

bune finante; dar ca a aveg finarrte bune, este a

ave i o bung politica, aceasta este o altg ches-

tiune; insa aceasta nu va si zic

propune in mod direct

tiinta ii
imediat, a se ocupg de
c

Economia politica, in special, se ocupg numai

de modul cum se formeaza avutiile, cum se impart,

culli se consuma; ne invata ce este munca qi din

ce elemente se compune un capital, o valoare; ne

arata ce este o banca, ce este un imprumut, ce

sunt impozitele, etc. Spuneti, D-lor, ce politica, vedeti D-voastra aici ? Nu dar economie politica ar
trebui numitg, ci economie sociala.
Insg ni se obiecteaza ca ea da natere socialis-

mului qi tuturor doctrinelor sale economice. SA.

admitem qi acest abuz; sa presupunem pentru moment ca economia politica contine in sine germenele socialiste. Dar nu trebuie oare sa studiem

556

aceasta stiinVa, s'o cunoastem, toemai pentru a

combate socialismul si a ne feri de el? (Aplauze).

Cand cineva poseda elementele solide ale acestei
stiinte, este toemai in stare de a se feri de relele

doctrine si de a combate toate abuzurile ce s'au

fdeut si en aceast tiin, adica' toate utopiele socialismului, falansterisrnului, etc.
0 micg, aneedota" personalg mie. Cand sosisem

la Paris spre a studia dreptul, unii altii mai mult

ori mai putin escentrici
ma, consiliau a nu-mi mai
perde timpul cu aceastA tiin. i pentru ce oare
ii intrebam ? Pentrucg, imi r6spundeau, toate codicele de astki au sl caz1; si avem s organizam

soeietatea omeneascl eu totul pe alte baze. Prea

bine, le adAlogam eu. Ins a. tocmai spre a d'arama
aceste codice, trebuie s tiu ce conOn ele; tocmai
spre a stl dacA, bazele Dv-. ale unor legi noui sunt
bune, trebuie s studiez dreptul in sine. Cum voiti
Dv. sa. dAramati un lucru, fara' a sti ce este el,
si f6ra, a fi in stare s6 judecati dacil un nou sistem
este mai bun ori mai ra'u cleat eel vechiu ? Atunci
asi d'ararna, fara sa" flu in stare a reclAdi.
Voi studia dar dreptul. (Aplauze).
Tot cam astfel as rAspunde astki D-lor Maioreseu si Carp.
D-voastra voi-ti ea junirnea, din Iasi mai ales,
sa reziste la relele doctrine ale acestei stiinte sociale,

557

si nu voiti s studieze doctrinele cele bune, adevhrat4 stiinth.

Cum voiti Dv. sh pot combate en funestele
idei ale unei scoale oarecare, dach imi vor lipsi
elementele esentiale asupra stiintei de care abuzeazh aceea scoall ?

Dar ni se spune: atmosfera este bolnava la

_Tali". Admit, de si eu unul v mhrturisese eh nu

crez aceasth boall, toemai ash mare; si aceasth.

credinth a mea o bazez toemai prin alegerea
D-lui Maioreseu si a altor bhrbati conservatori, ct
fosta capitalh Iai i-a trimes ca deputati intre
noi. (Aplauze).

Dar sh admit, cum zic, c atmosfera Iasilor

e bolnavh, cum ziceti. SA admit ch. la Iasi ar fi
prea multi juni, care ar aveh idei prea avansate,

ea cum am avut mai noi toti pe cand eram de

18, 20 de ani si precum nu ne mai e permis sh
avem asthzi.
Ei bine, voiti sh inshntositi, negresit, acea

atmosferh bolnavh a Iasului. Dar care vh este

leacul ce propuneti a se opune rhului, care este
remediul boalei ? Vindecarea acestei boale ar fi,
ziceti Dv., suprimarea stiintei economice politice ?
Dar atunci, v'am obiectat eu deunhzi, vor remneh
gazetele, intrunirile publice, instructiunea privata, I

0 sh le suprimati si pe acestea ? Ash ar trebui

fiindch si prin aceste mijloace s'ar puteh sustine

558

si propaga doctrinele lui BarnuOu. (Aplauze). Apoi,

ganditu-v'ati bine la consecintele teoriei Dv. ? Dar

nu vedeti e acest sistem duce fortamente la suprimarea scoalelor ? Nu vedeti c ati fi siliti sa violati
marile principii inscrise in constitutiunea noastra:
libertatea cugetarei, libertatea invatamantului.
imi raspunde D. Maiorescu ca nu yeti impinge
lucrurile ash departe; ea' nu yeti suprima nici
presa, nici intrunirile publice, nici instructiunea
privata. Cred, i sunt sigur e intentiunile Dv. de
asta,zi sunt bune. Dar odata sistemul adoptat,
odata ce veti primi noua directiune ce va consilieaza"
D. Maiorescu si Carp, fi-vom tot atat de siguri

de succesorii D-lor, de viitorii rninitrii ? Dar eu

nu pot r`aspunde nici chiar de D-lor; caci odata
sistemul admis, vor fi siliti a merge mai departe.
Oare celebrul procuror al tribunalului revolutionar
din Franta, in 1793, credek el, vreodata cu Un
an inainte, ca" o sa ajunga unde a ajuns ? Negresit ca nu. Dar povarnisul era ram.

and dar si D. Maiorescu si D. Carp,

urmasii D-lor se vor pune pe un povarnis rau

si
5i

alunecos, va fi siliti sa alunece i s impinga, siste-

mul Ona, la cel din urma extrem.

S'a lasat a se crede c economia politica,
aceasta stiinta pozitiva, ar fi Oita de idei subversive. Este o eroare, D-lor. Nu stiinta economiei
politice, nu stiinta dreptului in general, baga in

559

cugete idei subversive. Ele se nasc de sine mai

mult In cugetele celor ce nu posedg aceste stiinte.
Luati faptele zilnice, mai ales din orasele cele
marl, ca Parisul, si yeti vedeh c cei mai turbu-

rgtori dintre studenti sunt nu cei dela drept, ci

cei dela medicing! Si eu lucrul mi-I explic foarte
simplu. Studentii dela drept, studiind mai ales
relatiunile dintre oameni, raporturile lor cu Statul,
drepturile i datoriile lor nu sunt lezne primitori
de idei subversive; pe cAnd cei dela medicing,
ocupati mai ales cu studiul materiei i avftnd sealpelul in mAng, sunt mai dispusi a primi cu inlesnine utopiile sociale, si a deveni chiar instrumente
turburgtoare.
Exemple avem si la noi. D. Maiorescu insusi

ne citg unul.
D-lui ne cid o demisiune a unui domn senator,
profesor la Iasi, care-si bazeazg motivele sale necuviincioase pe votarea tractatului nostru de comert
cu Austria.

In privinta tractatului acestuia criticele sau

injuriile acelui domn nu-mi fac absolut nici-o
impresiune. AIii s'au insgreinat a probh exceleua acestui act, si acesti alti sunt chiar jurnalele
austriace, mai ales cele ostile noug Romani for.
Dar este vorba de necuviincioasa demisiune

cgtre Sen9t a acelui D. profesor, a D-lui Cobglcescu, spre a spune lucrul curat. D-lui a fost necu-

560

viincios cltre Senat, nici c6 mai este vorb& Dar

vina catedrei D-lui este ? i de ce este profesor
D. Cob"alcescu ? De mineralogie, pe cat qtiu. Apoi
biata mineralogie este de ving, dacg D-lui comite
necuviinte ? Suprimati dar i cursul de mineralogie! (Aplauze prelungite, rasete).
Tot aqh este i cu economia politic& Ce vino-

vat'a este tiinta, dacl doui, trei profesori nu ar

fi la intatimea misiunei lor; merg i mai departe,
dadi nu ar fi demni ? Ce este vinovata' economia
politicg dacsa' atmosfera in care trh'esc cati-va pro-

fesori dela Ia0, ar fi bolnav&

In acest curs se spune studentilor ce este un
impozit, cum se fac imprumuturile de eatre Stat,
ce este o banc& ce insemneaz6, un capital, etc.
Cum din aceste elemente pot ei miazmele
unei boale.

Apoi dacA, ne punern pe un aa, t6ra,m, intreb eu pe D. Maiorescu, cum D-lui veni, acum
in urm6 i primi a se pune qi la Ia0 ca studiu
obligator dreptul public si administrativ.
Nu qtie D-lui el In acest curs se trateaz6 in
adev6r de politicg i mai ales in dreptul numit
public, adicl dreptul constittitional, in care se trateaz1 de suveranitatea tarei, de capul Statului, de
reprezentatiunea national A, de relatiunile dintre Ca-

i capul Statului, de guvern, de raporturile

intre diferitele puteri ale statului, de dreptul de
rner

561

veto, si de alte asemenea chestiuni, care, fiind din

natura lor po1itic, profesorul le poate da o directiune gresith. Apoi cum admite D. Maiorescu,

pentru licenth, tocmai acest drept public si administrativ, care cuprinde atatea chestiuni arzhtoare,

voeste sh, excludh economia politich, care

tocmai ea nu se ocuph de politica', ? (Aplauze).

Aceasta nu mi se pare nici logic nici drept. Dach
ziceti c atmosfera Iasului este bolnavh, prin ideile
subversive ce se propagh acolo, apoi trebuie sa
stiti c. fiecare otravh i are antidotul ski (Aplauze)

si trebuie s

titi a cauth acest remediu. D. Carp

sustine cit eu as fi zis ca sh remediem rhul prin rhu.

La'shrid la o parte dach eu am zis tocmai

aceste cuvinte, voi sh stiu ce sens le atribuie D-lui.
Dach

i dt sensul c, pentru a remedih o boalh

trebuie ca adesea bolnavul s inghith o doctorie

amarh, aceasta este in adevhr. insh dach i-a dat
sensul ch, existand un rhu trebuie sh-1 lgshin ca
sh creasch panh la exces, spre a se vindech de
sine, sh-mi permith a-i spune ch' eu n'am cugetat
la una ca aceasta. Am cugetat Ins c trebuie sh,
cauthin un adevgrat remediu pentru un rhu real,
iar nu sh imaginhm rele ce nu exist, spre a le
indich apoi remedii ce nu pot fi decht iar5,0 un
rhu ! (Aplauze).

Astfel, D-lor, se pot exercith toate liberthtile

fhrh a neglije, i meziele preventive sau prezerva29096

36

562

tive ori chiar represive ce societatea poate ma

pentru rAul ce fac eel ce abuzeazI de aceste libertAti. Dar este remediu i remediu; i eu y, marturisesc cA nu sunt nici pentru cele violente, nici
pentru cele ineficace.

Asa, eu am fost ti sunt pentru libertatea

presei; adicA' am crezut si crez cA nu are nevole presa de o lege speciall; si cA delictele ce
se comit prin ea trebue %sate la legea cornunA.
Prin urmare aceste delicte nu ramAn nepedepsite;
dar nu au nevoie de o lege care stiu cA este ineficace.

Tot asemenea zic si pentru libertatea in-

vAtAmantului. Aveti mijloace prezervative i chiar

represive contra abuzurilor acestei libertAti; uzati
de dAnsele conform legei si veti impedich cresterea
abuzului; preferati chiar mijloacele preventive, care
adicA previn rgul si nu aveti trebuintA a-1 reprimh.

AO, sunt persoane incapabile pentru a ocuph

aveti si mijloace de
control; priveghiati, controlati, pedepsi0; vedeti
'Malta misiune de 'invAtAtor;

programul, ascultati cursul, nu tolerati abuzul;

loviti in fine persoana; dar lucrati totdeauna conform legei, si nu veniti a prescrie stiinta, cAci
atunci cAlcati legea i mariti rthil. (Aplauze).
VA asigur, D-lor, cA studiul economiei politice, este tocmai un prezervativ, este tocmai un

mijloc de a preveni rAul, de a combate ideile

subversive.

663

in Iasi se propaga opiniuni

absurde; dar aceast propaganda se poate face,
nu numai prin scoale, ci i prin gazete, i prin
cri, i prin adunri private. Cum o sg, remediati
rata acesta? Inchizand cursurile? Incaten/nd presa?
Oprind intrunirile? Dar o s puteti? i cum o sa
staviliti aceastg, propaganda prin scoalele private,
prin cercurile private? Nu yeti izbuti dar la nimie
cu acest sistern. Singurul dar mijloe de a combate
acest rau este toernai libertatea invatamantului,
este tocmai de a da junimei stiinta, singura sorginte de unde naste adevgrul si lumina. (Aplauze).
Presupuneti

cg,

D. Maiorescu zice ca Statul nu trebuie

dea

chiar el mijloace pentru a se propagh raul. Da!

eine zice altfel ? Ins/ Statul e dator totdeodata
sa dea si mijloace pentru a se aflh adevrul, i
adevarul, care este fructul stiintei, nu poate fi
niciodat. sorginte a raului. (Aplauze). Da, D-lor,

numai studiul, numai stiinta poate sa procure

omului lumina si taria judecatei spre a puteh rezisth la opiniunile subversive. (Aplauze).

Prin

ignorant/ nu se va puteh ajunge niciodat g. a

cunoaste veninul ce coprinde o doctrina falsg.
(Aplauze).

Ash dar, D-lor, utilitatea stiintei in sine este

RCM de necontestata, Trick nici ea se poate pune
in discutiune acest adevar qi tiinta economiei politice este recunoscutg, ca at'at de utila societatei,

564

incat ar fi o enormitate ea noi sfi-i punem in

indoialg, meritele si serviciile ce a adus eivilizatiunei moderne.
Snap pgrintii nostri, D-lor, au recunoscut valoarea acestei stiiate i utilitatea ei de a se afia,

intre cursurile obligatorii ale scoalei de drept. Am

aci regulamentul organic, care a infiintat cea d'intai
facultate de drept in Bucuresti; s6, vedeti cum

prinii nostri, acesti oameni simpli si mai putin

invAtati deck noi, au proclamat si au recunoscut
valoarea i utilitatea studiului in facultatea de
drept a economiei politice. (Aplauze frenetice).
IatA ce ziee art. 8 7 din regularnentul organic
al coalelor:

Economia politica va fi fi ea o parte din

cursul special al legilor, aceasta invatatura
oareficum o indeplinire a invaraturei legilor.

este

La invatatura acestei Viinte profesorul se

va rezima pe fapte ce se vor aduce din statistica
deosebitelor cari. Statistica fara a fi un obiect
particular de invafatura, se va intrebuinfa cu toate

acestea aclesea pentru a se da prin faptc prineipiurile generale adeverire netagaduite". (Aplauze).
i apoi mai departe la statul cursurile speciale se prevede, intre putinele cursuri de drept

ce se studiau attinci, economia politiesd ea curs

obligator in anul al treilea.
Apoi, Domnilor, child p6rintilor nostri, nu le

565

era frica de stiinta economiei politice, i o punea

ca curs obligator Inca din anul 1832, sa venim

noi astazi, dupa o jumatate de secol aproape, noi
care ne pretindem a fi mai luminati decat parintii
nostri, si s proscrim aceasta stiinta dela Iasi, sa

ne oprim de a-i da o desvoltare mai mare, ba

Inca sa-i contestam titlul de stiinta, sau cel putin
sh o declaram ca o stiinta inutila!! (Aplauze).
S convenim, Domnilor, c acest fenomen ar
fi straniu, si nu ar proba mult in favoarea generatiunei noastre.
PArintii nostri aveau mare dreptate, spuneau

un mare adevar, cand declarau in regulament eh

studiul economiei politice este o indeplinire, este
adica o complectare a studiului legilor.
Este peste putinta, ca D. Maiorescu, om luminat, lieentiat in drept, pre cat stiu, sa nu cunoasca acest adevar. Raporturile intre drept i
economia politica sunt foarte numeroase, i foarte
importante. Dreptul se ocupa de faptele omului
in raport cu justul si injustul. Economia politica
se ocupa, de aceleasi fapte, in raport cu lucrul,

cii capitalul sau eu productiunea.

Este dar lesne de inteles ea, aceste doua stiinte
se leaga' intre dansele si se complecteaza reciproc.

Dar nu va este destul, ni se obiecteaza, ca

am pus acest studiu pentru doctorat in Bucuresti,
ce o mai cereti si pentru licent? 0 cerern, fiindca

566

nu avem si nu stim And o sh putem da titlu

de doctor; o cerem, fiindch nu vedem pentruee
marele numhr de licentiati din Bucuresti si Iai
ar fi lipsiti de acest studiu important. Apoi, pentru
cursul de doctorat prevedeti studiul finantelor;
inovatiune foarte bunh si nemerith. Dar studiul

finantelor ce este alt decht un studiu aprofundat

al unei *0 din economia politich; este un studiu
mai superior din aceast`a tiinta.
Cum voiti dar ca un june s "inceaph deodath
aprofundarea studiului de finante, sh se deh adich la
un studiu superior din o parte a economiei politice!
Forta logicei dar v ob1ig s puneti elementele de economie politich la licentrt, de vreme
ce ati pus studiul finantelor pentru doctorat.
Ash dar, Domnilor, ea sh mh rezum, trebuie
sg mentineti cursul de economie politica, ea obligator pentru licenth la faculthtile dinIai i Bucuresti, din mai multe puncte de valere: pentruch
acest studiu este o complectare a studiului dreptului elementar; pentruch prin aceasth stiinth spuneti cel mai bun retnediu doctrinelor celor rele si
insnhtositi atmosfera ce ziceti ch. este bolnavh, la
Iasi; pentruch este indispensabill pentru intelegerea

cursului superior de finante; pentruch in fine nu

ne este permis nouh, generatiunea noug, a pune
in indoialh un adevar recunoscut de mult de phrintii nostri. (Aplauze).

567

Mad utilitatea i necesitatea unei stiinte intr'o

facultate sunt atat de serios stabilite, nu poate
D. Maiorescu ca, prin sarcasme i glume contra
avocatilor, sg probeze contrariul. Imi pare foarte
rgu de D-Iui, insusi avocat i profesor, cg se serveste cu asemenea mijloace spre a ne atrage simpatii. D-lui stie bine cg toate stiintele i specialitgtile sunt necesare unei societgti si este ceva
curios de a vedeh c D-lui cautg a luh in rhs pe
oamenii de legi, tocmai inaintea legiuitorilor, adicg

tocmai inaintea celor ce au misiunea de a face

legi. Asemenea mijloace nu probeazg absolut nimic.

Dar, ne mai obiecteazg cl vom ingreunh bu-

getul dacg vom adgogh la Iasi catedra de economie politicg. Am onoare de a-i, rgspunde cg noi

nu adgoggm nimic, ci propunem numai de a nu

se suprimh aceea ce existg.
Cine combate economia? Nu noi o combatem.
D. Maiorescu propune a se adgogh trei ori patru
catedre noui pentru doctorat. Noi zicem cg aceste
catedre sg fie inscrise in lege; insg infiintarea lor
sg se facg cAnd mijloacele noastre financiare ar
permite.

Imi pare cg noi suntem mai economi

decal D. Maiorescu. D-lui propune a se suprimh

o catedra, si a se adgogh trei altele ori patru altele. Noi propunem a se mentine o catedrg dar

a nu se adgogh alto patru noi. Puneti condeiul

0 yeti vedeh cg noi suntem mai economi. (Aplauze).

568

Nu am fost dar in drept a zice c nici economia, nici stiinta a preocupat pe D. Maiorescu,
ci numai argumente ad hominem. Cand prin budgetul rectificativ D-lui a suprimat foarte neregulat
dupa mine, o catedrA de economie po1itic. noi
i-am observat ca s loveascq, individul dar s, nu

atace stiinta; ca'ci nu este de vina stiinta, daca.

acela care o predA, nu stie cum sa-si facq, datoria
ce are de incleplinit. D. Maiorescu ne rAspunde
ca nu are ce face unui asemenea profesor; c6ci
dae II tr6mite in judecat, judec6torii Ii achiM.
Poate sq. fie ash, Domnilor, dar ce voiti s raspund?
Se poate ca ministrul A, nu ailA dreptate asupra

acuzatiunei ce a fAcut, (ilaritate); se poate iari

ca jucleatorii srr fi judecat ru. Dar odata, ce
eineva se supune judeatei, trebue s presupunem
cg sentinta ce se clA, este just6. Dar se poate ca
legea sA fie vitioas'a asupra acestui punct; veniti
atunci la camera si cereti modificarea ei; cereti
mijloace de control .mai eficace, propuneti modificarea legii

in privinta comisiunei care are sa

judece, si vom vedeh; dar nu condarnnati o institutiune, nu condamnati mai ales o stiinta pentru
defectele legei, sau pentru abuzurile ce se pot comite de un profesor! (Aplauze).

D-lor, D. Maiorescu a criticat mult directiunea cea veche a instructiunei publice si propune o alta nou'a. Dar sunt directiuni i directiuni.

569

D. Maiorescu *ii are opiniunile D-sale, qi a desvoltat in destul cum tntelege D-lui directiunea cea

noua, ce propune. Eu, D-lor, sa-mi permiteti a

crede foarte rea aceasta directiune si a nu o primi.

Sa-mi permiteti a nu vedea raul aa, mare cam

11 vede D-lui, si mai ales a nu primi ca salutarii
remediile ce indica D-lui.
Merg mai departe. Cred c aceasta noug di-

rectiune, nu numai ca nuva Intarl partidul conservator, ci ca-I va slab). qi dizolva cu totul, daca

Camera s'ar pronunta pentru aceasta nona directiune.

Toemai cand am primi noi opiniunile D-lui

Maiorescu cred, eu unul, ca am lila, o rea direciune; cad daca ne-am conduce dupa ceeace ne
propuneti, am fi siliti sa ajungem Ia nite extreme,
care ar fi foarte prejudiciabile partidului conservator.

Acest partid, spre a fi tare, guvernul sau,

spre a fi cu prestigiu, trebue sa proteje i sa incurajeze instructiunea. Nu numai nu trebue sa reculeze 'in ale instructiunei; ci, pe fiecare an trebuie sa mearga inainte. Acest partid nu numai
ca nu trebuie a se sfii de oamenii lurninai, ci
trebuie din contra sa mearga alaturi, sa, fie brat
la brat en oamenii de tiinta. (Aplauze).
AO conservator am inteles, eu cel putin, a
fi. Eu am crezut i cred ca numai partidul con-

570

servator este partidul adevaratelor lumini; caci

adevaratele lumini se castigg, numai intr'un partid
care tie a conservh i a progresh totdeodata.
(Aplauze).

Eu am inteles, cg, partidul conservator i gu-

vernul sau sa se afle nu in capul unor cete de

fg,rg, cugetare, ci in capul
oameni far/ tiintg,
.1

unor oameni luminati sub steagul tiintei i moralei ; caci numai astfel raul ar fi radical vindecat,
numai ag, s'ar da spiritelor o directiune bung, i
am evith calea cea rea. Numai in ah, conditiuni
vom uni toate puterile natiunei, i am fi cu adevarat forti; cgci astgzi, D-lor, in Statele libere,
adevgrata forth', nu este numai cea materiala, ci
mai ales forta morala. Tata, D-lor, pentru ce eu
continuiu a sustine amendamentul ce am avut onoare
a vg, propune. (Aplauze prelungite).

V
Monitorul Oficial" No. 62/63 din 18/30 Martin 1876.

Proiectele de legi Strat pentru noui Imprumuturi de lei 3 milioane, pentru acoperirea deficitului bugetar i pentru plata lucrdrilor cailor
ferate Ploe0i-Predeal
Dupg esirea din ministerul Lascar Catargi a d-lui
G. Gr. Cantacuzino ministru de finance, noul ministru
de finance, I. Strat, alarmat de recolta rea din arm!
trecut si de cursul slab al pretului cerealelor, temandu-se cb," deficitul budgetar de 2 milioane s'ar puteh, s5,
fie cu mult mai mare, a prezentat Cainerei Un proiect
de lege pentru un imprumut consolidat de 30 milioane
pentru acoperirea acestui deficit presupus, precum ei
pentru un alt imprumut pentru plata 1uer5,ri1or cgiei
ferate Ploesti-Predeal.
Aceste proiecte menite s echilibreze bugetul printr'un imprumut consolidat care aveh s apese asupra

generatiilor viitoare au aruncat panica in piata roma,neascg qi in cea ruseasa. Aceasea imprejurare precum
ei faptul c5,, in urma schimbArei de directiune politich
prin intrarea in guvern a elementului ash zis junimist
si a retragerei ministrilor conservatori caH in cei din
urnig 5 ani de guvern ai lui Lascar Catargin ii castigaser drepturi la recanostintg trei prin rezolvarea mai

572

tuturor cestiunilor grele ce apgsan asupra tarei, a provocat demisiunea motivatg a lui Dim. Ghika, presedintele Camerei.
Aeeleasi cauze,

tonul voilent pe care ministrii

din junime" ti adoptarg fatg de ministri esiti din guvern, au provocat manifestatiuni ostile contra guvernului

Lasear Catargi si in corpul matur al Senatului, ei-a

adus in fine si desmembrarea partidului conservator.
In sedinta Camerei din 25 Fevruarie &and eredi-

tele in cestiune erau puse la ordinea zilei, s'a ineins o

vie diseutiune la care au luat parte intre altii principele Dim. Ghika, presedintele consiliului, Mavrogheni,
Col. G. Mann si altii. Dupg Cezar Boliae, Boereseu a
luat euvAntul.

B. Boereseu. V

rog, D-Ie Presedinte,

sl

consultati onor. Adunare dac6 este dispussa a prelungi sedinta peste ora 5, fiindea, discursul meu,
cred c va tine Camera peste ora 5.
(Adunarea ineuviinteazg prelungirea sedintei).

B. Boerescu. D-lor deputati, voiu calh a mg.

tine nurnai pe taxamul chestiunei, i o voiu examini, atat sub punctul de vedere stiintific al sistemului teoretic, dup6 cum a dorit D. ministru de
lucrari publice, cat si sub punctul de vedere
practic, care place mai mult D-lui Strat, care a
declarat cd are desgust pentru teorii. Eu desgustul
acesta nu-I impartsesc; cxci practica, mai ales
in finante, nu este decat aplicarea teoriei ; i cnd
teoria va fi rea negresit c i practica va fi rea.
Imi veti permite dar a examinh chestiunea :

573

sunt ambele aceste faze, cautand totdeauna a fi cat

mai pozitiv, cat mai concret.
D-lor, s ne dam seama bine despre ce este
vorba; despre ce se cere in aceasta Adunare. SA,
facem abstractiune de toate frazele frumoase, de

mice sentiment patriotic care nuli are locul in

materie de finante. Cu modul acesta onor. majoritate i toata. Camera va qti ce voteaza, i fiecare deputat va tI ce socoteala s dea alegatorilor sai.

D-lor, ne aflrn mai intaiu inaintea acestui

fapt pozitiv : inaintea unei expuneri financiare facute

de D. ministru Strat. Eu unul, ea 0 mai multi

din aceasta Adunare, va declar ea nu pot aprobh
nici sistemul financiar coprins in aceasta expunere,
nici proiectele prezentate de .D. Strat ea punere in
lucrare a sistemei D-sale.

Sunt dator a va arath cuvintele pe cari imi

bazez eu aceasta opiniune a mea.
Prima mea observare este ca situatiunea prezintata de D. Strat acum de domeniul public, este

im prima* este publicata. Ea coprinde fapte

.concluziuni directe san aluziuni indirecte, daca, nu
si acuzatiuni indrepte in contra predeeesorilor D-lui
Strat. Dar D-lui, in eomitetul delegatilor, a putut

adopth un alt proiect ce se chiama proiectul majoritatei ; insa tineti minte ca aci in Camera a
declarat intr'un mod pozitiv ea mentine tot ceeace

674

a zis in expunerea D-sale. Va s

zica D-sa, primind ca expedient proiectul majoritatei, nu si-a

schimbat opiniunea sa, ci a amanat executarea ei,
a reculat adic acum ca sa poata' sari mai bine
la toamna. Se poate insa ea saritura dela toamna
A, fie ash de rea, Meat sa ne rupern pieioarele;
aceasta va fi o alta, chestiune: destul este ea D-v.
sa tii lucrurile de pe acum, pentruca nu la
toamna sa v mirati i s spuneti c ati fest
surprinsi.

Ash dar, intaird cuvant care ma face sa ma,

ocup de expunerea D-lui Strat, si de proiectele
D-sale, este ca D-lui a deelarat ct Ii mentine ideile
D-sale, sistemul D-sale, din acea expunere. D. Presedinte al eonsiliului a faeut aceiasi deelaratiune;
si ambii au zis ca, primese acurn proiectul majo-

ritatEi numai ca un expedient pang, la toamna.

Mai este Inca i un alt cuvant, mai mult personal
mie, dar pe care nu-1 pot lash la o parte din guvernul acesta in timp de doui ani. i sunt dator

a spune D-lui Strat, ca eu unul, nu gasesc ea

concluziunile sale pentru acel timp sunt exacte;
eu unul nu cred ea predecesorii D-sale din acest
minister au fost gresiti, si ea D-lui este foarte mult

gresit cand credo ca are sa lecuiasca boala cu

remediul ce ne propune.

in

Acum, Domnilor, sa vedem cum pozeaza D. Strat

expunerea sa, ee rol Ii d ie-si i predeceso-

575

rilor shi. Pentru aceasta trebuie sh vh fac ceva citatiuni din expunerea sa chci altfel va fi imposibil.
Ash, D. Ministru incepe expunerea sa astfel:

Prima mea preocupatie dela intrarea mea

la ministerul de finance a Jost sa-mi dau seama
despre aclevarata situaciune ,financiara a exercitiului in care ne afla m fi despre situatiunea probabila a exercitiului viitor 1877" .
Prea bine. Aceeace spune D. Strat este foarte
legitim, foarte natural; un ministru nou de fina*
nu poate intrh la minister, fhrh a-si da mai intAiu
seama de situatiunea financiarh a threi. Irish yeti

vedeh ch din expunerea sa rezulthsi aci eu nu

mai sunt de aceleasi idei cu D-sa ch cu sistemul
ministrului Catargiu in curs de 5 ani nu s'a urmat lucrurile tocmai bine, in ceeace priveste fi Dantele. Si cum probeazh D-lui aceasta ? Constatnd
ch existh un deficit.

Dar sh nu anticiphm. Eu Domnilor, nu am

sh mg ocup ash de mult de tifre; chci s'a vorbit
destul asupra lor; voiu c6uth a implini lacunele
ce cred eu eh au Adams in desbaterea de fath.

Este un deficit din anul 1875, ne spune

D. Strat; si prezumeazh cat are sh fie si deficitul
pe anul 1876. D-lui cornbinh aceste doll/ deficituri ; recunomte insui cl deficitul real pe 1875
nu poate fi decht 5 milioane, plus inch vreo 3 milioane, ash trick vreo 8 milioane nu stint prevl-

576

zute resurse. Dar unind deficitul real cu cel provenit din neincasgri pe ambii ani, D-lui ajunge la
un deficit de peste 28 milioane, si la un imprumut
de 30 milioane.
Prea bine. Repet c asupra tifrelor nu am

nevoie de a persisth. Cu atht mai mult c

a-ti
i
asupra
tifrelor
pot
existh
controverse.
vhzut c
D. Strat calculeazg deficitul la 28 milioane ; alti

Domni Deputati au fkut alte calcule; D-lor au

sustinut
au drept cu \rant dupg, mine e trebuie sg se distingg deficitul permanent, real, acela

care provine din prevederi de cheltuieli farg re-

surse, si care la noi se urcg, pentru anul 1875,

numai Ia suma de peste 5 milioane plus plata
pentru Lemaitre si altele ca la 3 milioane, si deficitul accidental, adieg, acela care provine numai
din golurile cauzate prin nefacerea incasgrilor. Dupg

aceste calcule deficitul real, este numai de 8 milioane.

Ati vgzut apoi ea' D. Mavrogheni, care este

un om foarte competinte, fgcnd calculele, chiar
in sensul D-lui Strat, ajunge a declarh, cg, deficitul
pentru ambii ani nu poate fi deck de 19, eel mult
20 de milioane. Ash dar, vedeti D-lor, c elocuenta
tifrelor lash' si ea adese multe de dorit; i ca, tifrele pot sa' fie 0 ele discutabile, ca toate lucrurile omenesti.

Prin urruare las tifrele de o parte si zie:

577

Da exista un deficit" i adaog: acest deficit"

nu l'a descoperit D. Strat; el existl, qi D-lui nu
face deck a-1 arAth ca i predecesorii D-lui. Ins
D-lui face ceva mai mult, dup6, ce arat6 c exist6
un deficit, adaog6:

Situaciunea astfel precum am onoare a va

o arata prezinta negrefit inconveniente simtitoare,

pe care nu este nici in interesul guvernului, nici

in interesul tarei a le disimula; nu este mai putin
adevarat insa ca situcqiunea noastra, financiara
va inceta, de a inspira cea mai mica, ingrijire
indata ce criza actuala va incepe a scadeet, indata ce vom pune serioase staruinfe n desvoltarea
unor venituri bugetare, precum vamile, sarea,
contriburiunile directe, care afezate i percepute
clupa un sistem mai practic, pot da n viitor mai
mult dee& aceea ce ne dau astazi".
Iat o consolare incurajatoare pentru viitor!
Dar se mai adaog6 in expunere :

i, in fine, indata ce guvernul qi, Camera

vor lua ferma deciziune de a nu echilibra bugetul cheltuelilor decdt cu resurse certe, bazate
pe experienra trecutului i nesupuse nici unei

fiuctuatiuni".

Va s zic6 pAna acum bugetele nu erau

bazate pe resurse certe; va s zic6 ele erau expuse
la fluctuafiune.
Apoi la vale se adaugA in expunere :
2901)6

37

578

,Illipinclu-ma In acest orclin de iclei qi ins-

pirat de dorinta de a pune in practicd, pe eat

depinde de mine, sistemul de care am vorbit mai

sus fi pe eare-1 cred singurul eficace pentru a

ridica creditul Statul nostru, am crezut ca buyetul pentru anul viitor 1877, sd fie conceput
astfel India O. nu mai clea loc la experience triste
ca acele ce facem cu bugetul anului curent".
Va sg, zicg D. Strat declara ct are un sistern
al sgu, si cg, D-lui crefle c acel sistem este singuru] eficace pentru a ridich creditul Statului.
Insg, eu, Domnilor, sunt dator a declarh, nu

ca arnic al guvernului, ci ca un amic din aceea

care spun adevgrul i child nu place eg am srt
combat acest sistem al D-lui Strat. Am sh probez
al neexact spune D-lui cnd zice eh' ereditul Statului erh Ong,' acum nearidicat; i eh' tocmai sistemul D-lui are sg,-1 loveasca, in loc de a-1 ridich.
D-lui ne spune cg, s'au fgcut experience triste cu
bugetul anului curent.- Insg aceste experiente dacg,
au fost triste, trebuie sg, -priveasc i pe anii anteriori celai curent sau acelni din 1875. CA,ci toate
bugetele se leagrt intre dnsele. Daeg bugetul

anului curent san mai exact al anului trecut, a

rasat un deficit, este cg, aceasta erh o consecintg
a anilor trecuti, este eg, deficitul anului trecut
proveneh mai ales din cauza rgru6sitelor din anii
precedenti, cauza diferentei ce a plat existh intre

579

constataxi i evalugri, i in anii trecuti. De aceea,

fiti buni i nu aveti aerul a rngrgini responsabi-

litatea numai la D. Cantacuzino, mergeti

la

predecesorul D-lui, qi la D. Mavrogheni qi la altii.

Aceasta o i facet.' in realitate, mg,car cA nu o
spun eti.

A dar, dupg ce D. Strat ne spune prin

expunerea sa c exista, un deficit, i ca, D-lui are
un sistem al sg,u, spre a ridich creditul Statului,
pe care tot D-lui 11 gg,sete cgzut, adaogg, in acea
expunere:
Pentru acoperirea acestui deficit avem onoare

a va, propune alaturatele cloud proiecte de lege,

aclica un proiect de imprumut consolidat pentru
suma de 30 milioane efectiv, i un al doilea proiect care sa fie clestinat a intr in lucrare numai
atunci ccind nu s'ar pukes, realiza in conditiuni
acceptabile, iar imprumutul in chestiune, adica
un proiect de lege prin care sti fie autorizat guvernul a emite bonuri de tezaur pentru a-fi, procuret fondurile necesarii pentru a face fate", in
cursul anului la diferite datorii enumerate in
prezenta situcqiune, i pentru care nu s'au prevazut nici-o resursa in budgetul astazi in lucrare".
Va sg, zicg, dar pentru 30 milioane D. Strat
prezintg, o cerere de imprumut sub doug. fete, i,
ce e mai curios, adaogg, ca. pentru acel deficit de

peste 28 inilioane, nu s'ar fi prevkut nici o re-

5 80

surs in budget, pe cand tot D-hii mai sus, precum i D. raportor al delegatilor, ne spune ea
deficitul real, adica cel pentru care nu s'au prevq,zut resurse in buget, este numai de 5.200.000
pentru anul 1875! Apoi cum in acest paragraf
tot D. Strat, ne spune eg, deficitul fr resurse, ar
fi de 28 milioane ? (Aplauze).

Dar s'a' mergem mai departe cu citatiunea.

Iac6 cum sfArqete D. Strat expunerea sa:
Proiectul de imprumut este pentru suma de
30 milioane efectiv, in care infra deficitul de
27.675.426 lei, iar restul de 1.324.574 va servi
pentru plata aproximativa a intdiului cupon al
acestui imprumut a cdrui scadenta va fi in anul
acesta".
A stfel, Domnilor, cu mijloacele ce vg. cerem,

vom puteh soldh trecutul i acoperi golul exercitiului curent: Pentru a pune inset odatei ordine
in finantele noastre se cere mai mult decdt atdt:
se cere, precum v'am spus mai sus, ca budgetele viitoare sa fie echilibrate prin reducerea cheltuelilor la strictul necesar. A gunge la acest rezultat va fi, cred, tinta constantet qi a guvernului
gi a Camerei in privinta bugetului pe 1877, pe
care il vom prezentet in toamna viitoare" .
Comparati, Domnilor, totalul acestor citatiuni
esentiale din expunerea D-lui Strat, i vedeti ce rol

ia D-lui, i mai ales, ce pozitiune face D-lui qi

581

fostilor si predecesori,

si

aetuali colegi ai shi

mai vechi.

D. Strat dupg, ce ne arath un deficit duph

calculele D-sale, declarg inaintea tarei si a acestei

onorabile Adunri, printr'un act public, el acest

deficit provine pentruch bugetele noastre pang,
acum, erau bazate pe resurse incerte", c erau
fluctuatiuni" ; c creditul nostru era, schzut si
; cg, sg flu
D-lui a aflat sistemul spre a-1
mai facem tristele experience" din trecut; si el,

in fine, ea sa punem odata ordine n finantele

noastre" , sh se aplice sistemul D-lui, adica sg, ne

imprumutgm mereu! (Aplauze). Ba ne mai promite cg, la toamnti" va veni i cu bugetul pe

anul 1877, adich, pe vorbg, simplg, ea sh lhsam
si acest bun si constitutional obiceiu de a se prezenth bugetul cu un an inainte, si a D-lui o
sh' ni-1 deh tocmai in finantele noastre! (A plauze).
lath' toate faimoasele Imbungthtiri ce ne pro-

mite D. Strat, D-lui care face o parte atht de

ingratg, predecesorilor D-sale, D-lor Cantacuzino si
Ma v rogheni .

Dar acum luam noi pe D. Strat,

8i-i facem

aeeste observatiuni:
Oare numai D-voastrg ati descoperit deficitul?
Numai D-voastrg, vg, atribuiti marele merit de a

spune Wei c avem un deficit! Negresit ca, nu.

i insusi D. Strat a fost silit sh recunoasch ca, si

582

predecesorii D-lui, au argtat deficitele si toate nevoile bugetului. Dar odata ce recunoasteti aceasta,
ce rezultg, oare de aci? Rezultg, ca D-ta, D-le Ministru actual la finante, nu esti deloc nici descoperitor nici inventator de deficite. Nu ati descoperit absolut nimica nou, boala de care vg, ocupati,
au cunoseut-o inainte de D-voastra predecesorii
D-voastra. Atka numai ca nu vh,' potriviti cu ei
nici la calcule, nici la aprecieri, nici mai ales la
remediile ce propuneti spre a vindech boala.
Aceasta va probeaza faptele si actele existente, dela 1871 si pang, deunki. Daca D. Lascar
Catargi renunta la acest trecut,11 priveste pe D-lui;
eu unul care doui ani am facut parte din 6st minister, nu renunt la trecutul sgu; ba il ggsesc

mult mai bun deck viitorul ce vrea sa ni-1 prepare D-nii Strat si Carp. (Aplauze).
Inca dela 1871, Inca dela sosirea sa la minister, guvernul actual s'a silit necontenit sa pue
ordine in finante; si sa arate Camerei adevrul si
toate nevoile bugetare. Aceasta a si facut ca in
acesti cinci ani, cand D. Strat ne spune ca creditul nostru a fost ckut, el s'a ridicat ash de sus,
cum niciodatg, inainte nu mai fusese. Acesta este
un fapt pozitiv. Acesta este un merit real pe care
I). Strat, nu-1 are pang, acum! (Aplauze).

Arata dar si D. Strat,

ca si predecesorii

D-sale, ca se ail/ un deficit. Dar ce consecinte

5.8a

trage D-lui din acest fapt, ce remediu propune

la boala ce altii au cunoscut-o? Iii ce mod D. Strat
sfatueste pe guvern i pe Ca.merg ea sa," ridice creditul Statului? Aci este enorma diferentg, ce se 4116,
intre D-lui si predecesorii D-lui!

Este dejh un ce prea gray, D-le Strat, ca

D-voast5, and arMati c avem un deficit s6 aveti
aerul, win sonic si prin cuvinte, de a face pe lume
sg, creazl c`A,' D-voastrl ati fAcut ast6, descoperire,

si c ceilalti predecesori sau ministrii am ascuns

6.st adev6r. Intelegeti p-voastrl cam ce rol faceti
D-voastrg fostilor ministri, i Camerilor i Deputatilor, care au sprijinit acest guvern si 1-au ajutat
In facerea bugetelor ! Intelegeti dar de ce eu unul
nu voiu primi niciodata acest rol, si de ce prin
fapte ti-am probat c D-ta nu ai descoperit absolut nimic non.
Ceeace trig este foarte gray,. D-le Strat, este
remediul ce propuneti D-voastrg spre a vindech
r'aul ce cu totii am cunoscut inaintea D-tale.
Aci e chestiunea.

Eu crez c v. voiu puteh probh, c prin

aceea ce propuneti D-voastr, nu numai a nu
vom ridich creditul Statului, dar ch. vom sfArArnh
creditul ce avem i c ne vom ruinh! (Aplauze).

Daa D. Lascar Catargi, o repet, voeste sn-gi

renege trecutul sAu; faa-o, liber este! Eu mentin

584

si nu reneg nici trecutul meu, nici al Camerilor

trecute! (Aplauze).

Sa-mi permiteti dar, domnilor, sa Ira citez

cateva pasage esentiale din situatiunile financiare

i yeti vedea, In fapt, c, toate ate am

zis eu sunt fondate.
anterioare,

In situatiunea financiara a D-lui Mavrogheni

din 1873, iata cum D-lui a aratat deficitul anilor
1872 si 1873 :
Astfel Domnilor Deputati, golul acestor doua
nexercitiuri (1872 fi 1873) este tot acel cle peste

27.500.000 lei ce v'am denuntat catre finitul

sesiunei trecute, qi pentru care retincine

sc`i

bine-

yogi a aviza n sesiunea actuala.

i ministrul care denunta Camerei acest adevar pozitiv adaoga :

Regret ca n'am fost in stare a va supune

o situatiune mai favorabila".
Ash dar vedeti, Domnilor Deputati, ca nu
este D. Strat primul ministru care a aratat Camerei deficitul. Mai vedeti Inca ca minitrii dinaintea

D-lui au expus acest adevar chiar cand nu placeh

Camerei.

D. Mavrogheni mai zicea, in expunerea sa

din 1873 :

Bugetul votat de Dv., pe anul 1874 este

primul budget pe ale carui evaluatiuni puton
compta".

585

Insg D. Strat ne spune astki prin expunerea

sa cg evalugrile din trecut au fost greqite, nefondate, fgr baze sigure.
Pe eine sg credem ? Faptele au probat eg
miniqtrii predecesori ai D-lui au ridicat creditul
nostru, iar nu D-lui.
Sh venim acum la expunerea financiarg din

1874, tot a D-lui Mavrogheni, prin care D-lui

arat c bugetul acerui an se prezintg cu. un
deficit san excedent de cheltueli de peste eapte
milioane lei.
D. Mavrogheni adaogg indatg:

Am fi dorit, D-lor Deputati, a vi-1 prezentet

eu un rezultat mai satisfacator, neputand insa nici
lath neprevazute la cheltueli toate obligafiunile ce
iw impune stricta executare a legilor n vigoare,
n,ici evaluet, resursele la sume mai mari deceit suntan

incredintati ca ele ne pot produce, am elaborat

bugetele astfel precum ne obliga spiritul legei
corn ptabilitatei" .

lug D. Strat ne spune c evalugrile din trecut au fost fgcute pe baze incerte, i expuse la
fluctuatiune i la triste experiente.

Insg este cunoscut cg D. Mavrogheni a fost

primul ministru care a dgramat evalugrile exagerate. D-lui pe langg proiecte de resurse certe, ce

a prezentat in anul 1874, precum a fost taxa

asupra bguturilor spirtoase, ne spune In acea situa-

586

tiune din 1874 cgi D-lui a clutat tii bugetul ce

a lucrat a nu prevedeet surne fictive bazate pe
sperante in care experienfa ne-a dovedit indestul
ca am fost necontenit tinfelafi".
Astfel la finele expunerei sale a putut de-

clarh c/:
Deficitul de peste feapte milioane provine
nu din marimea cheltuelilor ci din deducerea
resurselor cari au fost bazate pe valori exagerate"

SA' ne mai spue dar, D. Strat, e D-lui cornbate cel intaiu evalu/rile exagerate; c/ci aceasta
s'a f/cut de predecesorii D-lui (Aplauze).
Yin acurn la situatiunea financial./ a D-lui
G. Cantacuzino pe anul 1875.
D-lui ne declar/ Mai intaiu, la 30 Septembrie
1875, cA, veniturile implinite in realitate In cursul
intregului exercitiu au fost in sum/ de peste
85 rnilioane.

Va s zic/ aceast/ sum/ de venituri de 85

rnilioane, nu este descoperit/ de D. Strat; c/ci
altii o g/siser/ inaintea D-lui.
Dar ce este mai remarcabil este in remediu,
in diferenta de sistem ce exist/ intre D. Strat si
predecesorii D-sale.

acesti predecesori, ca si D. Strat, au constatat deficituri; ins/ ei nu au admis ca sistern normal, ca un remediu permanent de a umpleh deficiturile bugetare prin imprumuturi (A plauze repetate).

587

D. Mavrogheni 'Inca prin expunerea sa din

1874 preocupandu se de bugetul din anul 1875,

ziceh aceste cuvinte:
La cheltuelile anului 1875 avenz de adaogat
anuitatea caei ferate Pitefti-Vcirciorova, n suma
de lei 5.487.750, care ne impune inzperioasa datorie de a avizet, de acum caile qi mtjloacele cu

care sa se acopere, pentru a nu mai fi exptqi

i atunci la un nou deficit care sa se acopere prin
imprumuturi".
A dar, *Inca dela 1874 se declara ca, nu
trebuie s luam ca norma, de a acoperi deficiturile
prin imprumuturi.
D. ministru G. Cantacuzino, este
categoric.

i mai

In expunerea din 1875, vorbind de deficitul

acelui an zicek :

86 speram a raw), sa-1 acoperim parte prin

anulari de credite ce vor rameinea neintrebuinfate
in urnza dispozitiunilor ce am luat la timp a face
fi in acest an toate economiile posibile, fi parte
prin sumele ce vom incasa inca pcina la finele
acestui an din ramaqitele anilor trecuti".
mai la vale, dupa ce D. Cantacuzino
expune toata, veritatea, i c budgetul pe 1876
este votat cu un deficit de aproape qapte milioane,
adaoga, :

Cand cunoaqtem exact situatiunea

'in

care

588

ne gdsim, ccincl ordinea fi lumina domnefte in

eomptabilitatea publica, ccind prin economii iar

nu prin imprumuturi ne echilibram buclgetul...
(Aplauze), cdnd clatoriile le pla'tim la cerere, putem

fi pe cleplini siguri c
prospera".

finantele Romniei vor

A dar nimic mai clar qi mai precis decal

Nu prin Imprumuturi, declarau
predecesorii D-lui Strat, vom echilibrh bugetele,
ci prin economii, prin resurse noi qi certe.
In expunerea bugetului rectificativ pentru
anul 1876, D. Cantacuzino repeth acum chteva
aceste cuvinte.

luni numai i alturi de D. Lascar Catargiu, ace1ea0

principii.

In acea expunere, duph ce D-lui constath

iar4si ch budgetul pe 1876, s'a votat cu un deficit aproape de apte milioane, adaogh:
Guvernul, animat ca i D-v., de aceiaqi dorinta , de a nu creet mari impozite sau a le mari

pe cele in vigoare, fi mai putin inca noui imprumuturi, n'a putut recurge decdt tot la reducerea cheltuelilor, cel mai salutar mtjloc ce prudenta impune pentru a trece prin criza economica

de care sufera tara de mai multi ani".

aveh dreptate D. ministru Cantacuzino sh
deh mai multa importanth econorniilor intr'un
buget; chci to0 financiarii, chci Casimir Perier
a zis : c baza creditului unui Stat este economia.

589

i din aceasta guvernul dinaintea D-lui Strat

nu Idceh numai o expresiune de dorintd platonicd,
ci o realitate foarte important, cazi iatd cum
sfaqi D. Cantacuzino expunerea sa asupra budgetului rectificator pe 1876 :

Astfel, D-lor deputaci, prin proiectul de

lege ce vi se prezintei, vi se cere a reduce cheltuelile Statului cu suma de lei 6.019.000" .
0 reducere, o economie de cinci milioane
propusd de insui guvernul a se face asupra unui
buget votat, ni se pare cd este o probd, foarte
elocuentd de modul cum se intelegeh a se micora,
dacd nu a se acoperi deficitul. (A plauze).
Am terminat astfel, D-lor, cu toat'd expunerea faptelor din care se probeazd cd D. Strat

nu a descoperit nimie nou, si care erh sistemul

predecesorilor sdi.

Din actele ce s'au citit, din faptele expuse

in toatd brutalitatea lor, se probeaz c predecesorii D-lui Strat nu urnflau veniturile, nu exagerau evaludrile, nu inscriau venituri fictive, nu
ascundeau de loc deficiturile, i cd au fost cei d'Antdi

care le-au denuntat. Ins predecesorii D-lui Strat,

aldturi cu D. L. Catargiu, nu erau de loc de opiniune a se alege imprumuturile ca un ce normal
pentru a acoperi deficitele! Ei preferau econorniile
Aceste sunt fapte pozitive, aceasta este un
sistem constant, pe care 1-a urmat guvernul D-lui

590

Lascar Catargiu de egnd este D-lui la putere,

adieg si in timp de doi ani egt am avut i eu
onoare a face parte din acest guvern, preeum qi
in timp de doi ani mai inainte, pe dad eu Ii
sustineam fgr a. a fi ministru,

si-1

sustinearn cu

toatg convinetiunea si lealitatea.

Acuin acest sistem urmat de ministerul Ca-

targi Ong la venirea D-lui Strat, fost-a

el eel

mai bun, eel mai perfect?

Aceasta nu o puteam pretinde; dar, negresit
eg este mai bun decgt al D-lui Strat, judeand
dupg fapte.
Tot deficitul nu am putut a-I acoperl; dar
I-am putut imputing si am anis principul economiei ca baza creditului Statului nostru.
Prin aceasta am i ridicat ereditul nostru la
o ingltime cum nu mai fusese alta data. Pe sirnpla
noastrg subscriere, fArg, amanet, fgrg ipoteck am

putut gsi un imprumut de 29 milioane ki, cu o

dobaudg de 5 la sutg si emisiunea de 65. Ne-am
pus adick ca credit, in randul mai multor Staturi
al cgror credit este bine stabilit.
Ce faeeti D-v.? Ce face D. Strat ?
Sg examingm.

D. Strat a prezentat tgrei o situatiune. prin

care declarg eg D-lui a descoperit uu deficit peste
28 milioane.
Prea bine. Sg, 'Agin tifrele deoparte. Deficitul

591

existg,. Ce remediu propune D-lui ca sg, scApain

de inconvenientele bugetare din trecut ? Remediul
D-sale este coprins tn cele doug, sau trei proiecte
de legi ce ne-a propus un imprumut consolidat de
30 milioane, cu o yenta, de 5 la sua, si cu un
curs dupg, voiutg, spre a acoperi deficitul din 1875
qi 1876.
Prin urmare, imprumutul cu rentg, este unicul
mijloc ce ne propune spre a echilibr bugetele.
Este adevrat, cg, drept consolare, D-lui ne
mai propune ca, dacg, nu va izbuti acel i'mprumut
cu rentg, sg.-1 autorizAm a emite bonuri de tezaur,
fara. limita de doband.
Tata toata sistema inteligenta qi savanta a
D-lui Strat: a se imprumuth ventru a cheltul; si
dacg,' imprumutul nu se va puteh face acmn cu
rentg, se rnultumeste i cu bonuri de tezaur, qi cu
o datorie flotanta de 30 milioane. Jug pentruce
se mu4umeste cu atat pentru moment ? Pentrucg,
_la toamng are isg,' vie sg, ne cearg, datorie cu renta.

Aceasta o spune curat art. 3 din proiectul

D-lui Strat:
Art. 3. Ministrul de finance va supune Corpurilor Legiuitoare indatti dupti deschiderea sesiunei Mitoare (la toantn4), ciIe qi mijloacele
pentru regularea acestui imprumut provizoriu.
Care sunt aceste cal i mijloace ? Imprumutul

cu renta; adic6, deocatudatal D. Strat ar primi a

592

aveh 30 milioane chiar sub formh de datorie flotanth; chci la toatnnh va veni s propung Adanhrilor a consolidh aceasth datorie.
Iath pentruce am zis, cu drept cuvnt, c.
acesta este un imprumut cu douh, fete: dach nu
se poate efectuh sub o fath, se va efectuh sub
cealalth fath.

Dar chiar acest imprumut sub douh fete,

D. Strat il face oarecum imposibil sub o fath;
chci propune ch, dach se va emite renth pentru
30 milioane, aceste titluri de renth s aibh ca garanfie speciala' proclusul monopolului tutunuiwi.

A dar in ce consth remediul propus de

D. Strat a se acoperi deficitul printr'un imprumut
cu renth. sau cu bonuri de tezaur; i dach va fi
imprumutul cu renth, titlurile sale sh fie garantate
prin venitul monopolului tutunului.
Ia s examinhm mai de aproape aceste remedii, aqh cum le-a propus D. Strat, care a acuzat
pe predecesorii sal, care a declarat ca, D-lui are
un sistem, singurul in stare a aridich creditul
Statului.
Ce se poate observh asupra remediilor sale ?
Mai inthiu D. Strat propune, prin cuvinte

putin mgulitoare pentru noi toti, eh trebuie ca

prin imprumuturi sh acoperim deficitul, adich D-lui
face din imprumut o resursh nouh, un mijloc nor-

mal pentru a se acoperi deficitele.

593

Prea bine. Dar A nu uithm

aci avem

douh feluri de Imprumuturi a emite: unul pentru deficitul bugetar, care duph D. Strat este de
peste 28 milioane si care duph altii, este numai
de opt milioane, de vreme ce restul este numai un
gol din rhmasite; i altul este imprumutul de 42 i/2
milioane pentru drumul de fer Ploesti-Predeal. Va

se zich ar fi in totul a se emite acum un imprumut, impArtit In douh naturi diverse, de peste 70

milioane efectiv. Dar un imprumut de peste 70

milioane efectiv, este un imprumut de peste 120
de milioane nominal. Apoi stiti Dv. ce va s zich
a se emite de Statul nostru deodath ash imprumut, care este mai cht venitul nostru pe un an ?
Ar fi tocmai cum Franta, in timp de pace si in
stare foarte normalh, ar emite un imprumut mai
cht venitul Au, adich de trei miliarde!
Intreb acum pe cei mai simpli sh'mi spunh

dach D. Strat face un act de bun financiar de

a ne indemnh
colosal pentru

s emitem deodath un asemenea

noi imprumut ? Si And voieste

D-lui s facem aceasta? Intr'un timp cand creditul

nostru este slab, este sdruncinat. Nu vede D-lui

ch cu aceasta ar dh cea mai crudh lovire creditului ce mai avem? Mh mir cum prevederile D-lui

Strat au putut sh-i permith ca sh vie a propune

deodath ash mare imprumut! Numai sgomotul unei

ash cereri a avut un rgu edsunet pe pietele Eu29008

38

594

ropei; i la Paris qi la Berlin titlurile noastre an

sehzut indath. Ce va fi ehnd se va i efectuh emiterea acestui imprumut?

Dar oricum ar fi, cum propuneh D. Strat

acest imprumut de 70 milioane? Ii propuneh cu
douh feluri de titluri; titluri de imprumut cu renta,

i titluri de un imprumut cu obligatiuni amortizabile de drum de fer, i ambele aceste titluri diverse se emiteau deodath! Sh-rni permith D. Strat
a-i spune c aceasta este cea mai complecth erezie
financiarg. Nu se pot emite doug, titluri diverse
deodath; chei un fel de titluri trebuie s fach loc
celuilalt; qi s'ar pune astfel o concurenth intre

ambele titluri: ceeace ar face ea un fel de titluri

ar cauzh sehderea celuilait.

Mai inthiu D. Strat a propus c, dach nu va

isbuti imprumutul en renth de 30 milioane s ving

a emite bonuri de tezaur. Apoi s'a gAndit D-lui

ee insemneazh aceasta? Chnd imprumutul D-lui cu
renth ar chdeh in strhingtate, bonurile D-lui de tezaur s'ar discredith in tara, foarte mult, i va fi
silit a OW dobanzile cele mai marl pentru a puteh
plash aceste bonuri de tezaur.

Apoi, vine 0 mai propune ea sh se emith

deodath i titluri de renth pentru 30 milioane i
obligatiuni de drumuri de fier pentru 42 milioane?
Adich propune ea aeeste douh soiuri de titluri diverse sh-i cauzeze reciproc schdere!

595

Aceasta nu s'a mai auzit!

Numai daea ati face piste asemenea imprumuturi, unul duph altul, la epoce diverse, poate
cii ati puteh rausi intru catvh; dar nu veti rausi
niciodata cand yeti emite in acelas timp dou imprurnuturi diverse!
Atka aveam sa, vl spun in privinta aceasta.
Mai am acum sh' va, spun alteeva foarte important.
D. Strat, in proiectul sari de renta perpetua

pentru 30 milioane, propune, cum am mai spus

dejh, ea titlurile acestei rente sa fie garantate prin
monopolul tutunului.

Aceasta inovatiune a D-lui Strat m'a minunat foarte mult!

D-lui irni face semn ca, nu este o inovatiune.
Da, li raspund, nu este o inovatiune in sensul aeesta

eh' mai inainte, pe timpii cand creditul Staturilor

nu erh bine stabilit, se obicinuih a se da garantii
i pentru imprumuturi perpetue (si aceste imprurnuturi se numeau in frantuzeste emprunt a fonds
O perpgtuitg). Dar in timpii moderni aetuali, de
eand creditul s'a desvoltat, asemenea imprumuturi
nu se mai obicinuesc; i vedem ca, numai D. Strat
a voit sa% le reinoiasca pentru noi, al earor credit
este dejh stabilit.
Ash dar, faptul este ea D. Strat prin proiectul

salt propuneh a asigurh prin

0 garant're

596

special noua rent5, a sa. Las And ins6 ca aceasta

ar fi o nouh' erezie financiar5, modern6, 11 intreb

pe D-lui, bare uitat-a ch' noi mai avem dejh o

renth' de 29 milioane, care nu are nici o garantie
specialh? (Sgomot, senzatiune). Ce pozitiune ar face
D-lui valorei rentei celei vechi ?
Acea rent6 este dejh sckuta,, i se negociaz6

cu 58 ori 59. Care ins6 va ft cursul ei cAnd ati

veil Dv. qi ati arunch pe pietele stfaine o alth'
renth cu o garantie specialh ?
Nu vedeti ce s'ar intAtnplh ?
Renta vechie, fa'rA, garantie, ar fi ckut Indata jos. Renta nouh nu s'ar ft putut plash decAt
tot sckuth, i aceasta din cauza scklerii cursului,
adich din cauza scklerii creditului nostru. Fiind
ins6 c6, renta cea noug ar aveh acea garantie ea

nu ar fi intArziat a se urch, i a se urch foa,rte

mult; ah 'Meat, child Statul nostru trebuia sh' in-

ceapa a o arnortiz, ar fi cumOrat-o dupl piete,

nu cu 56 ori 57 precum a vAndut-o, ci poate cu
70 ori 75. Dar eine erh s profite de aceast aridicare de 20 ori 25 la sut0 Negreit cA, nu Statul nostru, ci bancherii cari ar fi fcut emisiunea.
(Aplauze frenetice).

In alte cuvinte, D-lor deputati, D. Strat ne

propune o msurh de natur6, nu a ridich creditul nostru, cum zicea, ci a-1 lovi crud.
Mai este si altcevh.

597

D. Strat vg, mai propuneh ca sa modifica0

un articol din legea construirei liniei ferate Ploeti-Kronstadt din 22 Julie 1875 in sensul acesta
ca emisiunea de 42 milioane s o faca' D-lui fr
ca s i se indice de Camera' nici un minimum de
curs. Legea din 1875 cerea ca cursul acestor tit-

luri sa fie de 91 cu dobanda de 7 la arta;

eaci

ma. era eursul rentei noastre Ia acea epoca. .D. Strat

voiete ca nici-un fel de curs sa nu i se mai in-

i ca D-lui

emita acest imprumut cu mice curs va binevol, fgra a mai trece

prin Adunari.
Apoi, D-lor, i pentru renta trecutg, care s'a
votat in Martie 1875 s'a fixat un minimum de 60.
dice de Camera',

Cum D. Strat pretinde acum s autorizam

noi un imprumut de 42 milioane, care trebuie neaparat sa-1 facem, farg, nici-un curs indicat. Nici

noi nu putem face aceasta; nici D-lui nu poate

lua o asemenea rgspundere.

Cad ce s'ar intampla daca emisiunea consimOta de guvern ar fi prea mica? D. Strat a
prejudecat pana la un grad emisiunea titlurilor
D-lui de renta perpetua pentru 30 milioane. D-lui,
in adevar zice in expunerea sa, c lntiu1 eupon

al acestui imprumut va fi de 1.324.574 lei.

M'am adresat catre un calculator sigur i am
cerut sa-mi arate care ar fi cursul emisiunei, daca
cuponul pe 'ease luni pentru Un imprumut de 30

598

milioane 5 la sutg, este de 1.324.574 lei? Mi s'a

calculat indat6 a acea emisiune ar fi de 56 fr.

60 centime.

Ash am emite acum o rentg, garantatg, cu

56 fr. 60 centime, pe and prima renta, negarantatg, s'a emis cu 65. Ar fi un trist progres.
Apoi un asemenea curs sazut al rentei ar
influenth si asupra valoarei titlurilor de imprumut
pentru drumul de fier. Si aceste titluri nu se pot
emite cleat cu un curs echivalent cu renta!
Ganditu-v'ati ing D-voastrg, ce pagubg, ati
aduce Statului emitAnd astg,zi cu curs sazut at'atea
titluri?
Ash dar iatg pus in aplicare tot sistemul pro-

pus de D. Strat: a se acoperi deficitul cu imprumuturi; a se autorizh, a se emite, in timpii

actuali, defavorabili creditului nostra, un imprumut de 72 si jumg,tate milioane; a se negoti acest
imprumut mai de preferintg, prin contractare directa, fg,rg coneurentg, si f-arl a se indich macar
un minimum al cursului emisiunei; a se pro pune
deodatg pe piete doug imprumuturi diferite, cu
doul feluri de titluri rivale, a se garanth in fine
renta cea noug si a se isbi astfel renta cea veche

pentru a se adgogh numai agiotagiul and va fi

a se rscumpgrh titlurile rentei non.. Aceasta numiti D-voastrg, sistema unicil spre a ridia creditul nostru! Nu vg felicit. Aceasta este din contra

singurul mijloc spre a dhramh creditul nostru.

(Aplauze prelungite).
Vorbeste D. Strat de tristele experiente ale
trecutului. Trecutul lush ne probeaz c creditul

nostru a fost sus, si-mi pare rhu de a vedeh

ett

D. ministru Catargiu mi.-1 mai aphrh. Tocmai dach

s'ar fi adoptat sistemul i ideile D--lui Strat ne-am

fi expus pentru viitor la niste experiente, cari in

adevr ar fi foarte triste. (Aplauze).
Cum vedeti, D-lor, eu am pus chestiunea mai

ales pe thramul practic, si am vhzut toate graVele inconveniente ce prezinth sistemul D-lui Strat.

Sh examinhin acum putin aceeasi chestiune

si sub punctul de vedere stiintific.
Bunul simt al fiechrui, al omului celui mai
simplu, ne spune c imprumutul nu este un lucru
bun; si eine se imprumuth neproductiv se shrhceste.

Stiinta financiarl ne spune aceleasi lucruri.

Ca s v probez aceasta, voiu fi silit s invoc
cevh autorithtii. Nu iubese citatiunile, nici le fac
des. Dar ele sunt necesarii in aceasth chestiune;
chci altfel vh pot expune, nu opiniunea mea persona* care este angajath, prin discutiune, ci opiniunea altor mari autorithti, cari nu s'au ocupat
de noi.

Ash celebrul economist D. Joseph Gamier,

In elementele sale de finance, vorbind de modul
curn se acoperh deficitele bugetare, i arhtand eh,

600

guvernul uzeaza prea lesne de imprurnuturi spre

a acoperi aceste deficituri, zice:
Ca lea imprumuturilor este cea mai comodd,

cea mai banald, aceea care se practicd de

mult de cele mai multe guverne, aceea pe care
le-o pavatuesc financiarii cei mai vulgari. Vedeti ce se petrece n oare-cari fari dupd fiecare

schimbare de minister (ca la noi). Ministrul

finanfelor expune situaciunea, arata deficitul,
(tocmai ca D. Strat), i propune de a se imprumuta, pentru a acoperi direct acest deficit,
,.(tot ca D. Strat) care de obfte existd sub forma.
de datorie fiotantd, qi care opoi trece de da-

torie consolidatd, (cum are sa, faca D. Strat

la toamna). Apoi, acelaqi ministru creeaza un
nou deficit, succesord sau iaraqi arata o noud
datorie flotantd, care iar se consolideazd, ci afa

mai incolo.
V6 intreb, D-lor, putea sa fie ceva care sa

se aplice mai bine la cazul de fata? D. J. Gamier

pare ca a scris tocmai pentru D. ministru Strat.
(Ilaritate).

Dar D-lui Strat nu-i plac cartile. D-lui ne-a

de0 tiina finanspus ca nu iubqte teoriile,
telor decurge din teorii, i spre a face bune finante
trebuie s tim a aplich teoriile cele mai bune.
Dar fiindca D-lui Strat nu-i plac cartile i
pe ceice le scriu, s6-i dam

o aka autoritate,

601

srt-i opunem un ministru de finance, eel putin tot

atat de mare ca i D-sa, sd-i opunem pe D.
Gladstone, ministru de finante al Angliei in timpul resbelului Crimeei.
Se ascuse in Camera comunelor a Angliei
chestiunea daca' cheltuelile resbelului din Crimeea
trebuiese acoperite prin impozite sau prin impru-

muturi. Cu toate astea cei mai mari financiari

recunosc c"a dac5, este vorba de a apa'r patria,
de a intreprinde un resbel de echilibru, imprumuturile se pot admite ca o resurs6 legitim6
pentru ebeltueli.
Ministrul ins6 Gladstone, inaintea Parlamentului, mi gusth mult aceastl opiniune; si chiar

pentru cheltuelile unui resbel atat de popular ca

cel din Crimeea el insisth la Parlament ca s'a nu
acorde imprumuturi!... Iar D. Strat vg cere imprumut i pentru acoperirea unui deficit accidental din buget. (Aplauze).
Iat in adev6r ce zicea D. Gladstone inaintea
Camerei comunelor in sedinta din 6 Martie 1855.

Cu sistema imprumuturilor, o natiune nu

qtie in realitate ce face. Consecintele sunt amanate pentru viitor nedefinit. i cu toate acestea
nu este oare just ca sa; cunoaftem pretul avantajelor ce cautam, pentruca, precum se cuvine
unor fiinte inteligente i rationahile, sa Nam
asupra noastra sarcina n loc sa o lasam des-

602

cendentilor noftri A ceast politicO este justiflcatO i de cuvintele morale qi de cele economice".
Aceasta opiniune a lui Gladstone nu a fost

absolut urmata de Parlament; cu toate acestea

Parlamentul a uzat putin de impozite noui, mai
putin decht daca, Gladstone ar fi fost pentru imprumuturi. 0 parte din cheltuelile resbelului le-a
acoperit prin impozite, i o alta parte prin imprumuturi.
Apoi daca rninistrul englez a fost contra im-

prumuturilor chiar fiiind vorba de resbel, pentru

ce D. Strat iie cere imprumut pentru a acoperi
cheltuelile ordinare? Exemplul acesta al lui Gladstone nu trebuie s ne destepte?
Nu stiti D-voastra Ca mice imprumut ne duce
la noui impozite, i thud vom marl cu usurinta

imprumuturile vom ajunge a exagerh qi adaosul

impozitelor? De ce scomptati viitorul eu athta
inlesnire?

Ash ca, acum ni se ziee prin acest proiect :

avem o datorie &math de 12 milioane, un deficit bugetar de 12 milioane pentru anul trecut
si pentruca presupunem ca tot ash o -sA mearga
si in anul viitor, c o sa avem iar un asemenea
deficit, va propunem c pentru aceste defieite
presupuse, va propunem adica, ea pentru un deficit care cert se poate reduce la a 4-a parte si
chiar la a 5-a parte,
pentruea are sa se in-

603

caseze siguri celelalte pgrti din venituri,

vg,

propunem ca acest deficit, care in cea mai mare

parte are sg. fie acoperit prin veniturile ordinare
s6-1 acoperirn cu o datorie consolidatg. Aceasta
D-lor, nu este regulat, nu este practic.
Child s'a discutat in 1874 de Adungri rentg
pe care noi am emis'o dejh, eram ajunsi la ultima
incercare, exam impinsi de o extremg necesitate
de a acoperi niste datorii insemnate mostenite din
trecut. Aceste datorii ale guvernelor trecute erau
o nenorocird motenire, i eram si1i0 a ne imprumuth spre a plg'ti odatg, aceastg, datorie fgcutg

de a1ii. Insg acea necesitate de atunci nu trebuie

luatg de norma pentru totdeauna, ash incht mice
deficit bugetar sg-1 acoperim indatg cu renta,
fgrg alta incercare! In datoria, consolidatg, din 1874,

se aflau numai ca datorii din trecut suma de 17

milioane! Adgoga0 la aceastg sumg -tifra de 2
milioane ca dobandg; pune0 5 rnilioane deficitul
pentru 1875, precum si 5 milioane pentni armata,
si iata suma de 29 milioane.
Eu mg mit. cum D. Strat propunea consolidarea datoriei flotante cu athta nepgsare! Dumnealui face calculele sale ash cum sg scoatg, ca

deficitul din 1875 este de 12 milioane. Presupunem cg si anul 1876 are sg fie thu; nu admit
nicio perspectivg, de imbungtgtire, si admit iarki
un deficit de 12 milioane. Astfel incht ajunghnd

604

la suma de 30 milioa.ne, calculnd chiar deficitele

eventuale si necunoscute, propune Indat s emitem renta, s consolidam i asth datorie! Lisa

mergem din renta in renta, phnh ne

vom infundh in niste datorii de unde sa, nu mai
ash, 0 S

putern esi.
Insa, repet aceasta erh o necesitate absoluta.
Nu admiteti insa ash usurel a ne imprumuth
pertru deficituri, evitati chiar datoriile flotante,

caci ele due la datoriile consolidate.

Tocmai aceasta a fost obiectiunea ce se faceh

atunci la Adunarea si la Senat in contra acelei

emisiuni de yenta! Ni se ziceh : nu emiteti math',
nu faceti un asemenea pas; chici are sa se faca

un obiceiu rau, si de acurn inainte rninitrii o sa

vO propuna renta spre a acoperi deficitele bugetare. La aceasta obiectiune eu raspundeam c
nu vom lash sa se stabileasca an ash obicei; si
acum ma tiu de cuvAnt. D. Mavrogheni a raspuns aci D-lui Manu, Inca si mai viguros.
lath' in adevar zisele D-lui Mavrogheni, care
raspundeh D-lui Manu, in sedinta dela 5 Decernbrie 1874:
Asemenea i D. _Mama vine fi opineaza
pentru un impruniut dela creditul funciar. D-sa
s'a ridicat in contra rentei, daca' mi-am dat bine
seama, numai i numai dintr'un singur punct
d e. vedere ca acest sistem al rentei, care poate s'a
)3

605

fie prea bun in alte taxi, ar fi cel mai nenorocit

pentru noi, fiindca ar da guvernului inlesnirea
de a abuzet qi de a echilibret totdeauna bugetul
prin noui emisiuni de renta qi de a plat), pdna
gi, impiegapii prin heirtie de renta, impuindu-le

chiar, daca' ei nu ar voi-o!

111i se pare insa c onor. D. Manu este in

eroare and i face o spaima ctet de mare de

renta, 00 ccind crede c un guvern poate abuzet
de acest sistem in asemenea mod. D-sa nu gi-a
dat bine seama de situaCiunea lucrului ; yenta
este un imprumut ca toate imprumuturile ; n'are
alta naturd decdt cei in acest imprumut rambursarea capitalului ramdne facultativa: aceasta este
toata deosebirea. Apoi and facem noi acest imprumut cu renta, prin o anume lege., i and
punem alaturi cu el o easel de amortizaciune bine
organizata i cu totul separata in acciunea ei dc

ministerul de finance, and legea oprefte orice

rem,isiune de renta fara un proiect de lege care
sa treaca ca fi aceasta prin toata filiera legislativa, cdnd se iau toate aceste masuri ce teama
mai este? Este un lucru imposibil a se intdmpla
,.aceeace zice D. Manu.
cu toate acestea s'a intAmplat!

i cu toate

acestea un an mai in urnia un succesor al D-lui

Mavrogheni cere ca cu 0 rent iari s acopere

606

un deficit! Cam ram profet a fost D. Mavrogheni!

Temerile D-lui Manu s'au realizat! (Aplauze).
Sic vedeti ce mai zice mai la vale D. Mavrogheni, in acelaq cuvant raspunzAnd D-lui G.
Vernescu, asupra oportunitatei emisiunei rentei.
Iat cuvintele D-lui Mavrogheni:
D. Vernescu, mei intrerupe, zicnd ca, daca
am avea i noi creclitul acelor State am emite
renta! Am onoare a reispunde D-scde, cet daca
am fi avut acest credit, pe care Il avem asteizi,
atunci celnd am emis imprumutul domenial, v'uf
fi propus renta; dar pentruca atunci tiam ct
nu vom reueb, am recurs la imprumutul domenial. Asteizi sunt incredintat cei reufim fi de aceea
Pf

vei

propun renta.

Aci prevederile D-lui Mavrogheni s'au realizat; cxci renta din 1875 a ra,usit a o emite peste
ateptarile noastre. Atunci in alte cuvinte, cre-

ditul nostru erh aqh de bine stabilit, inckt un

guvern puteh sa, vie cn tot curagiul sa emit`a o
renta.

Astazi insa D. Strat poate face acelea0 declaratiuni ca D. Mavrogheni in 1874 ? Negreit ea,
nu. Cum dar, dud creditul nostru este sdruncinat,

propune a arunch pe pietele Europei o renta. de

30 milioane, ba i un imprumut de drum de fier
de 12 milioane!
Dar a renuntat, ni se zice, la proiectele D-sale,

607

D-nealui s'a unit cu lucrarea comitetului de delegati. Ia s,' venim la aceas0, lucrare.
Cum vedeti comitetul s'a impArtit in majoritate qi minoritate. Onor. D. ministru de finante,
neputAnd face a se primi proieetele sale, declarg
cq, se unete cu proiectul majoriratei. Eu m'am
cam mirat de aceasta; c6ci la prima vedere se
pare a fi o deosebire intre sistemul propus de minister. Dar mi-am explicat luerul lesne, cAnd am
auzit pe D. ministru declarnd curat c6,, pentru
moment, primeste bonurile de tezaur in sum5, de
16 milioane; eaci proiectul majoritMei nu prejudec6 viitorul, i va reveni la toamn a regul M-

eru], adic A. a ne propune renta de 30 milioane.

lath, adevrul curat s,i l'amurit. VaskicA este
numai o chestiune de cateva luni, D. Strat regu1eaz6

acum spre a slri mai bine la toamnA. Atunci vg,

yeti intAlni cu datoria consolidat6; i aceasta cu
atat mai sigur eq, ministrul v'a spus-o de acum.
Numai in modul acesta imi pot explich pentruce ministrul se unqte eu proiectul majoriatei.

La aparentl pare cl amandoul ar propune mai

acelaq lucru. In realitate ins proiectul majoriatei
duce tocruai unde voiete ministrul.
SA comparm in adev4r ambele proiecte, qi
sq, vedem ce deosebire existg, intre dansele; astfel
numai vom intelege pentruce se prefera, proiectul
majoriatei.

608

Proiectul si a minorittei si al majorittei

autoriz6 prin art. 1 emisiune de bonuri de tezaur
pentru plata deficitului; cel d'intAiu admite suma
de 16 milioane, cel de al doilea de 12 milioane.
Ins6 principiul este acelasi; nu diferenta de 4
milioane poate s aducit neintelegerea.
Art. 2 din proiectul majoritAtei vorbeste de
termenii bonurilor de tezaur. Acest articol este

bun, si trebuie admis si in acela al minoritalei.

Art. 4 si 5 din

proiectul majorittei sunt

identice en art. 3 si 4 din proiectul minoritltei,
si

prescrie cum plata bonurilor de tezaur s se

facq, din imprumutul celor 42 milioane.

Ash dar palA, aci nu este nici o deosebire

intre ambele proiecte, si m intreb pentruce D.
ministru un voieste s admit6 pe al minoritAtei ?
SA vedem diferentele intre aceste proiecte si

cauza repulsiunei D-lui ministru pentru minoritatea delegatilor.

Art. 2 din proiectul acestora, care nu exist6

in acela al minoriatei, pune principiul ca din
cheltuelile votate pentru anul 1876 guvernul sg,
faa, toate economiile posibile, spre a se contribui
si cu aceasta la echilibrarea bugetului.
Acesta este sensul pczitiv al art. 2, si redactiunea sa vitioasA nu trebuie s vA facsa a nu admite acest sens, pe care vi 1-a declarat i autorii
proiectului, D-nii D. G-hica si G. Cantacuzino.

609

Ei bine, pentruce D. ministru s'ar supara

clack s'ar pune inteo lege acest principiu al econo-

millor ? Cum! S'ar supara de aceasta tocmai D.

ministru Strat pe care l'a numit ministrul econominor, D. Maiorescu, care se revoltase ash de crud
contra D-lui Meitani, deunazi, pentruca D. Meitani sustinuse, ca multi alti economisti, c, pentru
armata, la trebuinta se pot face si mai mari chel-

tueli deal eele 4 milioane! Ciudata logica aveti!

(Aplauze).

Principiul eeonomiei pus de minoritate nu

poate jenh pe guvern. caci tot prin acel proiect
ea va da credit de 12 milioane, i cand dupa
calculul D-lui Mavrogheni, deficitul Dv. nu este
mai mare de 20 milioane, cu 12 milioane puteti
face toate p1ile deocamdata. Asemenea sa inceta0, v. rog, de a zice c cu art. 2 se cere suprimarea, creditului de 4 milioane pentru armatura.
Art. 2 insusi v d desmintire; caci el zice
sa se margineasca acea cheltuiala numai in eomen-

zile deja facute; in alte cuvinte acel credit de 4

milioane nu se anuleaza de loc, preeum s'a cautat

a se insinuh, nu stim cu ce scop. Acel credit se

poate cheltui in total, daca s'au facut deja comenzile can s. Ii absoarba. Daca 'MA toate comen-

zile nu s'a facut, sa se faca, zice minoritatea,

cu acel credit ceeace se face en toate celelalte credite bugetare.
29006

39

610

i ad notlm bine c'a,' aceasta nu a fost opiniunea nurnai a minorita,tei delegatilor ea a fost
a unanirniatei lor, adic6 atAt a rnajoriatei cAt si
a minoritalei. Aceasta ne-o spune chiar D. raportor in raportul sari. Tata propriile sale cuvinte:
Ac), este locul sa aduc la cunoginta D-voastra.
D-lor deputati, ca, clupa propunerea D-lui G.
Cantacuzino, care este fi aceea a sectiunei a VI-a,
comitetul, n unanimitate, este de parere ca onor.
Camera sa ceara dela guvern ca toata suma ce a
mai ramas neintrebuintata din creditul mentionat
de 4 milioane acordat pentru arnie, sa se amine,

spre a se reduce cu atdt deficitul ce apasa asupra tezaurului public".

Prin urmare unanimitatea comitetului, precum si guvernul care e de acord cu majoritatea
sa au fost de opiniune ca s'a. se reduca din acel
credit numai aceea ce va fi neIntrebuintat. Pentru
ce acum s'o intoarca D-lor si s aib6 aerul de a
acuze,

minoritatea ca numai ea a fost de asta

opiniune, ba ca voieste sa suprirne acest credit ?

Ce este aceasta rnanopera, ? (Aplauze).

Noi, D-lor, spunem franc si leal ca voim sa

se faca economii de catre guvern in toate ramurile adrninistratiunei, pentruca nu la toamna" D.
ministru Strat sa vie en alta datorie si sg, ceara

ao

consolida.

Noi Alm ca este mai bine ca

prin economii, iar nu prin imprurnuturi, sa, tinern

611

sus creditul Statului : acesta este sistemul nostru.

(Aplauze).

Dar, Domnilor, mai este ceva: asi voi sa stiu

pentruce miuoritatea cere, in al doilea proiect, ca
art. 6 din legea din 22 Julie 1875 pentru drumul
de fer Predeal s se adaoge i sa se inlocuiasel
cu alt articol, adica ea cursul emisiunei titlurilor
pentru imprumutul de 42 milioane, sa, se lase cu
totul la discutiunea guvernului i sa se suprime

cursul de 91 fixat prin legea din 1875. Cum se

poate ca majoritatea s dea o asemenea latitudine
guvernului i sd-i puie pe cap o asemenea raspundere? Caci vedeti, Domnilor, c majoritatea
pretinde ca ministrul sa contraeteze un imprumut
de 42 1/2 milioane cu mice emisiune, si cu (mice
dobanda, fara a mai cere aprobarea Adunarilor!
Sa-mi permita, a nu primi niciodata o asemenea
dispozitiune. Negresit, Domnilor, c eu nu inteleg
ea guvernul sa vie la Camera' cu o ocaziune de
imprumut. Nu sunt de ideie ca in Camera sa se
faca adjudicatiuni. Chiar in chestiunea liniei Pre-

deal, eu ca ministru provizor, am prezentat tin

proieet ha% nume de concesionar, care s'a i numit
proiect tip" ; insa Camera 1-a respins, i s'a cerut
so venim cu o coneesiune. i astazi dar nu sunt

de ideie a se aduce In Adunari o concesiune, ci

numai eonditiunile noui de imprumut. Nu pot
insa niciodata consimti ea st dau o asernenea

612

oarM incredere unui ministru,

dau carte alba
sg, facA el imprurnutul cum va sti, f6r6 st-i indic
conditiunile.
Aceasta nu o pot face! (Aplauze).

i pentruce?

Pentrucg omul s poatg ins,e1h. D. ministru de

final* actual a vorbit intr'un mod parcg infailibilitatea ar deveni un nou atribut al ministrului.
Dar eu nu-I cred ash de infailibil, cu MAI mai
mult cg eu tin minte c D-Iui s'a inelat cAnd,
ea ministru, a centractat sub Vod6-Cuza, imprumutul Zarif; cand pentru un capital nerilspuns

in* Statul se indatorh s plAteascg dobAnzi mai

multi ani. Acel imprumut s'a anulat mai tArziu;

i s'a criticat, toat6 lumea a fost in contra lui.

De unde putem dar sti c i acum D. ministru
de finante se va inselh
D. ministru de finance. D-ta tii c6 atunci
am voit s ne
B. Boerescu. Eu nu admit niciodath, eg, omul
voieste sA, se insele; fiindcg acela care voieste a se
inselh, el este care va suferi cel dinthiu consecintele. (Aplauze).
Cum voiti, Domnilor, ca SA' cred cit este bun
lucru ca eu sit ing oblig catre Petre ad-i pl6tese

dobAnzi mai multi ani pentru un capital pe care

nu 1-am primit Inca! Aceast6 mare combinatiune
v`a ma'rturisesc cg, flu intrg, in mintea mea!
Dar imi yeti obiecta, cit valorile noastre sunt

On

acum seazute, si ca o sa fie peste putinta a realizh un imprumut de 42 milioane, eu o dobAndA,

de 7 la suta i cu. emisiunea de 91. Se poate ea
aceasta sa, fie adevarat. Insa cum s'a zis

de

D. Manu, facut-ati mai inthiu incercarea? Nu se

cuvine ea tara intreaga sa se adoarma numai pe
simple supozitiuni, qi bazata pe dansele sa, deh

carte alba unui ministru a face ce va vol. AO,

dar faeeti mai Inthiu incereare; timp aveti 00, la
Iulie; i daca se va vedeh ca lucrul este imposibil, atunci veniti la Camera cu un proieet de
de lege en alte conditiuni, i Camera va vedeh.
Aceasta voim noi; aceasta voieW minoritatea delegatilor.

Ma mir dar pentruce insui guvernul nu se

unete cu aceast ideie i eu proiectul minoritAtei.

Vedeti ca prin acel proiect se lasa la o parte consideratiunile politice, i se da guvernului mijloaee
de a indeplini obligatiunile sale; prin el i se acorda
un imprumut, i se da dreptul de a emite bonuri
de tezaur pentru 12 milioane cum se face in toate

Staturile pentru a plati cea mai mare parte din

datoria flotant6 pentru a intampinh trebuintele
tezaurului, care sufera de o jena momentana din
cauza neincasarilor. Aceasta suma de 12 milioane
este deajuns pentru a face fata la platile cele mai
urgente. Dar sa presupunem ea nu ar fi sufieienta,
i ea guvernul va inthmpinh greutati si mai marl.

614

Ei bine, atunci guvernul va convoch extraordinar

Adunarea, i Adunarea va avizh, va argth calle
si mijloacele ce se acord6 guvernului. De ce ins6,
D. Strat ne propune indatA', ori acum, ori la
toamn a.

imprumutul consolidat de 30 milioane?

De ce D-lui nu voiete mai intaiu s6 epuizeze toate

incereArile. Ah a acut D. Mavrogheni la 1874.

Atunci s'a propus renta ca Ull mijloc extrem, i
dup6 multe incercAri s'a v/zut cg este peste putintA a se plgti altfel toate datoriile din treeut,
17 milioane. Trebuie s6 alergthn cu multg, sfialrb
la datoria consolidatrt, cnd e vorba nu de cheltueli productive, ci de acoperiri de deficite.
De ce ins6 guvernul respinge principiul de
economii care este bine a figurh intr'o lege ce are
de scop special acoperirea deficitului? Economia,
am zis, este baza cea mai sigurg a unor bune

finante. De ce ministerul respinge principiul sub

pretext cA, noi am voi s6 facem economii absurde.

Cu sistemul de a reduce lucrul la absurd, nu se

mai poate primi nici-o propunere ca bung,. Noi
voim economii intelepte i posibile. Pentruce, repet,

guvernul respinge principiul acesta? Minoritatea

nu pretinde a se anulh, sau a se suprimh cele

patru milioane pentru armatuea; v'o repet, ea
cere ea din toate ramurile administratiunei sg se
fac6 reduckiunile posibile, spre a se ajuth echilibrarea bugetelor. i D-voastrA, guvern sustineti

615

aceasta; pentruce dar nu perrniteti art. 2 si propuneti numai imprumutul? Aceasta a fAcut pe
D. Cantacuzino s zic c D-lui s'a retras ca ministru al economiilor, si D. Strat a venit ca ministru al imprumuturilor. Faptele justifich zisele.
In desert D. Strat a vorbit de mumii si de strutul
care isi vara, capul in. nisip; chci cu asemenea
glume nu s'a convins nimeni ch sistema imprumuturilor este mai bung decht a economiilor!
(A plauze).

Trebuie in fine sh vh mai declar, c

mi-a

phrut prea rhu de a vedeh, pe D. presedinte al

consiliului cg a pus chestiunea pe un tg,ram ca
cum fostii si colegi ar veni acum sh se contrazich
spre a-1 combate. Din contra, D-lor, fostii D-lui
colegi, eu si D. Cantacuzino, am luptat i lupthm
ca sh probhm ch bine a lucrat guvernul D-lui L.
Catargiu in trecut, i c ran face de si-a schimbat
sistema dela venirea D-lui Strat la minister.
D. L. Catargiu a vorbit de serviciile sale si

de meritele guvernului shu din trecut. Dar eine

i le-a thghduit ? Eu pot din contra sh adaog, eh'
D-lui a vorbit numai de meritul de a fi ridicat
creditul threi, lush mai sunt i alte merite foarte

care nu se

pot uith. Ministerul

D-lui L. Catargiu in timp de 5 ani ai existentei
incontestabile,

sale a rezolvat cele mai grele chestiuni economice

si politice, pentru cari va aveh o paging, frumoash

616

in istoria threi noastre. Ministerul acesta a sehpat

Ora de chestiunea urcioash a dtumului de fer ;

si D. Catargiu stie eh atunci en nu eram la minister, si ca deputat 1-am ajutat pe cat am putut,
in deslegarea acelei chestiuni; i D-lui stie la ate
invective, pasiuni i calomnii eram eu atunci expus.

Dar atunci eram bun pentru D-lui, acum nu-i

mai plae! Acest minister a mai fhent o reformh
foarte utith legei penale, legei comunale, judetene.

El a avut insemnatul merit de a incheih tractate

de comert, ceeace-i va constitul un adevhrat titlu
de glorie, etc. lath meritele guvernului de cinci ani

al D-hii L. Catargiu. Prin urmare rhu face D-lui

de crede ch am fi uitat acum aceste merite, si ca,
suntem adversarii sai. Noi nu-i suntem niei adversari, nici coneurenti. Dar sh nu se astepte a
aflh In noi deck piste deputati luminati si indepeudenti.

Noi dar ne contrazicem, i urmgm astAzi

dupit aeeleasi principii ce am avut in trecut.
D. L. Catargiu este care s'a schimbat, D-lui
s'a desphrtit de noi, D-lui este care a phrasit sistemul pe care 1-a avut in trecut si eu care a putut
dobandi atata merite. Noi voim ea sh se conduch
tot ea in treeut; i D-lni este care se leaphdh de
trecutul shu, i imbraliseaza o sistem nouh si
periculoash. (A plauze).

Negresit eh partidul conservator datoreste re-

617

eunVintk D-lui L. Catargiu pentruck D-lui a

mentinut cu demnitate i tkrie in timp de 5 ani
mandatul ce i-a ineredintat; dar qi D. L. Catargiu
datoreqte a fi mult recunosegtor partidului conservator, care 1-a pus in capul sku, O. care 1-a

sustinut en vigoare i stkruintk, in timp de 5 ani.

Prin urmare recunotinta trebuie sk fie reciprock.

D. L. Catargiu, nu a inventat partidul conservator; D-lui 1-a gasit existand, i acel partid 1-a
adus la putere i 1-a mentinut. ti datorete dark
recunotint.

Pentruce dar vine D. Strat, astazi, dupk,

5 ani, i ne intreabk dae noi, care combatem
schimbarea de sistemk a D-lui L. Catargiu, mai
suntem partid conservator ? Adiek in alte euvinte,

D. Strat se pune astkzi a da patente de conservator, i ne spune ek top aceea cari sunt sustiitorii imprumuturilor sunt conservatori, iar acei
cari sunt pentru economii i contra imprumuturilor,
1111 sunt conservatori ! (Aplauze).

Ciudata, pretentiune!... (Intreruptiuni dupk

banca ministerialk). Nu vk supgrati, Domnilor
ministri. Adevkrul vk spun. Nu noi, apkrandu-ne,
suntem violenti; D-voastrk ati fost violenti ; violenta a inceput dup6 bnci1e ministeriale: D-voastrk
qi arnicii D-voastrk, au intrerupt cu ehestiunile
personale !

Dar sk venim la ehestiune.

618

Dumneata, D-le Catargiu, presedinte al consiliului, cu politica D-tale i en sistema care ai

avut-o in timp de 5 ani, ai ridicat creditul tarei

si ai rezolvat atatea difieulth4i, cu noi cestia de
astazi ai luptat in trecut i ai dobandit meritele

de cari am vorbit. Acum tot noi Iti zicem: nu

te schimbh, nu schimbh sistemul cu persoanele;
mergi inainte cu acelas sistem pe calea cea veche,

si atunci ne vom afih iarasi cu toii. Altfel te vei

discredith, i ceva mai mult, iti vei pierde autoritatea morall. Nu noi ne vom desparti de D-ta,

ci D-ta te vei desparti de noi! Acesta e adeyam]. i eu inteleg acest adevar in sensul acesta
cd partidul conservator nu este incarnat intr'o

persoana numai; aceasta ar fi chiar o slabiciune

pentru acest partid, ar fi o mare fatalitate. Par-

tidul dar conservator va exista, cu toate ca-1 va

parasi D. L. Catargiu.
Negresit ca prin dezertarea D-lui va face un
mare rau nu numai rei, dar si partidului conservator; negresit c indemnAnd Camera ca sa voteze asemenea imprumuturi i sh adopte asemenea
sisteme pentruca sa acopere deficiturile, se va
da lovire in prestigiul acestui partid. Dar in fine
partidul va continua, sa existe cu toate greselele
indivizilor, majorittilor si ministrilor! (Aplauze).

Partidul dar conservator nu se va pierde;

dar, indeinnand pe deputati a voth ceeace le ce-

619

reti, le yeti face personal un mare rau; caci D-lor

intorcandu-se intre alegatori D-lor, se vor convinge
en sentimentul tarei este ea sa nu mai mergem pe
calea imprumuturilor! (Aplauze).
Noi cestilalti putem s ramanem in minori-

tate; dar avem satisfacerea c ne-am facut datoria si ea' reprezintam adevaratele simtimante ale
tarei. Conehid dar, D-lor deputati, rugandu-va sa
votati luarea in consideratiune a proieetului minoritatei. Cand vom ajunge l discutiunea pe articole, voiu aveh onoarea a propune un amenda-

ment ea sa nu se de carte alba, D-lui ministru

de finante in ceeace priveste imprumutul de 42
milioane; ci ca acest imprumut s steh in condilegei din 22 Julie 1875; si numai dupa
noui incercari ministrul s poata veni la Camera
spre a cere schimbare conditiunilor coprinse in
lege, din Julie 1875.
Astfel c, votnd proiectul minoritatei, yeti
da, pe de o parte, guvernului mijloacele de a intampina trebuintele urgente ale tarei, iar pe de
alta parte yeti proba c sunteti pentru economii,
ca sunteti contra imprumuturilor, ea prin urmare
sunteti pentru a ridich cu adevarat creditul tarei!
(Aplauze prelungite i repetate).
Sedinta se ridic5. la 614 dup 5. amiaz`a,
viitoare se anunt 5. pe a doua zi 26 Februarie.

coa

VI
Monitorul Oficial" No. 64 din 20 Martie/1 Aprilie 1876.

Din nou proiectele de legi Strat

Discutiunea asupra celor doug imprumuturi cerute

de guvern continulnd si in sedinta din 26 Febr. 1876,

Boerescu iea din nou cuvntul pentru a rspunde D-lor
Carp si Maiorescu si a da noi ramuriri.

B. Boerescu. D-lor deputa0, voiu cg.uth sa

fin foarte scurt si voiu evith pe cat putinta va
fi, mice chestiune personalg. Dacg, voiu raspunde
eateodath, la atacurile eari mi s'au faeut, o voiu

face nu en scop de personalitate, ci numai ea

sirnphi rectificare.

Mai intaiu D-lor, am sa, observ D-lui Carp,

eg in euvantarea D-lui, nu a stiut sa fie moderat

nici eel putin atat eat a fost D. Maioreseu, ci a

crezut ea ii este permis D-lui a se adresa s,i a
raspunde deputatilor intr'un mod cu totul neparlamentar. Ii plang deasemenea procedare. Aceasta,

nu numai c nu se face de un ministru, a careia

621

pozitiune Ii impune moderatiune, dar buna cuviinta

cea mai elementara impune fiecarui deputat a fi

mai condescendent, mai urban in desbateri. Dach

D. Carp a fost violent si necuviincios, toti stiu

rd aceasta provine din orbirea pasiunei sale de
moment. Violentele D-sale nu m'au atins dar pe
mine de loc ; 1-a Injosit insh pe D-lui foarte mult,

adich ele fac rgu numai aceluia dela care provin.

Yin dar la chestiune. (Aplauze).
Doinnilor, mi s'a facut imputare, c In discutiunea de eri m'am ocupat prea mult de proiectele primitive ale D-Ini Strat, iar nu de proiectul
majorithtei, la care D-lui a aderat si care este
singur in discutiune. D. Maiorescu mi-a obiectat,
ch D. Strat a renuntat la proiectele D- sale, de ce
dar m'am mai ocupat de ele? De ce mai combat
opiniunea anterioarg a D-lui Strat? Pentru ce din
acele opiniuni voese a trage concluziune in favoarea mea? Curios lucru! 'Mi pare ch D. Maiorescu face mai mult ran D-lui Strat decAt mie.
D-lui, vedeti, nu apara proiectele D-lui Strat, nu
e sustine de loc, spune numai eh D. Strat s'a lepadat de ele. Dar ce fel? D. Strat este un om
din. aceia cad renunta la opiniunile sale, la cel
mai mic obstacol, usor ash de azi Ong maine?...
Cum D. Maiorescu ne imputh eh este o gresealh
din partea noastrg, dach am luat in serios opiniu nile exprimate de un ministru, intr'un mod solemn,

622

in niste proiecte de legi, printr'o expunere de motive

financiara ? (Aplauze). Ce fel ? Opiniunile D-lui Strat
nu insernneaza, nimie pentru D. Maiorescu ? Tre-

buesc ash nesocotite proiectele unui ministru de

talia D-lui Strat?
Eu, D-lor, nu pot impartasi aceasta apreciere
a D-lui Maiorescu. Cat despre modul cum D-lui
ne-a combatut, las la judecata D-v. sa vedeti dad,
D. Maiorescu a produs vreun argument contra
mea. Daca D. Strat a renuntat ori nu la opiniunile D-sale de mai inainte, numai D-lui o poate
declarh, D-lui nu are nevoie de advocati pentru a
face asemenea declaratiune i mai ales de advocati
fara mandat.

Cum ? D. Strat, ministru de finante, face o

lunga expunere financiara, publica acea expunere,

declara, in fata Orei ca, are un sistem, singur de

natura, a ridich creditul t6rei, singurul care poate

face ca A, nu se mai repete experientele triste

din trecut, aplic acel sistem prin doua proiecte
ale sale, si acum D. Maiorescu, procuratorul sau
leaderul improvizat al guvernului, ne declara, ea

toate acestea au fost un nimic, si ca D. Strat a

renuntat la ideile sale anterioare ! Eu nu pot sa
cred una ca aceasta! D. Strat este un om destul de experimentat i luminat pentruca s lucreze ash usure. Cu aceasta s'ar condamna pe sine
insusi. Gaud un ministru de finante ca D-sa face

623

o asemenea expunere de motive prin care se

acuza trecutul ; eand D-lui printr'un act scris si
publicat, declara Wei ea, in trecut au fost triste
experiente, e bugetul a fost supus la fluetuatiuni, el nu s'au prevazut resurse certe, nu se
poate D-lui da inlaturi i pretinde a nu diseuth
ce a prezintat Adunarei, eaci sim schimbat opiniunea! (Aplauze) Daca si-a sehimbat-o declara ea
se retraeteaz i atunei vom vedeh.

D. Maiorescu 'si aduce insa aminte e, inca

dela inceputul cuvantului meu de eri, am spus
pentruce eu sunt silit sa ma ocup de proiectele
primiti ve ale D-lui Strat. Am aratat c D-sa a
deelarat ca nu revoaca nimica din cele cuprinse in
proiectele D-sale; c D-lui n'a venit sa faca o
mea culpa, n'a venit sa declare ca-si retrage expunerea D-sale de motive si sa considere ca ne-

seris expunerea sa care s'a publicat atat in Ora

cat si in strainatate; D-lui nu ne-a marturisit el
proiectul sau era nenemerit, i c pentru aceste
toate euvinteil retrage si se uneste cu opiniunea
majoritatei comitetului delegatilor. D. Strat din
contra ne-a spus lamurit ea primeste proiectul

majoritatei numai ca un expedient, pentruea el

nu prejudiea viitortd, i e pana la toamna va
vedea daca prevederile sale s'au realizat san nu
In privinta ramasitelor; en alte cuvinte la toamna
va veni en acelasi imprumut care-I propune

624

oricine aude, nu poate

sg inteleagg altfel aceste declaratiuni. Cum crede
D. Maiorescu c D-lui le va puteh face sg disastg-zi. Ei bine, D-lor,

parg. Prin urmare, D-lor, D. Strat a inteles

ch

mentine Intru toate sistemul sgu, sistemul Imprumuturilor pentru deficit; si ch' prin primirea opiniunei majorithtei,

D-lui nu renunth la acest

sistem, cd-i prelungeste numai executarea pang la

toamnh' ; aceastg opiniune a majoritgtei nu este
dar o piedicg pentru executarea sistemului sari.

De ce insg ministrul nu voieste a se uni cu

opiniunea minoritgtei? Vom mai reveni asupra
acestei chestiuni. Mai observ Meg eh' nu ni s'a
rgspuns nimica la obiectiunile principale prin care
am dovedit eri ch. este incorect si fatal ea deficitul unui buget sh, se acopere sistematic prin
imprumuturi.
V'am spus, D-lor, eri, pentruce ministrul
Catargi la 1874 a fost silit a recurge la rentg
spre a plgti niste datorii vechi, mostenite din
trecut, cari singure se urcau la 17 milioane.

V'arn argtat cu ce precautiuni guvernul de

atunci D. Mavroglieni in Camerg si eu in Senat am
fgcut sh se voteze acea rentg, si cum am asigurat
Corpurile Legiuitoare cg, nu se va abuzh de
rentg, ch nu este pericol ca la fiecare deficit sg
ving guvernul a propune imprumuturi cu renta;

625

am declarat sus i tare ca' acesta ar fi un sistem

foarte ran.
Eu, D-lor, 1mi menOn aceeai opiniune, pe
care nu mi-o pot schimbh dui-A cum D. Catargi ii
schimbg minitrii (Aplauze). D. Strat propune ast`d-zi

aceea de care se temeh D. G. Manu la finele lui

1874. Eu il combat. D-lui nu renuntA, la sistemul
sgu. In aparen0 atAt majoritatea cAt i minoritatea delegaOlor propun num" o emisiune de
bonuri de tezaur; care nu este un imprumut
consolidat, ci numai un expedient, o operaOune

de trezorerie, un uz de credit intr'un mod proviChestiunea n'ar fi de loc de -cifre, dacq,

trebuie s (him 12 sau 16 milioane. Chestiunea
zoriu.

este de princip, de sistem; i D. ministrn a declarat

ca merqine sistemul sau; i c primqte propunerea

majoritatei numai ca un expedient provizoriu.

AO, dar, in realitate proiectul majoritatei nu este
de loc respingerea

sistemului

D-lui ministru,

la care n'a renunOt de loe dupa cum pretinde

D. Maiorescu.
Din totalul acestor imprejurAdi i desbateri rezu1t6 dar ea' proiectul majoritatei insemneazA un

expedient pentru moment de bonuri de tezaur i

admiterea imprumutului consolidat peste cgteva
Proiectul minoriatei insemneaz6 respingerea
sistemului de imprumut pentru acoperirea de deficituri si o emisiune provizorie de bonuri de te29006

40

626

zaur ar face fata la pliIe cele mai urgente. Sisternul acesta din urmh' este, dupa, mine, cel rationabil; cel d'intai este un sistem al risipitorilor.
(Aplauze).

0 camera conservatoare nu trebuie sa-I primeasca. ( A pl auze).

Ati vazut c asupra tifrei deficitului sunt diverse opiniuni: unii zic ea' este de atata, altii zic
ca se urea la alth tifra. Eu am lasat tifrele Ia o
parte. M'am multumit pe insusi D. raportor care
spune in raportul sau ca : deficitul singur pentru
anul 1875 este de 5.289.200 lei". Mai aclaogand
si sumele pentru Lernaitre i alti ca la trei milioane, ajungem la un deficit sigur, fara resurse
prevazute, .de vreo opt milioane. Este dar un gol,
este un deficit oarecare in buget. Trebuie sa se
acopere. Propunern a se acoperi printeo inlesnire
momentana, prin bonuri de tezaur; vom vedeh
mai pe urrna ce e de facut; vom vedeh ce rarna-

site vor intrh; vom uzh de toate mijloacele; si

numai la o extremitate, la o nevoie imperioasa,
s. alergarn la o masura extrema, la imprurnut.
Ei bine, D-lor, cu ce m'a combatut D. Maiorescu ? Aceasta prudenth opiniune en ce a daramat-o D-sa, singurul orator, imi pare, care a
aparat proiectul majoritatei ? Eu ma asteptam ca

D-sa sa vie cu tifre, cu argurnente practice

si

stiintifice, spre a probh inconvenientele proiectului

627

minoritatii. Insd n'am vdzut cd a fdeut aceasta.

Eu am mai ardtat en c doud imprumuturi

diverse nu se emit de un .guvern in acelasi timp.

D. Carp se mdrgineste astdzi a ne spune care este
diferenta intre imprumuturile contractate cu autorizatie pentru drumurile de fer, i intre imprumuturile consolidate; si ne aratd c fiecare din
ele au eonditiuni cu totul diferite. Dar eine zice
altfel ? AO este. Dar iardsi este foarte pozitiv c'd
nu se remit deodatd cloud 'imprumuturi diverse,
ci unul dupd altul, la intervale lungi. Intrebati
pe toti bancherii, pe toti oamenii de finante, dacd
se emit deodata doud naturi diferite de imprumuturi, i toti vd, vor rdspunde ca mine. Dar mi

s'a obiectat cd D. Mavrogheni, care este un financiar consumat, a propus la delegati ca si cele
16 milioane s intre in imprumutul de 42 mi:
lioane; sd se subscrie impreund. Negresit a avut
dreptate D. ,Mavrogheni Odatd ce admiteti sistema de imprumuturi, spre a echilibrh bugetele,

apoi este logic sd addugati la imprumutul drumului de fer i cele 16 milioane, ca s faceti
numai un singur imprumut, iar nu doul. Ideea
D-lui Mavrogheni vine tocmai in sprijinul opiniunei mele. D-lui v'a propus s faceti un singur
imprumut, iar nu doll/ diferite, cari isi von face
concurentd.

Imi pare rdu cd D. Maiorescu n'a inteles

628

aceasta. Asemenea D-lui nu m'a inteles Si n'a

putut sa-mi raspunza nimic la ceeace am zis en
c nu trebuie ca renta propusa de D. Strat st
fie garantata; eaci intaia renta din Paris nefiind
garantata, renta de a doua, are sa fac s scaza
renta de intA,i; i Statul are s negocieze jos si renta

de a doua.
D. Maioreseu a avut insa mai mult zel de
ct argumente spre a aparh proiectul guvernului,
preeum vom vedeh aceasta si mai mult la vale.
D-1rd, in loc sa-mi opuna argumente i fapte Ia

cele zise eri de mine, s'a marginit a tot repeat

astazi c cuvntul meu a fost plin de finete! Ce
insemneaza aceasta? Ce vrea s zica finete ? Intelege cu aceasta forta de argumente? Este proba-

bil ca nu. Apoi atunci de ce nu ati venit en argumente mai tali ea sa rn combateti? Intelege et
ar fi fineta cnd am spus ceva neexact? IneA mai
putin; cAci erh atunci mai simplu sa vina D-lui,
cu cunostintele D-sale, san sprijinit pe alte autorit4i, sa ma eombat i sd-mi arate neexactiratile. InsA, n'a facut-o. Nu mi-a citat macar un singur
economist care sa zic e pentru plata deficitelor

sau mai exact pentru intAmpi n area lipselor din

tezaur, nu trebuie a se emile numai bonuri de

tezaur, ei trebuie a se contracta, imprumuturi consolidate.

Nimic din toate aceste nu faceti, ci va mul-

629

tumiti a sustine prin afirmhri simple un sistem

vltAmAtor si ruingtor al creditului nostru. (Intreruperi, aplauze),
Ba s'a zis chiar c D. Strat a descoperit deficite; i eh pentru acoperirea lor ne propune un
imprumut. i D. ministru a adaogat c flu pla-

tind datoriile se turbura Ora. Ash este; dar eine

se imprumuth trebuie sh-si intoarch bani Imprumutati, sh-si adaoge la buget plata anuitatilor;
si aceasta cam intereseaza pe contribuabili. Se zice

eh D. Strat a descoperit deficite. D-lui nu a descoperit absolut nimic; toate tifrele D-lui le indicaser predecesorii D-lui, v'am citit eri actele D-lor
Mavrogheni i Cantaeuzino, i ati vhzut in modul
cel mai lamurit c toate tifrele si deficitele se in-

dicase de D-lor. Ash dar D. Strat n'a descoperit

nimic alt, deck sh povhtuiaseh guvernul D-lui
Lascar Catargi el va merge mai bine, dach va
adopth ca norma sistema imprumuturilor spre a
Implinl deficitele. (Aplauze).

'nate aeestea nu se pot numi finete, i dach

este vorba a definl argumentarile, mai exact cred,
ea' ale D-lui Maiorescu se pot numi subtilithti
D-lui prin fraze frumoase, eloquente, prin cuvinte
bine periate, pomhduite, diehisite, impodobite pe
ici pe colo eu ceva chestiuni personale, crede eh
a convins pe toti si c ne-a probat ch este bine
a ne imprumuth, ca sh traim ! (Aplauze prelungite).

630

La acest ta blou se mai adaoga" in perspeetiv6

fericirea promisg de D. Strat, o fericire ce ne-o

prezintg mai mult ca dorith decAt ca un ce efeetuat,

bugetul anului 1877 are sq, ni se prezinte la

sfar0tu1 anului 1876 echilibrat, ba Inca redus in
cheltueli cam la suma de 85 milioane. Va puteh
tine aceastg promisiune D. Strat ?
ck"

Cam imprudent angajament.

Eu unul nu as, fi povg,tuit pe un ministru de
finante s6, se lege astfel. CAci ce va face D-lui
daca, evenimentele nu vor Ii favorabile, dacI adica,,
nu se va puteh tine de cuvant ? i apoi, eine ii
dg, dreptul D-lui sq, scompteze astfel viitorul, care
nu este al sgu ? i cum iarki pe o promisiune
vagsd a unui viitor incert, voiti sg, angajati prezentul in un aa, mod de dezastruos, i sa' anga-

jati pe deputati a vg voth imprumuturi ?

D. Maiorescu combtandu-ma,, n'a probat nimic, nici in contra teoriilor expuse de mine, nici
in contra inconvenientelor practice ce am ar6tat. D-sa
a crezut cg, a isbutit dacA mi-a analizat cuvintele si
mi-a zis c sunt cu finete. Ii opun i eu acum cA

cuvintele sale sunt subtiliti, i cu aceasta n'am luminat pe nimeni, nici n'am cktigat. Un asemenea
mod de argumentare mi-aduce foarte mult aminte
luptele retorilor din timpul decadentei elocintei
elene; i acolo acei retori faceau numai lupte de

631

cuvinte i puneau niste premise false spre a ajunge

la conseciate si mai absurde! (Ilaritate).

Dar sA, venim la proiectele majoritgtei i minoritgtei, i apoi Ia concluziunile D-lui Maiorescu.
Ce vedem sub punctul de vedere practic In
cele douA proiecte prezentate unul de minoritate
altul de majoritate ?
Dacg este adevarat cg guvernul a renuntat,

desi noi nu am vgzut aceasta la sistema de imprumuturi pentru acoperirea deficitelor; dacg este
adevarat cg D. Catargi are sa, urmeze si in viitor
sistemul din trecut, ca adicg sq. caute prin reduceri
posibile si moderate, sg echilibreze bugetele,
intampine lipsele din tezaur nurnai cu bonuri de
tezaur; si la caz numai de necesitate absolutg s
recurgg si la mijlocul extrem de imprumut; daeg

toate acestea sunt adevgrate, de ce guvernul nu

vine sg se inteleagg cu f101, i sg fuziongm ambele proiecte ale minoritgtei si ale majoritgtei, ash
cum sg fim cu totii multumiti ? Cgci, D-lor, ambele
proiecte se servesc cu cuvintele de emisiune de bonuri de tezaur; adicg in ambele proiecte se acordg

guvernului dreptul de a contracth o datorie fiotan* i se dg mijloace de a plgti aceeace este mai
urgent. De ce guvernul nu face aceasta ? De ce
guvernul se tine de proiectul majoritgtei, care are
sensul, ca'rui i s'a atribuit caracterul de a consacrh
sistemul imprumuturilor! De ce insusi guvernul nu

632

voieste a depgrth un ash sens, aparenta chiar iinui

ash caracter ?
Nu diferenta de tifre intre aceste doug, proiecte
ii poate opri de a face ce zic en; 12 milioane

sunt prea destul spre a face plgtile cele mai urgente, i apoi asupra tifrei ne-am intelege lesne.
Alte cauze sunt prin urmare care oprese pe
guvern s adopte proiectul minoritgtei san sg-1 modifice chiar in parte. Carl pot fi acele cauze ? Am
comparat ieri aceste doug proiecte, sg mai facem
o repede recapitulare comparativg.
Articolul intain este identic in ambele proiecte,

afarg, de diferenta de tifre. Art. 2 din proiectul

majoritgtei este prea bun ; i trebuie adaos in
proiectul minoritgtei.

Art. 3 din proiectul majoritatei nu prea ii

inteleg. Iat ce zice:
Legea imprumuturilor provizorii din 9 Au-

gust 1871 nu se va aplica, n privinra acestor

bonuri" .
D. Ministru prin proiectul sgu primitiv mergeh

si mai departe; cgci ziceh ca, acea lege din 1871

se abrogg. Redactiunea majoritgtei este ceva mai
moderatg. Dar tot cere complicatinni.

Intreb: toat legea din 1871 nu se aplica,

sau parti din acea lege, la bonurile de 16 milioane?
In sine acea lege din 1871 este foarte bung.

Ea s'a fgcut, spre a se pune un capAt abuzurilor

633

ce se fee en emisiunea de bonuri de tezaur. Din

acel abuz rezulta crestere exagerata a datoriei ilo-

tante; si in fapt se crth un alt buget alaturi cu

cel votat de Camera'. De aceea, in 1871, Camera
si guvern, preocupati de aceste inconveniente, au
facut legea de care vorbim.
In acea lege sunt mai multe par0 importante.
Prin art. 1 se prescrie in mod pozitiv, ca
pentru bonurile de tezaur sa nu se dth o dobanda

mai mare de 10 la suta.

Voiti sa nu aplicati nici acest articol, i sa,
emiteti bonuri de 16 milioane fara niciun maximum de dobanda, platind poate mai mult de 10
la suta, ?

Pentru art. '2 la 1, se prescrie ca bonurile

de tezaur emise de ministru sa nu treaca peste
suma de trei milioane.
Acest paragraf este de fel abrogat prin legea
de fata; caci ea prevede o emisiune de 16 ori de
12 milioane.

Dara mai este la acest articol i un 2 care

zice ca, daca s'au emis bonuri de tezaur mai mult

peste suma autorizata, 9tunci ministrul care a

subscris contractul, i casierul care a subscris.bonul
sunt v*, rcimd n raspunzatori soliclari ceitre imprumutatori". i se adaoga in 3 ca ei pot fi urma-

riti direct inaintea tribunalelor ordinare fara alta

a utorizare prealabi I a.

634

Ash dar vedeti

ch.

in acea lege s'a pus o

sanctiune penalA contra ministrului ori casierului,

cari ar abuzh prin o ernitere de bonuri peste suma
autorizatA sau votatg prin o lege speeialA.
Art. 6 al acestei legi se ocupg, de detentorii
de bonuri. VA intreb acum: ce rAu vedeti D-voatrA
ca s mentineti si dispozitiunea de sanctiune penalA
contra ministrului i easierului ?

Prin aeeea sanctiune Camerae au voit

sg,

circumscrie mai bine rAspunderea ministrilor. De

ce dar ati voi s o suprimati pentru Imprumutul
acesta Ce rAu poate face ministrului, care nu
are neapArat, sA abuzeze intru nimic? i sub alti

ministri a existat legea din 1871, si nici unul

nu s'a gAsit nici mnilit, nici jenat printehnsa.

Prin urmare, eu am sA propun

ea acea

lege sA continue a existh in pArtile sale esentiale

si cari nu se contrazie eu legea de fata.
tiu cA, art. 4 si 5 din proiectul majoritaiii
care trateazA despre plata bonurilor de 16 milioane
din imprumutul de 42 milioane, sunt identice in
ambele proieete.

Aceastg, dispozitiune este bung mai ales in

sensul acesta ca, pentru plata bonurilor de tezaur
ale nouei datorii flotante, guvernul nu are, cum
se zice, sula in coaste; ci le va plAti treptat din
acele sume ale drumului de fer Predeal, a cgrui

platg, de atre stat are s6 se termine tocmai pe

la 1878.

635

Ash dark, cum vedem, Ong aci, nu este

nici un articol care sa fad, pe guvern a nu se
uni en proiectul minoritatei. Articolul despre legea
din August 1871 nu ered s constitue o pedica
absoluta, i cred ca, D-nii ministri ar gasi un
mijloc de intelegere.

Aiurea dart trebue s

cautam adevaratul
motiv al neprimirei proectului minoritatii. Acest
motiv trebue sa fie, in cea mai mare parte, in
art. 2 al proiectului minoritatei. Acest articol s'a
combatut mai cu seamA.
El este prea important, sa-1 examinam.
Mai intai un trebue sit dam multa importanta redactiunei acestui articol 2 al minoritatei.
Am spus de eri ca el este eau redactat.
Dart care este ideia esentiala ce el contine
si la care noi tinem? Aceasta idee este ca el consacrit principiul economiilor, i prin urmare departeaza sistema imprumuturilor ca norma pentru
acoperirea deficitelor.

Aceasta idee o exprima acest articol cand

ca, spre a evith defieitul, se vor face
toate economiile si reductiunile posibile In bugetul
anului 1876.
Cum au combatut acel articok D-nii ministri
zice

ori D. Maiorescu? D-lui ne spune ea el ar insemna ca Camera sa dea mandat sau delegatiune

636

guvernului, pentru ca s reduch cheltuelile modi&and chiar legile organice.

Dar pentru ce D-nul Maiorescu presupune tin

lucru ath,t de absurd? Chad a vhzut D-lui una

ca aceasta? D-lui este de mai inainte convins
ch nu noi vom da odath guvernului o asemenea
-putere, un asemenea manclat? Cheltueli create prin
legi organice, tot prin legi numai se pot desfiinth.

Prin urmare guvernul nu poate face aceasta prin

puterea sa. Dar sunt sum alte cheltueli cari se

pot reduce numai de chtre guvern ash cum a

fh,cut el in timp de cinci ani, child reduceh, si
anulh cu milioanele cheltueli si credite autorizate
de Came)* mai ales cheltuelile privitoare la material. Guvernul chiar in anul 1875 a tacut
economii de cinci milioane, si le-a putut face
pentruch nu erau prevhzute pnin legi organice.
Un guvern nu poate cheltui prin buget mai
mult decht i s'a dat de Came* lush poate cheltui
adesea mai puOn; ash, de exemplu, Camera I-a
autorizat sa, zideasch o cazarmh, ori un spital.
ei bine, ministrul nu zideste, pentruch nu are bani
si va fi foarte corect.
Ash am fhcut noi toi pe timpul economiilor

ash am patut reduce din lougete sume coldsale. Prin urmare aceste reductiuni nu sunt un
ce peste putinch de a se face.
Dar ni se obiecteazh eh cum o s poath
si

637

fach el singur aceastA, reductiune?

s
Dar este, rhspundem noi, tocmai treaba guvernului ca s tie ce reductiuni poate s fach. Noi
deputatii nu putem sh insemnhm ceeace s'ar puteh,
reduce dintr'un buget prezintat; apoi bugetul
guvernu

rectificativ pe anul 1876, s'a votat odath. Cum

ar mai puteh revenh din nou inaintea Adunhrei?
Propunerea noastrh implich in sine lucrhri
de amhnunte pe cari le poate face. Noi voim numai a se recunoaste principiul de economii; si
acest principiu trebue pus tocmai inteo lege, care
este menith de a acoperi deficitul. Cum dar aflai
de prisos a se pune acest principiu, pe care toti
economistii ii recunosc ca baza cea mai bung a
finantelor, D-voastrh care vorbiti mereu de eco-

nomie? De ce flu voiti sh se punl in lege acest

principiu de economie, care nu vh impiedech, ca
sit aveti recurs si la bonurile de tezaur, cnd
aveti lipse momentane.
Am observat log ch D. Maiorescu se agath

mai ales de cele patru milioane ale armhturei si

lash' a se intelege c noi am voi s revochm acest
credit si eh risipa ar proveni mai ales din spi.

ritul de militarizm.
Intreb insh pe D-nul Maiorescu de ce-si dh
nevoia sh combath niste adversari ce nu existh?
D-voastrh, D-lor, ati putut vedeh ch nu este
nimenea dintre noi cari sh voiasch a cere re-

638

vocarea acelui credit acordat D-lui ministru de

rezbel, si care este deja sanctionat. Daca ar fi
cineva ad care sg,' cearg, una ca aceasta, eu cred
ct ar face un act anticonstitutional i chiar nepatriotic; caci nu numai s'ar lovi o lege votata,
dar s'ar da loc la prea rele interpretatii in strainatate. Ash dar, nu dintre noi cestia, cari nu
combat militarizmul, se pot face asemenea propuneri.

Apoi proiectul minoritatei e redactat ash cum

sa, nu lase loc la nicio indoiala. In el se zice ca.

economiile posibile se vor face in tot bugetul;
iar in ceeace priveste creditul de 4 milioane, nuinai
intrucat nu se vor fi facut comenzi din acel credit.
Asemenea reductiuni s'au facut totdeauna,

chiar la ministerul de rezbel. In cei cinci ani, noi

toti din minister am tinut sg, reducem, pe cat se
va putea din cheltueli. Nu am redus insa, nimic
in mod arbitrar si neconstitutional. Nu am facia
ca D. Maiorescu, care vine, prin bugetul rectificativ sa" reduca violand o lege organica'. Nu am
facut una ca aceasta. (Aplauze).

Prin urmare sa nu ni se zica ca autorizam

pe cineva a viola legile organice; caci tocmai noi
minoritatea am dezaprobat pe cei ce le-au violat!

Sa, nu se mai caute a se mai recomanda unii

si
noi 11

altii cg, D-lor aparg, creclitul militar i c

revocam; fiindca, am probat ca faptele Ii dezmint;

639

fiindca, in fine, aceasta imputare ar privi i pe

majoritatea delegatilor. In adevar, D-lor, v'am citit
ieri raportul delegatilor din care se constata of
toti delegatii, In unanimitate, au decis acelasi
lucru.

Ce se mai alege dar de toate argumentarile

ce D-nul Maiorescu trgeh din aceastg, acuzare ce
faceh minoritatei delegatilor, cnd raportul D-lui
raportor Cerchez declara' formal ca, comitetul in
unanimitate a fost de aceleasi opiniuni i pentru
creditul de 4 milioane ?
Sau oare presupuneti c ceeace s'a exprimat
prin raport sa, nu fie tocmai ash, ? Negresit ea nu
puteti pune la indoialg, veracitatea raportului. Apoi,
ce insemneaza, e pe deoparte, declarati prin raportul comitetului c toti delegatii au fost de
aceiasi opiniune, i apoi in Adunare veniti si lasati
a se intelege contrariul ? Vedeti, D-lor deputati,

aceasta s'ar numi o adevarata fineta! (Aplauze).

Dar este altceva si mai straniu! Pe deoparte,
D. Maiorescu se pare infocat pentru a mentine
creditul 'de patru milioane acordat D-lui ministru
de rezbel, i apgrg, acest credit, nu in contra acelor
care contesta tot ce se da pentru acel minister,

ci in contra noastra, cari propunem economii posibile la toate ministerele. Dar pe de altg,' parte
tot D. Maiorescu ne spune ca, trebuie sa, reducern
tot bugetul ministerului de rezbel, si c pentru

640

aceasta se va reduce la toamna," armata dela 42 mii

la 20 mii.
Iatg perspectiva lingusitoare pentru D. ministru de rezbel! i D-nul Maiorescu nu se multumeste cu ata,t. D-nealui ne spune ct trebuie sa
combatem aceeace D-lui numeste militarizm.
Ce o mai fi aceasta ? Ce intelege D. Maioreset" en militarizm? Dae6 cu aceasta intelege spiritul militar care trebuie s'a fie raspandit intre
Romni, eu \TA narturisese ea,' in loc de a-I cornbate, asi face tot posibilul ca s6-1 propag cat rnai

mult. Tot ceateanul sl

soldat; aceasta este

si bun si costA putin. Nu dar un ash militarizm,
fie

cal e exist6 si in alte ri mici cum Elvetia, trebuie

combatem; ci cheltuelile de lux si inutile, cari

s'ar face chiar cu ostirea. Ash dar sustinem militarizmul, dar combatem cheltuelile de lux: iatl
ce facem noi partid6 adevgrat conservatoare.
D-nul Maiorescu ne mai obieeteazd e5, este
peste putinta ea prin reduceri s acoperim tot

deficitul. Dar eine a pretins c6 tot deficitul sa

se acopere numai prin reduceri? Nimenea .nu poate

pretinde aceasta; cxei oricine ar fi la minister nu

ar putea-o face. Ceeace cerem noi dela guvern este
a face toate economiile posibile; adic6 a se tine
de sistemul vechiu, practicat de D-nul Catargiu
at'atea ani, i pe care asthzi D-sa ii abandoneazrt

641

pentru a se uni en noua directiune a D-lor Carp

Strat. (Ilaritate).
Cerem dela minister ea

sq,

fael reduceri in

bugete de eke milioane va puteh, de 4, 5 ori

6; de a mai acoperi apoi deficitul prin intrAri din
r6mPisite, prin creAri de noi resurse. Ne va ajuth
poate i un timp mai favorabil; eg.ei in fine aceakit ciza, nu poate sg, fie perpetu6; exportul Ii
va luh zborul lui; productele ce umplu magaziele
noastre, vor incepe a se vinde; oamenii vor egpg,th
bani, si-si vor achith datoriele lor eAtre Stat.
De ce sa," mai facem ash incerc6ri, ni-se va
obieeth; eq,ci in definit o s6 ajungem tot la, un
imprumut consolidat, trebuie s presupunem toate
relele, trebuie sh' presupunem c i anul acesta
anul viitor au sh. fie foarte neproduetivi ? Dar,
D-lor, s facem mai intai toate inceregrile posibile, i numai in caz de nereusit, numai in caz
de necesitate absolufa, s alerg6m si la un impruunit consolidat.
SA

venim acum la un alt punct foarte im-

portant.

Proiectul majoriatei pentru imprumutul de

16 milioane este insotit de un al doilea proieet
relativ la imprumutul de 42 milioane pentru linia
Ploesti-Predeal. Prin acest proiect se propune a
se suprimh art. 6 din legea drumului de fer din
22 Iulie 1875, precum si art. 3.
29006

41

642

Prin aceste articole se stipuleazg ca emisiunea

irnprumutului de 24 milioane sg, se facg, numai

cu cursul de 91 si 7 la sutg, dobandg.
Ce propune majoritatea delegatilor prin al
doilea proiect? Ea propune ca guvernul sg poatg,
acordh imprlimutul cu mice ernisiune va fi; suprimA
art. 6 din legea din 22 Julie 1875; si lasg, cur-

sul emisiunei la discretiunea guvernului fhrsa a-i

fixh nici o margine.
Ei bine, D-lor cleputati, en combgtand eri

aceastg, propunere a majoritgtei, am zis cl ar fi

rgu i periculos, atg,t pentru guvern cat i pentrn
tarA, ea sA, se lase ministrului faeultatea absoluth
de a fixh pretul emisiunei; i Intre alte argumente,
am zis i aceasta c guvernul se compune dill
oameni, i cum oamenii nu sunt infailibili, ministrul
poate s gresease, poate s6 se insele asupra pretului; si o asemenea gresealh' an aveh grele conse-

cinte pentru finantele t6rei. Ca exernplu, am zis

&A tot astfel s'a inselat D. Strat Mud a contraetat
imprumutul Zarifi, care, duph mine, a fost foarte
r6u. combinat. Asupra aeestui pullet D. Carp a
fncglecat pe calul sau cel mare de bataie, i s'a
adresat cgtre mine cu obicinuita sa elocintg, pe
care, pentru demnitatea acestei Camere, nn voi se
o ealific. D. Strat s'a supgrat i D-lui, si mi-a
obiectat cg, eu cunoscusem de mai inainte acel
imprumut; eu i-am raspuris di nu-1" cunoscusem

643

dealt din gazete. Tar D. Carp, cu vioiciunea sa

nervoasa, imi da ea dovada pe D. C. Negri.

Sunt dator a va declara inegodata c6, nu

aveam nici-o cunostinta despre imprumutul Zarifi;
ea n'am luat parte la acel imprumut, i nici ca
puteam sa iau, de vreme ce nu eram la minister.
Chiar de asi fi luat parte la dansul, nu era nimic
de mirat ea, pentru acest fain atat de important,
care se petrecea pe la 1865, pe cand nu aveam
destula experienta in materie de finance s ma fi
inselat. Ins v repet inch' odata, ca n'am eunostiinta de acel imprumut decat din gazete. RAu
dar au fost informati D. Carp si D. Strat. Eu
nu puteam sa ian parte la combinarea acelui im-

prumut, pentruca la 1865 nu eram la guvern,

erarn, mi se pare, vice-preseclinte la consiliul de
Stat. Insa toti stiu ca Principe le Cuza flu eonsulta
consiliul de Stat in afacerile politice; consiliul de
Stat se ocuph. numai de proiectele de legi organice.

D. C. Negri era, pe la acea epoca, mi se pare,

agent la Constantinopole. D-lui nu era fat/ aci.
A putut prea bine presupune, ea eu cunosteam
imprumutul, fiinclea credea, c

Domnul a consultat

consiliul de Stat intr'o chestiune atat de importantg. Ash trebuia s i fie, regulat vorbind. Insa
ni

nu a fost i iata cum insusi D. Negri a putut

fi inselat.
Dovada ca Domnitorul Cuza nu consulta, con-

644

siliul de Stat in foarte multe lucruri, este ca en

am si dezaprobat multe lucruri rele, dupg mine,
care se faceau farg stirea consiliului de Stat. Si
aceasta a si fost una din cauzele cari m'au fgcut
sg si demisionez din consiliul de Stat.
Cred ea' D. Strat s'a convins acum pe deplin cg,

eu nu am cunoscut nimic din imprumutul Zarifi ;

si

cg, am fost i sunt in drept a dezaprobh.

Sg nu cearg iarki dela mine ca eu sg-i dau

carte albg a s contracteze un imprumut de 42
milioane cum va voi, si cu mice pret. Niciodatg
nu voi face eu ash lucruri.
Eu i-am declaratsi am sg-i declar prin un amen-

dament, ca D-lui s faca mai inai incercari ca sg,

vazg dacg poate plash imprumutul de 42 milioane in condiOunile legei din 22 Iuliu 1875, adica

cu 7 la sutg, dobgndg cursul de 91. Dacg, dupa

incercgrile fgcute, se va vedeh ca nu se poate;
dacg se va probh crt cu acele condiVuni nu se
poate contracth imprurnute, atunci guvernul va
veal cu alte condiciuni, va veni cu Ufl alt project de lege la Camera', spre a cere modificarea
legei din Iuliu 1875, si Camera va apretui i va
voth. Aceasta se cuvine a se face; iar s nu mi
se ceath a da ministrului carte albg sg, faca el ce
va vol. 0 asemenea carte alba' ar creh o thspundere prea grea pentru mine si nn rgu precedent
pentru viitor. T imp pang la Iuliu avem. Facqi

645

dar experient, faceti ineercgri cum se obiciimese

in asemenea cazuri; i dupg o lung chernati iargi
Camera ea sg decidg clar i pozitiv si s vg voteze alte conditiuni, dael cele din 1875 sunt prea

grele. Nu cereti insg carte albg, nu cereti o asemenea putere discretionarg; ehei vg faceti rgu, i
D-v. i Camerei.
Cand vom veni la articole voiu aveh, onoare
a vg propune amendamentul in sensul acesta. Prin

el se inlesnete guvernului mijloeul spre a plgti

care este dejh contractatg; insg se
impiedicg efectuarea unui imprumut pAgubitor.
o datorie,

(Aplauze).

Dupg ce I). Maiorescu s'a simtit slab in argumentele prin cari sh, dgrhme cele argtate de mine,
a alergat la niste, ah zise, strategeme personale,
ca sg, poata, chtigh ceva, eel putin pe acest tgram.

Nici aci nu cred ca, a fost mai norocit.

D-lui a pus mna dintre deputati, pe D. D.
Aristid Pascal, Gh. Brgtianu, Meitani. A vorbit
de D-lor ah, ea cum ar veni in al doilea grad;
pentrucg gradul inthi II pgstreazg pentru altii
dintre poi. i aci dar ierarhie (11Asete i Aplauze). i in Comer/ D. Maiorescu vede deputatii
boieri de intaiul fang i de al doilea rang: unii
merg la mir iutgi i alti yin mai in urmg, (ilaritate).
Fie i aa! D. Maiorescu ne aeazg, in ierarhie

dupg, cum ii place D-lui!.. Alth, datg a voit sg

646

sperie Adunarea cu ministerul Aristid Pascal ;

acum aseazg pe D. Pascal in al doilea rand!
Uitg D. Maiorescu un singur lucru; uitg cg,
aci in Carnerg suntem toti egali, i cei cari vorbesc i cei care nu vorbesc; i cei pe cari D-lui
ii pune de intgia categorie, i pe cei cafi Ii pune
de a doua categorie... In realitate toi suntem de
o singurg categorie, toti suntem reprezentanti ai
tgrei! (Aplauze).

Dar D. Maiorescu nu s'a multumit pe ierar-

D-lui a avut aerul de a trath pe altii

ca mici, si de a nu cunoaste bine pe cei trei

hia sa.

din deputati. Sg-mi permitg, atunci mie a-i spune

ca, afarg cg acei trei deputati sunt absolut egalii
D-sale, ii mai adaug ca: I). Aristid Pascal este
un deputat mai vechiu poate deck D. Maiorescu ;
D. Pascal a fost raportorul constituantei, la votarea Constitutiunei actuale, D-lui a fost unul din

colaboratori, impreung cu D. Carp, al

unui jurnal, care a luptat pentru drepturile tgrii;
in fine D-sa este un vechiu publicist, si are imi
pare un titlu de stiintg superior titluiui D-lui

cei trei

Maiorescu. (Aplauze).

Ash dar ar fi bine ca D. Maiorescu sa, fie

mai modest cgud clasificg pe deputati dupg ierarhie.

D. Gh. Brgtianu este asemenea cunoscut si

in streingtate si in targ ca orator si publicist. Se

647

poate ea D. loan Brhtiantr sh fie si mai cunoscut,

insh cuvantul este prea simplu: D. Joan BrAtianu

este mai in varsth ca nepotul shu D. Gh. Bratianu. Cht despre principii insh eu ered eq, acelea

ale D. G. BrAtianu sunt mai de preferat deck

ale unehiului shu; si de aceea mai lesne putem
conlucra, cu D. G. Brhtianu deck cu D. Joan
Brhtianu.

Apoi onor. D. Meitani, desi mai nou reprezentant al threi, mai este cunoseut pentru talentul,
stiinta i onorabilitatea sa.
Ash dar aprecierile i intephturele personale
ale D-lui Maiorescu n'au miesorat intru nimic nici
valoarea, nici meritele persoanelor antipatice D-lui.
Bine ar fi s renunte la acest sistem, de care a
mai nzat i althdath.
A mai zis D-lui ea, Camera, votAnd pe D. &hiloiu ea presedinte al shu, s'a pronuntat prin aceasta

chiar, eh numai are ineredere personalh in D. D.

Ghica. Chiar asa de ar fi fost, ckeva voturi nu
probau nimie contra valoarei i meritelor unui
brbat ca printul D. Ghica. Voieste insh D. Maioreseu a uith un lucru: uit c printul Ghiea si-a
dat demisia dela presidentie, tocmai pentru ea sh
nu se cread c, fheand opozitiune guvernului,
este pentru ca D-lui s fie chemat ea presedinte
a formh alt cabinet.
D. D. Ghica a voit s combath si mai fhrh

648

jeng proiectele de imprumut i sg nu-i se atribue

c aceasta provine mai mult din ambitia de a

veni la minister! i cu toate acestea tot nu scapg
de D. Maiorescu, care indirect ii face aceleasi
imputhri

si

nu admite ambitiunea

vernh cleat pentru D-lui

a gupentru ai D-lui.
de

(Aplauze).

A mai uitat

D. Maiorescu c D. D.
Ghica a fost rugat sg-si reih locul i n'a primit;
si ch de doug on i chiar in ziva alegerei a rugat
in scris pe toti amicii shi ca s'a nu-1 mai voteze
pentru prezidentie, chei nu va mai primi. Aceastg
inch'

dec1aratiune poate c`a si-a avut efectul s'au. Desi

meritele D-lui BrAiloiu sunt necontestate, i ele au
fost suficiente spre a-1 face sg se aleagg prevdinte,
nu trebue iarhsi .sh ascundem c aceste declara-

tiuni ale printului Ghica poate cg au contribuit a

adgogh numhrul voturilor D-lui Brgiloiu. D. Maiorescu a atins inch, niste chestiuni si mai importante.
trebue

D-lui v'a spus cg partida conservatoare

a votat deunzi increderea ministrului Catargiu, i asthzi

trebue sg-i voteze i aceste proiecte. Dar cum
intelege D. Maiorescu disciplina in partida conservatoare? Ia s v explicgm asupra acestui
sh,

fie disciplinat;

ch,

ea

punct. Cum? Dupg D-lui partida conservatoare

trebue sh fie ash de disciplinatg, c dach, odatil a
votat incredere D-lui Catargiu, apoi este legath

649

en D-lui intru toate i pentru toate i s6, aprobe

pe oricine va chemh D-sa la minister i mice va
face aceti minktri din nou ven4i (ilaritate, aplauze).

Sau, a avut cineva onoarea de a fi odata colegul

D-lui Catargiu, apoi va trebui pentru toata viata
sa s fie supus D-lui Catargiu
(aplauze) qi
aceasta fara, paragrafie! Si s aprobe si sa plece
capul la mice proiecte va prezinth, la orice sisteme Ii va place D-lui Catargiu s schimbe dupa
timpi!... (Ilaritate, aplauze).
Va marturisesc, ca eu nu pot primi asemenea
teorie, 0 nu cred c partidul conservator sa fie
ah disciplinat! Ce ar "insemnh atunci acea disciplina ? Ar insemnh curata inregimentare! (Aplauze)

Apoi inregimentarea nu este de natura, nici in

obiceiul partidului conservator, este al altei partide.

Eu unul nu am Inteles nici a ma inregimenta,

fiind in partidul conservator, nici a renurrth la

viitoarea independenth a persoanei mele primind

a fi colegul D-lui L. Catargiu! Diseiplina simpla
este buna, i o admit pentru orice partid. Inre-

gimentarea Tug este renuntarea la libertatea i

individualitatea sa. Eu nsa tiu, ca Mat eu cat
si membrii partidei liberale-conservatoare I0 con-

serva i cugetarea i libertatea individuala; tocmai

pentru aceesth mai ales imi place partidul aesta.
Inregimentarea se obicirme0e la partida opusa, la

partida radicala. Poate sa fie buna pentru dAnsa

650

acea inregimentare, aeeasta priveste pe domnii din

acea partidg. In partida conservatoare insg a existat
in totdeauna libertatea individualg. Aeolo nu sunt
sefi sau soldati; sunt toti egali. Fiecare membru
este 'Meg stgpan a se conduce dupg cum va voi.

Prin urmare afirm sus si tare ca. inregirnentare,

sau i disciplinare in sensul D-lui Maiorescu,
nu existg in partida conservatoare; si rgu face
D-lui de a vol sg imiteze alte partide unde toti se
miseg in sus sau in jos, dupg un mull al sefilor
(A plauze).

Acest sistem noi nu trebuie sg-1 lgudgm intre

noi; cgci este stint c noi voirn s avem libertatea
individualg; i prin urmare nu-1 vom puteh adopth.
Ash dar D. Maiorescu s'a se adreseze numai
la inteligenta membrilor partidei conservatoare, sg-i
lurnineze asupra chestiunei, st-i convingg. Pat/
ii va convinge, poate isbuti. Nu cred insg c va
isbuti ehnd le va zice: Trebuie sa fifi disciplinati,
sa votati cum yob' zicem noi; ati votat odata increclere D-lui Catargi, trebuie sa-i aproba0 tot

ce va va cere n viitor fara limite!"

Asta ar fi o tiranie absolutg! Asemenea isb'anzi ar dezonorh o Camera! (Aplauze) Dar eel

putin dacg D. Maiorescu s'ar fi mgrginit aci I

Dar nu! D-lui a mers si mai departe. Sirntind
toatg slh'bieiunea argumentelor en earl apgrh im-

651

prumuturile, a alergat la ultima sa armg, la obicinuitele sale sperihtori.

Mai intgiu D. Maiorescu, stiutor in cele mai
misterioase, vine de ne anunth eh din acest project se face chestiune ministerialh! Dar de uncle
are D-lui mandat de a face asernenea declarMiuni !
Cum ? D. Maiorescu nu este ministru, i D-lui
vine de ne spune ch se face chestie ministerialg.
Dard ministrii nu au spus una ca aceasta. Ce fel,
D. Maioreseu ghiceste cugetul ministrilor spre a
ne spune in locul D-lor aceea ce D-lor nu spun ?
(Aplauze) ciudat rol
Eu unul vg mrturisesc ch. pentru prima oar/

va'd pe un deputat el duph banca sa pune chestiunea ministerialg, desi ministrul nu a pus-o! Dar

nu stiu dach o vor pune-o;

si

chiar de o vor

pune, pe noi a ceasta nu ne priveste.

Presupumind dar ea' se pune, sau ch are sh
se punh chestiunea ministerialh, D. Maiorescu vg,
spune, tot in puterea omnistiintei sale, ch am sh
viu eu la minister. Althdath v'a speriat cu D. Pascal
cg, o sh, villa la minister. Acum vh sperie cu mine;

si nu vh scoate inainte pe ali bhrbati ai partidului conservator, cum Pr. D. G-hica, P. Mavrogheni, D. G. Manu-, Cantacuzino, etc., ci numai
pe mine. ti mulOmesc prea mult de aceasth onoare.

lush mi se pare ch n'am fost tocmai ash rhu ministru, de vreme ce D. Maiorescu a consin4it a

652

sta cu mine coleg mai mult de un an ! (Aplauze).

Sperietoarea D-sale nu este dar prea
Apoi, D-lor, nu stiu pentru ce D-lui presupune c eu fac aceeace fac numai spre a reveni

la minister; cgci nu aveam deck sg stau la minister. D. Maioreseu sg, nu uite e6 atat eu cat si
D. G-. Cantacuzino, nu am chzut din minister, ci
ne-am retras de bung voie... (Aplauze), i trebuie
sA constat aei e`a D. L. Catargiu a fgcut, ce este
drept, tot ce a putut .spre a ne retine. Repet dar
inch' odatg, ca A, se stie, noi nu suntem parapo-

nisiti, noi nu am cgzut din minister fgra, voia

noastrg... (Aplauze i ilaritate). Ash dar, D-lor,
dacg ne-ar fi plgeut s mergern pe drumul cel
nou al ministerului, dach am fi crezut cg acel
drum este bun, am fi stat la minister, am fi urmat
cu majoritatea i cu D. Catargiu. Dar dad, acum
chindu-mg, a voi s reintru in ministerul acesta,
apoi a fi apucat altg directiune, cgci cea care
am luat-o nu este tocmai aceea care duce la minister! Este tocmai cea care ne depgrteazh de acest

minister! Dar D. Maiorescu ne poate obiecth:

Prea bine ; dar putefi forma un minister nou".
Cu aceasta D-lui ar presupune c ministerul ar
face din chestiunea imprumutului chestiune ministeriall, C-um a pus-o D-lui, din autoritatea D-lui,
trebuie s spergin. Ash D-lui ar povtui pe miniqtri sg ne zicg : ori votati-mi 16 milioane bo-

653

nuH de tezaur. cu oHce dolAnda voi vol eu;

precum si 42 si jumatate milioane, cu oHce curs
i cu oHce dobanda voi voi eu: ori demisionez!...
Rau povatuitor ar fi D. Maiorescu. Numai inimicii

unui minister i-ar da povata s

facg, chestiune
ministeriala dintr'o ash chestiune, pentru impru-

muturi in ash conditiuni! Dar sa, admitem c ministerul 1-a ascultat. Ei bine! se va face chestiune
ministeriall si se va urmh conform uzului constitutional !

Ce nenerocire vede D. Maiorescu in aceasta!

Ce sperietoare voieste D-lui sa ne faca cu aceasta!
Din nenorocire insg, D-lui a mers si mai de-

parte, i ia un rol. D-lui vine si ne spune ce ar

a veh, ce ar puteh sa se intAmple daca s'ar face
chestiune ministeriala.

V'a speriat deurrazi A D. Pascal poate ar

forrnh un cabinet. Astgzi va sperie cu mine, cu
D. Meitani en D. Dim. Mika.

Trece apoi la o alta ipoteza. Ne spune ch

poate D. C. Bozianu, sa fie chemat a formh ministerul. lush, nici cu aceasta nu se multumeste.

D-lui a mers cu acuzarile pang acolo 'Meat ne-a

spus c nici D. Bozianu nu este bun; fiindca este
pentru militarizm. Iata, D-lor pe venerabi4u1 D. Bozianu, omul cel mai pacinie i linistit, iata-1 in-

cglecat pe cal si amenintand orientul cu resbel!...

( A plauze, ilari tate).

654

D. Maiorescu, cel pentru creditul militar, f5.eand o crima celui ce ar fi pentru militarizm !
In fine acestea nefiindu-i destule, iata pe D-nul
Maiorescu prezentandu-ne sperietoarea cea mare;

poate sa fie chemat D. Ioan Bratianu, adica ro0i,

a forrnh ministerul! Aceasta este a treia ipoteza

a D-lui. D. I. Bratianu ne spune D-lui, marele

distructor i anarhist, poate s'a villa la putere!
Suntem pieduO!

Dar sa incetam D-lor, en asemenea tactice

si manopere! Lumea cunoate adevarul. Noi sa ne

facern datoria daca ministerul are de gand s faca din

aceasta chestiune ministeriala, trebuie sa o declare
francamente, ca s tim qi noi ce avem de facut.
D. Maiorescu s faca bine a nu se mai ocuph de

eine ar aveh sa se formeze un nou cabinet; cdci

Domnitorul are dreptul intotdeauna s aleaga intre Camera i guvern, i sa se adreseze la mice
persoana va voi.

Intreb numai pe D. Maiorescu, de ce, dupa

trei ipoteze ale, sale, nu a pus si o a patra, aceea
adica ta ministerul sa se ralieze cu opiniunea minoritatei? Aceea ar fi fost cea mai simpla, i D.
Maiorescu at; fi scapat de frica c vom veni noi
la minister. Insa D. Maiorescu nu o face i-i

are cuvintele sale.

In realitate Ins/ nimic nu ar fi mai simplu

ea aeeasta. Dach, ministerul ar

fi

fheut aceasta,

655

sub rezerva chiar de a rnodifich ceva articole din

proiectul minorithtii, nu s'ar fi fheut nici-o diviziune in partidul conservator.
Dach insh acum diviziunea se face, eauza
este, nu persoanele, ci principiile. Este o chestiune

de princip vital ca partidul conservator sh nu

adopte, ea normh, ca prin imprumuturi sh se echilibreze bugetele i sh se acopere deficitele. Dach

D. L. Catargi abandonh acest principiu, si ia o

alth direetiune, liber e s'o fach; aceasta 11 priveste personal; D-lui se desparte de partidul conservator care 1-a adus si 1-a mentinut la putere.
Acest partid urmeazh tot calea cea veche, calea
economiilor, cu care a triumfat athta timp.
Noi propunem a dh ministrului bonuri de
tezaur spre a-i inlesni pla,tile. Insh mentinem prin-

cipiul in toath integritatea lui. Dach chiar credi-

tul de 12 milioane nu s'ar ajunge, ce 1-ar opri

ca sh convoace indath Camera extraordinar. D.
Catargi a mers cinci ani cu Camera; de ce acum
i-ar fi teamh sh o convoace din nou, dad ar aveh
nevoe? (Aplauze).

Noi suntem adevhrati amici ai D-lui L. Catargi; chci noi Ii povhtuim sa, nu se arunce pe
calea primejdioash a imprumuturilor! Noi continuhm a fi partidul cel vechiu, partidul liberal
conservator, chci noi mentinem sistetnul cel vechiu
i lupthm contra sistemului celui nou, sistemul

656

Imprumuturilor, care este cel mai dezastruos pentru

bugetul i creditul unui Stat !...

Acest vechiu sistem, care ne-a ridicat creditul foarte sus, indemn'am noi, majoritatea acestei
Adungri, ca s1-1 menting 0 in viitor! (Aplauze
prelungite i repetite).

1877

42

29006

,.Monitorul Oficial" No. 100, din 3/15 Mai 1877.

Convenfia cu Rusia referitoare la trecerea armatelor ruse prin Rom'ania.

'edinta de sears dela 17 Aprilie
Romania incheiase en Rusia o conventie la 4/16
Aprilie 1877 care lash Iiber trecerea armatelor rusesti
prin Romania. Prin aceasth conventie Tarul se obligii
a mentine si a face sa, se .respecte clrepturile politice
ale Statului romecn precum i a menfine i apecra, integritatea actualei a Romaniei. Conventiunea conform unui

articol final nu trebuia push in aplicare deck duph ce

ar fi fost recunoscnth de Parlamentul roman i ratificath de ambele parti contractante. Rusia nn se -pule
insh de aceasth indatorire chef desi conventia este recunoscuth de Parlament deabia la 17 Aprilie, armata
rush insh trece Prutul in noaptea de 11 spre 12 Aprilie.
Boerescu combate recanowerea acestei conventii fiindch, ar puteh sh fie interpretath ca o eificare a neutralitkii garantate de tractatul dela Paris.
B. Boerescu. D-lor senatori! Cestiunea care

se trateazA astazi este foarte important6, foarte

grav6,

trebuie

sg,

depgrt6rn din discutiune,

660

precum au dat exemplu multi oratori, (nice spirit

de pasiune sau de consideratiune personalg. Fiecare este fundat a crede ce este in adevg,r; si pot
afirma, cg, sunt interpretul tutulor oratorilor, cand
zic cg, nimnui nu-i trece prin Ond, e celce ar
fi de o altg, opiniune an tra,da tara sa. Aceasta
este o cestiune de convinctiune. Fiecare crede
eit servg, tara sa in modul cel mai bun.
Aga
dar nu voiu vorbi preocupat de un spirit de persoane, nici nu voi acuza, pe cineva.
Acea ce trebuie sg, punem ca conditiune este
ca in discutiunea aceasta s predomine numai
ratiunea rece. Sunt cateodatg, momente cand
entuziasmul, adic inima trebuie sg, ne inspire;
insg, intr'o cestiune ca aceasta, un corp legiuitor
trebuie s'a fie condus nu de entuziasm ci de ratiunea cea rece. and avem a .face un pas ca
cel de astazi, trebuie s ne gandim si sg, cuget6m,
daca, facem bine, si unde ne ducem ? Trebuie sit
calculthn ce avem sg, cg,stigthn si ce avem sg,
pierdem, tocmai ca un comerciant care'si face

bilantul, spre a sti curn are s6-si, conducg intreprinderea.

Pe de altg, parte iarg,si, nu trebuie s depla-

sgm cestiunea; fiindca,' atunci ne vom ocupa, de

altceva, decal de ceeace este in cestiune, si suntem expusi a ne Insela in rezolutiunile ce vom lua..
Ash, de exemplu; vlzurg,ti cg, D. Kogalniceanu Et

661

sustinut cg, armata noastrg, nu este tocmai o

geandarmerie, ci o institutiune menitg a aparh
tara i drepturile ei in contra unei invaziuni. Dar

aeeasta este de netaggduit. Dreptul de a ne apgrh

hotarele ii avem ea consecintg a suveranitgtei

spre a exercith acest drept nu avem

nevoe ca st incheigm conventiunea de MO ?
Ce are a face dar misiunea armatei noastre cu
conventiunea de fatg ? Aceasta este a se deplash
noastre

chestiunea cand rational-xi astfel: 0 armata, strging

intrg la noi, farg, voih noastrg; in contra ei nu

ne putem opune; este oare mai bine a o lash sa,
intre fgra, conventiune, fgra, a regulamenth acest

fapt brut, Mil, a indulei relele ce le-ar produce

fgrg a asigurh totdeodat i integritatea teritoriului nostru ?
Dar, D-lor sunt si eu de acord
cu D. Kogglniceanu, ea, trebuie s. regulamentgm
trecerea trupelor strgine pe la noi.
Dar din aceasta rezultil c trebue sa, incetam
de a fi neutri? Nicidecum, caci putem face asemenea conventiuni, i sg continugm a fi neutri ;

s. continugm a mentine tratatul din Paris din

1856, care, dupg mine, a fost pang, acum, i
cred el va fi Inca, si in viitor un liman de scgpare, un adapost sigur pentru nationalitatea noastrg.
Dad, spre a micsoth relele unei invaziuni, suntem

nevoiti a face o conventiune, aceastg nu trebuie

sg ne impiedice de a continua a fi neutri; egei

662

a tneeth de a fi neutri, a rupe insine neutralitatea ce avem este a ne expune Ia mari pericole
necunoscute, fr mIcar a sti ce avantaje am
puteh astepth. Ash dar, Domnilor Senatori, sa
lua,rn bine aminte a nu deplash cestiunea, a nu
voth cu entuziasm o as cestiune, ci a o studih
cu seriozitate, cn sange rece pentruca s/' nu facem
o gresealg de care amar vom plange mai thrziu.

D. Kog/lniceanu, ministru de externe, ne-a

arAtat exemple, cum p/rintii nostri aveau o politic/ de menagearc s't de interes cu diferite puteri,
din care foarte mult a profitat tara. Este ade-

v/rat. Dar tot aceiasi politic/ ar trebui sa continuam i .noi, in timpul de fata", i atunci fie
sigur D. ministru, cg, vom fi cu totli de acord.
D-lui stie bine cg, politica p/rintilor nostri
nu a fost o politic/ de provocare, brusa, si violentl, din care sa. rezulte deodath o situatiune
necunoscut6. Luati istoria de vedeti, de exemplu,
cum in epoca resbelnic/, cand eram in necontenite resbele, strAbunii nostri erau aIiai, child cu
unii cand cu altii din vecini, spre a combate un

inamic, si numai astfel s'au strecurat fdr/ a se

luh Ora cu sabia. De epoca fanariotilor nu mai
vorbesc; c/ci acela a fost timpul de dolin si de
amortire al nationalithtei RornAne.

Dar dup/ aceast/ epoc/ politica noastr/ a

fost o politic/ de echilibru ca s zic astfel, adic/

663

ne-am ckutat numai interesul, neprovocAnd pe nimeni i stand despre partea unde balanta se aplech

mai mult. Aceasta este politica noastrk traditionall, indicatk chiar prin pozitiunea topografick si
etnografick, a unei natiuni mici, pusk intre trei
puteri mari, astfel noi ne-am tinut totdeauna cu
individualitatea noastrk si nu ne-am absorbit in
nimeni. Altfel de mult erarn sk perim i sk ne
incorporkm tn unul din puternicii nostrii veeini
( Aplauze).

Strkmosii nostri, &Ili, a fi mari diplomati,

au stint a se feri de toate pericolele. Ei au primit

binele oride unde-1 aflau; ei nu aveau strkinophobia
ea o virtute si ti vedem in legkturi i aliante,

cand cu o putere cAnd cu alta, numai spre a

sekp existenta lor politick numai pentru a ne
apkrh drepturile, pe cari ni le-au lksat mostenire.
Aceast politick tradiiona1 i adevkrat nationalk, urmAndu-se vank acum, sk vedem unde

ne-a condus ea ? Ne-a eondus la tractatul dela

Paris din 1856 si la conventiunea de 1858 prin
care ni se recunoaste existenta noastrk pohticL
In aceste tractate internationale, pentru prima spark

ni se recunose drepturile noastre politiee, pentru

prima oara Europa, garanteazg existerita Rornaniei. Turcia, impreund cu noi se admite ea
fcnd parte din echilibrul European, si se declark neutralitatea Statului nostru. Este adevkrat

664

insa, ca, aceasta neutralitate, nu se garanteaza, in

mod special, ci deodata i impreung cu aceia a
imperiului otoman. De aceia D. Sturdza a fost prea
corect, chnd a zis ca nu avem o garantie speciall
pentru neutralitatea noastra; cad tocmai aceasta
este o lacuna in tractatul din Paris, caci tocrnai
pentru a aveh o neutralitate speciall, separata de
a Turciei, am luptat i vom lupth! Faptele au
probat si Europa a inteles astazi, credem ca este
o gresala i un pericol, a nu se face din nou o
Belgie, si a fi absorbiti in garantia generala a
Imperiului otoman.
Numai Hind declarati noi stat neutru, separat

garantat special, putem a nu ne absorbi In

mice alt stat si a deveni o conditiune de ordiue
s,i

si de securitate in Orient.

S. nu uitarn D-lor, ca Inc inainte de anul

1848, tendintele politicei noastre nationale au con-

sistat in a nu ne lash sa ne absorbim de nimeni.

Daca, noi am combatut protectoratul exclusiv al
Rnsiei, nu am facut-o pentruca am fost ingrati
catre Rusia, caci noi am stint a recunoaste binefacerile ce ne-a facut, modul cum ea a desrobit
tarmul nostru sthng al Dunarei, cum a pus stavila tuturot violentelor si usurpatiunilor Turciei; ci pentru

ca aceasta erh consecinta unui instinct natural de

conservatiune al nationalitatei noastre. Inteo natiune acest instinct predomina ca si intr'un individ;

665

i oricat de mare, puternic i binefacg.tor ar fi un

veein simtimantul nostru de admiratiune i gratitudine nu poate merge panA a vol s ne absorbim
intr'insul (Aplauze).
AO, dar, progresul real ce noi am facut dela

1856, este c6 intr'un act international incheiat

atunci intre puterile mari Europene, s'a recunoscut
existenta po1itic6 a Romaniei. Garantia neutralithtei noastre dei imperfeetl, insa,' este real6; caci,
cand in art. 26 se zice eg, nicio putere armata.'
str6ina nu va pltrunde in Romania, aceasta este,
ni sa pare, o neutralitate reala. Negreit c ar fi
fost mult mai bine ca garantia neutralitgtei noastre,
s fl fost specia16, adica, separatl de aceea a Tur-

ciei. Ar fi fost in alte cuvinte, mult mai bine ea

sq, se fi acut din Romania o adevgrat6 Belgie,
dar dac6 aceasta nu s'a fAcut atunci, timpul nu
este Inct trecut, se va face in viitor; i pan6 atunci
nu trebuie s pierdem aceia ce am dobandit deja;
nu trebuie adic s facem fapte de acelea, cari
compromit scopul la care tindem toti.
2+0. dnr, D-lor senatori, daeg veti consulta
faptele i tratatul din Paris, v,g, yeti convinge ca.
In prezent, avem o realitate, posedgm garantia
neutralitgtei noastre, garantia imperfecta, incom-

plectg dacq, vreti, dar o garantie reath. Imi pare

ins6 Om de a vedeh cA, D. Ministru de externe
nu crede eg, este realA; cAci D-lui, cu multa in-

666

am arltat c5, in expunerea sa de motive nu spune, c ar fi cerut dela Puteri remtristare,

noas,terea neutralitAtei noastre. Dar a o cere, este

a nu o vedeh; ins/ noi o avem anume specificatg. A o cere tot pe aceea, este a o negh, este
a pune in chestiune chiar existenta nationalitalei
noastre.

Cum dar D-lor minitri, ziceti c ati mers

pe la cabinete i ati cerut s ne recunoasc6 neutralitatea, ca cum ati deduce din aceasta c, puterile nevoincl, ati fost siliti a incheih aceast5, con-

ventiune? Apoi ce neutralitate aveau s ne recunoascA puterile, cand erh deja recunoscua, ma-

car in parte, prin tratatul dela Paris?

Vedeti dar cum Dv. deplasati cestiunea, and

lsati a se intelege c, daca' ati incheiat aceastl

conventiune, a fost c nu ni s'a recunoscut neutralita tea.

..

IlL Kogalniceanu, Ministru de externe. Nimeni n'a zis-o!

B. Boerescu. Imi pare foarte bine cA, o
negati. Dar dac6 s'ar schimbh i scrisele din expunerea de motive ar fi i mai bine. Cand D-v.
in art. 2 din Conventiune ati spus, c6, ni se garanteaz1 in tegritatea teritoriului nostru, ati fAcut-o,

ne-ati spus pentru a ne asigura contra atacurilor,

la care poate fi expus un stat ce nu-i are asigurat6 neutralitatea. i aceastg neutralitate nu ne-a

667

pentruca, '11100 D-v., iata, ce spuneti in expunerea de motive: 7oate staruintele

fOst asiguratA,

marile puteri pentru a se

recunoafte i a se tine sub scutul Europei neuce am pus pe lng

tralitatea teritoriului roman au ramas zadarnice".

Vedeti dar. cg, literele scrise probeazt destul,
ca cele zise de mine sunt adevIrate.
Prin urmare dar ati solicitat pe lrig puteri ca s6 se recunoascg neutralitatea...
D. lilinistru de Externe. Am cerut dela Puteri neutralitatea.
B. Boerescu. Apoi prea rtu ati fAcut s cereti aceeace aveam. Trebuie s6 cugetati la ce vt
expuneti, cand aveti aerul de a vA indol, c
tratatul dela Paris ne garanteazg neutralitatea.
Altii s nege aceasta dac6 vor; iar nu noi. Altii
sa ving a viola neutralitatea pdm&ntului nostru;
iar nu noi s contestarn puterea art. 26 din acel
tratat din Paris care oprete mice agresiune strdin6,

mice intrare a unei armate strgine pe teritoriul

nostru. Aceasta insemneazg, pentru noi in prezent
ca si in trecut, c ara noastrA este un Stat neutru;
i macar c garantia acestei neutralitIti este imperfect`a, nu este mai putin adevgrat c toti publiciqtii, ca i toate guvernele Europei, ne-au considerat pang, acurn ca Stat neutru. Aceasta, pentru
noi este un ce pretios; c6ci se aflA scris intr'un
act public European, i d'aci intelegeti pericolul

668

ce ar rezulth cnd noi insine am atuth s6 micsor6m oficialitatea acestui fapt.

Importanta faptului acestuia este si mai
mare, cAnd cugetm cg tot in tratatul din
Paris s'a recunoscut pentru prima oara, ca faAnd

parte din dreptul public European, si existenta

noastr poIitic. Aceast'a recunoastere politicl a
Statului nostru deveni si mai pozitiv6 cand dup6
doui ani, prin Conventimiea din Paris din 1858
se mentionh in art. 2 al acelei Conventiuni yechile noastre capitulatiuni ale lui Mircea, Vlad,
Bogdan, Petru Rams, acele capitulatiuni cari sunt
baza, fundamentul autonomiei si existentei noastre
politice. Da, D-lor, pentru prima oara, cand Ro-

mania stA, pe pamant numai In acest act international, s'a acut anume mentiune i s'a recunoscut de c6tre alte puteri vechile capitulatiuni
ce noi am incheiat cu Sultanii imperiului otoman.
Acest fapt este foarte mare, foarte important,

si nu trebuie a'l uith lesne.

Cand dar o garantie realg, desi imperfecth,
neutralitalei noastre, cnd o recunoastere formala, a drepturilor noastre politice i istorice se
aM intr'un act international ca tractatul din Paris,
intelegeti D-lor, cu ce prude*, cu ce solicitudine
trebuie s6-1 conservgan; intelegeti cl nu trebuie
sg, ne dep6rtAin de dansul decat cAnd vom aveh

669

aproape certitudinea, c avem s6 dobAndim ceva

si rnai bun. (Aplallze).

Dar a observat D. Koglniceanu c desvoltarea noastr/, c progresul insemnat ce am fitcut

tn ordinea politic/ precum Unirea, Domnul strain,
nu le datorim tractatului din Paris, ci inteligentei
noastre, activit/tei si fortei noastre vitale.
S/-mi permit/ ins/ a-i observh i eu c6, spre
a dobandi tot acest avantaj, spre a implini acest
mare act national, am urmat tot politica noastrl
de echilibru si de moderatiune cauthnd sprijinul
aprobarea tutulor puterilor garante.
Astfel am f/cut cu indoita alegere a Domni-

torului Cuza, cAnd am profitat de o lacunl a

tractatului si a conventiunei din Paris, care prevedea e fiecare principat s aibl un Domn, ins/
care nu opreh ca Domnul ales intr'un Principat,
sft poatl fi ales si In cel/lah. De aceea i noi,
foarte practici, am asteptat alegerea Domnului Mol-

dovei, pentru ca sa-1 alegem si noi. i imi aduc

aminte cum Times marele jurnal englez, a declarat
cg, in fapt Rom Anil aunt corecti, de vreme ce
tractatul si conventiunea din Paris, nu prev/zuse
acest caz. Puterile au trebuit apoi, s recunoascl

acest fapt si s consacre apoi si unirea real/ a

ambelor tgri.

CAM in 1866 s'a f/cut o revolutiune spre

a stabili o monarhie ereditarg prin o dinastie

670

strsainA, aceasta nu erh un act de agresiune contra

cuiva, sau de turburhri in Orient. De aceea si

puterile garante, la care indath ne-am adresat spre
a aprobh aceasth dorinth nationalh, exprirnath inch

dela divanul ad-hoc, nu a inthrziat de a aprobh

faptul nostru.

Tot dar pe aceasth cale, pe care am mers

mn trecut trebuie sh rnergem si in viitor.

Statul nostru este neutru din cauza chiar a

pozitiunei noastre topografice, din cauza interesului
ce an puterile veeine, ea sh fim neutri, ea sh
existm ca natiune. S simtim bine interesul ce

au altii, ca noi s existm ca natiune i s fim

neutri, i sh nu ne temem de viitor, s fim chiar
siguri, c vorn inthri fiinta, noastrh. Mat Tureia
cht si Austria au interes de a aveh un Stat neutru
intre dnsele i Rusia, spre a evith o ciocnire care
le poate fi vgthmaloare. Rusia are asemenea un
interes legii,im ea sh aibh aceasth zonh, de liniste
la fruntaria sa meridionalh; si ea protectoare statornich a crestinilor din Orient, ea vede totdeauna
cu ferieire un Stat crestin, desvoltandu-se i exiathnd prosper.
Alte Staturi declarate perpetuu neutre in

Europa, oferl reale foloase pentru vecini, si de

aceea toti le respecth neutralitatea lor, ash este au
Belgia i en Elvetia. Belgia asezath intre Franta,
Germania si Holanda formeazh o staviI pentru

671

apArarea fruntariilor celor mai slabe ale Frantei

de Nord i totdeodatA adAposteste fruntariile Ger-

maniei de un atac al Frantei pe o lature nu ash

de tare cum este in Coblenza si Maenza. Asemenea
i

Elvetia este un Stat neutru, care serveste de

adApost si de contrabalantA intre trei maxi Staturi,

Franta, Germania i Italia.

Tot astfel i Rom &ilia prezintA, avantagii in-

semnate ea Stat neutru intre Turcia, Austria i

Rusia.

Dacl vom sti a-i conservit i a-i maxi acest

caracter de interes, putem fi siguri cA Europa va
eAuth totdeauna a-i asiguth si mai mult neutralitatea sa.
SA nu ne amAgim de aparente, Domnilor,
nici sg. ne facem iluziuni. Pozitiunea noastth ne
indicA rolul ce avem la gurile Dungrei. S
tim
a pAstth acest rol. Pe cat noi vom ti a da probe
Europei cA. ne intelegem rolul si cA suntem consecinti cu misiunea noastrA, pe atat vom fi siguri
de protectiunea si sprijinul ei.
Altfel natiune micA, pusA intre trei maxi
imperii, putem fi absorbiti la cel dantAiu vnt.
Starea de fatA este una din cele mai delicate
si mai periculoase in acelasi timp. SA stilt a fi

cu tact si cu prude*. Cum trebue sA ne conducern in aste eircomstante? SA urmaxim politica

noastth traditionall, politicA de echilibru si de in-

672

teres, iar nu politica de sentiment O. de entuziasm.

Sa fim consecinti cu misiunea noastra in Orient.

Numai astfel ne putem asigur i chiar tntrI
viitorul nostru.
Pozitiunea noastra politica' de astazi cum
poate ea sg, inceteze? Poate sa inceteze prin faptul
nostru sau prin faptele altora. Cu alte cuvinte tractatul dela Paris, se poate rupe, in ceeace ne privete,
ori de altii, ori de noi; in asta alternativa ne afigm.
Dacg, acest tractat de neutralitate ce el ne creiaza se

sfasie de altii, mai tali deat noi, noi cel putin

nu avern nicio raspundere. Dar daca, domnilor,
noi inOne ii rupem, atunci faptul devine gray;
atunci ne expunem la toate pericolele ce poate
aduce un a0, fapt. Cand insg, am fi presupui,
cAnd am lAsh A, se creaza cit insui noi violam
neutralitatea ce 11 s'a impus? Fi-va oare and
ne-am apara hotarele contra unei invaziuni straine?

Nici de cum, Domnilor. 0 natiune neutra are

dreptul i datoria de a se apar contra atacurilor
dirt afara; nimeni nu poate imputh cit cu aceasta
ea i-a calcat neutralitatea.
Ni s'ar puta iarai obiecth, cit noi am calcat
neutralitatea, pentruca un Stat mai mare a facut
invaziune, farg, voia noastra pe pamantul nostru,
cuin este in cazul de fatg, ?
Nicidecum, D-lor. Acest fapt al violarei neutralitatei nu provine dela noi, ci dela altii. Noi

673

nu putem fi culpabili de ceeace au fhcut altii, sh

nu ni se zich cum c an phrut a crede altii ca
dach armatele turcesti au trecut pe teritoriul nostril,

cu aceasta am incetat Si noi de a fi neutri. Nicidecum. Chci repet, noi nu putem rhspunde decht
de faptele noastre, iar nu de faptele altora, cari
sunt o forth majorh pentru noi.
Multe exemple justifich acest adevAr. Au mai
fost i alte State neutre prin cari au trecut armate
strhine, fh,ra, ca pentru aceasta sh se considere ch
si-au pierdut nentralitatea.
Elvetia, care in multe privinte searnanh cu
noi, pe la anul 1815, si in tot timpul resbelelor
republicei din 1789, a avut nenoroeirea de a fi
drumul armatelor Frarrtei, Austriei, Rusiei, ba
chiar si campul de btae al acestor armate; i cu
toate acestea Elvetia a rhmas tot neutr i prin
artieolul final al tractatului din 1815 dela Viena,
ea a fost declarath Stat independent si perpetuu

neutru. Ba inch ce e mai mult, la 1803, primul consul, Bonaparte, sill pe Elvetia ca sh ineheie eu
Franta un fel de traetat de alianth; insh acest
tractat erh numai pentru o alianth defensivh; printr'insul se prevedeh i se recunoasteh anume neutralitatea Elvetiei, mhrginindu-se numai Napoleon

a recruth pe phmAntul Elvetiei 8.000 de soldati.

Astfel si la 1815, chnd Elvetia duph invitarea si
insistenta a patru mari puteri aliate, Rusia, Austria,
29006

43

674

Prusia si Anglia ader la coalitiunea lor, dupa

intoareerea lui Napoleon din Elba, nu Me alt
decat s i se declare si s i se recunoasca neutralitatea sa, stipuland anume ca ea se va m'argini
a-ei aph'rehhotarelesi c armatele aliate sa nu treaca

prin teritoriul sau deck cu autorizatiunea prealabia a dietei. In ambele aceste cazuri, Elvetia
nu se considerd c i-a rupt ea insasi neutralitatea
sa; si in pacea definitiva ce se inchei la Paris
in Noemvrie in 1815, se recunoseit si se declara
incaodata neutralitatea perpetug a Elvetiei.
Trebue dar 6 i noi sa bagam foarte bine de
seama, ea nu prin aceste conventiuni ee incheiam
cu Rusia, sa se zica, ori sa se creaza, ea am
rupt insine tractatul din Paris si ne-am calcat
neutralitatea. Privind textul chiar al acestor
conventiuni, opiniunea mea este ea nu se poate
zice ca noi am &Meat neutralitatea noastra; caci
nu rupem neutralitatea noi ingi-ne, cand armatele
rusesti, trecAnd pe teritoriul nostru, reglementam
aceasta. treeere. S ne ferim insa de orice fapt,
atat in prezent cAt i in viitor, care s'ar putea
interpreth maear ca o violare din parte-ne a neutralitatei noastre; sit ne ferim adica de pericolul
care ne-ar expune de a pierde o garantie colectiva a puterilor celor maxi, garantie pe care am

dorit-o aata si pentru care am luptat 30 de ani

ea s o dobandim. (Aplauze). Caci, nu uitati,

675

D-lor, interpretarea i judecarea faptelor noastre,

daca, ele constitue sau nu o violare din parte-ne
a neutralitatei noastre,

nu depinde numai de o

singur6 putere, ci de toate puterile earl au semnat

tractatul de Paris, earl ne-au garantat neutralitatea.
In resbelul franco-german din

1870-71,

guvernul ducatului Luxenburg, care este o tara,

declarara neutr, fu acuzat, printr'o notA a comitelui de Bismark din 3 Decemvrie 1870, cl nu
observg, indestul datoriile ce-i impun neutralitatea.
D. de Beust, cancelar al imperiului austriac, ap'arh"
ducatul, Ins iath' principiile de el stabilite
i pe
cari este bine a le cunoaste si noi prin scrisoarea
sa din 22 Decemvrie acelas an :

In puterea garantiei Europeane a acestei

neutraliteifi, cercetarea i apreciarea faptelor, cari
pot sei con stituie din partea Statutui neutru o violare a neutraliteicei i cari 1--ar lips), de protectiunea si beneficiile acestei neutralitati se cuvine

in principiu Puterilor semnatoare tractatului de

neutralitate qi nu pot fi supuse deciziunei uneia

din Puterile beligerante.

Ash dar nu uitati, Domnilor, ch', sau in timpul

resbelului, sau mai ales dup6 ce se va terminh

resbelul, si la conferinta sau la congresul ce se
va adunh spre a se decide despre rezultatul resbelului, atunci are s6 se judece si sa, se aprecieze

676

nu de dare o Putere ci de catre toate, daca conduita noastra a fost corect, daca suntem ori nu
culpabili de ruperea neutralittei. Prin urmare noi
trebuie s ne silim a placea si a fi aprobati; nu
numai de catre o singura din puterile semuatoare
tractatului de Paris, ci de catre toate puterile. Sa
nu ne absorbim in nimeni i s cautarn sprijinul
nostru in toti; caci ash ne dicteaza situatiunea gi
teresul nostru.
Astfel dar fiind, vedeti D-lor, ct linia noastra
de conduita este foarte simpla. Trebuie s ne ferim
de orice ar puteh sa se interpreteze ca un act din
partea noastra de violarea neutralitatei; trebuie se
ne ferim de orice ar puteh, pentru un moment sa
ne ridice realitatea bunului prezent, avantagele ce
le tragem din tractatul de Paris si conventiunea
din 1858.
Cu aceasta nu voiu s inteleg c viitorul ne
este inchis; cu aceasta nu va s zica ca pe viitor
nu putem face, la timp oportun, acte mai insemnate, pin can s putem ameliorh pozitiunea noastra

creata prin tratatul din Paris prin care sa putem

indrepth i complecth opera creat pnin acest act
international. Negresit, D-thr, c viitorul ne ramne
deschis i neprejudecat. Insa spre a ne asigurh vii-

torul, trebuie sa nu slabim prezentul, trebuie, din

contra, sa tinem din prezent tot ce are de bun si
de conservat. A stazi am puteh noi castigh ceva

677

sigur pentru viitor, daca am viola neutralitatea,

child am rupe Insi-ne tractatul dela Paris ?
Nu cred ca a ajuns Inca momentul sprc a
face a$,h, calcule. Ar fi prea de timpuriu. Tot ce
slim de pe acum este ca mai sunt pericolele unui
resbel, Ia multe eventualitati ne expune el! Lesne
votam intr'un moment de entuziasm, conventiuni
ca cele de fata. De sigur Insa ea nu puteti de acum
prevedea toate pericolele i nenorocirile la care ne
expune ruperea neutralitatei.
Dar, D. Kogalniceanu a zis: Nu vecleti la ce
inconvenient ne-ain expune Mad Rusia ar fi victorioasti g Eu nu vad ce pericole ar rezulta pentru
noi din aceasta i daca este vorba de apreciare personala, apoi aceste pericole ar putea exista i mai
maH iii caz cand Rusia ar fi Invinsa, caci am Imparta0 soarta invinsului. Eu unul, D-lor, vg, maxturisesc sincer ca mi-e teama de toti vecinii mei
prea mari, prea taxi; aceasta Ingrijire este prea legitima; caci o natiune, cat de mica va fi, mai
bine voes,te a-i conserva individualitatea ei, decat
sa aiba,
imperiu.

gloria de a face parte dintr'un mare

Eu unul nu cred ca este bine ca o natiune

mica sa se expuna la incertitudinele resbelului qi
la pericolele ce el aduce, precum nici cbiar la capriciul unui mare aliat Invingator. Interesul nostru
de moment ne indeamna sa evitam mice fapte, cari

678

ar putea, servi chiar de pretext spre a ni se imnoi ne-am caleat neutralitatea noastr.
SA nu ni se zica c prin conventiunea de fatd,
Rusia ne-a asigurat integritatea teritoriului nostru.
(Mei, Rusia, a declarat .sus i tare, catre toat6
put

Europa, ca, ea merge in Orient, nu ea sa faca,

conchiste, ci numai sacrificii; ca, otirile sale se
bat, nu pentru nil interes a s'au personal, ci pentru
un sentiment nobil qi cavaleresc, spre a imbunatati soarta cretinilor suferinzi sub jugul opresiunei!
Mi se pare ca" deelaratiunea aceasta este macar tot
ash de eficace, are tot atata putere ea i cea facutl
prin conventiunea cu noi. A dar nu avem i nu

putem avea, nici o temere pentru noi din partea

Rusiei. Aceasta, putere ne va

respecta,

ne

va protege acum ea i altadata. Daca, Rusia a

rupt astazi tractatul din Paris, 1-a rupt numai
in ceeace privete soarta cretinilor din Orient ;
iar in celelalte pri, il men-tine 1-1 respeeta

credem. Ash, alte dispozitiuni, din acest tractat

precum cele relative la Romania, la Serbia, la libertatea navigatiunei Dunarei i alte dispozitiuni
de drept i de navigatiune internationale, sunt i
raman, dupa cat vedem, in vigoare, cu modificgrile se intelege, ce s'a adus tractatului din Paris,
pentru Marea Neagra, prin tractatul din Londra
din 1871.

Pe .ce dar probabilithi, pe ce fapte s'ar in-

679

temeih guvernul nostru, cand ar face acte, cari sa

se interprete ca o rupere din parte-ne a neutralitatei ? Nu poate sa sustina, ca a fost indemnat, eh
a fost incurajat, macar indirect, de alte puteri

ca sa faca una ca aceasta. Cel putin eu nu am

vazut nimic astfel din toata corespondenta secreta

ce ni s'a citit. Am vazut din contra, ca ni se recomanda si de unii foarte expres a conservh
neutralitatea ce avem.
Mare imprudenta, grava raspundere am luh
asupra-ne cand am face altfel!
Pozitiunea noastra este foarte simpth. Nu avem
deck s o mentinem i s stam In asteptare spre
a mai vedeh. Nu avem noi a ne amestech in cestiunile vecinilor nostri puternici. Noi trebuie si prin
fapte s probam Europei c adevarat este principiul pe care 1-am anuntat totdeauna, c Orientul

incepe dela malul drept al Dunarei; iar c malul

gang, malul nostril nu este Orient; ci este Inceputul Occidentului. De ad i. rezu1t c cestiunea
Orientului nu ne priveste i cand acest colos, cam

putred, ce se chiama imperial Otoman, ar cad*

ruinele ce el ar produce, nu ar trebul s ne copleseasca, ci s'ar margini la malul drept al Dunarei.

Foarte mult noi simpatizam cu fratii nostri

crestini de peste Dunare; insa nu ne putem confundh cu dftnii, fiindca avem alta pozitiune, alte

680

traditiuni, alt misiune. Nu poate fi in realitate

confuziune de politicq' qi de interese intre elementele de aci i cele de peste Dunqre.
Ni se pune cestiunea i altfel; ni se zice:
trece o armata strqing la noi, iatg, un caz de
fortq majora, ce sq. facem I" Negreit, D-lor, cq

nu putem sq ne opunem contra unei ah forte

majore. Dacq, eu a fi fost la guvern. eu m'a fi
mqrginit a protesta. Guvernul actual mi se pare
cli n'a lacut-o, dar el ne spune eq a voit s micoreze nenorocirile ce poate aduce o invaziune,
IncheiAnd eonventiunile ce ne supune la aprobare.

Ei bine, D-lor, in principiu nu vqd nici-un

'Au in faptul inchei6rei acestor Conventiuni. Poate
eq, dacq en asi ft fost chemat s inchein aceste

Conventiuni, nu a fi prima multe din clanzele

ce ele conOn. Insq aceasta este o apreciare personalq. Stiu c o conventiune facutq ori se primete, ori se respinge in total; c5, nu se poate
modifica.. Principiul dar rqmane c Conventiunea
nu poate constitul o violare a principiului neutraliattei. Inssa vg, propune D. Iepureanu,
i aceastq
propunere este foarte legitirn, i cred ca, guvernul,
&ea, vrea sq, aibe aproape unanimitatea acestei Adun6ri, ar trebui s o primeasea
D. Iepureanu vq.
zice: SI declarqm mai intaiu c'a mentinem i

continuqm a mentine neutralitatea i tractatul din

Paris i s votqm apoi conventiunea cu totii".

681

Care este scopul acestei legitime propuneri sau

motiuni?

Ar fi aceasta un scop de a exprimh neincrederea in guvern? Nu, D-lor. Nu putem s facem

o disputa', ministerialk dintr'o cestiune nationalk
atftt de mare, atat de gravk, in care toti Romemii
se intereseaz6 deopotrivg. Nu cu asemeni ocaziuni
vom ckuth noi s propunem cestiuni de neincredere in minister! Cestiunea este mai presus de

minister, ea este de o ordine superioark

Noi voim ea Corpurile Legiuitoare s exprime
sus i tare ek voese neutralitatea si mentinerea
tractatulni de Paris. Nu uitati ck, pank acum tara
nu este inck' angajat Ong acum numai guvernul
lucrat i guvernul na angajeaz6 Ora pe cate

vreme nu s'a exprimat Corpurile Legiuitoare, el

nici nu poate viola neutralitatea pe Cat timp Camera i Senatul nu a participat la aceastk violam.
Ah dar ce vk propunem noi ?
VA propunem o motiune care sk opreasek,
Intr'o zi, nu numai o putere, ci pe toate puterile
garante, de a puteh interpreth conventiunile de fatk,

ea un fapt de violarea neutralitktei din partea

noastrk.

Pentruce nu ati vote, o asemenea motiune,

prin care s'ar declare, de Senat, ek mentine neutralitatea i repera tractatul din Paris ?
Pentruce guvernul nu s'ar nn cu o asemenea

682

crede ct
en adevarat, nu se calc neutralitatea prin con-

motiune ? Daca guvernul este sineer

ventiunile de fata, pentruce nu ar consimtl si nu

ar voth cu noi aceasta, motiune? Daca erede eontrariul, cum presupune ca noi vom voth orbeste,
si am face un act de violare a neutralitatei, fara
macar s ni se spuna?
Eu indemn prea mult Senatul sa voteze o ash
motiune, i pe guvern sa declare ea o primeste.
Atunci am vota mai toti Con ventiunea si Senatul
ar scaph de o greh raspundere pentru viitor. Caci
pot deelarh aci fata cu totii, i inaintea natiunei,
ca dela un capat al tarei pang la cellalt, toti sunt
pentru neutralitate, toate clasele societatei comercianti, industriasi, proprietari saraci i bogati, toti
sunt pentru neutralitate! (Aplauze).
N. Manolescu. Dar cand vor veni Turcii
.

B. Boerescu. Dar de ne vor atach Turcii,

va, repet Inca odatd, eand vom fi atacati pe pamantul nostru, suntem in drept, avem datoria sa
ne aparam, s ne opunem cu armele in mitini
contra unui asemenea atac, si pentru aceasta nu
avem trebuinta de nici o conventiune. i ael sunt
In aeord cu D. Kogalniceanu, eft armata noastra.
nu este numai o geandarmerie ci si o institutiune
care are misiunea de a aparh neutralitatea teritoriului nostril si drepturile trei.
De aceia o repet Inca' odata, ea nu este bine

683

a deplash cestiunea, ci sa o punem pe adevaratul

ei tarAm. Noi s mentinem aceeace avem, i sa

asteptam evenimentele. Viitorul nu ne este inchis.
Daca peste catva timp interesele noastre ne-ar povatui

rupem neutralitatea, ei bine! o vom rupe,

dar sa stim eel Min c o rupem, i pentru ce o
rupem. Sunt momente in viata unei natiuni cand
i revolutiunile pot fi necesarii. Poate dar, odata
ca s

sa, fie neeesar sa esim din neutralitatea noastra, ei

bine guvernul va veni atunci, franc i ne va intrebh
caci nu presupunem c guvernul actual va vol sa ia
o asemenea raspundere fara invoirea Corpurilor
legi uitoa re.

Daca guvernul crede ca, acest moment este

ajuns, chiar acum s villa a ne-o spune francamente, ca s tim i noi ce sa facem. Vom cumpani toate si vom vedeh, ce este mai bine, Aci
sunt oameni lumina ci, in varsta, experimentati,
earl nu trebue s lucreze prin entuziasm, ci CU
caleul, dupa ratiune; i dupa ce vom judeea,
binele i raul in asemenea caz, noi vom fi in poziOune de a masura pericolele la care ne expunem
qi

avantagele ce avem sa castigam rupAnd sau men-

-tinAnd tractatul din Paris. Vom putea cel putin

a ne hotari in cunostinO, de lucruri. Putem chiar
greseli s facem; dar sa le facem macar ea oameni
liberi, iar nu ca niste instrumente fara, cunostinta.
(A plauze).

684

Ash, asi intelege de exemplu, daca, ati veni

s,i ne-ati spune franc ca sa, ne aliam cu Rusia,
pentru emanciparea crestinilor din Orient. Ar fi o
cauz6 mareata, si nobith si Rusia ne-ar trath atunci
macar ca o putere egala cu dAnsa moralmente, si

ar incheih cu noi un adevarat tractat intre doua

natiuni libere. S'ar puteh sa devenim vietima
acestui devotament, dar am fi cel putin o victima
constiincioas. Inteleg ebiar o revolutiune interiora,
inteleg a ne declarh independenti
caci stiti,
D-lor, ca am fost cel d'intai la lucru pentru
absoluta noastra independent, insa sub garantia

puterilor Europeene, dar eel putin sa stim cu totii

ca rupem neutralitatea i tractatul dela Paris,
pentru o idee mare, pentru o idee Marturisita i
recunoscuta !

Dar a ne sacrifich indirect si fara voia noastra,

a ne expune la pericole necunoscute, fara a puteh

apreci avantagele in perspectiva, aceasta nu pot

consili Senatul sa o filch.
Conebid dar, D-lor Senatori, si rog pe guvern, sa declare ea voteaza, ea se uneste eu o
motiune prin care Senatul declara, ca mentine netttralitatea i c respecta traetatul din Paris. Atunci

am voth si noi aeeste conventiuni; altfel nu le

vom voth. Cnd Corpurile Legiuitoare, care singure
au dreptul a se pronunth intr'un mod definitiv,
In asemenea materie, ar veal s,i ar declarh in ac-

685

cord cu guvernul cg, mentin neutralitatea i tractatul din Paris, intelegeti D-lor, ca, nu se mai
poate interpreth, a aceste conventiuni ar fi o violare a neutralitglei noastre. Atunci guvernul ar
rhmaneh liber de orice rg,spundere, atunci tara n'ar
fi angajath si viitorul ei ar fi liber, i, in tot
cazul asigurat. Aceasta este adeva' ratul thram de
discutat. SA nu se zich cg, : eine nu voteazg, ar fi

cu Turcii, cdci atunci si a1ii ar rgspunde c eine

voteazg, conventiunea este cu Rusii. Adevg,rul este
cit suntem Romani, si ca, numai interesul tgrei este

care ne conduce in hothrirea ce avem a luh, Dae

ne consulth'm cu totii este ea sg, nu ne inselhm
in aceastg, hotgrire.
Vg, indemng,m dar, D-lor, inchodata, ea sh

declarhm cu totii mentinerea neutralithtei noastre

mai inainte de a se voth conventiunile. Cu modul
acesta vom conservh bunurile prezentului vom feri
Statul nostru de imensul pericol la care poate sa
i necugetath.
fie supus prin o hotg,rire precipitat
(Aplauze).

II
Monitorul Oficial" No. 130 din 10/22 Innie 1877

Discurs pentru independenta Ronfaniei.

Diva conventia incheiata intre Rusia i Romania
prin care armatele ruse puteau trece prin Romania, raz-

boiul intre Rusi si Turd incepe la 12 Aprilie. Dom-

nitorul Carol convoaca Corpurile legiuitoare, la 14 Aprilie

si in mesaj spune c intre altele poate va fi nevoie ca tara
sa-si apere cu sangele drepturile ei. Ctivintele acestea au

gasit un rasunet adanc in parlament mai ales ca Turcia

tocmai acum gasise momentul sa-si dea o constitutiune
inscriind Romania ca o provincie privilegiatd, iar Domnul roman numit cap de provincie.
La aceste necuviinte an raspnns tunurile romne
dela Calafat.
Boerescu aproba atitudinea grivernului si a ministrului de ext erne Kogalniceanu.

B. Boerescu. D-lor Senatori, intr'o cestiune

a de grava' ca cea actualg, emcqiunea este legitimil qi preocupAiunea fiecaruia dMtre noi este

dictata de ins'aqi natura lucrurilor. Am inteles dar

foarte bine pe D. Opran; mi-am explicat dar foarte

687

bine pe D. Opran; mi-am explicat emotiunea ce

a simtit tratand aceast6 cestiune. Eu cred, D-Ior,
cd pentru a procede regulat, as,a. a Adunarea si
natiunea sa," fie oarecum sigure ca drumul ce
81-1 aleg, este cel mai bun, trebue nearArat s ne
aducem aminte de trecut, de istoria noastr6, si,
examinand acel trecut, sa,-1 punien In fat6 cu prezentul i sa. vedem ce deductiuni putem trage, ea
sg, putem alege linia cea mai bung,. Tot deodata,
al ca'utam a examina daca" luptele ce tara intreprinde asthzi, daa, obstacolele ce ea are a dArama,
sunt rezultatele intamplarei sau a unui sistem preconceput i stabilit de mai 'nainte. Astfel numai
vom putea, sti dac6 si mijloacele ce vom intrebuinta, spre a d.rama, acele obstacole, spre a face
fat6 acelor dificultAi, sunt in proportiune, sunt
de natura, a face fat5, dificultalilor ce avem sa intampinam.

D-lor, acest trecut sa-1 examinam in putine

cuvinte; fiindc, desi seurt in durata, el este plin
de invAa'minte i putem lesne alege ceeace este mai
esential. Din aceste invglAminte vom intelege mai
bine pozitiunea tarei noastre, i, apretiand faptele
recente ale prezentului dupa, norma ce culegem
din trecut, putem judech
fa'r5, preocupare de
eine este la minister
daeN, bine san ram este
ceeace se face si ce trebue sg, facem.
D-lor, s

examinthn lucrurile in cruda lor

688

realitate, adica ash cum sunt; s6, le judech"m dup6

cum ni se prezin* i sa-mi permith' unii din oratorii can m'au precedat, sg, ered cg, nu fac bine de a
rationh dupg ipoteza de a presupue adieg, cutare caz,
de a se eritich in astg, ipotez6. Eu cred c trebue sg,
examinhm numai realitatea, egci numai atunci vom
sti ce avem sg, facem pentru natiune ca i pentru
indivizi; eel mai bun criterium de conduitg, este

de a astigh prezentul, de a merge in prezent pe

un tArtun solid, pentru a se puteh astfel, in oarecare mod sigur, a se chstigh viitorul.
D-lor, starea noastr

politie

actualg, consta"

intr'aceasta, c raporturile noastre cu Inalta Poartg,,

ea i en Puterile garante se af16 expuse si stabi-

lite prin tractatul de Paris din 1856, ea si prin

o conventiune posterioarg din 1858, care, desi mai
ales se ocupa," cu partea organiza'rei interioare a
Romhniei, contine Ins i preseriptiuni de natura
internationalg,. In alte euvinte, acest tractat din 1858
a stabilit pentru noi o stare de lucuri, desi imperfect, insg, expres

i realA, din care rezu1th c suntem

un Stat avnd o existent6 individuala" si special&

care altfel intr'un mod general, face parte dintr'un tot, imperiul otoman, de care insA rAmitne
distins i separat. Acel tot s'a garantat intr'un
mod expres si special; iar noi ne aflgm garantati
intr'un mod indirect si intrati astfel in dreptul
public european. Incompleetg operg, este adevqrat;

689

gresith, Irish tot de utilitate realh; si de aceia eu

nici c voiu s fac procesul puterilor Europei,
duph cum a fh,cut D. ministru al justitiei. Repet
ch. opera erh incomplecth, imperfecth, eh ea nu co-

respundeh chiar la seopul ce-0 propuneh Europa

la 1856, ch se lhsh loc la interprethri gresite, pang
a vol unii chiar a ne confundh cu celelalte provincii ale imperiuhu otoman. Cu toate astea, acest
tractat, tot cuprinde un ce real : prin el se garanteazh existenta politich a Statului Roman, prin
el ne aphrm de orice invaziune strling, si nu se
permite nimhnui, nici Inaltei Porti, a MAI* a
atach teritoriul nostru, fhr h. o prealabilh intelegere
intre P uteri : Apoi un alt fapt foarte important si

foarte real este ch, in art. 2 din conventiunea din

1858 se face mentiune expresh si specialh despre
vechile capitulatiuni ce avem incheiate cu Inalta
Poart i caH formeazh baza drepturilor i autonomiei romanc. i aci, D-lor, permiteti-mi o parantezh, : atat tratatul dela Paris, cat si tractatele
anterioare caH toate au fost privite atat de favorabil pentru nationalitatea noastrh, incepand dela
tractatul dela Cainargi si cel dela Adrianopoli, nu
au creat ceva absolut nou pentru noi, ci ne-au
restituit macar in parte, aceeace ni se rhpise,
aceea ce se ailh, dejh in tractatele noastre strhmosesti. Tractatul dela 1856, ca si con ventia din 1858,

au fAcut a ni se recunoaste i garanth drepturile

29006

41

690

noastre suverane, ash dupa cum ele existau in prin

cipiu, ash dupa cum rezultau din vechile noastre
capitulatiuni pe earl strabunii notri le incheiase

dela secolul al 13-lea la al 16-lea cu vechii Sultani. Desi dar Europa nu a creat ceva absolut
nou pentru noi, serviciul ce ne-a facut este foarte
insemnat si real.
Dand dar acest omagiu legitim, ne putem
Intrebh, in treack, pentru ce motiv oare puterile
ne-au facut acest bine? Este oare pentru un motiv
de simtimant, de dragoste? Nu, D-lor; eu am mai
zis i altadata ca' nu cred in politica de sentiment;
in lume nu exista deck politica', de interes; aceea
ce se chiama politica de sentiment, este o simpla
iluziune. (Aplauze).

Prin urmare, Europa Occidentala, ea si cea

de Nord, in interesul sau a lucrat, cand ne-a
garantat existenta noastra nationala desi in mod
imperfect, dar real. Care era, acel interes al Europei? Acel interes era de a asigura pacea pe marginile Dunarei, de a pune o bariera intre puterile
earl s'ar fi putut ciocni, de a stabill adica o conditiune de echilibru in orieraul Europei.

Inalta Poarta, care a aderat la acest tractat

din 1856 i 1858, care l'a subscris, fost-a oare
patrunsa de drepturile ce a recunoscut? Simtit-a
ea interesele ce acel tractat Ii propunea a apara,
scopul ce voi a atinge? Presumtiunea este ca a

691

stint toate acestea; caci, cnd Inalta Poarta la

1856 a consimtit a se garanth existenta politica
a Principatelor Unite, negresit a stint, sau a trebuit s stie, c aceste principate nu sunt vilaetul
de la Rusciuk nici alt vilaet sau aka provincie
imperiului otoman; credem Inca ca a trebuit sa
stie,
adica nu trebue sa, presupunem ca n'a
stint, ca acel tratat aveh in vedere niste interese
generale ale Europei, i chiar interese speciale ale
Portei, i ca toate puterile semnatare tratatului
erau tinute a face s se indestuleze acele interese.
Logica, D-lor, i bunul sirnt, ne sileste sa presupunem

el Inalta Poarta a cunoscut si a voit toate acestea.

Din nenorocire insa, realitatea nu corespunde
cu aceasth% prescriptiune. i am onoare, Domnilor,
a

va vorbi in cunotinta de cauza; va pot asi-

gur c faptele anterioare i prezente probeaza ca

Inalta Poarta s'a abatut dela poziOunea ce, in ra-

era creata prin actele internationale din 1856 si 1858; qi c nici a inteles interesele cari erau mai mult in favoarea sa, stipulate
prin acele acte europene. Repet, Domnilor, ca
vorbesc in cunostinta de cauza; caci am- trecut 8i
eu pe la Ministerul de Externe, dela 1873 pana la
1875 si am putut cunoaste fapte in timpul ministerului meu, si cari stiu c s'a continuat .si sub
ceilali ministri, de natura' a va convinge de veport cu noi,

Ii

ritatea afirrnarei mele.

692

Nu am nevoie a merge mai inainte de ministerul men; este destul a ma opri la faptele posibile ce am eunoscut insu-mi. Ina lta Poarta, in toate
actele sale, acte ofieiale, eu noi, in corespondenta
sa cu noi, in convorbirile minitrilor sal cu agentul
nostru, ca i cu principalii diplomati straini, afecta.
de a nu recunomte existenta i veracitatea acestor
acte strabune cari constituiese baza nationalitatei
noastre, autonomiei i suveranitatei noastre. Minitri sal ne considerau ca victima unei iluziuni,
cand le vorbeam de capitulatiunile, in virtutea

carora ne-am legat eu imperiul otoman. De aci

urmh neaparat ca, in diseuVunile ce se ridicau
intre noi i sublima Poarta, asupra unor cestiuni
i dificultati practice, guvernul otoman Ina tonul
ce-lintrebuinteaza numai en guvernantii dintr'o provincie a imperului qi numai, de eatre suveranul de care
depindea, nite supui. i numele de Romeinia i se

contesta, de1 toate puterile garante ne recunoteau

aeest nume. Dar singura Inalta Poarta, credea ca

calitatea sa de putere suzerana 1i dadea, dreptul
peste toti ceilalti a se opinti ca sa, ne liege i
numele parintilor notri, i numele nostru din
limba noastral... (Aplauze).
Cand prin corespondentele privitoare la dificultatile pentru interesele supuilor romani, agentul

nostru sustinea Maga ministerul Portei aeeste interese, dosarele ministerului nostru de externe sunt

693

de fath spre a vh prob c ceeace preocuph mai

mult pe ministrii din Constantinopoli, in notele
lor chtre agentul nostru, erh, de a nu se mai servi
cu termenul de supufi, rometni; chci, i se observh
supusi romni nu existl, de vreme ee acestia sunt
supusi otomani! i aceasth discutiune sau cearth
semnificativh a mers pana, acolo, Incat eancelaria
ministerului de externe otoman nici nu mai dhdeh
curs, in timp de mai multe luni, notelor agentului nostru, ia cari se coprindeh acest nume de
supusi romani.
Dach erh vorba de crime shvarsite pe teritoriul otoman, i dach autorii erimei fugeau pe
teritoriul roman, guvernul otoman ghsea, ch este
prea simplu ca sh ne ceard, a predh pe acei deliquenti si se mirh prea mult cand Ii faspundeam
ca. aceasta nu 0 putem face, pentru cuvantul ea
nu existh, o conventiune de extraditiune intre noi
si Ina lta Poarth. i pentru ce oare Ina lta Poarth
se mirh, atata?
Pen tru cuvantul eh ea se credeh in drept de
a judech si a pedepsi chiar pe un supus roman,
care credeh c ar fi comis pe phmantul nostru o
crimh contra unui supus otoman ; pentru euvantul
ch nu se jenh de a declarh pe fath c un tribunal
turcesc este foarte competinte a judech o crimh
comish pe phmantul romanese, si vice-versa. Ce
deosebire ar puteh fi intre tribunalul dela Rusciuk

694

si cel

dela Galati? Pang si mai deunazi, afirmg

aceasta pretentiune, sub ministerul actual.

Chiar pe agentul nostru dela Constantinopoli
Inalta Poarta, nu-1 recunoaste in realitate ca bucurAndu-se de privilegiile i imunitatile unui reprezentant. Desi chiar numele turcesc de caponchihaga este equivalent cu acel de insarcinat de afaeeri (charge d'affaires), desi un ash reprezentant
are o pozitiune determinata, in dreptul public European, desi Inca prin tratatul dela Kuciuc Kainargi i s'a recunoseut acest caracter, Ina lta Poartg
nu a voit niciodata nici a-1 recunoaste nici a-1 trath
ea reprezentantul unui Stat suveran, avAnd prerogativele ce-i acordh dreptul gintilor, ci abih

ii trath ea pe un strain de distinctiuue.

Prezenta agentilor nostri se pareh el o jenh
prea mult. A trecut timp mult, i s'a urmat lunga
corespondenta, pang sa, primeaseg guvernul otoman ca sa numim un simplu agent comercial la
Tulcea, spre a protege interesele de acolo ale supusilor nostri; caci, de vreme ce erau autoritti
musulmane, ce mai trebuiau si agenti romni?
Child insg Ina lta Poarta, voi, oda* s aseze
agenti ai sai comerciali in tot lungul oraselor noastre dela Dun axe, aflh prea natural c numai agen-

tul sgu din Braila sa cearg aprobarea unor ash

agenti. Se intelege ca am raspuns ce se cuvine
el am observat acelui domn agent ea aceasta nu

695

este treaba D-sale, i c numai ministrul afacerilor

straine dela Constantinopoli poate cere o ash autorizare dela guvernul nostru (Aplauze prelungite).
Negresit c ministrul Portei nici ea, mai cerii

aceasta autorizare. Poate ea a facut-o fiindca si

noi am cerut a aseza, in acelas timp, agentii romath, In toate orasele turcesti dealungul Dunarei.
Cateodata nainistrii Inaltei Porti sinatiau trebuinta a se adresh direct catre guvernul roman.
Credeti e ei proeedau ea catre guvernul unui Stat
liber i autonom? Nu; ci vizirul se credeh in drept
a puteh pentru cestiuni de afaceri i interese, ade-

sea scrisori personale catre suveranul nostru. Eu

unul nici ca am putut tolerh una ea aceasta. Si
cand la Constantinopoli s'a exprimat intentiunea
de a se trimite o ash scrisoare, am facut sa, se
s,tie prin agentul nostru c scrisoarea se va intoarce
inapoi, nedesigilata (Aprob6ri, aplauze).
Toate aceste fapte Domnilor, i alte asemenea

sunt exacte, sunt pozitive; le puteti constata la

ministerul nostru de externe.
Ce probeaza ele? Ele probeaza mai vartos ca
Ina lta Poarta, a voit totdeauna a trata Romania
ea pro vincie a sa, ea o tara, supusa ei!
Aceasta intelege ea cand, la mice ocaziune,
si de nenumarate ori, ne tot repeta, ca Romania
face parte integranta, chiar din Imperiul Otoman.
Dar oare, a face parte chiar din Imperiul Otoman,

696

va sg zia, a fi o provincie a Imperiului Otoman?

cum s'ar puteh rationh in acest mod? Sg admitem
expresiunea aceasta ; ins ea nu poate aveh acest
sens ce i-a dat Puterile cari au pus-o in tratatul
de Paris, cleat numai in raport cu garantia colectivg europeang, adia eg facem i noi parte din
garantia ce Europa a acordat Imperiului Otoman.
Astfel ar fi a presupune c puterile cele mari ar
fi voit a se contrazice.
Ash dar, Domnilor, acestea fiind faptele pozi-

tive ale Portei in raport cu noi, intrebgm dacg

ele corespund eu drepturile noastre, pe cari tot
Malta Poartg le-a recunoscut and a subscris tractatul din Paris? Negresit eg nu. Dar atunci datu-si-a
bine seama Inalta Poartg de pericolele la cari ex-

puneh Europa Orientalg, and maltrath astfel un

popor liber? Nu cred, Domnilor, ch
dat astg
seamg, cci, cutez a zice, este mult timp de and
s'a stins neamul adevgratilor oameni de Stat din
Turcia! (Aplauze).

Daa Inalta Poartg ar fi cugetat cat de putin,

si-ar
fi adus aminte de trecut, ar fi incetat eel
si
putin de a afecth, in note sau in eonvorbiri politice, a nu cunoaste, c taggduieste existenta capi-.
tulatiunilor noastre. Cgci ar fi vgzut c insgsi
faptele sale pot veni sa dea desmintire unei asemenea asertiuni. Aceste fapte exisand, nici c
se poate macar scuzh ignoranta; ele pot chiar
i

097

probh o premeditatiune de natur a-i agravh

rhspunderea.
Ash, de exemplu; chiar in tractatul dela Adrianopoli din 1829, gsim in art. 5, urmAtoarea
dispozitiune :
Principateie Moldova i Valachia pund,91-

du-se printr'o capitulatiune sub suzeranitatea Innaltei Porti, etc., i vor conservet toate privileguile qi imunitatile ce le-au fost acordate sau prin
eapitulatiunile lor, etc".
Ash dar duph o lungh epoch, in tractatul din
Adrianopoli se mentioneazh, intr'un mod generic
el poi ne-am legat en Poarta printr'o capitulatiune.
Inalta Poarth a stint negresit ce a fcut chnd
la acest an 1829, a subscris ch noi ne-am legat
en dnsa prin eapitulatiuni anterioare; altfel nu
ar fi stint ee subserie. Guvernul englez phrii
atunci ch se indoeste de acest adevhr, si cerii explichri, in privinta Principatelor dela guvernul rusese. Acest guvern ii rspunse, prin o noth din
21 Ianuarie 1830 a D-lui de Nesselrode, adresath
ehtre ambasadorul shu din Londra, principelui de
Lienden, c en adevhrat drepturile i privilegiile
Pricipatelor decury din conventiunile ce de au in-

theiat cu lnalta Poarta. Ash dar Ine odath Rusia a afirmat Ia acea epoch existenta capitulatiunilor

Inalta Poarth nu a protestat.

Mai thrziu, in timpii din urmh, la conferinta

romftne,

698-

din Viena, in sedinta sa din 19 Martie 1855, in

protocolul No. 3, asupra propunerei baronului de
Prokesch se constath c capitulatiunile s'au recunoscut ca .baza drepturilor Principatelor i ca, in
virtutea acestei capitulatiuni Principatele continua
a fi legate cu Ina lta Poarta. Reprezentantul Portei
in aceasta conferinta nu a protestat i nu a fcut
nici un fel de rezerva.
Apoi inteo alta conferinta din Constantinopole

in 1856 tinute intre patrn Puteri, Malta Poarta

subscrise un proiect de conventiune, care desi a
ramas neaplicabila, din cauza ca, nu s'a ratificat,
cuprindeh un art. 1, redaetat chiar in acesti termeni:

Poarta confirma din nou privilegiile i imunita'file, de cari principatele Moldovei fi V alahia
s'au bucurat sub suveranitatea sa, din timpul
capitulaciunilor cari le-au fost acordate de ASultanii Baizit I i Mahomet II" .
Aci se mentioneaza numai doi sultani, din
cei patru cari stint mentionati si in art. 2 din
conventiunea de Paris din 1858. Insa oricum ar
fi, acest fapt pozitiv probeaza ea si cel precedent
c5, Inalta Poarta, si in alt act deck cel din
1858, a subscris si recunoscut ea In adevar exista,
intre noi i dansa niste capitulatiuni earl constituesc baza nationalitatei noastre, a relatiunilor
noastre cu dansa si in virtutea earora suntem legati
imprenna de mai multi secoli. De ce dar tot aceiasi

699

putere straina a negh, existenta lor, a se indol de

origina lor, si a ne considera in drept i in fapt
ca o provincie a imperiului sau?

Ash dar, din faptul ca tratatul din Paris a

i imperfecta, din faptul
si mai insemnat c Inalta Poarta neaga si nu recunoaste adevarata origina a legaturei noastre cu
d'ansa, rezulta pentru noi un indoit pericol:
Pericolul rezultand din tratatul din Paris care
ne-a recunoscut o semi independen
i o semi-suveranitate, ash cum s dea loc la multe discutiuni
si la intrepretatiuni contradictorii; pericolul provenind dela Inalta Poarta, care necontenit amenin,
umileste i tulbura in onoarea sa proprie si in
drepturile sale un popor liber, un suveran, care
nu este nici instrumentul, nici supusul s6u.
facut o opera incomp1ect

Era dar un ce legitim si natural pentru tot

Romanul ea sa se preocupe de viitor si de inlturarea
acestor pericole.

Aci nu mai era vorba de a se critich niste

fapte fiira efecte, nici a se indestula o vanitate

desarta; era vorba de a se cauta niste remedii la

uu rau real; era vorba de a se corecta o opera
imperfecta. Nu ne este numai destul a se afirma
ca numai noi singuri, cum a zis D. Carnpineami)
am lucrat, spre a se complecta, chiar fara voia
marilor Puteri, opera lor din anul 1856 si 1858.
Aceste puteri nu au cunoscut destul, la acele epoce,

700

pozitiunea noastrA i toate difieultAtile ce erau a se

ivi in viitor. Noi ne-am silit nu contra vointei lor,

ci a dobAndi aceastA vointA spre a se atinge i

mai bine scopul ce ele Ii propusese a se atinge

pe Dunare. SA nu uitam Domnilor c pozitiunea
noastrA, c interesele noastre nu sant absolut independente de acelea ale Europei. Nu trebuie dar
nici sA ne separlm, nici s ne izolAm de Europa:
nu trebue mai ales sA ne punem in pozitiune de
a jicni interesele acestor Puteri; eAci atunci am
risch prea mult. Din contra trebue sA, ne silim a
pune interesele noastre in armonie cu interesele
Europei. (Aplauze).
Aci, Domnilor, este locul ea s vorbese putin
qi de mine, spre a puteh rAspunde observatiunilor
fcute de D. Iepureanu care a zis c D-lui i amicii

D-lui au combAtut in trecut, si au luptat contra

politicei exterioare a guvenului Catargi, pe care
a numit-o politica aventuroasa, i pe care am avut

onoare a o conduce eu, ea ministru al afacerilor

strAine din acel cabinet.

Voiu rationh, Domnilor, cu eel mai mare

cu impartialitate; cAci trebuie sA,
expun i sA justific acel trecut, care se leagA atAt
en prezentul i en care chiar se poate explich,
panA la un punet, politica actuall. DacA acea
politicA a guvernului precedent ar fi fost aventuroasA, cum o numete D. Iepureanu, apoi desigur
sAnge rece

701

si politica de asazi ar fi fost aventuroasg. Mg,

Domnilor, v/ pot declara franc, el acea politic/

a fost adevArat national/ i prev/z/toare, si prin
urmare, i politica de ast/zi, condusl in conditiunile celei de atunci, nu poate if decat tot bun/
si national/.
Se poate ins/ ca D. Iepureanu s fi calificat
luerul, luandu-se mai ales dui)/ aparente, si necunoscand bine fondul lucrurilor, intentiunea, scopul
propus.

S. desvelim ins/ ast/zi mai pe fat/ aceeace

a1tklat6 nu se putea Inc/ cunoaste in destul si
vorn putea aprecia i judech mai bine atat trecutul
cat

prezentul.

V'am spus, Domnilor, cum tractatul din Paris

crease pentru noi o stare de lucruri incomplect/,

Puterile Ii propusese atunci a face ca Statul

nostru s/ aib/ atunci o fi.in, o individualitate
proprie, o neutralitate real/. Ins/ amestecara garantia pentru noi cu aceea a Turciei; ne f/curl
adic s fim intrati sau absorbiti in garantia general/ a imPeriului otornan. Atunci individualitatea
noastrg nu se mai distinse, pozitiunea noastrg
rImase nu bine definit/, si avantagele neutrali-

tatei dispgrur/. Puterile nu mai puteau sa' ajung/

pe deplin scopul lor, decat declarandu-ne Statul
nostru independinte, sub garantia speciald a puterilor. Atunci am fi fost pentru Orient, aceeace

702

este Belgia in Occident; atunci am fi putut aveh

o adevAratA neutralitate perpetuA..Puterile ins6 au

reculat poate Inaintea unui sistem atk de radical;

culeg insl astAzi fructele temerei lor.
4 SA nu mi se zicl cA si astAzi suntem independenti; fiindc6 nu avem independenta perfectA
de fapt. Sub punctul de vedere al autonomiei interioare, pot zice ea suntem mai absolut independenti; insA ne lipseste exercitiul suveranitAtei exte-

rioare; si de aci rezultA cA. nu suntem independenti perfect, dreptul nostru public nu este recunoscut ca admis in echilibrul european, i Statul

roman nu este admis in concertul european ca

distins de Imperiul otoman.

SA nu ne ascundem darA realitatea si s

spunem lucrurile cum sunt.
Si cand zic cA suveranitatea noastrA internA
este cam absolut i pe tramul practic fiti siguri
cA nu am exagerat nimic. Caci, dacA asi fi voit
a fi mai riguros, v'asi fi spus c pn i aceastA
suveranitate internA nu ni se recunoaste in fapt
de cAtre Ina lta PoartA. V'am spus cum ea pretinde cA nu existA o jurisdictiune a noastrA separatA de aceia a Turciei. Dar a fost ceva si mai
gray. Ina lta PoartA ne-a contestat i aceiace se
chiarnA suveranitatea teritoria16; cazi, acum cativo,

cand eram in minister la afacerile streine,

tii ca, erh vorba de a se face niste lucrAri spre

ani,

703

a se liberh trecerea pe Dunare la locul numit

Porti le de Fer. Ei bine, Inalta Poarta a ridicat
pretentiuni c numai ea poate autorizh lucrarile
acestea, cari erau sa se faca despre tarmul nostru
i servindu-se de teritoriul roman; i c nici nu
era nevoie de consirntimantul guvernului roman.
Se intelege c s'a raspuns ce se cuveneh si ad
s'au respins asemenea pretentiuni absurde. (Aplauze).

Intelegeti 'Insa semnificarea lor? Aceasta Inseamn c Poarta erh stapana chiar pe teritoruil

nostru c ea putea ordona la noi ceeace voih.

Uncle mai erh atunci suveranitatea noastra terito-

riala? Pe baza unei asemenea pretentiuni, crezandu-se stapana pe pamantul nostru, ea a putut
odinioara dispune i coda, Bucovina i Basarabia.
tim oare uncle s'ar fi oprit, si unde s'ar opri
consecintele unei ash pretentiuni?

Vedeti dar Domnilor, c, daca' chiar suveranitatea teritoriall si independenta noastra interioara

ni s'a contestat, cum va mai inchipuiti ca suveranitatea noasra externa ar existh In fapt! Ah
dar spre a puteh fi cu adevarat un stat neutru,
trebuih mai intaiu sa avem o independenta perfee* nu numai de drept, dar i de fapt, nu numai interna, dar i externa.
Perioolele cari se evitau prin o ah neutralitate, pe can numai un stat independent o poate
aveh, erau foarte grave pentru noi in particular

704

nu nmnai din cauza luptelor ce se puteau incinge

pe p6mAntul nostru intre puternicii nostri veeini,

ci spre a ne pune la adhpost de sguduirea si

ruina ce ne-ar cauz h. cand s'ar intampla sh eadh
acest colos ce se numeste Imperiu1 otoman; ci in,
toate cazurile, spre a nu mai fi, noi natiune junh,
lipiti de un corp pe care multi 11 declarh de bolnav, i inch' bolnav de o boalh' contagioash care
ne-ar puteh molipsi si consuma Impreung en el.
(Aplauze).

Intelegeti dar, Domnilor, cum eu convins de

aceste marl pericole si de existenta singarului remedi

posibil, am dat inch dela 1870, cel inaiu stright

de alarml, si am saris intre altele, urmhtoarele
randuri in ziarul Pressct, No. 211, din acel an:
Puterile garante nu pot deceit sa continue
opera lor, din 1856,

spre a

perfectionet.
Ele vor cd'utet sa fondeze, la portile Orientului,
o

o stare de lucruri, fi mai forte fi mai stabild

decat in trecut, f i sti pund aceste populatiuni, atat

de apte pentru civilizatiune, in pozifiune f i mai

avantagioasa spre a se desvoltet f i prospera.

Prin ce mijloc inset diplomatia ar puteet

reu0 sa ajunga la acest scop?
Acest mijloc este unul, unul singur : este a
face din Romania in Orient, aceeace este Belgia
in Occident.

Este a face din Romania un regat inde-

705

pendent, sub dinastia lui Carol de Hohenzolern,

garanfia Puterilor celor marl, din Europa.

Noi discutam cestiunea lamurit, fara

fara cdrtiri: Independenta Romdniei, a
ambelor principate actuale, sub forma de regat,
este singura solutiune posibila, prin care se satisfac toate interesele; interese de echilibru, interese de securitate pentru imperial Otoman, interese de creVinatate, interese civilizatoare.. ."
pentruca sa probez atunci, cum probez
qi astazi, ca aceasta solutiune nu este rezultatul

unei vanitati seci, ci efectul unor interese practice, nu numai pentru noi, dar i pentru celelalte puteri, iata ce mai ziceam :
Cd ncl noi vorbim de indepenclenta Romdniei, ccind faceam din aceasta idee un simbol al
convincfiunilor noastre, i un drapel al credintei
noastre, nimeni nu ne poate taxa nici de derna-

yogi, nici de iluzionari, nici de turburatori ai

Orientului. Din contra, oricine intelege ca noi
consiliem

i susfinem aceasta singura solutiune

realizabila, n interesal chiar al puterilor celor

mai conservatoare, n interesul principiului de

ordine, n interesul echilibrului din Orient, in in-

teresul, in fine, nu numai al Romainiei, dar si

cd Imperiului Otoman.
Toate aceste interese se satisfac prin inde29006

45

706

de aceea credem ca aceasta

pendenta Ronviniei,
solutiune este posibila qi realizabild.
i,

Europa a voit la 1856 sa creeze din Romania un Bulevarcl la Portile Orientului, o linie
interinediara, un teritoriu neutru intre mai multe
imperil, diverse, ce s'ar putea ciocni. Dar acest
scop este pe jumatate atins, pe cat timp Romania va avea actuala sa semi-independenta, va fi
semi-suverana, dupd cum o numesc publicistii.
Cand un conflict s'ar nafte intre vecini, teritoriul
Romaniei risca ( vede0 D-lor, e6 am fost pro) de a nu fi respectat. Caci Inalta Poarta
fet
tine una c Romania face parte integranta din

imperiul sau; dar and acest imperiu este in

rezbel cu cineva (Intoemai cum este astIzi )
Romania nu poate fi teritoriu neutru de vreme
ce este parte integranta, de vreme ce nu este absolut independenta. Unde mai este linia neutra
ce Europa crezuse ca pusese la Portile Orientului?

Daca Belgia nu era indepenclenta, daca

facea i ea parte integranta din Prusia sau din
Franca, teritoriul sclu ar fi fost oare respectat,
ii ar fi putut da atatea servicii ambilor beligeranti?
Numai prin indepenclenta Romaniei se va
putea atinge pe deplin scopul cand Puterile au
garantat autonomia roman&

Romania, creat regat independent ca

707

Belgia, ar

deceit),

un

stat egal util pentru

top', vecinii. Acest regat, pus sub garantia colectiva a puterilor cele mari, va avea o existenta
asigurata ca i Belgia, i top, vor fi clatori a-1
respecta.

Turcia va afla mult mai conform cu interesele sale a avea inaintea sa un paravan, un
stat cu adevd rat neutru, peste care nu va putea
nimeni sa treaca spre a o ataca. Rusia nu-fi va
putea desminti politica sa traditionala de a ajuta
toate aspiratiunile legitime ale creftinilor din

Orient. Austria fi Ungaria vor afla mai avantagios pentru siguranta lor de a se creia un stat
intre deinsele i celelalte cloud imperiuri. Anglia
va contribui, totdeauna a ajuta tot ce poate ga-

ranta pacea in Orient. Franca, Italia, Prusia,

vor continua a ne fi tot atdt de favorabile ca ci
in trecut.

Cine clan s'ar putea opune rational la realizarea acestei mari, idei? Nimeni cralem; caci
nici un interes legitim nu s'ar vatania.
Jar Romdnia ar eq), dintr'o stare anormala,
falqe i nesigura. Va cdstiga prin desvoltarea
tuturor resurselor sale. Va deven), forte prim, scu-

tul neutralitatei sale fi prin puterea ce-i va da

prestigiul nouei sale pozitiuni..."
Din aceste citatiuni poate vedeh D. Iepureanu, crt aceasta, covinctiune a mea era, veche, i

708

eh' nu dateazh numai dela ministerul meu din 1873.

D-lui se mai poate convinge, duph, cum cred c&

s'au convins mai toti subscriitorii acelei profesiui
de credinta pe care am citat'o, c aceasta nu erh
de loc o politica aventuroasa. Oare politica aventuroasa era aceea de a se lucra pentru ca sa se faca
din Romania, un stat adevarat neutru perpetuu,
care ar fi devenit o conditiune de ordine si de pace
in Orient ? Oare aventuri fceau aceia cari voiau
independenta Romaniei, sub garantia Mgt a Puterilor europene? Nu, D-lor, aceea erh o politica
serioasa, pozitiva, pacifica asiguratoare pentru toti
(Aplauze).

i cum a cautat acel guvern din care faceam

parte en, care nu ma sfilesc a luh intru aceasta.
toata raspunderea numai asupra mea, cum am cautat
sh. aplichm, s realizam aceasta, politica ? Asvarlitu-ne-am in aventuri ? Ori cautat-am sa turburam

pacea In Orient ? Nici de cum. Ci am cautat prin

persuasiune, prin propagare, prin fapte reale, sa
realizam independenta i neutralitatea dupa care
aspi ram.

Erh nevoie insa, mai intaiu, a se proclamh

ideea, a se asvarli pe pamant semanta. Ai vazut
cum ideea se emise Inca din 1870. Ea aveh a se
raspandi, a se Infiltra treptat, a coprinde gradat,
spiritele si inimile. Ii trebuih mai multi ani pentru
aceasta. Anii au trecut, i sunt fericit de a vedeh

709

efectul asteptat s'a produs. Samanta a cazut

pe pamnt bun; ea a prins rdacini, i, bine cultivata a prosperat i s'a marit planta. Cu eata
mu4umire si cat m felicit de a vedea aeum eate
ea"

brate puternice cate inteligente distinse

grabesc
coacerea spre a o putea secera!
Ideea dar odata emis i planul fixat, ce
trebuia sa facem, Domnilor ? Trebuia, in fapt, sa
incepem a exercith drepturile ce numai un stat
absolut independent le poate avea i aplich. Atunci
independenta generath. a statului putee, mai lesne

a se Intelege si a se recunoaste.
Astfel trebuie, Domnilor, s judecati faptul
incheierei tractatului nostru de comert cu AustroUngaria. Unii, sub punctul de vedere economic,
altii, sub alte puncturi tie vedere, mult au zis i
au criticat contra acestui tractat. Eu unul, Domnilor, va marturisesc aci l'Amurit i simplu, c, ca
ministru de externe, ceeace mg preocuph mai ales
in acest tractat, cu o durata limitatg., era partea
sa politica, era insemnatatea sa politick era ca o
mare putere europeana' consimti a reounoaste si a
practich cu noi exercitiul unui drept de stat suveran.
Acest mare si colosal interes ma preocup pe mine

restului ii dam o importanta secundara.

Pe cat timp drepturile noastre suverane stau
in stare de abstractiune, de teorie, numai ea niste
afirmari dogmatice, ale noastre, prea putin Ii 'Ash

710

Inaltei Porti. Puteam noi sg ne afirmdm cat voiam

suverani; dupg &Ansa, tara noastra er a. o provincie

si Domnul nostru un fel de pas/ mai mare. Pe

cat lucrurile stau ash Ina lta Poarth' erh
si fgrd grijg.

Chnd ins/ ea

lucrurile au sg se
noi avem s i apliegm

vgzii

cd,

schimbe; cand simtl e

drepturile ee afirmgm; dud intelese cd, incepem a
practica cel mai insemnat drept suveran ce-1 are

un stat liber, dreptul de a tracth, o ! atunci lucrurile se schimbard. Atunci Inalta Poartg se ingriji, se miscg, se turbur i trimise pe la reprezentantii sli de Mug/ Puteri cireularea secret/ din
24 Septembrie 1873.

Acest act este inceputul unei lupte, in care

victoria a fost pentru noi; merit s vi-1 aduceti
am inte.

In circulara sa ministrul de externe Rachid,

Ii propusese de a combate dreptul Romftnilor de
a tracth direct cu alte puteri, si a al./0, agentilor si pe Mug/ eurtile strgine, c pozitiunea noastra
politic/ este ash cd, numai Turcia are dreptul de
a tracth pentru noi, i apoi adaogd,
Autonomia acestor tari find astfel determinata, nici ca Inca ramane indoiala asupra cestiunei de a se qti daca guvernul lor are dreptul de
a tracta direct cu puterile straine. Cu toate acestea

unele din aceste puteri at incheiat deja afa fel

711

de conventiuni. Inset astet stare de lucruri, care

nu este clecdt o violare de drepturi si de prerogative, a desteptat serioasa atentiune a Inaltei
Porti. Pe de alta parte fiindca asemenea infractiuni a conditiunilor autonomiei Principatelor ar
puteet intr'o zi sa vateme chiar interesele celor de
al treilea i sa motiveze reclamatiuni, guvernul
imperial i face datorie de a face chiar de acum
rezervele sale forniale, contra orictirui act avdnd
un caracter international, emandnd dela aceste
Principate".
Intreb pe Onor D. Iepureanu, intreb oricare
din semnatorii acelei profesiuni de credinta care
am citit-o, daca ar fi putut vreunul din D-lor
taceh, cand ar fi luat cunVinta de acest act, pe
care Inalta Poarta 1-a trirnis la toate Puterile ?
Ar fi putut vreunul din D-lor confirmh, nuicar
prin tacere aceasta, denegare formala, care se faceh
unuia din cele mai importante drepturi ale noastre ?

Negre0t ca nu. Ei bine, si en tot ah am facut;

eu trebuih Inca 0 mai mult s

fac aceasta,
fiindc v marturisesc i declar aci sus qi tare,
cl opiniunea mea, ca convinctinnea mea cea mai
intirna, ca ideea mea fixa i permanenta, ca scopul
ce voiam a atinge qi a realiz, a fost qi este de
si

a vedea Romania devenita stat independent absolut,

sub garantia Puterilor Europeene. (Aplauze entusiaste).

712

Intelegeti dar, Domnilor, ca, mai mult cleat

oricine, nu trebuia sa' negligez nimic care ne apropia

de realizarea acestei mari i sfinte idei! Exercitarea dreptului de a tracta, era un mijloc atat de
insemnat spre a se afirma suveranitatea noastra
qi a ne prepara taramul independentei noastre!
Acestea vi le mIrturisesc in toata libertatea;
caci, astrtzi,

ca senator, nu mai sunt supus Ia

reticentile unui ministru.

4a, dar am facut i eri, aceeace an fi fcut

orieare din Dv., adia, indata ce am putut isbuti
ca sa pun maim pe circulara seereCa a ui Rachid
din 24 Septemvrie 1873, am raspuns i en i am
protestat indata contra acelui act, prin o circulara

a mea, din 2 Noemvrie 1873 adresata catre toti

agentii puterilor garante aflati in Bucureti.
Protestul acesta, circulara mea este oficiala,
pe fata; ea afirma qi declara neindoios, e numai
capitulatiunile noastre cele vechi, sunt baza autonomiei qi legaturilor noastre cu Inalta Poarta; i
ea printr'insele nu renuntam la dreptul nostru de
a tracta direct, precum la nici un alt drept de
i

suveranitate.

in virtutea acestor vechi capitulaciuni, ziceam 'bare altele, pe earl actele internationale dela
1856 qi 1858 le-au confir mat din nou, Romania
are pe deplin toate drepturile suverane ce poseda
un Stat autonom."

713

Apoi, dupa' ce probam ea am si exercitat

necontenit, pang in timpii din urm, dreptul de
a tracth direct cu alte puteri, sfarseam cu aceste
cuvinte:

Prin urmare, D-le aginte, n fata denegatiunei formate feicute de Malta Poarta in circulara sa din 24 Septemvrie, era de datoria guvernului romin, de all face i el rezervele sale
contra oricti rei violatiuni eventuale; de a afirma
existenta drepturilor autonome ale Romciniei, care

se incearca a ni se contesta; si a declara in acelai timp, ca, ca fi n trecut, toate interesele noastre
internationale vor fi regulate direct numai de guvernul roman" !
Un ministru roman nu puteh zice mai plqin,
and un guvern strain, atach drepturile Wei sale.
(A plauze).

Am fost insa, o stiu, criticat eateodata pentru aeeasta atitudine a mea ea ministru. Insa, in

note, ea si in discuOunile Adunrilor, am tinut

acelas limbagiu. Nu se poate zice ca nu mi se
eunose ideile.

Ash, and intr'o edint6 a Camerei dela 23

Noemvrie 1873, eram interpelat asupra eircularei
guvernului otoman, iata ce raspundeam, intre
multe altele:

Tratatele find baza raporturilor noastre cu

Turcia, noi nu cunoastem alta, legalitate deceit

714

aceea rezultdnd din acele tratate; i vom protest

fi nu vom tolera nici un act care ar constitul o

impietare asupra drepturilor noastre."
Si

apoi mai la vale spre a probh cat gu-

vernul nostru tineh la garantia puterilor Europeene, ad6ogam:

Aceasta garanfie este pentru noi scutul cel

mai forte; 'in deqert au cautat unii sci insinue cd,
guvernul nostru nu ar fine la conservarea acestei
garonfii. Guvernul are, din contra, convictiunea
cea mai intima ca garantia colectiva a puterilor
este si va fi totdeauna scutul cel mai forte al nationalitafei noastre, qi cel ea va fi totdeauna tot
atdt de necesard pentru 1?omdnia, cum este pentru
Belgia qi Grecia."
Ei bine Domnilor, din toate acestea, eine

flu vede c6 aceast6 politicA, nu numai c6 nu

este aventuroasd, dar este cea mai conservatoare,
cea mai inteleapt6, cea mai moderat6 ? Sunt sigur
c6 si D. Epureanu este convins de acest adevAr.
A trebuit ins6 s ca expun chiar faptele mele,
spre a v6 aprobh cl voiesc si sustin astazi tot
ceeace am voit si am sustinut dela 1870 si 1873,
si

spre a v6 . convinge c, dac6 aparantele an

putut insele pe cineva, realitatea ins6 trebuie sa'

v6 eonving e i atunci, ea i acum nu inteleg

a m6 arunch in aventuri, ci a urmh o politic6

inteleapt6 si nationa16.

715

A dar, Domnilor, iatn pozitiunea noastrn:

Pe de o parte Ina lta Poartn tratand In fapt Romania ea o provincie a sa turceascn, i jicnind
astfel nu numai drepturile noastre politice, dar i
interesele noastre economice si alte interese de
ordine foarte pozitivn qi practien; pe de alta, parte
o asemenea tractare i impietare fiind in contradietiune chiar eu tractatul din Paris si cu capitulaiunile noastre, se intelege dar en o aa pozitiune
euprinde elemente de perturbatiune permanentn in
Romania, ea i in tot Orientul dela Dundre.
Ce este dar de fneut ?
Trebuie oare sn stnm, eu bratele incruciate,

intr'o stare care ,,tirn eh are s6 sfareasca,' prin a

ne ruina, a ne perde ? Trebuie s ne temem de
necunoscut, Orin a-i preferi rnul vnzut ?
Este libera, Inalta Poart s sta'rueascA a nu
ii intelege propriile sale interese; obiceiul oriental
al acestei Puteri o face sn se multumeasen pe
vorba inganfatn i pe ilusiuni, ca pretinsa sa suve-

ranitate pe pnmantul nostru, pana in momentul

cand a i *Ins pericolul, i cand este prea tarziu
a-I evita. Dar noi trebuie sn o imitnm ? Cred en
nu. Este o nenorocire pe Inalta Poartn, ca, ea nu
se deteapt la timp, I nu tiu dael este deteptatn pang, in momentul de fatn; orbirea sa este
proverbialn; i aceasta provine, o mai repet, ea, de

mult aceasta Putere nu mai are oameni de Stat

716

care sa inteleaga, adevaratele sale interese. Dar

aceasta trebuie s ne faca a cugeth 0 mai mult
la apararea intereselor noastre.

Pericolul, mteptat de toti, afara poate de

Inalta Poarta',, se ivi. 0tirile Rusesti intrara in Romania, 0 resbelul se declara de Rusia contra Turciei.
Ce facii Ina lta Poarta eatre noi ? Ea continua

a se preocuph tot de ideea sa favorita, de a ne

trath ea provincie a ei.
Se supara i ne denunta Europei, ea violatori de nu .tiu ce drepturi -pentruca, conform
drepturilor noastre de a trath, a trebuit

sa

cu Rusia conventiunea pentru reglementarea treeerei armatelor sale pe la noi.

incheiarn

Apoi suspencla pe agentul nostru dela Constantinopole, in mod necuviincios contra uzului international, dupa cum se urmeaz/ en toti reprezentantii earl au un caracter international, mh ca
agentul roman s'a suspendat, adica i s'a luat functiunea, dupa cum s'ar fi luat unui functionar turc.
Si aceasta noua violare qi provoeare, pentru
ce o face Inalta Poarta, ? Pentruca a apreciat numai
&Ansa singura, c conventiunea noastra en Rusia constitue o rupere a neutralitatei noastre. Am spus opini-

unea mea, apretiarea mea asupra conventiunii; am

spus ca ea in sine nu cuprinde o rupere a neutralitatei noastre, ci alte fapte posterioare pot constitui aceasta. Dael eu nu am votat acea conven-

717

thine, a fost pentru o cestiune de forma, pentruca

voiam ea, mai Inainte de a o primi, Senatul sa

declare ca mentine neutralitatea. Sunt dar foarte
impartial spre a o judech.
Cum insa Inalta Poarta judecand-o singurd,
fara a cere i astepth opiniunea si a puterilor garante

vine deodatA si iarti fara prealabila intelegere, cu

acele Puteri, ne ataca teritoriul i orasele noastre
in mod bruse si barbar ? (Aplauze).
Oare In legalitate este Inalta Poarta cand
procede astfel ? &are macar conform cu uzul dreptului gintilor lucreazPi, ea ?

Nu, Domnilor, violenta sa va merge pana

acolo, ca armatele sale ne ataca, fara macar o
prealabila declarare de resbel. Dar, este pozitiv
Domnilor, c fara sa fim Iii resbel en Poarta,

Poarta ne ataca fra veste, fara macar a ne dedark resbeL

Ea s'a multumit numai a trimite la 2 Mai

o circulara pe la agentii sai din strainatate pe care
am citit-o numai in gazete, si in care circulara ne
trateaza ca pe niste supusi resbeli.
Tot aceiasi pasinne, tot aceiasi idee fixa.
Acea circulara insa nu este o declarare de
resbel. Poarta face numai cunoscut celorlalte Puteri
ea Romania se afla sub presiunea unei ocupatiuni
straine. i aceasta declaratiune, pentru ce o face ?
0 face numai ca o rezerva spre a puteh conchide

718

ca sub influenta acestei presiuni, orice acte va

face tara, vor fi nule; adica dupa acum a prevazut Poarta, c avem s. facem acte care sa, nu-i
placa si dupa cum ia precantiuni contra acelor
acte declarandu-le de mai inainte nule! (Aplauze).

Vane precautiuni! Ca'ci pe cat timp Poarta

va starui in gresita sa politica, trebuie sl se supuna
la consecintele fatale ce are sa aduca o asemenea
politica!

Chiar in ora din urma a pericolului Ina lta

Poarta continua a avea tot preocupatiunea sa, tot
ideea sa fix i permanenta care o urmareste de

atatia ani intr'un mod foarte cerbicos, de a ne

trat a. ca supusi otornani. Caci, iata intre altele ce
zice ea catre agentii sai din strainatate:

Malta Poarta a adresat din nou in

zilele

din urmti, guvernului Princiar, invitarea oficiala

de a-gi un forfele cu ale sale pentru a conjurA
pericolul comun."
Pentru ce oare guvernul otoman numeste

comun pericolul declararei resbelului din partea

Rusiei? Rusia a declarat resbel Turciei, nu

si

Romaniei. Raspunsul este simplu, pentruca si Romania este provincie a Imperiului otoman; si pe-

ricolul unuia este si a celuilalt. lag ceva si mai

gray si mai important este partea finala a acestei
circulri din 2 Mai. In aceasta parte, Poarta ia
rolul de adevarat stapan si face guvernului nostru

710

roman irnputAri i aeuzatiuni ee numai un suveran

poate face supusului sau.

Ascultati i yeti vedeh. Ministrul otoman, vorbind despre incheerea conventiunei cu Rusia, zice,
in acea circulara:
Guvernul (roman) uitandu-qi toate datoriile,

n'a ezitat a contracta cu strainii randueli netagaduite, avand scopul de a facilita invasiunea
Imperiului, tradcind in acelq timp interesul tarei,
increderea guvernului suzeran, i sperantele ce

intreaga Europa fundase pe institutiunile Principatelor Unite, etc."

A dar Inalta Poarta, sau mai bine guvernul
unei ri straine, Ii permite de a mustr guvernul

nostru, de a-I trath ca tradator catre tara, ba i

catre acel guvern strain! Aceasta este mai mult
decat o greala, este o aberatiune! i cii unul, ca
Roman, m'am aflat indignat, revoltat contra unei
asemenea cutezante! (Aplauze).

Oricare ar fi guvernul nostru, chiar greeli

chiar crime de ar comae el, nu este treaba strainului; este treaba Camerilor, este treaba Domnitorului ea
arate ea sa-i indrepteze aceasta
greala. In fata strainului incalcator, tot.' Romanii suntem datori a sustine guvernul nostru national! (Aplauze).

Cand dar Turcia se poarta astfel catre noi,

cand ea se apara din tractate qi din drepturile

720

stipulate, intreb: eine este afard din legalitate, noi

sau sublima Poartg, ? Cine poate s zich' cg, este in
legalitate: acela care se pune in contradictiune cu
tractatele, sau acela care este fidel lor ? Noi ne
tinem in limitele tractatelor; Poarta invoaca,
pretinde drepturi peste tractate; ash dar este afara
din legal itate.

lush' se naste temerea c noi ne-am aIi cu

Rusia spre a ne apArh. Inalta PoartA presupune

c6 ne-am fi aliat cu Rusii. Altii ar puteh presupune ch ne-am alih cu Austriacii. D. Pera Opran
are cuvintele D-lui ca A, se teamq de Rusi; la
altii

poate sl nu placg, alianta cu Austria, cu

Anglia, cu Franta. Ce fac toate aceste presupuneri

de aliant?
Cestiunea nu este aceasta. Cestiunea este alta;
cestiunea este aceasta: Statul roman care are o

pozitiune legal, niste raporturi cu d'ansa rezultAnd din tractate, cAnd aceste raporturi sunt calcate de Inalta Poart6, cand aceastA chicare este
pozitiv6 i flagrant6, cAnd Poarta ese din legalitate, ne atac i ne ma1trateaz6 ca o provincie
invins5, contra tuturor stipulatiunilor din tractatul

de Paris, si din vechile capitulatiuni,are ori nu

dreptul de a se ap6rh si de a se ali en oricine,
spre a-si apIr drepturile i nationalitatea sa? CAM
Inalta Poart6, contra dreptului gintilor, contra

uzului international, Ii permite de a atach

si

721

sh fie declaratie de rezbel avem sau nu dreptul, nu numai

jeful orase i porturi deEcoperite, fr

a respinge forta cu forta, dar si de a ne aphrh

pentru viitor, si a luh msuri pentru a ne asigurh viitorul? Da, rhspundem, avem acest drept,
i duph legile divine!
i duph legea tractatelor,
(A plauze prelungite).

Da, repet, avem dreptul de a ne aphrh in

prezent, si aceasta in limitele necesithtei; avem

inch' dreptul de a ne asigurh viitorul, spre a nu

se mai repeth asemenea violente, si aceasth asigurare a viitorului nu se poate face in alt chip,
deck lucrand cu totii i cu intelepciune, spre a
se realizh independenta Romaniei, sub garantia
Europei. (Aplauze).

V a veni o zi, sunt sigur, chiar cand Inalta

Poarth se va convinge ca, aceasth solutiune este
chiar in interesul shu! Dea Dumnezeu A nu fie
prea tarziu pentru dansa! Ori cum va fi insh, va
veni o zi, cand Inalta Poarth va intelege c suzeranitatea sa nominalh, este o iluziune, este chiar
o napaste, care-i dh mai multh grijg, care-i cau-

zeazh ocaziuni de atacuri perpetue; i, ch Romania liberh, garantath de puteri, i adevArat

neutrh, ii va fi de un mare folos, i va constitul
pentru &Ansa o bariera, excelenth! Sub toate cele-

lalte raporturi Inalta Poarth va trage mai multe

foloase; chci ea va puteh atunci incheih cu noi
29006

46

722

tractate comerciale, tractate de extraditiuni, consulare, judiciare, i altele asemenea. Negresit ca

din aceste tractate va trage mai multe avantage
practice decat acelea care le are astazi, sau mai
bine deck starea comerciala care nu produce deck
nemultumiri i pericole reciproce.

Asteptand insa, aceasta zi de lumina pentru

Inalta Poarta, noi nu putem st in amortire. Innalta Poarta se va lumina, dar poate ca, nu se
va lumina. Noi nii putem fi supusi la asemenea
incertitudini; noi trebuie s ne ocupam de realitatea de astazi. Trebuintele de astazi cer ca noi
ne aparam contra atacurilor, sa respingem forta
prin fort-a. Situatiunea actual/ ne dieteaza, ca flu
putem fi i sta indiferenti, cu rnainile in san,
cand Inalta Poarta, ne ataca, fra s ne vesteasca,
far ad ne intrebe macar, fara a intra in coressit

pondenta cu guvernul nostru, spre a sti daea ramanem sau nu neutri, fara, in fine, sa se inteleaga cu Puterile garante, i sa le ceara autorizarea prealabila, dupa cum o obliga tractatul din
Paris. Datoria noastra, dreptul nostru, onoarea
noastra ne oblig de a ne apara contra acelora
cari, dela adapostul forturilor lor, ataca orasele
noastre deschise. (Aplauze.)

Nu noi suntem provocatorii. Prin incheierea

conventiunei pentru trecerea ostirilor rusesti, noi

nu am deelarat rezbel Portei, nici am rupt neu-

723

tralitatea, sau am violat tractatul din Paris;

cedgmd. unei forte majore, am cg,utat s

ci,
micorgm

relele ce aduce cu sine o invaziune. Cnd Ins6

am inceput a ne apark ? Atunci numai, cand
Poarta ne-a atacat. Insg, o asemenea apg,rare este
legitirnd, i natural. Ea poate chiar merge pang,'

a kgitimh o aIiant. Insg, sunt aliante i aliante;

en

inteleg c

pentru noi nu poate fi nece-

sang, deck o aliantl de apgrare, o aliantg defensivg,. Cine ne-ar putea, acuzh, cand, spre a ne
apar contra atacurilor Portei, vom fi siliti a
con tract o asernenea aliantg, ? Calitatea de Stat
neutru nu ne impiedieg, la aceasta. Au fost staturi neutre cani au incheiat aliante defensive fang,
a-si compromite pentru aceasta viitorul. Astfel a

fost Elvetia, care la 1803 a contractat o alianta

defensivg,' cu consulul Bonaparte, i care la 1815

contractat tot un fel de alian0 defensivg, cu

cele patru puteri coalizate contra Frantei i cu
toate acestea Elvetia nu s'a condamnat i neutralitatea ea qi independenta sa, s'a recunoscut formal prin tractatul de pace ulterioara,.
Ash i pentru noi, c.onsecinta dreptului nostru

de aparare este cg,, intr'un caz dat, i cand tnebuinta

an cene, putem sg, Incheigm chiar o aliantg, defensivg pentru apg,rarea drepturilor si teritoriului
nostru.

Insg, s'a nu uita'm c trebuie sg, procedgm cu

724

mult tact si prude*. Nu numai prezentul, dar

viitorul nostru este in joc. Preocupati de prezent sa nu neglijam nici viitorul. Suntem datori
a castigh prezentul; dar trebuie tot deodata, s ne
preparam viitorul.
Child D. Iepureanu propune ea sa exprimarn
numai Incredere in guvern, c va apara bine
interesele in joc si pentru rest sa, ne referim

la raspunsul ce a dat Senatul mesagiului Tronului, imi pare ea D. Iepureanu propune ceva
numai pentru prezent, propunerea aceasta ar fi
evaziva; caci alta a fost situatiunea dud en mesa-

giul Tronului si alta este astazi;

nici

ca s'ar

raspunde la pozitiune, la dificultatile ce sunt

actual in joc.
Prin urmare noi Senatul, suntem datori aproband fapta guvernului de a apara tara contra atacurilor ce i s'a adus, de a-i desemnh linia de con-

duita ce dupa noi, este cea mai buna de a se

urmh pentru viitor.
La acest dublu scop raspunde motiunea pro-

pug de Pr. D. Ghica, si de aceea sustin

i eu,

en toata, convietiunea acea motiune.

Sensul acestei notiuni este acela care 1-am

expus dejh. Pentru prezent recunoastem c agresiunea, ea, atacul a venit din partea Turciei; si
erh de datoria guvernului, era de demnitatea Wei
de a ne apara. Bine dar a procedat guvernul.

725

Interesele sau trebuintele acestei aphrhri, ne

pot duce pan Ia o alianth. 0 putern face. Insh

alianta trebuie sh fie numai defensivh, chei o
alianth ofensivh. ar presupune trecerea noastr
peste Dunhre, ar insemnh amestecul intereselor
noastre cu acelea ale popoarelor de peste Dunhre.

Insh noi nu avem nimic a face poste Dunhre.

Alte populatiuni, alte interese, alte drepturi, alte

suveniri, alto sirnpatii sunt acolo. Noi nu avem

a face cu dansele. Simpatiile noastre le au; dar
suntan distinsi de popoarele de peste Dungre,
pentruch interesele noastre sunt cu totul distinse
de ale populatiunilor de peste Dunhre. Ces dar
repet, nevoe am aveh, s ne confundlm In nite
complicatiuni cari nu ne privesc? i tocmai pentruch suntan un popor particular i deosebit de
celelalte din Orient. Europa are interes a creh un
stat neutru, distins, care sh poath tine echilibru
intre alte natiuni de origine .1 cu interese diferite. SI nu pierdem acest caracter particular ce
prezinarn.

Ah dar, prin motiunea d-lui D. Ghica nici

se comprornit interesele noastre, nici se prejudech

viitorul. Prin ea se scaph, nu numai fondul cestiunilor in litigiu, dar i forma, care ocuph
atht pe D. Opran. Eu cred eh, cu aceasth motiune se inlAturl preocuphrile legitime, ale D-sale
chci, D-lui ziee ca-i e teama de o alianth cu Rusia

726

cd, dacd s'a votat conventiunea, cel putin st

se scape forma, sd nu se voteze motiunea de astazi. hist din cloud lucruri unul : dacd D. Opran
si

crede c conventiunea contine aliante cu Rusia, de

ce a votat-o; cdci atunci a votat i fond i formd.
Dacd acea conventiune nu contine o aliantd, poate

voth motiunea de fatd; cdci sensul ei este ed nu

presupune nici-o aliantd, i cand ar fi aliantd, ar
fi numai defensivd,

ceeace nu ar prezenth pericole.

Dar de la prezent trecem la preocupdrile ce

ne inspird viitorul, afldm a prea bine se ziee in
motiune, cd' trebuie sd se caute a se bine defini
pozitiunea tdrei noastre. Cdci, D-lor din cate am
expus mai inainte v'ati putut convinge ed mai
toate nenorocirile au venit la noi din cauza lipsei
unei definitiuni exacte a pozitiunei creatd prin

trectatul din Paris. Nu. intelegem a rupe acest

tractat; motiunea Ii mentioneazd anume i cand
printr'insa se zice c. contdm pe sprijinul puterilor garante spre a ajunge la solutiunea dorita, a
viitorului nostru, aceasta Insemneaz c inem la
garantia europeand, cd intelegem ea Statul roman
sd se sprijine i in viitor pe aceastd garantie, cii
nu voim in fine, sd rupem legdturile i interesele
ce avem cu puterile mari europene. Se aratd numai
cl voim sd complectdm, s perfectiondm opera

tractatului din Paris. In partile sale, pe cari evenimentele au probat cat sunt de imperfeete; cd

727

voim a face din Romania un Stat care sa fie tot

Mat de respectat cum este Belgia chiar cand se
afla un resbel intre puternicii sai vecini, Franta
si G-ermania; cum este mica Elvetia, care a ramas
existnd i in urma marilor resbele ale republicei
franceze.

Acestea coprinde motiunea, si In acest sens

o votez eu.
Conchid dar ca, in fata unui pericol iminent
si mare ca cel actual, pe cat timp Turcia persista
a nu recunoaste drepturile i independenta noastra

cum rezulta din tractatul dela Paris si din capitulatiunile noaste; pe cat timp Turcia prin faptul
sau de a ne trata, ca pe o provincie a sa; a esit
afara din tractate si din kgalitate; pe cat timp
violenta i provocarea din partea Turciei a legitimat dreptul nostru de a ne apara, en armele in
mama, eu unul sustin si aprob ca bine si patriotic
a facut guvernul de a respinge atacul si de a
apa,ra, tara! (Aplauze prelungite).
Continuand i pe viitor aceiasi cale, el nu

trebuie Insa sa neglije de a prepara viitorul, de

a face,adica, sa, se creeze o stare de lucruri care
ne fereasca pe viitor deasemenea pericol.
Am zis-o de mai multe ori, viitorul nostril
nu poate fi decat independenta Romaniei sub garantia puterilor Europeene. (Aplauze).
Catre acest viitor trebuie s tindem cu to0i;
oh

728

si, spre a ajunge acolo, guvernul trebuie s6 prepare calea. SA% facl a se dep`arth orice bnu1i, cd
devenind independenti, ne-am absorbi in cutare pu-

tere. Romanii nu voiesc a se absorbi in nimeni;

ei voiesc din contra, ca taxa lor s6 fie egal utill
tutulor, voiesc ca s corespundA la scopul ce-1 au
puterile in Orient, i s concureze in acord i cu
sprijinul tnarilor Puteri. Aceasta vor Romnii,
aceasta trebuie s vrea guvernul lor, Caci numai
a0, vor puteh inlIturh pericolele ce-i amenintA.
Independenta dar a Romaniei insemneaz6 infarirea nationalit6tei romkne, cu propria sa individualitate; insemneaea moderatiunea, ordinea, pacea, progresub civilizatiunea la portile Orientului.
Este o iiobi1 i frumoas6 actilme ce noi indicqm guvenului pentru viitor. (Aplauze prelungite

repetate).

III
Monitortil Oficiad" No. 134 din 15/27 Iunie 1877

Lege pentru ofiterii rom'ani cari au servit in armate straine

Art. 1. -- In timp de resbel oficerii de origina, romana, earl au servit in armate regulate
straine, se pot admite in armata romcina fi a doband), prin aceasta chiar, Jr ti alta' formalitate,
recunoaqterea clreptului lor de cetqeni romcini,
destul numai sa declare ca renunfd, la orice protectiune streinei.

Ei von puteet fi admiqi cu gradul i vechimea dobdndite n armata in care au servit, pro&Ind prin acte autentice, atat acel grad, cat si
o bund conduitti.

Ei se vor bucura i de dreptul la pensiune

dupa legile romane.
Art. 2.
Orice dispozitiuni contrarii legei
de lap, sunt i ramcin desfiintate.
Aceasta lege s'a votat de Aclunarea Depu-

730

tatilor in fedinta, dela 7 Maiu 1877,

s'a
acloptat cu majoritate de patruzeci i noua' voturi,
contra unsprezece, find i apte abOneri.
qi

Preedinte, C. A. Rosetti

Seeretar, G. Tacu
(L. S. A. D.)

Discutiunea generala find desehisa. B. Boerescu

sustine ea recunoasterea cetateniei unor asemenea ofiteri
sa se faca pe cale individuala conform art. 9 din
constitutie.

B. Boerescu. Dornnilor, trebuinta la care

corespunde acest proiect de lege o admit si eu.
Cred cA, este bine, este trebuitor

folositor

pentru armat a. ea sA, poat6 aveh ofiteri superiori

care sl aducg, contigentul lor de capacitate; si este
natural ca ofiterii de origing, romang can l. au servit
in armate str6ine sri, fie admisi in armata noastr
cu gradul i vechimea ce au avut-o in acele armate.
Sunt insa' in contra modului de redactiune
care s'a dat acestui proiect de lege. Acest proiect
de lege astfel zedactat prezintg dotia, inconveniente;
unul constitutional i altul de o naturg, numai
politicg,.

In convenientul constitutional este ca,' prin

acest proiect de lege se creaz6, un mod de naturalizare pentru Romnii din alte p6rti in contra

731

prescriptiunilor art. 9 din constitt4iune care zice cg :

Art. 9. Roincinul din orice &at, Ara, privire catre locul nafterii sale dovedind lepadarea
sa de protectiunect straina, poate dobeindi de 'indata exercitarea cirepturilor politice prin nit vot
al Corpurilor Legiuitoare".
Aceasta presupune neapgrat cg, are sa, fie vot
separat, personal pentru fiecare. Aceasta s'a pstrat
de dad este constituOunea dela 1866. Oricare ar fi
RornAnul din alte ri, trebuie sg, fie supus la un
vot special al Senatului.

Cum am puteh noi, oricat de mare ar

fi

trebuinta, sg. modificgln acest articol ? Trebuie s.

elimingm acest inconvenient ? Trebuie. Al doilea
este ea' se dg, ministrului de resbel un drept de a
face el singur cum va voi, i pentru aceasta trebuie
sg, ne ingrijim. Nu este vorba despre ministrul de
asta'zi in care avem toata' increderea, dar legile se
fac pentru viitor, aceasta este o lege care poate
sg, dureze mai mult timp; i merg mai departe gi
zic, un stiu pentru ce asi mgrgini numai in timp

de resbel si nu in timp de pace ? A admite Parg

aceasta' lirnit6; insg,, in modul cum zice artieolul
dim proiect, ministrul de resbel poate sg, admitg."

un numg,r necunoscut de ofiOri, fg,rg, sg, mai cearti

concluziunea Camerei. Va sg, zicg, depinde numai
de ministru de a admite in armatg, si a naturalizh
pe eine ii place numai printr'un decret, qi aceasta,

732

dupt mine, este o anomalie, si nu este bine st se

fact, fiindct, dach astazi avern increderea in ministru,

nu stim eine poate veni maine sau poimhine la

ministerul de resbel, i sh dea aceste favori oricui si
nelimitat, cred c nu-i bine. Ce se face in toate prtile
chiamt lege asemenea cazuri? Se face aceeace se I umei
in personalt,,
pentruct sunt legi generale si legi
personale;
se face dar lege personalt, pentru

cutare sau cutare individ; adict ori de chte ori

ministrul de resbel simte trebuinth si se va ivi
ocazia de a pute s admitt vre-un ofiter care a
servit in vre-o armatt straint. 0 are valoare militart, vine cu o lege personalt ; i aceasta este avantagios si din alt punct de vedere, ct, eonditiunile

de admitere pot fi diferite, unii pot fi prilniti cu

unele conditiuni, si altii eu altele. Prin urmare,
cum se procedeazt, de sunt acum chtiva ani, si la
noi in asemenea cazuri ? Se fac legi speeiale, per-

sonale. Ce ar puteh dar st. se punt in aceasth

lege ? Ar trebul, dupt mine, st se fact, astfel ca
st corespundt si trebuintei, i st nu se calce nici
legea fundamentall; an trebul, zic, s zicem el
ministrul de resbel are dreptul ca, prin legi speciale si personale, sh primeasch in serviciul armatei

romane ofiteri romhni cafi au servit in arrnatele

strhine, cu gradul si vechimea care a av ut-o acolo,

adict favorul aceasta st se dea prin lege personalt; totdeodatt, trebuie st se punt In lege, et

733

trebuie s'a se treacg acei ofiteri, in privinta naturalizatiei, prin filiera prevAzut de constitutiune.

Ash cred eu c5. este bine: Dacl credeti ins'a el

articolul 9 al constitutiunei se poate modifich prin

aceast6 lege, atunci este alteeva; dar eu cred eft,

dupA constitutiune, nu putem admite un Roman
din alt6, tar'a deck printr'un anume vot, prin o
lege personal-a. lath, in ce sens cred ca' se poate
modifich acest proiect; si astfel modificat cred ea
corespunde atat la trebuinta, cat si spre a in16tura,
inconvenientul, atat constitutional cat si practic,
care il prezintA cazul de fat6.
Ministrul de externe luand cuvintul rspunde din
non B. Boerescu.

B. Boerescu. D. ministru de externe face rAu

de pune cestiunea astfel, ca cum noi am fi contra
principiului de a primi ofiteri, despre care este
vorba, in armata roman'a, face r6u, fiindea nu este

exact aceasta. Nu suntem contra, suntem pentru

a se admite ofiteri romani din alte armate in armata
roman6, cunoastem i noi ca si D-sa trebuinta
aceasta, prin urmare nu inteleg pentru ce face niste

cestiuni care nu'si au locul. Nu este vorba despre

aceasta, este vorba numai de modul admiterei gi
mijlocul care 11 propun eu este tot atat la trebuint`a ca i cel coprins In proiectul de lege, numai
este mai regulat, mai legal cum zic eu s facem.
Face asemenea rgu s amestece cestiunea per-

734

sonalg

i a avut rolul de a ma pune pe mine in

contradictie, zicAnd eg ceeace fac astgzi ca senator,

nu am &cut cnd eram ministru. Se inqalg atunci

ca i astgzi i totdeauna n'ain inteles altfel decgt
ca sg se facg conform en art. 9 din constitutiune;
dar D-v. nu voiti sg respectati art. 9 din constitutiune,
sau primiti interpretatia i argumentatia malitioasg a
D-lui Giani. Prin urmare iat ce am onoare sg declar,
cg in 1867 credeam ea i acum in art. 9 din con-

stitutiune. Atunci a fost un proiect al D-lui Bratianu, erg o lege personalg, i anume pentru
D. Ursu, i nu altul, i fiindcg au fost oarecare
dificultgti, acel proiect s'a retras. Ond eram impreung

la guvern si am voit s admitem pe acei ofiteri, an

fost, titi, difieuIti, i am renuntat; oare atunci,
pentru D. Ursu s,i Doda nu erau legi personale ?
Prin urmare, vedeti, nu sunt in contradictie,
zic insg e mijlocul care-I propun este mai practic,
mai constitutional. i guvernul vrea sg primeaseg
proiectul su, se poate, eine va vre ii va primi,
dar repet mijlocul pe care 11 propune nu este
coreet. Ei bine, ce ni se zice?
Ai proelamat independenta, trebue s ne dati
mijloaee de a o sustine. Dar, Dior, eine zice altfel? Dar D-v. cereti ca numai pentru aceasta cg,
s'a fAcut un fapt, sg, votgm noi orice legi ne yeti
prezenth! Dar dacg mijloacele care le cereti ni se
pare noug e sunt rele, cg nu eorespund la scopul

735

pentru care ni se cere si c sunt alte mijloace

mai bune, oare nu trebue sit avem libertatea de

a le discuth, de a le revizul, sau a le modifich?

Vrea sa zica, cit pentru aceea ca Corpurile legiuitoare au admis faptul de resbel, de aci ar rezulth
ca ()rice ne va cere guvernul, trebue
votam
intocmai, fie legi militare, fie legi financiare, si in
fine, impozite si tot felul de imprumuturi ! Aceasta

mi se pare ca an fi a ni se cere prea mutt si a

ni se micsorh dreptul de Corp legiuitor.
Acum D-v. ziceti cit ceeace am propus eu
este un mod indirect de a respinge legea si ca nu
Ira dam rnijloace, fiindca nu admitem absolut o
cerere in forma cum o cereti D-v. Mi se pare ca
este o greOta' consecint6, care ati tras-o de aci;
pentruca mijloacele ce le propunem noi nu sunt
Ia contradictiune cu votul care s'a dat pentru independenta si resbel; caci, Domnilor, n ce guvernul se jeneaza si in ce se poate Impiedich sit
vie oricand va vol cu un proiect de lege in care
sa rnenOoneze 10, 15 sau 100 de persoane anume
cu gradul si vechimea cu care urmeaza a se naturalizh si a se admite in armata noastra? Ei bine,
cum se poate altfel? Vreti D-v. sa se dea Un vot
pe necunoscute i vreti D-v. sa votam noi admiterea unei naturalizatiuni pe necunoscute, zicAnd
ca se recunoaste naturalizarea unor persoane pe
care nu le stim si nu le vedem? Apoi, D-lor, unde

736

s'a mai auzit asemenea doctrine, ca naturalizatiunile s6 se deh pe necunoscute?

Al. Giani. Nu e ah.

B. Boerescu. Este slab D. Giani, fiindca', in-

trerupe, daca ar fi forte, ar taceh. D-sa a vorbit

de art. 9, zice ca' trebuie sg se lepede de protectiuni i c acesta e destul; dar a uitat sarsitul
care zice ca' poate dobndi de indatti exercitarea

drepturilor politice prin un vot al corpurilor

legiuitoare".
Apoi nu intelege D-sa, cand e vorba de rdeunoasterea nationalitAtei ce trebue sa, se numeasa.
individ? Cum ati facut de cand existg, Senatul ?
Si unde ati auzit de cand sunteti ea s5, se dea un
vot de naturalizare pe necunoscute? Indata ce legea
zice vot, vrea s6 zic'd fiecare individ implie6 tin
vot; rea sau bung, e constitutiunea nu e vina mea;
nu e treaba noastra a o critich, nu e timpul
a modifich o lege fondarnenta16. Ash dar, pentrua
prin art. 9 sunteti tinuti ea s veniti cu legi per-

sonale: Mei unde e rgul, de uncle deduce D. Kog6lniceanu c daca, s'ar veni en legi speciale pentru
naturalizatiuni, nu s'ar satisface trebuintele armatei

i-am jenh mijloacele D-sale de apgrare ? Nu

are decht sA, vie cand va vrea en asemneea legi,
Senatul ca i Adunarea este la dispozitiunea
D-sale in permanent6 sau s6 fie chemate orideate
ori va fi trebuint6. Dar nu vedeti D-v, eq, ar fi ini

737

convenientul cel mai mare, cand s'ar voth legi care

sunt in patenta contradictiune cu constitutiunea?

Insa and se vine cu o lege personalA, Camera si

Senatul vede daca, implineste toate conditiunile i o
voteaza.

Cxci, Domnilor, Senatul si Camera trebuie

s'a stie c fiecare din acei ofiteri este sau nu Ro-

man. lat pentruce s'a cerut s veniti cu legi

speciale; totdeauna ask s'a urmat, a venit guvernul cu proiecte an ume. Si voiti D-v. s modifi.

ca0 acum art. 9 din Constitutie cu ocazia acestui

proiect? Aceasta modificare nu este regulata.
Apoi, Domnilor, Onor. D. Kog6Iniceanu a
aratat ca n'ar prezenta acest proiect inconvenientul

pentru armata. Si cum a argumentat? A argumentat invocand ceeace ar face D-lui personal.
Dar se prinde D-lui c acest proiect va fi numai
pentru acest moment?
M. Kogtilniceanu, nrinistru. de externe. MOginiti-I numai pentru resbelul de fata.
B. Boerescu. Pentru ce numai pentru resbelul
de fata. Eu voiu face o lege si pentru alte
eventualitali; venind cu proiecte nominale, votand
pentru fiecare militar in parte vom apreciA.
Altfel poate un ministru de resbel s vina' cu
100 ofiteri cari nu sunt Romani si sa-i naturalizeze. Ni se zice, ati votat independenta,

dati mijloace sl o sustinem. Nu stim daca Se29006

47

738
s
dea un asemenea vot. Fiindcg
am votat pentru independentg, suntem tinuti sg

natul poate

violthn Constitutiunea; dacg, intelegeti D-v., astfel

lucrul, atunci este altg socotealg; votand indepen-

denta, noi n'am inteles aceasta; desi sunt foarte

vechin partizan al ideiei de inclependenta, dar nu
sunt din seoala acelora earl admit maxima scopul
scuth, mifloacele".

Primind acest proiect fgrg nici o modificare

oare n'ar face rlu ostirei ?
Cum ar practich D. Ministru, legea ti'ar face
niei un rgu, dar venind altii, pot aduce ofiterii
din altg parte, sl se treael inaintea ofiterilor nostri,
si aceasta nu ar fi un fapt tocmai incurajator
pentru acesti ofiteri. Dar ni se zice c Uflil vor
muri in rezbel, i altii se vor inainta; aceasta nn
este o Ineurajare, nefiind nici regula noanalg.
Veniti en proiecte de legi in care, sg arltati
numele ofiterului i calitgtile lui, si desigur el se
vor voth; odatI ce se vor voth proiectele, yeti

trata, en dansii.
Dupg sistema D-voastrg chiar, nu puteti sh
admiteti ofiterii, mai inainte de a vg inteiege cu
dansii si nici vor veni contra vointei guvernului dela care depinde; si ID. Kogglniceanu stie
ch. dificultatea atunei elnd la 1869 eram la minister,

era eg n'a voit sg primeasel guvernul de care

depindek acei ofiteri. Negresit c dacI ar fi un

739

guvern amic, nu se poate primi ofiterii fr voih

lui ; contrariul se face intre guvernele ne amice;
nu poate D. Ministru de Externe A primeasca
ofiterii din Austria, nici din Rusia, in ostirea
noastra, fara eonsimtimantul guvernului respeetiv ;

cu atkt mai mult ea se cere probe autentice de

buna purtare si de grad. Primirea acestor ofiteri
dar nu se face pe sub ascuns, ei tratezi eu ofiterii, i odata lucrul finit, in 24 ore trece In
Camera si in Senat.
Vedeti ca, aci nu este nimeni in contra principiului de a se lua, asemenea masuri.

i zic c daca nu se va
primi de guvern amendamentul propus de mine,
Concbid Domnilor,

atunci trebue s respingem pur i simplu luarea

in consideratiune a acestei legi, ramAnand ea guvernul sa vina eu proecte speciale, in modul cum am
aratat, i astfel s'ar intampinh si trebuintele armatei i echitatea i dispozitiile Constitutionale.

IV
Olonitorul Oficial" No. 139 din 21 Iunief3 Julie 1877

Raport asupra proiectului pentru emisiune de

scrisuri de Stat in suma de 30.000.000 lei
In n umele rnajoritatei d el egatilor secti unilor Senatului B. Boerescu citeste raportul referitor la proiectul de

lege pentru emisiunea de scrisuri de stat in suma de

30.000.000

Raportul acesta care este protivnic legei prezentata

de guvern i votata de camera il publicam mai jos.

Domnilor Se natori,
Criza economicl care bantue

ara de mai

mu10 ani, dificulttile ce tezaurul a incercat In

Incagrile i perceperile sale din cauza zdruncina,rei creditului public, qi echilibrul nostru finan-

ciar, precum i adaosul de cheltueli, atAt de indispensabile pe cftt i de neprevgzute, justific5,

preocuparea noastr6 a tuturor i egitimeaz 6 cererea

guvernului Ca, prin acordarea unui credit de 30

741

milioane lei, sk i se dek mijloace de a face fatk

la trebuintele existente i de a i se inlesni operatiunile de tezaur.
In fata unor cestiuni financiare de o ordine

superioark, cari au un efect nu numai indirect,

dar direct i imediat, asupra stkrei noastre economice i politice, nu trebuie s fim absorbiti nici
de consideratiuni de persoane; ci, toti unii, ad

ckutkm a da cea mai bunk solutiune posibilk

unor interese Mat de grave i de multiple.
'Jack timpii" ar fi normali, clack nu ar existh
lipsa de credit, care este efectul anomaliei timpului, negreit c mijlocul cel mai simplu i mai
natural de a realiza, creditul de 80.000.000 ar fi

de a acordh guvernului dreptul de a se imprumuth cu aceastk, sumk.

Insk este cunoscut c

un imprumut astazi

este imposibil, chiar de 1-am admite in conditiunile cele mai apasktoare.

Cu toate acestea necesitktile timpului continuk, a fi tot atat de reale i de urgente; ele
cresc chiar prin neputinta de a le satisface. Creditorii Statului suferk prin Intarzierea plktei creantelor lor, i, cu cat Statul va Inthrzi ai exe-

cuth angajamentele sale, pe atat creditul sku va

slkbi, va dispare ehiar.
In finante, mai mult decAt oriunde, prezentul
este viitorul ; clack Statul nu plktete astazi,

742

cum va plhti maine? Dach nu qtim a ne mentine

creditul in prezent, cum o sh-1 avem In viitor?
Adevgratul insh credit al unui Stat consth in a-si
respecth angajamentele sale, a face dar ca guver-

nul sh fie in stare a plati unde este dator, este

a-i mentine creditul in prezent, este a-i asigurh creditul In viitor. A-i da mijloace ca, in

limite stricte, sa poata indestulh numeroasele trebuinte existente, este o consecinth logich a recunoas-

terei acestor trebuinte de chtre noi toti, este chiar

a evith o mai mare risiph, o mai mare cheltuialh'
in viitor.
Pe cat timp lush golurile i nevoile tezaurului sunt pozitive, pe cat timp nfl imprumut

direct si imediat nu se poate contracth, ee alta,

resursh ne ramane decht aceea de a uzh de titluri fiduciare?
lush uzul unor asemenea titluri poate deveni
un mijloc cu atat mai periculos, c utilitatea lor
momentana este foarte atragatoare. I TJn guvern
prudent, oameni cari nu inteleg a compromite
viitorul pentru niste avantage sau usuthri ale prezentului, trebuie s uzeze cu multh moderatiune
de acest mijloc, s procedeze cu mult tact si in-

telepciune, si sh caute ea puterea titlurilor fiduciare sh rezulte din creditul ge ele vor qti sa,
inspire, iar nu din o declaratiune arbitrath a legiuitorului.

743

In principiu daea trebuie sa recunoastem ea

pentru creditul de 30 milioane de care guvernul
are neaparata nevoe, trebuie sa i se acorde dreptul
de a emite niste titluri cu adevarat fiduciare, cari
st poata insa circuli s poata adica servi de un
agent. de sehimb, cu care guvernul s poata plati,
at poata face toate tranzactiunile sale.
De ce natura trebuie sa fie aceste titluri? Ce
conditiuni esentiale trebuie sa uneasca ele spre a
indeplini seopul pentru care stint destinate? Iat
cestiunea ce a preocupat mai ales pe comitetul
D-voastra.

Daca ne-am propane ea, prin titlurile fidudare, sa cream o resursa direeta i fixa, spre a
pune echifibrul intre venituri si cheltueli; ar fi
sa Itiam umbra drept realitate; i dei poate am usurh
prezentul, ar fi s compromitem viitorul, i at

dam loe la niste pierderi i perturbatiuni economice, din teari anevoe am mai puteh e1.

Nu insa de o resursa direCt i fixa' este

vorba. Nici chiar de o reorganizare financiara,
de un sistem bugetar financiar destinat a realizh
noui economii si a creih noui resurse de venituri,
suntem noi chiernati a ne ocuph astazi. Nimic,
negresit, nu impiedica, pe guvern ca, ehiar in limitele cheltuelilor votate astazi prin buget, at
realizeze i alte economii posibile; nimic nu se
opune ca, fiind posibil, el sa propuna Adunarilor

744

ceva noui resurse de venituri directe si fixe: comitetul roagh chiar cu dinadinsul guvernului ea
sh se preocupe de ambele aceste mijloace financiare, earl singure pot produce acel echilibru solid
atAt de dorit in bugetul Statului nostru.
Astzi este

vorba de a se aflh numai un

simplu expedient, care, pentru un timp anume determinat, s poath procurh puterii executive mijloacele de a neutralizh, macar in parte, efectele

crizei economice de care suferim, atht pentru a

indestulh trebuintele urgente existente cht si pentru
a face onoare angajamentelor sale. Dach iarsi am
creih nista titluri, cari, pentru a cireulh, le-am

impune un curs fortat pentru toti: dach nu le-am

retrage.din circulatiune, prin rambursare la o epoch,
fix6 anume indicath; daea, nu am oferi posesorilor

lor un interes care sh motiveze dorinta de a le

posedh; i daeh nu le-am garanth prin o valoare
sigura, realizabill la un timp hothrit si in mod
independent am expune asemenea titluri la o depreciare din ce in ce ereschndh, am da creditului
statului, in prezent si In viitor, o crudh lovire,
am cauzh o perturbatiune inevitabill in transactiunile partieulare i o erestere exagerath in pretul
tutulor proiectelor, am oferi, in fine, guvernului
bartia-monedh, sau mai bine niste titluri, cu o valoare factice si iluzorie, destinate a se deprecih si
A nu corespunde de loc la seopul ce ne propunem.

745

Ce dar conditiuni ar trebui s unease/ niste

titluri fiduciarii spre a nu da loc la inconvenientele ce aratarIm ?
Din cele expuse in scurt, se pot vedeh aceste
conditiuni.

Aceste titluri ar trebui, repet/m sa, aiba, caracterul unui expedient provizoriu, unei inlesniri
de tezaur pentru un timp maxginit; cursul lor s/
nu fie impus in tranzactiunile private ci sa, se lase
ca numai prin creditul lor mercantil sa, se admit/
in aceste tranzactiuni; un interes. un benificiu
oareeare sa, se asigure acelora caH le vor posedh
in momentul rseumpArarei ion de catre Stat; acest
moment trebuie sa,' fie fix si precizat ash incat sA
se stie in mod pozitiv, c cel mult pan/ la cutare

epoc6, ,toate aceste titluri se vor retrage din eirculatiune, schimbandu-se atunci valoarea lor fiduciar/ contra unei valori reale si precise; in fine o
garantie special/ si real/ trebuie s asigure pe posesorii acestor titluri ca, au s fie rambursati, de
valoarea nominal/ a titlului lor ca si de beneficiile

ce a produs aceast/ valoare, in mod sigur si independent chiar de vointa guvernului.

Iat/, in scurt caracterele generale si esentiale
earl s'au crezut e/ ar trebui s unease/ niste ti-

tluri en adevaxat, fiduciarii, cu adevaxat adicl a

inspirh incredere, si cari, pan/ la un punct oarecare, sa, poata, indeplini serviciul monetei, fAra ins/

746

a fi hartie monedg,. Alte dispositiuni, speciale si

secundare se pot prescrie spre a mentine pe cat

mai mult, valoarea acestor titluri in timpul eirculatiunei lor.
Intelegeti dar, Domnilor senatori, eg, considerandu-se cestiunea sub acest punct de vedere, comitetul delegatilor D-v., nu a putut primi proiectul
presentat de guvern acestui onor. Senat.
Majoritatea acestui comitet compusa din Principele Dimitrie Ghica, D. AL Giani si subsemnatul
in unire i in perfect acord eu D. ministru de finante, a lucrat si are onoare a va, prezenth in
sensul ideilor i principiilor expuse mai sus, alg,turatul proiect de lege.

D. Dimitrie Sturza nu a crezut a putg sl

se

uneascg, cu proieetul majorittei delegatilor.

D-lui a mentinut si a propus un proieet, pe care

1-a redactat si 1-a formulat in parte, si prin care
se acorda guvernului dreptul de a se imprumuth
prin creditul funciar rural, en o dublg, ipotecg,
suma de 30 milioane lei; acest imprumut s'ar
realiza, neapg,rat atunci cand s'ar compth de catre

particulari niste ob1igaiuni, cari s'ar erg asupra

scrisurilor funciare date de creditul funciar si depuse cu garantia obligatiunilor.
Acest sistem s'a parut majorita.tei delegatilor
ct nu este practic, nici realizabil; ca ar fi prea
costisitor pentru Stat; i c, prin urmare, nu poate

747

eorespunde la scopul propus; de aceea nu 1-am

putut adopth
Al eincelea delegat D. Camargescu, a formulat asemenea un proiect at D-sale.
In sistemul i cu proiectul ce majoritatea delegatilor are onoare a vg, propune, credem eh se
inlalurg, mai toate inconvenientele ce in alte Sta-

turi au adus alte valori fiduciare destinate a circulh. Ni pretindem, Domnilor Senatori, a v prezent

Un ce perfect; perfectiunea sau binele absolut

nu poate existh in cazul de fata,, mai ales in imprejurgrile, in conditiunile de credit in care ne
aflam noi. Nu este i nu poate fi vorba decht de
un bine relativ, qi aceastg, calitate credem c o
posedh proiectul nostru.
-Numele ce am dat titlurilor fiduciarii ce pro-

punem este acela de scrisuri de Stat. El nu se

confunda, -cu nici un nume al titlurilor de ereante

de Stat existente, i nu va da loe pe viitor la

vreo confuziune cu biletele de banch de scompt
i de circulatiune, ce trebuie s sperthn i sh dorim eh' nu va inthrzi a se infiinth.
Aceste titluri sunt un fel de creante asupra
Statului, can't producand un folos oarecare, au sh
fie rambursabile intr'un timp determinat. Baza
credit ului Mr, motivul increderei ce ele trebuie sh
inspire spre a cii!culh, constg, in imobilele de o indoith valoare, ce Statul ipoteeeazh in favoarea lor

748
s,i

pentru siguranta posesorilor lor. Prin aceste

scrisuri se pune, ca s

zie ah, in eirculatiune

aceste imobile earl, astfel se mobileaza in portiuni
mici, numai pentru un timp fix i determinat.

Cand lug acest timp ajunge, cand, adica, expith

terminul scadentei acestor eremite, toti aceia cari
poseda aceste titluri, toti aceti creditori ipotecari

ai Statului an dreptul de a lua o parte, proporen valoarea titlurilor lor, in imobilele cari
le serveau drept asigurare. Rambursarea adica, a
iona1

acestor eremite se face de eatre Stat in natuth;

retragerea lor din eirculatiune se efectueaza prin

vinderea mosiilor ipotecate al caror pret se plateste numai en aceste scrisori de Stat.
Toata dar, increderea ce trebuie sa inspire
aceste titluri depinde dela veracitatea ipotecei,,dela

siguranta ea' acea ipoteca are, cu adevarat, sa se

vanza spre a se plati scrisurile, i Ca, cu adevarat
aceste scrisuri au sa, fie toate retrase din eircula,
tiune Oa, la epoca scadentei lot%
Aci era cheia; aci trebuia s cautam soutiunea.

Nu era destul ea ipoteca Sa fie dubla; marimea ipotecei nu exercita o insemnata influenta
cand este vorba de titluri deasemenea natura.
Nu era destul ea ipoteca stV fie speciala, ea
inscriptiunea ei sa se faca pentru fiecare imobil
ci anume pentru garantarea serisurilor de Stat.

749

Negresit, aceastg specializare, ca st zicem ash, a

ipotecei, are o mare importaatg; insg, repetim nu
erh suficientg.

Aceia ce preocupg mai ales pe posesorii titlurilor fiduciarii, ipotecarii este chestiunea relativg

la executarea ipotecei. Se va vinde ipoteca la termenul fixat? Dar dacg debitorul, care, este Statul
nu va voi sg o vAnzg? Cum creditorii, adiel,
publicul, 1'1 vor sill sl vnza, ? Iatg mai ales cestiunile ce-si pune creditul public, And se af15, in
fata acestor titluri. Incertitudinea executgrei, temerea necunoscutului acestea mai ales depreciazg
valoarea in conditiune a titlurilor fiduciarii.
Cum propunem a se evith acest mare inconvenient ? Cum sa, se depArteze aceastg incertitudine,
aceastg temere ?

Mai, intaiu timpul fixat pentru circulatiunea

acestor scrisuri 1-am pus cel mai scurt posibil,

numai de trei ani. Ziva &and trebuie sg se inceapg
vinderea ipotecelor, i cnd urmeazg a se retrage
din circulatiune toate aceste scrisuri este la 1 Iuliu

1880. Acest punct este foarte important. Pe cat

un titlu de creantg ipotecarg va aveh un termen
lung, pe atat creditul sgu este mai mic. Titlurile
mai ales destinate a circula ar fi expuse la o
depreciare sigurg dacg s'ar sti c trebuese prea
multi ani pang ce, posesorul lor sg poatg aveh, in
schimbul lor o yaloare realg si intrinsecg. Terme-

750

nul de trei ani DU este destul de lung spre a

prezinth acest inconvenient, si apoi vom vedeh ch,

chiar in curgerea acestor trei ani inch se ian rnsun cum sa se mentinh valoarea acestor scrisuri.
0 alt masura qi mai importanta, este ea, un
comitet special este insarcinat cu privigherea si
controlarea emishmei scrisurilor i constituirei ipote-

celor, cu conservarea actelor de ipoteci, in timpul

cuvenit. Acest comitet se propune ash incht sh fie
independent de ministrul de finante. Acest ministru

face in adevhr parte din

cornitet, Ii prezideazh'

chiar; insh comitetul nu este ales de ministru, este

independent de ministru, are propria sa initiativh,
isi are atributiuni indicate de legi, i lucreazh ca
un corp cu o anume misiune. Comitetul acesta
reprezinth oricum pe posesorii de scrisuri, pe acesti
creditori

ai Statului. In raport cu publicul care

posedh scrisuri, ministrul de finante CU admi-

nistratiunea domenielor reprezinth pe proprietar,

pe imprumutat; iar comitetul special, reprezinth
pe posesorii de titluri sau pe imprumuthtori.
Comitetul acesta conserv dar actele de ipotecA, care asigurh pe posesorii de titluri; prin el
si in fata lui numai, se fac vinderile rnosiilor ipotecate; numai lui i se trimite scrisurile trase din
circulatiune, numai el anu1eaz i arde aceste serisuri, si numai drip/ constatarea i provocarea sa
se sterg ipotecele, in proportiune cu valoarea seri-

751

surilor anulate, dup

moii1e raimase neviandute.

Cnd termenul dela

Julie 1880 ajunge,

comitetul special are dreptul, MIA a aveh trebuinta

de autorizarea ministrului sau a alt cuiva, ca sa

Inceapg punerea in vnzare a ipotecelor. Nu depinde
de ministru, nu depinde de nici-o alta autoritate

ca sg, opreasca, ca sa amane, ca sg, prelungeasca,

acest termen. Odata scadenta acestor fel de creante
ajunsg,, comitetul anuntg vanzarea imobilelor, care
se efectueaza, inaintea sa, la localul resedintei sale,
dupa niste forme speciale si mult mai expeditive
deck ale dreptului comun.

Cu modul acesta puteti intelege, Domnilor

Senatori, c inconvenientul principal, care rezultg,
din incertitudinea si temerea neexecutarei ipotecei
la scadenta, piere, i aceste scrisuri pot aveh astfel creditul ce inspira mice creanta, ipotecara, subscrisa si de un debitor solvabil.
Ceva mai mult. Pentru a asigurh si mai bine
valoarea In circulatiune a acestor scrisuri i pentru

a departh si mai malt dela ansele orice asemanare cu hartia-moneda, propunem ca, la rambursarea ion, aceste scrisuri sa fie primite de Stat cu
o valoare de 10 la sutg, mai mult pentru valoarea
lor nominala.
Ash, numai ca, in tot timpul circulatiunei
lor, Statul i toate clasele publice von primi serisurile cu valoarea lor nomiva1, Meg a admite nici
.

752

un fel de schdere; ba inch; cand el se vor retrage

din circulatiune, cand cu ele se vor cumphrh mo0i

de ale Statului, Statul le va primi en zece mai

mult peste valoarea lor; ah ineat cel ce ar aveh
in titluri 10 mii lei posedh in realitate un capital
de 11 mii lei i poate cumphrh dela Stat o mo0e
pentru acest pret. Aceasth cretere de 10 la suth
mai mult fhrh a fi o mare sarcine pentru Stat,
constitue un legitim beneficiu ce fiecare posesor 11
are in perspectivh; asupra acestei diferente in mai
mult peste valoarea emisiunei ee vor face mai ales
speculatiunile; i tim ch, in materie de efecte
publiee, speculatiunea devine o conditiune excelenth

a creditului lor.

Scrisurile de stat find altfel constituite,

in conditiuni de a inspirh o adevhrath incredere,

intelegeti, Domnilor senatori, eh am putut a le da
un curs obligatoriu numai in ceeace privete pe
Stat, eh am putut adich admite aceasth singurh
diferenth esentialh ce existh intre dansele i titlurile de obligatiuni.
Acest caracter de curs semiobligatoriu, acest
drept ce dhm numai Statului de a impune seri-

surile sale, de a le da in plata tuturor obligatiunilor sale in tarh nu este de naturh a aduce
perturbatiuni serioase in interesele economice, nici
ale Statului nici ale particularilor. Chei aceste

perturbatiuni s'ar nate atunci cand aceste titluri

753

nu ar inspith incredere, cand nu ar avea, o vaMare sigurg.

Am v6zut Ins c

ele sunt formate in conditiuni de a inspith incredere. Cum dar ar suferi

ceice le-ar posedh, chiar
primirea lor ?

cAnd Ii

s'ar impuue

Cursul lor intro particulari nu s'a impus

tocmai spre a li se asiguth si mai bine circulatia

lor mercantilg in finance, trebuie srt ne temem
mai ales de efectele indirecte ce poate produce o
ingsurg 1uat6; cgci acelea sunt mai anevoie de
prev6zut, deck efectele directe. Dacg cursul lor
s'a declarat obligatoriu 'in favoarea Statului, este
eg aceasta se compune prin obligatiunea ce se
impune Statului i caselor publice de a primi al
pari tot aceleasi scrisuri; este, mai ales, pentruca.
acest expedient financiar s'a creat tocmai pentru
a veni in ajutorul Statului, i a-i da, pentru un
timp mArginit, un mijloc de schimb eficace in
tranzactiunile sale.

Inck priveste tranzactiunile dintre particulari, asigurgrile cu caH am inconjurat aceste serisuH, perspectiva beneficiului peste valoarea lor
nominall, stimulentul speculatiunilor ce au a se
face asupra valorei lor, Intro aceeace au sg, pHmeascA dela Stat, i a ceeace au s6 plateascg, Statului

sunt, credem, atkea motive pentruca s6, provoace

circularea liberl a acestor scrisuri intre particulari.
29006

48

754

Tot pentru inlesnirea acestei circulatiuni intre

particulari, tot pentru ca sg se asigure mentinerea valoarei scrisurilor chiar in timpul celor trei
ani, se propune in proieet ca, cu incepere dupg
zece luni, dela data promulggrei legei, comitetul
special al scrisurilor sg fie in drept a deliberh eu
ministrul de .finante i a hotgri de va fi trebuintg, sg scoaat in vanzare unul sau mai multe
din imobilele ipotecate scrisurilor. Plata pretului
acestor imobile se .va face numai in scrisuri de
Stat, socotite cu 10 la sutg peste valoarea lor;
iar scrisurile astfel adunate se vor anulh.
Ah, dupg un interval de cAteva luni, de se va
aprecih cg, timpul incepe a fi mai favorabil pentru
credit,

qi

dacg totdeodatg se va simti trebuintg

a se ridich valoarea scrisurilor in eirculatiune, co-

mitetul special va fi in drept a pune in vnzare

parte din imobilele ipotecare. Inte legeti bine,
Domnilor, cg valoarea scrisurilor se va urea indata ce o parte din ele se vor retrage, indatg ce
pretul acestor vanzgri se va plgti numai in serisuri, cu valoarea lor intreagg, ba inca i cu zece
la sutg mai sus.
Aceastg operatiune care este lgsatg cu totul
in facultatea comitetului special, se poate repeth
de mai multe ori, in cursul celor trei ani, i va
o

aveh o insemnatg influent asupra mentinerei valorei

scrisurilor.

755

Nu putin va con tribui la mentinerea acestui

curs i dreptul ce se dg, particularilor, detentori
de scrisuri, de a le schimbh dela Stat, pe valorea
lor nominalg,, sau contra biletelor de band, nationalg., sau contra atator titluri de creantg, asupra
sa ce Statul ar posedh. Cu aceasta se va mentine
tnc
i o bung, balantg, intre aceste scrisuri i
alte diverse efecte publice.
Din aceasta, expunere sumarg, a principalelor
dispozitiuni ale proiectului ce avem onoare a v
prezenth, v'ati putut convinge, D-lor senatori, et

titlurile ce vrt propunem a adopth nu pot fi expuse a aduce cu sine inconvenientele i perturbaOunile economice de cari am vorbit, i cg, numai
in acest mod putem procurh puterei executive un
mijloc de schimb eficace, o valoare in circulatiune
en care guvernul sl se ajute macar in parte, spre
a rg,spunde, in greaua situatiune in care ne aflgan
la urgentele i numeroasele trebuinte pe care le
simtim toti.

V
Monitorul Oficial" No. 269/1877

Discurs ref eritor la mesagiql tronului.

Sedinta dela 26 Noembrie
In numele minoritittii conservatoare din senat B.

Boerescu pronunt un memorabil discurs in discutia

faspunsului la mesajul tronului. Boerescu se ridic peste
interesele de partid qi are in vedere interesele superioare
ale trei. De aceia in loc de a acuzb, pe liberali vorbete
cu entusiasm de ideia scumpti, lui indepenc1en4a carei fl
neutralitatea Romeiniei.

B. Boerescu. Domnilor, dacg, iau cuvintul in

aceasth discuOune generalg, asupra raspunsului la

mesagiul tronului, o fac nu spre a WO pasiuni,

nici a sth,bi incht va puterea guvernului sau a
majorithtei care 11 suacine. Eu nu am a mg, preocuph nici de cestiunea ministerialg, nici de bil de
Indemnitate, nici de vot de blam. Nu inteo poziOune ca cea de asazi, nu in niqte imprejurg,ri ah
de grave, ar puteh fi vorba deasemenea cestiuni

757

i D-voastrg, D-nilor senatori, ea i guvernul, yeti recutwaste, t avem atat pAtriotism, si

noi ceitia din minoritate spre A sti s ne tineth la
nivelul gravitItei imprejurgrilor in care tie aflgm.
cred c

Avem astgzi, D-nilor senatori, ceva, mai preStis

cleat rgspunderea ministerialg, aveni interesul general t1 tgrei, egoi este vorbd, de soarta si de
viitorul tgrei, este vorba poate de nationalitatea
romang.

Apoi nu cred eg, in fata, unor ash interese,

ar fi politic, ar fi, pot sg, adaog, acum pentru o
reprezentatiune nationalg, ea sa stea mut6, i sl
nu se pronunte asupra unor ash cestiuni superioare, care Bunt mai presus de micile consideratiuni de cabinet si de partide. Puteti fi dar toti
linistiti, D-nii din majoritate sau din minister el
nu am sg provoc nici o discutiune oragioasg, cAnd

de mai inainte vg, anunt cg am sg vorbesc in

contra Mesagiului Tronului. Despre acest mesagiu
am sg zic numai cateva euvinte i s6, constat mai

ales lipsele lui, apoi am sg, mg pun pe un targm

superior, pe tgrAmul po1itici noastre nationale,
care nu poate cauzh, nici diverge*, nici pasiuni.
Domnilor, cum a zis Onor. D. Carp, vg repet i
en, cg odatg, pe an au Corpurile Legiuitoare prilejul

de a se pune in contact direct cu Capul Statului

spre a ii puteh spune pgsurile tgrei. Dar cum ii
vor spune aceste pgsuri, dacg capul Statului nu

758

rei. De aceea si art. 95

din constitutiune zice anume ca, la cleschiclerea
sesiunei se va expune reprezentatiunei nationale,
starea prei. Att teoria constitutionalg, cat i uzul
constitutional, urmat la noi, i in toate statele
le va expune si el starea

constitutionale au fgcut sa, se admit c un mesagiu

de deschiderea Camerilor trebuie s

coprind6 o
expunere generala, de toate interesele principale ale
tarei, iar nu un raport special asupra unui fapt
izolat numai, care sa," cear iari un raspuns tot
a tat de restrans si see. Prin urmare chiar in starea
ordinarg a lucrurilor, ne-am obisnuit i noi a vedea,
de cand avem regim constitutional, c guvernul
veneh prin Mesagiul Tronului, s ne expuna, mai

mult ofi mai putin bine, intreaga stare a tgrei,

adic: re1aiuni1e, raporturile noastre cu celelalte
puteri, starea financiarg, starea administrativg, nevoile, pasurile tdrei, etc.
Apoi, dac a. aceasta se fgcea, in timpii ordinari

ai nostri, cu atat mai mult, noi si toata, tara ne

asteptgm A, se fac i mai mult in acesti timp
extraordinari i anorrnali.
Insa, deceptiunea ne fu mare! Nimic din toate
acestea nu se acir. Mesagiul din anul acesta a
fost mai scurt mai sec, mai incomplect, deck toate

mesagiile din alti ani.

D. Ministru de externe ne spune adineauri eS
aceasta a facut-o, pentrued trebuie sg, fie discreti,

759

discretia le-a impus a nu ne vorbi de starea

threi cum voiete art. 95 din constitutiune i uzul
constitutional. Se pcate, insh eu nu pot decal, sa
arht regretele mele, ca mandatar al threi, pentru
aceastg thcere din partea puterei executive. Este
ceva dureros ca, In niste eircumstaate atat de
extraordinare, noi A, nu stim nimic despre afacerile tgrei, i s6 se pretind6 a ne mulAumi cu un
mesagiu atat de laconic! Cxci ce este acest mesagiu

mai mult decht un simplu raport militar despre

gloria ce bravura armatei a fhcut s capete peste
Dungre.? Dar atht erh destul ? Cum ? Intr'o situa-

tiune atht de grava, ea cea actual6, guvernul nu

a simOt trebuinta s comunice nimic alt, sA, nu
cearg nimic, s'a nu se inspire cu nimic dela mandatarii natiunei ? Ce sens mai are atunci chemarea
acestor mandatari!
Cand la Aprilie trecut guvernul a grhbit alegerile pentru acest Senat cand s'au scurtat termenele legate, din cauza resbelului care erh iminent,
iath ce spuneh D. preedinte al consiliului prin
raportul shu chtre Domnitor din 3 Aprilie trecut:

Resbelul este iminent, un resbel care ameninta neutralitatea noastra', pentru a careia men-

tinere, Romtinia, in timp de aproape un an, a

facut atcitea
Situafiunea politic1, devenind astfel din ce

760

in ce mai ingrijitoare, ea poate trece prin faze

neprevazute i necalculate.

In fata acestor imprejurari critice, guvernul

nu poate si nu se cuvine sa aleaga i sa hota
rased, dela sine linia de urmare ce va fi a se
adopta. Este dar bine, este constitutional, este im-

perios cerut de forta lucrurilor ca,

n momentele

supreme actuale, puterea executiva n eleaproape

fi continua constituire, n intima intdegere cu
graiul natiunei, reprezintat prin legiuitele sale
Corpuri Legiuitoare.

Noi consilierii Tronului nu trebuie a lua,

asupra-ne de a adoptet singuri definitive rezolutiuni in vederea unui viitor bil de indemnitate,
caci ac), nu se atinge numai de necesitati administrative, de cazuri urgente de un ordin secundar
se atinge de interesele vitale, de interese mari nationale, uncle insasi sant are dreptul si datoria
de all zice hotaritorul sau cuvnt !"
Intelegeti, Domnilor, eat de juste i de fondate au fost toate acele argumente. Intreb numai
pe guvern : situatiunea de astAzi nu este oare atht
de gravg ineat ministrul sg creaz c trebuie a fi
in depling eonglsuire eu Corpurile Legiuitoare.
Corpurile Legiuitoare au devenit oare astAzi numai un birou de inregistrare al unor fapte implinite ? Intreb : astgzi imprejurgrile s'au uurat Mat
'Meat ministrul s poatg zice c poate A meargg,

761.

singur inainte, rezervanduli numai a cere un bil

de indemnitate mai tarziu ? Eu until cred ea, Irn.
prejurgrile astgzi sunt i mai grave, 0 cg. rgspunderea ministerului astazi Amble tot atett de mare
cum era la Aprilie. IDe aceia, eu, i eu mine Ora
intreagg se atepth ca ministerul sg, fie mai explicit

In mesagiu, ea guvernul sg caute a se inspirh

astgzi 0 mai mult dela Corpurile Legiuitoare, expunandu-le starea tgrei i artndu-1 In marginile negreit a diseretiunei diplotnatiee d care
D. ministru de externe a vorbit, care este linia de
conduita, dietata de simtul tgrei, pe care el trebuie
sa, meargg, spre a nu angaja astfel singur viitorul i soarta acestei Mri.

ministru de externe a spus, rhspunzand D-lui Carp, cg, alta era situatiunea la
Aprilie, cand D-lui credeh eg, nu va trece Dungrea, i eg, alta era ea in momentul cand a treCand LD.

cut'o, poate sg, aibe dreptate. Insg astg situatiune

a devenit i mai gravg prin trecerea Dungrei, i

mgrturisesc cg m'am mirat i mg mir mult

cum ministerul a luat o asemenea rgspundere
asuprg'i, hotgrand el singur a trece Dungreafl
Oare chiar admithnd cg nu puteh sa atepte conva,

vocarea Camerilor, sure a trece Dungrea, nu trebue

sg'i spunem noi astgzi in aceastg, aflunare, cg, ar

fi fost 0 mai prudent, i mai constitutional ea 86

fi convoeat corpurile legiuitoare totdeodatg, cu tre-

762

cerea armatei peste Dunare spre a le expune nevoile ce a avut de a trece Dunarea, i spre a cere
ca ele s legitimeze aceasta treeere ? Nu diseut
astazi daca bine sau rhu a facut ministerul de a
trecut Dunarea, admit chiar spre a-i fi plaeut, ch
bine a facut, c pentru binele tarei, a trecut Dunarea. Dar regulat este, constitutional este ea asemenea fapt gray sa se hotareasca numai de guvern, ba Inca sa se caute a se consfinti acest fapt,
prin tacerea D-lor, iar nu prin voturi exprese ale
D-voastra ? Bine este sa se consfinteasca asemenea
precedent ? Bine este ea puterea executiva singura

sa se faca apreciatoarea in luarea unor hotariri

de asemenea importanta, s joace astfel la 1101700
soarta tarei, i numai dupa opt luni s vina innaintea corpurilor legiuitoare i sa le zieg: S'a

facut! Acum tacefil" Cel putin ea precedent, asemenea fapt ar fi periculos si fatal! Caci, aceea ce
astazi s'ar face spre bine, maine s'ar face spre
rau, i noi nu am mai aveh, un regim constitutional.

Mesagiul care, precum am zis, este numai un

raport militar, si a propus mai ales a ne vorbi
de bravura armatei noastre si de gloria cu care
s'a aeoperit. Dar eine s'a Indoit de aceasta ? Nimeni. Bine este ea si rnesagdrul a facut, ea toata
natiunea, acest omagiu armatei noastre. Insa aeeasta

nu era destul, trebuia si puteh sa vorbeasca de

763

toatg starea tgrei, sg, ne arate, Cu toatg rezerva

ce'i impuneh discretiunea diplomaticg,, cafi sunt
nevoile irei, sacrificiile ce au sg i se mai cearg,
directiunea politicg ce iar puteg da guvernului,
pentruca sg, stim i noi unde ne aflgm i unde
mergem, i pentruca sg, Ineleag i guvernul care
este simtul tgrei. S'a mgrginit mesagiul a ne
spune

cg,

succesele trecute reclamg, alte succese

vi itoare.

Prea bine! Ash trebue sg, fie, dar pang unde

au sg, meargg sacrificille viitoare,

fgrg,

cari nu

putem aveg succese? Tgcere absolutg, nu ni se

spune nimic.
Ni se mai zice Inca, in treacgt, cg, la Plevna
suntem tot in pozitiune de apgrare. Nu este timpul

astgzi de a discuth nici asta. cestiune. Dar sg adrnitem c ash este si la Plevna, facem tot resbel
defensiv. Insg cestiunea prea delicatg, care rgmaneh
sti, este de a se sti cand si cum resbelul va inceth de a fi defensiv i va deveni

a se

ofi de agresiune. Nu simte guvernul cg

nu este tot una pozitiunea noastrg, dacg, ne vorn
tine in limita defensei, sau dacg, vom cgdeg in
ofensiv

agresiune. Ei bine, nu a simtit guvernul de loc trebuinta de a ne consu1t 1 pe noi de a-i rgspunde,
pAng unde i Ong in ce moment resbelul va

numai de apgrare? Resbelul este astgzi de apgrare

la Plevna, dar dincolo de Plevna; dar peste o tuna,

764

dar poste ase luni, poste un an? Mimic nu ni se

cerO a vorbi.

Se mai einite in mesagiu speranta c, dupg

eglcarea Plevriei, van avth pacea. SI avern aceastg
operantg! Sg dth D-zeu cg, avem pacea eat mai
curand! Insg, aceasta este ci sirnplg sperantg. Dar
&Leg, aceasta sperantg nil s'ar realizg. Si, D-lor,
aceasta sg nu no mire, cgei pacea nil depinde de
noi,

pacea nu ne puteg e0 dela Plevna, deck

daca, Rusia va crede cg. poato face aceasta. CAci,

D-lor, sg, nu uitArn cg, marele Imperiu al Rusiei
i mare misiune in acest
impus o frumoas
resbel, i pang nu-0 va implini aceastg misiune,
san nu va crede e i-a indeplinit scopul, negre0t

eg nu va face pace. Sg nu avem presumptiunea

a ne pune pe aceia0 linie cu Eusia. Dacg Rusiei
Ii va conveni, se va face pace, dacg nu, nu se va
face, 0 in caz dar and nu se va face pace dupg
Plevna, cand speranta noastra, nu se va realiza,
atunci revine iarg0 eestiunea : pang unde avem sg
impingern sacriflciile?, .. Dacg pacea nu se va face

dupg Plevna, ce avem noi sg facem ? Avem sg

mergem i dineolo de Plevna ? Si pang unde ?
cat timp? Niglio din toate acestea nu a ggsit guvernul de cuviintg, eg, trebue sa, afle dela mandatarii
natiunei! Dacg a fleut aceasta spre a se restrange in
discretiunea diplornaticg de care vorbeg. D. ministru
de externe, vg rngrturisese cg impinge prea departe

765

diplomatia, exci

tie ed poste consideratimoile

diplomatice, sunt cestiunile pationale eari au preferinta, ba o cestiune nationa1 4 de un mare intores
general ea sl se stie pang unde natiunea voeste a
merge eu sacrificiile i 0116 la c limith are A,
se opreascl resbelul ce s'a intreprins. V'ana declarat
dela inceput c nu-mi propun, nici nu am elementele necesare ca sa," studiez intinderea r6spun-

derei ministeriale. Nu am voit s6 fac i nu -fac

deat sa, constat lacunele oe se afla', in acest mesagiu, i cg, el nu corespunde cu gravitatea imprejurgrilor, nici este conform cu prescrierile art. 95
din Constitutiune. Prin prmare cestiunea de rAspundere rninisteria16, care ar decurge din toate

faptele indeplinite, am socotit cu mai multi amici

politici din acest Senat, c este bine i patriotic
a o suspenda pentru alt timp.
Nu este dar vorba acum de cestiune ministerialA; nu renunt6m la dansa; Ins6 Q suspendam
pentru un timp mai oportun, cand atunei vom
exarninh toate aceste diferito chestiuni, dac4, adie,

guvernul a fost in adevar autorizat de Corpurile

Legiuitoare ca s treacl Dungrea i daeg neavAnd
aceastg autorizare prealabill, este bine a se admite

ca s iea pe rlspunderea sa un aot de at4t de

mare important6; dael bine sau rgu a procedat

guvernul de a trece toat6 otirea romana peste
Dungre, fgr a 14sh inapoi o rezerv6 pentru paza

766

trei qi lmplinirea lipsurilor, etc. Toate aceste

chestiuni, cari se leaga, cu rAspunderea ministeriath,,

le vom examinh, repet, la o alt6 epoc6.

Pentru moment dar, nu poate fi vorba nici

de bil de indemnitate, nici de un vot de blam nici de

un vot de neincredere. Asemenea voturi nu ne-ar

avansh oare ? Avem qi noi, cetia din opozitiune
destul patriotism ca s intelegem delicateta pozitiunei, i inconvenientele unor asemenea voturi.
Situatiunea este creat6; faptele sunt indeplinite.
Noi nu le mai putem schimbh. G-uvernul a luat
singur,

pe

rAspunderea

sa,

aceastrt cale.

11fearg6 inainte, s6-1 lsm s o sfareascg,. Si nu

numai cg nu trebuie sg, facem nimic spre a-1 irnpiedich, ba Inc trebuie s-i uram bun succes.
Ca,ci in fine Domnilor, care a fost scopul

nostru al tuturor ? Scopul a fost ca s dobandim

independenta nationalittei noastre, In cele mai bune

conditiuni. Ei bine, deh D-zeu ca s ajungem la

acest scop pe drumul ce a apucat guvernul. Noi
am fi crezut alt drum mai bun. Guvernul a luat
a1t1 cale. Dar scopul fiind acelaq, tinta fiind aceia0
reuita ne intereseazg pe toti deopotriv6.
Toti avem sa' ne bucur6m deopotrivg de fructele acestei reuite. Iar daca, guvernul nu va reu1
nenorocirea sa va fi mai ales, nenorocirea noastrA,
a tutulor; i atunci v intreb la ce ne-ar servi
un vot de blam ce i-am da ? Trist i mica con-

767

solatiune cu marile nenorociri i sacrificii la cari

ne-am fi expus. Este dar foarte natural si simplu
ca cestiunea raspunderei ministeriale, s'o amanam
pentra un timp mai oportun, dupa trecerea fur-

tunei, cand vom vedeh cerul mai senin, atunci

vom putea discuth mai linistiti

fr

asemenea

temeri!

Odata dar ce am terminat astfel cu aceasta

parte a discutiunei, neplacuta si pentru noi,
mai ales pentru aceia cari se multumesc cu faptele indeplinite sa trecem la o alta ordine de idei
superioare unde sper ca vom fi mai mult de acord,
si unde poate ar fi unanimitate chiar de vederi.
In adevar, Domnilor, mai presus de consideratiuni de partid, si de minister, nu sunt oare niste inte-

rese superioare, cari se leaga si deriva din ceeace

am numit i numim principiile politicei noastre

nationale? Suntem in niste vremi critice; rareori Romania a putut fi intr'o pozitiune mai delicata.

Este dar, de datoria noastra a fi cu multa

atentiune ca sa nu facem greseli de acelea. can, pe
lang6 ca an perde prezentul, ne-ar compromite viitorul.

De aceste principii ale politicei noastre nationale am acum sa v vorbese. Este neaparat, in
aceasta reprezentatiune a tarei, in acest Senat, Corp
rece si matur, care nu ia hotariri numai dupa. entuziasmul de moment, ci dupa o lung i serioasa

768

cugetare sk se exprime barem de unii din noi, clack

nu de toti, in ce consta, politica noastrk nationall

strkveche, despre care in mesagiu nu s'a gsit
de cuviintk a, se zice nici un cuvant. Rezultatele
practice ale unei asemenea expuneri i afirmkri, sunt

mai mari cleat s'ar crede de unii. intaia chestiune care prezintk, sau mai bine zicand, inthia conditiune esentialk a politicei noastre nationale, este
aceia a misiunei noastre pe marginile Dunkrei. Intelegem noi a schimbh misiunea ce, toti am inteles
ea avern pe marginea Dunkrei ? Pe cat stim fiecare

din D-voastrk Romanii inteleg a consorv i pe

viitor tot misiunea politick ce ei au recunoscut in
trecut ck au.
Prin urmare este de realk necesitate a se 01
si se dec1ar c Romanii au de politick a luera,
acum si la pacea viitoare, cum ei sk mentink ci

s. consolideze pozitiunea sau misiunea politick care

ii s'a creat prin congresul din Paris dela 1856.
Care este aceastk pozitiune ? Printr'insa noi
intelegem a ne mentine individualitatea proprie a
statului Roman, neabsoxbit i distinctk de celelalte
nationalitkti diverse care ne inconjoark. Europa, la.

1856, a voit s fack din noi un bulevard, un

pullet de echilibru la Dunkrea de jos, la marginile Europei occidentale. Aceastk pozitiune, care
ne-o da natura lucrurilor, i pe care ne-a recunoscut'o, cele mai mari puteri ale Europei, negresit

769

ea erh buna; si nu trehuie s o pierdem; nici ca

presupun cuiva, asemenea intentiune. Am vazut
chiar eu multumire c D-nul Ministru de externe
a deelarat alaltaieri la Camera, ea tractatul de

Paris tot exista pentru noi desi tot D-lui ziasta-primarara, chnd cu conventiunea cu
Rusia, ca acel tractat nu mai exista. Va sa zica
si D-nul Ministru de externe intelege a conservh
sese,

pozitiunea ce ni s'a ereat la 1856. Aceasta nu este

opiniunea, sau aspiratiunea unui partid, cum vedeti

aceasta este o dorinta a natiunei, a tutulor barbatilor politici eari se ocupa de dreptul politic al
tarei noastre; acesta este In fine un element al
politicei noastre nationale.

Ca sa v dau Inca o prolog de acest adevar

si ea S. plac poate i guvernului. n'am decat sg
citese, in sprijinul acestei opiniuni, cele scrise de
D. Ioan Bratianu, Inca' dela 1857, intr'o brosura

a sa din Paris, intitulata: Mgmoire sur la situation de la Moldo -Valachie depuis le traitg de
Paris. lath' ce ziceh D-lui, cu drept euvant, In
aceasta brosura: , Al doilea act al congresului
din Paris fit de a declara necesitatea de a se
a ridica vechiul Bulevard al Europei pe Dunare
facdnd in Moldo-Romdnia un stat constituit forte.

Aceasta idee de a forma, un stat Roman

unind amdndoua, Principatele a lost o preocupare
constang a puterilor occiclentale" .
29006

49

770

Asa, day, vointa si dorinta ce exprim de a

continua cu totii a mentine pozitiunea si situatiunea care ni s'a creat la 1856, este vointa si dorinta dictate de inima si de ratiunea tutuloy RomAnilor; este prin urmare o politicA nationala," si
uuanima, acestei tAri. Apoi, in imprejurgri ash 'de
grozave, ea eele de astki, eand s'ar putea desnatura, i interpreth altfel sentimentele noastre, ca
si conditiunile esentiale ale politicei noastre nationale, era prudent, era, util, era, practic, ca sa,"

faca' vorba de aceasta in mesagiul Domnese, si

daca", aceast6, vorbA, nu s'a fAcut trebuie s'o facem noi.
Ins aceasta nu este destul. Imprejuraxile in

cari ne afina; trebuintele prezentului, ea si ale

viitorului, ne mai impun, ne mai dicteaz5, a mai
declara, a mai afirma i alte principii si alte conditiuni esentiale ale politicei noastre nationale.
Am zis c trebuie s'a pastrthn 'pozitiunea de
bulevard si de stat cu o individualitate proprie

separatg, de a altor neutralitali, ce m s'a recunoscut de puterile garante la 1856. Ing, este
In politica noastrg, nationala, ea sg, mai facem si
altceva, sg, facem ea acest bulevard sg, corespundg
In adevAr la scopul propus, adic sg, constituim
o garantie de ordine, de liniste, si de sigurant6
pe marginea Dun6rei, pentru toti vecinii, si sO
nu ne lAsAm nici si1 fim absorbiti, nici s ne

771

arnestec6m in certurile nici-unuia din puternicii

nostri vecini.

In adevgr, Domnilor, suntem un stat prea

sa, putem noi, chiar cu irnense
sacrificii, sl jucgm un rol insemnat in certurile
celor mari, i dacl am face-o, risc6m ca, noi
fiind prea midi, i cei mari prea marl, sA ne
stoarcem prin sacrificii, ba poate .sa, ne i abmic, pentruca

sorbim.
Ask dar, dacg voim

a fi bulevardul ce

marile Puteri au volt sd facg din

noi,

sg,

fim

totdeauna o garantie de pace si de ordine pentru

toti vecinii. Altfel aceleasi puteri ar zice cl nu
putem fi aceeace ele au voit s6 fim.
Pentru acest adevdr, Domnllor, am s6 aduc
in sprijin o autoritate, pe care iar6si nu o puteti
contest, pe vice-presedinte1e nostru, pe D. Dim.
BrItianu care intr'o recent brosur6 a sa: 0 da-

torie de conftiinta catre taxa meet' iat ce ne

spune intr'un mod foarte judicios:
Astazi ca evenimentele ne-au dat ocaziunea
sa manifestant intr'un mod mai accentuat sentintele noastre, sa fim bine atenti; caci Europa defl
pastreaza inca o tacere absoluta n privinta noas-

tra, ne unnarefte toate mirarile de aproape, ci

daca ale noastre zise qi acte, ar face-o set creada

Ca nu mai suntent aceeace ea se astepta sa gaseasca n noi, ctt nu suntem deccit sateliii unei

772

planete care nu este ea, atunci clesigur pentru

deinsa nu am mai aveet ratiune de a fi".
Ca Europa sti se intereseze de soarta noastrd, acum mai mult decdt oriccincl, trebuie sd facem

tot ce ne va stet prin putinfd, pentru a-i probd,

pentru a o convinge, ca suntem fi vOM, fi aceea,
ce am fost totcleauna, cd suntern noi inql-ne, qi cd,

acorddndu-ne un sprijin eficaciu la regularea ce

va urmd prezentul resbel, vom deveni in realitate
bulevardul dorit i proiectat de ddnsa".
Vedeti, Domnilor, c eu nu am facut decat
sa exprim mai slab ideile emise, cu atata putere,
de vice-presedintele acestui Senat.

Este dar evident ca dacg noi am risch ca

O., nu ne tinem pozitiunea noastrA de bulevard,

pe marginea Dunlrei
si nu ne vom sill a int/ri chiar acest bulevard
de

ordine si

de pace,

prin o atitudine prudent6

de rezerva, ne-am
pierde situatiunea ce ni s'a creat de Puteri Ia
si

1856.

D-nul ministru de externe insusi a zis, cu

drept cuvant, c6. asteapta la epoca pacei, a aveh.
sprijinul Europei. Apoi trebuie sq, ne gandim depe acum ca sO, lucrAm ash, noi toti, Camera si
Guvern, cum sa, merit'am sprijinul Europei, car&
va vede c corespundem scopului ce si-a propus.
ea, si c6 poate face din noi un stat separat si
independent. Atunci numai vorn puteh fi siguri

773

dobAndim ceva mai bun decAt ceeace avem,

cand acel bun va fi consacrat prin un alt act
international, care va InlocuI actul dela Paris
din 1856.
Este dar de un interes elementar pentru noi,

de a nu considerh, in ceeace privete, ca sfkiat

tractatul din Paris, pang, ce el nu va fi ramplasat, printr'un nou act international. Trebuie sa,
impingem prudenta noastth Vang, acolo, incat nici

calittile noastre sg, nu le lagm a fi interpretate

in contra noastra. AO, de exemplu, toti au recunoscut, cu drept cuvnt, byavura armatei noastre;

trebuie st problm c aceast/ bravuth chiar

nu o vom intrebuinth decAt numai pentru indeplinirea misiunei ce are armata noastth de a
Ins

a Ora, hotarele

drepturile

trei, caci aceasta

ap6rare intth in dreptul ce are fiecare stat de a

exist.

Prin urmare, iarki cu drept cuvant, zice

I). Dim. Bratianu in bropra sa: Bravura armatei noastre, acum probatei, care este o frumoaset
fi salutareirecomandatiune pentru noi n ochii Euro-

pei, pe cat tiny va fi intrebuintata la apararea T

rei, daca ar servi planurile cuteirui sau cutrui Pu-

teri in afara, ea ar deveni un obiect de neincredere qi neliniste pentru Europa" .

Din toate acestea rezultA, Domnilor, ca, este
iarki un principiu esential al politicei noastre

774

nationale, care ar trebui afirmat i declarat,

de care cu regret yhd eh nu se face nici-o mentinne in mesagiul Domnesc, eh, noi vom chuth
fi totdeauna pe marginele Dunhrei de jos, o sen-

tineth, de ordine, de pace, de stabilitate pentru

toti yecinii nostri, i ch nu ne vorn amestech in
certurile niei unuia dintr'ingii.
Numai cu aceasth, conditiune vom puteh inspir deopotrivh incredere tutulor. Altfel, vedeti
ce s'ar puteh intamplA. Dach noi am deveni instrumentele, chnd uneia, chnd alteia din Puteri,
chiar aceea, care ar ft multumith, prin serviciile
ce i-am aduce astki, are sh fie ingrijith ch, maine,
am puteh da aceleasi servicii altei puteri, inaintea sa. Chci dach micile noastre forte, le-am intrebuinth pentru serviciile altora, si nu numai
pentru ale noastre proprii, de ce oare nu am lucrh
astAzi in favoarea cuthrei Puteri, maine in favoarea altei Puteri opuse celei dintai? TJnde am
ajunge atunci? i la cate pericole nu ne-am expune? Dach, de exemplu, asthzi am deveni instrumentul Austriei contra Rusiei, de ce maine, duph
chtiva ani, nu am deveni al Rusiei, contra Austriei. lath, dar ce pericole ar rezulth cand ne-am
amestech in cestiunile vecinilor nostri. Rischm sh
nemultumim si sh inspirthn neincredere chiar aceluia pe care-1 servim chci eine se poate prinde
eu viitorul, eine poate chezhsul c un alt guvern.

775

dupd, cativa ani, nu s'ar face instrumentul unei

alte Puteri ? Ash dar este in interesul chiar al
tuturor marilor Puteri vecine ea sa vada in noi
o mica na-Oune 1iber, dar prudentg, care sa inspire o egala incredere de liniste i de siguranta
pentru tati, si care sa nu se amestece in certurile
celor maxi. Un alt principiu, care joaca un rol
prea important i de actualitate in politica noastra
nationala i care este strans legat cu imprejurarile de astzi, este eestiunea independentei noastre.

Noi toti am proclamat aceasta independenta, si

o vom mentine cu toata puterea convinqiunei
noastre, fiind gata a o apar en pretul a tot felul de sacrificii. Este insa important a se ti i
a se declard lamurit ce am eugetat noi i ce ne-am
propus cand am proclamat aceasta independenta ;

ch'ei imi este teama, ea nu evenimentele actuale

st faca a se interpreth ram cugetul i scopul
nostru.

Este Out i probat prin acte, ea proclamarea

independentei nu a fost la noi opera improvizath,
facuta sub impresiunea unui moment de entuziasm.

Sant ani IndelungAi de cand se luereaza, in Romania spre a se ajunge la aeeasta independenta.

Proclamarea dar a ei nu a fost cleat rezultatul final al unei luerari lungi, decat cea din
urma fazd a desvoltarei autonomiei noastre, care
derivd din vechile capitulatiuni romane, recunos-

776

cute la 1858 de Puterile europene. Independenta

este sigilul autonomiei noastre, ca s zic ash, este
ma,sura cea mai conservatoare care se putea, lua,
spre a se apa,r a. aceasta autonomie de pericolele
multiple la care era expusa., si de uzurpatiile de
care suferise in trecut.
Cand noi proclamaram astavara independenta,
&and, adicg, noi ceruram ca sa. se recunoasca, i

in dreptul public eufopean ceeace exista., dupa,

noi, in dreptul nostru public rezultand din capitulatiuni, nu am facut nici act de rebeli, nici act
de turburatori. Nu putem face prin aceasta act
de rebeli, caci nu avern contra cui a ne revolt.
Se revolt6 numai supusii si se revolla contra suveranului Mr. Apoi, dupa tractat, nici noi nu
eram supusii Sultanului, nici Sultanul suveranul
nostru. Ba nici ca vasalii catre suveran nu am
facut act de rebeli, 61,6 astazi este cunoscut i
probat c terrnenii de vasali si suzerani .nu se
potrivese deloc cu relatiunile ce existau intre noi

si onor. Poart. Mi-a parut rau de a vedeh el

in mesajul Tronului s'a strecurat, din gresala, sau
nebagare de seama negresit, cuvantul de vasalitate. Nu noi, dupa, tratat, am fost vasali Portei,

nici Sultanul a fost suveranul nostru. Dece dar

intr'un act. oficial la Mesagiul s'a strecurat un
termen atAt de impropriu ?

Nu voiu

va"

ostenesc spre a va,' aduce

777

probe de veritatea asertiunei mele. Mg multumese

numai a vg cith putine randuri din broura aetualului preedinte de consiliu, D. Ion Brgtianu,
spre a vg, convinge cat de impropriu este termenul
de vasali, i cum, dupg, capitulatiunile noastre tara
noastrg era in drept, independentg, i suverang,

iatg, cuvantul D-lui Ioan Brgtianu din 1857:

Acest vechiu tractat constata, cu tot limbajul maret al Sultantdui din acea epoca, ca primcipatele nu s'au despuiat de loc in favoarea Portei de drepturile lor de Stat independent qi, suveran. Chiar Sultanul declara formal in acest tractat, mai ales in ceeace privefte Moldova, a sunt
ri libere fi independente".
Vedeti dar, Domnilor, c eu nu fac astgzi
decat sg, probez cu insui D. I. Brgtianu din
1857, ea, cuvintele D-lui din Mesagiul din 1877
un sunt exacte.
AO, dar, in drept, i dupg tractatul .nostru,
am avut independenta. Aceasta am zis-o i eu prin
scrierile ,mele incg, dela 1856; a zis-o D. Brgtianu
la 1857; au zis-o necontenit toti publicnd de

atunei. Dar trebuig ea acea independentg sg, fie

reeunoscutg, de celelalte Puteri, trebuig adicg ca sg,

intre in dreptul public european, trebui in alt

cuvnt, s complectgm opera inceputa la Paris in
1856. Aceasta am fgcut-o proclamg,nd independenta,

ea nu este dar decg.t o desvoltare, o confirmare a

7 78

a autonomiei noastre; este un acord ce am voit sl

stabilim intro fapt i drept. i fiindea in treeut
acest acord nu existA, si din cauza pozitiunei noastre
exterioare, nedefinit i incert6, rezulth multe per-cole pentru noi, am cutat s seApaim de acele
pericole, st ne conservArn, proclamand independenta,
ea este dar j mAsura cea mai conservatoare ce s'a

putut lua de o natiune.

Otnd dar noi zicem ct nu ne vorn mai intoarce
la trecut, intelegem, nu la trecutul vasalittitei (cati
vasalitate, dupa' uoi, nu a existat), ci la timpul de

abuzuri si de nesocotint. Ash dar faptul declara'rei independentei noastre, nu este un fapt de
rebeli; ci un fapt care derivA, din pozitiunea noastrA
politick anterioarA, un fapt de conservare contra
atacurilor si pericolelor trecute. Declararea inde-

pendentei noastre, nu a putut si flu poate prin

urmare fi considerata, de un fapt de turburgtori ji
de ingrijire pentru altii, egei odatil -co declaratiunea
independentei este o ma'surA de conservare, spre
se II-ill-tura pericole nenumarate la care eram expusi,
se Mtelege c aceasta nu este act de turburAtori,
care s6 aducg neliniste altora. Apoi, trebuie id
mai adaog c ne era teama, ea, din eauza leg-

tunilor cu Poarta, sa fim expusi si la pericolul

daxamrei aeestui mare colos pentru noi, natiune
jun i mi, dar plinri, de aetivitate si de viat6,
Prin urmare, preocupati de toate aceste tre-

770

buinte ale conservarei noastre, a trebuit sa ne

declaram odata independenti de fapt, dupa, cum
eram de drept dupa capitulatiuni, i sq. rugam pe
Puterile europeene sa ne recunoasca, aceasta independen, sa, o admita, in dreptul public european.

Sa nu se creaza ca este de prisos a se reaminti astazi, toate acestea, a se declara ca independenta noastth nu a fost rezultatul unei impresiuni momentane, i ca ea este o masuth de simpla
conservare; este bine, este util ca in reprezentatiunea nationala s se repete necontenit, aceste
adevaruri, caci imprejurarile actuale pot fi de
natuth a se interpreth rau cugetul i scopul celor
ce au proclamat independenta.
Ash nu este bine a se credo c cauza directa,
a proclamarei independentei a fost resbelul actual,
independenta se proclama, se efectua qi fara, acest
resbel. Ideia aceasta data de mult timp se urmarea
viguros pe calea diplomatica. Sit nu mai vorbesc
personal de mine, care inca dela 1856 printr'un
memoriu cunoscut, am propus a se declara independenta absoluta, ca singurul mijloc de netuth a
garanth nationalitatea noastra, si a e'reh un buleyard solid pe Dunare; dar mai incoace, dela 1870
la 1873, aceasta idee a fost tinta si preocuparea
permanenta a oamenilor notri de Stat, si s'a lucrat
necontenit pentru realizarea ei. Aceasta realizare
er dar o simpl cestiune de timp i ea era sa se

780

implineasca, mai curand sau mai tarziu. Insusi D.

Dimitrie Bratianu, care a fost in misiune la Constan-

tinopole, au putut vedea, mai multi oarneni de

Stat, si prin urmare a putut mai bine sa cunoasca
aceasta, constata acest adevar in brosura D-sale,
iata ce zice D-lui:
Inclepenclenta Romciniei, i fard acest. resbel n'ar fi intcirziat de a se realiza; chiar oamenii de Stat ai Iurciei in, mare parte, incepusera
a o consiclera, ca o necesitate la care nu se mai
pute4 sustrage. .Resbelul nu a fticut altceva deccit

a apropih, a ei realizare, a face dintr'insa o actualitate" .

Aceasta este foarte aclevarat. Resbelul actual

nu a facut altceva decat de a precipita aceia ce

trebuia neaparat sa se faca", pe calea diplomatied, pe calea

naturala a lucthrilor. Indepen-

denta era o consecinta a pozitiunei noastre, era

Mag. o

necesitate care se impung de diversele

interese ale Puterilor Europene pe margiuile Dunarei.

Este dar bine si exact a se declara si a se

afirma ea aceasta independenta nu a fost provocatA, ci numai precipitat de resbelul actual; ca
noi nu am proclamat'o pentruca ne-am entuziasmat

intr'un moment dat, ci pentruca ea a fost rezultatul, consecinta naturala a unor lucthri anterioare,
care trebuia, mai curand sau mai tarziu s iasa,

781

la lumina oda*

ca, daca s'a produs acum,

cauza a fost mai ales insusi faptul Turciei, care
a rupt insasi legaturile ce ne unea en dansa.
Odata ce dar se va declare, si se va afirmh
aceasta si se va specifich astfel lamurit care a fost
cugetul i scopul nostru, caci am proclamat indesi

pendenta tarei noastre, trebuie apoi sa mai afi mail]

i alta conditiune esentiald a politicei noastre

nationale, adica cum, in ce mod intelegem noi ea

guvern si adunare sa lucreze pentru a face sa se
recunoasca de catre Europa independenta ce am
proclamat.
Voim independenta, prea bine. Irish' cum voim

a se recunoaste ea? 0 voim oricum, eu mice chip,

in mice conditiuni? Negresit ca nu. Apoi atunci,
nu este bine ca, cu aceasta ocaziune sa declaram
clar si categoric, cum intelege Romania a face sd
se recunoasca independenta ei ? Cum voeste ea ea
lucrarile noastre, guvern si Adunari, sd se divizeze spre a atinge acelasi scop! Daca prin independenta Romaniei am inteles ea sa ia o mdsura
de conservare spre a-i scaph nationalitatea si a
garanth toate interesele earl se fntalnese pe marginile Dunarei de jos, este ca au fost totodata de
idee ea aceasta independenta sa fie garantata de
Puterile cele maxi ale Europei, i ca Statul lor sa
fie declarat perpetuu neutru. Independenta dar
garantata colectiv i neutralitatea recunoscuta;

782

iath idei care se leaga impreuna; desparte una din

aceste idei

vei avea un ce care nu mai este

conform cu dorintele nationale, care nu mai reprezintil vointa i politica nationala. In modul acesta
numai se explica pentruce Romanii au zis totdeamm sa se faca din Romania o alta Belgia in
Qrient. Aceasta noug Belgia, care trebue, ca vechia
Belgi, sa fie declarata neutra qi colectiv garantatA, are sa se creeze, nu numai de una sau de
doug Puteri, ci de toate Puterile cele marl ale Europei, intr'un areopag al pcei. CAci aci nu va fi
vorba numai de interesele Turciei, ci de Puteri europene, se intelege dar, cit i cestiunea aceasta
trebuie sa se reguleze i sa se desbata intru toate

aceste diverse puteri. Prin urmare, toti trebue sit

lucrthn, aa incat sit ne asigurAm bunavoin0 a
tuturor acestor Puteri i trebue sa tragem linia
de conduita guvernului ah, cum el sa stie c dorim

voim ca independenta noastra sa fie, nu numai

recunoscuta, dar i garantata, impreuu cu neutralitatea de toate puterile cele maxi ale Europei.
Aceasta garantie co1ectiv i aceasta neutralitate, nu
poate sa intampine marl dificultati, caci atat garantia
cat qi neutralitatea, sunt coprinse deja in principiu,

in tractatul dela Paris, In conventiunea din 1858,

in art 2, se recunoaqte vechiile noastre capitula.

cu Imperiul otoman. Insa in art. 22 din

Tractatul de Paris, din 1856, se recunoscuse
iuni

783

autonomia Rornaniei bazata pe aceste capitulatiuni, sa se garanteze aceusta autonomie, iar prin
art. 27 al acelui tractat se recunoseuse neutralitatea noastra. i s observati, D-lor, ct atat
autonomia ei cat si neutralitatea noastra, erau garantate deosebit de garantia acordata Turciei,
fiindca, prin art. 7 se garanta numai independenta
si integritatea Turciei (iar nu, s,i neutralitatea ei,
dupa cum, cu eroare, afirmase odata, D. ministru
de externe) in vreme ce noi prin alte dispozitiuni
speciale, ni se garanteaza s,i neutralitatea. Ceeace

avem de comun eu Turcia, in tractatul de Paris,

este ea' am fost admisi deodata cu dansa, a face
parte din dreptul public european; pentru rest,
dispozitiunile privitoare la noi sunt speciale pentru
noi numai.

In* repet, tractatul de Paris a admis numai

in principin, si in mod imperfect si ineomplect,
garantia colectiva pentru noi i neutralitatea. Acum

voim a complecta a perfeeth aceasta opera; voim

ea garantie, ea i neutralitatea, pentru noi, sa fie
cu totul specialit si deosebita de aeeia a Tureiei.
Atingerea acestui scop se poate face mai lesne,
odata ce principiul a fost admis. Apoi trebuie sa
mai comptam si pe interesele ce au Puterile spre
a stabill o stare de lucruri solid
i sigura pe
Dunare.

Interesul face mult in politica; eaci in poli-

784

tich nu existh sentimente; interesele varii 0 multiple pe Dunhre ale tutulor Puterilor Europene cer
ca sh se infiinteze aci un Stat neutru, garantat de
toti, este multh probabilitate c vom atinge mai
lesne acest seop al nostru.
AO [Tar, trebuie sh luerhm ah cum sh Intretinern aceste interese; i, in rezumat, trebuie sh
probilm prin fapte i prin envinte, ch' intelegem a
phstrh situatiunea ce Puterile au voit s avem pe

marginile Dunhrei; a nu voim a ne absorbi in

nicio putere; eh nu voim a deveni instrumentul
nimului; ch independenta proclamat,h de noi n'a
fost nici efeetul unei iritatiuni resbelnice, nici
unui act de rebeli ori turburhtori, ei, de0 poate
precipitath numai de resbelul actual; ea a fost

efectul unei vechi dorinti nationale, i a unor lucrri anterloare nemerite qi pozitive: i ch, in fine,
Romnii, doresc a dobandi recunomterea independentei deodath en garantarea neutralithtei perpetue
a Romaniei.
Acum, Domnilor, ch am sfailit eu expunerea
prineipiilor politicei noastre nationale, trebuie st
repet regretul meu eh, nu am vdzut de Joe atinse
aceste cestiuni in Mesagiul Domnesc, i nici maear

aluziune nu s'a Rent la ansele. Din ce cauz6 ar

proveni aceasth rezervh absoluth? Aceasth thcere
este efectul numai al acelei mari discretmni diplomatice de care ne vorbeh D. Ministru de externe?

785

S'au facut la guvernul aceasta dintr'un sentiment

care poate Ii 1ndabi1, acela d'a luh asupra-si toata
raspunderea viitorului spre a rezervh Camerilor
tarei o pozitiune mai usoara in caz de neizbanda ?
Acest sentiment ar puteh fi 1udabi1, repet, insa
eu niciodata nu as admite faptul, fiind prea periculos pentru Ora.
Nestiind dar care poate fi cauza tacerei care
privinta politicei noastre
nationale, datoria mandatarilor tarei este de a deobserva mesagiul in

clath sus si tare, in fata Suveranului, in fata natiunei, in fata Europei, care ne .asculta si la care
ne vom adresh dupa cum ne declara chiar D. Ministru de externe care este politica noastra, singura nationath,, dupa care este dator a merge
guvernul.

Daca nici in momente ash de solemne, dac

nici in irnprejurari ash de grave ea cele de astazi,
cand este in joc soarta si viitorul nostru, cand dupa,
cum vom stl s lueram, putem fi scapati sau piercluti, nu am sti sau nu am voi s expunem ce
voim si cum voim s mergem, apoi nu stim cand va
mai fi ocaziunea cea de astazi, team/ imi este sa nu

ni se raspunza, apoi fatalul cuvant : prea tdrziu" .

De aceea si eu ca mandatar, care reprezen-

tand nu numai un colegiu, ci natiunea intreaga

am expus, earl sunt principiile politicei natiunei
mele, i fiindc h. aeeasta cestiune eth prea mare
29006

50

786

nu am putut luh asupra-mi ca s formulez numai

eu singur aceste conditiuni esentiale din care se
compune acea politica a noastra nationala, qi. care
trebuie sa se declare in fata evenimentelor de fata;
ci m'am consultat cu mai multi amici din partida
conservatoare, care se poate aflh in minoritate aci
in Senat, insa, care este in mare majoritate in taxa.

Ne-am consultat dar impreuna cu Printul Dimitrie Ghica, cu D. G. Cantacuzino, cu D. P. Carp,

cu D. Al. Orascu i autorizat de acesti amici, in
numele partidului ce reprezintam, v'am expus in
ce consta politica noastra naiona1 i traditionala.
Totodata Domnilor Senatori, fiindea principiile in care se rezumeaza aceasta, politica na-

tionala, se declara, in numele unui partid si ea

fiind principiile natiunei intregi, nu se puteh face
formularea lor la nesiguranta improvizatiunei sau la
neexactitatile ce se pot strecurh in redactarea pro-

eeselor verbale. De aceea le-am redactat in scris,

tot impreuna cu D-nii Senatori ce v'am mentio-

nat, si am format astfel un program in scris, pe

care voiu aveh onoarea a-I citi, autorizat de gnupul amicilor mei politici. Aceasta expunere i aflrmare seri* a politicei noastre uationale, necesara
a se cunoaste in timpii prezenti, este nu numai

o programa politica a partidului conservator cu

toate nuantele sale, este credem noi expunerea fidela si rezumata, a politicei natiunei intregi, si

787

dup6 care ar trebui s ne conducem cu toii, spre

a puteh atinge scopul dorit de tot Romanut.
Iat programul partidului conservator intreg,

pe care am onoarea a-1 cal in numele amicilor

politici din acest Senat, cari m'au autorizat pentru
aceasta :

Exprimdncl, ca i ntreaga nafiune, simtimintele noastre de admirafiune i de iubire pentru

armata romdna i viteazul ei fef, Domnitorul
nostru, cari s'au acoperit de glorie pe cdmpul de
bataie, este totdeodata de datoria unor reprezen-

tanti ai Wei de a expune catre Suveranul lor

im nifte imprejurari atdt de grave ca cele de astazi, adevaratele sentimente ale natiunei 'in privinfa politicei, de o ordine superioara, ce trebue
sa se find i de care puterea executiva trebuie
sa se inspire, atdt pentru prezent cdt fi pentru
timpul cand are sa se -decicla pozifiunea internationalet a farei noastre.
;,Fiindca, 'in ceeace privelte actele i purta-

rea guverwalui actual, cliscutiunea ar tinde sa

probeze ea guvernul, fara autorizarea prealabila
a Corpurilor Legiuitoare, fi contra chiar a vo-

turilor exprimate de aceste Corpuri, a angajat

tam intr'un resbel ofensiv de atdta gravitate, ar
putea, fi imputat ca' de naturet a aduce turburare

in, spirital bravei noastre armate, care are de

datorie a se bate cu inima in orice resbel ar fi

788

implicata, sau de natura a aduce diviziuni

qi,

slabiciuni interioare, prea fatale 'in circumstantele

de fara, credem ca este o procedare de buni Romani de a suspencl, precum facem, orice asemenea discutiune, pentru un cdt ti9np mai oportum

cand atunci vom examina cu toi intinderea

qi

consecinfele acestei ra spunderi ministeriale.

In ceeace priveste insei cestiunea de o ordine

curat politica care nu se leaga cu raspunderea

ministeriala pentru trecut, n ceeace privefte Unite
de conduita politica ce trPbuie a se insenina, puterei executive, mandatarii natiunei au astazi im-

perioasa datorie de a expune Saveranului tarei

acea politica, de a indicet guvernului sau acea
linie de conduita.

Aceasta politica, care nu este numai a marelui partid conservator din fara cu toate nuantele sale, ci a Wei intregi, eaci ea este nationall
si tnadiional n acelaqi timp, consta in a se
cunoafte qi a se declare t:

Ca Romania, ca Stat distinct fi omogen

pe malul stang al Dunarei, continua ca ci n
trecut, a vo s aiba individualitatea sa proprie, neabsorbita ci separata de toate celelaltenationalitati ce o inconjoara de o alta origin&
ca dcinsa, i sa formeze astfel bulevardul qi
punctul de echilibru ce marile puteri au volt sa
stabileasca prin congresul din Paris dela 1856

789

O egal, recunoscatoare i respectuoasa catre

toate puterile, cari i-au garantat nationalitatea,

Romania nu a

i nu va intelege

;triples

ca

sinztimantul acestei recunoginte sa mearga pdna

a o face sa piarcla conftiinta clatoriei ce are

de a forma o egala sentinela de ordine, de
stabilitate fi de sigurana pentru toate Puterile
vecine fi de a nu se amesteca, n cestiunele nici
uneia din ele;
Ca, dacri Rontelnii au voit de ani indelttngati i voiesc tot cu aceeasi staruinfa independenta politica absoluta a statului ion i daca ei
sunt i vor fi gatct a apara, cu sdngele qi cu
averea lor aceasta inclependenfa, fara a se mai
puteet vreodata intoarce la timpii de violare
fi de nesocotinta a autonomiei care deriva din
vechile lor capitulafiuni, aceasta au facut-o i o
Jac spre a scapet pameintul i nafionalitatea lor
de sguduirile perioclice

de pericolele la cari
i insi-le

erau expuse, yi de a cooperet astfel

ca hotarul Occidentului, care se incepe dela ma-

lul stang al Dunarei, sa devina in realitate un

punct solid al orclinei i al echilibrului politic
in orientul Europei;
In asernenea conclitiuni i condusi de aceste
principii, Rothnii spera qi, au credinfa ctt, lucrcind guvernul i delegafii lor din Adunari, vont

isbutl ca, 'in viitorul areopag al pacei, puterile

790

europene sti recunoasca inclependenta acestui nou

stat creftin, acestei noua Belgie in Orient, qi sa-i
acorcle, in acelcifi timp, o neutralitate perpetua
si o garantie colectiva', admisa deja in principia

la 1856 i consiliate a se complect astazi de

catre chiar interesele speciale ale fiecareia".
Aceste principii fundamentale ale politicei
noastre nationale, le declaram fi le afirmam noi,
in numele portidului conservator, in numele tarei
intregi, asttizi, n momente atdt de solemne, i in

faa imprejurarilor cari au sa decida de soarta

i de viitorul Romdniei".

1878

Monitorul Oficial No. 27 din 4/16 Februarie 1878.

Crellite pentru trimiii notrii extraordinari

Fiinda. Romnia se proclamase independenth, la
10 Mai 1877 si astepth ea Europa s-i recunoasa independenta B. Boerescu sustine ca guvernul s cear creditele

necesare pentru trimiii nostri extraordinari pe langa

trile staine. Acesti trimii vor rspunde la noua situatiune a Rornniei, iar and Europa va recunoaste oficial independenta noasta guvernul s'a," vie cu o lege
specialg care a lArnureasa drepturile i lndatoririle
trimisilor nostri extraordinari.

B. Boerescu. Domnilor Senatori, dreptul de

reprezentatiune a unei taxi este un drept foarte
insemnat, este exercitiul celei mai insemnate pArti
a suveranit6tei unei natiuni, este ce se chiamA suveranitatea nationald. Prin urmare mice Stat care
este suveran sau aspira, de a fi suveran, poate s'a"
se puna, pe acest ta.ram, dael nu este incg, adrnis
in dreptul public al Europei. Utilitatea dar a acestui
drept este recunoseuta" in toate pri1e, i de noi

toti; cu toate acestea voiu avea onoare a vorbi

794

contra acestui proiect de lege, toemai in interesul

acestui principiu important i voiu rugA pe Senat
sa nu-1 primeascg. Cgci, Domnilor, pentru noi Romnii desi erh un principiu de a aveh reprezentanti in strgingtate chiar Inainte de proclamarea
independentei; desi acestia au existat chiar in timpii

child acel drept nu erh Meg, regul at, cnd reprezentantii nostri nu erau recunoscuti de Puteri in
mod oficial, cii toate acestea noi tot n'am incetat
de a mentine dreptul nostru de reprezentatiune
a-I exercith desvoltandu-I treptat.
Apoi daeg in acele timpuri, inainte de a
ne fi proclamat absolut independenti, am lucrat
continuu spre a ne afirmh si exercith acest drept

de suveranitate, cu cat mai mult ar trebui A lucrgm ash astazi cand ne-am declarat Stat independent si and asteptgm a ne vedeh astfel recunoscuti
de toatg Europa.
Ei bine, proiectul ce ni se prezintg astgzi de
a merge tot in vechiul fggas cu reprezentatiunea
noastrg in strgingtate, nu mi se pare cg .corespunde
la scopul ce trebuie s urmgm cu totii, adicg de
a face ca suveranitatea noastrg A, nu mai rgmae
un principiu i un drept recunoscut numai intre
noi, ci A, fie recunoscut si de Puteri i s intre
astfel In dreptul public european.
Inca din timpul de cnd putem dath reinvierea
noastrg nationalg, adicg dela 1858 Incoa, s'a cgutat

795

totdeauna de a aveh reprezentanti, dacl nu oficiali, cel putin oficiosi, ca printr'aceasta A fie o
afirmare tacit6 a recunoasterei noastre de a aveh
o reprezentatiune, i pe de altA parte de a puteh
satisface diverse trebuinte.
Ash dar s'a voit A se alieze aceste dou'a trebuinte, pe deoparte recunoasterea dreptului nostru
de reprezentatiune, i pe de altg satisfacerea unor
necesit'ati, acelea spre exemplu de a ap6rh diferitele noastre interese.

Aceasta a fost motivul atunci pentru- care

s'a gAsit un termen mediu; acela de a se face o
reprezentatiune oficioaA, reprezentatiune prin care
s'a creat uzuri diplomatice: Aceasta era pozitiunea
acestor reprezentatiuni: astfel a fost la Constantinopole, si in celelalte State; caracterul Au nu erh
bine recunoseut. Acesta este veritatea, pot A o

declar acum f6r6 nici un inconvenient; si dacA,

reprezentatiunea noastrA puteh A raspund6 la mi-

siunea sa, aceasta erh mai mult prin importanta

persoanelor ce ne reprezentau. Aceasta este faptul,
aceasta era starea agentilor nostri, i astfel ministerul de externe printr'o lege posterioar6 a de-

terminat num6rul lor, Osind deja existenta lor;

prin urmare a venit numai s consacre faptul, A
stabileascA agentiile trebuincioase, nu i-a putut
tns califich cu alt nume de cum i-a gsit, nume

ce in congresul dela Viena dela 1814 si in trac-

796

tatul dela Aix-la-Chapelle nu existg,, nu se vede

prin arhivele diplomatice.

Numele de agent diplomatic nu este cleat o

numire genericg, aceasta calificare nu insemneaza
un reprezentant recunoscut oficial; aceasta, denu-

mire nu-i da o calitate, o pozitiune in drepturile

diplomatice din Europa.
Aceastg, denumire, D-lor, era recunoscuta in
corespondenta diplomatica, astfel era cel putin

and am a vut onoare de a fi la ministerul de externe. Din complezenta ins in corespondenta se

dada agentilor nostri numele de miniqtri de
charg d'affaires. Prin urmare cred ca. sunteti
convinsi cg, nici cu numele nici cu faptul reprezentantii nostri nu aveau caracterul de reprezentanti ai uqui Stat care are depling suveranitate.
Prin legea dela 26 Fevruarie anul trecut s'a
suprimat agentiile dela Belgrad, Roma, Petersburg

si Londra; mie unul mi-a parut rail de aceasta.

Mai cu seam

ara are trebuintg de lucru

si de lupta Ong, sa ajung

a aveh o pozitiune

certa in concertul european.

Acum vine I). ministru de externe i ne pro-

pune ca articolele care s'a suprimat atunci din

legea organica a ministerului de externe, sg, se
restabileascg; cu alte cuvinte ne cere sa ne punem iu
pozitiunea avuta inainte de reformarea acestei legi.

Eu, Domnilor, inteleg ca, pang, la recunoas-

797

terea independentei noastre de catre Puteri, sa mentinem starea de lucruri existena; cu toate.c5, trebuie

sa spun ca corecta.nu este nici aceasta stare; si

daca ar fi sa imitthn ce au facut alte State cand
se aflau in pozitiunea in care ne afiam noi astazi,
ar trebui s numai avem nici pe ceilalti reprezentanti in strainatate in pozitiunea falsa de azi, ci
numai nite garanti sau trimki cu misiune extraordinar& Sa nu venim tocmai azi sa dam un caracter
de reprezentanti permanenti, acelora a caror pozitiune

continua a fi anormala qi pot adaogh chiar umilitoare! Pentruca sa-mi permita D. ministru a-i
spune, c umilitoare este pozitiunea unui agent,
ea,nd nu figureaza, intre diplomatii altor State. Si
daca am lasat a continuh in trecut aceasta stare
de lucruri, sa nu uitam ca, dela epoca desfiintarei
acelor articole din lege i pana in momentul cnd
se cere reinfiiintarea lor, s'a petrecut un fapt foarte
important. Care este acel fapt ? Este proclamarea
independenfei, careia trebuie sa-i dam toata seriozitatea ce merit, mentinand-o cu energie, i respectnd-o, ca o'declaratiune a Corpurilor Legiuitoare.
Ash dar cand am declarat in fata Europei el

suntem un Stat suveran i independent, prin urmare nu mai putem gera afacerile noastre in strainatate prin agenti permanenti, deck numai atunci
cand vor aveh o pozitiune stabilita prin o lege
dupa dreptul gintilor.

'798

Cum am puteh sg venim azi a cere prin o lege

sg ne reintoorcem la acea stare anormalg? Aceastg,
cestiune, am vgzut din desbaterile ee am citit, s'a
ridicat si in Camera si a produs o mare ezitaOune,
ceeaee a Pacut pe D. ministru de culte, care atunci

reprezenta pe D. ministru de externe, s declare

c are dreptate oratorul care prezentase tocmai
observatiunile ce le-am fgcut i eu acuma, si cg
ministerul nu One la acest proiect, ci, dacg voieste
Camera, il poate Inlocul en un credit.'
Areniti

i cereti un credit pentru trimiterea

unei misiuni extraordinare, dar nu veniti sg, cereti

reInfiintarea de reprezentanti permanenti in conditiunile de pang. acum.

Eu cred cg, ar ft o. mare greal s votgm

c guvernul ar trimite o persoang sub nume de agent diplomatic. Agent diplomatic nu insenmeadt nimic. Ce ar fi el ? Ce
aceastg lege. Iat

numire i s'ar puteg da ? Ambasador, ministru plenipotentiar, consul, ce ar fi? Agent diplomatic este

total si nu este nimic. Pang acum in lumea oficialg, aceastg, denumire insemneazg, nimic, nu defineste nimie.

Iatg, am trimite astdzi pe un agent cu seride el-ea*, cu caracterul de reprezentanti

permanenti; ce nume ii s'ar da in virtutea acestei legi? Apoi aceastg lege creazg agenti farg
suri

nume si nerecunoseuti de reprezentanti oficiali pe

799

langa acele cabinete. Ar eontinuh dar a avea

acest caracter nedeterminat, fara nume, nerecunoscuti In lumea oficiall; si aceasta cnd?...
Acum dud ne-am declarat indepondenfa, cand
ne afirmam in fata Europei c suntem suverani!
Rana ni se va recunoaste snveranitatea oficial, na
putem aveh reprezentanti oficiali; i atunci Inca
vom trimite numai pe langa acele guverne care
ne vor recunoaste suveranitatea oficial si caracterul
acelor reprezentanti. i noul ne v a ramanea In urma
sa dam numirea pe care N OM vol. Negresit c vom
imith pe statele mici ca Grecia i Belgia si nu

vom creh ambasadori cari se trimit numai de statele maxi si costa cheltueli multe; dar vom creh

o alta serie de reprezentanti cari vor costa mai

putini bani. PanCatunci insa, nu putem face nimic.
Ce s facem insa in momentul de fata? Am

spus D-lui ministru de externe, daca voiti sa fiti

corecti cu noua faza a lucrurilor, nici acesti agenti

cari sunt in fiinta, nu sunt la locul lor, nu suit

corecti i ar fi trebuit
retraga sub diferite
numiri de concediu i altele, ca s ramaie numai
agenti de a faceri, pentruca este o pozitiune false
cand o tara se declara independent i guvernul

continua de a urma cu reprezentanti pe langa un

guvern care nu-i cunoaste de reprezentanti cu caracter diplomatic si oficial.
Apoi nu vedeti ca expuneti Ia umilinta nu

800

numal pe persoana care este acreditata, dar i pe

Ora?!
Mi se va rqspunde, dar ce facem in fata necesitfitei, avem trebuintfi, ea tara sa fie reprezentata. Ad previn obiectiunea recunoscand c trebuintele sunt aqh de insemnate, mai mult poate
ca niciodata, tara are nevoie sa fie reprezentata
in strainqtate pentruca sa se apere interesele

tarei qi s ajungem la scopul pe care-I dorim cu

totii, adica, sa fie recunoscuth, independenta noastrq,
exercitiul suveranitfitei noastre in tern ationale,apoi
pentru aceasta trebuie sq creati trimisi extraor-

dinari, cari nu au caracterul permanent. Faptul

nu-1 contest, exista trebuinta; insa modul cum se
executa aceasth, trebuinta este necorect

Be aceia m'am mirat cand am vfizut ca se

cere s restabilim agentii la Roma, la Petersburg
si la Be lgrad, pe &and nu suntern Inca recunoscuti ca suverani de nicio putere in mod
formal.

Ei bine OA, atunci trebuie s trimitem trimii extraordinari care sq meargfi cu un caracter provizoriu, cu o misiune ad-hoc, 0 care vor
aduce servicii fara insa, a aduce nicio vfitamare,
caci misiunea trimisului extraordinar, poate st
tie cat de lung, MA, jena, de oarece avand un
caracter provizoriu, pozitiunea hii este mult mai
faciht pe langa curtile pe langa care este acre-

801

sa, fie trimis acolo unde sa, fie cert

nu va fi bine primit.
ditat;

ca,

Agentii cari au un caraeter permanent in

conditiunea de pana acum, jeneaza foarte mult
nu numai pe guvernul care-i trimite, dar produce difiicultati chiar pentru guvernul pe lng
cari sunt acreditati acesti agenti diplomatiei; exci
pe deoparte acea putere ar vreh, sa fie bine eu

noi, pe de alta se teme de ceilalti reprezentanti

diplomatici, cari cand vad ca intre dansii este
o persoana profana, care n'are un caracter bine
stabilit, fac observatiuni.

Nu vedeti oare cat ran faceti si la inconvenientele la can l. dati loc, cand trimiteti ea un
reprezentant permanent pe o persoang care nu
poate sa' aib6 Inca calitatatea de agent permanent
admis in mod oficial, inainte de a ni se recunoaste
independenta ?

Lucrul se poate indrepta, necesitatea momentului se poate satisface; n'are decat sa vie
guvernul sa ceara un credit cu o lege speciala si
cred c i Senatul si Camera vor fi unanime ca
sa voteze, ftinde nu poate sa se contesteze guvernului necesitatea de a se trimite reprezentanti
extraordinari.

Rog dar sa se margineasca guvernul numai

ad. Odata ce independenta va fi recunoseuta,

odata ce vom avea, un loe intre natiunile euro29006

51

802

pene, atunci guvernul va veni eu o lege in care sg

se 1rnureasc i sg, fie spusa, pozitiunea, drepturile
ca i obligatiunea reprezentantilor nostri in strgingtate, o lege In care sg se vorbeaseg si de numele
care trebuie sg li se deh; i atunci ,reprezentantii
nostri se vor prezenta, cu o pozitiune bine definit
in straingtate. Pentru aeeste considerante si numai din acest pullet de vedere cred ca' este bine
sa, nu vothm aceasth lege ce se prezinth azi,

st ruggrn pe D. ministru ea sg vie eu o lege de

credit extraordinar ca A, se "infiinteze niste trimisi extraordinari care sg rspundg' la necesitgtile timpului.
La raspansul ministrului de externe, B. Boerescu
replica in modal urmator:

B. Boerescu. Nu inteleg, Domnilor, pentru

ce

D. ministru tine atht de mult s

se voteze

aceastg lege, cnd toti cari au vorbit contra,

si

chiar, nu-i thgaduim necesitatea de a trimite

reprezentanti in straingtate, si afirmgm eg nu poate

sg, se tagaduiascg fondurile ea sg se indeplineaseg
aceastg necesitate.

D-lui, zice cg cautam ceartg; cg, am eauth

conflict cu Camera; en nu primesc aceasta, ar fi
fau ca orideefteori vine observatiunea unui se

nator asupra ei A se zie'd c6, cauth, ceart, cg,

cauth conflict cu Camera. Atunci din Senat ar

803

trebui sh se fach un automat, sh nu se tragh

deck fiselele pe unde are a merge spre a aprobh

fhrl a se desbate serios un proiect. Dar Senatul
este un corp matur, i trebuie s apese mult
in echilibrul Constitutional; o zic aceasta si
pentru :convinctiunea cu care sustin institutiunea
Senatului, si pe care am sustinut-o inch dela
1866. Noi suntem datori sh, prezenthm toate
observatiunile asupra legei i Senatul va face ce
va voi.

In aceasth lege este o cestiune de principiu

foarte insemnath care mh face sh rog pe D. ministru ca s o inlhture si sh fie sigur ch nu este
nici conflict, nici cearth, este expunerea unor principii cari nu le thga,duiti. S vothm legea,

chei rhspunde la o necesitate urgenth; de multe

ori vine nevoia, child se cere sacrificiu cbiar de
principiu, ca s indeplinim o trebuinth urgenth,
dar chnd se poate indeplinl pe cale normalh nu
este rnai de preferat aceasth cale ?

Senatul nu

este bine sh, dea exemple de a se face mai bine

un lucru normal ?
D. ministru a zis: atunci trimiteti trimisi, si-i
va primi fiecare putere cum va binevol. Eu marturisesc ch nu doresc i Senatul impreunh cu mine
nu poate sh, doreasc c aceast pozitiune anorniai a reprezentantilor nostri sh, mai continue;
nu trebuie s punem in pozitiune ca trimisii nostri

804

sh mai fie primiti cum vor binevoi puterile; aceasta

insemneazh eh nu am luat insuqi in serios inclepenclenta!

Aceasta a putut sh fie pe cnd nu aveam o

pozitiune fixh i determinath. Ceeace a spus ft
Koghlniceanu ch la Viena agentul nostru avea o
pozitiune, este foarte adevarat; la Viena a fost
rhposatul Costa-Foru. Bine primit qi aceasth pozitiune avantagioash a continuat i pentru D. Bhlheeanu.

Este foarte adevArat ceeace a zis D. Koghlniceanu de rhposatul Costa-Foru. Rhposatul CostaForu primeh regulamentele de ceremonii oficiale
intoemai ea i ceilalti agenti, primeh hartiile numerotate qi cu numele de agent, i in ceremoniile
oficiale erh introdus in saloanele unde erau reprezentanti streini. Toate acestea sunt adevhrate i,
intrucht pot zice imi primiam i eu phrticicai de

glorie ea ministru de externe. Dar aceasta erh

numai o toleranth pentru guvernul nostru i nimic
mai mult.
Noi asthzi, eel putin in fata strinilor, nu
trebuie s alerghm duph toleranth i bunhvointh.
Aceasta joach un mare rol in diplomatie. Nu sunt
cestiuni interne unde s facem duph vointa noastrl
chiar cuvantul de consul m'am silit sh-1 introduc
dar n'a fost posibil.
Prin urmare, Domnilor, vedeti e unele gu-

805

verne primih pe agenti nostrii foarte bine; ii asemgna cu agentii oficiali, dar aceasta erh numai
o iluziune nu erau recunoscuti.
S'a zis el aceastg lege nu este in contrazicere,
cu noua pozitiune ce si-a creat Romania, si cg
putem continua si azi a trimite agenti in baza
dispozitiilor ei. S6 mg erte; din contra, aceastg
lege este facutg, intiun timp cand nu rupsesem leggturile noastre cu Poarta. CMar cuvintele din
lege, chiar modul de a nu boteza pe reprezentanti
in strgingtate, insernneazg ch' legea a lgsat cuvinte

vage. D. ministru va sti cg cuvantul de ageut

diplomatic nu figureazg nicgieri inteuri mod categoric, dar este uz, i acest uz a fgcut ca unii
din reprezentanti la noi, precum este acel al Frantei
s6 aib i euvntul diplomatic la titlul lor, pentru
ca sg, nu se cread cg este consul comercial. Aceasta

este un termen recunoscut numai de uz.

Cuvantul de diplomat nu figureazg la nici

un tratat nici in acel dela 1818, nici niclieri.

Iatg, pentruce legea din 1875, nici nu i-a
botezat, a lsat un nurne generic, pentrucg dacg
ii boteza, risch sg nu fie recunoseuti. Apoi, dacg
este ash, atunci de ce ne punem in aceiasi pozitiune ? Observati c, fgeand aceasta, aprobgm o
greutate care si-o creazg guvernul Insu, pentrucg
D-voastrg oricum veti pofti, numiii trim4i, nu-

806

mitii a genti, nu yeti puteh in virtutea acestei legi

sa le dap o pozitiune normala.
Aceasta lege se stie C erh facuta pentru un
timp cAnd nu aveam recunoscuti agentii nostrii,
si primind aceasta lege, le v eti da acela caracter.
Apoi nu vedeti in ce pozitie puneti pe agentii
notrii ?...
Manolescu. Acum sunt recunoscuti ?...
B. Boerescu. M opresc s n inteleg cu
D. Manolescu, binevoiti a ne explich D-le Manolescu, ce voiti A, rn intrebati.
31anolescu. Agentii nostri sunt recunoscuti
astazi ?...
B. Boerescu. Imi pare ran eh' nu am inteles.
Adineauri am spus ca agentii diplomatici ai nostril
nu sunt recunoscuti intr'un mod oficial, si dacai
vom vreh, s fim corecti, trebuie sa'i chemam innapoi, pentruca aa se face, pentru demnitatea chiar
a statului, in asemenea Imprejurgri. Astfel a fcut
Italia Cand erh recunoscuta ca regat a chernat pe
top reprezentantii sai inapoi. Apoi, noi, prin aceasta
lege ce ni se cere azi, facem amintirea trecutului

si ne dam o desmintire in fata Europei. Faptul

acesta este necorect. Se va zice despre noi, nO
suntem niste oameni care astazi fac una i maine
inem compt de faptele
alta, si noi, trebuie s
noastre i s lucram cu seriozitate.
Domnilor, en preyed alta dificultate materiala.

807

Inthiu aveti A inampinati mai multe dificultati

pentru a gg,s1

un bun agent deck un tramis

extraordinar' . Trmiii extraordinari sunt prov

zorii i eu mult mai degajati, mai liberi in sarcina lor. Intre trAmisii extraordinari i guvern nu
se creiaz g. acea pozitiune de functionar care este
intre agentul diplomatic i guvern, prin urmare,
cercul adevsarat al raporturilor intre tramisul extraordinar ci guvern este mult mai restthns deck
intro acesta i celglalt agent; aceasta este pozitiv;

natura lucrului este astfel.

Pe lang'a aceasta yeti creh o usurintg, si guvernului pe lngg, care ii trimiteti pentrucg, trimisul
extraordinar este Intr'o pozitiune oarecum mai

i poate fi prirnit mai bine qi MIA' inconvenient. Dovadg, despre aceasta este, cum D. ministru ne-a afirmat-o aei, .pozitia D-lui 136lAceanu
izo1at

care a fost tramis extraordinar la Roma nnde a

avut o pozitie oficia16, tthmiteti insg, maine un
agent diplomatic si s. vedem tot ash va fi ? Ii va
recunoaste in calitatea sa oficial ? Nu, D-lor, si
o zic aceasta negresit, pentru moment, pang, la
recunoasterea

independentei.

Forma de trimis

extraordinar" a fost tractat pe picior de egalitate,

precum afirmg, D. ministru eh' s'a petrecut la
Roma. Apoi dacg, aceasta este ash, si ash este de
ce dar A nu aveti
extraordinari" pe care
s Ii puteti pune in pozitiune de egalitate, in ele-

808

mentul cel mai Intins ? Si pe urma, s va mai

spun si altceva, este si o cestiune financiara de
mare important. S Imi permiteti s va spun ca
mijloacele

din budgetul nostru un cred sa

fie

suficiente in acest timp de mari greutati; si D.

ministru ori acum ori mai thrziu, o s aiba nevoie

sa ceara la Camera mijloace pentru a ne aparh

pe taramul diplomatic; si Camera negresit va da
mijloace. Apoi avem deja un agent diplomatic
extraordinar pe D. general Ion Ghica In Petersburg. Se vq, zice c D-lui aveh salariu; dar iata
un agent diplomatic extraordinar care poate lucrh
mai bine si mai degajat.
Prin urmare vedeti c necorectitudinea acestei
legi de azi are o importanta practia, foarte mare,
este ca nu trebuie s ne expunem la o contradictiune care sa faca a slabi mijloacele guvernului;
8i pentru aceste cuvinte eu cred ca, este bine a se
inlaturh aceasta lege, si mai thrziu sa vie guvernul s indeplineasca legitimitatea dorintei noastre
in privinta reprezentatiunei noastre In strainatate
conform nouei pozitiuni a tarei.

II
Monitorul Oficial" No. 273 din 9/21 Decemvrie 1878.

Naturalizarea strinitor de orice rit

Vorbind n numele opozitiunii conservatoare la
diseutiunea rAspunsului la mesagiul tronului B. Boeresen
sustine c restrietiunea impus`a strinilor de rit neerestin

de art. 7 din constitutiune in privinta naturaligrii

sa"

di spar.

B. Boerescu. D-lor senatori, in aceastd discu-

tiune asupra proiectului de rdspuns la Mesagiul

Tronului, au luat cuvAutul mai multi D-ni senatori, unii din D-lor au atins cestiuni cari privese
pe minister, altii au vorbit mai special nurnai
asupra adresei. Eu voiu rdspunde numai la cele
zise asupra proiectului nostru de adresd; cdci cea
ce se raporteazd la minister nu Ind privesc pe mine
ca membru din opozitiune, care nu poate fi apdrdtorul faptelor guvernului. D-nii minitrii sunt fatd;
D-lor sunt mai in pozitiune i mai competinti de
a rdspunde; pot fi apoi alti D-ni senatori din
majoritate, cari pot apdra, ministerul, de vor vol.

810

Voi cduth dar a fi scurt, i, ca membru al minoritatei, cdruia i s'a facut onoarea de zk fi ales in
aceastd. comisiune, voiu rdspunde numai la ceeace
priveste lucrarea acestei comisiuni.

S'a examinat sau s'a criticat natura acestei

adrese precurn i diferitele ei pdrti. Natura ei,
caracterul ei general, a fost criticatd din mai multe

puncte de vedere de cdtre D-ni senatori, cari au

vorbit inaintea mea.

Onor. D. Iepureanu, a zis c aceastd, adresd

este echivocd, cd, n'are nimic Precis si determinat,
cd este in fine un program ministerial.

D. Strat a spus din contra, ca ea nu este

o programa', ori o adresd ministeriald, cd, nu este

nicio parafrasd, ei un act politic, si a addogat

Inc c acel act poate fi privit ca de o politic
superioard, care altfel se explicd in timpii si in
circumstantele de astdzi. Noi din comisiune nu
putem cleat s zicem cd D. Strat are dreptate.
Adevdrat este ea' intentiunea comisiunei a fost de
a nu face din aceastd adresd un act ministerial,

cum zice D. Iepureanu, sub nici un punct de

vedere, nici un act aprobator sau deza.probator actelor trecute ale guvernului, politicei sale trecute
ci unui act curat politic, chiar de politica' supe-

rioard,, cum a zis Ds Strat, adicd de o politic

generald si nationald,
politica ministerial&

care este mai presus de

811

Faptele trecute, politica trecuta a ministerului

este de domeniul istoriei, ministerul acesta i eel

precedent are a raspunde de dansa, a o apthA i

a ti da seama. Noi din comisiune, din aceasta

comisitme, care este compus6, in mare parte, din
membrii majoritalei acestui Senat, i din care numai eu sunt eit din minoritate, am tras o linie
de demarcaOune intre trecut i prezent, i ne-am
ocupat, repet, numai de politica generala, care
este mai presus de cestiunea ministerialg. Pentru
aceasta nu am decAt sa' exprim fe1icitrile mele
a-tat membrilor comisiunei din majoritate, earl an

tiut sa se pun6 pe acest tarAm inalt, cat i

guvernului, care s'a unit en noi i a primit un
asemenea proiect de adres'a curat politic.

Am cautat dar, si nu am gasit, unde sunt

acele pa'rti din adresa noastr, din care a putut
D. Manolache Kostache

sa,

conchida e aceasta

adresa' ar fi un program ministerial, ba Inc c6,

printr'insa mi s'ar oferi mijlocul mie anume,
de i D-lui a avut delicate-ta a nti-mi prommth
numele
ca s intru in majoritatea acestui Senat
de aci pe fotoliul ministrului de externe. Aceasta
este o simpla' presupunere a D-lui: caci D. Manolache Kostache qtie prea bine ca eu nu pot fi solicitator de minister, i caud voiu veni la minister,
voiu intra pe ua cea mare, iar nu pe fereastra. SJ
aceasta chiar o voiu face numai atunci cand voi
i

812

erede c, prin

prezenta mea, intr'un minister,

prin consiliile mele, prin conlucrarea mea, voiu

putek aduce un bine tarei. Atunci, de sigur D.
Iepureanu, ca nu m'al teme nici de critici, nici de
presupuneri, nici de insinuari; ci imi voiu face
datori a.

Fie insa, siguri D-nii oratori, cari m'au precedat, c eu voiu sti a aprecia gi a judech en
sAnge rece care este datoria mea, qi ca, voiu sti a
nu alunech pe taramul pe care crede D-lor a ma,
atrage. Chiar daca ar fi a se admite posibilitatea
prezentei mele pe viitor in acest minister ce s'ar
explich tot cel putin cum se explica prezente
D-lui Sturdza, tot cum s'ar fi explicat prezenta

D-lui Yernescu, care era pe aproape a intra in

minister, tot ca prezenta a altor din senatori si
deputati can an criticat ca si mine politica trecuta'
a acestui guvern i cari acum pot conluera cu
dnsul. Pentruce ? Pentruca situatiunea s'a schim-

bat; pentruca trecutul s'a inchis; pentruca o alta

noua. era Incepe; pentruca, pentru aceast mare
importanta, era, trebuie sa se imagineze o noua
politica., o a1t activitate; i pe acest nou taram,
mai multi barbati mai multe partide, separate
odata prin vederile i actiunea lor, i pot da

mana si se pot uni ca sa conlucreze, impreun.

Asemenea uniri s'a vazut adesea Ia noi, ca
si aiurea, i au dat de multe ori rezultate salu-

813

tarii. Cateodata chiar, aceste uniri se fac intre

elemente eterogene, in persoane cu principii opuse,
si atunci ele se numesc coaliOuni mostruoase, cum,
bungoara, s'a numit la noi coaliOunea dela
1VIazar-Pasa. Ace le uniri, pe cari D. Iepureanu le-a
practicat, se formeaza numai cu un expedient,

pentru un seop determinat, cand seopul acela se

atinge, unirea se desface, i elementele eterogene,
can se gruposera, se despart din nou, spre a se
combate i distruge. Cu toate astea, insa si aceste
uniri, repet, pot adesea d bune rezultate pentru
scopul ee s'a propus. Nu este tot ash cu unirele
ce se face intre elemente, cari nu sunt eterogene,
ci numai diverse, ci mai multe ea nuante ale
acelorasi principii; aceste uniri se numesc aliante;

ele nu sunt trecatoare, numai ca expedient, nu

sunt numai limitate pentru un scop izolat; ele
pot fi durabile, pot fi intinse in actiune si rezultatele lor pot fi mult mai generale si mai bine
facatoare pentru interesele publice.

Sa nu se mire, dar, D. Iepureanu, dacg fiecare 'i pot aveh modul sau de a judech asupra
unirilor ce se pot face intro partidele unei
Sa inlaturam dar eestiunile de persoane si de partide, si s ne punem numai pe taramul adresei,
sa examinam caracterul salt. Ce trebuie s fad.
comisiunea insareinata en redactarea acestei adrese ?
Sa fac g. o parafrazg, a mesagiului Tronului ? Dal

814

atunci membrii comisiunei nu mai puteh

fi de

acord cu dnii. Sa facem o adresa de curtenie

in doug-trei randuri? Sa zicem adica Mariei Sale;
Sa, traiasca IJ1Oria Ta ; avem i noi set we facem

clatoria cat se va puteet mai bine ?" Dar o asemenea adresg ar fi fost prea laconica, ar fi fost
prea staba, prea rece, prea malt nepotrivita, cu
importanta situatiunei i cu ginggsia even imentelor.
Aceasta situatiune, aceste evenimente ne comandau s facern ceva mai mult, s facem o adevgrata, adresa politica, Para a fi ministeriala. Aceasta

am si facut si cum am fi putut face altfel, fr

a calch chiar demnitatea noastra ? Senatul acesta

este in cea din urmg a sa sesiune

totdeodata,

in cea d'intai sesiune a Statului Roman recanoscut independent. Acelasi Senat este precursorul
Camerilor de revizuire; el are sa inlesneascg sl
prepare oarecum premiul acelor lucrari, i avand

o pozitiune atat de inaltg, avand o datorie atat

de insemnatg ati fi crezut ca este demn, ca este bine,

ca in ultimul sau cuvant catre suveran, Senatul sit

se serveasca numai cu niste formule de o politete
banala, ori sa taca, asupra chestiunilor i atitudinei sale politice? Nu numai C aceasta ar fi fost

putin demn, dar s'ar fi putut taxi de o raceala

calculata (Aplauze).

Daca s'a putut face altfel, daca, prin acest

proiect, ne-am ridicat, cred eu, la inaltimea mi-

815

siunei noastre, faciind o adresa politica iar Iu ministeriall trebuie cu totii sa dam preferinta acelei
sisteme, i s eonstatam meritul majoritatei din
comisiune, care, daca voia putem face si o adresa,
ministeriala, caci numarul era cu dansa.
Astfel comisiunea D-voastra a inlaturat, a
lasat la oparte faptele guvernului, pentru care el
are raspunderea, i asupra carora putem reveni

oricand prin cale de interpelatiuni, si a cautat a

se trage in cateva cuvinte, principalele jaloane ale
politicei viitorului. Astfel c, printr'aceasta, n'am
legat cu nimie minoritatea acestui Senat, din care

am onoare a face si en parte, desi D. lepureanu

mi-a zis ea acum sunt primit in majoritate; si
desi eu voiu fi incantat dac en adevarat voiu
puteh sa fac parte din majoritate; eaci eu unul
niciodata nu am facut opozitiune sistematica. Prin
urmare sub forma de interpelatiuni pentru faptele
guvernului, fiecare din noi va fi liber s faca a
se da oricate voturi de blamuri se vor puteh, eaci
tineti minte, Ind, in Ianuariu trecut, cand am
votat motiunea pentru integritatea teritoriului, pre-

cum 0 mai arziu cand am votat motiunea in

privinta eonvocarei Constituantei, primul ministru

a zis, vorbindu-se despre faptele trecute ale ministerului, c D-nii ministri iau asupra-le raspunderea faptelor P-lor, i c D-lor vor fi gata, impreuna cu D. Kogalnieeanu, care este acum intre

816

noi, a raspunde oricand ii s'ar cere socoteala de

acele fapte.

In aceasta adresa insa nu se vorbeste nici

un singur cuvant despre acele fapte, i va, marturisesc ca nu inteleg Inca cum i pentru ce s'ar
critich aceasta adresa sub acest punct de vedere.
Prezentul ne ofera o situatiune noug : aceasta

situa.tiune este cu totul alta decht a fost vre-odata in istoria noastra. Niciodata in adevar Statul roman n'a fost absolut suveran, adica, nu
nurnai in ceeace priveste raporturile sale interioare,

dar si in ceeace priveste raporturile sale cu celelalte state.

Astazi el este suveran, i In drept si in fapt,

sub ambele aceste doua raporturi. Aceasta noua

pozitiune, cere o nou politic, i Senatul este in
drept si are datoria a indica aceasta noua poIitic
rnacar in esenta sa, in primele sale urme; cu modul
acesta noi Senatul inclicam guvernului i urrna-

silor nostri prin niste semne oricat de rani, un

fel de traseu al drumului ce noi credem ca este
bun a se urma pentru o noua politica a noului Stat
roman. Nu trebuie deci s confundam prezentul

cu trecutul, si s ne inomolim astfel in fagasul

trecutului, in rutina i prejudecatile sale, incat sa
nu mai putem cunoaste drumul viitorului. Sa stim

a deosebi trecutul de prezent, spre a putea ennoaste exigentele viitorului. Daca vom face ca.

817

D. Voinov, sg transformgm sensul acestei adrese,

pentrucg am crede c prezentul este una cu tre-

cutul, 4 siguri cg, nu vor puteh, ggsi adevgrata

politicg a viitorului, caci am voi a cre a. aceastg,
politic dupg ideia trecutului. Dar ideile aceste
nu se mai potrivesc cu starea actuala in care ne
Agin. Talia noastrg a crescut, i haina cea veche
nu se mai potrivete pe talia cea noug. Tot cu
ideile, tot cu prejudecgrile, tot cu pasiunile trecutului, strmbe i slabe, voiti sg mergeti i in
viitor? Faceti-o dacg vg place, dacg va place
majoritgtei acestui Senat; incg rgu yeti face qi
mare eroare va comite acest Corp, el se va cgi
odat a. deasemenea eroare!

Dar sg trecem acum la criticile ce s'au adresat diferitelor parti din aceasta, adresg. Ce obiectiuni s'au fgcut, contra paragrafelor, din aceastg
adresg? Dacg ele sunt fondate, dacg echivochitgti
sau neintelegeri existg chiar, suntem gata a face
indreptgrile cuvenite. Dacg ele nu ar fi fondate,
daca D-nii oratori s'au inelat asupra sensului i
scopului unor WO din aceastg adresg, sunt sigur c vor renunth la critica D-lor. Trei pri
mai importante coprinde aceasth" adres6 : la 'ince-

putul su se aduce omagiu bravurei armatei i

capului ei, cgrora mai ales le datorim dolAndirea
independentei noastre politice i nationale. Imi pare

cg acest adevgr este necontestat,

290 6

prin urmare
52

818

omagiul meritat. Cum Senatul s'ar fi putut desOrti, s'ar fi putut dizolvh i merge fiecare din
noi inaintea alegAtorilor notri, fdr-a ca sa, constathin cui mai ales datorim recunoas,terea indepen-

dentei pe care tot noi am proclamat-o? niei nu

uitati D-lor senatori, D-v. ati proclamat aceast'a
independent6, mai inainte ea Europa s'a ne-o reennoaseg; 0 am proelamat-o ea un drept al nostru,
ea o consecintA, a tractatelor noastre vechi, ea realizarea unei dorinti nationale, ea efectul operei nu
nurnai a generatiunei noastre ci a tuturor generatiunilor trecute. i eand acest fapt al nostru s'a consacrat si s'a reeunoseut de puterile Europei, am puteh
noi s tg.cem i s ne oferim omagiele noastre
acelora, cari mai mult decAt oricine an contribuit
la consacrarea i la reennoaterea acestui fapt?

Dar, aceasta ar fi fost D-lor, in contradictiune cu ceeaee a fcut Senatul mai inainte, aceasta

ar fi seramat mult chiar cu o ingratitudine.

apoi, dae/ mi s'a fcut i rnie onoare de a fi numit membru in comisiune, eu mai mult cleat
oricine altul, nu puteam sA tac i s rut laud
faptul, i s'a," nu constat importanta sa; cxei D-v.
stiti c6 independenta noastrA a fost visul men de
aur; di ea a fost tinta intregei mele activitAti,
i cg, am contribuit si eu eu ceva la dobAndirea ei.
Dar spre a se micora poate insemng,tatea
faptului, D. M. Kostaki, mi-a obiectat c aceasta'

819

independenta de astazi, nu este aceea pe care o

doream eu, pe care o doream toti. A5a este, adevarat este, ea eu ca tati Romanii, doriam a aveh
independenta cu neutralitatea garantata, de Puterile europene. Nu am putut dobandi acum toate
acestea: adica MI am dobandit binele in intregul
sAu, dar am dobandit binele cel mai esential, cel

mai capital, independenta; nu trebuie sa nu reeunoastem importanta si valoarea acestui bine,

acest mare principiu, din cauza lipsei accesorilor
lui. Prin el Statul roman poate sa intre in familia
europeana, s
tim a lucrh ea sa dobandim gi
restul. Este dar de datoria Senatului a recunomte
a declarh, Mariei Sale multumirea
i recuno5tinta noastra; i totdeodata s ne punem
pe cale de a face ca sA," dobandim cu timpul independenta, as,h, precum am dorit'o noi 5,i toat
acest bine,

5i

natiunea. Pot A, mai adaog, dupa cum v'a spus

onor. D. Sturdza, c6, prin tratatul din Berlin, avem
chiar o garantie tacit6 a existentei statului roman
independent; caci acea independenta ereatA si reeunoseut6 prin acel tratat, este oarecum garantat

de marile Puteri cari au subscris acel act international. Caci daca acele Puteri conduse, nu de o
politica de sentiment, ci de o politica de interese,
an declarat statul roman independent, este ca au
avut interes a o face, si comitele Andrassy, ne
spunea deunazi, in adunarea delegatilor cum inte-

820

lege Austria acel interes. Prin urmare, cand una

din acele Puteri, ar atinge acele interese, atingand
independenta noastra, celelalte puteri se pot opune
de vreme ce interesele lor, desi diverse sunt solidare.
Credeti insa, precum cred i eu, c aceastd
garantie tacita nu este suficienta, ca% avem nevoie

de ceva mai mult, ei bine! sa, caztam prin faptele noastre, pe viitor, a dobandi ceva mai mult.
Iat6 pentruce, prin adresa noastra vi se spune
ca aceasta independenta nu este 'Inca consolidata
c trebuie sa o punem in conditiuni de acelea ca
sa o ferim de mice pericole, i sa tragem din ea
foloasele ce ne poate procurh noua noastra situatiune.
Ash, dar, Domnilor, desi am dobandit binele cel
mai mare, sa nu credern e, acum fiind independenti,

numai avem a face nimic i putem sa dormim.

Din contra, tocmai acum trebuie sa lucram, mai
mult pentru a consolidh acea independenta.
Dar cum avem sa Imam ? Ei bine vom lucrh
cum zice adresa; vom cauth ca prin acte prin fapte,
sa inspiram incredere, inlauntru i inafara, si sa
angajam cat mai mult la noi interesele generale
europene. Din aceste interese, acele de o orcline financiara i economica sunt din cele mai eficace.
S'a zis, Dior, adesea i repet i eu cu altii,

ca independenta, pe cat este de bung, pe atk Ii

are si pericole inerente naturei sale. Un stat independent este intr'o stare mai periculoasa deck

821

unul dependent; noi, ca stat mic, minor lAng,

erau altii raspunzg,tori pentru noi. Altii
regulau destinatiunile noastre i pentru ei se evitau
consecintele greplilor noastre. Acum insg, nu este

tot a0: deveniti majori, suntem responsabili de

actiunile noastre; nu mai este un altul care sg,
rgspunzg, de noi; consecintele greqalilor noastre vor

apash numai asupra noastrl.

Iat pentruce, in proiectul nostru v'am zis:
luati seama, ingrijiti-vA, sg, consolidgm independenta noastra; s tim a ne feri de pericolele ce
o pot ameninth!
Am vorbit i despre Dobrogea. Ce am zis
despre aceast noug, provincie ? Am zis numai c.
populatiuthle ei au dreptate and nu vgd in drapelul Romaniei un drape] de cucerire, ci un precursor al civilizatiunei, o garantie de ordine i
prosperitate.

Nu sunteti unanimi spre a recunoa0e acest

adev6r ?

De unde D. Iepureanu a scos c noi am prejudea in ceva hotg,ririle Camerilor de revizuire

in privinta acestei provincii.
Ce ? ideile coprinse in proiectul nostru pot
vreodaa fi desmintite! Nu este adevgrat c populatiunea Dobrogei a primit foarte bine armata

romang,? Ce! trupele noastre nu sunt un precursor al civilizatiunei, o garantie de ordine in acea

822

localitate? Dar atunci ce sunt, sunt ele un precursor al barbariei, o cauz6 de dezordine si de
mizerie? In ce dar aceste adev6ruri ar prejudech
Intru ceva hotnirea Constituantei relativ la Dobrogea ? D. Iepureanu ne mai imputA, cA nu am
mai zis nimic de pierderea Basarabiei, de sacrifi-

ciile ce am fcut in resbelul trecut. Dar D-le, repetirile, inatAturile sunt adesea nu numai de rAu
gust, dar i imprudente. Tineti minte c, in dou5,
ocaziuni, am mai vorbit de mentinerea integrittei
teritoriului si de durerea noastrA pentru pierderea
Basarabiei, ca si de saerificiile ce am Pacut. Pentru
ce am mai vorbi incAodafil ?

Cand en motiunea din 26 Ianuarie trecut,

Senatul a arltat cum tara si-a indeplinit angajamentele sate din Conventiunea dela 4 Aprilie, a
amintit sacrificiile ce a fcut, si a exprimat speranta c i se va conservh integritatea teritoriului
gu. Dar, din nenorocire, sperantele noastre nu
s'au realizat, i Basaraaia fa pierdut pentru noi.
Cand, mai tarziu, ni se comunicA tractatul
din Berlin, tineti minte ea Senatul vot o aIt muOune prin care isi exprimg, malmirea ce sim0 tara
pentru dureroasele sacrificii ce puterile europene
Ii impuse i Msh a ni se lu Basarabia.
Cum si pentru ce Senatul ar mai reveni asta,zi asupra acestui dureros subject ?
In dou6 eanduri reprezentatia national'a si-a

823

exprimat speranta, ea i durerea sa in privinta

teritoriului Bornniei; a mai reveni si a treia oara
ar fi i inutil si de rau gust.
Ba pot zice c adresa mai vorbeste Inca
odata de sacrificiile ce a costat pe Romani resbelul
trecut, insa vorbeste in mod incidental, si numai
in treacat, adica numai la finele adresei cand zicem

ea Romanii vor sti a luerh pe timp de pace cu

aceiasi valoare si demnitate cu care au stint sa",
sufere sacriaciile pe timp de resbel.
Aceasta am crezut-o destul; de oarece noi
credem ea deslipirea Basarabiei, find un fapt dejh
terminat, el ramne numai In domeniul istoriei.
Orede oare D. Iepureanu c noi am prejudech
hotarirea Coustituantei relativa la Dobrogea, numai

pentruca vorbim de prezenta ostirei noastre in

acea tara, ? Dar aceasta s'a facut conform votului
anterior al acestui Senat. Ba inca imi amintese c6
D. Iepureanu, care faceh parte din comisiunea care
a redaetat atunei acea motiune, admite i D-lui
ca noi sa anexam Dobrogea; s'a deosebit insa de

noi numai intr'un singur punct, intr'aceasta ci

D-lui voih ca ocuparea sa se faca dupa ce vorn
fi somati de catre Puteri.
Aceasta a fost singura diferenta care a fost
intre majoritatea comisiunei i D-ta; si noi am
crezut ca suntem in destul de somati prin tractatul de Berlin, si nu mai era nevoie de o alta

824

dar, aceastg simplg ocupare a

somatiune. A
Dobrogei de cgtre otirea noastrg, insus,i D. Iepureanu credeg atunci cg nu prejudecg hotgrirea
Constituantei; apoi tot astfel trebuie sg, creazg qi

astzi. D-lui tie prea bine cg totdeauna s'a declarat ad c luarea in posesiune a Dobrogei este
numai provizoriu, i Ong ce camerile de revizuire

se vor pronunth definitiv. Libere vor fi ele a se

pronunth cum vor vol, a anexh ori nu Dobrogea.
Dacg voiu aveg onoarea a face parte i eu,
din ele, voiu sustine anexarea. Altii pot sustine
contrariul; si liberg va fi Constituanta sl zicg: nu
voiu sg anexez Dobrogea, adicg ca Dobrogea s
ramaie res h,ulius" sau care va apartine altora,
sau nu tocmai celor ce ne-ar place noug.
Liberg va fi sa, facg i aceasta; noi nu prejudecgm nimic, dupg cum nu prejudecgm hotgririle sale nici in cestiunea Evreilor, nici in toate
celelalte cestiuni privitoare la noi coprinse in trac-

tatul de Berlin. In lirnitele competentei

lor,

in marginea articolelor supuse spre revizuire, Came-

rile de revizuire, dupg opiniunea mea, sunt absolut libere sg lucreze si sg hotgrascg cum vor
crede ele rnai bine. Eu merg pang a crede cg
aceste Camere pot zice, in mod general, cg nu recunosc, cg nu se supun tractatului din Berlin, cg
se opun lui, c vor chiar s ia inapoi Basarabia.

Va rgmne nurnai sg se vadg dacg vor aveg i

825

destula putere armatg, ca sa-si meriting hotArtrea bor.

Vede dar D. Iepureanu ca. nu cugetgm nici cum
a contesth omnipotenta Carnerilor de revizuire. Spe-

ram numai c ele vor sti a nu abuza, de (Musa.

Vedeti dar D-lor, d temerea D-lui Iepureanu
nu este fondatg pe nimic. Precum in motiunea
votatg in urma de Senat nu s'a prejudecat hotgrarea Constituantei, asemenea nu se preluded nici
prin aceastg adres1 ci, precum mai toti, chiar D.

Iepureanu care a diferit in prea putin lucru de

majoritate, am votat atunci acea motiune, asemenea i astAzi s ne unim cu totii spre a voth un
act, care este mai presus de consideratiuni de persoane si de partide, si care are in vedere numai
interesele generale ale natiunei. (Aplauze).
Aeum, D-lor, sg, mai vedem ce alte critice
s'au mai adresat acestui proiect de adresa? Dupg

ce in partea a doua, el a tratat despre consolidarea independentei noastre vine la partea a treia,
care se referg la modul nostru de a lucrh pentru
ea sq. inlesnim lucrarea i convocarea Camerilor
de revizuire. Aci se vorbeste sau se promite acti-

vitatea si bunavointg a noastrg, spre a examinh

cat mai curand si cu maturitate, toate proiectele
de legi i masurile ce guvernul va crede eg sunt
mai urgente si mai neaparate, a ne prezinth; eaci
adaoggm noi, numai vom puteh a ne conformh

826

eu votnl anterior al Senatului, prin care acest

Senat a hotarit ca eel mult in trei luni ale sesiunei actuale, sa se convoace Camerele de revizuire.

Este ceva ran de a se ziee aeeasta ?

Credem ea un Senat era, dator sa aminteasca
aeest vot anterior al sau, vot care constituie un
angajament pentru noi, ea i pentru guvern, de
a nu prelungi aceasta sesiune peste trei luni; de
aceea i promitem c vom da tot concursul s,i
vom pane toata activitatea intru examinarea proiee-

telor de legi, pentruca astfel sa se poata convoea

Constituanta in termenul aratat deja.
Aeestea suat, D-lor, toate parcile din adresa
noastra. Ai vazut ea D. Iepureanu ea si ceilalli
D-ni oratori, nu au putut sa le combata eu nimic.
Stim Inca ea D. lepureanu ne-a mai imputat, in mod generos, ca de ce nu ne-am exprilnat
opiniunea asupra diferitelor proiecte de eari se
vorbete in mesagiu. Dar ce nevoie era, i cum
s'ar fi putut face una ea aceasta? In mesagiu se
vorbete, In adevar, de multe proiecte, de un proiect de lege comunal, de un proieet de inamovibilitatea magistratilor, de un altul pentru reorganizarea armatei, etc., pe cari guvernul an voi
sa le supuna adunarei in aceasta sesiune. Noi,
in adresa, am zis numai ca le vom examinh pe
toate eu maturitate. Ce alt putem zice? Era oare
loe intr'un raspuns la mesagiul Tronului, s apre-

827

ciem, s ne pronunthm asupra aeestor proiecte?

cum eram si vorbirn? Trebuie eel puOn sl

vedem aceste proiecte, i ca s vorbirn de ele,
trebuie lush sh le citim, s le studiem, sh deschidem adich o discuOune generalh asupra fiech-

ruia in parte! Apoi s'a mai fcut vreodath o ash,

lucrare tn vre-un rAspuns la mesagiul Tronului?
dach am fi vorbit si am fi apreciat proiectele
mentionate in mesagiu, de ce nu am fi vorbit de
altele de cari mesagiul nu zice nimic? Ash, de ce
nu ar fi venit insusi D. Iepureanu sh cearh, a
vorbi despre modificarea legei electorale? Apoi

aceasta nu s'ar fi &cut Mr discutiune chei eu

sunt de opiniunea D-lui Iepureanu, lush cred bune
modifichrile ce voeste D-lui a face acelei legi. lath
dar discuciunile lungi numai asupra acestui subiect;
este foarte destulh fraza noastrh eh, adich vom
examinh cu maturitate toate proiectele ce ni se
vor prezenth...
111anolachi Kostachi. Ai zis c vom da coneursul...

B. Boerescit. Da, vom da concursul spre a

lucr cu to0i cat mai bine si mai repede.
Acel concurs sper c ni-1 va da insusi D. Ma-

nolachi Kostachi, chci D-lui ca membru activ

inteligent din dreapta, are cel mai mare interes ea
Constituanta sh fie convocath cat mai curand,
rumai prin concursul nostru al tuturor, de toate

828

partidele, se poate obtine un ash rezultat. Convocarea neinthrziaM a Camerilor de revizuire este o
garantie mare pentru noi toti, pentru interesele nu
numai ale partidului din stanga, dar si al tuturor
celorlalte partide, i chiar pentru grupurile ash
numite de D. Vioreanu. Cum dar vom da eoncursul
nostru. Negresit eh' primindu-i sau respingandu-i
proiectele sale, dupg ce le vor exam inh cu toatA
ra.ceala i maturitatea.
De ce preocupg pe D. Iepureanu acest cuv"ant

de concurs, ce 1-am pus in adresa noastrl? Cuvntul concurs, nu insemneazg c vom primi tot
ce va spune guvernul. Comisiunea D-v., n'a putut
s zic a. un asemenea lucru. Ea a vorbit numai de
un concurs, luminat si independent, care se poate
totdeauna promite de aceia can nu voiese a aveh
in vedere decal binele public.
Tocmai aceasta face cg, rAspunsul nostru nu
prejuclecg nimic, ca, este, putern zice, fgrA, culoare

po1itic6, in sensul acesta c5, nu este nici ministerial, nici de opozitiune.

Prin el se recomand numai acea inaltepolitica, de care trebuie sa fie animat un ash mator
Corp al Statului. A$ h am crezut unii ca trebuie
sa vorbease Senatul, in ultima sa sesiune, eu
capul Statului, din aceste am vAzut noi ca trebuie

sa rezulte demnitatea, iar nu din intorsaturi de

fraze din idei banale qi seci.

829

A trebuit, repetgm, sg, fac eu mentiune de ce

am dobandit prin bravura ostirei noastre, prin acea

a sefului ei impreung, 0 a trebuit apoi sg constatgm cg, independenta nu este suficientg, ca, ea trebuie sg, fie consolidatg, i c consolidarea ei nu se

poate face prin faptele noastre.

Atunci numai, am zice noi, Europa va vedeh
In RomAnia independentg, o garantie de ordine i

de stabilitate in Orient. Am adgogat c

aceastg

consolidare o vom dolAndi prin fapte numai prin

diversele noastre legi i institutiuni, ce vom era
prin tractatul nostru politic, prin acordul ce ar
trebui sg domneasca, intre noi, prin infranarea pasiunilor i inlgturarea consideratiunilor secundare,
prin aridicarea noastrg peste spiritul i interesele
(le partidg. Numai ash vom ajunge a fi 0 in fapt
o natiune mare i independentg. A ltfel ne vom
intoarce, ne vom amei. ne vom slgbi intr'o sferg,
mica si ingratg i vom fini poate prin a ne asfix-ih, a peri. (Aplauze).
Cum dar I). Voinov vine i aruncg aceastg
frazg, cam cutezgtoare, c aceastg adresg, nu ar fi
demng? Gray cuvant, care nu se aruncg cu inlesnire de cei ce-i sirnt semnificarea! Vgd cg D. Voinor protestg, cg nu ar fi cugetat s dea cuvantului
sgu sensul uzual. Iar bine! Acest cuvAnt nu s'ar
aplich atunci asupra intregei adrese, opera a unei
comisiuni de 5 persoane, dintre cari mai tati sunt

830

din aceasta majoritate; dar s'ar aplich in tot cazul, asupra unei pgrti dintr'insa care ar fi acea
parte? Fi-va acea re1ativ Ia armata noastrg, prin
care sg, facg laude acestei armate?
Dacg ar fi aceasta, MA, imputarea ar fi nedreaptg; cxci laudele ce noi adresgm armatei sunt
juste si bine meritate. Orice Roman, de oricare
partidg ar fi, este dator sg laude armata noastrg,
pentru bravura si disciplina, de care a dat probe
pe campul de bgtaie; va fi dator insg sg, constate
ea datorim independenta noastra, armatei i efului
ei suprern. Aceasta este veritatea absolutg.
Sg presupunem ch. am fi avut nenorocirea sa
nu vedem armata noastrg, acoperitg, cu glorie pe
campul de rezbel, ci bgtutg, ci gonitg; consultati
constiinta D-v., si spuneti, dacg in ash, cauzg Europa ne-ar fl recunoscut independenta noastrg ?
Dacg atunci DU s'ar fi cauzat poate o altg combinatiune care sg satisfacg, interesele Europei, dupg
cum a satisfgcut combinatiunea cu independenta
noastrg?
Nu numai dar eh' erh demn, dar ne era impus
ca datorie sg recunoastem c cel dintaiu titlu la

recunostinta noastrg, pentru dobandirea independentei, il are armata noastrg.

Cu acestea nu va sa, zicg c i noi, cestilalti,

nu avern un merit si un titlu pentru dobandirea

acestui mare bine. Da il avem acum cu totii; si

831

vedeti ca' adresa noastra face parte pentru aceasta

intregei generatiuni prezente. A dic i Xdunrilor
actuale i guvernului, i tutulor Romanilor cati au
contribuit i an lucrat pentru a se atinge un ash
mare scop.
Aceasta mi se pare activd ijust, i demn.
D. Voinov insa, vkand c taramul pe care
se pusese era cam alunecos, a redus toath critica
sa la paragraful relativ la evrei. D-lui nu s'a
multiunit numai a critich forma sub care adresa
se exprima pentru Israeliti si a prezenta alta, forma.

care sa-i convinA mai bine, ci D-lui a tratat pot

zice, cestiunea in sine, aridicand-o la inaltimea unei
doctrine, tratand-o ca ex professo, qi exprimandu-si
toate convinctiunile sale in aceasta cestiune.
Ba Inca, D. Strat exprima pa'rerea sa de ran
cri comisiunea a tratat sau rezolvat aceasta cestiune
a Evreilor fara macar sa fi pus intr'insa Si un
Moldovean, care cunoaste mai bine aceasta cestiune

&cat noi Muntenii.

Mai inthiu vt marturisesc Domnilor, Intristarea mea de a vedeh, ca chiar prin I). Strat acest
spirit de provincialism ia o intindere atat de mare.
Pana acum auzeam vorbindu-se ca numai in ministere trebuie sg fie i Moldovean, unii critica
aceasta pretentiune. Astazi insa se pretinde ca si
ln comisiunile Adunarilor sa se faca aceasta diseutiune de noldovean si de Muntean. Maine altii

832

vor pretinde negresit ca s se distingg, romanii si

in Olteni pentruca i acestia s facg, parte din ministere si din comisiuni. Unde am ajunge, repet,
cu acest spirit de provincialism ?
Elsa, iat c mi se spune c6, din intgmplare,
s'ar fi propus D-lui Voinov ca sh" facg. parte din
comisiunea aceasta i c D-lui nu a primit; nu
cred negresit ca, a facut-o pentru a-i Yeni mai comod ca s critice egei, dupg, cum zice proverbul,
critica este lesne, arta este dificila, !
Dar oricum ar fi, sg, vedem dacg, eritica f6cutg, de 1). Voinov, paragrafului din adresl, relativ la art. 7 din Constitutiune, se adreseazg,' la
aceastg, adres, la noi, comisiunea de rgspuns la
mesagiul Tronului, sau chiar la acest Mesagiu,
contrasemnat de ministri ! Este evident ea' D. Voinov

s'a gresit la adreg. In ardoarea sa juvenilg. D.

Voinov a criticat mesagiul, in loc sg, critice adresa.
D-lui a uitat se vede, c mesagiul Dom-

nese in privinta acestei chestiuni, zice ash:

Astfel pe calea constitutionala D-v. yeti pune
tam, in pozifiune de a corespuncle la aqteptarile
Europei, la interesul moral care inqiqi
au de a face sa dispara din Constitufiunea noastra'
principiul, ne mai potrivit cu luminile secolului,
acel al neegalitatei politice pentru cauza de religiune".
D. Voinov.

D-v. ati zis amin.

833

B. Boerescu. Impacienta D-tale juvenil

merge pang a crede cg, noi am zis aceea ce nu
am zis; dar v voiu lumina,.

Fiti siguri eg nu mg yeti deseurajal

Noi nu am zis nimic despre neegalitatea politieit pentru cauzg de religiune, noi am fost mai
scurti, mai laconici, am zis numai eg art. 7 din
Constitutiune, care nu mai este de acord cu principiile i luminile secolului, va treblib sa dispara"

Iatg tot ce am zis. De ee voiti a ne face sg

zicem mai mult deck am zis ?
Noi nu am zis nici un cuvant despre religiune, i prin urmare nu am putut afirmh nimic
despre pretinsele persecutiuni religioase ce au putut
existh la noi.
De ce i-a dat dar D. Voinov osteneala ea

s'a cornbatg o tezg pe cari noi nu am sustinut-o?

Argumentele D-lui nu pot aveh efeet aiei, ele pot
fi bune pentru a chstigh o efemerg popularitate,
servi de drapel in luptele electorale. Dar
pentru
aci in mijlocul D-v. ele nu pot produce nici un
efect. Mi-am dat numai o simplg opiniune cg art. 7
din Constitutiune va trebui s disparg; i nimeni

altul nu-1 va putea, sterge deck Camerile de revizuire; egei numai ele au s termine intr'un mod
definitiv, tot ceea-ce noi am incept. Cu aceasta
credem ea' noi am exprimat simtimantul si credinta Senatului intreg; egt despre opiniunea per53

29006

834

sonall a fieegruia din noi i eu cred i sustin el

la noi nu a existat niciodatl perseeutiuni religioase.

Dael in privinta Israelitilor a existat o neegalitate, aceasta nu a provenit din cauza religiunei,
ci din alte cauze de ordine curat soeial i econonomiel, sau din cauza politicei, dup/ cum a fost
inegalitatea pentru Musulmani. Totdeodatl ins/
trebue s adlogl'm ea, dael aceastl inegalitate prevlzutsa in art. 7 din Constitutiune, a avut ratiunea
sa de a fi, zic cauza situatiunei noastre politiee
din 1866, astlzi situatiunea s'a schimbat, nu mai
este aceeasi, si art. 7 poate prea bine s disparl,
c/ci, astfel, el nu este potrivit nici cu principiile,
niei cu luminele seeolului, sper5In dar c i Camerile de revizuire vor aprecil luminele ea noi, si

el vor sterge paragraful al 2-lea din art. 7, putnd astlzi concili interesele noastre sociale si
economiee cu luminele

principiile secolului. Cu
modul acesta Constitutiunea noastrl se va revizul
i

astfel cum sl nu se mai facl nici-o deosebire intre str/ini, de ofice religiune an fi; ash inelt vor
fl deopotrivl tratati si strlinii de rit crestin i cei
de fit israelit i cei de nit mahometan, i eredinciosii lui Zoroastru, lui Confucius, etc.
SA' se inceteze dar de a se mai face o trista
arml din aceste zise ale comisiunei, si de a se insinu c noi am denuntat strinilor, sau i-am indreptlti sl creazg, eg, la noi a fost persecutiune

835

religioasg.. Este cunoscut ea, asemenea persecutiuni

nu au fost; dar inegaliti, intre strginii de diferite

rituri, am avut, impuse noug, din diferite cauze
de o orc1in politic i economicl. Ash Meg, prin

tratatele cu Turcia din seeolul XIV Ona la al

XVI, s'a impus mai multe restrictiuni Musulmanilor, cum, adieg,, sg, nu aibg, dreptul de a aveh

geamii in tara noastrg, de a se stabili, de a eumparh imobile, etc., pe cand alti strgini, de alte
rituri, aveau acele drepturi. Aste restrictiuni s'au
putut face si pentru Israeliti. Nu cred ea D.
Voinov s ft zis c, aceste restrietiuni trebuie mentinute i astki.
Tot D-Iui, ea si D. Strat, erede cg, paragraful
care prevede, si in care se vorbeste de Inlgturarea
consideratiunilor secundare, de infranarea pasiunilor
si invingerea prejudecItilor, s'ar referi la eestiunea
Israelitilor, i cg am subintelege cu aceste expresiuni eg pang, acum au fost pasiuni i prejudecg,ti
la noi.
Rii inteles dau D-Ior acestor fraze inofensive.
Ele se raporteazg, la modul general cum Senatul

isi propune de a luerh spre a atinge scopul salt,

acela de a inlesni 1ucrri1e Constituantei, el promite pur si simplu ct va luerh farg, pasiune, arg,
spirit de partid, fArd prejudec4i, nu numai in
cestiunea Israe1iiIor, ci in toate cestiunile ce vor
fi In eompetinta sa. Ei bine vg, Intreb pe Dv.,

836

vechi parlamentari, cum intelegeti a lucr ?

Intelegeti a lucra, animati de pasiuni, inspirati de
prejudecati ? A ati vol Dv. sa voteze Senatul ?
Negre0t ca, nu. i cAnd D. Voinov ar zice altfel,
atunci m'ar sill sa, cred c rau consilier ar fi
pentru oamenii si politici, e rau diplomat ar fi,
dna, cerul ar face ca sa conduc i D-lui vreodata,
politica acestei Ori!
cei

Fiindca dar nimeni nu poate cutezh de a

lucr altfel in acest Senat, decat arat'am noi in

adresa, nu tim pentruce DU am zice-o i nu am
adaogh astfel increderea i mai mare ce trebuie oft
aibe marele Puteri europene in lucrarile noastre
viitoare.

Paragraful acesta este, in orice caz, inofensiv,

0 se aplica, repet, nu esclusiv Ia cestiunea Israelitilor, ci la toate actele.

D. Strat ar fi voit sa, nu ne pronuntAm eA
art. 7 din Constitutiune este bine a dispare.

Dar cum ar fi trebuit s ne pronuntdm ?

Faptul pozitiv este ca acest articol contine o
inegalitate in privinta strainilor de rit mozaic.
Articolul o spune expres.
Am aratat motivele cari au facut pe legiuitorul din 1866 sa, tnscrie in pactul nostru fundamental aceasta. inegalitate. Aceste motive, am
zis, an fost de o ordine socia1 i economica. Ele
au putut fi justificate prin rnultimea Israelitilor

837

din Moldova, prin putina lor culturg, prin piedicile de tot felul ce incercam, din cauza raporturilor noastre cu Ina lta Poart6, oricAnd voiam a
aplich diverse legi de politie administrativl sau
financiard.
Aceste motive m'au facut i pe mine, la minister, a cere si a dobftndi prin conventiunea noastr comerciaR cu Austria, orecari restrictiuni in
privinta Israelitilor; i and en am fAcut aceasta,

care nu sunt evreofag, D. VoMov intelege bine

eh' am recunoscut, i eu inconvenientele de cari vor-

bese. Eu stiam &ate dificultAi ne-au creat in Constantinopole, la Londra si mai pretutindenea aplicarea legei spirtuoaselor si prin urmare nu puteam
dori repetirea acelorasi dificulati.
Dar ast6zi child suntem independenti, and
avem o pozitie po1itic6 bine definitft, aceleasi in-

convenient nu se mai poate prezinth astazi, suntem liberi a face legi de politie si administratie,
aplicabile la toti strftinii ffteg deosebire i numai
suntem expusi a ni se mai creft, dificultfttile din
tree u t.

Astdzi dar, ne mai existftnd aceeasi situatiune

nu mai pot fi aceleasi motive, si prin urmare ine-

galitatea coping in art. 7 din Constitutiune nu

ar mai aveh nici un cuvant de a fi, va trebui
sft disparA

Inte lege dar D. Strat, ch" adresa ca rdspuns

838

la mesagiu, nu puteh zice decat ceeace a zis si

mesagiul, fie sub orice formg; adica art. 7 va trebui sa disparg.

Aceasta, Domnilor, va trebui cu mat mai

mult a se declarh limpede i fgrg echivoc, ct
D-v. stiti cg desi independenti, dar relatiunile

noastre diplomatice nu sunt restabilite cu toate

Puterile, i c avem marl i numeroase interese
ea aceste relatiuni sa, se restabileasca, cat mai curand. Nu cred dar ca D. Voinov i Strat vor vol
A, nu se zieg nimic, vor vol sa se suprime de tot

acest paragraf; exei atunei yeti da cuva,nt a se

face sg se suprime art. 7 din Constitutiune, ti
D-v. stiti c aceasta este o conditiune a recunoasterei independentei noastre s,i restabilirei rela-

tiunilor noastre cu celelalte puteri europene.

Cat despre mine va declar cg eu, unul nu

voiu primi ca sg nu se zicg In adresg cg art. 7
are sa fie suprimat. Onor. Senat va zice cum
va voi.

Incheiu D-lor, zicand c, pe cat timp prin

aceastg adresg nu se prejudeca nicio hotarire a
Camerilor de revizuire; pe cat timp imputarile ca
noi am afirmh sau am lash sa, se inteleaga, ca, am
avut persecutari religioase sunt cu tutul iluzorii;
pe cat timp ceeace zicem despre suprimarea art. 7
din Constitutiune este bazat pe noua situatiune
politica ce avem, si pe dreptul inalterabil de a face

839

i aplich legi de politie i administratie la toti

str6inii, fAr/ :a fi jenati de interventiuni str6ine
ca pan'a acum. Este clar c5, D-v. puteti privi aceastl

adres6 cum s'a redactat de un comitet compus de

unii membrii din opozitiune, cat qi din membrii
din majoritate. i numai cu aceasta, D-lor senatori, fiti siguri c5, yeti servi interesele generale ale
t6rei, afarl din orice consideratiuni de persoane,
de particle ! (Aplauze).

Ora fiind inaintata D. Preedinte consulta Senatul

clack' voete a prelungl qedinta qi se hotralte a se ridich i a se continua adouazi 6 Decembrie, fiind inscrili
pentru a vorbl mai multi D-ni senatori.
Sedinta se ridica la 5 ore i jumatate, anuntandu-se cea viitoare pentru adouazi.

1879

Monitorul Oficial No. 158 din 12/24 Iu lie 1879.

Programul ministerului de alianta din 11 lulie 1879

Fata de grava situatiune in care se gaga tara, in
'Irma hotarirei imperioase de a sa da o solutiune definitiva cestiunilor religioase in toate statele cari, cu temein sau fara temeiu se priviau ea parti integrante din
solutiune careia in tara pareau a
Imperul otoman,
i se opune greutati neinvinse, ministrul loan C. Bratianu a fost nevoit s demisioneze. M. S. Domnul apreciand pericolele unor noi alegeri in agitarile prin cari

trecea tara a crezut a este mai bine sa roage pe I.

C. Bratianu s formeze noul cabinet, racand apel la

barbatii patrioti din partidul Centru" de curand format
de a se ali intr'un nou Cabinet care s'a aplaneze greutatile

mari in cari se afla tar& Partidul Centru" ascultand

numai vocea patriotismului, i fara a renunta la prin-

cipiile fundamentale, caH formau baza existentei sale a

ascultat apelul Mariei Sale i a delegat pe N. Kretui B. Boereseu de a form& cu I. C. Bratilnu un

minister de alianta pentru scopul anume difinit de a
rezolva gravele cestiuni pendinte in urma razboiului
ruso-romano-turc. lath' programul en care noul guvern
s'a prezintat inaintea corpurilor legiuitoare:
leseu

844

Domnilor senatori,
Domnilor deputati,

In urma retragerei guvernului trecut, noul

minister, care se prezint6 asth'zi inaintea D-voastre,
desi compus din nuante diverse, este unit in ceeace
priveste principiile generale, si mai cu seam6 in
actiunea ceruth," de situatiunea actual'a si de ma,rimea dificultMilor prezinte.

Timpii sunt grei, D-lor senatori, Domnilor

deputati, din cei mai grei prin cari a trecut tara
noastr6 vreodat6. Am 1Asat mice spirit de partid,

si ne-am dat mana cu toti

dupg, cum am fkut i altadata in alti timpi
grei, dupl cum adesea fAceau i pririii nostri,

()rice reminiscence,

c6ci numai ash vom puteh ap6rh interesele cele

mai scumpe si mai legitime ale Patriei noastre.
Nu In contra curentului, rational si just, al
ideilor tgrii in priviata solutiunii la ordinea zilei,

nici in contra ingrijirilor legitime ce ea a provocat, venim noi a ne constitui ca nou guvern.
Aceleasi idei, ca i aceleasi ingrijiri, le impartglim

si noi deopotriva cu D-voastrA, cu natiunea intreaga,.

Tara, prin fostele AdunAri, si prin mai unanirnitatea sectiunilor actualelor Adun'gri, a declarat
solemn si pozitiv, c voeste a se conforma, tracta-

tului din Berlin, si a revizul art. 7 din Consti-

845

guvernul D-voastrO crede cd aceasta

este calea cea mai nemeritd spre a inlAtura didcultatile prezente si a face fdrd inconvenient, sd
intre in dreptul nostru public principiul c diferenta de religiune nu constitue o piedicd pentru
tutiune,

dobandirea si exercitarea drepturilor civile i politice.

Astfel, guvernul d-voastre, intgrit prin aceastl

vointd expresd a natiunii va fi. pus in pozitiune

spre a asigurh Puterile semn6toare tractatului din
Berlin ca, natiunea roma* nu intelege a opune,
nicio contrazicere, sau a inldtur principiul cuprins in acel tractat, relativ la revizuirea art. 7
din Constitutiune.
Singura ingrijire legitimd

ar

tdrei intregi, este

de o ordine interioard, ce se refer a. numai la interesele noastre nationale i economice, cari cer a
fi aph"rate cand se va efectua acea revizuire.
De aceea, D-lor senatori, D-lor deputati, guvernul

D-voastre crede a corespunde mat la cerintele diplomatiei europene, cat si Ia preocupdrile legitime
ale tdrei, And pe langa recunoasterea principiului
egalitdtii religioase i 1iberthii cultelor, el va admite si

va sustine, pentru revizuirea art. 7, in

partea relativa la interesele noastre interioare, o

solutiune bazatd, pe principiul naturalizarii indirid uale, care exclude (vice categorii, precum
pe restrictiuni speciale pentru dobandirea proprietdtii rurale.

846

Aceste simple afirmatiuni ale noastre, peste

putin 'au a se traduce in fapte ; i atunci D-voastre
yeti fi cei din-0'i in pozitiune de a aprecia daca
am stiut a corespunde la asteptarile D-voastre, la
trebuintele

Speram, D-lor senatori, D-lor deputati, ca

Ong atunci, expunerea aceasta, simpla, dar precisa, a politicii noastre, va fi de natura a linisti
spiritele si a domoll ingrijirile.
La aceasta opera comptam pe concursul
D-voastre, care eredem ca nu ne va lipsi niciodata,

caci opera ce intreprindem, nu este a unui partid,

a unei culori politice oare care, ci a tarii intregi,
al carei bine toti Il dorirn, ale earei interese toti
le aparam.

Prerdintele Consiliului mi nitrilor, ministrul lucrarilor publice ai ad-interim la finante, I. C. Brettianu.

Ministrul de interne, IT KoOlniceanu.
Ministrul cultelor i al instructianii publice, N.
Cretulescu.

Ministrul afacerilor straine, B. Boerescu.

Ministrul de resbel, colonel D. Leca.
Ministrul justitiei, Anastasie Stolojan.

In urma citirei acestui program, sesiunea extraordinark a Corpurilor legiuitoare s'a amnat pentru o lunk
prin urmktorul mesagiu Domnesc. In acest interval ministrul de externe, B. Boerescu i-a implinit misiunea
di plomatick pe lank Cabinetele Europeene in chestiunea art. 7.

847

Domnilor senatori,
Domnilor cleputati,

Revizuirea art. 7 din Constitutiune preocupd

Romania intreaga ; ea trebuie a preocupet incd

mai mult pe guvern.

Spre a cunoaqte fazele prin care aceastd

chestiune a trecut, atdt in deafard cdt i nduntru
noui miniqtri, au dard trebuinta' de un oarecare
tiny. D-voastra asemenea cunoscdnd acum mai
deaproape dificultatile ce inconjoard chestiunea,
simtiti negrefit necesitatea de a vd pune in de
noui comunicaliuni cu alegtorii D-voastra, cu
tara, i aceasta inainte de a procede. la rezolvarea
definitivd a chestiunei. In acest interval, guvernul
mot va puteet aduce la cunoftinta marilor Puteri
Europene hotdrirea natiunei de a admite in legislatiuitea sa principiul proclamat de art. 44 din
tractatul de Berlin, dard totodatd qi ingrijirile ei
qi marea datorie ce avem de a garanta i interesele nationcde 0 economice, cari trebuie sd fie

sacre pentru orice stat pentru orice popor.

In urma raportului consiliului meu de mi-

niftri sub No. 441, 0 pe puterea art. 95 din

Constitutiune, Eu dard amdn sesiunea extraordinard a Camerilor pe termen de o luna, cu incepere de astdzi.
Carol
Dat in Bueurqti, la 11 Iulie 1879.

II
Monitorul Oficial" No. 202 din 6/18 Septembrie 1879.

Revizuirea art. 7 din Constitutiune

Dupa intoarcerea din calatoria diplomatica a ministrului de externe, B. Boerescu, se deschid camerile, incepandu-se discutia proiectului de modificare a art. 7 din
Constitutiune, prezentat din initiativa parlamentarli, precum si un contra proiect prezentat de minoritatea comitetului delegatilor. Se mai prezinta i o motiune prin care se

declara ca, nu trebuie sa se revizuiasea art. 7 din Constitutiune. In sedinta din 4 Sept. vorbese N. Blaremberg
si B. Conta. A doua zi continua sa vorbeasca V. Conta
si apoi incepe sa vorbeasca d. T. Maiorescu, propunand

ainnarea desbaterilor, pana and va venl guvernul ea

un proiect aT sail. In acelas timp d. T. Maiorescu critich intrarea in minister a lui Koglniceanu, Kretulescu
si B. Boerescu. Dupa o replica a liii Ioan Cmpineanu,
N. Kretulescu, ia euvantul B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. D-lor deputati, eine cunoaste pe D. Maiorescu, ca vechiu

parlamentar, cu talentul D-sale distins, cu puterea
sa de rationament, a trebuit sa se mire de a vedea,
ed, dupA, ce vorbese doui oratori, nu qtiu cum sd-i

849

numesc, amici san adversari politici ai D-sale, cu

talentul si cunostintele ce le cunoastem toti D-lor
Blaremberg i Conta, tocmai la mijlocul discutiunei, D-sa vine si pune chestiunea de amAnare.
Nu stiu daeg regulamentul Camerei permite ca In
mijlocul unei discutiuni, dupg placul fie-cui, poate
oricine s intrerupg oricnd discutiunea prin ches-

tiuni incidentale de amanare mai mult sau mai

putin fgrg, loc; dar eu cred, e dael nu regulamentul, eel putin consideratiuni de colegialitate
ar fi trebuit sg facg pe D. Maioreseu, a nu pune
astfel, fAr Mei un motiv, chestiunea de amgnare.
Pentruce D. Maiorescu a in ventat chestiunea de
amanare? Care sg fi fost mobilul care sg-1 fi indemnat pe D-sa, vechiu parlamentar, care trebuie
sg simtg toate inconvenientele ce ar rezulth din
procedura propusg, de D-sa, dacg s'ar admite, care
sg-i fi fost motivul de a propune amnarea? Intentiunea sa s'a vdzut dupg putine desvoltgri
ce a dat ideei D-sale: D-1 Maioreseu a voit
desvolte ideile D-sale, opiniunea D-sale, in
chestiune, sg spun in ce mod intelege D-sa aceastg
chestiune, si

desvoltat ideile ash 'Meat sg placg

si colegiului electoral, care 1-a ales, si cgtre care

se zice eg, a luat oarecare angajamente in aceastg

chestiune, precum i pe de altg parte ea sg fie in
acord i en opiniunile D-sale anterioare, in privinta Evreilor, opiniune diametralernente opusg
2C1,105

51

850

cu ceeace D-sa voeste sa par

sustine astazi.
D. Maioreseu astfel, prin desvoltarile sale a aratat
i un scop
ea aveh doul scopuri un scop fi
ascuns. Ca un zeu mitologic, D. Maiorescu a avut
c

un cap cu doul fete: pe o fata s'a aratat mare

patriot, sustinand opiniunea majoritatei; pe de alta
s'a aratat Evreofil, ceeace a fost toata viata D-sale
si in toate ocaziunile pana astazi; astfel ca D. Maiorescu,

in cuvantarea D-sale, a avut argumente

pentru toate gusturile. Pentru gustul ebreofobilor,

s'a aratat sustinatorul opiniunei majoritatei; pentru
gustul evreofililor, a vorbit in doi peri, avand la

spatele D-sale toate scrierile ce a facut asupra

chestiunei, care adunate la un loc ar face multe
volume prin care D-sa s'a aratat apa'ratorul cel
mai infocat al Evreilor. (Aplauze).
TJn alt scop al discursului D-lui Maioreseu

a fost ca sa ia in parte pe &care din membrii

acestui cabinet, sa ne ia cu alte cuvinte pe rand
la rafuiala, si a calla prin cunoscutul sau talent,
a lie desbina, silindu-se a aduce in mintea fiecaruia din noi reminiscente care spera D-sa ca ar
puteh s ne desuneasc i sa aduca slabiciunea in
actiunea aeestui guvern. La aceasta a ra'spuns
D. ministru de instructiune si nu voiu adaogh
nimic pe langa cele zise de D-sa.
alt scop ad D-lui Maiorescu a fost ca sg,
pozeze in profet, facand intre altele, oarecare proTJn

851

fetii asupra linitei publice; dar asupra acestor

profetii va easpunde D. ministru de interne.
Viu acum la mobilul aparent al discursului
D-lui Maioreseu : ama,narea. AnAnarea pentruce?
Pentru ea noi guvernul s venim sq, tAlem pofta,
cum se zice comitetului delegatilor de a mai discuth proiectul s6u; sg, le zicem: nu mai vorbiti
In zadar asupra proiectului D-voastrA, venim noi
en alt proiect. D. Maiorescu uita, lesne trecutul,
a uitat un trecut cu totul recent, D-sale Ii lipseqte
memoria cand voiete, a uitat c azi este pe aceastA,

banc6 un guvern nou, de curand venit, i OA

acuma cAtva timp a fost un alt guvern. A uitat
ca" guvernul trecut a l'asat rezolvarea chestiunei
cu totul la initiativa Adunrei, c Adunarea i-a
f-acut in majoritate proiectul sa'u c guvernul a
deelarat ca nu e de acord cu acea opiniune, i cg
chestiunea a eaanas In suspensiune, proiectul majorittei delegatilor a fost dup6 aceasta tipa,rit si
irnOrtit D-lor deputati. Ei bine, erede D. Maiorescu, vechiu parlamentar, c6 acest proiect, care a
trecut prin toat4 filiera regulamentarA, poate fi
deodatl scos din discutiune, inlalurat, pentru ea
guvernul s vin cu programul slu? Si in privinta
programului nostru fie pe pace D. Maiorescu, ca
se va asigura, cat de curand crt nu suntem astdzi
in contradictiune cu programul ce am avut la venirea noastr6 la guvern. Dar cum D-sa poate pre-

852

tinde ca guvernul sA taie o discutiune inceputA de

CarnerA, spre a substitui un nou proiect celui ce

se discutA? Cum ar puteh guvernul, frA a comite
un act arbitrariu, s'a se pronunte pentru retragerea
din discutiune a unui proiect emanat din initiativa
Camerei i asupra elruia nu s'a pronuntat incA?
Ar fi fost o ciudatA pretentiune din partea guvernului ea sA zicA, AdunArei, cA nu trebue sA se pro-

nunte asupra proiectului delegaOlor, i sa, cearl

inlAturarea unui proiect de lege care nu era al sAu,
si aoeasta mai cu seam6 dupg douA zile de discutiune.

Dar D. Maiorescu incepe dup6 aceasta un sir

de ipoteze, face procesul intentiunilor, face procesul necunoscutului, inchipuindu-si niste inamici

uriasi in contra earora ridicA arma si care, ca

inamici inchipuiti, cad in vhnt inaintea atacului
D-sale (Aplauze).
Onor. D. Maiorescu tin trebuia

sa,

piardA

pacienta abia la ineeputul discutiunei. Au vorbit

D. Blaremberg si D. Conta, doi oratori distini.
D. Blaremberg ne-a vorbit asupra suveranitAtei
eitnd pasage din multi autori. In privinta aceasta
suntem cu totii de acord, fiindel tc4i autorii sunt
de acord in teorie; dar aplicatiunea principiilor
nu prea este totdeauna de acord en teoria, sabia
nu prea este de acord cu toga in totdeauna.
(Aplanze).

853

D. Conta, cu autoritatea D-sale recunoscuth,

ne-a facut un curs de istorie dogmatich, ariitandu-ne

superioritatea Evangheliei asupra Talmudului. In

privinta Talmudului ar puteh s/-i rhspundl
D. Maioreseu, ea mai competinte. (Mare ilaritate,
A plauze).

Dar guvernul ce ave s rhspundh la aceste

discursuri ? Nirnic alt deck ch a admirat impreunh en D-voastrh toti, talentul i eruditiunea
a acestor distinsi oratori. De aceea am zis ca
D. Maiorescu trebui sh aibh pacienth, flindc

i noi

avem sh vorbirn asupra acestei chestiuni, in privinta chreia trebuie s recurroastem, spre onoarea
natiunei noastre, c toti suntem de acord asupra

i diferenta intre noi nu este deck in

ceeace priveste procedura, a luck sl fie pe cht
fondului,

se poate in acord i cu dorintele Puterilor europene, fiindch aceasta este o chestiune internationalh.

Eu v voi spune la timp ceeace stiu despre

exterior si ceeace ar puteh sq. aduch, complicatiuni
mai dificile pentru noi deck rezolvarea chestiunei
Evreilor; dar ea si fiecare din eolegii mei, eari

vor vorbi in aceasta chestiune, nu vh. voi face

discursuri lungi, ei in putine cuvinte v voi
da lhmuririle ce voi crede ch trebuie a v pune
in vedere spre a ajunge Ia cea mai bunh solutiune ce e eu putinth a se da chestiunei. De ce dar

atka itnpacientA ? De ce atkea presupuneri,

c6

854

guvernul nu are majoritate, eg, nu are 2 treimi,

c6, prin urmare, nu are s6 se revizuiased Constitutiunea, eh' guvernul se pune in contradictiune
cu programul su i altele ?
DupA aceea, D. Maiorescu ia in parte pe
fiecare ministru si Intreab c pentruce D. Leca
a inlocuit pe D. Dabija ? Pentruce eu stau aldturi cu D. Stolojan ? La aceste intretdri v'a ra'spuns D. Chmpineanu, foarte cu mult spirit. Suntem si noi alhturi, cum sunteti si Dv. alhturi cu
D. Ionescu, cu care v'ati sfasiat pang alalthieri.
Vedeti c v iau pe partea aceea unde ati fost
favorabil proiectului, (ilaritate), fiindch ati vorbit
pentru toate gustu rile, ea sh' multumiti i pe unii
si

pe altii; ati fost foarte dibaci.

Ei bine, nu pentru intaia oarh, am fheut

aceasta, de a ne da mana unii cu altii pentru
binele t6rei i v declar c o vom face si de aci
inainte, dach va fi nevoe, cAci aceasta o facem ori-

Pand este vorba de o afirmare, de o schpare a

threi dintr'o nevoe. AO au fcut phrintii nostri,
strabunii nostri, ash facem i noi, ne dgm totdeauna
maim, ne uithm rancunele personale pentru ea sh"
se6p6m Ora noastrh. (Aplauze prelungite). Aceasta

am flcut-o la 1859, la 1866 si deunAzi in Senat,

impreuna, cu D. Kretulescu si cu mai multi cand
am votat biletele ipoteeare, i oridecAteori a fost
vorba de binele threi. Ash inteleg eu opozitiunea.

855

ati aveh dreptate sg ne criticati cand n'am

face aceastg. unire pentru un scop de afirmare i
de el'adire (Aplauze), ci pentru negare i pentru
Da,

dgramare (Aplauze).

i D-voastrg ne criticati pen-

tru aceasta, ne imputati c In aceste imprejurgri

grele nu tinem la mici certe personale mai mult
decat la interesele tgrei! (Aplauze). Dar aceasta
nu trebuie sg vg surprinda, exci tot trecutul nostru
a fost astfel 0 tot astfel vom fi, tot astfel vom
face i in viitor. Ne-am unit, flindel toti avem
acelaq scop, binele tdrei; toti avem ace1ea0 principii liberale i nu diferirn decat eg uneori suntem
unii mai moderati sl altii mai radicali. Dar de ce
se mirg D. Maiorescu de unirea dintre noi, cand
D-sa este astgzi alaturi en D. Ionescu, cu care

pang ieri se sfa0a, Mat de crancen ? Ce se mirg

de D. Kogglniceanu cg, stg algturi cu D. Leca,

cand 0 D. Lascar Catargiu a stat .algturea cu

generalul Florescu ? (Aplauze).

Dacg D-voastrg v'ati unit ca s daramati,

ca sg rasturnati guvernul, presupuind cg, ati reu0t, se nate intrebarea, puteti oare forma un minister? Aveti doug, treimi D-voastra? Negre0t el nu.
Ati vorbit de liniqte, de ordinea publicg si
de disolvare, i ne-ati zis: credeti el yeti putea,

mentine linitea in caz cle dizolvare? V marturisesc eg m'arn mirat foarte mult cand am auzit pe
D. Maiorescu vorbind de dizolvare. De unde ati

856

luat aceasta, si de unde presupuneti ca dacA se

va face dizolvare are sa, se nasca dezordini ? Ei
bine, am sa va fac oarecari revelatiuni, cari sunt
perm ise.

Am auzit, D-lor, vorbindu-se si in strainAtate

de turburari, am auzit la Roma pronuntAndu-se,

in tre allele, si cuvantul de niticel". Dar stiti de
catre eine? De rnembrii aliantei izraelite. 0 declar aceasta in public, pentruca nu mi-e teama
ca am sa fiu dezmintit. Doui membrii ai aliantei
izraelite la Paris, si un altul la Roma, mi-au zis,
ca, au sa fie turburari i maceluri, i aceste cuvinte de dezordini i turburari le aud astazi si dela
D. Maiorescu! Vedeti, D-lor, cht de adevarat este
ca extremele se ating... (Mare ilaritate, aplauze).
SA nu se mire D. Maiorescu ca guvernul nu
a luat cuvantul phna acum; noi nu avem nici un
scop decat acela de a luminh pe onorabila Camera.

Si asigur pe D. Maiorescu ca ar fi fost bine sa

nu ne atace, i sa nu caute s pue zizania intre
noi, caci onorabila Camera, care pune atata serio-

zitate asupra acestei chestiuni, nu va da crezamant

ziselor D-sale, si

nu va pune chestiunea pe un

asemenea taram. Daca D-sa aveh putina rabdare,

ar fi vazut ca, inainte de a se Inchide discutiunea,
noi vom veni i vom arath onorabilei Camere
ceeace credem ca este de facut in aceasta chestiune.
( A plauze).

III
Monitorul Oficial" No. 206 din 12/24 Septernvrie 1879.

Revizuirea art. 7 din Constitutiune

Desbaterile incepute in sedinta din 4 Septemvrie
1879 s'au continuat, cu toata, propunerea de ama.nare,

in sedintele din 5, 6, 7 si 10 Septembrie referitor la

proiectul de revizuire a art. 7 din Constitutie prezentat

din initiativg parlamentard, de V. Conta in numele majoriatei delegatilor. Dup`a ce au vorbit N. lonescu, D. P.
Carp, Kogalniceanu, N. Blaremberg, Vernescu, D. Maiorescu s. a., a luat cuvntul in sedinta din 10 Septemvrie
B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru. de externe. D-lor deputati, s'a imputat guvernului, i s'a struit ca
s6, prezint6m proiectul in privinta revizuirei art.
7, san sg, vorbim asupra proiectului delegatilor.
Impacienta de a atepth proiectul guvernului
este legitim6; fiindeg, chestiimea este foarte gravg;

1ns6 tocmai din cauza gravitItei ei, mi se pare cl

trebue s fim foarte corecti, atat din punctul de
vedere al uzurilor constitutionale, cat i din acel
al regulamentului Camerei; din care urmeaza, ca,

858

nu se poate ca un proiect din parte-ne sh, se prezinte, pang, nu se va regulh soarta proiectului care
este deja tn discutiune; eh' nu se poate asupra uneia

aceleiasi chestiuni, sa fie doul proiecte, doul

rftnduri de delegati, doi raportori, dupa cum s'a
observat, cu drept cuvant, de unii din D-nii oratori; in privinta vorbirei noastre a trebuit asemenea sa tacem pang, astazi; &lei, in realitate, am
thcut, intr'un sens strict al cuvantului; caci daca
am vorbit cftte-ceva, a fost numai in chestiune
personala; a trebuit s raspundem la niste atacuri
ce ni s'au facut, nu numai cu violenta, dar pe
nedrept; era drept legitim de aparare. Asupra
i

fondului, insa a trebuit sa vedem mai intai ce

cuvinte desvoltatoare ne dau autorii chiar, nhscatorii acestui proiect, i apoi sa vorbeasca si guvernul. Insa ce fenomen am vazut ? Am vazut pe
D. Conta, Blaremberg i Tetcanu vorbind contra
revizuirei. Prin urmare contra lucrarei majoritatei
delegatilor, pe care unul din oratori, D. Tetcanu,
rnergeh pftna a-1 califich de evreesc.
D. Conta, raportorul majoritatei delegatilor,
combate revizuirea, i apoi tot D-lui subscrie proiec-

tul revizuirei ca raportor.

Ceilalti oratori cari au mai vorbit, n'au facut
deck chestiuni personale, a caror impresiune penibiI continua i pang azi. Jar in fondul tuturor
acestora era ascunsa chestiunea, marturisita chiar

859

de unii din D-lor, chestiunea ministeriala. Numai

astAzi se poate zice c discutiunea a luat un ca-

racter mai calm; cu toate astea natura sa nu s'a

schimbat, caci, desi mai subtil, D. Maiorescu, ia
conservat in fond tot caracterul sau de chestiune
ministeriala, dupa, cum vg, veti convinge.
Dar, D-lor, pentru o ehestiune asa de grava,
nu numai c trebue s deprtam price consideratie

de minister 0 de cabinet, dar v6, marturisesc ca

chiar limbagiul, nu numai violent, dar deelamator,

ar trebul inlaturat, Cei astki nu mai este la

modg, ceeace era acuma 30 de ani, de a se vorbl
cu fraze declamatorii si pompoase, ci in mod natural i simplu, mai ales intr'o chestiune, care din
natura sa este internationala, i care cere nu numai
mutt calm, dar un rationament solid pentru ca nu
frumusetea formelor s ne fac s pierdern din
vedere veritatea fondului.
Dela mine va, rog, D-lor, sa nu asteptati nici
declamatiuni, nici apeluri banale la patriotism;

caci ma tern sa nu alunee, pe acel povarnis periculos al popularitatei, pe care vad ca a inceput
sa alunece chiar D. Maiorescu. Sunt chestiuni,
D-lor, cu care se pot lesne dobandi o popularitate de moment; Insa, mai tarziu toti aceea cari
au inaltat pe un orator si i-au pus cununi de
lauri,

a dona zi

ii

pot decreta, spanzuratoarea,

860

caci a doua zi s'au putut convinge ea vorbele

sale au fost amagitoare! (Aplauze).

D. Maiorescu a avut in toata viata D-sale,

aerul unui om linitit i moderat; si astazi 11 vedern c ne vorbeste de popularitate si face apologia adagiului: Vox populi vox Dei" . Ce o mai
fi si asta, se poate intrebh oricine? Dar, D-lor deputati, sunteti oameni politici; sunteti siliti a fi
cu asta chestiune mai ales oameni politici. A poi,

daca va yeti preocuph numai de popularitate nu

vedeti c puteti fi in pericol d'a apuch pe un drum
gresit?

D-lor, v'am promis ca am sa m ocup uumai

de chestiune in sine, si in special cum sta ea sub
punctul de vedere international, este de datoria

mea de a va expune starea exterioara a acestei

chestiuni, pe care D-v. o cunoasteti dupa cele ce
v'am citit In o sedinta secreta, dar care in limitele
posibilului, trebue sa. se cunoasca si de natiune.
Mai inainte insa de a ajunge la aceasta parte,
sunt dator a restabili adevarul asupra unor fapte,
care ini sunt personale, dar pe care D. Ionescu
le-a desnaturat, i cari pot influenth asupra im-

presiunilor ce au sa produca aratrile mele sau

asupra deciziunei ce yeti luh.
Ati observat, D-lor, c afara de oratorii cari
an vorbit contra oricarei revizuiri, au fost i oratori in sedintele trecute, cari an vorbit, nu mkt

861

pentru proiectul D-lor, cat contra persoanelor minitrilor. D-lor ii impartise rolurile. D. lonesen,
mi-a facut onoarea de a se ocuph numai de mine,

D. Vernescu a inhatat pe D. Kogalniceanu, si

D-lui Maiorescu i s'a impus a lovi mai ales pe
D. Carp, pentru ca s vedem 0 la noi, descendentii
Romanilor, repetindu-se istoria lui Cezar cu Brutus! .. (ilaritate).
D. Ionescu, temAndu-se poate, o repet, de impresiunea ce ar produce comunicarile ce asi putea
face en Camerei, a crezut c in pune in contradictiune cu mine insuqi, in vocand o veche istorie

a convorbirei mele din anul 1869, en lord Clarendon la Londra, convorbire in care eu ai fi
promis emanciparea Evreilor. De uncle D. lonescu
pare ca, v'ar zice, c i astazi, nu pot face decat
acela lucru.
Vedeti ci tactica este dibace! Va marturisese

ca am intrerupt pe D. Ionescu, crezand e D-lui

citeaza acea pretinsa convorbire dintr'o carte evre-

iasea, pe care o tiam. Dar vad ca D-lui spune

ca a citit o depeqe a Lordului Clarendon din cartea

albastra a Angliei. Insa intreruptia mea tot continua a fi fundata; caci sensul i concluzia ce a
scos D. Ionescu din acea convorbire se afla 0 in
cartea de care vorbesc, ea este intitulata:
La situation des Israelites en Turquie, en
Serbie et en Roumanie, Isidore Loeb par 1877".

862

In aceasta, carte se aft coprinse diferite acte

si cuvinte ale oamenilor nos,tri politici, intre cari
figurez i eu. D. Ionescu, ca om politic cunoscut,
ti are si D-lui partea sa, si este trecut ca un om
ce a procurat argumente in favoarea Evreilor !

(ilaritate). In adevgr Osim la pag. 335, ca' se

reProduc niste cuvinte din Senat, dela 16 Mai
1866, ale D-lui Ionescu, care luase la rguialg, pe
D. BrAtianu, fiindcg ar fi gonit pe Evrei din Moldova sub cuvant de vagabonzi. Iat aceste cuvinte
adresate D-lui BrAtianu :

,D. Ionescu. Ce! Mai ai Inca curajul sa

vorbefti de vagabonzi, dupa ce ca este constatat

ca ai expulzat 500 de evrei din cari 200 indigeni ; (Aplauze)

Eu citesc, nu comentez. . . Ei!
D-le ministru avem destul cu ranile cari le-ai
facut. . AdicA, cg, i gonirea Evreilor era o
alt6 rana pentru D. Ionescu ... am tacut ph
avut rabdare, insa acei timpi au trecut ; avem
sa vorbim ii sa va cerem socoteala de purtarea
D-tale etc."
.

17

Intelegeti, D-lor cg, era liber autorul acestei

carti, sit tragg, orice concluziuni voi din cuvintele
si actele bgrbatilor nostri politici, ba inc5, s6 le
si exagereze sensul. Aceasta a putut face pentru
mine, ca si pentru D. Ionescu. Sit viu dar la fapte.
Este adev6rat cA In anul 1869, Octombrie,

am fost la Londra, si c6 am avut o convorbire

863

cu Lordul Clarendon. Trebuie Ins s restabilesc

adevhrul, fiindch vhd eh este o tactich, acum ea
i altadath, ea sh se altereze acest adevhr.
Ce a voit D. Ionescu sh. probeze eu arlthrile
D-sale! A voit oare s v probeze eh la 1869
am avut idei mai avansate deck asthzi in aceasth
chestiune? Atunci II trirnit la anul 1864, cand
s'a discutat legea comunall i cand eram alturi
en D. Vernescu de opiniune, ca s adrnita, 4 categorii spre a se da drepturi municipale Evreilor
i ce a eqit de aci ? Duph cum ziceh chiar acea
lege comunalh, sh, facem o incercare ca sh se vadh
dach Evreii se vor asimilh In modul acesta, pentru

ea sh se vadh, mai thziu dach' se va puteh face

mai mult. Ei bine, se pare ch experienta nu a
isbutit. Vom vedea asthzi, la 1879, ce este de fheut.

Ce e mai mult, s'a vhzut ch dela 1864, de cand

s'a decretat codul civil, la a carui lucrare D. Vernescu fi D. Bosianu au luat partea cea mai importanta cad, eu nu am avut onoarea a colabora
Ia aceasta opera a consiliului de Stat s' a vazut,
zic, ch in urma art. 9 din acel cod, prin care se
da drept Evreilor de a se naturalizh si pan la
1866, cand ii s'a luat acel drept, n'a fost, duph
cum titi, o singurg cerere de naturalizare din
partea Evreilor: ceeace probeazh, eh Evreii nu simteau trebuinta si nu aveau dorinta de a fi Romani.

D. T. 1Vaiorescu. Nu este exact. La 1865,

864

Decembrie s'a aplicat codul civil si pang la 11

Februarie 1866 nu a fost decat o lung.

D. ministru de externe. Aceasta nu face nimic, cgci eu am vorbit de decretarea codicelui civil,

care dath dela 1864, si in tot cazul, Evreii aveau

drumul deschis ca sg cearg naturalizarea si nu
au fgcut-o.

Iatg dar, o experientg de doug ori fgcutg;

i D-voastrg voiti ca omul sg nu invete nimic
dintr'insa ? Curios lucru mi se pare D-lor cand
aud pe multi, crezand cg-si fac un merit, dacg
zic cg au fost constanti, cg nu si-au schimbat niciodatg opiniunile. Apoi oare experienta nu e nimic
in lumea aceasta? Oare dificultali neprevgzute gi
practica de zi nu poate argth cuiva cg, e gresit
drumul pe care a apucat, i c trebue sa-1 schimbe?

A sth tot pe loc, credeti cl ar fi un merit ? Eu

o numese incgpgtanare. Acest adevgr Ii recunose
chiar din ai D-voastre. Vedeti pe D. Blaremberg
cu catg franchetg a spus cg a avut altg, data idei
in chestiunea ebreiascg foarte avansate, i c s'au
schimbat mult astgzi. Apoi, cum D. Ionescu ggseste aceasta natural la D. Blaremberg i ar ggsi-o
nenatural i ran la mine? Dar insusi D. Maiorescu
ale cgrui idei avansate in privinta emancipgrei
Israelitilor erau atAt de cunoscute pang eri, vine
astgzi, i ne spune ca, mai ales in urma unei convorbiri ce zice eg, a avut-o alaltaeri cu mai multi

865

amici ai D-sale conservatori, si le-a schimbat, si a

aderat la proiectul majoritatei delegatilor ! (Aplauze).

Eu nu fac din aceasta o crima unui om politic.

Acum intrucat ma priveste pe mine, de ce
era vorba la 1864, si de ce este vorba astazi?
La 1864 era vorba de un principiu in sine.
Acelasi principiu il am si astazi i cred cg, 11
aveti D-voastra. Sunt convins ea, in principiu, ar
fi o enormitate s facem deosebire intre om i om,

pentru ca fiecare se inching, la D-zeu, in felul

sau. Am inceput dar la 1864, prin a deschide
Israelitilor drurnul drepturilor rnunicipale, pentru
ca, asimilindu-se, sa poata ajunge treptat la asimilarea, la emanciparea politica.

Din experienta Ins/ s'a probat

aceasta

asimilare este mai grea cleat se credea. Se va face

astazi alta incercare. Pe Maga aceasta nu uitati,

D-lor, ca in 1864, cand s'a facut legea comunala,
era abia doui ani dela unirea cu Moldova, si
ffindea chestiunea israelita, cu drept cuvant, se ziee
ca este mai ales o chestiune moldoveneasca, si ca,
interesele economiee i nationale ce ea atinge, sunt
mai ales in Moldova, nu trebuie s va mirati daca

noi, cestia de dincoace de Milcov, cum sunt eu

si D. Vernescu, nu puteam cunoaste Inca destal
de bine dificultatile practice ce prezinta resolvarea
aeestei

chestiuni. Trebuia, cum am facut-o de

atunci incoace, sa calatorim prin Moldova, sa vedem

29006

55

866

locurile cu ochii notri, pentru ca sa, cunoaltem

mai bine lucrurile. Un om politic, repet, este dator
s apuce drumul pe care experienta i 1-a aratat
eq, este eel mai bun.
De unde dar a putut conchide D. Ionescu ca
dela 1864 pana la 1869, experienta nu mi-a servit
de nici un InvWmant, qi al ai fi venit deodattl,
fr sa fl fost vorba de resolvarea chestiunei israelite, s prornit Lordului Clarendon emanciparea
Evreilor? Sunt ceva fapte ale mele care sl justifice asemenea presupunere? Nici unul. Poate Lordul Clarendon sA, E conchis ce i-a pl/cut din conversarea mea cu dansul, nu eu i-am redactat depeele, poate D. Green, reprezintantul englez din
BucurWi, sq, fi tras concluziuni in favoarea ideilor

sale personale, aceasta nu ma prive0e pe mine.

D. Ionescu trebue sa-rni prezinte, nu afirmarile altora, nici &liar ale D-sale, ci faptele mele
personale.

Dar iata, acele fapte, trebuie s le expun, cati

prea mult se eRloateaza, aceasta, calatorie a mea

din 1869 de amicii D-lui Ionescu, ba qi de un

ziar al dumnealor.
Mai intai, am onoare a vg. declara ca la 1869
eu n'am avut nici-o misiune oficiala la Londra.
Nu puteam dar s tratez nimic, sg, rezolv nici-o
chestiune. Insotiarn pur i simplu pe Maria Sa,
in calatoria ce facea. Ajungand la Bruxelles, Maria

867

Sa imi da o scrisoare autografa pentru regina

Angliei. Eu plec la Londra i Maria Sa la Paris
unde aveam a ne intAlni. Ajungtmd la Londra,
trebuih, dupa, eticheta curtei engleze, s dau seri-

soarea prin ministrul de externe. Fui primit, cu

multa afabilitate, de Lordul Clarendon, ministrul
de externe. Dupa ce-mi implini misiunea remitndu-i scrisoarea Mariei Sale, am vorbit neaparat
asupra mai multor chestiuni atingatoare de tara

noastra, si mai ales in urma intrebarilor ce mi

le faceh ministrul englez.
Ash am vorbit despre independenta, despre
circulara D-lui Kogalniceanu, despre pretinsele persecutiuni religioase ce ar fi la noi, adica toemai
de acelea pe cari D. Ionescu le imputh pe atunci

in Senat D-lui Bratianu cu atka asprime. (Ilaritate). Am mai vorbit si de jurisdictiunea consulara, si am vorbit mult despre dnsa. Insa, n'am
facut guvernului nostru nici un raport despre toate
aceste convorbiri, pentruca, repet, nu avusesem
nicio misiune oficiala, si nu aveam ce
raportez.

Acum, dupa cum ati va'zut, am raportat guvernului tot ce am facut si am vorbit in cgldtoria
din acest an. Pentruce ? Fiindca astazi am avut
o misiune; iar in 1869 nu avusesem nici una.
Intorcandu-ma ins/ in ar i vazand ca convorbirilor mole din Londra, li se da o interpretare
si un sens gresit, i ca se cauth chiar a se pune

868

desbinare cu aceasta intre mine si D. Kog6Iniceanu,

am crezut de cuviint6, dupg cererea chiar a D-lui

Kogalniceanu, ca s fac 1113 raport cgtre presedintele consiliului, si sasi expun in scurt, conversatiunea mea intreagl cu Lordul Clarendon. Ceva

si mai mult. Mi s'a fcut asupra acestui subiect

chiar o interpelare in Camera, asa, ca, am putut,
pe cat cuviinta permiteh, s6 exprim chiar in public
aceeace afirmasem in raport, si sa" pun astfel
controlul afirm-drilor mele chiar cabinetului englez.
Astazi voiti s'o mai fac ine/odatl ? o fac cu

pl6cere. Repet incaodaa, nu m6 priveste pe mine

cum Lordul Clarendon m'a inteles si cum a comunicat impresiunea sa D-lui Green. Priveste asemenea pe D. Green modul aprecierilor sale. Ceeace
este pozitiv si exact este cfil, in intrevederea ce am
avut onoare s6, am la aceea epoca cu Lordul Cla-

rendon, am vorbit asupra tutulor chestiunilor in

modul cum se AA' descris in raportul meu din
22 Mai 1869.
S vg, citesc cateva pasage numai din acel
raport:
Am inceput conversatiunea asupra suprimarei regimului consular... I-am expus toate argument& asupra, suprimarei acestui regim anorm92,
care a fost creat pentru farile musulmane, nu
pentru o can't, creftina, etc".

Pot dar 1initi pe D. Ionescu. Am vorbit

869

despre independenta Wei; Ins pentru a se suprima

recrimul consular.

Tot asupra unei conventiuni relativ6 la regimul consular, pot linisti pe D. Ionescu. S urmez
mai inainte:

Lord Clarendon, mi-a vorbit apoi asupra

chestiunei Evreilor; mi-a spus cd guvernul englez
vede cu mdhnire ca persecutiunile contra lor tot
sa, urineaza; ca, aceasta constitue pentru noi o
mare piedeca la solutiunea chestiunilor ce ne inte-

reseaza; caci aec zice opiniunea publica contra

noastra qi guvernul englez trebuie sa tina compt
de aceasta opiniune.

Am raspuns nobilului Lord ca sunt confuz

chiar de a raspunde la ace,sta chestiune; ca este
general, cunoscut ca nicioclata la noi nu au fost
persecutiuni religioase; ca tara noastre este cea
mai toleranta ci cea mai ospatara; ca, chiar sub
guvernul trecut (guvernul D-lui I. Br6tianu) persecutiuni religioase nu au existat, fi ea, in
urma unei circulari, nedibace poate, a unui ministru, agentii secundari au comis mai multe excese
zel".
Iat d-lor, tot ce am zis despre Evrei, chiar

in privinta d-lui BrItianu, care era in opozitiune

cu noi atunci, qi pe care 1-am ap'grat contra imput'arii ce i se fAcea. 'Mi-am permis numai de a
zice e circulara sa a putut fi nedibace si atat

870

tot. Aceasta poate supgra pe d. Ionescu, care il

critich in Senat cu atata amg,ra.ciune chiar despre
astg, circularg,? (Aplauze).

Mi-a mai vorbit ministrul englez qi despre o

altg, circulara a colegului meu de atnnci la interne,
D. KoggIniceanu, relativg, tot la Evrei. Iatg. cum:

Illinistrul mi-a mai mentionat despre circulara ministrului nostru de interne, ca cum ar
constitui un act de persecutare contra Evreilor,
gonindu-i din sate qi reduccinclu-i in stare de
paria; ca este informat ea, o suma de familii
sunt astf el gonite, i ca chiar acum sunt acte regretabile ce se urmeaza. Am avut onoarea a observa, nobilului Lord ca sunt Evrei interesati, in
Principate qi mai ales in Viena, cari raspcindesc
nifte neadevaruri ce pot infelet religiunea Excelentei Sale; ca circulara colegului mei dela interne

se refera mai ales la executarea legii in ceeace

priveqte caminele din sate; ea, aceasta lege e executata atat in privinta creqtinilor cat qi a Evreilor ;

ca au putut fi doi sau trei impiegati, cari intei cari au putut

comite ceva excese de zel, acestea se pot intamplet
in mice Stat; ca, chiar aceste excese, cu totul
izolate i neinsemnate, se pot explicet prin aceasta
ca ministrul titular, care cledese circulara, numai
lesese retu

aceasta circulara,

era in tara, spre a-i aratet sensul fi se afia in

strainatate, dar ca eu care l-am suplinit, inclata

871

ce am afiat acel fapt, am dat o circulara. prin

care explicam sensul circularii colegului men, afet

in cat apoi nici o neinfelegere nu a mai avut loc

panel astazi, etc".
In fine, D-lor deputati, pe aeest tArhm ministrul englez, m'a intrebat de mai multeori dael
persecutiuni religioase vor mai fi la noi. Eu i-am
rgspuns necontenit, c asemenea persecirtiuni, nici

n'au existat nici ch' pot existh la noi.

Ce lucru ran poate vedeh D. lonescu in toate
acestea?

Permiteti-mi chiar o digresiune; en cred ca

intre noi ne putem certh oare cum, dar in fata

i inaintea strainilor nu putem sh' ne sf4iem.
(Aplauze).

Iata pentru ce am putut vorbi acum DU

numai contra circularii colegului meu, dar nici
chiar contra acelei a predecesorului men, D. I.
Bratianu.
S. linitesc insg, pe D. Ioneseu intr'un mod
i mai pozitiv.

La 1873, pe cand eram la ministerul de externe, a fost vorba iar4 de chestiunea Evreilor;
pot zice e erh oarecum atunci vorba de un fel
de solutiune a acestei chestiuni, nu ins inaintea
Adunarilor noastre ce avem, ci in raport numai
cu strainii, tot cu cabinetul englez. D. Green, ale
ca'rui aprecieri D. Ionescu \rad c5, le considera atat

872

de mult, era consul englez Ia noi. Acest representant ti are, reputa0a, ideile si simpatiile sale
personale.

La 28 Aprilie 1873, D-lui trimisese o notg,

cg,tre Lord Grandville, ministrul sg,u de externe,
prin care Ii expune diferitele persecutiuni ce ar fi
suferind Evreii la noi, ministrul ii raspunde prin
o notg,, din 23 Main 1873, care conOnea un adevarat act de acuzatiune in contra Rom'aniei, 8 i pe
care il autoriz s mi-o lase in copie, sg, vg, citesc
numai introductinnea acestei note si veti inOlege
restul... Ministrul zicea agentului sg,u:
Domnul meu,

Reese din depeqa D-tale din 28 Aprilie ci

23, ea Evreii 1n principate, pe lcingd maltratarile
accidentale la cari sunt expufi prin ra' sculetrile
periodice ale populatiei, sunt inca expuqi la persecutiani sistematice rezultdnd din regulamentele
legislative fi din actele oficiale ale guvernului; c
su,nt strageinifi, veitdmafi i eXpuqi, la nedreptatiri, th sunt excluqi din privilegiile garantate populatiunei in general, fi c sunt expusi la pedepse speciale, etc".
Vo4i sg, mergem mai departe? Ar fi de prisos,
D-lor; cg,ci restul acestei note, destul de lung, nu
face deck sg, continue pe aeelasi ton, spre a proba
aceiasi tezh.

Am raspuns la aceastI notg, prin o alta a

873

mea din 2/14 Iunie 1873, care se aft tot

in

cartea englez, unde D. Ionescu a citit cele in

contra noastr6.

In capul Aspunsului meu am declarat mai

intgi e aceasta este o chestiune interioarl, in care
nu se pot amestec strinii, iat a. cuvintele mele:
Aceasta depefe are de obiect o chestiune de
adininistrafiune interioara ... Exc. .8a recunoafte
cu noi ca, a face imputari cu ocaziunea unor afet

japte ar fi sa intervina in afacerile noastre interioare, ar fi sa voiasca a paralizet i a anihila

efectul legilor ii regulamentelor noastre, etc.".

apoi, mai la vale zicearn: Odatti ca am

jacut aceasta rezerva a clreptului nostru, pot sa vti

(tau, sub titlu de informaciuni, explicatiuni asupra
faptelor continutein depefa Exc. Sale D. ministru".

apoi continuai bazat pe acte i fapte, a

combate toate punetele de acuzatiune ale ministrului englez.
Iar in ceeace privete solutiunea chestiunei is-

raelite in partea sa practic5,, iatA eum o considerarn eu chiar dela 1873: Presupun, D-le agent,
ca iii timpul lungei D-tale qederi, in Romania, ai
avut ocaziune sa te convingi ca. aceeace se numefte la noi chestiune evreiasca, e o cestie curat
sociala i economica, care exclude orice idee de per-

secufiune religioasa".
apoi mai la vale adaogam c aceast6 ches-

874

tiune trebuie lasat6 a se deslegh prin targ, si de

atre tar6 gradat. (Aplauze).
Vedeti dar, D-lor, eg, mi-a fost foarte usor
ea prin acte, nu prin vorbe s v`a probez c opiniunea de astAzi, o am ineg, dela 1873; si c6, in
principiu, nu ar trebui ea D. Ionescu s'a fie de
alt sistem ; stA incetAm dar cu bnue1i1e i cu
sinugrile i s vedem ce este bine de fkut.

in-

Suntem de acord, cred eu, in principiu; diferim numai asupra modului de a-1 aplich. De
aceasta mg, voiu ocupk.
Mt voiu mArgini, D-lor, a \TA expune inconvenientele, de natura, diplomaticl, a proiectului
majoritAtei delegatilor, farA," sa" prejudec aceeace

avem s zicem in privinta proiectului nostru ce

avem a prezinta.
Este un tractat, care cuprinde o c1auz6 prin art.
44 cu care suntem chemati a ne conformh. Europa,
adic5, mai toate Puterile semn6toare acelui tractat
cere dela noi s'a" primim principiul inseris in art. 44
si s6-1 executgm.

Mud D. N. Blarenberg a zis cA, Europa ar

cere dela noi ea, sau s murim sau sa, ne evreim
nu este exact. Eu pot declarh c, niegieri uncle
am fost, nu am vAzut formulandu-se o asemenea
cerere. Europa nu ne core nici s ne evreim ici
sl ne sinucidem. Este o diferentg, o contestatiune
in privinta modului de exeeutare a principiului.

875

Ramane la intelepciunea noastra a sti s esim

dintr'o pozitiune difici1, ash incat s ne continuam si a tral si a fi Romani.
Pot adaogh Inca ca, la toate Puterile ce am
avut onoarea de a vizith, am gasit cele mai bune
si mai binevoitoare sentimente pentru Romania,
si c pretutindenea va, declar, in modul cel mai
franc si mai pozitiv, am vazut dorinta cea mai
simtita' de a vedeh Romania prosperand i de a ft
recunoscuta cat mai curand. Prin urmare, v. rog

sa departati mice idee ca' intre marile Puteri ar

fi vre-un spirit de ostilitate sau de rea-voinO%
contra noastra; din contra pot zice ca de noi mai
mult depinde ca Romania s aib locul ce i se
cuvine, intre familiile europene.
Aceasta, D-lor, provine, nu numai dintr'un

simtimant de simpatie, dar si din un interes politic; caci Statul nostru, desi mic, i are importanta sa prin pozitiunea sa geografica, prin avutia
pamantului sau, pnin aptitudinea sa spre civiliza-

tiune. Acum vine intrebarea. Acest art. 44 din

tractat are asupra noastra putere obligatoare?
Multe teorii s'au facut asupra acestei chestiuni. D. Maiorescu recunoaste puterea obligatoare,
D. Conta i altii nu sunt tocmai de aceeasi idee,

D. Vernescu, care ar fi trebuit sa fie mai cunoscator in dreptul international, pretinde c tractatul este un act international, si prin unnare obli-

876

gatoriu, dar cg chestunea jidoveasca nu ar fi international6. V/ marturisese ca nu prea am inteles, cum, ce scop ar aveh toate aceste teorii, i
m'am mirat mult mai ales de aceea a D-lui Vernescu. Apoi art. 44 este sau nu .coprins In tractatul dela Berlin? Daca, tractatul este act international, cum art. 44 singur nu ar fi international?
De ce se ocupa insa acest articol? De chestiunea
israelita, evident: Neaparat dar ca si chestiunea
israelita, este, vrand noi ori neveand, o chestiune
international& De ce voiti ca sa ne ascundem adevArul, .1 s ne ratkim pe noi, i cu noi natiunea
in treaga ?

Acesta este crudul adevar, nu-1 ocoliti, ca el

nu piere. Puteti dar face orice teorii yeti vol, realitatea rarnAne; si daca nu v./ dati seama de dansa,
ne vom expune la pericole cari ne-ar lovi arnar.
SI h/g2a'm bine de seama, D-lor, la ceeace facern;
sg privim raul in fat, si sI-i cautAm remediul,
nu vA luati dupa teoriile D-lui Vernescu, cari pot
sa fie foarte sentimentale, dar cari 'Imam tot teorii,
Jame, poate, in domeniul lucrurilor abstracte, dar
in domeniul practic poate periculoase.
Vedeti ipotezele comode ce face D. Vernescu;
D-lui zice c Puterile, prin art. 41, ne-ar fi facut
o simplA propunere, sau cum se zice la tribunal,
o policitatie; adicg, ca ne-ar fi zis: voiti Romanilor aceea ce v propun en? Daca voiti sa pri-

877

miti v recunose; dad, nu voiti, art. 44 va ramane literh moarth. Frumoash iluziune. 0 admir
arg, s voesc a o aveh. Dar ah sh fie? D. Ver-

neseu, nu ar fi avut trebuinth ea guvernul, care

este singur in pozitiune a cunomte simtimantul
Puterilor, sa-i arate c ipoteza D-sale este cu totul
fantastich; bunul simt al D-lui era, destul
spunA aceasta. Dach lucrul ar fi fost cum II crede

D-lui, ch art. 44 contine numai o propunere, fie

sigur ca eu unul ai fi fost alaturi cu D. Conta
i cu D. Tetcanu i ai ft zis: Nu pot acum set
revizuesc art. 7, o voiu face mai teirziu". Dar nu
este aa din nenorocire. Puterile au luat o dispozitiune prea concreth, i pe care o putem refuzh
dach voim sh ne expunem la cele mai mari pericole, dar al erui caracter international in deert
am chuth sa-1 contestgm. D. Vernescu merge inch
cu o alth teorie, opush celei de inthi, hick declarh
asth procedare a Puterilor a fost chiar prea
corecta. Dach D-lui crede c Puterile au fost foarte
corecte, cand an facut acel art. 44, adich child
au regulat o chestiune interioarh a unui popor

liber, fara mhcar a-1 consul* nu eu, ministru de

externe, il pot critich; ii intreb insh, nu care
cumva i aceasta idee a D-lui ar fi o policitare
chtre Puteri? (ilaritate). Pare ch are aerul de a fi
ah. Atat mai bine dach, cu atat, D-lui ar indestulh pe Puteri. lJnii lush cer i executarea, in prae-

878

tied, a principiului din art. 44, altii, si printre

clAnii i streinii, au fost de o alta idee, au crezut
ea ar fi fost mai lesne, i ceva mai corect, daca
s'ar fi permis a se asculth si natiunea, mai inainte

de a se decide de un interes kat de vital pentru

dAnsa (aplauze). Dar aceasta nu s'a facut; i noi
ne aflam in fata unei dispozitiuni, cu care suntern chemati a ne conforrnh, sub rizicul i pericolul nostru. Ne aflam astfel intr'o pozitiune foarte

dificila, nu numai noi, dar pot zice i Puterile;

caci si dansele dorese ca s esim cat mai iute din
aceste dificultati.
D. Maiorescu recunoaste puterea obligatorie

a tractatului. Bine face; caci D-lui este destul de

inteligent ca sa nu cunoasca aceasta, contra chiar
a colegilor D-sale care o contesta. Bine face; caci
aci este veritatea. In desert yin D-nii Blaremberg
si D. Conta, sa probeze, cu dreptul international
in lama, eu publicisti insernnati, care este natura
independentei unui Stat, in ce conga, suveranitatea

sa, cum nu este permis altora sa se amestice in

trebile sale, 'In chestiunile interioare. Ash este D-lor,

insa din nenorocire faptele au venit adesea sa desminta aceste teorii. Independenta interioara ,a unui
Stat adeseori s'a intamplat s sufere din cauza
unei interventiuni exterioare. D. Blaremberg, insu0
a trebuit sa, admita, interventiunea, si aceasta a

879

recunoscut-o, impreuna cu alti publiciti, In caz

eand ea ar fi ceruta de o cauza de umanitate.

Dar eine are A, judece, sa, declare ea este
cauza, de umanitate! Aci este ehestiunea. Bine este,

prudent este, ea noi Romhnii, care acum esim cu

viata noua a independentei, care aspirarn s firn
admisi in concertul statelor Europene, sa lsam
altora s interprete, dug, in eazul acesta, este caz
sau nu de umanitate? Eu n'am fost pentru altceva
in strh'inatate cleat numai pentruca sa expun situatiunea, nevoilor noastre, i s vedem care este
curentul ideilor in diplomatia europeana, care este
adevarul, in eruda lui realitate. Ei bine, din nenorocire, am constatat ca in strainatate ehestiunea
aceasta a Israelitilor se considera ca o cauza de
umanitate. Credeti-ma, D-lor, am expus, am demonstrat, macar ca n'am avut alaturea pe D. Io-

i Vernescu, ea sa ma inspire, ca ael nu

este o eauz5 de umanitate, dar n'am isbutit.
nescu

Ei bine, daca Europa considera luerul altfel,

prudent este sa ne expunem la o interpretare oficiala a sa, chnd tim c6 va fi contra noastra?

D. Blaremberg a adaogat, ea nu ne
vom expune la nimic, daca Europa nu ne va recunoaste; tot raul, dupa D-Iui, ar fi ca am aveh
coroana Domneasca, stralucita, magnifica, al lui
tefan cel Mare i Mihai Viteazul, in locul unei
coroane regale, 0 ca atht va fi tot.
Onor.

880

D. Tetcanu, fidel interpret al D-lui Blaremberg, a repetat aceiasi idee.

Dar, mai intaiu, D-lor, D-voastrg stiti toti

en aceasta este o supozitiune gratuitg i malitioasa;

fac apel la toti acei care au avut onoare sg, fie

consilierii Mariei Sale, sg spung dacg Maria Sa
este om care sa sacrifice vreodatg un interes national; pentru o chestiune de vanitate? (Aplauze)
i daca interesele Sale nu sunt absolut identice i
strans legate cu interesele tgrei. (Aplauze).
Dar, iata Elvetia, ne-a spus D. Blaremberg,
o ditnsa n'a fost recunoscuta mai mult timp, si
deabia pun tractatul dela Vestfalia s'a recunoscut.
Dar acest exemplu este prea departat, caci
acel tractat din Vestfalia dateaza din 1648.
Apoi, prin acel tractat s'a recunoscut nu
numai Elvetia dar si Tgri le de jos, si aceasta recunoastere s'a fgcut in urma unei revolutiuni in
Elvetia si in Ithile de jos. Prin urmare, analogia
cu noi nu este tocmai nemerita.
Apoi, a uitat D. Blaremberg, c tocmai acel
tractat mai admisese si un alt caz de interventii,
acela provenit dintr'un interes de echilibru European, si c nemuritorul Fenelon, in cartea sa
pentru educatiunea ducelui de Burgundia., probeazg

legitimitatea acestei noui cauze de interventiuni.

Ash dar, chiar de ne-am opri la tractatul
din Vestfalia, iata, admise doua cauze de inter-

881

ventiuni in afacerile unui Stat independent, acela

al umanitgtei si acela al interesului echilibrului.
Prudent este, repet, sh ne expunem la una
din doug?
A fi nerecunoscuti nu este nici un rgu, ne-au
spus i altii din opozitiune. Ash sg fie?
S. lgsgm la o parte solidaritatea care existg
intre State le europene si care nu se creazg, cleat
prin relat'iuni i leghturi de interes material, care
sd formeazg intre dansele numai prin raporturi
amicale de reciprocitate.
Dar toi intelegeti cat de periculos este ca

un Stat, mai ales un Stat mic ca al nostru, sg

nu intre in o ash solidaritate si s rgmang izolat,
prin nerecunoasterea sa, in mijlocul Statelor euro-

Intelegeti dar bine cg recunoasterea unui

Stat nu este numat o singurg gloriolg, dupg cmn
o numeh D. Vernescu, in limbagiul sgu poetic.
Ce, ash ar considerh D. Vernescu recunoasterea,
o g1oriol, cand ar fi chemat s conducg in locul
nostru, soarta acestei tgri? Ash de indiferent ar fi
pene.

D-lui de recunoasterea sau nerecunoasterea independentei noastre? Tristg perspectivg am aveh de

a ni se apgrh interesele! Puting garantie ar fi

pentru un Stat nou, esit abia de alaltgeri dintr'o

pozitiune nedefinitg? Da, D-lor, pozitiune nede-

finitg aveh Statul nostru, pe cand ne aflam sub

Imperial Otoman; aceasta am sustinut-o intr'o
29006

56

882

opera ce am imprimat inca, din 1856 asupra tractatului din Paris. Nu ni se definise pozitiunea
prin acel tractat, si din aceasta rezulth pericole
pentru noi si de aceea, inca, de atunei, ceream si
sustinearn independenta ta'rei noastre. Si astazi,
D. Vernescu, ca si D. Blaremberg, vin, dupa
atatia ani, i sustin ca nu ar fi periculos ca pozitia Statului nostru sa continue a fi tot nedefinit,
si ea sa, stam nerecunoscuti si neadmisi intre statele europene?

0 voce. Da, fara jidani

D. ministru cle externe. and yeti vedeh
proiectul nostru, vL yeti convinge c nimeni flu
da tara Jidanilor i c aceasta temere este o simpll
tacticg a D-lui Vernescu, si a altora cari vor st
va inspaimante, presupunand altora idei pe cari
nu le au.
Ca sa reviu dar la chestiune atrag atentiunea
onor. Adunitiri asupra unui fapt important. Romania nu mai este astki, ca mai inainte, un stat
care sa' nu aiba o politica exterioara, un stat care
sa raspunda altii pentru dansul. Mai inainte Turcia
raspundeh pentru noi de tot ce faceam, si ea puteh
plati i pericolele noastre. Romania astazi, din no-

rocire, este un stat caruia i se impune a aveh o

politica a sa, i asta politica trebuie sa fie inte1igent
i corecta. Daca astazi vom face greseli,
noi vom suferl, noi le vom plati nu altii, ca alta

883

data. Pentru aeeasta trebuie sg ne invatam, cu

voie, fr voie a auzi adevgrurile in toatg realitatea lor, chiar And nu ne plae, si a nu ne conduce, ea eopiii, dupg fraze frumoase i deelama-

cari ne pot expune a ne pierde. Cari dar

torii,

ar fi perieolele nerecunoasterei ? Ele ar fi de doug

fel u ri :

Unele mai depgrtate, mai eventuale, dar tot

posibile, i altele mai apropiate poate, eventuale
neapgrat, dar mai posibile.

Ca sa va vorbesc de aceste din urma, va

aduceti aminte, D-lor, din citirea a etelor in sedintg

secreta, ce mi-a spus unul din cei mai insemnati

diplomati, ai unui mare stat european, despre posibilitatea unui nou congres european. D. Ioneseu
poate fi sigur ea acest diplomat vorbeh eu autoritatea pozitiunei sale, egei, mice a putut zice
D-lui despre oamenii de stat cu cari am vorbit
in straingtate, il pot incredinth ca am vorbit pretutindeni, 0 am fost primit cu cea mai mare afabilitate, de eatre cei d'intgiu ministri ai statelor,
de cgtre aceia in fine, cari conduc destinele Europei. Dar, este adevarat, c am convorbit numai
en dnii, dupg cum se obisnuieste in asemenea
cazuri; in scris, zapis nu am luat, dupg cum imi
zieeh D. Ioneseu el trebuie s fac; caci asemenea
negocieri se fac numai prin convorbiri, i daca

D. Ionescu crede altfel, imi pare ran el nu cu-

884

noaste ph,n5, intr'atht uzurile diplomatiei; i atunci

nu mh mir dach pe D-lui, ca ministru da externe,

va fi ascultat un fost agent al shu la Roma, care
a fost expus i cu dansul pe ministrul shu, la o
necorectitudine si o umilinth cum rare ori s'a mai
vhzut! (Sgomot).

ea,' unul din cei mai insemnati diplomati ai Europei, imi observ c daeh nu am
puteh sh, ne temem de un resbel viitor, care poate
sh fie posibil, lush pe care toti vor ehuth sh-1
Zic day,

evite, mai mult ne putem teme de un viitor congres,

care ar fi mai posibil, dach ne-ar ghsi recunoscuti
si cu chestiunea israelith nerezolvath. Stiam D-lor,
ca acele cuvinte zise de un om important, ii au

greutatea bor. Ath cugetat i ne gandim cu totii,

ee ar hisemnh ele?
Apoi, D-lor, s observhm putin. Ce vedem ?

Executatu-s'a tractatul de Berlin in toate phrtile

sale ? Nu toemai, chei mai sunt chestiuni pendinte,
Can ar puteh da loe la viitoare trathri. Ash, chestiunea fruntariilor Greciei nu este inch rezolvath.
Ash, chestiunea Arabtabiei sth Inca in suspensiune.
Apoi mai pot fi si alte dificulthti i complicatiuni

ce s'ar ivi cu chestiunea Rumeliei

Bulgariei.

Oare dach una singura din aceste chestiuni ar face

sh, se provoace un congres, nu prevedeti D-voastre
ce pericol teribil ar fi pentru noi dach ar ghsi
Statul Romhn nerecunoscut si chestiunea Evreilor

885

nerezolvata ? Cine ne garanteaza atunci ca nu s'ar

rezolvh de congres chestiunea Evreilor, ash cum sa
nu ne plaa noua si cum s ne pericliteze toate
interesele noastre ? Ce s'ar mai face, intr'o asemenea eventualitate, cu popularitatea acelora cari
vedem astazi c alearga dupa ansa ? N'ar fi oare
tara in drept sa ne zia: atifost la dirma farii,
adic in guvern on in Aduntiri, trebuia, s cunoafteti cUspozitiunile diplomatiei Europene, cum
nu v'ati, ga'ndit la pericolele ce ne ameninta qi nu
ati luat mtisuri ca s evitati?" (Aplauze). Care
din D-voastra ar puteh astzi, leal i serios, sa,
vina inaintea tarii i sg-si zia: nu vti temeti,

un viitor congres eventual n'are s facet mimic

rtiu pentru noi!".
Daca un asemenea curagiu 11 are D. Vernescu, sau alteineva din opozitiune, faca o ash
declaratiune; noi nu vom luh o asemenea teribila
raspundere. De eventualitatea unui resbel posibil,

e de prisos a mai vorbi; aci toti intelegeti ce

mare pericol ,rar fi pentru noi, and un ash resbel

ne-ar gasi necunoseuti. Nu zic a am cuvinte de

a crede la un asemenea resbel. Nu pentru aceasta
am sondat eu opiniunea cabinetelor i opiniunea

publica, in repedele men parcurs de peste cinci

saptamani pe la puterile semnatoare tractatului din

Berlin, eu m'am ocupat numai de a expune nevoile tarii, de a aduce o intelegere intre noi i

886

Puteri, de a apgai drepturile i interesele Orli,

de a vedeh in fine ce cred autorii art. 44 asupra
sensului i aplicArii lui. Cu toate astea D-voastre
vedeti ca i mine, prin ziarele str6ine, ca, este o
preocupare, o inchietudine dac6 s'ar schimbh reexistente asazi intre State le Europene,
dacA in locul aliantei celor trei imOrati, s'ar substitui alianta celor doi imp6rati.

Dac6 una ca aceasta s'ar puteh intAmplh,

daca' alte neintelegeri s'ar ivi, dac`a ocuparea Nov i-

Bazarului ar da loc la alte dificultAti, acum neprevAzute, nu vedeti D-voastr6 cg, ar puteh rezulta

o ciocnire, mai mult sau mai putin departat0

AT6 intreb incAodatg, intr'o asemenea eventualitate, care in lucrurile omeneV poate fi posibilA, bine ar fi ca noi s6 fim necunoscuti de Europa i cu chestiunea Evreilor nerezolvaa?
Cel mai elementar simt de prudent'a i de
prevedere, ne zice, nu!
Prin urmare, D-lor, chestiunea recunoalterei
nu este o simpll glorio16, nu este o chestiune de
vanitate. A fi recunoscuti este in fapt, a ne pune
in relatiuni cu toate statele din Europa, este a ne
legh cu ele prin interese economice materiale, prin
tratate de comerciu i altele, este, intr'un cuvnt,

acea solidaritate de care am vorbit; c6ci astazi

interesele materiale i economice, sunt acelea cari

887

formeaza, intre popoare o solidaritate mult mai tare

decat acea a tractatelor chiar.

Nerecunoasterea unui stat, mic al nostru pus

intre alte state mari, va sa zica a fi expus ca ad

vaza, soarta sa pusa, in joc oridecateori aceasta
s'ar cere de interesele diplomatiei; nerecunoasterea;

pe cand chestiunea israelita an fi nerezolvata, an

fi cel putin a vedeh aceasta, chestiune rezolvata de
streini, in mod negresit mai putin bun decat s'ar
face de noi Romanii!
Ash dar, D-lor, Dv., ca i fostele Adunari,
ati recunoscut, ea trebue s ne conformam tratatului din Berlin si s revizuim art. 7; numai cativa
dintre noi sunt de o opiniune contrarie. Trebne
dar s facem revizuirea cum sa, devina, real&
Cum insa s'o facem? Ad e chestiunea.
SI incetam, D-lor, de a imith, pe Grecii din
Bizantin, cari se certau intre clnii pe cuvinte de
teologie, pe cnd inirnicul eth la portile cetatei?
(Aplauze). De ce venirn sh' ne acuzAm reciproc,
sh ne pretindem c astfel sau astfel interpreteaza,

Puterile tractatul dela Berlin? Eu ca ministru de

externe, sunt dator a vA, arath adevarul, ash cum
sg--1 cunoasca, tara intreaga, si cum sa pot fi controlat chiar de diplomatia strginA, a v spune adica

cum mai toate puterile din Europa, voiesc a interveni in tractatul de Berlin. Ele Ii interpreteaza
altfel de cum face D. Vernescu, D. Maiorescu,

888

D. Blaremberg. A noastea este vina? De ce va

legati de noi, daca, la Paris, la Viena, la Berlin,
la Roma, la Londra, se interpreta tractatul dela
Berlin ash cum nu Ira place D-voastra?
Credeti Dy., onor. D-ni, ca, n'am intrebuintat toate mijloacele posibile, pentru a convMge de
contrariu pe puteri? Aceasta ar fi permis s o

creada aceia cari n'au fost initiai in modul meu

de a procede, cari n'au citit hici memoriul, nici
raporturile mele. Ins D-voastra care ati fost initiai
Iii toate, cum puteti s va mai indoiti? Ca sa nu dau
loc la nici un echivoc, la nici-o rea interpretare, am
rezumat chiar toate convorbirile mele din strainatate,
toate apararile mele pentru interesele rei, intr'un
scurt memoriu, pe care 1-am publicat la Paris, si I-am
trimes la toate cabinetele, la toate ziarele. D-voastra,
a trebuit sa-1 cititi. Aceasta am fAcut-o, D-lor,

fiindca am vazut cat mi se schilnbau cuvintele si

ideile, mai ales de publicisti si cum fiecare le interpreth dupa placul sau ; apoi m'am convins ca
era util ca i diplomaii, cu earl avusesem onoarea

a vorbi, simtiau trebuinta a aveh stranse la un

loc toate consideratiunile expuse de mine asupra
chestiunei.

Am Rent toate acestea, am combatut toate

erorile, toate aprecierile nefavorabile not* am
cautat sa se dea tractatului interpretarea cea mai
favorabila noua.

889

Dar n'am isbutit, diplomatii an staruit in aprecierile lor In privinta tractatului. A noastra este
vina? Vedeti insui Dv., ca argumentele ce eu am
prezentat Puterilor in favoarea cauzei noastre., par

a fi gat de bune, incat unii din D-nii oratori

ai opozitinnei, cum este D. Maiorescu i altii, an
adoptat multe dintr'insele, 'MA pentru a ma cornbate pe mine! (Ilaritate).
Sa nu va mirati de aceasta; eaci, in aceasta
chestiune s'a vazut acest curios fenomen, c alianta
israelita continua a-mi combate memoriul, i pe
mine ca inamic al Evreilor, pe child opozitiunea
de aci ia argumentele din memoriu i mi le opune
(Ilansie, ca cum ai fi prea amic Ovreilor!
ritate).

Ce probeaza aceasta? Probeaza c sunt in

adevar i nimic mai mult.
Memoriul meu constata. D-lor, ea am invocat

inaintea streinilor tot ce se putea invock in favoarea tsarei. Am aratat, tocmai cum dorete
D. Maiorescu, ca puterile au admis numai un principiu in art. 44, qi nici-o dispozitiune pentru executarea lui; am invocat ca proba, inainte de
P. Maiorescu, tocmai amendamentul D-lui conte
de Launay.
Iata ce puteti ceti la pag. 1 din memoriu :
Ne rametne s introducem in constituriunea
principatului numai principiul expres prin intecia

890

conditiune ceeace Romdnii i propun a face, substituind art. 7, un text care ar declara formal ca deose-

birea de religiune nu va constittet pentru niineni

in Romania o piecleca pentru clobandirea i exercifiul drepturilor politice i civile" .

Este cineva in drept sa ceara, mai mult?

Nu, caci Puterile n'au cerut mai mult prin
tractatul din Berlin; nu, caci aplicaria unui prin73

cipiu inscris intr' o constitutiune se face prin legi

organice exterioare acelei constituriuni" .
Vedeti dar, D-lor, din opozitiune, ca, eu am
expus aceleasi lucruri Inaintea D-v. tutulor !
Voiti acum s v convingeti e i proba cu
D. de Launay, invocatg, de D. Maiorescu, este
expusa de mine inaintea D-lui ? Cititi mai la vale

tot la pag. 7 din memoriu:

Proba ca Puterile n'au pretins sa ceara

mai mult Romdnilor, se afla chiar protocoalele
tractatului din Berlin. In adevar, in fediqa din
10 Julie 1878, protocolul 17, D. Desprez, care
facea parte din comisiunea de redactiune, recunoaqte, prezentcind

Congresului textul c)tre se

citeqte in art. 44, ca situatiunea Evreilor in Romania este nedeterminata sub punctul de vedere
al nationalitarei. Deci D. Desprez a vetzut prea
bine ea, nationalitatea Evreilor in Romania este in
chestiune, de oarece constata ca este nedeterminata" .
Al doilea plenipotent al Italiei, comitele de

891

Launay, simtind dificulatile cari vor e1 din ast5,

situatiune, propune de a le rezolvh radical, adoptftnd formula care ar deelarh ca _brae litii in Romania, pe cat nu apartin unei nationalitali strdine,
dobandesc de drept nationalitatea romand".
Era a se fixec moclul de aplicare al principiului anuntat in art. 44. Congresul, din fericire

pentru Romania, a refuzat sa intre pe aceasta

cale, care singura ducal, la o solutiune i principele Bismarck arc:U(2nd inconvenientele cari ar
ft de a se moclifica, rezolutiunile deja adoptate, el

adaoga aceasta frasd remarcabild : Este necesar

ca congresul s se opung la (nice incercare de a
reveni asupra fondului".
Ei bine' D-lor, vg intreb pe eine voiti sg,
convertiti ? Pe noi ? Apoi noi suntem convertiti
inaintea Dv. Voiti s convertiti pe Europa ? 0 !
atuncea se schimbg chestiunea; atunci sg ving la
putere D-nii Vernescu, Ioneseu, Maiorescu, Blaremberg qi altii, pentruea D-lor sg-i ia misiunea
a convinge Europa, i a o face saii schimbe pgrerea.

Aceasta, in alte cuvinte, ar fi o simplg chestiune ministerialg. Insg, pang atunci, am onoare
a vg deelath cg Europa, eq. mai toate Puterile,
un dau art. 44 sensul pe care 11. dati Dv. Guyer-

nul Italiei are o opiniune a sa izolatg, interpreteazg ceva

voastrl.

altfel tractatul, insg, iargi

nu ea

892

0 voce. Dar cum 1-a interpretat ?

B. Boerescu, ntinistru de externe. La interpretat ah cum vl voi spune clad voi vorbi asupra
proiectului ce avem s v presintam noi.
Png atunci, permiteti-mi a vA, repeth c5, mai

toate puterile, semnatare traetatului dela Berlin,

au interpretat art. 44, in sens opus D-voastra,, i
of cer ea pe lang6 principiul eoprins in art. 4 4,
ef regulam i executarea lui, san un inceput real
de executare.
Aeum v'k" intreb pe Dv. toti, ce este de fAcut ?

(intreruperi). In fata unei asemenea situatiuni nu

pot fi cleat doug procedari: on s6 nu admitem

nicio revizuire; (intreruperi), i eu inteleg pe aceia
can sustin aceasta procedare care zic c'a" nu voiese
sa revizuim nimic; pentru cuvintele pe care le
dau D-lor, ex punAndu-ne negreit la pericolele
unei asemenea procedari; sau daca" voirn a revizul,
trebuie s adopam un mod de revizuire, ceeace

ar face, posibil6, dae6 nu sigur, o intelegere cu

puterile.

Dar care este procedarea revizionitilor din

opozitiune ea D-nii Verneseu Ioneseu, Maiorescu
i altii. D-lor, admit reviziurea, ing in mod ah,
cum Oiu, ine6 dela inceput, eh' nu se poate admite
de P uteri, in mod absolut.
Aceasta, s6-mi permiteti a apreci, c nu este
un sistem serios.

893

D. Ionescu ne-a spus e revizuirea trebuie sa

se faca, de acord cu Domnul. Ash este; pentruca
Domnul, adica guvernul sau, care este in relatiuni
directe cu Puterile straine, pot sti daca eutare mod
de revizuire, poate in uncle cazuri, sa ne ereeze
ori nu conflict cu alte puteri. Ei bine, guvernul
va spune ceeace v'a spus, c adica. proiectul Dv.
nu poate aveh cea mai mica sang de a fi agreat

de Puteri atunci de ce-1 ;nal mentineti! De ce

voiti a face un ce imposibil, irealizabil? tia, intreb,

ce fel de revizuire voiti sa faMi D-v. ? Vo4i ca

revizuirea D-v. sa fie o abstractiune, sa fie o opera'

neprimita de nicio putere, o opera care sa nu

aduca, dupa sine recunoasterea independentei noastre? Atunci declarAi-o curat ; insa en tot va voi
spune ea Puterile considera opera D-voasira ca o
desfidere.

Ati dori poates sa va vorbim cum va place?

Dar v'am IneI. Noi suntem numai niste raportatori ; v raportam exact ceeace am vazut si am
auzit, eu nu judec dac dreapta san nedreapta este
opiniunea eabinetelor. Adevarul insa este ea proiectul majoritatei comitetului de delegati, cunoscut
deja In strainatate de mult, de vre-o trei luni, este
apreciat i considerat ca o desfidere data, Europei.
Nu noi ii taxam de desfidere; Europa il considera

astfel. A noastra este vina ? Odata insa ce lucrul

este astfel, desfideti D-v. Europa daca IA place;

894

noi nu o putem face. Veniti cu noi, a zis D. Maiorescu guvernului, veniti cu majoritatea; adopthci
proiectul ei. i sg, incercgm cu totii a con verti
Europa.
Este aceasta serios qi sincer ?

Nu poate fi. D. Maiorescu a exprimat, cu

multh art i fineth, aceeace lAsase a se vedeh,
altii inaintea D-lui, adich :

Plecati D-v. ca

sti

venim noi!" Tot chestiune de minister, D-lor, si

nimic mai mult. (Aplauze). AtAt numai, ch D. Maiorescu a impodobit dorinta D-lui cu mai multe
vorbe frumoase.

C6ci, D-lor, odath ce noi am incercat, stim,

qi vg, repetm aceeace am va,zut si am auzit, cum
ni s'ar zice serios ca sh adopthm proiectul D-v.
sh mergem a-I sustine in strin6tate! Cum ar
puteh D. Maiorescu sh-si imagineze c noi am ft
gat de simpli, ca sh Iuhm in serios invitarea D-lui ?

Noi v'am zis si repet6m ch nu vom luh rhspunderea de ceeace s'ar IntAmpl de rhu Orei, chnd
ea s'ar uni cu un proiect inacceptabil si pe care
Europa il considerh ca o desfidere. D-v. singuri
ai puteh luh rhspunderea complicgrilor si a pericolelor cari ar rezulth din acest fapt. Cel mai
simplu lucru ar fi fost ca sg, se fi declarat si pe
fa0 ch D. Maiorescu se uneste cu D-nii N. Tonescu, Conta, Vernescu, Blaremberg i altii, e
formeazh impreung 0 coalitiune, spre a lua admi-

895

nistratiunea Wei in locul nostru si a merge inainte pe aeest periculos drum...

D. N . lonescu. Destul este o fuziune! (Int rer u peri).

D. ministru de externe. 0 aveti dejh fhcuth

i

D-v. ; lush coalitiunea -,sau fuziunea .D-v.

ii

propune de a aduce cele mai marl confuziuni prin

perzistenta intr'un proiect, pe care, repet, Europa,
cu drept sau pe nedrept, 11 considerh cu totul contrariu spiritului tractatului din Berlin. (Intreruperi).
Eu, D-lor, mi-am fhcut datoria; v'am spus
adevhrul intocmai preeum este. D-v., yeti face ce

yeti voi. Daea' umblati duph o popularitate efemerh, eu va" declar ch, mai presus de dansa, este
dreptatea, este opiniunea publich. i sunt sigur a.,
chnd dreptatea, ehnd adevhrul von fi cunoscute,
cu noi o fi i popularitatea ; Irish cea adevhrath,
cea lutninath, aceia care trheste peste pasiunile zilei.
Ca sh sarsese, D-lor, mai adaog, c cht despre

guvern, care a laat in unanimitate i in eel mai

perfect acord in aceasth chestiune, am fi fericiti
ca sh se poath face revizuirea cu cat mai putine
sserificii, eu unul poate c asi fi fost chiar pentru
nerevizuire. Dar nu se poate; exigentele diplomatice sunt mai mari cleat voim noi. Trebuie s tinem
socotealh de dansele; exci altfel, rischm ca sacrificiile
sh fie mult mai man l. pe viitor.
Guvernul, tinand socotealh de aceste exigente,

896

va prezenth un proiect care sa poata a le concili pe

ea si de interesele legitime ale tarei, v

amandou. Vi-1 vom prezinth, indata ce ve-ti inlaturh pe al delegatilor; i va rugam sa-1 inlaturati, caci este cel mai periculos, cel mai vatamator pentru Ora. (Intreruperi).

Dar Inca nu cunoasteti acest proiect decht

dupg cele cuprinse in memoriu. Aceste insa nu a
impiedicat pe D. Vernescu s fac suma de ipoacel proiect necunoscut contine emanciparea Evreilor, si pe acest tarim punandu-se, 1-a combatut din toate fortele sale.
Insa victoria D-lui erh lesne: fiindca nu aveh
eu eine sa, se bata. In proiectul nostru nu se aila
nicio dispozitiune care sa, coprinza emancipare,
sau chiar categorii, cum le intelege D. Vernescu.
Cum dar, pe ipoteze, condamna D-lui o opera
teze, s

propun

ce nu i s'a infatisat ?
Dar ceva mai mult, D. Vernescu, cunoaste
esenta proiectului nostru, caci sehita sa se afla in
memoriu; D-lui dar stie, dupa memoriu i dupa,
corespondenta ce i s'a citit, ca, guvernul nu va
vt'a propune emanciparea Evreilor.
Cum dar ne irnputa, un fapt, pe care 11 stih
neadevarat ? Noi mai repetam acestei onor. Adu-

nari, ca sa, nu aiba grije; cad noi nu-i vom cere

nici emanciparea, nici categoriile D-lui Vernescu.
A trebuit sa preferim spre a va prezenth acea so-

897

lutiune, care credem cg, va impg,ch toate intere-

contradictorii. Dad, cumva proiectul se va

vota de Dv., spergm c Ira puteh aveh perspectiva
de a fi primit.
va sg zicg nu este nici acela
Voci. A !.
sele

sigur cg va rgus,1?

D. ministru de externe. Dacg Dv. sunteti

siguri cg proiectul Dv. va fi primit de Europa,
nu qtiu de ce mai pierdeti timpul i nu cacti sit
veniti in locul nostru. Cand insg este pozitiv cg,
proiectul Dv. este inacceptabil, mi se pare cg este
elementar ca sa, preferiti pe al nostru, cgci dad,
nu are siguranta cg, va fi acceptat, are sansa de
a fi, acceptabil. Acest caracter al s'au va deveni

i mai pronuntat, cand ne-am uni cu totii impreung spre a-1 sustine! (Aplauze prelungite).
Dupa aeest discurs al lui B. Boerescu, discutiunea
continua i in zilele urmMoare. In edinta din 10 Sept.
d. T. Maiorescu rostete din non un important discurs
tot in sensul primului sau discurs, dar mai desvoltat,

combatand dreptul Puterilor de a cere tarei solutiuni

privitoare la cestiunile interioare ale tarei. Pentru sustinerea acestei teze D. T. Maiorescu face pe scurt isto-

ricul cererilor formulate de ambele principate Moldova

i Muntenia in divanurile ad-hoc, pomenete de propunerea Mouth' de Principele Dim. Ghika qi adroish de
divan ul ad-hoc din Bucuresti c pentru reorganizarea
interna nu trebuie sa se exprime Puterilor nici o dorinta,
de oarece aceasta reorganizare trebuie A, se faca,' numai
de adunarile legislative ale noastre.
29006

57

898

ContinuAnd apoi cu expunerea evenimentelor de

atnnci, D. T. Maiorescu zice:
Domnilor, Romania, n primul moment a primit
Conventiunea de fundament al noului Stat dei nu
ne tusesera acordate toate cerintele noastre nici macar
unirea definitiva. Totusi s'a prima Gonventiunea, caci
s'a introclus comisia centrala i s'au inceput set se faca,

lucrarile n sensul Constitutiunei. Inca prin faptul

patriotic i ntelept al alegerei Principelui Cuza in
amandoua Wile, am realizat noi inei-ne numirea de

fapt.

La acest fapt a contribuit mult elocuenta unui

tanar cleputat de atunci, a actualului ministru de Externe, D. Basile Boerescu.
i tot continuand astfel, D. Maiorescu voiWe Sb
dernonstreze e chiar textul tractatului din Berlin, nu
face decAt s'a continue i s. complecteze tractatul din
Paris dela 1856, care nu se ocuph cu cestiunile interioare ale Principatelor, i eonchide c`a este absolut
treaba tgrei, al% a se preocuph de exterior, de a (l
solutiunea ce ti va conveni cestiunei israelite.

In edinta din 11 Septemvrie, dup ce mai vor-

besc N. Ionescu, Sihleanu i Preedintele Consilinlui, I.

C. Brgtiann, se inchide discutiunea i punAndu-se la vot
1 llama in consideratie a propunerei de revizuire, se respinge en 102 votnri contra 28.

Se pune apoi la vot luarea in considerare a pro-

iectului Comitetului i se cc respinge 75 voturi contra 53.

IV
Monitorul Oficial" No. 223 gi 224 din 3/4 Octoinbrie 1879.

Revizuirea art. 7 din Constitutiune.

Dupa, ce in sedinta din 11 Septemvrie proiect41
din initiativa parlamentara pentru revizuirea art. 7 din
Constitutie prezentat de majoritatea comitetului delega-

tilor a fost respins de Camera, guvernul, in sedinta

urmatoare din 12 Sept. 1879, a prezentat prin organul ministrului sau de externe, un nou proiect de
lege insotit de o expunere de motive senanata de L.
Boerescu.

Conform regulamentului, proiectul guvernului s'a

trimis in studiul sectiunilor, de uncle s'a adus in sedinta publica de D. Giani, raportorul Comitetului delegatilor, in sedinta din 22 Sept, cu o singura modificare in ce priveste dreptul de a cainpri vii, care,

prin proiectul guvernului se acorda strainilor, dar pe

care comitetul delegatilor l'a suprimat
Desbaterile acestui project s'au inceput in sedinta
din 26 Sept. si s'au urmat cu foarte multa pasiune in
in acea edin
i cele urmatoare. Proiectul de revizuire trebuind sa se voteze cu o majoritate de 2/3 sfortarile opozitiunei tindeau sa faca imposibila obtinerea
acestei majoritati, pentruca

in neputinta,' dupa pare-

rea unora, de a disolvh Camerile de revizuire ministern! sa fie nevoit a demisionh.

900

Pentru a se exercith o presiune asupra Camerilor

s'au facut agitatiuni in toate unghiurile rei, agitatiuni
al caror rezultat au fost petitiuni imprimate coprinzand
acelasi text si adresate dintr'o rnultime de judge dep.tatilor.
M. Koralniceanu, ministru de interne, constata acest

fapt in sedinta din 27 Sept. a Catnerei Deputatilor, si

spune c tie de unde pureed aceste agitari i c guvernul va sti ce trebuie s fad,.
In urma celor zise de M. Kogalniceanu, ia en-vantul Alexandru Lahovari pentru a apara dreptul de
petitiune. Intre altele D-sa zice:
D-lor, vorbeam acum de dreptul de petifiune gi
mi se pare ca sunt in cestiune aducand aminte de petitiuni faimoase1), cari au deschis cariera brilianta unora
din aceia cari le-au subscris i chiar earl le-au purtat. D.

Boierescu era ministru atunci, tot ministru de externe

pe aceeasi banca, Wei nefiind inconjurat in mod osa
de stralucit ca astazi, D-sa avea atunci un obiceiu din
cele mai triste. In fiecare dimineata ba geh un pumnat
in pantecele Romaniei i apoi tara pe aceeas Romanic
la picioarele D-lui Andrassy. Acestea erau expresiunile
cuvenite in toate petitiunile cari atunci s'au caresat la
minister, la Camera si chiar pana la trcptele Tronalui; si nici unul din niembrii acelui guvern, care-1 numiti gunern reacfionar, nici chiar din acea Camera asupra ca'reia se revarsa oprobiul i nedreptatea nu s'a
sculat ca sa reclame pedepsirea acelor agenfi cari agi-

tau tam A lasat ca istoria nepartinitoare sa fie ju-

decatoare in aceastei cestiune, i v'a la sat pe D-v. chiar

sa voi dati o flagranta desmintire, chemand n scinul

D-v. pe acel ministru care a subsemnat acea Conventiune.

plauze).

Discutiudile continua foarte arzatoare si in mijlocul acestei lupte inversunate vorbeste in sedinta din 1
Octombrie 1879 B. Boerescu.
') Aluzie la petitiunile venite dupX indernnul partidului liberal
in 1875 contra ineheerei Convergiei comerciale eu AustroUngaria.

901

B. Boereseu, ministru de externe. D-lor de-

putati, din discutiunile urmate, de catre D-nii

oratori, cari au criticat sau atacat proiectul guvernului din modul pasionat cu care D-lor au facut

.D-lor au aratat ea
produce acest proiect pentru WA, si din natura
ji elementele ce ni s'au spus ca el ar contine, ar
fi in drept oricine sa se intrebe, D-lor deputati,
dad, vorba. serios a putut sa fie, de proiectul
aceasta, din relele mari ce

prezentat de guvern sau de un alt proieet care ar

fi o productiune a imaginatiunei D-lor oratori; dad,
de dispozitiunile pozitive, dare, precise ale unui
proiect formulat, imprimat i cunoscut de toata

tara, a putut fi vorba, sau de niste combinatiuni

altele, necunoscute si neformulate, care nu se afla
prezentate, nici sustinute de guvern!
Intr'un cuvnt,. D-lor deputati, fiindca este

vorba de un rau, de o boala constatata, recunoscuta de toti, si al cgrei remediu toti trebue
sa-1 cautam cu sange rece, cu impartialitate, suntem
in drept, Chip/ cke am auzit, s ne intrebam, daca
remediul acesta a fost preocuparea generala a oratorilor care au atacat proectul guvernului, san

poate, mostenirea bolnavului, pe care mill II credean in pericol de a se duce.

D-lor deputati, trebue s repunem chestimiea
pe adevaratul ei taram, i sa-mi permiteti a veni
inaintea D-voastra", a Wei si a Europei, pot adaogh,

902

pentru a desvolth i explich, in putine euvinte,

insh in conformitate cu mhrimea subiectului, care
sunt elementele adevhrate ce contine acest proiect,
care este scopul la care el tinde, si cum el, fArh
a contrazice tractatul dela Berlin, poate satisface
i trebuintele th'rei, necontinnd niciunul din relele, din pericolele ce i s'au presupus de opozitiune. In alte cuvinte, s ridichm chestiunea pe
adevhratul ei thehm, in modul eel mai simplu gi
mai natural.
Care este acest mod? Sh Incep cu prokramul
acestui minister, prezentat D-voastrh la Iu liu trecut.
Intr'unul din pasagele sale esentiale acest program

ziceh, relativ Ia chestiunea de fath:

De aceea, D-lor deputati guvernul D-voastra
crede a corespunde atdt la cerintele diplomatiei
europene, cdt i la preocuparile legitime ale tarei,
cdnd, pe lainga recunoaqterea principiului egalitatei religioase i libertatei cultelor, el va admite

va sustine, pentru revizuirea art. 7, in partea

relativa la interesele noastre interioare, o solutiune

bazata pe principiul naturalizarei inclividuala,

care exclude orice categorii, precum i pe restrictiuni speciale pentru dobdndirea proprietatei
rurcile".

Acum chestiunea este de a se stie, dach guvernul actual s'a temut de angajamentul An; dacA,

prezentand acestei Adunari o solutiune, ea este

903

bazat'a pe naturalizarea individual6 care exclude

oHce categorie.
D-voastr6 titi,

D-lor, ca de mult Inca' s'a

ca'utat, atat in aceastg, Adunare cat si afarl din
Adunare, a se imputh guvernului c ia caleat
programul s6u, ca. el a promis o solutiune si a
venit cu alta. 0 asemenea imputare este gravA,
cand ea se face, trebue sa fie un lucru vadit, ceva
probe sigure, certe, neindoioase. Lucrul ar fi nu
numai nedibaciu, dar i putin onest, c6ci nu uitati
ca, este o maxima constanta c onoarea i lealitatea
trebue sa existe un numai in viata privat6 a unui

om, dar si in viata sa publica. Apoi nu ar fi Un

lucru leal si onorabil, ca eineva sq, promita una
si in realitate s fac'a alta? and dar, "nu unui
individ ci unui guvern se face o asemenea grava
imputare, care ar atinge moralitatea sa, an trebui
ad mi se (lea date pozitive, iar ntt presumptiuni,
iar nu supozitiuni, iar mu interKetari silite, mai
Inuit sau mai putin judaice, iar nu eoncluziuni
scoase din fraze trunchiate, din cetiri de articole
incomplecte, ba chiar si din articole inventate!
Acestea pot fi bune ca o tactica pentru un moment, dar indata si iute se pot distruge prin restabilirea adevarului!

A fi onest si leal in politica sa este pentru

guvernul roman, nu numai o euviin0 ce i se impune de moral, ci o necesitate a pozitiunei sale,

904

cOci suntem la inceputul unei ere noi. Pentru

inthia oara. Romania are o politica nationalO, care
se poate afirma, in Europa. SA dam dela inceputul
acestei politice o reputatiune de onestitate si de
lealitate. SA nu lAsOm a se presupune macar cA,
intr'o chestiune internationalO, un guvern roman
ar fi capabil de a promite una si de a face alta.
DacO astazi minoritatea ar zice aceasta contra majoritAtei, ar fi i aceasta in drept, cand maine ar
fi minoritate, sa zie acelas lucru contra nouei
majoritOti. Ash incat ar sfarsi streinii a crede cA
guvernele acestei tOri, nu mai pot fi crezute, ne
mai avand drept la stima i increderea bor. Am

lovi astfel, D-lor, in prestigiul ce trebuie sA aiba

guvernul unei th'ri libere, in interesele tOrei dinafarO! (Aplauze).
Din contrO, D-lor, sa stabilim ca dogma intre

noi, de (nice partid am fi, ca guvernul tOrei

noastre, in noua sfera ce se deschide activitOtei
sale, trebue sa aibA o politicO onesta i leal,
ca Europa poate compth pe lealitatea si onestitatea unui guvern roman, fie el din ()rice partidA! (Aplauze).

Intelegeti scum, D-Ior, ea, fiind noi pentru

trn asemenea sistem, guvernul nostru trebuih a fi
fidel angaja.nentului luat In fata natiunei, i cO
proiectul ce am prezentat D-voastrO nu puteh fi
bazat decat pe naturalizarea individuala, care ex-

905

elude orice categorii. i aceasta, D-lor, am mai

faeut-o, nu pentru a satisface ambitiunile ori opiniunile noastre particulare.
Fiecare din noi Ii poate aveh ideile sale par-

ticulare. Insa, ea membrii ai guvernului, noi am

lucrat acest proiect ea mandatari ai natiunei, am
cautat s va propunem, aceea ce cunoatem ea
natiunea voeste i poate s dea. Nu ni se poate
opune c noi nu putem sti aceasta; fiindea, chnd
am venit la guvern, se facuse deja mai multe
experiente; tara le manifestase dejh; curentul opiniunei publice se stabilise in fapt, i acest curent
nu erh expresiunea unui capriciu, unei ireverente
catre puteri; el Ii aveh sorgintea sa in nite
nevoi, in niste necesitati reale ale tarei, de care
guvernul trei, ca i alte guverne strine, trebuie
sa tina, seama.

A trebuit dar ea noi, guvernul tarei, s fim

organ al vointei ei, si sa clutam a combina un
proiect care, fidela expresiune a dorintei tarei, sa
caute a concilih cerintele diplomatiei eu trebuintele legitime ale natiunei. Imi propun dar, D-lor
deputati, a demonstrh, cu fapte pozitive i cu datine
certe, c proiectul nostru este in adevar o solu-

tiune care e bazata, pe naturalizarea individuala,

care exclude mice categorii, i ea, tot deodat, el
este in conformitate cu cerintele Europei, si nu
jignete niciunul din acele interese ale tarei, care

906

sunt sorgintea i conditinnea esentiala a desvoltarei

si prosperarii oricarei natiuni.
Faeand aceste desvoltari, imi yeti permite la
urma a raspunde si la principalele obiectiuni facute

in contra acestui proiect, atat in tara cat si afara

din Ora.
D-lor deputati, cand ni s'a comunicat, tractatul din Berlin, D-voastra, tineti minte c natiunea
a fost consultata, i c. fostele Adunari s'au pronuntat in unanimitate c recunosc tractatul din

Berlin, si ca este loc la revizuirea art. 7.

Iata un fapt pozitiv; va s zica, vointa natiunei a fost solemn manifestata de a se recunoaste

tractatul de Berlin, si de a se revizul art. 7.

Trebue acum ca politica noastra, sa fie in
acord en aceasta vointa.

Dupa cum am avut onoarea a v6 spune si

In randul trecut, pozitiunea ce avem astazi ne
sileste a avea o politica nationala. Insa o asemenea politica trebuie sa fie de aceeasi natura, adica
sa uneasea conditiunile esentiale ale politicei generale europene. Caei de oarece aspiram a intra in
familia europeana, de oarece si politica noastra
va fi europeana, trebuie s o punem la nivelul
acelei politice, afara numai daca nu am preferi sa
traim ea o natiune izolata, deslipita, de celelalte
State, sau alipita, ea satelitii, Ia una sau alte doua
Puteri, ceeace ar echivalh au a ne anihilh, ori a

907

ne pierde cu desavansire. Dar aceasta stiu ca, nimeni nu dorii i un orator al opozitiunei, din
minoritate, va expus avantagele recunoasterei independentei, ca i pericolele izolarei noastre.
Astfel dar fiind, politica noastra nationala,
care, repet, trebue sa, fie de aceiasi natura si la

acelasi nivel cu politica general/ europeana, ne

invata, ca este un principiu, generalmente admis,
ca un tractat nu se poate primi numai in parte,
nu se poate alege eeeace ne place si lepadh aceeace

nu ne place; un tractat este primit sau lepadat

in totalitatea lui; o natiune este libera de a nu
adera, de a nu se supune la -an tractat, mai ales
cand ea poate sprijini cu puterea refuzul sau. Dar

and ea admite un tractat, dupa cum 1-a admis

natiunea roma* in mod atat de solemn, ea Ii
admite in intregul Au. iar nu numai in parte. Ca
1-a admis In intregul sau tractatul din Berlin,
aceasta am si probat-o, D-nii mei, caci am lasat
a se executh partea cea mai importanta, dar cea
mai dureroasa pentru noi, deslipirea Basarabiei!
Daca natiunea roman/ nu ar fi inteles a primi
tractatul de Berlin in toate partite lui, ea s'ar fi
expus negresit tocmai la executarea acestei parti
a tractatului. Insa nu a facut-o, si a voit a evith
orice conflict en Europa. Cum, acum credeti, ca

pentru art. 44 din acel tractat, ea an vol a provoch, a dorl un ash conflict? Daca ar fi voit-o an

908

fi zis c nu primete tractatul de Berlin. Cand insa

aceasta n'a zis, cand fortele Adun5rei, ea i Dv.

ati deelarat ea trebue a se revizui art. 7, s'a inteles negresit c aceasta revizuire a se face astfel
cum sa' fie posibilitate de intelegere, de acord lntre
noi i puterile semnatoare tractatului.
Eu afirm ca aceasta a fost i este vointa
napunei.

S'a abuzat in adevar cam mult de numele

natiunei. D-nii oratori din minoritate necontenit
ne spun cA," D-lor reprezintA natiunea, ea vointa
natiunei este de a intelege tractatul din Berlin ah
cum inteleg D-lor lucrurile. Sa"-mi permith ing a
contesth aprecierilor D-lor, i a invoch i noi vointa
natiunei, ins bazat pe probe materiale i pozitive,
cari sunt in favoarea sistemului nostru. In adevar
fostele Adunk"ri au declarat, in unanimitate, repet,
c. primesc tractatul din Berlin. Aceasta este, am
zis, proba materiala, cea mai pozitiva, c ele au
indatorat pe guvern s lucreze astfel cum sa, fie
in buna intelegerile cu puterile semnatari tractatului, i cum, tot intr'un timp, A, nu se jigneasca
interesele cele mai vitale ale natiunei.
Camerele actuale au facut ceva qi mai mult
decat a repeth aceeai vointA. In sanul lor s'a pro-

dus opiniunea ca sa nu se revizuiasea art. 7; nu:

mai 28 dintre D-v. adica o mica minoritate, at,i
fost de aceast opiniune; mai trei din patru parti

909

dintre D-voastrg, ati declarat ct voiti revizuirea;

ati respins chiar proiectul majoritglei fostilor
delegati.

Ce insemneazg, toate aceste voturi deal cg

voiti a se face revizuirea in acord cu puterile semnatare tractatului din Berlin ? Prin urmare, dar,

diferenta ea si discutiunea intre noi, ar fi numai

asupra modului de a ne conformh vointei nationale, exprimate de mai multeori intr'un mod ash
de pozitiv, atat de Adungrile dizolvate, cAt si de
Camera actualg.

Prin urmare vedeti cg, are date sigure guvernul cand vg declarg cg natinnea, mai in unanimitate, s'a pronuntat pentru a ne conformh tractatului, oricate greutti ne-ar aduee el, suntem
Meg In drept a adlogh c i noi, ea guvern, si D-v.

ca reprezentanti, trebuie s. fim oameni de Stat,

adicg, sg, egutgm cum sg. ne conformam tractatului

ash inct sg ne punem in acord cu Puterile semnatare, fArg insg a jignl i nesocoti interesele legitime ale Orei. Sg, procedgm atunci treptat, sg,
ne dgm adicg, mai intai, bine seamg ce este acel
tractat, cu alte cuvinte, cari sunt cerintele diplomatiei europene; sg vedem apoi cari stint interesele legitime ale tgrei de care trebuie sg ne ingrijim. Guvernul are cuvinte a credo cg prin proiectul
sgu, s'ar puteh aduce conciliarea intre eerintele
diplomatiei europene i intre adevgratele trebuinte

910

ale Igrei. exci, D-lor, sg nu uitati acest dublu

earacter, care trebuie s aibg un asemenea proiect.
El trebue neapgrat s corespund l cu cerintele
diplomatiei europene i cu apgrarea intereselor na-

fi un rgu proiect. Sg nu uitati

beg cg acest proiect trateazg o eestiune de natiunei. Astfel ar

turd internationalg. Sg, nu ne facem iluziuni despre

aceasta. Acl nu e vorba numai de o chestiune interioarg nelegatg de interese exterioare, asupra cgreia guvernul sau D-v. puteti intinde ori restrknge.
Nu veniti dar in desert a acurzh guvernul cg,
nu consimte la cutare ofi cutare dispozitiuni; nu

depinde de ansul a cousin* ofi a nu consimti,

el trebue srt, ne spung numai aceeace crede c poate

sau nu poate fi admis in afarg. Ash merge D-lor,

cu chestiunile internationale, cu tranzactiunile, cu
compromisurile de felul proiectului acestuia, care
are apoi a fi obiectul a unei negocieri exterioare.
Cand aveti in vedere un proiect ca acesta, un fel
de compromis international, vg repet, cgutati numai binele posibil. Nu cgutati binele absolut, fiindcg
nimeni nu vi-1 poate da, nici guvernul actual,

nici oricare alt guvern; cgci dad, vi 1-ar fi putut

da, vi 1-ar i fi prezentat dejh. Atunci mai bine
inergeti cu nerevizionistii cafi spun curat ca nfl
voesc revizuirea, i cg' nu tin seamg de diplomatia
europeang, ea si de nevoile tgrei, i sg, propuneti

Adungrilor, nu proiectul D-v. de ieri, ci un altul

911

poate mai greu cleat al nostru. Am vorbit de

indoita conditiune ce trebuie sg, intruneaseg acest
proieet. S vg, dgm dar seama cari sunt cerintele
di plom atiei.

Spre a vg lthnuri asupra acestui punet important sg lugm tractatul din Berlin; sg vedem
ce ne zice art. 44, ce ne spun protocoalele; si
apoi guvernul ne va comunich si el ceeace a aflat
si el,

cand, win mine, s'a pus in relatiuni en

puterile semngtoare, dupg cum vi s'a anuntat cAnd

astg-varg s'a prorogat aceste Adungri.
Sg cairn art. 44 din tractatul dela Berlin.
Acest articol coprinde trei parti, sau trei paragrafe, ceeace 1'0 are importanta sa.

Inthia parte, intaiul paragraf sung astfel:

Art. 44. In Romdnia deosebirea de credintei
religioasa fi de confesiuni nu va puteet fi opusa
nimeinui ca un motiv de excluziune sau de incapacitate in ceeace priveste bucurarea drepturilor
civile i politice, admisiunea la afacerile publice,

functiuni si la onoruri, sau la exercitiul diferitelor profesiuni i industrii, in orice localitate ar fi".
itt

Acest paragraf, dupg cum vedeti, este privitoy la .egalita tea politica, si eivilg. Trecem la al
doilea paragraf care zice:
Libertatea fi politica exterioarti a tutulor
cultelor vor fi asigurate tutulor locuitorilor Sta-

912

tului roman, precum i strainilor i nici o piedica

nu se va acluce sau organizarii ierarhice a clife-

ritelor comunitati, sau raporturilor lor cu

lor spirituali".

qefii

Aceasta, parte coprinde libertatea cultelor.

Tree acum la al treilea paragraf care se raportg,'

la egalitatea cu care trebuie s se trateze toti strginii

fg,r1 deosebire de religiune.
Nationalii tuturor Puterilor, comerciantii

sau ali, vor fi tratati in Romania fara cleosebire de religiune, pe piciorul unei perfecte egalitati".
Ash dar aceste trei paragrafe se ocupg: eel

intai de egalitatea civilg i politica: cel de al doilea

de garantia 1ibertii cultelor ; cel de al treilea de

egalitatea tratgrei tutulor strginilor. Toti stim ins6
cg cele doug, din urmg, paragrafe exist dejh in
Constitutiunea noastrh, in art.

11 0 21; win

urmare nu mai este nevoe de revizuirea Constitutiunii noastre asupra acestor doug puncte. Ash
art. 11 din Constitutiunea noastrg, zice:
Toti, strainii aflatori pe pamcintul Romaniei, se bucura de protecfiunea data de lege persoanelor i averilor in general".

Each dar toti strinii tratati de noi pe piciorul celei mai perfecte egalitgti. Art. 21 este
relati* la libertatea cultelor: el zice:
Libertatea conqtiintei este absoluta. Liber-

913

tatea tutulor cultelor este garantata, intrucdt inset'

celebratiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunele moravuri.
Aste cloud libertati existand astfel i fiind
deja garantate prin Constitutiune, nu ne ramne

a ne ocuph deck de inthia parte a art. 44, relativa la egalitatea politica 0 civil/.
Aceasta egalitate nu exista in Constitutiune
din cauza art. 7. El contine o piedica pentru naturalizatiunea celor de rit necrestin; Congresul din

Berlin cere ea sa suprimam aceasta distinctiune

religioasa.

Ce a inteles puterile en aceasta? SA ne dam

bine seama de aceasta D-lor, qi daca yeti vol a
ma combate, dupa cum ma aqtept, sA nu o faceti
numai cu vorbe i cu fraze, de altmintrelea foarte
practice, foarte de respectat, dar care nu provin
deck, sau dintr'un entuziasm juvenil din partea
eelor novici, sau dintr'un calcul mai mult sau mai
putin bine combinat, sau din nepricepere, ori din
ratacire, ci sa ma combata, cei ce voesc a face,
eu acte i cu datine pozitive. Eu pe acest tarhm

ma pun a examinh chestiunea. Eu an curagiul

a privi dificultatea in fata; a nu o ocoli, i a va
spune adevarul, chiar child nu va va placeh; caci
ah cred eu ca trebuie sa se urmeze cu o Adunare
grava i serioasa ca a D-voastra.
Ash dar, D-lor, sa ne dam bine seama de
20760

58

914

ceeace au inteles Puterile semn'atoare cu acest paragraf. Aceasta este cea din tai eonditiune ca sa,
evitAm de a fi in neintelegere cu Puterile euro-

pene, cu cari avem eel mai mare interes a fi in

cele mai bune relatiuni, dup'a cum insui P. Ionescu v'a dernonstrat in rndul trecut, artndu-vg,
avantagele ce noi, natiune mica, am puteh trage

din buna armonie in care vom sta cu Puterile

europene.

Pentru a ajunge la a0 scop, trebue mai

intai sa-mi permiteti a va eeti din protocoalele
congresului partea relativa la aceste punete, s6, ne
reamimtim astfel eel mai important dintre elementele eari va pot luminh.
Iata, D-lor, ce se zice in protoeolul al 10-lea

al sedintei dela 1 Iu lie 1878, in privinta aeestui

principiu din art. 44 :
Principele de Bismark observa ca este vorba
de a se fti daca puterile infeleg sct recunoasca
independenfa Romaniei".

Altqa sa serenisima aduce aminte ea in

1856, unirea Principatelor nu fusese camisa; dar
ca de atunci situaciunea s'a schimbat, caci Valahia
si .11Ioldova s'au format intr'un singur Stat; mai
m tate Puteri au recunoscut aceasta stare de lucruri
incheind en Romania convenfinni comerciale. Cu
toate acestea, Europa singura are dreptul sti
sanctioneze indepenclenta; ea trebuie dar a se

915

intreba, sub ce conclitiuni va lua aceasta importanta cleciziune i claca ea intelege ca conclitiunile
sa fie aceleaqi ca cele stabilite de congres pentru
Serbia.

D. Waddington declard ca, fideli principiilor care s'au inspirat kina acum, plenipotentiarii Franciei cer ca congresul sa puna (pose)
independentei Romnia aceleaqi conditiuni ca indepenclentei Serbe.. Ex. Sa nu-i ascunde clificultatile

locale care exist n Romdnia, dar, dupa ce a

examinat cu maturitate argumentele care se pot
aduce intr'un sens i ntr'altul, plenipotentiarii
Franciei an judecat preferabil de a nu se departa

dela marea regula a egalitacei dreptwrilor qi a

libertatei cultelor. Este apoi dificil ca guvernul
roman sa respinga, dupa teritoriul sau, principiul aclmis n Turda pentru chiar supuqii sai. Ex.
Sa crede ca nu trebuie a qovai, i ca Romdnia,
cerancl sa intre n marea familie europeana, Irebuie sa primeasca sarcinile i chiar neplacerile
situatiunei de care doreste a beneficia, i ca nu
se va gasi mult timp o ocaziune atat de solemna
ci deciziva de a afirma din nou principiile care
lac onoarea i siguranta natiunilor civilizate. Cat
despre dificultatile locale intdi D. plenipotentiar
al Franciei crede ca vor fi mai lesne invinse, cdnd
aceste principii vor fi recunoscute in Romania
cdnd neamul evreesc va ti ca nu are a mai aqtepta

916

decat dela propriile sale silinfe ci dela solidaritatea intereselor sale cu acelea ale populafiunilor
indigene. D. Waddington termina sta'ruind ca aceleai conditiuni de ordine politica fi religioasa,

aratate pentru Serbia, sa fie egal impuse i Statului roman,

Prinful Bismark, faccincl aluzie la principiile de drept public in vigoare dupa constitufiunea Imperiului german fi la interesul ce are
opiniunea publica ca aceleafi, principu urinate in
politica interioara sa se aplice fi la politica
straina, declara ca se asociaza, in numele Germaniei, la propunerea franceza.
9
Comitele Andrassy aclera la propunerea
franceza.

Lord Beaeonsfleld zice ca cla o complecta

adeziune, numele guvernului englez, propunerei
Am

franceze. Ex. Sa nu poate sa presupuna un singur moment ca congresul va recunoage independenfa Romaniei fara aceaSta condifiune.

Plenipotenfiarii italieni fac aceiafi declarafiu n e.

Prinful Gortcialeoff, referindu-se la expresiunile czt Care s'a motivat propunerea franceza
qi care dau eea mai mare intinclere libertafii religioase, se unefte cu totul la aceasta propunere.
Comitele Schouvalow aclaoga ca adeziunea
Rusiei la independenfa este eu toate acestea supusa

917

acceptarei de catre Romania a retroceclarei rectamata de guvernul rusesc.

Plenipotentiarii otomani nu ridica nici-o

obiectiune contra principiilor prezintati de plenipotentiarii francezi.
preqedintele constata cd congresul este
unamm a nu acorda indepenclenta Romaniei decat
cu aceleaqi conditiuni puse Serbiei".
Prin urmare, dar vedeti, D-lor, di nu poate
fi IndoiaI asupra modului de a veda al Puterilor
in ceeace priveste egalitatea de drepturi civile
politice. Spre a v6 arath insl, cum noi, de acum
inainte, suntem singuri rg.spunzItori de faptele
de greselele noastre, cand am apreci ru aceste
vederi, vg, mai pot ceti ceeace la finele acelei
sedinte, adgogh comitele Andrassy, vorbind de
Montenegru, si de Principatele declarate independente.

1at6 cuvintele sale semnificative:

Ex. Sa adaoga ca este de un interes general ca statele recunoscute indepenclente sa fle sta-

pane pe destinele lor,

ci

sa afle a vietui prin

propria lor via fa. Numai dobandind convinctiunea

ca ele sunt responsabile de politica lor, i etc vor
culege fructele bunelor reldtiuni precum i ca se
vor supune consecuintelor unor rele raporturi, va
putea, acest Stat, ca uti Statele limitrofe, avea garancia a unei convietuiri posibile".

918

Cu drept cuvnt plenipotentiarul Austriei,

care erh unul din eei mai favorabili pentru noi,
ne aduce aminte, c ea Stat independent, avem raspunderea faptelor noastre, i ch ne vom bucura,

de rezultatele bunelor raporturi sau vom. suferl

consecintele cele rele, duph cum vom Oi a urmh
o po1itic buna sau rea.
Acum nu mai este altul rhspungtor pentru
noi, duph cum erh la 1856, child ne afiam in leghturi de vasalitate cu Turcia.
De asthzi inainte suntem singuri responsabili
de faptele noastre i aceasta, responsabilitate are
mare greutate i mari pericole. Trebuie dar ca in
chestiuni internationale s procedhm eu mult tact,
cu multh judecath, i sh ne ferim a trath asemenea
materii en pasiune, ofi sh se fach din ele chestiuni
ministeriale.

Preocupatiunea noastrh principalh trebue sh

fie de astAzi, de a o rezolvh aa, cum sa, imphcam
gi cerintele Europei i interesele legitime ale threi.
Ai vazut din citirea protocolului, c Puterile

au fost unanime in a deelarh in mod pozitiv, ea'

independentei Romaniei i se va impune conditiunea adopthrei principiului de egalitatea drepturilor
civile qi politice, coprinsh in art. 41.
Ne rhmane acum a ti ce intindere au inteles
Puterile a da acestui articol.
De noi depinde oare a da aceast interpretare?

919

Dar noi nu vedeti cg avem judecgtori in propria

noastrg cauzg? Negreit c mice Roman are sa, deh
interpretarea cea mai favorabilg tgrei. Insg cand

este vorba, de a se executh un tractat, este un uz

admis i un ce elementar, ca sg se adreseze chiar
la antorii tractatului, spre a se ti ce inteles, ce

intindere au dat cutgrei ori cutgrei dispozitiuni

din tractat? Dar la acest uz, este a se mai adgogh

un altul, acela care reese din natura lucrurilor;

adicg, pentru cel ce are sg execute este limita posibilului. Trebuie dar pe deoparte s vedem ce au
inteles Puterile cu art. 44 si apoi i marile Puteri
trebuie s eunoascg care este lirnita posibilului la
noi. Cu modul acesta nu mai se poate ajunge la
o intelegere, 0 la evitarea extretnei desperate, ca
numai este de facut nimica, intample-se mice ce
se va intampl. Trebuie dar st vedem, este oare
un mijloc de conciliare ? Este vreun mijloc de transigere? Se poate ggsi un modus vivendi aqh incat
sg respectgm i sg executgm tractatul dela Berlin,

totdeodatg sg nu distrugem, sg, nu lovim in

interesele cele mai legitime i cele mai naturale
si

ale Romaniei ?
D-lor, cand guvernul, m'a insgrcinat s vi-

zitez toate Puterile semnatare tractatului, a fost

spre a vedeh incgodatg care este intelesul ce puterile dau acestui articol, i cum se poate afl
mijlocul de intelegere. Se cam tih dejh vederile

920

Puterilor in aceast6 chestiune, Mei ea nu se prezintl pentru intaia oarg, fusese dejk negocieri, corespondente, inaintea mea, i aceastA onor. Adunare se ocupase deja cu formularea proiectului san
de initiativ6. Cu toate acestea am crezut cA, este
bine sa" vedem lucrurile mai deaproape si s ne
dam bine seama de starea lor, ascultand i tratand
direct chiar en autorii tractatului. Toti aveau interes ca sa, se faca, luming, cat mai complecta In
aceasta' chestiune. Am avut deci onoarea a convorbi cu toti ininitrii, cu toti oamenii de Stat,
cari conduc destinele fiec6rui din statele caH au
participat la tractat. Sunt dator a ara.ta in public
rezumatul cunostiintelor ce am cules. Si D-voastrA
intelegeti bine cA, cand eu, ca ministru din afarq-,
voi ar6th ceeace am aflat, inaintea acestei Camere

si in fata Europei, nu pot fi decat, in modul eel

mai scrupulos, conform cu adevgrul. Negresit ch
multe reticente imi sunt impuse din cauza caracterului meu de ministru, fug concluziunea final'a
si rezumath, a tratarilor mele diplomatice, este de
datoria mea chiar a o arata Varei ! Ei bine, aceast6
concluziune a fost dt, toate puterile mi-au declarat
ne conformAm tractatului din Berlin ;
dO trebue s

si mai toate puterile mi-an ar6tat ea, art. 44 din

tractat eoprinde nu numai un principiu abstract,
ci i aplicarea, executiunea acestui principiu. Fiecare

din Puteri a avut, negresit, modal Au particular

921

de a se exprimh, unele i cele mai multe, au inteles eh' art. 44 coprinde in sine aplicarea sa;

altele ar puteh vedeh, intr'un mod de aplicare

prescris printr'un proiect al nostru, o restrictiune
a principiului din articolul 44, i s'ar teme ea
acea restrictiune sg, nu fie intarpretath ea anihilarea chiar a principiului. Ins, repet, toate acestea

sunt mai mult moduri de a se exprimh asupra

continutului art. 44, 0 concluziunea finalg, 0 con-

cretg,, modul de a vedeh al tutulor Puterilor

afarg, de Rusia, despre care voi vorbi indata, este
a art. 44 nu contine numai un principiu abstract,
nu este numai o enunciare de principiu, ei contine
i aplicatiunea acelui principiu.

Astfel find lucrurile, ce aveam alt de fcut

cleat a mg,' preocuph de intinderea ce trebue a
se da acestei aplieatiuni?
Aei veneau dificulthtile noastre interioare i
interesele sociale i eeonomice, aci erh vorba de
limita posibilului. Singurg, Rusia a diferit oareeum
de celealte P uteri semnatare. Ing cum? Sg, nu ne
facem iluziuni; sg, restabilesc adevg,rul aicea cum
este ch guvernul Rusiei se aflg, in adevgx tntr'o pozitiune exceptionala, decAt eelelalte Puteri, in aceast

chestiune a Israelitilor. Acest guvern cunoa0e mai

bine cleat celelalte chestiunea Evreilor dela noi,
nu seamana, deloc cu cei din Franta, din Anglia,
din Germania. De aeeea era natural ea guvernul

922

Rusiei s cunoascg chestiunea mai bine deat toti

si sg, nu facg, dificultgti asupra intinderei aplicgrei

principiului din art. 44.

Insg sg-mi permiteti, D-lor, de a indrepth
eroarea ce mi s'a pgrut cg, au comis unii din
D-voastr egad in discutiunea proiectului cazut
din data trecutg a avut aerul a, crede c Rusia
s'ar despgrti de celelalte puteri, in executarea tractatului din Berlin si cg astfel noi am puteh a nu
ne conformh acestui tractat.
Aceasta este o adevgratg eroare, v repet,
cum chiar s'ar puteh presupune c o mare Putere

ca Rusia, nu ar fi de acord cu celelalte la subscris? Dar sunt dator a vg, argth consiliile ce mi
s'au dat la Petersburg de guvernul rus, care,
repet incgodatg, este altfel cel mai dezinteresat in
chestiune.

Mi s'a zis cg guvernul rus, cu toatg a sa

bungvointg, nu poate luh nicio initiativg, nu poate
a se a vansh in aceatg chestiune; cg pozitiunea sa
este delicatg tocmai pentrucg si in Rusia existg

acelas rgu, ca si la noi. Prin urmare m'a satuit

a cguth sg ne intelegem cu Puterile, si in tot cazul
a executh tractatul dela Berlin.
Repet, nu putea, Rusia, o putere a-Mt de mare,

semnatoare a tractatului dela Berlin, sg ne deh

al te povete, decgt acelea care mi le-a dat.

Acesta este adevgrul curat sg nu ne facem

923

iluziuni, caci iluziunile in asemenea materii sunt

prea, periculoase, astfel incat pot afirrn c toate
Puterile, in unanimitate ne-au recomandat a ne
conforma tractatului din Berlin.
Vom ti dar acum ce inteles dau toate Pu-

terileafara de Rusia, a carei rezerva v'am exart. 44 din tractat.

plicat
Ce ne mai raman dar de facut? Ramne a
ne ocuph numai de executiunea, numai de aplicatiunea art. 44.
Prin urmare un proiect de revizuire trebuie
s'a" coprinda do-La Orti: partea intaia care va contine enunciarea principiului, franca si leala; a
doua parte, care se refer6 la aplicarea principiului.
In privinta enuncierei principiului, noi am declarat,

iii proiectul nostru, si am declarat-o, cred en in

conformitate cu vointa intregei natiuni, c deosebirea de credinta religioasa nu constituie o piedica
pentru dobandirea si executarea drepturilor civile

si politice. Aceasta este chiar o consecinta a libertatei cultelor si a tolerantei religioase existente
de fapt in tara noastr6, care, atat prin traditiunile
ei, cat i prin caracterul locutorilor sai, a fost
totdeauna tara cea mai toleranta din lume. Acum
insa ca Statul romanesc voieste sa intre in randul
natiunilor libere i independente ale Europei, trebuie
s inscrie si in constitutia sa egalitatea, child si
politica, adica, principiul care domneste in toate

924

statele Eurepei, i dup l. care diferenta de religiune

nu mai poate s constituie un obstacol pentru dobAndirea i exereitarea drepturilor civile i politice.
Vine ins a.

partea a doua, aceia a aplicarei

acestui principiu, aceia a intinderei ce pentru acum

puteam dh acestei aplicari.

Ad m
onor. Adunari

voiu incerch sa demonstru acestei

i s

conving, ma lingusesc a erede,

si pe Puterile Europei, care ne asculta in acest

moment, ca putem, prin o aplicare moderath, at
.

fim in conformitate cu cerintele diplomatiei europene, respectand i neatachnd totdeodata, interesele

cele mai legitime ale tarei, de care noi, ca Europa
care ne voeste binele, trebue s inem seama'.
In ceeace priveste partea inthia a proieetului,
care confine formularea principiului coprins in
art. 44, nu cred ea ni se pot face critice sau
obiectiuni fonclate.

Am admis acest principiu in mod absolut,

far/ margini, far/ restrictiuni, si v rugam i pe
D-voastra sa-1 primiti cum vi-1 propunem.

In adevar, D-lor, este sau nu la noi ciestiunea Ovreilor o chestiune religioasa? Nu, ati
raspuns D-voastra, toti; ea, este, pun i simplu,
o chestiune sociala i economica. Vasazica religiunea, pentru Evrei, ea si pentru oricare alt
strain de mice religiune, nu poate fi o piedica la
dobandirea si exercitarea drepturilor civile si po-

925

litice; atunei sa, o declaram curat. Eu unul m'am

mirat, pentruce D-voastra, din opozitiune nu ati
declarat el vl uniti cu noi i primiti principiul
inscris de guvern in capul proiectului slu? Onor.
D.

Conta, desi nerevizionist, ins6, 1n comitetul

nostru de delegati, a primit si a votat acest principiu. De ce i alti membri din opozitiune nu fac
tot ash? Ba Inca vg marturisese el mirarea mea
a fost mare cand in proiectul opozitiunei care a

elzut la vot zilele trecute, nu am vlzut formulandu-se special principiul egalittei civile i politice, cum facem noi.
Nici un orator al opozitiunei, cari au cornbatut proieetul nostru, nu a declarat ca se uneste
cu principiul inscris in cap. Ceva mai mult D. Ionescu, a declarat el primeste unele paragrafe din

proiectul nostru; insl nu a zis nimic in privinta

principiului. D. Marzescu a citat ehiar paragraful
care eontine acel principiu, ea cum dintr'insul ar
rezulth emanciparea Evreilor. Dar sa ne intelegem,

putin pentru moment, asupra acestui euvent de

emancipare. De ce ernancipare a voit D-nul Marzescu s vorbeasel aci ? De ernanciparea religioasa,
in senzul acesta ea, noi admitem egalitatea religioasa ? Aceasta emancipare o admit si o sustin si
va adaog, c oridecateori in strlinatate mi se im-

pute c noi n'am intelege sa recunoastem egalitate religioasa tutulor cultelor, eu am protestat cu

926

thrie, declarand ca natiunea nu intelege a jenh

intru ceva libertatea cultelor, sau a admite inegalithti intre oameni din cauza de religiune. Cred,
am fost in drept i am exprimat simtlinantele threi cnd am &cut asemenea declaratiuni. (Aplauze).
Sunt sigur eh ti D-nii din opozitiune sunt de aceiai idee; sunt sigur ea i D-lor admit principiul
egalithtei civile i politice. De ce atunci sa nu-1
inscrie franc in capul Constitutiunei, de ce sa nu se
ex prime limpede i leal; dece reticente, de ce lash
loc la interprethri i la indoeli imprudente?
0 consecint6 practich a introducerei acestui

principiu, pe care guvernul 1-a pus in capul proiectului sau, este, eh toate diferintele sau piedicile,

cari existau in legile noastre anterioare, in privinta dobandirei sau exercitarei drepturilor civile
politice, cad, chnd o dispozitiune constitutionala
prescrie ca religiunea nu mai poate fi o piedica,
cauz de inegalitate, prin aceasta chiar se abrogh
toate dispozitiunile contrarii continute de legile
anterioare, Aceast6 insa nu va sh zich eh nu putem face alte legi conservatoare san prezervatoare,
de tot felul, i pentru Romani 0 pentru straini;
dar prin aceste legi nu se mai poate admite vreo
inegalitate, vreo inferioritate, sau vreo deosebire,
bazate pe diferinte de religiune. Aceasta trebuie s'o
stirn pozitiv i lamurit.
A nu formula principiul cel nou din art. 44,

927

este a lgsh loc la bgnueli ca. am mai introduce

diferinte, bazate pe religiune. De aeeea o imprudentg face

opozitiunea cg nu se unWe eu noi

asupra prineipiului, ea care declarg ash de des ca,

chestiunea israelitg nu este religioasg.

Noi nu ne jengm a declarg cg principiul

acestei egalitgti ii primim franc, absolut, MIA rezervg. Dacg D. Mgrzescu vede Intr'aceasta un
proiect de einancipare, ei bine, repet: suntem pentru o aqh emancipare. Spung D-lui cg este contra;

spung cg religiunea mai poate constitui o diferentg intre persoane, fie ele strgine sau romane!
Lisa, nu cred cg voiti una ca aceasta. Atunci sunteti cu noi pentru emancipare. Intelegeti iarasi ca.
voiti a: mai conserVa, ceva din dispozitiunile legilor anterioare, can prescriau diferente cu drepturi
din cauzg de religiune? Declarati aceasta; cgei noi
ne declargm el nu voim una ea aceasta.
Dac Ins ne-ati spus cg proiectul nostru
este bazat pe emancipare, iar ml pe naturalizare,
ati Inteles numai modnl de aplicare al principiului

din art. 44, va, voiu probh peste putin

cA.t vg,

Inselati, i. numai acela ce nu va vol sg" vadg nu

va vedeh, numai acela ce nu va voi s audg nu

va intelege

Astfel dar, D-lor, In partea sa, intgi proieetul nostru, este in perfectg conformitate cu art, 44
din tractatul dela Berlin.

928

Dacg am pus cuvantul dobandire in proiectul nostru, ceeace a criticat D. Marzescu, si nu

ne-am marginit in cuvantul exercitare, cauza este
cg aceasta erh conform cu sistemul adoptat de noi,
acela al naturalizgrei, iar nu al emancipgrei. Trebuie.
D-lor, s tim a ne familiarizh putin cu termenii
stiintei internationale; si sg nu ne lugm numai dupg,
fraze retorice i pompoase. Dael am fi adoptat sistemul emanciparei Evreilor, fie absolut, fie pe categorii, dupg cum ne presupune opozitiunea, atunci nu
am fi mai pus cuvantul dobandire, pentrucg emanciparea presupuneh un drept preexistent; noi insa
nu am admis acel drept preexistent, si de aceea

a trebuit sg vorbim de dobandire de drepturi.

Naturalizarea nu presupune preexistare de drepturi; de aceea printr'insa se dobanclesc drepturile
i

cei ce le dobandesc, le si exercitg. Acestea,

D-lor, nu le spun numai astgzi; ele sunt tot ash

spuse de mine ministrilor streini cu cari am avut
onoarea s vorbese, dupg cum se af16, constatat in
memoriul care contine rezurnatul tutulor argumen-

telor cu earl am apgrat interesele tgrei in straintate.

In acest memoriu se aflg constatat c noi am

declarat c natiunea nu poate admite alt sistein

pentru aplicarea principiului din art. 44, decat

acela al naturalizgrei individuale. Opozitiunea Ins
voieste cu (nice pre s ne zica cg noi am sustinut

929

sistemul emancip6rei pe categorii, cAci, repet Inc/

oda* presupun un drept preexistent. Ins6 faptele
yin de probeazA c`a noi am comb6tut emanciparea
aceasta, prin cele mai tali 0 mai juste argumente.
Intl de exemplu ce zic in mernoriu la pag. 16 :

Cu modul acesta numai faptul real al asimilarei, iar nu vreun clrept preexistent dobandit
sau orclonat va justificet efectul retroactiv dat
principiului naturalizarei fara deosebire de religiune.

Acest mod de a proceda, in armonie cu

noul principiu al egalitatei religioase pusei in
art. 7, are insci, pentru Romani avantagiul im-

portant de a-i adelpost), contra pericolului unei

prea repede i prea mare infuziuni de elemente
etero gene.

Acest pericol de care greu

i dau seama,

cei ce nu cunosc Romania, este cuvdntul principal

al repulsiunei neinvinsd, si pot zice mai unanimei,
ce Romania aratei in contra aceeace chiama sistemul categoriilor".
Astfel dar, find clan probat e aci ca si in
strain6tate guvernul- nostru a susOnut numai sistemul naturalizgrei individuale fr categorii ca
impus admisibil in Or`a, ar trebui sg, formulgin
principiul coprins in art. 44 in modul cel mai
corect, i sh. zicem c diferinta de religiune nu
mai constitue o pieclie pentru dobandirea si exer29006

59

930

citarea drepturilor civile i politico. De celelalte

douh paragrafe din art. 44 nu am mai vorbit de
loc In proiect, ch,ci duph cum am argtat deja,
atht libertatea cultelor cht i egalitatea trathrei
streinilor, fArd deosebire de religiune erau deja coprinse in Constitutiunea noastrh.
M'am mirat numai de D. Marzescu, child 1-am

auzit eh art. nostru 21 din Constitutiune nu ar

fi destul in acord cu paragraful al doilea din art.
44 din tractatul dela Berlin; c6, adich, acest art.
21 nu ar fi suficient, i eh ar puteh da lee la
dificultdti si la neintelegeri viitoare 'intro noi si
Puterile strhine; chci s'ar puteh crede c paragraful al doilea din art. 44, zicand c nicio pie-

died nu se va puteh pune sau la organizarea

erarchich a diferitelor comunitati, sau la raporturile lor cu sefii lor spirituali si art. nostru 21
nevorbind de aceasta s'ar puteh ivi acele piedici. Insh, D-lor, art.

21 este foarte lhmurit el

garanteazh libertatea tutulor eultelor, i prin aceasta

se intelege i respectul erarchiei sau raporturilor

spirituale cu sefii lor spirituali. Numai un Romhn

nu ar trebui st arate indoeli asupra acestui punct.
VI declar ch in strdinhtate nicio persoand, din
himea diplomatich nu mi-a fdeut obiectiuni asupra

art. 21. Mi s'a fhcut o ash obiectiune ca a D-lui

Marzescu, numai la Roma, insh ea mi proveneh

931

dela un barbat politic, ei din partea unui membru

al aliantei israelite. (Aplauze).
Ace la singur mi-a flcut aceiasi obiectiune
in contra art. 21, elei stih toate articolele din
Constitutiunea noastr, el numai mi-a zis el art.
21 nu ar fi indestulltor ea sg, se respecte organizarea erarchicl, de care se vorbeste. Eu *trig i-am
rgspuns c D-lui nu trebuie s inteleagg, ca comunitltile religioase s pretindl a formh la noi
stat in stat, ash incht sg, se poate exclude dreptul de

priveghere si de control al Statului, pe care il are

()rice stat autonorn, chiar asupra organizgrei erar.chice a cultelor i a raportului lor eu sefii spin--

tuali, cci atunci cum Statul an priveghih sl nu

se compromitl ordinea publicg, i bunele moravuri ?
Fieeare cult este liber a-li organizh erarchia sa

.cum va voi, dar dreptul statului de a controlh si

priveghih prin legi speciale organice, este tot atat
de necontestat. Nu trebuie dar ca D. karzescu, sl
se indoeascg, ing,car de acest drept al Statului;
Statul va aveh dreptul, pe viitor, prin legi interioare, a regulh modul autoriz6rei functionlrii rabinilor si alte asernenea msuri pentru practica
exterioarl a cultelor, in marginea cat s nu atinga,
libertatea care este garantatl i cultului Izraelitilor.
A presupune, cum face D. Marzescu, c alte Pu-teri ar aveh dreptul sa, interving, in asemenea chestiuni seeundare interioare, este a presupune cl are

932

s6 se nege complecta autonomie a Statului roman,

i atunci ar fi In deert a ne mai ocuph deasemenea chestiuni.

Dificultatea dar prevAzutS de D. Marzescu,

mi se pare

ca.

este cu totul gratuitS. Este dar

complecta i suficienth, formularea principiului din

art. 44, ah cum am fScut-o noi.

Sa ne ocupam acum mai indetaliu de expiicarea acestui principiu. Am zis ch, aci stau dificultAtile cele mari; aci sunt stancile de cari cats
sa tim a feri vasul Statului, ca sh," nu se scufunde. Erau douS sisteme de vedere, cand a fost
vorba de aplicarea principiului din art. 44; acel
al emaniciparei i acel al naturalizSrei.
Numai vorbesc de sistemul nerevizionitilor,
cAci acela e negaOunea orichrui interes de aplicare.

Trebuie dar a nO pronunth intre cele douS

sisteme.

Sistema emaniciparei se prezinth iarki sub

douS forme: sub forma unei emaniciphri largi a

tutur IsraeliOlor nesupui straini i sistema mai
restrans6, prin categorii.
Comitetul aliantei israelite al cSrei proiect ii
am aci, mergeh pana a cere emaniciparea chiar a

Ebreilor supu0 straini, indestul numai s fi fost

nascuO in WA.
Dupa unele din ultimele paragrafe ale acestui proiect, se dedeh dreptul i Ebreilor strhini,

933

nscuti in Ora, de a opth pentru nationalitatea

romana, si a face aceasta exceptiune printr'o simpla declaratiune la municipalitatea 1oca1. Acest
scop urmareste In realitate alianta Israeli* si este
bine a se sti aceasta atat de tara cat si de Europa.
Insa trebuie sa adaugam c niceri nu s'au
luat inscris aceasta petitiune extravaganta a aliantei Israelite. Ideea n'a avut nici un ecou in lumea
diplomatica.

A dar, serios vorbind, a fost vorba nmnai

de o emanicipare pe categorii, si de o naturalizare individuala.

Ca mandatar al tarei, reprezentand ideile

natiunei, eu n'am putut a ma pronunth in strainatate deck pentru sistemul naturalizarei, ca mod
de aplicare al principiului din art. 44.
Am expus, faxl nicio exagerare, nevoile Orei,
trebuiacele ei economice, i poziOunea sa exceptionalit. Am aratat cum, in chestiunea Ebreilor,
tara se aft' in pozitiunea a nu puteh executh principiul din art. 44 dect en timpul i gradat, iar
nu in mase i deodata. Elementul acesta Israelit

este atat de numeros la noi, si a stat prea mult

izolat, pentruca o natiune mica, ea a noastra, sa
poata deodata a introduce in viata sa politica si
a adopth un ash mare element eterogen, care nu
este Inca destul de asimilat. A trebuit dar s6 ark
Puterilor ea natiunea romana, cu tot respectul ee

934

are pentru dAnsele, cu toatl dorinta cea mai sincer6 de a le aveh recunoasterea, ii este peste putintl de a puteh rezolvi chestiunea pe baza emancipArei, fie general* fie pe categorii. Prin urmare, am zis, cl singurul mijloc ce are guvernul
spre a executh principiul admis si adoptat este
de a-i face aplicarea, pe baza naturalizArei individuale, primind pentruca s`a deh o si mai mare
garantie despre lealitatea cu care se adoptA principiul

din art. 44, de a face o aplicare imediatA a acestui principiu asupra acelor Israeliti supusi romAni,
cari s'ar Os), asimilati.
Aceasta am fAcut, D-nii mei, si nimic mai mult ;

cAci a se fi mai incercat cineva a face pe Puteri sA

InteleagA art. 44 altfel de cum 1-a inteles, erh impOsibil si timp pierdut. Erh destul a ne inte1ege
asupra modului de aplicare a acestui articol.
Din aceastA scurtA expunere D-v. vedeti, D-lor

deputati, ca, mai inainte de a plech eu, guvernul

nostru aveh dejh format bazele prOiectului ce v'a
prezentat astAzi.

D. Ionescu a cAutat sa insinueze ea acest

proiect 1-am fi lucrat dupg, instructiunile ce pHmisem de afarA, si crt, pe urmA, am fi cAlcat si
acele instructiuni. SA fi zis aceasta un novice, un
nou parlamentar, nu m'asi fi mirat. Dar mA, mir
cA aceasta se zice de un vechiu parlamentar, de
un fost ministru ca D. Ioneseu.

935

D-lui stie cg eu nu puteam vorbi cleat conform cu instructiunile ce aveam din tara, si aceste
instructiuni se m6rgineau cbiar in bazele proiectului convenit deja intre noi. Aceste baze se aflg,
toate trecute In memoriul meu; el se afig in actele diplomatice ce am avut onoarea a vg, citi 3 ore in

sedinta secretg,, acte cari intr'o zi au sg, vadg, lu-

mina si din cari urmasii nostri ca

contimpo-

ranii au kg, vadd dacg, am apg,rat drepturile tgrei

cu puterea i convinctiunea unui om de bung, credintg, care are constiinta datoriei sale.
Apoi cand D. Ionescu cunoaste toate acestea,
cum mai face insinugrile ce ati auzit? Bazele proiec-

tului sunt coprinse in memoriu i ele sunt formulate mai inaintea plecgrei mele, si tot ash cum
le vedeti in proiectul ce v'am prezentat.
Ash dar instructiunile, dupg: can am lucrat
in straingtate, erau date numai din targ,; eaci noi
cunoastem deja vointa i putinta natiunei i mergeam numai st expun in string,tate aceia ce natiunea poate da, Iimita posibilului.
Mai trebuia Inc a. s asigurg,m pe Puteri ca' cu

aeeasta natiunea nu intelege a viola art. 44 nici

a se depgrta, dela respectul datorit Puterilor semnatoare, ci cautg, numai a implch interese legitime
ale sale cu cerintele diplomatice.
Spre a vg, proba cele ce afirm, sg,-mi per-

936

miteti a ceti Inc

ceva din memoriu. La pagina

16 zic :

Prin masurile ce el arata, guvernul se crede

in pozitiune a rezolva toate dificultatile situatiunei

ce i s'au facut.
Pentru viitor aceste dificultati nu vor mai
exista; aplicarea larga, complecta, fara rezerva, a
principiului egalitatei religioase prin naturalizarea
individuctla, numai lasa nicio indoiala intr'aceasta.
Pentru trecut, guvernul voind sa dea proba,
clespre bunavointa i, lealitatea sa, va propune
Camerilor de a acorcla imediat i fara, stagiu,
calitatea de cetateni acelora din Israeliti supuqi,
romcini, can, vor fi dat probe de asimilare ea cei
alti, locuitori. Conditiunea social, starea de eulturd intelectuala, serviciile date, vor fi luate in
considerare spre a stabili lista acelor Evrei qi vor
deveni atatea motive de presumptiune ca, asimilarea este indestulatoare, pentruca naturalizarea

sa se poata pronunta fartt pericol".

i mai la vale, dupa' ce constatarn repulziu-

nile ce au RomAnii pentru categorii, adfloggm :

Cu sistemul listelor nu numai principiul

inscris in art. 44 va fi respectat, dar inca i va
prim), o aplicare imediat".
i pentruca Europa s6 cunoascl mai bine

bazele proiectului nostru, rezumam astfel aceste

baze, la pag. 19 :

937

Ptr,tile esentiale ale proiectului guvernului

roman .se pot rezumet afet: afirmarea in Constitutiune a principiului egalitatei credintelor din
punctul de vedere civil si politic:
Aplicarea acelui princtpiu pentru viitor prin
naturalizarea individuala i pentru trecut, prin
naturaizarea imediata, asupra propunerei guvernului in favoarea acelor Evrei supusi romdni, care
ar putea sti fie considerati ca asimilafi cu nafiunea a ceirei vicifei politica va impart*" .
Vedeti dar, D-lor, c noi am fost foarte corecti, noi am declarat Europei franc i leal, eh
sistemul emanciparii este imposibil, i eg, nu putem

merge cleat eu acela al naturalizarii. De ce opozitiunea voies,te s ne faca a vorbi altfel decat am
vorbit ?

Dar sa ne ocupm, D-lor, de fiecare paragraf

dia acest nou art. 7 eari sunt toate relative la
aplicarea principiului art. 44. Din examinarea lor ne
vom con vinge, c fiecare din ele nu coprinde nimic

contrariu tractatului din Berlin, i ca, In acelaq

timp, nu se atinge nici se ataca interesul legitim
al tarn. Daca vre-o contrazicere en tractatul yeti
vedeh, sau daca vre-o atingere a intereselor Orli
yeti observh, va rog s aratati i s probati asemenea ineonveniente i noi vom fi gata a priml
sa se indrepteze acea gres,ala. Sa ineepem cu paragraful intai al aplicarii principiului emaneipat

938

in capul articolului. Prin el se dee1ar e toti

strginii, de mice religiune, se pot naturaliza si ch
aceiasi nationalizare se poate cere si de aceia care
se numese supusi romani, fhrg, insg, a fi cethteni.
D-lor, mai inainte de a verri la obiectiunile
caH s'au adus acestui cuvant, de supus roman,

sh intreb: ce se poate irnputh acestui paragraf;

este el oare contrariu tractatului din Berlin, ori
constitue vreo amenintare pentru viitorul nostru?
Nu o cred; chci naturalizarea individualh ati pHmit-o cu toti si cred ch o yeti respinge numai
fiindcg, se propune duph aceasth banch. Mie imi
place a crede ch, in aceastg chestiune cel putin
toti facem abstractiune de chestiunea ministerialh;

nu facem dar decht a ne confirma vointei tgrii

cancl adopthm sistemul naturalizhrii pentru aplicarea principiului din art. 44.
S'a afirmat insh, arA, a se proba, e proiectul
nostru nu contine emanciparea pe categorii.
Cum insh poate fi aceasta, cand proectul se
exprimh altfel, cand memoriul constath contrariul
cand toate raporturile mele din straln'atate probeazg, eh, am combhtut categoriile ?
Ce se intelege prin emanciparea pe categorii?
Sit ne dgan bine searna de cuvant i sg vorbim

ca oarneni de stiinth, ca oameni de Stat. Emanciparea este acel act al legiuitorului, in care se
inscria niste cause permanente, al chror efecte se

939

produc si in prezent, si pe viitor, in favoarea

unor indivizi cari dobandese sau exerciteazh niste
drepturi fhrh a mai aveh nevoe de votul Camerilor. Acesta este intelesul exact si juridic al envntului. Acei din D-voastre cari se indoese sau

cari n'au citit multe cri, n'au deck sh deschida.

eel inthi dictionar spre a aflh aceasth semnificare.

Ash dar atunci se poate zice eh este emancipare cand in lege se zice c cutare indivizi cari

sunt in cutare eonditiuni, spre exemplu ch au

scris cutare ch'rti, sau ch au cutare grade academice, sau c au servit in armath, vor fi declarati
si vor exercith drepturile de cethteni romni, Ihrh
ca individul sh mai fie. supus vreunui vot. Aceasta
este elementar i fr contestatiune. Astfel s'a pro-

eedat la noi cand, la 1857, s'au emancipat A rmenii, cand adich' s'a declarat c intre crestini
diferenta de secte crestine nu mai constitue o neegalitate, atunci toti Armenii s'au inscris in listele
electorale i an votat, fhrh, ca vreunul din ei

sh,

fost supus votului Adunhrei. Astfel s'a procedat in toath Europa, in diferitele epoce de emancipgri. Ash au fost de exemplu in secolele treeute
cand, in thrile protestante, s'au emancipat catolicii and in Wile catolice, s'au emancipat protestantii, cand, in mai toate State le s'au emancipat
Evreii. Pretutindeni s'a declarat, pur i simplu,
nurnai cauza care produceh ernanciparea, iar efecfi

940

tele s'au produs de sine i permanente. Aceasta

este emanciparea cu sau fg,r6 categorii.
Uncle vedeti ceva astfel in proiectul nostru?
SA-mi permiteti dar a vh spune eh, child aud ca,
se imputg, proiectului nostru c contine sistema

emanciphrei, mi se pare eh se face o ghim, sau

cg, cel putin, este o simplh tactieg, spre a puteh
face sa. cada, proiectul, atraghnd chteva voturi; atat

numai ch sunt i altii gata de a thspunde, 0 a

combate asemenea mijloace,

i atunci adevArul nu

inthrziazg, a se face cunoscut mai bine i cei rdtgciti a veni la cuno0inth.

Acest adevgr este eg, credem c numai prin
naturalizarea individualh putem aplich. principiul,
continut in art. 44. Suntem foarte convin0 ca
este de un mare interes al natiunei, ca s fuziongm in masa natiunei toate elernentele diverse care
nu au la noi o nationalitate determinata.. Elemen-

tul israelit este cel mai numeros din aceste eleinteresele noastre nationale
econornice cer ea sa, fuziongm acest element. Dar
fuziunea aceasta trebue sh se fach en timpul, incet,
treptat. Ea nu se poate face spontaneu i deodat;
este trebuinth de tirnp, pentruca, incetul eu ineetul,
Israelitii sa, se poatg, asimilh cu natiunea, prin edueatiune, prin eo1i, prin moravuri, i cu cht ei se
mente; qi tim

cg,

vor asimilh, pe atat se vor naturalizh, panh chnd

in fine vor fi toti asimilati. Sistemul de naturali-

941

za0une nu trebue dar a fi privit de Puteri Ca un

mijloc de a inlgturh aplicarea principiului, ci ca
un mod practic de a o face sigur i constanta,.
Dacq, am procede cu precipitare, admitnd
sisternul emanciprei, s'ar aduce o ash de mare
perturbare in relatiunile noastre sociale, hick ar
fi pericol ea peste putin s fim silii a reveni
asupra mburei. Cnd cineva se isbeste de difieul04i invincibile, trebuie s cedeze. Aceasta s'a intamplat si in alte t6ri. Nu uitati cg, au fost State
care au procedat in chestiunea israelith cu oarecare

precipitare, si au fost silite s revin5, asupra mA,surilor largi spre a le mai restrange. Aceasta s'a
intamplat Angliei la 1754; tot asa. s'a intamplat
Franeiei in 1808, cand Napoleon a trebuit sg, reyin/ asupra mitsurilor prea largi, ce se prescrisese
in favoarea Evreilor; tot ash a fost in Prusia dupA
edictul din 1812, cAnd s'a mai restrns din drepturile acordate prin acel edict; si ash in toate Statele cari au procedat cu precipitare.
NeapArat dar ca' noi, avand inaiatea noastrA,

ash exemple, suntem si mai indrept a fi cu mhsur6, mai ales ca, la noi Israelitii sunt mai numerosi ca oriunde.
Prin urmare, fuziunea elementului Israelit
trebue s6, se fac6 treptat, adicl pre cAt se va face
si asirnilarea sa. Trebuie s 16sAm i timpul sh-si
faa, opera sa.

942

Eu m6 lingusese a crede, D4or deputati, c6

Puterile au inteles aceast6 necesitate de a ne aeordh
timpul.
Dar cum? Aceasta este o chestiune inch
pendinte.
Am zis c6 naturalizatiunea individua1 6 se poate

cere si acelora cari sunt supusi, f6r6 a fi cethteni

romhni. Acest termen, de supusi romini, pare c6
a displcut la multi din oratorii opozitiunei. Ba
unii chiar au mers 0116 a presupune e6 prin el
s'ar intelege cethteni romhni, sau c6 ar contine
sistemul emancip6rei.

Cand ar sti ce imprudent6 fac child combat

acest termen ! Dar voiu vorbi de aceasta mai
thrziu.

Pentru moment, v6 pot probh, cu fapte, nu

cu vorbe, e de este o dorint6 mai mare pe care
o are alianta Israe1it6, care in aceast chestiune
1uereaz6 mai mult pentru o g1orio16 personal6, si

nu atht contra t6rei cht contra chiar a Israelitilor

dela noi ; cea mai mare, zic, dorint6, pe care o
are acea a1iant6, ar fi ca s6 declarati c6 toti Evreii
dela noi sunt str6ini. De aceea am zis c6 mare gresea1 6 faceti child, in contra faptului si a yen-t6tei istoriee, pretindeti c6 top Evreii sunt supui
str6ini.

Eu unul am comb6tut, in str6in6tate, en

franchet6 ideia sau mai bine dorinta aliantei, ea

943

sa declaram pe toti Israelitii dela noi, straini.

Straini sunt aceia can i. se afia sub o protectiune

strait* can i. au o nationalitate straing.. De aceia

din Evrei cari nu au nici protectiune, nici nationalitate straina, ce sunt ei ? Iata ce am raspuns
in memoriu la pag. 19 :
Set

mer gem inaintea unei obiecfiuni, Evreii,

care nu vor obtine imediat naturalizarea, vor fi

ei strdini :2 Nu, ei vor rdmined aceeace au fost
totdeauna, supuqi, romdni, etc.".
Cine dar ne combate cuvantul de supus ro-

man sunt strainii, este alianta Israelita care pretinde ek" Evreii sunt in drept eetateni, i nu an
trebui s fim noi Romanii.
Noi admitem la naturalizare pe straini ca si
pe supusii romani, Para deosebire de religiune.
Daca, Evreii, nu au fost nici in fapt, nici in drept,
vreodata la noi cetateni, ei numai supusi, aceasta
nu este vina noastra, nu este vina generatiunei
actuale, este un fapt istoric pozitiv i necontestabil. De aceasta veritate trebuie sa ne silim cu totii
a con vinge diplomatia europeana.

Nu noi am creat aceastg stare de lucruri.

Nu generatiunea actuala trebuie sa fie raspunzatoare de o stare de lucruri, pe care am gsit-o
,reat'a de secole. En necontenit am raspuns in
strinatate ca ran ni se imputa noug ca am fi
.creat dificultatile actuale, pe cand noi le-am gsit

944

create, qi voim numai a le rezolvh odath. Atat

numai cerem, ea rezolv area dificultatilor, create,
repet, de alte generatiuni sh' nu ni se pretinza a
le rezolvh deodata, ci treptat; eaci, D-lor, la un
bolnav chiar otrava data in proportiuni mici este

salutara, pe eand data in doze marl este o cauza

de moarte, a0 0 in politica, remediile prea repezi qi radicale pot produce comotiuni mortali.
Apoi pe Evrei cum i-am gasit noi? Noi am gasit
Evrei straini i Evrei supusi
rei, adica supu0
Domnului, supu0 legilor tarei i purtand sarcinele ei ea i locuitorii. Aceasta este faptul material ... Oitii regulamentul organic, cititi colectiunea legilor Moldovei, i yeti vedeh acest adeval., yeti vede c Evreii nesupu0 straini sh' unmese des Ovrei pamanteni. lush toate legile vechi,

din cea mai mare antichitate, probeaza iara0 ea

niciodata nu am avut Evrei cetateni.
Niciodata ei n'au exercitat drepturile politice;

aceasta a fost unul din cuvintele cele mai puternice cu care am combatut categoriile; caci categoriile presupun un drept preexistent, qi noi nu
putem presupune acest drept, cand el nu a exista t
si

niciodata.

Apoi, D-lor, odata acest fapt stabilit, numele

este indiferent; nu le.place unora din D-voastra,
numele de supus Roman, gsii un altul; cestiunea
este de a se constath faptul; numele nu face nimic.

945

Nu puteti insa voi, nu trebuie s voiti sa declarati c toti Evreii sunt straini, caci trebuie sa
dam cuvantului sensul sau technic i practic; un
strain nu are statul personal decAt al tarei aceleia

de care atarna; un strain nu este supus la serv iciul militar si nu poarta, o sunfa de alte sarcini.
Aveti oare interes Ca sa creati din Evrei o asemenea clasa privilegiata? i credeti ca aceasta

a fi o masura care sa imputineze numarul lor?

Din contra, ati face ca ei s navaleasca de pretutindeni si astfel v'ati pune in contradictiune cu
istoria,
ati lipsi scopului ce v propuneti.
Proba c numele este indiferent, este ca, daca
yeti citi legea comunala din 1864 Aprilie 1, yeti
i

gasi ca in art. 26, Evreii sunt numiti Isdraelifi

paandnteni". Iata dar o calificatiune coprinsa intr'o
lege la care am luat multi. din noi parte, si legea
aceea emancipa pe Evrei pentru drepturile comunale, prin patru adevarate categorii: D. Vernescu
a votat acel articol impreuna en mine.
Dar sa merg mai departe; sa iau martor
pe D. Mftrzescu. D-lui totusi, impreuna cu altii
cari combat astazi calificatiunea noastra ca prea

radicala, a facut parte in anul trecut din comisiunea de initiativa parlamentara, si in proectul

la care D-lui a fost raportor, zice chiar asa prin

exista," n tura

raportul sau: N'a existat i nu

Israelifi ronidni; ci Israeliti indigeni. . ." (Ilaritate).

2900G

60

940

Ash legea din 1864, numeste pe acesti Israeliti pArnAnteni, D. MArzescu Ii numeste indigeni.

Apoi de ce sI nu ne fie si noua permis ca

A, le dthn un alt nume, pe care Il credem mai
exact, fiindea este mai conform cu datinele istorice, acela de supusi romni?
Insusi I). Ionescu, cand a vorbit asupra proiectului opozitiunei care s'a respins, ne-a citit pe
Cantemir, i ati vzut ea' Cantemir numeste pe
acesti Ebrei, suditi, adia, supusi.
Este o nenorocire pentru D. Ionescu ca, a
fg.cut acele citatiuni mai inainte de a fi prezentat
noi proiectul nostril; ca'ci atunci ar fi vAzut eh'
si noi ne servim tocmai cu acest termen de supusi;
si de sigur cg s'ar fi dispensat de a ne face acele
citatiuni. A cAutat Ins& eri s6 se combat'a pe
sine, si a sustine cit Suditii mi erau supusi s'au.
cit supusii nu erau tot una cu Suditii. Cam greu
lucru Insit, toate dictionarele spun ea cuvntul
italian Suditta in sem neazA curat si si mplu supus.

Nu cred cl a convins pe cineva D. Ionescu cu

combaterea sa.

Dar ne-a spus D-lui, cit Evreii erau supusi,

suditii Domnului negresit; aceasta o stim si noi;
cAci pe atunci Domnul reprezenth suveranitatea
nationalq, i dud Cantemir spune cit erau Evrei
supusi Domnului, este c5, erau supusi natiunei.
Ne pare dar rAu de a vedeh cg, D. Ionescu vine

947

astazi sa conteste un adevar istoric aratat chiar

de D-lui deunazi! (Aplauze).
AO mai intelege inca temerea unora din
D-voastra, ca acest cuvant de supus roman sa nu
fie echivoe, dael ar fi el singur, daca in proiect
nu s'ar adaoga cuvintele: Pra a fi cettiteni.
Mud insa proiectul zice chiar ash; acelasi
clrept se dd qi acelora cari, fdrd a fi cetdreni, se
afld supufi, ronuini" ; cum mai poate ramnea vre-o

indoiala in spiritul cuiva ? Oare, serios, de buna

credinta ar mai putea cineva

zic

acest

cuvant de supus roman ascunde o eategorie ? Sa-mi

perrniteti a nu crede serioasa nici aceasta obiectiune. Cititi proieetul cum este; qi lasati strania
procalare de a cal legea i de a o face sa vorbeasca

altfel de cum e scrisa.

Prin urmare, este un fapt constant i foarte
vechi la noi, ca se afla, oameni cu nationalitatea nedeterrninata, pe care ii puteti numi cum
yeti v ol.

titi D-lor c eu i-a0 fi putut

numi qi Romani i pamanteni, i nationali, farg, a

Trebuie s

avea temere ca cu aceasta ei ar fi cetateni. In toate

Statele au fost Si sunt indivizi cu asemenea nationalitate, necunoscuta sau nedeterminata.
Poate fi eineva national sau Roman, ori
Francez, fara a fi cetatean. Trebuie s ineepern a

ne invata en asemenea nuante. A putem zice chiar

948

unii Evrei sunt Romani Parg, ca cu aceasta SA.

credeti el ei sunt i cethteni.
Vit aduc pentru aceasta a seriere recenth, pe
04

care am sh vh o citez de mai multe on a unui

nou publicist. D. Cogordan, atasat la ministerul
de externe din Franta, care a saris o operh insemnath asupra nationalithtei din punctul de vedere
al raportului international.
Acest autor zice (pag. 6): Se numefte in general cetafean acel national care are toate drepturile. N trebide a se confundec, pi.ecum se lace
prea des aceqti doi termeni. In adeveir orice Tuttional nu esteceteitean,de0 tot ceteiceanul este nafional" .
Si in adevar D-lor, femeile, copii, minorii,

interzisii sunt Romani de natiune, dan nu sunt

i pe Evrei nesupusi straini se pot
nnmi phmanteni, cum s'au numit la 1864, sat'
indigeni, duph cum i-a numit D. Marzescu, sau
supusi romani, dupa cum i-am numit noi; insh
ei nu sunt cetateni fiindch nu au totalitatea drepturilor, sant, in alte cuvinte persoane cu natiocethteni. Ash

nalitate nedeterminate. Am zis ca asemenea persoane nu se all.6 numai la noi ca ele s'au aflat
si se afl i In lte State. Din modul cum i alte
State au admis ca S fach a se fuzionh acele persoane

in masa natiunei, ne vorn convinge si mai mult

ct modul admis de noi prin proiect pentru acesti
supusi Romani s'a, mai practicat si de alte State,

949
si ea' nu i se poate impurk c6 ar fi nepractic sau
contrariu tractatului din Berlin.
In adevr, in mai multe State ale Europei, si
mai ales in Francia, in Germania, in Elvetia, se
aflau sume de locuitori, care nu aveau nicio nationalitate, care eran adicA cu o nationalitate nede-

terminatA.

Acesta era lucru neplacut pentru acele State,

dupa, cum neplacut este si la noi. Cei mai multi
din asemenea oameni la noi sunt Israeliti, dar pot
fi altii si de alte religiuni; de aceea ne-am i ferit
In proiect de a vorbi de Israeliti, ci vorbim numai
de supusi, de mice religiune si origine ar fi.
Se pare c6 num6ru1 unor ash persoane, Incepuse a deveni insemnat in Francia, de vreme ce

legiuitorul s'a gandit Ia modul cum ele au s se

fuzioneze in masa natinnei, i aceastl fuzionare
abia s'a fcut prin legea din 7 Fevruarie 1851,
si prin cea din 16 Decemyrie 1876.
Aceste persoane se trAgeau din strini care
erau de generatiuni ia Franta, si care nu mai aveau
nici nationalitatea de origin6, nici pe cea francez6;
erau dar arA nationalitate, f`arg, adica a fi cetatenii nici unui Stat, tocmai cum sunt la noi Evreii
nesupusi straini.
lath, cum atasatul dela ministerul afacerilor

straine din Franta se exprima asupra lor;

Ei traiesc linistit in tara in care le da ospi-

950

talitatea, se inangesc i nicaieri nu sunt supufi

ict sarcinile nationale" .
La noi este aceasth deosebire, ch Evreii supusi
romAni sunt supnsi la sarcinile nationale.

Ce s'a &cut tns in Franta si in celelalte

thri cu asemenea indivizi! S'a recunoscut mai
inthi ch nu este bine pentru un stat sit aibh multi
locuitori fhrh, patrie determinath, adich fhrh, nicio
nationalitate. Statul are interes sit fuzioneze toate
elementele care '1 compun, si sh lege, prin asimilare, o solidaritate intre toti membrii siti. Aceasth
veritate este recunoscuth in parte si admish chiar
de regulamentul organic, contra chruia s'au zis

atatea, dar care aveh 'mike lucruri bune. Ei bine,

cititi art. 91, 93, 108 si altele, i yeti vedeh cum

legiuitorul din 1830 a chutat sh, contopeasch in
masa natiunei acele populatiuni pribege san farh
nationalitate, cari se ghseau pe la tara si prin orase.
A venit dar legiuitorul francez abih in 1851
sit deslege aceasth chestiune acelor cu nationalitatea nedeterminath. Cum a procedat? A procedat

treptat; prin legea din 7 Fevruarie 1851, a decis

ca la a doua generatiune nasterea in Franta va
atrage ipso-facto calitatea de cethteni francezi.
Acelas lucru s'a repetat cu un pas mai mult
inainte, prim legea din 1874. In alat cuvinte, in

Franta s'a decis cit copii strhinilor nhscuti in

Franta din parinti nhscuti acolo_ i cari n'aut o

051

nationalitate determinata, devin de drept cetAteni

francezi, afard numai dacg nu Vor proba cd au o
altg nationalitate.
Astfel cd, nu neconditional si in mase s'a
fuzionat in Franta acest element eterogen, ci prin
nastere de doug generatiuni, desi prin beneficiul
unui fel de prescriptiuni.
Cu aceastd ocaziune, D. MArzeseu, a comis o
eroare, cdci, combatand proiectul nostru, care nu
admite cd nationalitatea se poate dobAndi prin
prescriptiuni, a narat cum celebrul jurisconsult

Demolombe ar fi fost de o alta opiniune. Insd a

comis o greseald, involuntarg, c i Demolombe
este tocmai pentru sistemul nostru.
In Franta aceasta chestiune fusese mult timp
obiectul controverselor, schimbgrilor in doctrind si
in jurisprudentd; era o mare discutiune dacd acei
streini fArd nationalitate determinata, puteau sau
nu deveni Francezi prin prescriptiune, adicg prin
o lungd posesiune de Stat.
TJnii sustineau afirmativa, altii negativa, intre acesti din uring era, si Demolombe.
J.urisprudenta asemenea a variat.
Dar in fine a triumfat opiniunea acelora cari

admiteau prescriptiunea din 1851 si din 1874, a

admis, cum am zis, cg la a doua generatiune fii,
celui fdrd, nationalitate, devin de drept cetilteni
francezi, adicd cg se confundd in masa natiunei.

952

In Germania, asemenea persoane se numese

ea si in Elvetia. heimatlos, fgrg, patrie. In anul
1851 Iunie, s'a fcut o conventiune intre toate
State le confederatiunei germane, prin care se stipuleaz c fiecare guvern va acordh naturalizarea
oriehrei persoane, a earei nationalitate strein nu
va puteh fi stabilita. Asa, ch. Germania, a rezolvat chestiunea, care in fond este identich eu a
noastr, prin sistema n aturalizgrei individuale.
In Elvetia, numarul unor ash indivizi faira

patrie erh prea mare phnh la 1848. In acest an

o dispozitiune constitutionalh a regulat ea to0
acesti indivizi sa se imparta, Intre cantoane de
chtre guvernul federal si sh se incorporeze in comune,
tianh.

fuzionandu-se

astfel cu

natiunea

elve-

Cand dar vedem c i alte State europene an

.avut asemenea indivizi, %eh nationalitate, de ce
sh se mire cineva c Evreii an fost si sunt la noi
farh nationalitate determinata. Insusi D. Desprez
in sedinta congresului dela 10 Iulie, cand s'a

produs amendamentul D-lui Launay, a declarat ca

situatiunea Evreilor in Romania, in ceeace priveste nationalitatea lor, este nedeterminata. Faptul
dar este pozitiv si necontestat.
Dar duph cum in Franta, in Elvetia, in Germania s'au luat mhsuri spre a face sh inceteze
asemenea stare de lucruri, aeeleasi masuri se pot

953

luh si la noi, earl

noi suntem interesati a fu-

zionh in natiune asemenea elemente eterogene.

Insh cum s'o facem, prin ce pijloace ? Prin

naturalizarea individualg, zicem noi, adich prin
aceiasi masurg, admish si de State le germane in
1851. Duph cum ea a putut fi eficace la Germani,
de ce nu ar fi i la noi ?
S'a obiectat apoi de opozitiune pentru ce nu

am pus in proiectul nostru tot sistemul naturalizgrei, i anume durata stagiului.

Mai intai observgm cg, chestiunea de redactiune este adesea chestiune de metoda personala a
redactorului. Sunt persoane care cred ca se poate
intr'o Constitutiune inscrie amAnunte ca acestea:
ch se dh, jalba la domnie, ch se inregistreaza acea
jail* ch s face cutare expertizh i alte asemenea
forme de procedura. Chestiunea de gust si de istetime a redactorilor, repet. Altii cred ca asemenea
dispozitiuni nu se pun niciodath in legea fundamentalh a tgrei, ci numai dispozitiuni principale
si esentiale. Ash, spre a vorbi de naturalizare,
partile ei esentiale sunt: dach se dg, prin lege ori

pun decret, dach are un stagiu i dach snnt dispense de stagiu. Aceste phrti esentiale san fundamentale se aft' sau nu in proiectul nostru? Acest
proiect ne spune ca naturalizarea se acordh pria
o lege specialh si individualg. Dar child se vorbeste de lege, ce mai este nevoe a se spune cum

054

se face legea? CA se dit petitie la Donm, c'a," se

voteazg, cA, se promulgV Toate aceste formalithti
se stiu. Singurul cuvant de lege le coprinde san
le presupune pe toate. El mai presupune c trebue
86 mai fie i cooperarea puterei executive, adicA
tutulor factorilor cari conlucr la formarea unei
legi obligatorii.

De ce dar s'ar mai pomeni intr'o Constitutiune formele sau mecanismul formArei unei legi ?
Redactiunea dar a noastrg este complectii si corectA.
Proiectul contine ideea c naturalizarea se
cid dupA, un stagiu, de vremece vorbeste de dispensA de stagiu. Ins'a ni s'a imputat c5, nu contine i durata stagiului. Da, este adevArat, nu am
pus durata stagiului. Pentruce? Pentruc, mai
IntA dadt punem durata stagiului, trebuie s5,
trecem in Constittytiune i toate cazurile de dispens& de stagiu ; cei, c'and in Constitutiune s'ar
Ii vorbit de stagiu, ftIr s se arate i dispensele,
nu ar fi mai putut ft nicio naturalizare ftr
stm,riu, ceeace ar fi fost absurd si contrarin tutulor legislatiunilor din lume.

Apoi, durata stagiului de 10 ani este coprinsil in condica civia, de ce s o mai repeta'm
in constitutiune? Aceasta ar fl produs o rea impresiune in afarit i ne-ar fi mai mqrit dificulttile.
AstfIzi in toate statele Europei, naturalizarea
se face Cu mare inlesnire. Mai pretutindenea du-

955

rata stagiului este moarta, si naturalizarea se dh

de puterea exeeutiva. Numai in Belgia si in Italia
ea se da de puterea legiuitoare. In Anglia, ehiar,
adevarata naturalizare se da, dela 1870, de secretarul de Stat.
In Franta, astazi stagiul este redus numai la
trei ani, dupa legea din 29 lunie 1867, care este
astazi in vigoare, iar nu dupa legea din 1849,
pe care D. Marzeseu o eredeh inca in vigoare.
D-sa s'a inselat i aci. Acea lege din 1849, Decembrie 3, a fost odata in vigoare i duph dansa
stagiul erh de cinei ani. Insa aeon lege nu mai
exista, si este inlocuita en cea din 29 Iu lie 1867.
Rau dar D. 111Arzescu a invocat o lege din Franta,

care nu mai existit

Dar multe deasemenea erori i s'a inthmplat
a comae in euvantarea D-sale. Ash de exemplu,
D-lui a mai lasat a se crede e proieetul D-lui
Thiers pentru convocarea decretului de emanciparea

Israelitilor din Algeria, nu ar fi fost respins de

Camera franceza. Insa eu, D-lor, am onoare a va
declar c proieetul D-lui Thiers din 1871 Iu lie
21, a fost respins de Camera, astfel ca' decretul
D-lui Cremieux dela Tour, din 1870, a rhmas
eu putere de lege si Evreii indigeni din Algeria
au fost si sunt emancipati.
Intelegeti dar lesne, D-lor, c astazi termenul

stagiului find ash de scurt in toata Europa, a

956

vorbi in Constitutiune delungul nostru stagiu de 10

ani, ar fi a produce gratuit o foarte rea impresiune.

SA la'sam dar acest stagiu a se regulh de

legea civilA, i sA nu-1 punem intr'o lege constitutional.

Dadi Dv., voiti serios ea toatA legea natufie coprinsii in Constitutiune, atunci
nu faeeti nfl ce necomplect, cum erh proectul opozitiunei. Atunci puneti tot ce trebue in o ash lege;
si fiti siguri cA sunt suin a. de dispozitiuni foarte
importante cari trebue sa se afie in o asa lege;
ralizArii s

puteti aveh un proiect de eel putin 30-40 de

articole. SA le inscrie atunci pe toate D-nii din
opozitiune; de ce se opresc in drum?
Noi InsA nu &Intern de acest sistem. Noi nu
punem in Constitutiuni legi organice; i legea
naturalizArei este o lege organic. M'am multumit
a. Pune Iii proiectul nostru pArtile esentiale ale
acestei legi, care trebue apoi sa, se facA in urm,
cu toate amAnuntele.
Ne intrebAm acum: acest paragraf int Ai coprinde el ceva contrariu tractatului din Berlin,
san jieneste in ceva interesele tArei?

Tractatul dela Berlin nu coprinde nimic in

privinta modului aplicArei principiului egalitatei
civile si politice din art. 44. Astfel cA natiunea

este in drept a adopth ca mod de aplicare sisterna

naturalizArii; cAci aceastA, sistemA rAspunde mai

957

bine l nevoile i diticultatile sale interioare, aceasta

sistema, este mai potrivita pentru fuzionarea unui
element atet de putin asimilat ea acela al Evreilor.
Odati ce aplicarea prin aceasta sistema este reala
si eficace, credem ea ne conformam cerintelor diplomatiei si tractatului.
CAt despre interesele trei, economice i nationale,

este mai mult decAt evident ca nu se

jicnesc intru nimic prin sistemul naturalizarei ind ivid uale.

Aceasta an recunoscut-o si au declarat-o totdeauna membrii din opozitiune; si nu credem ea

astazi sa-si fi schimbat ideea, numai fiindca acest
proiect provine dela noi, nu dela D-lor, numai
fiindca sunt cutare persoane ne bancile ministeriale, iar nu cutare altele!
Putern dar fi siguri de concursul D-lor, cel
putin asupra adoptarei sistemului. Acest sistem

are acest bun ca' nu se introduc deodata in familia cetateniei romne elemente considerabile nepregatite de ajuns i earl ar paralize, ar opri
miscarea vitai i economica, a natiunei, i-ar stinge
chiar sorgintea productiunei i avutiei sale. Mild
insa timp acestor elemente de a le prepare, si asi-

mile, fuziunea lor cu noi se va face treptat si

fara zguduire. Este sistemul cel mai practic, cel
mai potrivit cu interesele i circumstantele locale.
Iata, dar, D-lor, pentru ce am sustinut si

958

sustinem acest sistem de aplicare, cAci dupl toate

cele eunoseute pAn'a aci, este singurul care s'a
prilnit de natiune.
SA, trecem acum la cellalt paragraf.
(edint,a se suspend5. pentru 10 minute).

Monitorul Oficial No. 221 din 4 Octombrie 1879.

Referitor la paragrafele art. 7 din Constitutiune

intAi, B. Boerescist (15. oarecari explicatiuni.

D. ministru de externe. D-lor deputati, st-mi

permiteti a mai adAogh ceva in privinta paragrafului intaiu, a Ira, aduce adica' Inc o probl
naturalizarea individualii este un mijloc efieace spre

a fuziorrh intr'o natiune elemente eterogene, eari

au trebuint6 de asimilare. Adopthnd s,i noi acest
mijloc pentru aplicarea principiului din art. 44,
nu facem decht s6 imita'm alte natiuni mai maxi,
si s6 ne conform6m astfel unui uz deja incercat.
Acest exemplu, acest uz am aratat deja, ca, a
existat in Germania. Ace la0 exemplu 11 gAsim in
Franta en Algeria.
In Algeria existA douA feluri de oameni cari
se pot naturalizh: Musulmanii i streinii. Musulmanii sunt supu0 francezi, fAril s fie cetAteni, tot
aa cum sunt i la noi Izraelitii.

960

In 1865, un Senatus-Consultus s'a marginit

a declarh Francezi pe Musulmani ea si pe braeliti, fa'rh sh fie cethteni; aceasta este o probh mai
mult c poate fi cineva Roman san supus roman,
MIA sh fie si cettean, i c numai prin naturalizare individualh poate deveni cethtean.
Vh aduc pentru aceasta tot pe autorul francez

'pe care 1-an) citat. lath ce zice el (pag. 123):

Trebuie st distrugem in Algeria (butt clase
de indivizi, earl pot sci obtina naturalizarea: .211ustamanii, deelarati prin Sen.-COn. din 1865 fr an-

eezi dar nu cetateni

streinii creftini'.

Adaog ch, prin acelasi Senatus-Consultus din

1865, Evreii erau asimilati en Musulmanii, adich
erau Francezi, fhrh a fi cetteni.
Autorul nostru mai adaugh:

Fara a fi cetarean francez... Musulmanul

nasent in Algeria, poate st faca parte, sub oareearl condiciuni qi oarecari rezerve din armata
francezei de useat i de apt ".
Ash dar se poate pica bine ca cineva sh. serveasch in armath, ca supus numai al unei natiuni
qi frh a fi cethtean. Nu ni se mai poate imputh
dar nou c Evreii sunt supusi la recrutare, Mfg

a fi cethteni. leeasth se face chiar si In Belgia

in privinta celor ce nu au o nationalitate determinath.

Tot Senatus-Consultus din 1865 a regulat in

961

Franta modul de a se naturaliza indigenii, can

sunt supusi Para' a fi cetateni francezi.

De ce nu ne-ar fi permis s. imitrn i noi

acel Senatus-Consultus din 1865 ?

In privinta Israelitilor indigeni din Algeria,

stim ea' un decret al guvernului apa'rarei nationale,

din 24 Octombrie 1870, i-a declarat pe toti

ce-

tateni francezi.
Acest decret a produs efecte neplacute pentru
Franta, din cauza poate a repeziciunei cu care s'a

facut; el a fost urmat in anul urmator de niste

revolte in Algeria, caH s'au inabusit prin sacrifieii.
Decretul ins/ s'a executat. In 1851 guvernul

D-lui Thiers a prezentat un proiect prin care se

cereh abrogarea acelui decret, ins/ acest proiect a
eazut in Anal reprezentatiunei nationale i astki
Israelitii indigeni din Algeria sunt cetateni, iar
Musulmanii devin Francezi prin naturalizare. Prin
urmare sistemul de naturalizare individual/ pentru
fuzionarea unor elemente neasimilate, se poate
aplich si la noi, dup/ cum il aplica Franta in Algeria pentru Musulmani, fr s ni se aduca imputari ca nu am aplich principiul coprins in art. 44.
Acum tree la al 2 paragraf din proieetul
nostru i voi cut s fiu cat se poate mai seurt.
Acest paragraf, coprinde o restrietiune la dreptul
de a dobandi proprietAti rurale, si face din dreptul
de proprietate rural/ un drept politic.
26006

61

962

Trebuie s m explic, c, eand in paragraful

acesta se zice ea numai cetatenii romani au dreptul
ad dobandeasca imobile rurale, nu se intelege ca
se exclud persoanele cari sunt de nationalitate ro-

rnana, far a fi cetateni romani, cum sunt de

exemplu femeile, minorii,

0 femee roma,* un minor, un interzis roman

de sunt de nationalitate romana macar ca nu au
drepturi politice, ei pot aveh i dobandi imobile
rurale. Vorba de cetatean roman in paragraful

nostru, este zisa numai ca opusa acelora ee nu

sunt de nationalitate romana. cum sunt strghii
sau supusii romani.
Pe de alta parte guvernul a consimtit a seoate
viile din paragraful primitiv, fiindea poate c s'ar

afara din ora i intentiunea

noastra find numai viile ee puteau fi prin unele
orase, euvantul de locuri in orase, nu s'a prut
suficient; eaci aceste locuri pot fi plantate sau

fi

inteles

i viile

neplantate, destul ca ele sg, faca parte din raionul

orasului.

Dispozitiunea de a se face din dobandirea

proprietatei rurale un drept politic nu poate sa fie
considerata ea o restrietiune care ar fi in dezacord cu ideile moderne, fiindea sunt de multe ori
oa.recare imprejurari sau necesitati locale, earl fac
pe un legiuitor s admit g. ceva restrictiuni la un
principiu general: starea noastra economica este as'a

963

ca proprietatea are Inca, nevoie a fl protejata, si

fiindca la noi proprietatea rurala este legala cu

drepturile politice, se inteleg i mai bine masurile

de protectiune ce i se acorda. Apoi lipsa de institute de credit si scumpetea capitalurilor fac si

mai mult simtite nevoile acestei proprietati. Res-

trictiunea aceasta este dar o simpla rnsura de

conservare si de protectiune.

Apoi, D-lor, nu numai la noi streinii, nu ar

avea, dreptul sa dobandeasca imobile rurale; aceasta

exista si in luminata i bogata Aug lie.

In Anglia, pana la 1870, naturalizatiunea se
dedea cu multa dificultate de catre parlament; un
bil din 1870, a facut ca ea sa se acorde mai lesne
si pn la un punct de catre puterea executiva.
Dar, pe lng naturalizare, Englezii mai au
jurnatate de naturalizare, un fel de mica naturalizatie, care se numeste Denisatie.

Ei bine, numai streinii can, capata denisa0a

au dreptul de a cumpara imobile; ceilalti straini
nu au acest drept. A.ceasta restrictiune se poate da
i mai mult la noi, cari suntem o natiune mica,
lara institute de credit, i la cari proprietatea rurala are nevoie de mai multa protectiune, spre a o
face sa ramana, pe cat se va putea, in mana
Romani lor.

In ceeace priveste paragraful III, relativ la Dobrogea, s'a criticat din mai multe puncte de vedere.

964

Mai intaiu s'a zis ch Camera aceasta nu ar

fi competenth a se ocuph de Dobrogea. Pentru ce?
Pentruch fostele Adungri nu a indicat pentru revizuire decat art. 7 i eh' acest articol nu se poate
referi la Dobrogea. S'a mai adhogat eh in acest

articol s'ar coprinde o dispozitiune care ar paralizh restrictiunea ce s'a fhcut pentru proprietatea
ruralh. D-lor sh-mi permiteti a va, spune, in putine cuvinte, cat aceste imputhri sunt nefundate.
Mai intai in privinta competintei. Sg, ne intelegem de ce este vorba! Este vorba de a se determinh regimul special care trebuie sh se prescrie
pentru Dobrogea? Dach ar fi aceasta, in adevgr
Camera actuald nu ar fi competinte, fiindcg, ar

trece peste art. 7, i ea nu poate sh faca aceasta.

Eu am fost unul din aceia cari, ca minoritate in
Senat, am propus sh se indice i alte articole din
Constitutie pentru revizuire, intre cari era, .1 unul
pentru Dobrogea. Dad, ni se primeh propunerea,
am fi fost astki competinti a regulh qi regimul

acestei provincii. Insh propunerea mea a ckut; i

noi nu mai avem alth cornpetiath. Este dar numai
art. 7 de revizuit.
Dar care este competinta Camerei in revizuire
a art. 7? Aceasta, competinth este de a se ocuph de
egalitatea drepturilor civile i politice, fr distinctiune religioash; de a se ocuph de dobAndirea si
exercitarea drepturilor politice i civile; in alte

965

cuvinte, competinta actualei Camere este de a regulh

tot ee se leagh si derivh din principiul nationali0.16. Ce facem noi insh mai mult decal atAt in
3 ? Aci se zice c toti loeuitorii Dobrogei se
bucura, de o egalitate de drepturi, MA, deosebire
de religiune; si era, neaphrat s zicem aceasta, chei
multe si diverse religiuni sthrit in Dobrogea.
Mai observ acum c insusi guvernul a CODsim.cit ea delegatii s suprime cuvintele de parte
integrantti a Roindniei, earl, erau proiectul primitiv.

Nu eh prin aceasth suprimare ar rezulth vre-o indoealh despre ferma vointh a natiunei de a considerh Dobrogea ca parte integranth a Romaniei;
nu faptul este pozitiv, c napunea dejh s'a pronuntat, c primeste Dobrogea ca o parte a sa integranth. Aceasth vointh a sa rezulth din voturile
anterioare ale Corpurilor legiuitoare, rezulth din
rnotiunea fostei Adunhri, din motitmea ehiar a Se-

natului, care nu contrari pe a Camerei, si in

puterea chrora guvernul a ocupat si a organizat
Dobrogea. Ash dar, dach noi am consimP ca sh
se scoath euvintele de parte integranth, este pentruch
cuvintele de anexare si de provincie, cari au rhmas,

sunt eebivalente, sunt suficiente spre a arhth el

Dobrogea face parte integrantil din Rom'Ania, ash,

dar faptul fiind stabilit mai de inainte, noi ne-am

multiunit a-I mai constath odath, sub forma ce

vedeti.

966

cum, D-lor, ar putea fi altfel? Cum credeti D-voastra ca Camerile trecute ar fi autorizat
pe guvern s ia Dobrogea, sa, o ocupe militares,te,
sa o organizeze cu regulamente i cu decrete cari
sa, aiba, putere de legi, daca nu 1nte1egeam ca Do-

brogea se primete de Romania in mod definitiv

i ea parte a sa integranta? Ce! provizoriu ar voi
unii din opozitiune s inem Dobrogea, i pang
al ateptam a ne-o cere ori a ne-o lua altii?
(Aplauze). Nu noi am cerut aceasta provincie; day,

daca ni s'a dat, o tinem, i o vom tine totdeauna

(aplauze). Noi nu am primit-o ca schimb pentru
Basayabia, dar am primit-o i o tinem ca un just
echivalent, ea un rezultat datorit bravurei otirei
noastre, sacrificiilor de tot felul ce am facut in
resbelul trecut (aplauze). i am veni tot noi astazi
ea sa punem in banuiala caracterul definit al
posesiunei acestei provineii? Ce s'ar intampla
CU aceasta ? Nu va, temeti e altii ar putea, sa
pue in banuiala chiar legitimitatea posesiunei ei,
i D-voastra leati procura cuvinte i argumente?
Insa, D-lor, eu sunt sigur C nimeni din noi nu
pune in indoiall vointa naOunei de a dqine definitiv aceasta provineie.

A dar, faptul existent este pozitiv ca Dobrogea face parte integranta din Romania, i, numai

spre a nu da naqtere la alte interpretari, am consimtit a se formula astfel constatarea aceluiaqi fapt.

967

Odatt dar ce era vorba de o provincie din

nou anexatt, bine era, prudent era Ca, cu ocaziunea revizuirei art. 7, sa, nu se zict nimica despre egalitatea de drepturi 0 de datorii ce trebue
sg, existe in acea provincie, arg deosebire de re-

ligiune? Oare ar fi fost intelept a se lash st se

legitimeze blnuiala, care se ivise deja la Congre-

sul din Berlin, ct diferenta de religiune are sa,

continue in privinta Dobrogei, qi et' necretinii,
adict Musulmanii, phnt atunci cettteni otomani,
au A, fie intr'o pozitiune de inferioritate in raport
en cretinii. Nici umbrt de indoialt nu trebuih
lsatt, in o ah chestiune importantl, i de aceea

i 3 trebuih st se exprime cum a fteut-o.

Mai este o alit consideratiune, de o mare
insemna'tate, care ne impune inserarea acestui 3.
In adevax, D-lor, Dobrogea este o provincie
cedatt sau anexatt Romhniei.
Este Ins an principiu elementar i nediseu-

tabil in dreptul internationa1 universal, formulat

gi sustinut de toti publicitii, ct anexarea unei
taxi atrage cu sine asimilarea sau nationalizarea
locuitorilor anexati cu cei anexatori.
Aceasta este o consecintt pozitiv, logict
de drept a anextrei, product-se anexarea prin conchistt, product-se prin cesiune. Loeuitorii anexati
sunt imediat asirni1ai i devin cettteni ai Statului
cuceritor sau care i-a prima ea cesiune.

968

Acest principiu, D-lor, existg si este aplieat

in dreptul gintilor, din timpurile moderne, fgrl
discutiune. Iota cum il formuleazg, autorul pe care

1-am citat deja, (p. 297): Este o consecinta ordinarti a conchistei, c locuitorii peinidntuli cucerit
iau nationalitatea invingatorului". i apoi, ca sa,

nu credeti c aceasta se apIieg numai cand este

vorba de conchist`a eu armele, iata ce zice mai la
vale si in caz de cesiune, cum este cazul la noi :
Rezultatul obicinuit al cesiunei unui teritoriu este
de a face set treaccl locuitorii trtrei eedate n supunerea invingatorului, i prin urmare de a atrage
pentru ddnfii o schimbare de nationalitate" .
Prin urmare, odatg ce Dobrogea ne-a fost
cedatg, odatA ce (lama s'a primit de noi, si s'a
primit in mod de a o posed definitiv, ca o adevIratA, anexare, si ea anexare datorit'd noud, sau
ea o just recompensg a sacrificiilor ce am fiteut
in resbelul trecut, locuitorii din Dobrogea, toti
fosti cetlteni otomani, de oarece existh o Constitutinne acolo, la acea epocg, ar fi devenit de drept

cetateni romni, ar fi intrat de drept in regimul

nostru constitutional, cu toate drepturile politice
de cetAteni romani, dadi nu am fi zis nimica despre
dangil Iata ce s'ar fi intamplat dae6 noi nu am

zice in 3, c6 pentru Dobrogea va existh un

regim special prescris de Corpurile Legiuitoare.
Dae6 nu yeti zice aceasta, locuitorii Dobrogei,

969

repet, vor deveni de drept cethteni, i in deqert

veti chuth D-voastra, sh trArniteti pe oricine, eu
oricat de mare talent, dincolo de frontierh, spre a
probh contrariul, spre a demonstrh c Dobrogea
de0 cedath, insh locuitorii ei nu sunt cethteni, ca
.nirneni nu vh va crede.
Credeti insh, ch este bine, ch se poate ea Dobrogenii, foqtii supu0 otomani, sa, devinh deodath
cethteni romani in puterea i prin faptul anexhrei?
Daca o credeti, suprimati 3. Insh noi nu

o credem, noi suntem convin0 ch Dobrogea are

inch nevoie de un regim special, ch populatiunile
ei nu sunt inch preghtite pentru regimul constitutional; c trebue, prin mhsuri intelepte i gradate, sh ajungem la asimilarea cornplecth 0 la
acordarea drepturilor de eethtenie. Pang, atunci,
Dobrogenii vor fi numai Romani, adich de nationalitate romanh, dar nu cethteni romani: lath
pentruce proiectul zice c In Dobrogea va fi un
regim special.
Locuitorii ei vor aveh intre dan0i aceleali
drepturi i datorii, frh deosebire de religiune, toti

vor fi tratati deopotrivh, insh in conformitatea regimului special, en regimul mai patriarchal, ce se
va prescrie pentru aeea provincie, de chtre corpurile legiuitoare. Religiunea nu are sh fie in Dobrogea, dui)/ cum nu va fi nici in Romania de
dincoace de Dun/re, o eauz/ de inferioritate pentru

970

nimeni. Regimul special al acelei provincii va fi

numai provizoriu i potrivit cu trebuintele, cu
gradul de cultura, cu nevoile acelei tari. Vom face
adica i noi pentru Dobrogea aceeace face Franta

pentru Algeria de atata suing de ani.

Vedeti dar, D-lor deputati, c erh natural,
ea revizuind art 7 care trateaza despre egalitatea
drepturilor civile i politice, s declaram ca acelai principiu se aplica i in Dobrogea, i e aeolo
toti locuitorii vor fi tratati deopotriva, dei ei nu
vor fi Inca cetateni romani, i vor fi supui unui
regim special. Acest regim special, nu noi II indicam, eaci nu suntem competinti pentru aceasta;
Ii vor indich Inca, i II vor reglemena Camerile
ordinare, dupa maturile studii qi expertize ce vor
face pentru aceasta, ah Meat sa se poata prescrie
pentru aceasta provincie nu regim potrivit cu eultura i nevoile ei, i mai ales cu cerintele diverselor secte religioase ce exista in acea tara.
Prin urmare odata ce este stabilit ea locuitorii
Dobrogei nu sunt deocamdata cetateni, ci numai
Romani, in sensul tiintific i international al cu-

vantului, apoi ei, cu atat mai malt cuvant, nu

ar puteh aveh i exercith drepturile pulitice in
Romania de dincoace de Dunare.

Cum dar Domnii uratori din opozitiune an

presupus c cei din Dobrogea ar puteh veni i
cumparh imobile rurale in Romania de aci! Nu,

971

nu pot face aceasta, fiindcg, numai cetatenii Romani

pot dobandi asemenea imobile, i Dobrogenii de
mice origin i religiune ar fi, nu sunt cetateni
Romani.
S'a mai obiectat Inca, ca, de ce, prin acest

paragraf, se zice c, restrictiunea relativa la dobandirea proprietatilor rurale nu se aplica si in

Dobrogea. Unii din Domnii oratori an exprimat
dorinta ca aceeasi restrictiune, care se aplica in Romania, sa se aplice si in Dobrogea. Dar aceasta
ar fi si absurd, si imposibil. In Dobrogea nevoile

necesitatile nu sunt aceleasi ca in Romania.

Fiecare din D-voastra, dacg, voiti a fi sinceri,
trebue s marturisiti ca, cand ati cugetat la restriqiunea pentru proprietate, ai avut in vedere
numai Romania si de loc Dobrogea.
Aceasta provincie este cu totul in alte conditiuni sociale i economice. Acolo exista o diver-

sitate complecta de neamuri si de religiuni, acolo

nu exista nici unitate de rasa, nici unitate de
limba; chiar proprietatea privata rurala, este de
creat in acea localitate. Ar fi dar un ce absurd
si imposibil ca restrictiunea, adusa la dreptul de

a dobandi proprietati rurale in Romania, sa se

aplice si in Dobrogea. Dar cum? Noi am declarat
mai sus ca, numai cetatenii Romaniei, au dreptul
de a dobandi proprietati rurale; dar in Dobrogea

nici nu exista cetateni romani; prin urmare in

972

Dobrogea nimeni din lucrgtorii acelei tgri nu ar

ar aveh dreptul s dobandeascg imobile rurale!
Pentru a dobandi ash imobile un locuitor din Dobrogea ar trebui sg se naturalizeze cetgtean roman
mai inthiu; cxci deocamdatg, numai prin naturalizare un dobrogean ar deveni un cetgtean, dupg
cum Musulmanii din Algeria numai prin naturalizare pot deveni ceateni francezi.
Vedeti insg, D-lor, la ce absurditate ne-ar duce
aplicarea restrictiunei acesteia si pentru Dobrogea.
Inconvenientele economice, ce ar rezulth din
aceasta pentru acea targ, ar fi si mai dezastruoase.

0 ash, restrictiune ar face, dupg cum am zis, el

proprietatea ruralfa privatg sg, nu poat6 exist
acolo. Ce este insa, mai necesar unui popor. pentru prosperarea sa cleat infiintarea si desvoltarea
proprietgtei private?

Cugetati apoi la viitor; cugetati cg, Dobrogea este o targ mai pustie, i cg, are nevoie de a se
coloniza, cat mai mult, i cat mai iute. Apoi cea
d'intai masurg de luat spre a se popul i coloniza, o targ, este de a creg si face posibilg dobandirea de pgmanturi. Cand insg D-v. ati pune
piedici pentru aceasta, i ati face si in Dobrogea
un drept politic din proprietatea ruralg nu yedeti cg, ati oprit indatg colonizarea acelei tgri !
Dar bine, prudent, politic si prevkgtor ar fi de a
face una ca aceasta?

973

tinem D-lor, .Dobrogea i s o tinem ca

o provincie anexata, definitiv; mns s o tinem in
Sh.

conditiuni a prosperh si de a o desvolth, de a o

imbunatatia. Aceasta, anexare morala, care va atrage

stima si iubirea locuitorilor ei, va fi mai solida

cleat anexarea politic& (Aplauze).
Intelegeti, dar D-lor, e acest paragraf relativ la Dobrogea este prea necesar, sub toate
punctele de vedere, i trebuie mentinut.
Au mai exprimat unii, in treacat, temerea

ca in asemenea caz Evreii din Romania au sa

cumpere propriet4 In Dobrogea.
i va pare rau: Negresit c
Evreii, ca
oricine, vor aveh drepturi a se asezh si a cumparh patnanturi in Dobrogea. Ce? D-nii din opomearg s
Ei,

zitiune atat tiu la Evreii dela noi incat le este

teama ca nu cumva sa se duca in Dobrogea ?
(Ilaritate). Dar duca-se, D-lor, cat mai multi din
Moldova M Dobrogea! Atat mai bine! (Aplauze).
Ash dar, D-lor, ar fi o neprevedere de copil,
ca, nevorbind nimic de Dobrogea s o lasam expusa la atatea eventualitati si la a-a-tea rele consecinte.

In privinta paragrafului 4, din proiect, s'au

ivit niste obiectiuni, atat de putin intemeiate, incat
nu le pot interpreth altfel, deck ca provenind din
o simpla neintelegere. Acest paragraf D-lor, este unul
din cele mai bune; si-mi p'rea, curios de a vedeh ca

974

tocmai el se critica! Dar ce cuprinde el? El zice

ca indivizii nascuti i crescuti in Romania, pang
la majoritate, si cari nu se vor fi bucurat de vre-o
protectiune straina, sa nu poata dobandi naturalizarea deck prin votul Adunarilor, desi cu dispens de stagiu. Ati uitat insa, D-voastra, art. 8
din codul civil? Daca 1-ati uitat sa-mi dati voie
sa vi-1 aduc aminte. Acel art. 8 zice:
V eri-ce
inclivid n'ascut

i crescut in Romania panel la

majoritate, qi care nu se va fi bucurat nicioclata

de vre-o protecfiune straina, va putea reclama ca-

litatea de Roman n cursul unui an dupd majoritate."

Va s zica, dupa acest art. 8, veri-ce indi-

vid strain, va fi nascut

si crescut

"in

poate reclama, calitatea sa de cetatean,

Romania,
i

ce este

aceasta reclamatiune? Este dreptul de optiune,

adie c individul nu are deck sgi se adreseze la
primarie, spre a dovedi faptul nasterei sale pe
pamantul Romaniei, pentru ca de drept sa devina
cetatean in Romania, f6r6 sa mai fie supus vot u ui Camerei.

Acest drept de optiune nu-I aveau Israelitii,

In adevar; caci, dupa art. 9, se zice c acei cari

nu sunt deck crestini nu pot dobandi calitatea
de cetatean roman, deck dupa art. 16, adica
dupa naturalizare. Ins/ aceasta distinctiune de religiune nu se mai poate rnentine, dupa. suprima-

975

rea art. 7 din Constitutiune. Prin urmare, dach

nu s'ar modifich art. 8, din cod. civ. ar urmh
ca Evreii, considerati ca strhini, ar aveh i ei
dreptul de optiune duph articolul 8. Aceasta voiti
D-voastrh? Dach o voiti suprimati qi 4 din
proiectul nostru. Dach nu o voiti, apoi mentineti
4, care modifich art. 8 din codul civil.
Prin 4 noi am modifieat, repet, art. 8 ;
chci am supus pe toti streiuii, nhscuti i crescuti
in tarl, la votarea Adunhrilor. Dreptul de optiune numai existh; in locul lui am pus tot naturalizarea individuala. Dach Adunhrile vor vol
sh naturalizeze pe asemenea indivizi, Ii vor admite

ea cethteni prin vot, dispensandu-i ins, atunci

de stagiu. Dach nu vor vol, vor respinge cererea
lor de naturalizare, i atunci numai poate fi vorba
de dispensh de stagiu.
Cum dar, i prin ce forth de argumentare, ni

s'a putut zice, eh prin acest paragraf, s'ar introduce toti Evreii la cethtenie? Ch s'ar deschide uile

tutulor Evreilor spre a deveni cethteni Romani?

Curios fenomen, D-lor! Proiectul acesta a
avut norocirea sau o nenorocire, de a fi combhtut
i de alianta Israelith i de Evreofagi! Pe eine sh
credem?

Iath o noug probh, acest paragraf, care este

cel mai bun i mai logic i pe care il combat,

deopotrivh ambele extreme.

976

Noi,

insa, guvernul, a trebuit sa.-1 punem,

fiindcg el era o consecintg logica a sistemului ce

noi am preferit.
In adevar, v'am spus c doug sisteme erau
in prezentg pen tru aplicarea principiului din art. 44.
Sistemul emanciparii i acela ad naturalizatiunii individuale. Odatg ce ne-am pronuntat pentru
naturalizarea individual, numai putem admite
niciun caz de emancipare permanenta.

Dach faptului nasterei am ki dat privilegiul

optiunei, atunci, atat in prezent cat si in viitor,
toti evreii nascuti si crescuti in Ora, farg a fi fost
supu0 strini, ar fi avut, prin optiune, putinta de
a deveni de drept cetgteni, farg alt vot al tgrii.
In alte cuvinte am fi admis o categorie, o
cauza permanenta de emancipare. Dar noi n'am
prima emanciparea pe categorii, si a trebuit sa
i acest art. 8, care nu mai era in acord
cu sistemul adoptat de noi.
Pe de alta parte, aceasta categorie ar fi fost
cea mai intinsa, cea mai periculoasa; caci ar fi
i.ntrodus deodata in nationalitatea romang un prea
modificam

mare numar de evrei, incg neasimilati, Inca nu

destul de pregatiti spre a deveni cetgteni.
Ash dar vedeti cat este de nedreapta, opozitiunea, caci ea criticg toemai dispozitiunea, care
este o consacrare a principiului naturalizarii, care
contine cea mai insemnatg garantie a intereselor

977

0 a nationalitatilor rornane. Adaog aeuma c daca

guvernul i eornitetul delegatilor, au consimtit ea
sa adaoge anul de majoritate i anul dela promulgarea legei, care nu se afl In proiectul sAu
primitiv, aceasta a facut-o dintr'un spirit de eonciliatiune, qi apoi, pentruca in fapt, aceasta modificare este inofensiva. De0 s'ar pareh, In adevar,

ca prin adaosul anului dupa dreptul de optiune

i majoritate ori dela promulgare, care nu erh
dupd acest articol, In proiectul guvernului, s'ar
fi ingreunat pozitiunea acestor straini, ins/ in realitate aceasta ingreunare nu exista', caci, dupa

legea ordinara de naturalizare, sunt o suma de

eazuri de dispense, qi daca Adunarile vor fi dispuse
a acorda dispense unui strain, ele o pot face la
()rice epoca ar cere acel strain naturalizarea dela

Adunari.

Cand insa, Camera nu ar vol sa acorde acele

drepturi, ea va respirige insa0 naturalizarea, sau
va. cere ea strainul A, nu pretinda naturalizarea
ea naseut in tail, ei pur i simplu, atunci Camera
Ii va aeordh naturalizarea cu stagiu.
Esential era, dar ea sa modificam dreptul de
optiune, care nu se mai acordh cu sistemul nostru,
i daea, nu faceam aceasta modificare, adiel daca
nu puneam 4, atunci erh s vedeti eritice
atacuri din partea opozitiunii!
Vin acum la cel din urma paragraf, la aeela
29006

62

978

care se raportg la efectul retroactiv al principiului

de naturalizare, adieg la imediata aplicare a principiului in favoarea unui numgr de supusi romani,
Israeliti, pe cari noi i-am crezut asimilati.
Acest articol era, negresit cel destinat a fi
mai tare atacat de .cgtre acei onorabili domni din
opozitiune, cari zic e vor s fad, sg, disparg art. 7
fac sg, disparg ash,
din Constitutiune, insg cari
'11

cafi fac a se revizul Constitutiunea ash !neat sit

flu ajungem la nici un rezultat, adicg sa" nu ajungem la intelegere cu Puterile semnatare tractatului
din Berlin.
Ne-a opus mai intai D. Marzescu, numgrul

eel mic, de 1.000 persoane, din liste. Cu un ash

mic numgr, ne-a zis D-lui, credeti c, o s multumiti pe Puteri ? Imi pare rgu c aceast, obiectiune sg o aud dela un represintant roman; cgci
ea ni se *tense dejh tocmai de strain, de membrii
aliantei israelite ! . . De aceea eu voi fi silit sg rgspund atat D-lui Marzescu, de aci, cat i celor
afarg din targ. (Aplauze).
Alianta a declarat c acest numgr de 1.000
este ridicol ; D. Marzescu ii numeste prea mic.
D-lui este mai cuviincios. Insa, D-lor, sl nu uitgm
cit numgrul este indiferent, Nu este vina noastrg
dacg numgrul este mic; el puteh fi mai mic ori

mai mare; noi propunem a se naturalizh numai

pe cei ce i-am aflat asimilati. Nici noi, nici Pu-

979

terile cred eu, nu ne ocupgm de numAr. Trebuie

sh ne ocuphm numai de sistem, de principiu. . .
Aud zicandu-se cg, toti suntem pentru acela
sistem. Se poate. Adaog numai c diferenta este
insh' ch Dv. vreti o revizuire, care sh nu fie prirnith
de Puteri, iar noi voim o revizuire real& (Aplauze).
Prin urmare, s numai insistAm asupra numhrului, chci Camera este liberl a face indrepthri
i modifichri la liste; acesta poate fi oricare, sq.
vedem care este sistemul, care este principiul ?
Sistemul, principiul, duph care ne-am condus,
este acesta. V propunem la naturalizare, prin
aceste liste, numai pe acei supu0 romAni, de mice
religiune, pe care noi Ii credern asirnilati, numgrul
lor este indiferent; v prezinthm 1.000, puteti
pune 800, 2.000 sau 3.000, caei listele pot sh"
fie gre0te, poate c figureaza, intr'insele persoane

earl nu sunt asirnilate, sau poate eh s'au omis

multi; can trebuiau rnscri0. Vedeti, exarninati

gi

indreptati; noi nu vg, d5m liste ca un ce perfect;

le puteti perfecta Dv.
Astfel c calitatea listei este o ebestiune cu
totul relativ i secundarg. Chiar acest mijloc ce
aveti de a indrepth lista este o prob6 c6, ea nu
constituie o categorie. Dacl ar fi categorie, nu ati
mai aveh llsta, si nu ati mai puteh indrepth nimic;
chci repet, cnd e vorba de emancipare, persoanele nu se mai pun la vot.

980

Ash chnd, in anul 1864, s'a facut legea comunala, care, in art. 26, cuprindeh niste categorii
de emancipare pentru drepturile comunale, nici cl

s'a fhcut liste de Evrei; nazi cei aflati in una din

acele categorii aveau ipso jure drepturile comunale.

S'a votat, ca orice emancipare, numai cauzele,

etctele se produceau de sine in raport cu indivizii.
Listele care va prezentam noi sunt naturalizhri
individuale; si luate in bloc, ele constituiesc o

imediata aplicare a principiului din art. 44.

In adevar, D-lor, v aduceti aminte c v'am
spus c puterile europene, in general, vad in
art. 44. nu numai un principiu, ci i aplicarea
lui; i c noi tratarn cu Puterile numai in privinta intinderei acestei aplicri. Aceasta discutiune
este Inca pendinte intre noi i Puterile europene.
Pentruca noi sa putem probh puterilor lealitatea si bunacredinth a natiunei, cand ea declara
ca primeste tractatul din Berlin si ca, adopta
principiul din art. 44, am voit s facem o aplicare
imediata, desi partiala, un inceput de executare
al acestui principiu. Insa aceasta nu o putem face
decal in limita posibilului; i aceasta un din vre-o
rea vointa, ci din cauza necesitatilor locale, din
cauza circumstantelor independente de vointa noastA. Iata toata semnificarea listelor.

Ni se poate insa imputh ca prin aceste liste,

prin aceasta aplicare imediata a principiului, noi

981

ne-am depArtat dela sistemul adoptat, dela sistemul

naturalizArei individuale ? Dar sA, raVonlm pe date
certe, iarA, nu numai pe euvinte.

Ce se numete oare naturalizare? Cari sunt

conditiunile esenOale ale sistemului ce se chiamA
naturalizare? De esenta naturalizArei este ea naturalizatul sa, fie declarat astfel de Camere, sau chiar
de puterea executivA, i ca s existe un acord de
vointe, de consimtimante intre cel ce cere i cel
ce d. naturalizarea.
Publicistul recent pe care vi 1-am mai citat,

se exprimA astfel spre a caracterizh acest act al

naturalizArei. El zice: Naturalizarea ia din ce
in ce fornia unui contract intre streini ci Statul
cu care el voeqte a se asocia. Prin urmare, ca ea
sa fie acordata, trebue concursul a doua vointe".
A dar, este pozitiv c i naturalizarea este
un fel de contract, care se formeaza, prin cloud
vointe, intocmai ca un contract ordinar.
Apoi, D-lor, child un contract se zice cA este
perfect? Atunci child devine executoriu qi obligatoriu pentru pArti. Ca sA, devinA lnsA astfel, trebue sa, existe concordant6 intre cele douA, consenti men te.

SA aplicAm acest principiu la 5 din proiect;

sA vedem dad, prin liste el se violeazA.
S'a zis si se repetA el lista noastrA, coprinde
o emancipare pe categorii. Noi rAspundem a, ea

982

contine o naturalizare pe categorii. Dar ce sunt

aceste categorii! Ele nu sunt cauze permanente de

emancipare; ele sunt numai piste calitati dupa

cari am ales persoanele i earl aveau In favoare-le
prezumptiunea de asimilare.
Aceste persoane sunt supuse votului Adunarei,

sunt adica naturalizate, ele nu devin de drept

cetateni, dupa cum se intampla cand sunt emancipate dupa categorii.
Ash dar guvernul, care propune naturalizarea,
care este. una din partile contractului de care am
vorbit, a facut alegerea persoanelor dupa categorii, adica dupa calitatile persoanelor propuse a

se naturaliza. Cutare persoana, supus roman, a

servit .in artnata, cutare alta a facut studii, cutare
face comerciu, cutare a scris carti, etc. Din aceste
calitati s'a putut creea prezumtiunea c persoana
este asimilata, i vi se propune a o naturaliza

daca yeti .vol. Nu va sa zica Irma ca toate persoanele cari au aceleasi ca1it4i, trebuese a fi naturalizate, caci nu toate .sunt asimilate. Din aceleasi
categorii s'au luat numai cele ee s'au crezut asiinflate.

edeti ceva pang aci care sa fie in contrad ictiu ne cu elementele esentiale ale naturalizatiunei?
A bsolut nimic.

Dar ne-a zis D. Marzescu: fiindca se prezitit o colecti vitate,

adica mai multi indivizi

983

deodath pe aceiasi 1ist, aceasta insernneaza, ernancipare.

D-lui comite o mare erezie stiintifich child

sus.cine aceasta. Naturalizarea se poate da deodath
la mai rnuAi indivizi, Ihr5, ca pentru aeeasta sg-si

piardh caracterul shu. In destul numai ca actul

s'g, aibh caracterul de contract, si ca Adungrile sh
poath admite pe unii i respinge pe a1ii. Proba
despre aceasta vh voi da o lege din Belgia, din
27 Septembrie 1835, in vigoare

asthzi, care,

prin art. 3, zice chiar ash:

Admiterea mai multor straini la naturali-

zarea ordinard va puteA fi pronunfata prin o

singur dispozifiune" .
Ash dar colectivitatea nu &Jima,* esenta actului de naturalizare. Prin o singurh lege se poate
acordh naturalizarea la mai multe persoane.
Dar ui s'a imputat i arbitraritatea, e am
ales pe eine am voit duph capriciu.
Ei, D-lor ! Indath ee nu se admite emanciparea, nimeni nu poate schph de aceastg, critich.
Dar mi se pare cg, am fi fost si mai mult expusi
la dhnsa, dach am fi propus naturalizarea fhrh
categorii. Cel putin prin categoriile, prin
ce am indicat, arbitrarul acesta a fost mai mic;

au putut fi : n'aveti deck a le indrepth.

A rbitrar Insh nu a fost: fantazie, si mai putin.

erori

Critica D-voastra, este dar prea severh.

984

Vine ins/ obiectiunea cea mare, aceea el nu

exist/ consimtamIntul celui ce capAtA, naturalizarea. Iat5., ni se spune, c/ nu este contract: iat/
c/ impuneti naturalizarea celui ce, poate, c nu
voieste; iatl o real/ emancipare.
R/spunsnl ne este lesne.
Am zis, D-lor, c naturalizarea, ca mice
contract, atunci este perfect, cAnd ce unesc ambele consimt/mInte, cand naturalizarea se consider/ ca perfectI: atunci cAnd se vor combinh
ambele consimt/mInte, al Carnerei ce d, naturalizarea, si a acelui care o primeste. Atunei numai
eel naturalizat ti exereitl drepturile sale de cet/tean. Pang atunci este un simplu proiect de naturalizare, i nimic mai mult.
Facern noi prin paragraful acesta ceva contrariu acestui caracter esential al naturalizrei ?
Naturalizarea aceasta prin liste devine ea perfect/
mai inainte de a se combinh cele doll/ vointe?

Dac/ nu ar fi fost partea a doua din 5,

opozitiunea ar fi avut dreptate. Uit/ Ins/ aceastl
parte. SI vedem ce zice ea:
Acei clintre ddncii, (dintre cei cuprinsi in
liste si votati) earl in timp de un an dela aceasta
admitere ca cetteni, nu vor reclama diploma de
indigenat, vor pierde drepturile ce li se acorda".
Iat dar i consimt/mAntul celeilalte prtrti.
numai cand el va exist, contractul va deveni

985

perfect, adica eel ce va fi luat diploma de indigenat va exercita drepturile de cetatean.

Cum vedeti dar, 1)-Ior, cererea celui naturalizat, In loe s vina inainte, vine in urma. Este
o simpl exceptiune ce propunem la o regula de
procedura ordinara.
Dupa procedura ordinara, cel ce voieste a fi
naturalizat, formeaza inthi cererea, i Stabil o
acorda oH o refuza. Noi propunem, ca pentru
acest caz extraordinar, i numai pentru asta una

singura data, Statul sa ia initiativa; far cel ce

voieste a fi cetatean sa formuleze cererea in urma.

Abatere dela natura actului de naturalizare

nu este, exceptiune la regula de procedura este.
Aci este toga chestiunea.
Prin urrnare, Ong, sa se arate consimtamantul
partei celeilalte, listele votate de D-voastra vor sth
in stare de proiect, incht pentru exercitiul drepturilor indivizilor, in cazul chnd cei coprinsi inteinsa
vor reclarnh diplome, adica vor exprimh vointa de
a deveni cetateni, atunci contractul se complecteaza

qi devine obligator pentru ambele pri. Numai

prin indeplinirea acestei conditiuni, cei coprinsi in
liste vor puteh exercith drepturile lor politice. Cum

dar s'ar puteh imputh acestui proiect ea el impune eetMenia unor oameni eari nu vor de dnsa?
Neintemeiata este aceasta imputare, de vreme ce
nici unul din cei coprinsi in liste nu vor puteh

986

deveni cetateni, decat in urma cererei pe care o

vor face, pentru reclamarea diplornei.

Dar pentruce aceasta initiativa din partea

guvernului, ni se obiecta? Pentruce aceasta exceptiune la dreptul comun? Pentruch, trebuie sh
mhrturisim franc i leal, trebuie sg, tinem seama
de dificultatile diplomatice pentruch trebuie st

facem o cesiune spre a ajunge la o intelegere.

G-uvernul, in fata dificultatilor exterioare ce s'au
ridicat in aceasta chestiune, in fata pericolelor mari

la care s'ar expune taxa, stand in neintelegere cu

Puterile europene, a crezut eh nu v propune un
sacrificiu imens, cerand a se face o exceptiune de
procedural Gaud ati auzit pe insui D. Ionescu,
prin o cuvantare, lung cugetata, de sigur, dupg,
cum trebuie sa fie a unui om ca D-lui, care a
fost ministru de externe i care ateapta poate
inch sh mai fie, ca. vine i va expune care este
binele unei recunoateri a Statului nostru de catre
alte Puteri, i cate pericole ar rezulth din nere-

cunoaterea lui, nu v'ati gandit oare, c, spre a

inlaturh ah pericole, merith sg, facem ceva concesiuni? Pentru D-zeu, D-lor, apelez la. patriotismul D-v., sacrificati o forma de procedura, pentru
ca sg, ajungem la binele indicat de D. Ionescu, de
a fi recunoscuti de Europa. i a puteh astfel oft
ne punem in linite pe lucru, pentru intarirea natiunei noastre! (Aplauze). Cum! -Voiti D-voastrh,

987

pentru a nu schimbh o singura data o forma, de

procedura, s lsati soarta tarei expusa la pericolele pe cari insile le vedeti si nu le tagaduiti ?
Mi-asi explich eel _putin rigurozitatea opozitianei
atunci chnd ar fi vorba de sacrificarea unui prin-

cipiu! Dar de nici un principiu nu este vorba,

ei numai de o coneesiune pentru forma, de procedura; i D voastra Inca, ati ezith de a voth o
asemenea concesiune si a scaph tara de perieolele

ce o ameninta ? Nu numai formele, dar si principiile sacrifica un popor, chnd este varba de
conservarea sa! CAnd Franta a fost consiliata de
D. Thiers, ca sa sacrifice douh provincii, pentru
a scaph patria, erh si el combatut de cei ce strigau guerre a outrance;- dar Franta 1-a ascultat;
a sacrificat, nu .numai un principiu, ci doua provincii; i cu toate, astea Franta a declarat c acel
om mare si luminat a binemeritat dela patrie!
(Aplauze).

N.

Blarenberg.

Baionetele germane erau

Franta atunci!
D. ministru de externe. Da, Franta era arnenintata. de baionetele germane; dar mai erh ameIn

nintata si de intransigenti si de nerevizionistii sal...

(A.plauze, ilaritate).
Franta aveh contra ei baionetele germane;

dan noi ne punem in pozitiune a aveh toata Europa in contra noastra; i pe chnd Franta a sa-

988

erificat doua provincii ea sa scapa de Germani,

D-v. nu voiti sa sacrifieati nu o provincie, ci o
forma de procedura ! (Aplauze).
ezitati 1 (Aplauze frenetice).

i D-voastra Inca

D-lor, aduceti-va, aminte ca, nu avem a ne

lupth en o simpl chestiune interioarl avem a ne

lupth en tot felul de dificultti si de adversari din
afara. Sa firn prudenti i sa nu dam in cursa!
Cunoasteti o scrisoare a D-lui Cremieux, care
este

presedintele aliantei Israelite, un barbat cu

multa influenta in Franta, un eminent jurisconsult.

Ei bine. D. Cremieux a protestat zilele acestea,

printr'o scrisoare, publicata prin ziar, in contra

proieetului nostru si a protestat cu aceiasi furie
ea si D-voastr, din opozitiune. Lucru minunat de
a se vedeh aeeast/ eoineidentl intre scrisoarea D-lui
Cremieux si intre opozitiunea noastra. (Aplauze).
Insa, fiecare ii are punctul sau de vedere particular. Opozitiunea ne irnput c proiectul nostru

este o emancipare, pe cand D. Cremieux ne denunta Europei, e facem un proces de naturalizare

si c voim sa inselam Europa cu o mie de Evrei
spre a apash, zice D-sa, alti 260.000: iata cuvintele sale :

S'a constituit n Romcinia un minister de

coalitiune intre diferite particle, spre a ajunge la
o lege care supune la naturalizare inclividuald chiar

pe Israelifii coprinqi in categorii,

care pro-

989

pune Camerei de a naturaliza

imediat
qi prin exceptiune vreo mie de indivizi, a caror
lista este anexata la proiectul de lege. Nu este
aceasta chiar supresiunea categoriilor 6.2 Israelitii
cari sunt coprinfi in lista raman supufi, ca gi
ceilalti bunului plac al Camerei qi al guvernului" .
i mai la vale continua:

Guvernul nu a imaginat ceva mai bine, de

cat a clespuia pe .Israelitii de drepturile alipite
indigenatului, supuindu-i pe tori, ca pe straini, la
obligatiunea naturalizarei inclividuale".

i in fine mai adaoga:

Naturalizarea data imecliat la o mie de

Israeliti este inchipuita numai pentru a se ascunde
agravarea soartei comune a 260.000 Israelitii din
Romania, etc".
Cum vedeti, D-lor preqedintele Aliantei Israe-

care este un mare jurisconsult, protesteaza

contra proieetului nostru, fiindea el contine sistemul naturalizarei individuale! i D-nii din opozitiune voiese mereu et, suAira c el aeorda emanlite,

ciparea !

Dar atunci D. Crmieux nu ar fi protestat.

Raspund insa aliantei Israelite ca noi nici
apasam, nici eautam a apash pe Izrae1ii, dupa
cum nu am invlat, nici voim s inelam Puterile
europene. Noi am expus, franc i leal, tutulor
Puterilor, c executam cu fidelitate prineipiul pus

990

in art. 44 din tractatul de Berlin, dar c aceasth

executare nu o putem face cleat prin sistemul
naturalizhrei individuale. Ca sh dhin o probh despre

sineeritatea i lealitatea noastrh, am deelarat Puterilor c voim sh facem o imediath aplicare a

acelui principiu, propunamd indath Adunhrilor a
naturalizh pe toti Izraelitii, supu0 romni pe cari
Ii vom gasi asimilati.
Cht despre ceilalti

Israeliti cari nu

vor

fi acum naturalizati, ei vor rhmhneh sub dreptul

se naturacu restul

omenesc i drumul le va fi deschis sh

lizeze treptat, pe cht se vor asimilh

natiunei.

Ce alt mai franc, mai leal i mai putin ascans decht aceasth procedare! &Eau-0, Israelith,
insh, nu se multumete; ea urmgreqte in realitate
alt seop, emanciparea 'ehiar a supus,ilor strhini.

Nici un alt sistem nu o va rnultumi.

Care mai poate fi ultima sa speranth? Sh
citese eateva rhnduri din organele sale qi o yeti aflh.

Alianta are un fel de monitor, numit : Archives Israglites". Iath ce zice in acest organ, in
nuumhrul shu, din 11 Septemvrie treeut :

Listele nominale, pe cari D. Boerescu ne

spune n memoriul sciu ca are sa le prezinte Adu-

narilor spre a declarec Romani pe cei coprinqi

intrinsele, vor fi respinse de Adunari!" (Ilaritate).
i mai la vale, in acelmi ziar, se emite spe-

991

rants, ea sa declaram pe toti Evreii str6ini, iat5.

cuvintele:

Va urma e Israelitii, find top; declarati

strdini, aceia cari nu se bucurd, de o protectiune
strdind, cari nu au papporturi, i cari, sunt supufi romcini, vor putea fi considerati vagabonzi
gonifi din tard, aruncari n Duneire, in Prut etc" .
i apoi continua a face apel la toti Evreii
din Europa, spre a veni in ajutorul nenorocitilor
lor coreligionari din Romania.
Vedeti dar, D-lor, sperantele Aliantei Israelite; vedeti cafi sunt faptele cari i-ar veni la sacotea16: faptul de a se respinge listele, faptul de
a se declara toti Evreii straini.
Ei bine, repet, a cunoaste aceasta, spre a nu
cdea in cursa.
Merg mai departe. Am aci un alt numar din
Archivele Israelite, numrul din 18 Septemvrie.
Iat ce mai citim intrInsul:
D. Boerescu va prezenta proiectul fi lista
nominald promisd, dar garantez c corpurile legiuitoare actuale nu-i vor da decdt suprimarea
art. 7 fi adoptiunea principiului cerut de textul
precis al tractatului de Berlin. Lista i va fi

refuzatd absolut".
Speranta de refuzul listei crete dar necontenit
pentru alianta.
Aceasta speranta insa merge i mai departe,

992

cAci iat ce zice mai la vale acest ziar, in acelai

num6r:
11 la (Wept ca D. Boerescu sit primeascei dela
Adundri un vot de blam, pentructi, a propus cabine-'

telor pe cari le-a vizitat listele nominale i pentru

ctl a promis de a prezenta un project de lege in
acest sens".
Realizeaz6-se i aceasta sperant6 a Monitorului aliantei? (Ilaritate).

In fine, D-lor deputati, aceemi sperantg, o

vAd reproducandu-se intr'un alt ziar evreesc dela
noi, care este un echou, o coditA a Monitorului
aliantei. Este curios a va, citl cateva randuri din
acest ziar, numit Fraternitatea. (Intreruperi)
D. Preqedinte. Dece v, sup6rati cAnd auziti
actele aliantei Israelite... (Aplauze, ilaritate).
D. ministru de externe. In adevr acest ziar,
in num6ruI sgu de a1alt6eri, 28 Septemvrie, dupg.
ce exprim6 acelemi critici, aceleaqi injurii, aceleaqi
sperante, ea i con fratii s1i din afar6, conchide

prin un curios apel sau slat adresat opozitiunei

din Camera,. Iat propriele sale cuvinte:

Ceeace privefte pe Camera, farel de a mai

cercet diferitele puncte. de vedere, rugm pe deputatii opozifiunei s respinga proiectul guvernului . (Ilaritate, aplauze) deoarece preferim a
ramdnea, streini nedreptdriti n fara unde suntem
neiscuti i crescuti, etc".

993

A dar ultima sperantl a Aliantei Israelite

este respingerea tractatului de c/tre Camera! ...
Se va implini?
Vedeti dar, D-nii mei, cg str/inii nu s'au
inelat deloc asupra caracterului proiectului nostru.

Ei Ii atac6, ii critic/, dar nu il desnatureaz, spun

aceeace este, cl este adiel sistemul naturalizIrei
individuale.

De ce nu. face i opozitiunea tot a0? De ce

persist/ a ne atribui un proiect ce nu am depus, a
vedeh emanciparea, acolo unde este naturalizarea ?
Curios i misterios fenomen, D-lor deputati!
Iat un proiect saris i imprimat, in care

se trateaz/ numai de naturalizare; un ministru un

reprezentant al puterei noastre executive, merge
la toate cabinetele europene, qi in numele guvernului declar, c, tara nu poate primi alt sistem
de aplicare la art. 44,de at acela al naturaliz/rei, care exclude categoriile emancipArei; acest fapt,

aeeste negocieri se constat/ pe larg intr'un memoriu imprimat i in voluminoase raporturi pe

i cu toate astea opozitiunea tine
una c noi nu voim naturalizare, ei emancipare?
Acest fenomen nu mi-1 pot explicit!
Crede cel putin opozitiunea c noi, din neqtiintA, am inserat in vre-un paragraf ceva care
ar fi o emancipare, sA ne demonstre, s ne convinga', i noi suntem gata a indrepth.
cari le-ati auzit,

29006

63

994

Nu voiete Ins

facg nici aceasta.

Imi mai rImarre a rIspunde la o observare

a D-lui Ionescu. D-sa insu0 nela spus c ar admite o categorie, aceea a militarilor cari au luat
parte la resbel. Preh bine, dar cum se impaca
D-lui atunci cu D. Codrescu, care ne-a spus c6
Evrei sunt adrni0 a servi in armat ca pedeaps6;
i prin urmare tot ea pedeaps/ au fost pe campul de resbel ? (Ilaritate). Nu simN contradic-ciunea care existg, Intre amndoi oratorii din opozitiune ? Cum ? D. Ionescu da' un omagiu faptului
acelor Evrei, earl s'au luptat, iar D. Codrescu
spune c aceasta era o pedeaps6; D-lui face din

faptul de a servi In armatg, care pretutindenea

este un drept i o onoare, un ce de pedeapsh" i
de urnilirel
Ma m6rginese aci, c6ci numai pasiunea poate
sA, inspire asernenea idei! La alte obiectiuni, cari

nu se refer/ la proiectul nostru, nu mai rgspund.

Cum a0 puteh apgr un proiect care nu exist.,
nkte articole i dispoziOuni eari s'au ereat de eei
ce le critiel! Eu, D-lor, cred c RM pus chestiunea
pe adevgratul arim; Ili Wept ea D-nii oratori
cari vor vorbi, mai cu seam/ oamenii de legi din
aceastl Camerg, i care sunt din opoziOune, sA
via, a ma, combate tot pe acest trim, adicA pe
t/rimul proiectului nostru, nu pe al proiectului
inventat de D-lor, pe tArimul faptelor qi al drep-

995

tului, iar nu pe acela al frazelor i declamatiunilor.

Dacg D-lor ne vor luminh, atat mai bine,

vom fi gata a indrepth mice greplg.. Dar mai

toti ati votat el trebuie revizuirea constitutiunei.
De ce atunci nu voiti macar sg luati in consideratiune proiectul de revizuire care coprinde, repet,
naturalizarea iar nu emanciparea ? La articole, la
panagrafe, acolo unde yeti crede c exist/ emancipare, yeti propune arnendamente, i noi, luminandu-ne; vorn veni, franc i leal, a indrepth, a
primi orice bun amendament.
Astfel am procedat in sgnul delegatilor, cand
s'a modificat mice dispozitiuni, cari nu erau dare,
oni pgreau indoioase. De ce nu face astfel i opo-

zitiunea ? Dar, D-v., vg mgrginiti numai a critick, voiti sg respingeti dela inceput proiectul. Ei!
dar unde aveti sh" ajungeti ? La nerevizuire neapg-

rat; aci, cazand proiectul guvernulni, nu ar mai

rgananeh

nimica in loc.

Vasgzicg concluziunea

acestui vet ar fi eg nu se revizue0e art. 7. (Protestgri).

De ce protestati ? Este un singur proieet in

discutiune; minoritatea delegatilor nu a prezentat
un contra proiect. Deci, cgzand singurul proiect,
care existg, nu se admite revizuirea ? Apoi aceasta
este conform cu vointa natiunei!
Apoi cand tara, prin doug adungri prece-

dente, 0 prin mai unanimitatea Camerei actuale,

996

a votat c trebuie a se face revizuire, nu procedati D-voastrg, contra simtimantului threi, cand
nu voiti nici a indrepth un proiect de revizuire ?
apoi ce fel de revizuire a voit tam? Ea a inteles o revizuire reaI i revizuirea realg, este numai
aceea care va fi i cu intelegerea Puterilor strgine.

AO, a voit tara, chnd a declarat c primeqte frac._

tatul din Berlin.
Ei bine, noi, guvernul, v declargm ch numai acest proiect poate aveh qansa de a fi prima
de Europa.
Pe ce vg, bazati D-v. spre a crede c veti
aduce acest acord dorit, in alt mod ?
Conclud dar i zic ca a se respinge acest
proiect este a se respinge revizuirea constitutiunei,
este a ne pune in conflict cu toate Puterile europene, este a lucrh contra vointei i simthmntului
national, solemn manifestat.
Ce este mai mult, am fi, din nenorocire i
fhrg, voia noastrh, in acord numai cu Alianta israelitl, adich cu acei Israeli(' din strhing,tate cari fac
atata rhu, nu numai threi noastre, dar qi coreligionarilor bor.

Nu cred ins/ ch este bine a fi astfel izolati,

a ne expune prin nerevizuire, la cele mai grave
compqcatiuni qi dificulati exterioare, i mai alea
la o solutiune care ne-ar fi mult mai nefavorabilh
cleat am crede noi.
gi

997

De aceea, D-lor, mg adresez mai ales acelora

din D-voastrg, care se ingrijese de boala bolnavului, iar nu de mostenirea lui, si fi rog sg cugete
Ia toate aceste pericole, la remediul de care avem
nevoie, si sg, nu se arunce pe ci necunoscute, cari
ne pot duce la peire.

SI cgutm, D-lor, cu totii remediul, i sg,

avem in vedere numai binele tgrei. Sg ne ferim

mai ales de a ne face piedestal, de a servi de

piog acelora cari se preocupg, numai de ambitiuni
personale, si care nu pot fi deck putini la numgr;
cgci din 50 persoane din care se zice cg se cornpune opozitiunea, numai seapte pot ocupg locuri
de ministri. S egutAna cu totii a scgpg, Ora din
situatiunea dificilg in care se MIA, i sg nu o
ingreungm mai mult; cad; altfel un am raspunde

la mandatul si la increderea ce ne-a dat tara.

(Aplailze prelungite,).

Desbaterile au mai continuat si in zilele de 2

si

3 Octomvrie, cu aceeasi inversunare, care nu ducea, la

nici un rezultat. Comitetul delegatilor atunci, de acord
cu guvernul, a reluat in studiu proiectul i, innd seamii
de toate opiniunile cari s'au emis, a introdus modificAri
diferite in proiect, si tot in intelegere cu guvernul i-a dat
redactiunea sub care figureaza actualul art. 7 din Constitutidne, i l'a adus in dasbaterea Camerei, in sedinta
din 8 Octomvrie 1879.
Proiectul astfel modificat s'a luat in consideraOune
cu 136 voturi, contra 5, si anume N. Blaremberg, T.
Calimachi, C. Dimitrescu, E. Gherghel si D. Th. Rosetti.

998

S'au abtinut Bobeiea i D. P. Carp.

Dupg, o scurfa diseutie pe artieole s'a votat proieetul in total eu 132 voturi contra 9 i eele 2 abtineri
de mai sus.

1880

I
Monitorul Oficial" No. 12 din 1880.

Cestiunea fascumpfirfirii drumurilor de fer

Guvernul liberal depusese un proect de lege care
regul printr'o conventie cestiunea drumurilor de fer.
N. Ionescu in nurnele minoritgtii cereit sh,' nu se voteze
aceasta, conventie cci este contrarie intereselor tarii.
B. Boerescu apr proectul guvernului probind cu acte
autentice a de rhscumprarea drumurilor de fer atarnii.
nu numai viitorul economic al trii ci si eel politic

fiindca Franta, Germania si Anglia numai ash, ne vor

rectmoaste independent&

B. Boerescu, ministru de externe. SA-mi permitei, D-lor deputa-0, a restabill adeVarul a catorva fapte enunciate de D. Ionescu,. si a vl expune
putinele consideratiuni numai din punctul de vedere
diplomatic sau politic; cAci sub punctul de vedere
financiar sau economic, de care D. Ionescu a
vorbit prea puOn, fiind si putin competinte, ii va
rAspunde D. ministru de finante.

1002

Ati observat, Domnilor, cu aceastg ocaziune,

in fenomen, adid ca. D. Ionescu, in discursul

sgu, a avut aerul de a se face apgrAtorul gratuit
al majorittei, in ceeace priveste amendamentul
votat deja de aceastg, Adunare, de unde ar trebui

sg se presupung, cg, dad ar fi posibil, ea acel

arnendament sg reving intreg la locul sgu, D-lui
ar voth conventiunea de fatg. Lisa, D-lui in concluziunile sale finale, si privind cestiunea din

punctul de vedere al totalitgtei ei, s'a pronuntat

in contra conventiunei in oH i ce caz. Ai vgzut
cg, s'a lgsat toatg libertatea de a vorbi nu nurnai
asupra amendamentelor Senatului, ei asupra pro-

cg D-lui a
putut 16,sh sg se vazg d chiar dad s'ar puteh

iectului intreg. Si bine s'a fgcut;

restabill proiectul cum 11 votase deja aceastg Ca-

merg, D-lui tot ar fi in contra lui.

Cestiunea dar rgrnne intreagg, de a se sti
dacg este bine sau nu, ea Camera sg primeascg
sau s respingg proiectul.
SA. restabilim trig adevgrul asupra unor fapte
avansate de D. Ionescu, pentru ca Camera si taxa

intreagg sg-si poatg da seama dad bine sau rgu

ar face de a urma consiliile D-lui N. Ionescu.
ai inthi, D. Ionescu, a afirmat cg s'ar face
o ces iune internationalg numai din rnutarea sediului scaunului societgtii dela Berlin la Bucuresti,
si d recunoasterea libertgtei stg in suspensiune

1003

numai din cauza acestei mutari de scaun ; apoi

D-lui a adaugat, dupa cunotintele juridice, pe
care zice ca. le a dobandit spontaneu qi prin intentiune, din cartile pe care le-ar fi citit in limba
D-sale germana, c scaunul societtei este la Ger7
mani, o cestiune secundara, i ca de aceea nici
nu intelege cum aceasta cestiune a scaunului socie016 ar puteh fi cauza dificnitatilor situatiei, phna
in punctul de a nu ne puteh intelege cu partea
cealalta.

Domnilor deputa0, toate acestea sunt

ni0e simple asertiuni ale D-lui lonescu. D-lni
s'ar convinge de contrariu, cAnd ar fi in locul
nostru, cand ar aveh la dispozitie dosarele ministerului de externe, in care-I previn ca se conserva
nu numai corespondenta oficiath,, dar i cea secreta; c Domnilor, secretele acestui Stat nu se
Da,

pot dh in public numai din cauza cuviintelor

diplomatice, altfel nu am roI de loc de aceste
secrete, ne-am puteh poate fall cu ansele, odata
ce ele nu contin nimic nici contra intereselor
nici contra contiintei noastre. Ei bine, chnd D-lui

ar cunoate aceste corespondente, sau daca ar fi

voit sa le ceara a le cunoate in parte, ar fi
vazut ca' aceste fapte nu sunt ah cum le afirrna
D-sa. Apoi cum un deputat de valoarea D-lui care

a avut i insemnata onoare de a ocuph fotoliul

de ministru al afacerilor straine, se expune a

1004

afirmh intr'o cestiune internationald atat de delicatl, nite fapte de atata important, fara mai

inainte a cauth sa se informeze de adevar ? Eu

ai fi

fost

gata a pune la dispozitiunea D-sale

toate dosarele ministerului, caci am 0 citit, In

sectiunile unite ale Senatului corespondenta noastra
secret/ in cestiunea r/scumpdrarei acesteia. D-nul
Ionescu tih aceasta, i cu toate acestea n'a voit

a se luminh. Fi-va oare pentruca, voih a

se

servi de necunoscut spre a puteh justifich modul

cum a cautat s intunece con vinctiunea minoritatii ca i a majoritatii ? Apoi Domnilor, se qtie
cg aceasta convinctiune este un contract bilateral.
Orice, insa, contract bilateral, afard nurnai dad,
dreptului a D-lui Ionescu, inspir ata
spontaneu i prin intentiune, nu ar zice altfel,
qtiinta

constituie un intreg, un total, care nu se poate

nici admite nici modifich deal prin consimtimantul ambelor p/rti. Se poate c acest consimtimant
sa nu se intalneasca, saa asupra intregului contract sau asupra unei parti dintransul, ei bine
atunci conventiunea nu se face. Ea ins/ care este
un intreg, nu se poate desp/r0 spre a se sustine
ca. exist/ Th cutare puncte dar ea nu exista, in

site Puncte. Ea exist/ sau nu exista in totalitatea sa.

Alt dar in cazul de fata (laza D. Ionescu consulth corespondenta noastra ar fi vazut ca, nu

1005

din stramutarea scaunului societatii se face cestiune internationala, ci pentruca cu ocaziunea

acelei cestiuni, ar cadeh toata, conventiunea, adica
ca nu s'ar puteh restabili intelegere Intre noi si
societate spre a rezolvh odata cestiunea acestor
drumuri de fer. D-1 Ionescu s'ar fi convins astfel
din citirea corespondentei noastre, c ceeace tine
in suspensiune recunoaqterea independentei, qi ce
este mai mult aceea ce poate dh naqtere la multe
dificultati qi pericole pentru viitor, nu este cestiunea pe care D-lui o numete secundara,, a transferarei scaunului societatei, ci pentruca din cauza
acestei transferari, orice intelegere Intre Statul

nostru qi societate devine imposibila.

Negre0t e liber este D-nul Ionescu s vada
lucrurile altfel, i s se propung D-lui a luh
asupra-1 aceste dificultati i aceste pericole. Aceasta,

este treaba D-lui nu a noastra.

Ins pusa, cestiunea numai pe tarimul practicei actuale, D. Ionescu ar fi vazut c partea
cealalt contractanta, careia nu putem st-i facem
legi,

pentruca ea este stpn a1i apreeih inte-

resele sale, nu a voit s consimta, la toate amendamentele propuse de camera ci numai la unele
dintransele. Ce putem face noi? Daca, D. Ionescu
cu limba sa cea frurnoas i cu frazele sale sonore, ar fi fost lng cei dela Berlin, le-ar fi
'Mors convinctiunea, poate c i-ar fi facut sl

1006

vada in cestiunea transferarei imediata a scaunului societatei o cestiune secundara. Noi insa nu
am putut aveh fericirea sa schimbam aceste convinctiuni. Partea cealalta contractanta, fara consimtimantul careia nu se puteh modifich un contract bilateral, a perzistat sa nu primeasca o parte
din amendamentele Camerei, 0 din aceasta urmeaza
ea conventiunea riLu poate fi primita, sau respinsa

decal in totalitatea ei.

yin acum la un alt fapt enuntat de

D. Ionescu. D-lui a zis ca guvernul a aderat la
Sa

amendamentele Carnerei, qi ea pe urma tot el vine

qi declara ca Camera trebuie sa renunte la unele

din ele. SI restabilim insa, Domnilor, i acest
fapt cum este. Sa-mi permiteti a aduce aminte
majoritatei ca 0 minoritatei, cum s'au petrecut
lucrurile, guvernul nu a aderat, pur i simplu la
amendamentul Camerei din Noemvrie trecut, dupa
cum voie0e a afirmh D. Ionescu.

Declaratiunea D-lui ministru de finante in

aceasta cestiune, in qedinta din 27 Noemvrie, se
afia trecuta in Monitorul Oficial din 4 Decemvrie
1879, No. 273.
Iata propriile cuvinte ale ministrului in pHvinta amendamentelor Carnerei:
D-lor deputati, cu toate cd amendamentele
ca91e s'au fti cut aduc schimbari insemnate in con-

1007

ventiune, gwvernul se va incercet ca

ele sa, fie

primite de representanfii societatei".

Si in adevar, Domnilor, nici nu puteh guvernul s faca alta declaratiune, caci noi nu cunoastem
stiinta speciall a D-lui lonescu, dupg, care un
contract bilateral s'ar puteh schimbh nurnai prin
vointa unei parti i arg, consimtimantul celeilalte
parti. Noi stiam cg, contractul e bilateral i eg,

astfel guvernul erh nurnai un intermediar 'intro

Camera, si cealalta parte contractanta pentruca
sa-i propuna acestia i sa susting, modificarile
dorite de Camera, si daca le-ar fi prirnit pe toate ar
fi fost fericit s fac6 astfel a se rnodifich con-

tractul. S'a primit insa numai parte din modificari, si pe acestea vi le prezinta. Ai intelege sa
ne ft imputat D. Ionescu, ca nu ne-am dat toate
silintele ca sa obtinem toate modificarile dorite de
Adunare, dar atunci ar ft vazut in corespondenta
ce s'a urmat, ca noi ne-ain silit sa, obtinem toate
arnendamentele; dar ca nu am putut obtine deck

parte din ele, si o parte foarte insemnata, foarte

avantagioasa. Acum, dad, pentru partea care nu
s'a primit, ati voi sa respingeti toata conventiunea, aceasta este altceva. D-voastra aveti sa'
apreciati daca bine sau ram ati face tarii cu
aceasta.

Vt previu numai el, daca cestiunea strAmutgrei imediata a scaunului societatei a fost cauza

1008

neintelegerii pentru amendamentele acestei Adunari

aceasta n'a venit nici din vreo rea vointa a partei

celeilalte, nici din vreo conventiune misterioasa

pentruca acest scaun sa nu se poata stramuth,

nici fiindca, dui)/ cartile citate de D. Ionescu,
scaunul unui societati ar aveh o importanta secundara in Germania; ci pe cat tim noi din acte
i corespondente, pentruca partea cealalta, reprezentatiunea societtei Vorstandul de care vorbeh
I). Ionescu, nu a voit s ia asupra-i raspunderea
initiativei de a propune ea schimbarea scaunului
societatii din Berlin la Bucureti, mai inainte de
a se executh conventiunea; a voit in alte cuvinte
ca directiunea princiara, ca guvernul roman, sa
faca aceasta propunere la a doua adunare generata, unde el va aveh majoritatea, i dupa, ce va
executh conventiunea. Nu dar importanta secliului
ci motivul raspunderei catre actionarii sau detentorii de obligatiuni, a facut pe Vorstand din

sa nu adere la modificarea propusa de

Camera la art. 28. Acesta este faptul real i
pozitiv, iar nu acela cum voim s ni-1 inchpuim
noi dupa trebuinta cauzei ce voim sa speram.
Berlin,

Astfel c astazi avem sau s primim sau sa lepadam conventiunea in totalitatea sa. Ce mai urnblam cu subtilitati. Faptul brut i material este

ca o conventiune nu se poate adopth decat cum

ea s'a comsimtit i de cealalta parte.

1009

D. loneseu, a mai enuntat

un alt fapt
important, A avut aerul a ne imputh ca noi am
fi dat acestei cestiuni un caracter diplomatic,
pentru aceea D-lui a i zis la sfarit ca sa inlturm cestiunea dupa tarimul diplomatic, i sfi
i

ne ocupam numai de natura sa adevarata, luerand

aa cum Europa sa ne recunoasca mai intai independenta, i poi vom trath i eu societatea
cailor ferate, peutru rezolvarea acestei cestiuni a
rescupararei.

In alte cuvinte, D. Ionescu, are aerul a crecle

ca, non/ ne-ar fi fost cu putiuta a dol3andi binele
absolut, i ea cu toate acestea nu am voit s-1
dobandim.
Dar, D-lor, am fi fost cei mai fericiti cu
toti ea mai intai, toate puterile Europei s ne
fi recunoscut, i apoi sa ne fi ocupat eu cestiunea

drumurilor de fer.
Dar daca lucrurile nu 4u fost aa, a noastra
este vina? Noi, cetia din guvern, dispunem de
vointa i socotinta cabinetelor europene? Daea ele
nu au voit cum dorete D. Ionescu, noi suntem
vinovati? i putem noi a va' ascunde aceasta?
Admite D. Ionescu c ar fi fost constitutional si
corect, ea noi guvernul, s va declaram altceva
deck adevrul ?
Adevarul este ca trei mari puteri nu voiesc
a ne recunoate mai Inainte de a se termina ces29006

64

1010

tiunea aceasta a drumurilor de fer. Crede oare

D. Ionescu, cg, dacg ar fi D-sa la putere, ar fi
fost mai norocit, si ar fi schimbat situatiunea ash
Meat sg piarg angajamentele luate de malt intre
eele patru mari Puteri, de a nu se despgrti in
cestiunea aceasta ? Ii fac complimentul men dacg
crede ert aceasta, situatiune s'ar fi evaporat numai
prin prestigiul prezentei D-sale la guvern! ti asigur Ins c s'ar inselh; I c lucrurile ar fi r-

mas tot cum existg! Insg d-sa adaugg: Tata cd

ne-a recunoscut
patru mari Puteri; ne-a recunos.
cut majoritatea fi mai rangine numai minoritatea
Puterilor". Insg tot Dumnealui vine indatg si recunoaste cg aceastg minoritate este reprezentata
prin eele mai mari Puteri; si mai recunoaste ca
este just/ si realg eghemonia Germaniei, care este
astgzi intgia Putere din Europa. Dar care este
atunei coneluziunea D-sale ? Concluziunea este ca
sg lpgdgm aceastg conventiune, adicg, sg nu
nem soeotealg de acea minoritate, pe care tot D-lui
o recunoaste ea compusg din cele mai mail Puteri, i s continugm a sth cu dgnsa in relatiuni
anormale. Exist Iogic intre premise i concluziune ? ID. Toneseu induleeste Ins/ luerurile zicand

ea di, astepam mai intai ea toate Puterile s ne

recunoascg. Ei bine, D-Ior, repet, am fi cei mai
fericiti dug lucrurile s'ar puteh Intamplh ash; eu
asi adaugh Inca ea, asi eed locul meu D-lui To-

1011

nescu sau ori c/rui altuia, indatl ce ai ti cl

una ea aceasta ar fi posibil, eand ar veni acela la
minister. Dar cruda realitate este altfel. Eu insl

vl declar in mod oficial, i baAndu-ml pe acte,

cl lucrurile nu pot merge cum vi le prezint D.
Ionescu. Este un ce cunoseut el cele trei mari
Puteri i anume Germania, Pranta i Anglia, nu
ne vor recunoate deck deodatl, i c nici una

din ele nu se va desplr0 de celelalte patil nu

vonn

rezolvh

cestiunea pendintl a drumului de

fer. Ne-au recunoscut patru mari Puteri i le san-

tem foarte recunosatori pentru aceasta. Cu to0i

am si4t cea mai mare bucurie cand Italia ne

Insl Italia recunoselndu-ne
nu a incetat a interveni i a ne indemnh ea sl
regul/m aceast situa0e anormall a drumurilor
de fer. Nu este o singurl Putere in Europa care
.56 nu ne facl acelai indemn; eci fiecare din Puteri cunoate c aceastl cestiune a drumurilor de
recunoscii deungzi.

fer contine in sine 1113 sambure de discordie, sau

mai bine germine de pericole foarte insemnate

pentru noi mai ales in inprejur/rile care se pot

ivi In Europa! Sg mai adaog qi altceva; presupunAnd el, am asculth pe D-nul Ionescu i c ne
am pune in poziOune de nel*legere cu Germania, oare-ar rlspunde D-lui ea, celelalte Puteri,
care ne-au recunoscut dejh, vor continu a aveh
en noi acelai relaciuni normale ea cele de astlzi,

1012

ca, ar mentineh pe reprezentantii lor de azi? Eu

unul nu pot garanth aceasta, si nu pot sti daca.
Italia, dael Austria,ar mai continua, sa aiba, ministri
plenipotentiari in Romania. S'au vazut si se vad
si

adesea eazuri cand un Stat ar6 a rumpe de tot

cu un altul, ii retrage reprezentantul, sau intr'un
mod, daca nu tocmai oficial, dar de fapt. D. Ionescu poate garanth ca, nu s'ar intampl una ea
aceasta? Negresit ca, nu. Apoi atunci in ce pozi-

tiune am mai fi noi? Am fi in pozitiunea aceea,

platonica, de a fi recunoscuti de majoritatea Puterilor, insa de a mi aveh relatiuni normale si
permanente eu nici una. In alte euvinte, am fi
Stat independent in adevar, dar ami fi intr'o pozitiune atat de precath, incat am fi expusi sa fim
inghititi de toate acele varteje la care este expus
un Stat mic care nu se afla in legatuth en alt Stat.
Apoi, Dior asemenea pericole nu se ocolesc
prin fraze pompoase, nici prin apeluri la patriotism cum face II lonescu. Putem fi noi intro noi,
foarte patriuti, insa, cand un thu se iveste sau ne
ameninta, trebuie sa,-1 combatem ea sa-I evitarn,
prin mijloace practice si pozitive, iar nu prin declamatiuni. Pe langa fapte enuntate, D. Ioneseu
a facut si mai mnite insinuatiuni malitioase. Le
viu relevh i pe acestea. D-lui a declarat intr'un
mod foarte dibaci, i ea si cum ar rezolvh o difieultate de fapt c D-lui numara milioanele sft

1013

dam milioane. ba inca a pronuntat si cilvantul

dar"

insa

sh'

scapam demnitatea, interesele

Orei !..

D-lor cand vi se va vorbi mai pe larg

partea financiara i economica a conventiei,

tie
-yeti

vedeh, diva cum ati vazut deja ca nu 0 vorba

de sacrificii de milioane, nid de dartiri a se face
cuiva; este vorba de regularea simpla a unei situatiuni nortuale, si de o regulare facuta foarte
in avantagiul nogtru,

i f6r1 niciurl sacrificiu.

Aecasta arionialie exista in raport cu Germania, in Sensul acesta ca guvernul german, angajat la noi este expus la toate complicatiunile
earl se nase din acel tnare capital angajat inteo
tar6 straina. In raport cu Romania, anomalia exista

in sensul acesta, a, nu suntem stapani la noi in

casa, ca hervUl vital al trei, cUm este acea mare
reea de drum de fier, se MI6 sub o directinne,
sub o intluerrt6 straitia de noi asupra cAreia nu
avern nici o autoritate directA. Este astazi recunoscut c drumurile de fier cotAin in sine Solutiunile a o Suma de cestiuni politice si sociale;

aceste drumuri de fier nu le administram, nu le

exploatam loi. Adeasta este o anomalie care ne
expune la mii de dificultati si de pericole sl poate
dh nastere la surna de ciocniri intre interesele opuse

ale actionarilor germani si ale statului Roman.

Trebuie dar s faceni a ineeth anomalia si a

1014

depArth dificu 1tti le, neintelegerile, pericolele. Vedeti dar, Domnilor, la ce se reduce insinuaxile

D-lui Ionescu despre sacrificiurile de milioane i

despre darurile a se imparti.
Yin acurn la cealalt/ insinuatie a d-lui Io-

nescu, c. noi am fi fa,cut a se dh caracter international acestei cestiuni, de unde a volt D-lui sg
conclud/ c6 am puteh inlAturh acest caracter si
atunci am rezolvh cestiunea mai lesne i mai in
avantagiul

; D-nul Ionescu a mai ad'augat el

opinia public/ dela noi nici nu cunoaqte cum qi

ce fel chestiunea aceasta ar fi dip1omatic i international/.
Aceasta, insinuatiune o pot combate in doug
moduri :

Mai intal v aduceti aminte c, child aceasta

conventiune s'a discutat acum o lung in aceast/
Adunare, D. Maiorescu, oratorul minorithitei a im-

putat guvernului ca. a prezentat Camerei aceast

cestiune, ca o cestiune de drept privat, de vreme
ce, prin natura sa ea este de drept international.
Atunci en i-am r/spuns: dh, e adevgrat c cestiunea e international/ in ceeace privete guvernul
german, fiindc/ un mare capital german este angajat In drumurile noastre de fer; i am adgogat
atunci c/ (nice guvern proteje interesele supuOlor
sal anagajate in alt Stat i am adus de exemplu
pe ImpAratul Napoleon qi guvernul francez, cari

1015

au iutervenit pentru protejearea intereselor D-lui

Godillot i Lemaitre.

Insa in ceeace ne priveste pe noi, am spus

in acea sedinta c cestiunea este numai interioara
ei pur economica si financiara. Din acest punct
de vedere numai discutasern noi cestiunea in Ada-

pare, fara insa a face sa inceteze pentru aceasta

caracterul ei international.

Nu dar de noi, nu de guvern, nu de majoritate sau de minoritate depinde ea aceasta cestiune s aiba i un caracter international. De aceea
si D. Maiorescu in randul trecut a zis, contrariu
de ceeace afirma azi D. Ioneseu, ca din natura sa
cestiunea este internationall.
Din acest punct de vedere, purAndu-se guvernul german, ca i actionarii germani au declarat
ca considera cestiunea ea internationala, si a si
trimis o nota explicativa la alte Puteri, in privinta
acestei cestiuni.

Nu mai poate fi indoiala asupra caracterului

international si diplomatic al cestiunei.
Dar de astazi numai aceast cestiune a devenit internationala ? Ash a volt sa insinuie D. Ionescu. Lesne insa-i pot probh contrariul si sub acest
punct de vedere.
Caracterul international si diplomatic al ces-

tiunei a existat Inca din 1875. Guvernul actual,

nu putea dar si mosteneasca deck ceeace a gsit.

1016

De ce dar, ne vorbeste D. Ionescu de presiunea

din afar/ ce s'ar exereith asupta noastra. De ce
Are aerul a denunt trei c guvernul i adunarile luereaza sub presiunea unor ash presiuni sau
arnenintari ? 0 presiune cum intelege D. Ionescu,
nu exist preeum nu a existat nici in 1875, caei
nimeni nu ne pune sula in coaste ea sa votam in
favoarea acestei conventiurti. i Camera si guver-

nil sunt liberi a primi sau a respinge aceasta conveutiune; lug i unii i altil vor trebui iarlgi,
Inlaturand declaratiile

presupunerile gratuite, sa

puna in balanta relele sau avantajele votului lor,

si sa chibzuiasca cu niaturitate i eu sange rece,
daca este mai util si mai patriotic a respinge sau
a primi aceasta conventiune. Iata cestiunea in toata
sirnplitatea ei.
Am Elq, va, dovedesc foarte seurt c caracterul

diplomatic al eestiunei tut exista de azi, ei Inca

dela

1875.

Trei acte numal am s

va eitesc din dosarul

din 1875. Voiu citi numai ceeace se refera la partea
politica sau o scrisoare a D-lui Maiorescu dela 5
August 1875, eand D-sa se afla, in minister i era

din intamplare la Berlin. Acolo fiind era natural

a vorbi despre cestiunea drumurilor de fer, atat
cu guvernul german cat i cu membrii consiliului
de admlnistratie. Asupra acestui subiect trimite
dar o scrisoare D-lui Lascar Catargiu.

1017

Iat

ce scrie D-lui la luceputul acelei scrisori:

D. D. Bulw i Radovici mi-au spus in
rezumat urmatoarele:

Solutiunea data de Camera dinB ucurefti a

fost privita la Berlin ca o respingere a cererei

societtitei. Dac'a (precurn asiguram eu) aceasta nu
este intentia guvernului roman, 0 daca din contra

noi suntem hotarifi a ne intelege eu societatea,

guvernul german ar fi foarte multumit 0 am

dobancli din nou putinta cle a merge cu Austria 0 Rusia pe cale favorabila Romaniei. In
deosebi Germania era decisa a termina panel la
toamnd cu Romania conventiunile consulara 0 co-

merciala 0 a le expune Reichstagului in chiar

sesiunea viitoare. Daca insa cestiunea drumului
de fer rarnane nehotarita, atunci Germania este
silita a intrerupe orice acciune .favorabila pentru
Caci invitatia intretinuta de posesorii actiunilor Strusberg este .aqa de mare incat, cu cestiunea drumului de fer nerezolvata, guvernul german ar ga s'i n Reischtag o violenta opozifie in
contra politicei sale orientale, i-ar aduce lucruri
nepla cute 0 s'ar expune a vedea respinse convenriunile consulara qi comerciald ce le-ar fi In-

cheiat cu noi. A dar o conditie sine qua ton

pentruca guvernul german sa continuie a merge
impreuna cu Rusia 0 Austria in favoarea noastra

1018

este astazi aranjarea gu,vernului roman cu societatea acfionarilor".

Iat/ dar, cg. ,D. Maiorescu, un atnic al Dv.
care inca din 1875 a fdeut cunoscut guvernului
sgu cg, ast6 chestiune este si dip1ornatic i foarte
delicat6.

176 dau acum o autoritate pe care nu 0 puteti deck admite. 17-5, dau o notA a D-lui Lascar Catargiu din 8 Noemvrie 1875, stil vechi,
adresatl agentului nostru din Berlin, prin care
descrie intrevederea si cuvintele ce i le-a adresat
reprezentantului Germaniei din Bucuresti, in cestiunea drumurilor de fer.
Iat6 cuvintele din scrisoarea D-lui Lascar Catargiu :

Ouvernul imperial, pe langa care sunteti

acreclitat, a exprimat din nou printr'o nota ciao ministerului dorinfa sa de a vedea odata tranfate dificultafile pendinte intre societate

i noi.
Cu ocaziunea citirei acestei note, D. consul gene-

ral a exprimat inca odata indiferenra guvernului

imperial in privinta modului solutiunei ce s'ar da.
A insistat insa, intr'un mod semnificativ, asupra
necesitafei in care se afla guvernul imperial de
a cere o solutie care sa satisfaca numeroase interese germane angajate intr'aceasta afacere qi
asupra urgenfei de I se (la o alta solutie oarecare".
Vedeti dar c insusi presedintele consiliului

1019

informeazg pe reprezentantul nostru din Berlin,

eg intr'un mod semnificativ guvernul german tine
ea sg, se termine cu aceastg chestiune, care putea
invenina bunele relatiuni dintre doug, State, cari
aveau interes de a le tine cat mai bune.
Cat despre sensul cuvintelor, in mod semnificativ, cu care s'a servit reprezentantul germaniei,
cand vorbea cu presedintele consiliului, 11 intelegem mai bine dinteo depese, ce peste o lung,
agentul nostru din Berlin o trimite ministrului sgu :
lath, in adevgr depesa, din 12 Decemvrie 1875,

ce se trimite din Berlin D-lui Lascar Catargiu :

Halow, mi-a vorbit astazi de chestiunea rescumpareirei, i ntr'un mod prea delicat i prea fin
mi-a declarat c va fi ruptura complecta intre
Germania fi noi, claca un aranjament nu va
avea loc"
In urma citirei aeestor trei acte, mai poate fi

indoialg cg cestiunea a avut caracter diplomatic,

iar nu numai eomercial Inca dela nastera sa, incg
din 1875.
Astfel D. Ionescu nu mai poate astazi fi M
drept a afirma ca guvernul actual a dat cestiunei
caracterul sgu diplomatic. Faptele i caracterele
11 desmint.

Rarnane insg D-lui in drept a ne imputa ca

am deslegat in ran cestiunea. Puteti discuta, despre

aceasta, si s'a discutat mult. Cat insg despre na-

1020

a cestitmeiy ea
existg prin sine Insasi; ea a avut aceiasi natura
Inca dela nasterea ei, Inca din 1875 si numai
amicii guvernului de atunci nu pot negh aceasta.
tura diplomatica

internaiona1

Numai D. Ionescu este in drept a negh

aceste

fapte; cad D-lui a combatut toate guvernele, D-lui

este dupe cum se stie, reprezentantul negatitmei

universale. Este dar pozitiv ea cestiunea are azi

in caracter international; nu depindeh de noi a
nu se considerh astfel la Berlin. De natura sa
diplornatica Inca din 1875; efectele acestei naturi
nu puteau Inceth deck prin tntelegerea ce ar intervetil intre guvern i societate. Aceasta Intelegere
nu s'a putut efectuh la 1875. Astazi suntem
ajunsi aproape la o ash Iritelegere; si tarftmul pe
care s'ar euveni sa discutati ar fi numai cel financiar si economic.
In loc de a se troth cestitmea pe acest tartm,
si numai in raport cu arnendamentele admise de

Senat; s'au repetit toate criticele in potriva Intregei conventiuni, denaturandu-se toate faptele
pentru a se conclude la respingerea conventiunei
si la faptul de a face ea majoritatea sa se eontrazica eu votul sail anterior.
Spre a terminh va mai amintese, Domnilor,
el D. Ionescu. a flent apel si la Domnitor spre
respingd
a-1 face sa intervina intre noi ca s
aceastii, conventiune. Nu voesc sa critic apelul

1021

acesta al D-lui Ionescu, sub punctul de vedere

constitutional, nici sg examinez dacg el contine
vreo insinuaOune ma1iioas i seamgng cu celelalte

argumentgri ale D-sale, SA, lugm el acest apel ar

fi sincer. SA, admit cg este regulat i eg se impacg cerintele constitutionale facand apel la Domnitor In cestiunile ce se discutg in parlament, In
mice caz, trebue sg recunoastem cg, intr'un Stat
constitutional, raspunclerea nu poate privi pe Capul Statului, ci numai pe Ministrii, numai pe majoritgtile parlamentare.
FA& 'and insg abstractiune de toate acestea,

presupunand pentru un moment cg Domnitorul

ar fi aplecat sg asculte apelul D-lui Ioneseu, insg
ne putem intreb4 dacg bine ar face Domnitorul
sg ne indemne a respinge aceastA, conventiune.
Eu, nnul, ered D-lor c eu asemenea respingene s'ar face eel mai mare rgu tgrei acesteia.
Neputandu-se stabili intelegere intre noi i societate am rAmnea expusi la conflicte, numeroase i
periculoase, am sta, incg nerecunoseuti ea Stat,

am fi prin urmare expusi la toate pericolele earl

pot decurge din o asemenea stare de lucruri; i
aceste pericole pot fi eu atAt mai grave, cu cat
evenimentele se pot complic4 mai mult.
Cum dar D. Ioneseu ar putea credo un singur
moment, cA,' i natiune, aflatg in o a4 pozitiune,
ar fi in siguranta si nu ar aveg s e teamg de
nimic?

1022

,tiu c adesea i apa turbure poate conveni

unora, dar desigur c aceasta nu poate conveni la
cei mai multi. Politica celor mai multi, politica
natiunei intregi, din vechime, este a nu se lhsh, sh
ni se turbure apa de nimeni, este a nu ne expune

la pericole ce se pot evith, este de a nu ne absorbi in nimenea; in fine a aplich politica de

echilibru.

Tot o chestiune economic i financiarh ar fi

fost un act mai patriotic din partea D-lui Ionescu,

a ne luminh pe noi toti si a luminh cu noi i

Tronul, si a arhth cari sunt relele financiare ce
contine aceasth conventiune.

D-lui Ing nu e om de cifre,

si

a rationat

numai ca membru din opozitie, a fhcut adich politich numai acolo unde trebuih s6, fach numai
cifre. In alte cuvinte, spiritul de partidh l'a predominat, i numai prin acesi stimulent vh in-

votati ea D-lui, si
numai sub ash preocupare a fhcut i apelul shu
deamnh i pe D-voastr

la Domnitor.
Astfel fiind ehestiunea, stiti dar cum cred eu

ch ar rhspunde Domnitorul, ale chrui sentimente

patriotice i inim6 romkneasea, o eunomteti toti?
Eu cred c Domnitorul ar rhspunde la acest apel
cu vorbele regelui Leopold I al Belgiei. Acest
bun rege se aflh la inceputul domniei sale inteo
pozitiune cam analoagh cu a noastrh, se afih, adich

1023

si in Belgia drumuri de fier, in mhini de societati

straine: se &Alta dar si in Belgia ca acele drumuri
de fer sa, se reseumpere i s'a, via, in pozitiunea
Statului. De atunci lumea a mai fAcut progres,
caci in State le europene de azi nu se multumesc
numai de a emanciph drumurile de fer de societ5,0 str/ine, dar chiar de societ/0 indigene. A. se
sustine contrariul este astAzi a enunth o erezie
economic/ si politica din cele mai monstruoase.
De aceea Leopold I al Belgiei in fala dificult/01ov care se iveau si in Belgia in privir4a
acestei desrobiri a tarei sale de sub societAile

straine, zieek aceste ouvinte: In situariunea in

care se alla Belgia cu clrumurile sale de fer,
oflate in mdini straine, daca n'afi fi rege al Belgiei, ai vreer s fiu director al drunturilor de
fer". i dreptate aveh, D-lor, acest IWlept rege;
caci in fapt. nu regele, ci directorul cailor ferate
era suveranul drumurilor de fer i puteh dispune
de ele. Sa nu se indoiasca dar D. Ionescu, ca,
Domnitorul nostru care a dat a-a-tea probe de intelepeiune si patriotism, i-ar raspunde tot cu eniiintele regelui Leopold.

Acesta este si mai imperios cerut azi, cancl

vom aveh o pozitiune de Stat independent. Toemai fiindca nu mai voim a fi vasalii nimanuia,
nici ai Rusiei, nici ai Turciei, nici ai Germaniei,
nici ai Austriei, tocmai de aceea voirn sa, eman-

1024

cipm qi drumurile de fier, i voim Inca ca aceastA

emancipare economica sl fie tot ah, de realA ea
cea politica. (Aplauze).
SA nu mai villa D. Ionescu a regreth, timpul
chnd eram vasali ai Turciei; cAci daca, dupa cum
i

ziceh

D-lui, atunci nu ni

se cereh nimic, rAs-

punsul este pentruca, nu aveam nimic.

Noi atunci, intre noi, ne consideram, este
adevarat, ea suverani i autonomi, in virtutea
drepturilor i tractaturilor noastre vechi, Insa
Europa nu ne considerh deck ca vasali ai Turciei.
Dar astAzi, daca suntem independenti, nu
voim sA,' creem un alt vaselagiu, mult mai per-culos decAt acelea al Turciei, vaselagiul sau robia
unei societAti strAine care ar tine nervul nostru

vital i ne-ar guvernh prin exploatarea drumurilor

noastre de fier. Atunci in adevar nu am mai fi

Stat independent, atunci independenta noastrA ar
fi o minciunA, cAci repet am fi vasali acelora earl
dispun de instrumentul cel mai puternic al actiunei
0 al prosperarii noastre. (Aplauze)
SA nu ezite dar onor. majoritate nici un mo-

ment de a acordh tArei aceasta emancipare a ei

economica i politic
i sA fie sigura cA, generaiuiiile viitoare, ca si cea prezenta, o vor bine
cuvnth, i o vor bine cuvhnth mai ales cAnd se

vor vedeh efectele binefacatoare ale aplicarii gradata a acestei conventiuni, i marea desvoliare ce

1025

ea va provoch in m*area noastrg economic6.

(Aplauze).

Nu ezita0, dar, i admiteti proiectul cu con

tiinta impAcat'a. (Aplauze).

29006

65

II
Monitorul Oficial" No. 18 din 1880.

Clauza natiunii celei mai favorizate.

B. Boerescu easpunde in numele guvernului lui
G. Vernescu cg, in conformitate cu conventia incheiatg
en Austro-Ungaria in 1875 produsele sohilui i industriei

rom.ne se vor bucurh and vor fi importate in Austria

de clauza natiunii celei mai favorizate. In al doilea rand
Austro-Ungaria poate luh mice ufasuri sanitare in privino, importatelor dela noi &del aceasta este o cestiune
de politie sanitar intern.a.

B. Boerescu, ministru de externe. Opiniunile

D-Iui Vernescu sunt ash de dephrtate de uzurile
dreptului international incht asi face o erezie foarte
mare dach 1-ai urmh.
Mai Inthi, in privinta tarifului, D-nul Vernescu,

a fheut o teorie pe care vh mhrturiseasc eh nu o

inteleg. D-sale i se pare ch in virtutea conventiunei noastre en Austria am aveh dreptul la o
tarifh filch care ar fi existat in minutul child s'a

1027

&cut convenOunea din 1875 qi pe care Austria

n'ar puteh-o schimbh fix/ voia noastrh, 1 dach
aceasta ar fi pentru Austria, ar f i pentru noi,
i;ine inteles. APoi, D-lor, permiteti-mi s v dau
citire art. 7 din conventiune care zice: Vor fi
supuse productele soiutui i ndustriei romone care
vor fi importate 4,n monarchia Austro-Unyara
care sunt destinate pentru consumatiune, sau pentru tintrepozit sau pentru reexportafiune, sau pen-

tru tranzit vor supuse 4colo acelwiafi tratament

fi nu vor fi pasibile de drepturi nici mai ridemite, nici altele dee& productele nariunei celei mai
favorizate".
D-lor, rn'am ocupat si eu cu cestiunea tratamentelor internationale, dar dach va trebUi s ian
lectiuni dela oameni speciali, de sigur ch nu inh

voi adresh la b. Vernescu, fiindch nu e tractat

in lume care sh se poata explich astfel cum D-sa
voieste sA explice aceastk conentiune. S presupunem c atunCi cancl am fhcui tractatul cu Austria,

am fi g6sit taxa de 5 tranci. pup6 aceea vine

tractatul cu Germania uncle se fixeaz6, un tarif
mai reclus. Noi atunci aveam dreptul sa, zicem:
conventiutnea noastrg, ne (IA dreptul de a profith
natiunei' celei mai farorcizate,.' si
fiindch Germania plktete mai putin, sh plhtlm fi
noi tot athta. Dupg' un an 'vine alt tractat cu
Italia, care ar A redus' 'taxa th Alai jos si oi am
de avantajele

1026

fi avut i atunci dreptul s cerem acelasi avantaj.

Prin urmare, dach acel tarif ar fi fost uniform,

vedeti ch in multe cazuri s'ar fi putut intoarce in

defavoarea noastrh. Ce se intampla insh azi, se
intampla cum am spus qi repet, eh dela Iu lie 1879
a incetat tractatul cu Germania; atunci eel dinthi

lueru al nostru a fost sh vedem e vre-o natiune

pentru care tariful sh fie mai mic decht tariful
general al Austro-Ungariei, i nefiind nici una,
fiindch toate plhtesc ea si noi doi fiorini de argint
pentru un pore, a trebuit sit ne supunem i noi

la acest tarif, care e general pentru toate thrile.

Asthzi nu existh insh nici un tractat incheiat
de Austria cu un alt Stat in aceasta privinta.
Maine, insh, dach se va ineheih un asemenea traetat,
Indat Ii vom invoch i noi in favoarea noastrh,
i vom plhti i noi ca Statul cu care Austria va
ineheia acel tractat. Pang atunci avem tariful
general duph care trebuie s plhtim, i duph acela
i platim Aici nici nu mai este umbra de indoialh
eh, ash trebuie sh se urmeze.

Mare este taxa ce se ia acum in Austria pentru aceste vite, o recunosc; dar este treaba Austriei
de-asi pune asernenea taxe cum crede de interesul

ei, noi nu putem interveni in afacerile sale, ea

sh-i impunem eeva in privinta aceasta, si trebuie
sa astepthm momentul cand se va incheih vr'un
tractat cu alth tarh, ea se ne folosim de avanta-

1029

jele ce s'or dh prin acel tractat natiunei cu care

va fi incheiat.
Tree la o doua cestiune. D-nul Vernescu a zis
ca Austria ar puteh sa ia mice msuri sanitare
in

privinta vitelor importate dela noi, chnd ar

constath c. ar fi epizootia la noi, in acele vite, iar

nu ash dupa bunul shu plac. Dar, D-lor, aceasta
este o cestiune care trebuie lasata la judecata oamenilor de stinth i oamenilor practici; pentruca, mie

imi pare ca, se poate preh, bine ca in tara de provenienth sq, nu fie epizootie, i cu toate acestea
trecem din acea tara in o. Ora vecinh o singura
via bolnava, aceea sh, Ihteasch boala acolo qi sh"
aduch o epidemie mare. Este dreptul fiecarei ta'ri
de asi regulh politia ei sanitara dupa cum intelege
ea; i aceasta este atht de adev6rat, trick se tie
ch toate State le, au absolut dreptul ca ori cand cred
de cuviinth pot sh ia (nice masuri voiese pen-

tru apararea sanaatei publice. Ash de exemplu,

asupra cazului aratat de D-nul Aurelian, ch se
introduc la noi Ninuri unguresti falsificate, noi
nu avern decat a pune oameni experti la vhmile
noastre, can s analizeze acele vinuri, caH odata
gasite falsificate, se pot confisch, fth cea mai
mic'a obiectiune din partea Statului de provenienth.

Dar dach noi nu avem chimiti necesari, care 0

faca analiza acelor vinuri, vina de sigur cg nu este
a Austriei sau a Ungariei. Dreptul de-a face politia

1030

noastr6 sanitarg cum inte1egem noi, 11 avem prin

art. 5 din conventiune, 0 nu eamhne decat s 11

exercitAm. Cred c, ar fi inutil a mai continua,
discutiunea aceasta, noi vom uringri cu toatA, aten-

tiunea cestiunea, i vom cuth ca aplicatiunea sit

fie cAt mai mult ndiilcit I uoarg, pentru a nu
se aduce valamare comertului nostru de vite cu
Austria.

III
Monitorul Oficial No. 34 din 1880.

Naturalizarea lui Daniel.

Senatorul Pruncu combteh cu inverqunare naturalizarea Evreului Daniel. B. Boeresen o sustine spuWand cfi cererea de naturalizare al lui Daniel e n conformitate en previziunile art. 7 din constitutiune care
acordfi naturalizarea cu dispensfi de stagiu acelor strini
cari au creat industrii utile sau au stabilit case mari
de comert n tara. Mai adaugh B. Boerescu ca," erh in
interesul tfirii a se voth aceast naturalizare efici noi
am pi oinis Europei de a face o sincer aplicatiune a
art. 7 din constitutiune. B. Boerescu terminfi spunfind
ch Daniel merith, impfimntenirea efici este nfiscut
taxa% i a infiintat cea mai veche bancfi din Moldova.

B. Boerescu ministru de externe. Aci este

vorba de executarea unei legi, i executarea unei
i fide15, cand se face ablegi atunci este leal
stractiune de persoane si de consideratiuni, de simpatii

antipatii personale.

Onor D. Pruncu a voit s dovedeascA cA, mai

Inti aceasth, naturalizare a D-lui Daniel nu este

1032

conforrna art. 7 II si a prezentat o alma de

consideratiuni de ordine morala din care D-sa a
volt s traga concluziunea eg, D. Daniel nu ar
aveh sentimente romnesti, i prin urmare DU
trebuie s-1 naturalizam.
Se vedem daca punctul acesta este conform
legei,

daca punctul al 2 este bazat pe fapte

pozitive care se pot imputh D-lui Daniel, sau daca

sunt nurnai niste simple afirmatiuni ale D-lui

Pruncu, pe care vedem ea le combate alte persoane de peste Milcov tot atat de competinte
ca D-sa.
SA

vedem, prin urmare, daca concluziunile

trase din aceste fapte sunt exacte sau de natura

a face pe Senat sa se departeze de dreptate si legalitate.

D-lor, legea de naturalizatiune, prin art. 7

prevede intre dispensati si de aceea cari vor fi
adus in WI industrii utile sau vor fi fondat stabilimente marl de comert; i apoi vine 2, litera
b, care se rapoarta la aceea care merita dispensa

fiindca sunt nsc0 in tang.

In I, prin urmare, este vorba de un strain
care a fost strain pang, la naturalizare, si care se
admite cu dispense chnd a adus in ara industrii
utile sau a stabilit case marl de comert. Domnul
Daniel este in unul din aceste doug cazuri de
dispensa. Si aci venim la partea legal. Apoi,

1033

D-lor, vine azi Un caz de naturalizare al per-

soanei pe care in&Isi D-nu Pruncu, reeunoaste eh'

este eel mai insemnat comerciant din Iasi; recunoaste cg, a fgcut corner i industrie agricold, arg-

tand cA a avut si are mosii de sutimi de mii de

galbeni in exploatare; i precum s'a spus in seetiunea din care fac i eu parte, este principalul
arenda al principelui Mihail Sturza. Apoi este
totdeodath i bancher, avnd o insemnaM cas'a
de credit in Iasi. Si de-i vom da atata importantg,' eatg, i-a dat D-nul Pruncu, este o persoang,
cu foarte mare greutate i ithluentg,' asupra pietei
Moldovei. D. Pruncu a zis
desi nu ne,a, probat aceasta, eg, in 1866 cAnd s'a flcut apel, la

un imprumut de 30 milioane, D. Daniel ar fi

influentat i impiedecat pe toti Israelitii din Moldova ca sa' nu subscrie nici un ban la imprumut.
Prin urmare este vorba de un om cu mare
influenta. Este vorba de unul din eei mai insemnati agricultori,

de un om avut care are

cea

mai veche eas6 de bailed destul de insemnatg.

voiti st respingeti un asemenea om, voiti sg
sustineti

cg,

nu intra' in

categoria art. 7 din

lege, cg, nu intrg, in prevederile legei pentru a me-

rita dispensa de stagiu? Voeste D. Pruneu a nu

clash pe acest om thci intre comercianti, nici 'intro
industriasi si a ne face sg, eredem aceasta? Apoi
daeg voeste a ne face ea admitem una ea aceasta,

1034

ne crede D. Pruneu, prea naivi ! Ar fi ea atunci

cand va zice D-nul Pruncu c trebuie s votAm,
i cAnd va zice nu, sA, respingem o naturalizare! Dar dacg maine sau poimAine va veni
un comerciant Israelit mai necunoscut, Mr . milioane
sau sutimi de mii lei avere, i ar cere impgmAnsrt votm,

tenirea bazAndu-se pe litera a din II a art. 7,

ar trebui sA-1 admitem cu dispeng de stagiu, cu
toate cA, ar fi mult mai pre jos ca pozitiune sociald, eu comerciul sau en industria agricolg. Iar
cel dintAi, D. Daniel, baneher din Iasi, unul din
eei mai insemnaii agricultori nu intrA, in categoria aceasta!
Aceasta nu mai este nici sofismg, ci este ceea
ce numeau Elinii ritori adicg de a scoate cu clestele consecintele.

Prin urmare este incontestabil e nici argu-

thentul D-lui Pruncu c nu eunoaste de fel pe

D. Daniel

desi ii eritic ash de mult, nici apre-

cierile sale critice despre averea

comertul de
banea acelei case; nici aprecierile sale juridice DU
pot s, devin'a litera legei.
i

Ce ar rezulth clack s'ar admite teoria D-lui

Pruncu ? Ar rezulth aceasta
o spui ca membru
al guvernului i ca ap6rAtor al aplicArei scrise
a legii, ar rezulth c ar puteh, urmAndu-se nim
asernenea sistem, sA fie acuzat Senatul, acest matur
corp al statului, care interpreteazA legile in mod ash

1035

le face iluzorii i ca nu vreh sa le aplice

c'and noi titi ca., am promis in fata Europei inca.

tregi ca vom face o aplicare sincera i leala a

art. 7.

A veni dar un senator i a fagadui ca o

persoana in conditiunile D-lui Daniel, nu intra in
prevederea II al. art. 7, i ca, nu merit/ dispensa de stagiu este a tagadul evidenta unei legi

atat de dare. Apoi cum risca D. Pruncu, a mai

avansh i fapte atat de mult contrarii adevarului,

ca acela ca este supus strain, cand este un act

pozitiv din 17 Decemvrie 1879 care arata lepadarea D-lui Daniel de protectiune. Apoi negreit
eh'

este

strain pang, nu'l yeti voth, va fi strain

i dupa votul D-voastra, pang nu se va promulgh

legea 0 nu va lila diploma. Dar a zice ca nu s'a

lepadat de protectiunea straina 0 a avansh, din
propria sa autoritate, un fapt contra autoritatei
unui act, va marturisesc ca nu pot sa inteleg
asemenea rationament.

Cand dar cineva vine cu asemenea afirmatiuni contrarii adevarului, i cand totodata spune
singur ca nu cunoate pe D. Daniel, oricine are

dreptul sa se indoiasca de toate faptele 0 criticele avansate de D-sa ad.

D-nul Pruncu vine la fapte de o ordine morala.

E! Cat de grele sunt aprecierele in materie

de persoane. Poate oare acela om sa placa la

1036

toata lurnea ? La unii naste antipatie din sistem

in contra Israeli -Won Dar poate sa fie la a4ii
si calcule care creaza aceste antipatii, si cu ocaziunea art. 7 am vazut aceste pasiuni nu intre
Romani ci chiar intre Israel 4i.
Am vazut Israeli0 alergand ca sa nu ceara
sau sa nu se naturalizeze cutare Israelit. Pentruce ?
Nu stiu. Pe cat timp casa Daniel este mare si
bogata, oare nu va fi avand rivali, i unii din
noi

nu zic de D-nul Pruncu nu ar puteh

fi

victima manoperilor acestor rivali ?

Am vazut eu Un bancher facandu-si un merit

ca este supus austriac. Aceluia poate i-ar pareh

rau sa vada pe 1)-1 Daniel ca este Roman si are
o poziOune mai favorabila, i ar vol sa rarna'm tot
ca dansul strain. Se poate intamplh si asemenea
intrigi. Nu intru in asemenea calcule, nici in considerMiuni de ordine morald. Trebuie s mergem
Cu sange reee; sa vedem cu ce putem constath ca

D. Daniel este o oroare! O. vom introduce un

verme destructor in sanul nostru declarAnd ceta-

tean pe D. Daniel!
Suntem liberi sd nu prirnim natura1iz4a,
dar nu pe considerante ca acelea ce s'au invocat
de D-nul Pruncu, care nu sunt bazate nici pe lege,
nici pe adevar.
Legea prevede cazurile de dispensa de stagiu,

si D. Daniel intra in prevederea legei II lit. a

1037

1 h. A face un motiv de respingere din cauzg e

are 10 sau mai multe milioane, alegand in mod
nefundat c s'ar fi ruinat cutare persoang din
cauza acestei case, mi se pare ea nu este o argumentare serioasa.

ii apoi de unde tie D. Pruncu ca casa

Daniel are 10 milioane ? Oare le-a numarat? Am
intrebat si eu oamenii care cred cg-1 cunosc mai
bine pe D. Daniel, senatori de peste Milcov, si

spun ca are mai putin. Dar cu cat ar avea mai

mare avere, atat mai bine; trebuie sa ne bucuram
fiindcd o tara cu cat va ave mai mari capitalisti, cu atat este mai bine, pentruca atunci banii
sunt mai eftini i industria poate trage folos si
tara poate prosperh. Eu prefer egalitatea in fonduri si prosperitate, decat in saracie.
Am intrebat i eu oameni care cunose aceasta
familie, i pot cith chiar nume proprii, pe D. Colonel Dabija, i mi s'a spus ca nu e probabil sa,
aiba casa Daniel mai mult de trei milioane. Dar
set

zicem ca.

are 10 ilioane. Apoi, aceasta este

o crima? Este un motiv de respingere dela cetgtenie pentruca are atata avere i pentruca, este
bancher ? Apoi daca este ah pentru ce Ii a-ti dat
naturalizatiunea lui Hilel ? Tot aa are si Halfon
o cask de band, i i s'a dat indigenatul cu dispensa de stagiu. Pentruce pentru Halfonii i Hileli din Iai sa se dea ? Acei care nu-i cunosc

1038

au luat informatii si au toatl stima pentru casa

Tar dac6 a fi milionar este un motiv de respingere atunci puneti in lege un articol: 6 nu se
naturalizeze acela care are averea aceasta, sau care
are o cash de comert, si dacA, este a0, atunci
de ce s se zicg aceasta numai pentru cel care are
o astfel de cash de comert si nu pentru arendasi ?
De ce nu si pentru proprietarii aceia cant exploa-

teaz mosia si munca tranului ? Se zice ca este

chestie de apreciare. Ia s vedem, nu este si aceasa
cestiune de apreciare ? Apoi, Domnilor unde mengem au asemenea sistern ? Mai vine D. Pruncu si
zice c D-nul Daniel nu stie romneste. i despre
asta iar am intrebat i mi s'a spus c tie; si
intr'adev6r am vorbit i eu cu D. Daniel fiul, care
este aici si am vg,zut c6 vorbeste romAneste, e

adevaxat cn accent, dar vorbeste destul de bine

.romAneste; i atunci am zis D-lui Pruncu c vonbeste cu accent, cuvant de care D-lui fcut ash
caz mare. Apoi care e scopul la care ne propunem
de a ajunge? Chiar dacA, ar fi ash: Scopul este
sh-i asimillm pe Israeliti, sh-i apropiem de RomAni,
sh-i facem s piard6 accentul i sentimentele care

nu le au romnesti.
A intrat D. Pruncu pAng si in detaliile cele
mai Inici, pang si in privinta imbr6c6mintei si
a zis c D. Daniel nu are sentimente romAmesti
,

1039

pentrucg nu e imbrgeat cu hainele noastre. A mai

zis cg nu primeste in cantor pe un Israelit care

ar fi imbrgeat cu haine europene, pe cnd noi
vedem chiar pe fiul D-lui Daniel imbrAcat ea noi.

D-lor aceasta este o cestie care nu meritg

rdspuns, pentrucg stiti foarte bine o asemenea. argurnenta0e ce importantg are?

A mai zis D-nul Pruncu cg la 1866, nu a

contribuit la un imprumut national. D-lor i aceasta
mi se pare cl e o observatiune curioasg, pentrueg
in ce timpi s'a fgeut apel pentru acest imprumut ?
Era o revolutiune, se cerea sg se facg un imprumut

intr'o epocA ca,nd nu stiu eine 1-ar fi fcut, egei

eine ar fi dat bani in asemenea irnprejuvgri ? Pe
atunei nu erau titluri de ale Statului, erau mi se
pare numai bonurile rurale i nu stiu care ineg,
si ereditul era prea mgrginit.
Lumea nu era deprinsg cu asemenea imprumuturi i cu atat mai putin, in un timp de revolutie, cand stiu cg capitalurile se ascund naturalmente.

S'a zis cg, nu s'a putut acoperi acel imprumut

desi mic, din cauzg eg Fvreii din Iasi nu ar fi

subseris. Dar de ce nu au subscris erestinii ? Dacg
a rgmas neacoperit imprumutul este vina noastrg

a tuturor Romanilor crestini. i dacg n'au subscris, este oare pentrucg Romanii n'au sentirnente
pentru tara lor ? Nu Domnilor, este pentrueg au

1040

avut teama. Nu intru in consideratiuni pentru ce

n'a subscris Daniel, nu este treaba mea pentru a
scruth inima si sentimentele nimanui. Dar voi
spune D-lui Pruncu c, cand armata aliata a intrat in Paris la 1814, bursa si-a ridicat cursul.
Er a. oare aceasta lipsa de patriotizm ? Nu
D-lor. Banii nu au patrie. Ei se arata eu inlesHire in timp de pace, iar in timp de criza si revolutie nu este de mirare ca sa se ascund i sa
se refuze asemenea imprumuturi.
Afara' de aceasta argumentui personal, earl.

1-a dat D-nul Pruncu contra D-lui Daniel, a fost

combatut de D-nul General Cernat, care a spus
un fapt pozitiv tot din 1866 cand casa Daniel a
facut o oferta de 10 mii galbeni pentru armata,
inteun mod foarte generos si intr'un timp ash de
critic. Ei D-lor, care este concluziunea la toate
.acestea ? pricine intelege ca ea este favorabila
D-lui Daniel. Am intrebat pe oameni tot din
Moldova, pe oameni tot atat de onorabili ea si
D-nul Pruncu, i eu tot atata autoritate ea i D-lui,
va declar el in general am auzit vorbindu-se
foarte bine de acest orn, zicAndu-se ca este foarte
onorabil si c casa sa a adus servicii societatei.
D-nul Pruncu care este de dincolo de
Milcov, trebuie s creazg, i pe ceilalti ai D-sale
care declar c easa Daniel este o casa foarte
onorabill. Prin urmare daca am admite conclu-

1041

ziunile D-lui Pruncu, riseam nu de a dovedi neromAnismul D-lui Daniel, ci de a-1 face victirna unor
persecutiuni, cari pot sa' fie purcese sau din rivIitate de meserie a altor persoane, sau din alte cauze.

Ce a mai zis D-nul Pruncu ? Daca' yeti da

naturalizarea acestui om care este tiranul Oranilor de pe rnoiile ce le are in arenda, gi unde
nu permite nici qcoli, atunci acest om care are
300.000 galbeni in ipoteci, are sa ia acele moqii
pe seama sa". Mai inthi nu stiu daca aceasta cifra
va fi tot ash de exacta ea cele 10 rnilioane si ma
inscriu in dubiu si asupra acesteia. Dar care este
ipoteza ? Ca Daniel tinde de a dobhndi moaii.
Apoi, D-lor, serios este acest argument ca sa
presupunem pe acest om ca un tiran al taranilor

si ea sub ansul nu se permit scoli ? Dar Onor.

Printul Sturza este ad i ar spune daca ar fi ash.
Dar sa zice c ar voi sa cumpere moii. Apoi,
ce 11 impiedech ? Socotiti ea Evreii cari au venit
sa cumpere mosii nu au putut cumparh ? Dar poate
mai intai cumparh prin Israeliti cari sunt deja
naturalizati si chiar prin crestini. Cunoastem Evrei
earl au mosii si este laudabil, si am aveh bucuria
ea ei s cumpere i sa, cultive pamantul. Dar nu
cumpara, pentruca ei profita mai mult dela bani.

Chiar Hilel care a avut mosii le-a vandut, ea sa

faca bani fiindea produe mai mult. Si daca ar fi
ea din aceasta sa' scoatem inductiunea, ea, numai
29006

66

1042

acele care este proprietar bun merit& a fi Roman,

apoi unde vom merge cu asemenea teorie ? D-lor,
legea este pozitiva i c1ar6 in aceasta cestiune, i
cazul acesta de indigenat intrA in previziunile
legei. Omul acesta a declarat i a dovedit
indeplinete aceste conditiuni cerute de lege.
Cat pentru consideratiunile de ordine mora16,
de care s'a vorbit, nu pot fi decat supozitiuni sau
exageratii, i din ele nu poate s rezulte negreOt

o incapacitate. Si nu cred cg ar fi prudent i in

interesul tArei ca s respingem pe un om care
joacl un rol at& de considerabil in Moldova, care
are o stare de zece milioane dupq cum se zice
i care insist6 a cere dreptul de ceatenie, ca'ci un
asemenea om putem s6-1 facem inimic al Orei, si
nu cred c e bine a inmul0 inimicii, nici a da
anne acelora care au calominat .tara de intolerantA.
Noi trebuie sg, dramatn asemenea asertiuni, i de
aceea sub toate privirile, i sub toate consideraOunile cred cq, Onor. Senat va face bine A. acorde
naturalizarea acestui Israelit.

IV
Monitorul Oficial" No. 39 din 1880.

Naturalizarea strainilor.
Din discursul de mai jos se poate vedeh judecata

i spiritul cumpnit al lui B. Boerescu. El erh

un partizan sincer al aplicrii art. 7 din constitutiune
ask cum fusese modificat in 1879, de aceia rAspunzind
solid

senatorilor Nicorescu 1i Codrescu sustine Ca oridechteori

este vorba de un str5in care merita s fie naturalizat

pasiunile i patriotismul sgu inteles trebue s inceteze.

B. Boerescu, ministru de externe. Am avut

euvantul tocmai pentru motivele invocate de onorabilul preopinent, adica pentru respectul legei.
Va marturisesc ca. am cautat sa ma luminez
din diseutiunea facuta de D. Codrescu i Nicoreseu daea, acest individ se afla in conditiuni ash
in eat ii fac ineapabil de a dobandi cetatenia
romana, sau daca Bunt niste conditiuni de ordine
morala cari ar puteh face pe Camera s voteze in

contra. Ei bine, eu n'am vazut probe palpabile

1044

care sa, tie contra acestei persoane. Nu perdeti din

vedere, D-lor eh' chestiunile de naturalizare sunt
foarte delicate; nu uitati._ ca in toate localittile
pot sa existe pasiuni intre oameni, si asemenea
pasiuni pot sit existe si intre Israeliti precurn

exista si intre Romani. Prin urmare, in asemenea

chestiuni Camera trebuie sa se puie mai presus de
pasiunile din localitate i sa caute a vedea, numai
daca din actele produse rezulta consideratiuni de
natura juridic i morala, care A, faca pe Camera
a respinge indigenatul. Onor D. Nicorescu a zis :
eu respect legea si

rn

su pun ei.

Apoi ai voi

stiu daca poate zice din contra. A se supune

cineva legilor tarei, nu este o virtute, e o datorie
care intra in regula comuna. In* D-lor, pentruca
sit

vorbim de pasiunile, de slabiciunile omenesti, trebuie

sa recunoastem ea atunci cand e vorba de interpretarea unei legi, altfel o explica acel care a votat
eu inima i en sufletul pentru acea lege, si altfel
acela care a votat contra ei, si care o respect&
pentruca e silit s'o respecte. Prin urmare cand
vorbim de respectul legei, nu trebue sa pier-

dem din vedere spiritul ce a animat pe Camera'

pe tara intreaga cand a facut revizuirea Constitutiei, i cutez a zice ca acest punct a fost una
din consideratiunile

ce Puterile au pus in nota

identica adresata, guvernului in chestiunea remnoasterei independentei, prin care nota manifesta

1045

va aplich
art. 7 din Oonstitutiune in spiritul tractatului dela
increderea cdtre guvernul roman,

ea'

Berlin ... (intreruperi).

Dar, D-lor sd 'Agin aceastd teorie generalg

i s
venim la consideratiunile de ordine moralA
ce s'au adus in aceast Adunare in contra acestei
cereri de indigenat?
Ei bine, care sunt consideratiunile morale

aduse contra acestui indigenat? Mai inta,i, ati vdzut,

D-lor, c adineauri s'a fAcut o contestatiune; a venit
un domn deputat i a citit o sentintd prin care se
afirmd o condamnare in contra unui om, i ati

vgzut cii dad, unartimitate Camera a cerut sg, se

suspende votarea acelui indigenat. Dar care este
consideratiunea de ordine morald adusd in chestiunea de fatd! S'a vorbit de niste turburdri, de
un regretabil incident ivit la Rarlad, and s'a
aruncat asupra publicului cu apd fiartd, din care
cauzd s'a ndscut turburri; i un alt D. Deputat
ne-a vorbit despre o casd cu bani i despre felurite bdnueli ce s'ar fi rdspandit cu acea ocaziune.
D-lor, toate aceste chestiuni, sunt chestiuni
de apreciere si mai cu seamd ehestiuni eu totul
locale.

Incat priveste acea sentint care se zice el

ar fi adus arestarea acestui individ, in adevdr el
a fost in inchisoare preventivd insd a fost liberat

imediat dupd cloud ore.

1046

Ei bine aeest arest preventiv constitue o incapacitate?

Mie mi se pare ca, nn, pentruca daca un procuror banueste un moment pe un individ oarecare
ordona, depunerea acelui individ i apoi dupa
ce se convinge c individul este inocent, Ii libereaza pe data, acest arest nu poate constitui o
degradare pentru acel individ.

Dar ce mai este? Onor. D. Nicorescu ne-a

spus c petitionarul se muta din oras in oras si ea
prin urinare trebuie sa fie considerat ea strain. Dar
oare unde e scris c, miscarea frecuenta sau chiar
perpetua a unui om constituie o necapacitate, si c acel
om nu merita sa obting naturalizatiunea? (Baritate).

Apoi va intreb pe mu10 din D-voastra care

sedeti in Bucuresti si care aveti domiciliul D-voastra,

intr'o alta parte a tarei, ea de exemplu Onor. D.

Fleva, care locueste in Bucuresti si se alege ea
deputat in orasul RAmnieu-Sarat oare pentru

aceasta miscare perpetua a D-lui Fleva, ar trebui

ca noi sa-I consideram ca incapabil de a fi deputat?
Astfel, D-lor nici acest argument nu poate fi considerat ea fundat, precum nici argumentul acela
pe care 1-a invocat Onor. D. Nicorescu c indi
vidul in chestiune nu face comertu1 cu game

despre care se vorbeste In certificatul primariei.

D-Ior deputati, imi yeti permite s v adue
un exemplu foarte recent.
S'a votat mai deunazi de Adunare indigenatul

1047

unui Domn Daniel, i aeea lege de indigenat s'a

dus la Senat i acolo cu ocaziunea acelui indigenat, s'a deschis o discutiune care a durat mai
multe ore.

La acea discutiune au luat parte mai multi

onorabili i foarte stimabili Domni Senatori, i
unii din D-lor au atribuit acelui Domn Daniel cg,
ar fi comis nite fapte de o naturg astfel incat
ar fi meritat sa, fie spanzurat ; iar altii domni
Senatori au combgtut cele zise de preopinenti i
an lgudat pe D. Daniel intr'un mod astfel ineat
oricine i-ar fi auzit vorbind nu putea, sg, nu voteze pentru indigenatul sgu.
Ei bine, in fata, unor asemenea afirmatiuni,
un om neutru negre0t cl nu poate sg facg altfel

decat sg, nu creadg nici pe unii nici pe altii, ci

sit se uite la actele prezentate de comisiune, sg, le
cereeteze qi apoi dacg se convinge, c meritg sg,
fie naturalizat posesorele acelor acte, sg dea votul
sgu pentru, sau dacg vede din acte cg, nu meritg,
atunci sg voteze contra.

AO, a 0 procedat Senatul, 0 bine a fgcut,

fiindcg consideratiunile de ordine moralg, sunt foarte

delicate qi de aceea, noi trebuie mai intaiu de toate

sg, avem in vedere, thate aetele care constituie ade-

vAratele probe dupg care ne putem forma convinetiunea.

Acum viu, D-lor,

la o

alta, chestiune.

S'a

1048

zis c

parintele petitionarului ar fi fost supus

strain. Dar eu va intreb oare lui, petitionarului,

ii incumbh s vin. i s va aduca probe negative? Eu cred ea nu, si este dator s aduca probe
atirmative,

acela care crede ca acele probe nu

sunt bune nu are cleat sa aduca probe negative,

contrarie probelor afirmative, i atunci noi nu
avem deck sa le punem in fata i sa le examinam.
Astfel find va intreb: cand vine petitionaruj
si

va infatiseaza un act Inca' din 1799 prin care se

constata ca aceasta familie este supusa legilor romane,

si ca are oarecare imobile in ar 8i apoi va, prezinta i chitantele Inca din 1871 prin care probeaza

ca a plata impozitele ca (nice contribuabil indigen

de unde gsiti D-voastra ca este supus strain ?

Prin ce combateti probele aduse de dnsul?
Se zice ca printr'o sentinta se coustata ca este
supus strain.
D-lor, avem doua acte: unul este clar i po-

zitiv, este un act din 1879; celalt este un act din

care se constata ca, ar fi fost supus strain.
Sa nu uitati D-lor, cum a fost la noi in
vechime. Sa nu mergeti pana acolo de a trath
chestiunea Intiun mod judaic. La noi a fost doua,
ordine de supusi straini: unii supusi propriu zisi,
cari apartineau unei nationalitati; altii erau acei a
care se numeau protejati straini. In tot Orientul
exista aceste doua categorii de supusi straini

1049

protejati straini. Acest inconvenient exista pang

astazi, si de aci inainte avern sa, regulam ehestiunea aceasta, ea noi nu eunoastem protejati straini,
ci numai supusi straini.
Apoi. protejati straini au fost chiar multi
Romani. AO uitat timpurile'trecute, cand din cauza
legilor earl prevedeau oarecari privilegii, chiar

Rornanii neaosi erau siliti s aiba o protectiune

strilina? Ei erau protejati straini fara sa fie supusi
stritini i fara ca aceasta sa le ridice nationalitatea lor de Romani. Apoi protejati straini au fost
barbati marcanti ai rei, i mi se spune ca erau
unii i clintre Domnii Deputati. A fi protejat al
unei Pateri nu va s zica a renunth la nationali-

tatea sa, nu va s zicA a fi de alta nationalitate.

Ei bine, cancl este un act autentic prin care
se constata ea a fost sups roman, si cand se
zice prin certificatul dat de grefier numai ash, ca
este supus strain, dar fara A, se specifice daca
este protejat sau supus strain, pentru mine until.
nu este Indoiath ct actul autentic trebuie a ramaneh in vigoare si a nu puteh fi claramat decat
printr'un alt act, iar nu cu simple argumente, si
de aceea Camera at'at din punctul de vedere al
ordinei morale eat si din acela al legalitatii, nu
poate deck a primi acest proieet de lege.

V
Monitorul Oficial" No. 72 din 1880

Proectul de lege pentru Infiintarea unei band

nationale.
B. Boerescu erk un partizan convins'al institutelor
de credit. In 1873 sustinuse infiintarea unui credit funciar

rural, ale caruia roade s'au vazut repede. Prin proiectul

de lege de fata Boerescu Ii desavarmte opera sustinnd
crearea unei banci nationale al creia rol se tie cat de
iusemnat a fost caci a starpit camatria i a scapat pe
negustori din ghiarele bancherilor straini. Totui proiectul
acesta a intampinat multe dificultati i cei mai influenti

barbati politici impreung cu cei mai buni financiari ai

tarii 1-au combrEaut. D-nii general G. IVIanu i Th. Rosetti, raposatii M. Ghermani I. Cmpinepnu q. a., erau
adversari hotariti ai acestei legi spunand intre altele

ea nu vad oportunitatea unui asemenea proiect de lege

i ea Romanii ar fi contra titlurilor fiduciare.
Un alt punct important asupra caruia discutia a
fost furtunoasa a fost sa, se qtie dad. banca trebuik eh
fie o institutie de stat ca bancile din Franta, Anglia,
State le-1.1"nite sau pusa numai sub controlul statului ca
banca din Belgia. Boerescu sustineh aceasta din urma,
modalitate argamentanduli pkrerea c dac . banca ar fi
a statului oridecateori acesta ar avek nevoie ar fi ispitit

1051

Ali vAre mnele in razile lAncii. In fine punctul de

vedere al lui Boerescu i al guvernului are majoritate

gi proiectul de lege e votat.

B. Boerescu ministru de externe. D-lor sunt

silit s i-au cuvAntul in discutiunea general6; cAci
nu pot lAsh ar rspuns oarecare teorii emise de
onor. D. Teodor Rosetti, in qedinta de ell. D-sa
care este un om competinte i cu voce autorizatl,
a expus eri mai multe argumente pnin caH a voit
s probeze c necesitatea bgncei nu este simtitg
la noi, i c6, daca, o banc6 s'ar infiinth acum la

noi ea ar fi expus6 la perturbatiuni 0 la cdere.

Asemenea argumente meritg, a fi comb6tute, cel
putin cele mai principale. Incep dar prin sfa,r0tu1
arguMentatiunei D-sale. D-sa ne-a imputat intre
altele, c proiectul nostru este copiat dup6 legea

b6ncei Belgiei, 0 a criticat tendinta ce avem de

a transplanth cu inlesnire i cu uurint6 institutiunile din alte OH. Se poate, D-lor, ca, in alte
materii, aceast6 observatiune a D-lui Rosetti s6
fie fundatl; ns In materii de finante mi se pare
el inovatiile ar fi foarte periculoase. Tocmai
D. Teodor Rosetti, care tie c6. taxa noastr6 este a0,

de putin obiqnuit5, cu institutiile de credit, 0

care merge pAng a crede cg, ea are aversiune
chiar pentru circularea titlurilor fiduciare, tocmai D-lui, ar trebui sA nu ne povA4uiasc5, ca
s inovgm in materie de finante, s5,- nu pretin-

1052

dem a inventh

sisteml de banca, altfel de

cum se practic6 in tarile cele mai inaintate. Cand

am face una ca aceasta, ar fi nu un act de curaj, din partea noastrA, ci o imprudent6 din cele
mai periculoase. Da, 0-lor, este adeva,rat el am
luat ca baza, a organizAxei acestei Mnci, banca
din Belgia;

negresit Ca

tutelor vom lu ca

baz'a"

i pentru elaborarea statot statutele bancei

Belgiei.

Numai in ceeace priveste constituirea capitalului, la care am fficut sa participe i Statul,

am Imprumutat si din banca Germaniei, din Berlin. Toata, Insa, organizatia bancei noastre este
ca cea din Belgia. Astfel c desi propunem ca

Statul sa participe cu a treia parte la formarea

capitatului, banca ramAne foarte independenta de
Stat in mecanismul ei; ea este la noi ca si in
Be lgia, o institutiune de comert si de industrii,

iar nu o banca. de Stat; se afla numai sub privegherea i controlul Statului.

Nu modul cum se formeaza capitalul sat],

face ca banca sa fie banc de Stat, ci alte conditiuni ale mecanismului functionarii ei. Banca
Frantei si a Angliei este si o banc6 de Stat,

macar cg, Statul nu a contribuit cu formarea capitalului ei.

Noi ins6 nu am luat de model aceste bnci,

ci pe aceea a Belgiei, cci ni s'a parut ea sis-

1053

temul acesteia este cel mai preferabil, cel mai prudent

si eel mai nou, care prezintA mai multg, siguranta.

Dela 1850 de d,nd s'a fondat banca Belgiei, ea a dat
cele mai str6lucite rezultate; si aceasta constitue o
proba pentru calitatea sisternului. Dad, si dup6 acest
sistem, Statul intervine, el o face numai ca s6, controleze, fAr a jerth, independenta bAncei, fg,rg, a se pune
in lupta' si a paralizh interesele private ale comertului si ale industriei. Au fost i alte

mult mai inaintate dedt noi,

C51.i

au luat de

model sistemul ba,ncei din Belgia; de ce oare n'am

face si noi aceasta? Olanda la 1864, si-a recon-

stituit banca din Amsterdam, luand drept model

legea bncii Belgiei din 1850. lath' cuvintele ministrului de finarie din Olanda, D. Betz, in Parlament : Dac se va cauta a se califica cu un nume
strain sistemul adoptat de guvern, s'ar apropia
de adevar cdnd s'ar zice ca, pe &Ind sistemele fronceze, scoriane i americane, au fost departate, s'a
ales din contra sistemul belgian". i Olanda a adoptat

acest sistem lafa modificaOuni esentiale.

ce a

.carg, care a infiintat o

band, a c6rei emiteri de titluri fiduciare, a trecut
peste 360 rnilioane. Am fi prea dificili, dad, noi
am crede c facem mai bine, neurmAnd asemenea
Iat5,

fa,cut o

exemple. Acum s vedem pe ce .cuvinte s'a intemeiat

D. T. Rosetti, spre a probh ca, nu este necesar

sau oportun a se InfiinO, si la noi o band,.

1054

D-lui ne-a spus ee este drept, a nu vorbeste

pentru Senat; caci aveh siguranta ca nu va schimbh
convinctiunea nimanui din D-nii senatori.

Pentru eine dar a vorbit? A vorbit pentru

Ora, a vorbit spre a-i indeplini o datorie a constiintei. Tot pentru Ora, tot pentru satisfacerea
constiintei, ma voiu incerch a raspunde i eu.
Dar sa, observam ea', D. Rosetti, a invocat,
mai ales, consideratiuni de fapt, D-lui, nu s'a
pus pe taramul principiilor, spre a sustine ca nu este

necesitate, ea nu este oportunitate a se infiinth o

banca la noi. Sa vedem insa daca aceste consideratiuni de fapt sunt fondate.
D. Rosetti, ne-a spus mai intai, tf.a la noi ar
existh o a versiune asupra circulatiunii fiduciare:
ash sa fie? Imi pare ca consultAnd faptele, afiam
ca aceasta aversiune nu exista. Sa stabilim mai
inainte ce intelegem prin eirculatiunea fiduciara.
Unei ash circulatiuni trebue sa dam sensul
eel mai larg. Prin titlu fiduciar, in acest sens, se
intelege mice act, care devine un mijloc de schimb
Rau de scompt, macar c nu are o valoare intrinseca, propriu zisa.

Moneda de aur sau de argint este nu numai

un instrument de schimb, ci i o marfa care are
o valoare intrinseca.
Nu este tot asemenea cu un efect de comert

sau un efect public, care circula fara sa aiba o

1055

valoare intrinsecd, ci numai din eauza increderei

ce inspird fiind expresiunea unei transactiuni, unei
eremite reale. Aceasta eonstitue circulatiunea fiduciard, iat5. sensul.
La noi existd deja, Inc a. de multi ani aceastd

eirculatimme, dupd cum a spus-o i onor. D.

Ghika. Avem de cativa ani, bilete ipotecare, a
cdror emisiune de 22 0 23 milioane, a isbutit
foarte bine. Ele eirculd fdrd nici o scddere; ei
acest fapt a desmintit temerile altor persoane care
vedeau ed au sd sufere o scddere. Imi pare ed
aceasta constitue o probd in favoarea acestei eirculatiuni fiduciare. Mai avem apoi scrisurile funciare ale unui institut, abi infiintat la 1873, qi

ce sunt ele alta daed nu tot titluri fiduciare? Ei

bine, dupd darea de seamd de deunazi a Creditului funciar anual, aceste titluri sunt emise in
sumd; de vreo 54 milioane franci, din care 51 milioane sunt in circulatie. Facilitatea cu care eirculd, i increderea ce ele inspird sunt cunoscute
de toti.

Iatd dar qi acest insemnat fapt de naturd a

probh c aversiune nu exist/ la noi in contra circulatiei fiduciare. De ce oare biletele de baned
nu ar eircula eu acciaj inlesnire cu aceia0 incredere ea biletele ipotecare, ea scrisurile funciare ? S vedem dar pe ce s'ar bag temerea
D-lui Rosetti cand este vorba de biletele de bailed,

1056

de banknote, cum le nurneste D-lui ? Aci se afla

consideratiunea D-lui cea mai importanta.
Baza acestei consideratiuni se afla in aceea
ce a zis D. Rosetti, c biletele de banc6 reprezinta o tranzaqiune. Aceasta idee este adevarata,
desi formularea ei nu este tocrnai exacta: 61'6
biletele de banca nu reprezinta o transactiune, ci
ele devin un instrument de schimb al valorilor comerciale, care reprezinth o transactiune, o mar,
fa,
o creanta reala". Ori cum insa ar fi, D. Rosetti,
adauga cu drept cuvant, ca garantia unei banci
exista, nu atat in capitalul sh'u, cat in portofoliul
sau. Dar portofoliul se formeaza prin efectele ce
scompteaza eu biletele sale. Insa efecte, cari reprezinta transactiuni, sunt mai ales cele comerciale
i cele industriale.
CtInd asemenea transactiuni nu exista, nici
efecte nu exista; nici scompturi nu se pot. face,

nici bilete de banca nu pot, prin urmare, circulh,

La noi, conchide D. Rosetti, industrie nu avem;

deci nici alimentarea cea mai principala a bncei

nu poate exist. La noi, ne spune D-lui, exista
numai industria agricola. Dar aceasta industrie nu
cla nastere la multe efecte care se pot scompth,
la banca.
Prin urmare, zice D-lui, portofoliul bancei va
fi in pericol de a fi same, de aci urmeaza c i
circulatia biletelor sale va

fi

foarte slaba. D.

1057

Rosetti mai prevede Inca si un alt pericol, acela

oft titlurile portofoliului sa nu fie nici sigure, nici
lesne de realizat. Caci, ne zice D-lui, rezuhatele
industriei agricole sunt mai adesea nesigure, mult
aventuroase. Deci

creantele care se vor baza, pe

dansele, vor fi atat de nesigure si de incerte.

Astfel dar, dupa prevederile d-lui Rosetti,
portofoliul bancei noastre este arnenintat a fi
same

nesigur.

S. vedern daca aceste prevederi i temeri pot

eu ca industria noastra
nu exista; ea abia se naste. Poate fi aceasta un
cuvant de a nu fonda banca ?
fi fundate. Recunose

Ael irni puteti permite s iau un exemplu din

drumurile de fer. Dach' am judecat dupa, miscarea de
transport ce exista in tara' dud am construit drumuri le
de fer, nu am fi facut nici pana azi aceste drumuri ;

caci ni s'ar

fi

zis : cum sa" forinati aceste pu-

ternice mijloace de transport, cdnd nu aveci, ce transporta," ?

i aceasta obiectiune s'a i facut de unii, acum

cativa ani. Am infintat lug drumurile de fer si

legea economica, care este tot ash de constanta ca
0i cea fizica si a produs efectele sale. Obiectele
transportabile s'au inmulfrt, in raport direct, cu
cresterea mijloacelor de transport. Indata ce s'au

creat mijloace de transport, au esit la lumina

producte i marfuri si persoane de transportat.
29006

67

si

1058

Aceai lege economica prezideaza .1 la efectele

produse de infintarea unei banci. S inmultim capitalurile, sa le ieftinim, mai ales, sa le procuram
cu inlesnire producatorilor, s marim schimburile,
qi industria se va nate, i comertul se va desvolt,
efectele de scompt se vor ivi i biletele vor circula
Altfel totul va continua sa stea in
amortirea cea de"astazi. Comertul i industria noastra
CU incredere.

sunt astazi in pruncie; dar tot in pruncie vor sta

Inca zecimi de ani, daca vom continua sa gam in
conditiunile cari constituesc aceasta" pruneie econo-

mid, a natiunei.
Toti tim, toti declaram, ca capitalurile la noi
sunt prea scumpe, c dobanda e prea mare. Cum
voiti atunci ca cu capitaluri putine i scumpe sh
fondam industrii nationale i sa desvoltam comertul?

Cel ce are un capital disponibil II da mai bine cu

imprumut sau ii plaseaza in fonduri publice, i
beneficile sale vor fi mari i mai sigure.
Este dar qi nevoe i urgent/ ca s infintam
o banca de scout i de circulatiune; caci numai
printeinsa vom mnmu1I i efteni capitalurile, care
atunci vor putea merge a se da industriei, comertului,

agriculturei. Atunci aceti agenti productivi vor

putea gasi capitaluri eftine qi vor putea creea valorile care constitue i maresc actiunile bancei.

Aceia ce poate face o banca publica nu poate

face un institut privat. Capitalistul nici nu cunomte,

1059

nici nu are incredere poate intr'un bancher privat

depuna capitalul sau, pentru ca s devina proca
ductibil. Apoi chiar daca i 1-ar depune, bancherul privat nu poate sa-1 faca a circulh far/ garantia i subscrierea sa personala, fara o serie de giruri sau rAspunderi succesive i solidarii, care sunt, pe atat de garantate cat i greu de efectuat. La banca publica de scompt
aceste dificultati nu exista ; garantia capitalului ce se
depune la bane i ese in circulatiune, rezulta numai
din increderea ce inspira, banca, din puterea colec-

tivitatei ce formeaza capital ul sau, din controlul

real i serios care exerciteaza Statul asupra operatiunilor sale.
Tata, mai ales, cauzele pentru care o band,
publica de scompt poate aduce cele mai mari servicii industriei i comertului ; iata pentruce printr'insa
transactiunile i schimburile se inmultesc atat in

cat toata lurnea profita, i chiar bancherii privati

vad in banca nu intermediar din cei mai utili, i
un agent putinte al operatiunilor bor. De ce ne-am
teme c banca nu ar puteh s plaseze biletele sale
In valori industriale sau comerciale ? Daca schimburile, qi operatiunile comerciale vor crete prin
eapitalurile ce procura banca, acele valori se vor
prezenth la scompt qi prin scompt biletele bancei,
se vor pune in circulatiune. A el am nevoe de o
mica explicatiune, care mi se pare ca nu s'a dat
(le D. Rosetti.

1.060

Banca nu creazg valori; biletele sale nu sunt

decat un instrument de schimb asupra unei valori comerciale sau industriale. Ele, prin sine in85,0, nu au nici-o valoare, ci sunt numai un instrument de scompt al unei valori reale deja existente.

Prin urmare aceste bilete nu sunt nite valori noi mai multe de cat cele vechi, insg ele provoacl numai crearea unei valori industriale i comerciale.

Biletele de bancA nu sunt iari o Mrtie monet6, ei un titlu fiduciar, care ca instrument inlesnete si inmulfete schimburile, aceasta probeaz1
cO sau inmulfit i operafiunile comerciale, i atunci

se infelege cl se poate inavufl i portofoliul: care

nu face deck reprezint6 nite valori reale existente,
Se poate, neapArat, ca circularea biletelor de
bancl la inceput sa" fle modest6, in mai mici proporfiuni decat se prevede in lege, insg, pe cat operafiunile comerciale vor crete, pe atat i circularea
biletelor va fi mai mare. Dar in toate cazurile,

ernisiunea biletelor are o margine peste care nu

pot trece, oricat legea ar declar contrariu. Aceast5,
margine, le este impusa prin trebuinfele schimbului,
prin cantitatea numerariului din far5, ce el depla-

seaza, cand el ia locul. Cat s'ar emite mai multe

bilete, circularea lor s'ar opri, intocmai cum s'ar
v6rsa un pahar cu apa, In care am pune mai multh .
ap decat poate confine.

1061.

Nu va fie dar teama de ernisiunea prea mare

a hiletelor.
Odat ce ele nu au curs fortat

circulatiunea

lor va fi bazatq numai pe incredere, fiti siguri ea

vor eircula numai acelea care vor inspir incredere
si vor fi cerute de trebuintele publice. Aceasta ernisiune insa nu poate creste cleat treptat i moderat.

In Belgia, de exemplu, de unde am luat modelul

acestei banci, la anul 1850 cand s'a infiintat banca,

si care avea un capital de 25 milioane, stiti ate

bilete de banca a putut emite in anul intAi ? Numai
20 de milioane. Insa in anul al doilea schimburile se inmultise deja i biletele puse in circulatie

se urcara deja la 45 milioane; in anul al treilea

circularea biletelor a treeut peste 60 milioane;
ash ca' pana la anul 1872 aeeiasi circulatiune a
trPcut peste 243 milioane, pe cand capitalul ei,
la acea epoca era numai de 50 milioane.
In Olanda, a carei band era luata dupa modelui celei din Belgia, biletele in circulatiune treceau

la acea epod peste suma de 360 milioane.

Ash dar, D-lor, vedeti ca. temerea eq. n'o sa
fie alimentata banea este neinternieata, eaci alimentarea unei banci se creaza prin chiar infiintarea ei.
La inceput aceasta alimen tare poate fi mica,

insa ea va creste cu timpul si in raport en prosperitatea economic:a a tarei.

A adaugat insa D-nul Rosetti cq, asteptand

1062

aceastg, prosperitate, banca va puteh fi expus la

zguduiri de acelea care pot lovi ereditul public ca
si cel privat i aceste zguduiri pot rezulth, a zis

D-lui, din aceasta mai ales ch titlurile cari formeazg, portofoliul, reprezentand mai ales operatiuni
agrieole ele nu sunt sigure, nici lesne de realizat
i banca va puteh fi expusg, adesea, din as-0, cauza,,
la crize simtitoare.
A uitat insh D. Rosetti, praetica bhncilor.

In efectele de eomert care se scompteazh la ban*

D-lui a uitat ch se cere doug, sau trei subscrieri
solide; ash ch dach una ar fi nesolvabilh, va ra-

manea o alta bung,. A mai uitat D. Rosestti at

in acest efect nu se cauth nici se cere, a se sti
cauza obligatiunei, adieh de unde provine creanta,

din operatiuni agricole sau din altele. Ceeace se

cere este numai semnhturi solide. Astfel cg, avAnd
asemenea subscrieri, banca nu este expusg, la pe-

ricolele de care se terne D. Rosetti. Pericol dach

poate fi, va rezulth din o stare generalh a creditului, din o stare de lucruri care va zgudui, tot
creditul public si privat, si care nu sth in mAna
nimhnui de a'l evith.
Mai stiti, D-lor, care ar mai fi i alt pe-

si de aceasta nu vh vorbesc ca ministru,

chci ministru azi sunt, maine nu sunt, ci vd vorbese ea Roman, pericolul eel mai real pentru o
ricol,

banca publicg, de scompt este acela cnd guvernul

1063

ar puteh aveh mana prea liberh in lhzile lohncei;

este acela chnd acest institut nu ar fi destul de

independent in manipularea qi conducerea aface-

rilor sale; cand adich ar inceth a fi un institut

de industrie i de cornert, spre a deveni mai mult

un institut o banch de Stat.

Tat/ de ce ar trebui sh ne temem toti,

iath de ceeace s'a temut guvernul. Aceeace a
adus ruina i sguduirea, de care vorbeh Onor.
D. T. Rosetti, nu au fost cauzele arhtate de D-lui
ci au fost pericolele arhtate de mine; acele bhnci
au cauzat ori au produs crize, in care Statul
aveh prea mult la dispozitiunea sa fondurile bhncei.
Da, teribile zguduituri s'au produs in State le

a chror guverne puteau ha cu comoditate capitalul bhncei, sub formh de imprumut sau altfel;
i aceeace se luh odath nu se mai puteh Intoarce
lesne.

Intelegeti D-voastrh, c

un guvern, fiind

intr'un moment de nevoi, de dificulthti financiare,

cu greu rezista, la ispita de a luh banii bhncei,

chnd acetia ar fi lesne de luat. Tentatiunea in

adevhr ar fi prea mare; 0 ar trebul o mare dozh
de virtute ca s poath sh-i reziste. Aceste zguduiri s'au intmplat in Franta in Anglia, precum
i insh din alte cauze in Statele Unite.
Si pentruce aceasta? Pentruch guvernele puteau

prea cu inlesnire s dispunh de fondurile bncei.

1064

Dacg, in proectul nostru, vedeti undeva cl

aceasta existg, vg rog a nu ne argth; si eu vg

declar in numele. guvernului, Ca mg unesc cu
D-voastra pentru indreptarea legei. Insa, v repet
nu yeti gasi acest defect; cgci legea Belgiei dupe

care s'a lucrat proectul nostru, a fost in contra

sistemului altor banci, care nu sunt i banci de Stat.

Noi am preferit sistemul acesta belgian, in contra

sistemului englez, francez san scotian. In Belgia,
banca nu este si banca de Stat, de vreme ce in
Franta si in Anglia, banca este un institut de industrie si comert, dar pang la un punct oarecare,
este si bancg de Stat.
Insg noug ne-a fost teamg de aceasta, nu am
voit ca guvernul sg poatg pune mhna in lgzile
bgncei.

Banca noastrg nu va fi de loc bancg de Stat,

ci numai institut comercial si industrial, asupra
.cgreia Statul va aveh numai controlul.
0 asemenea bancg nu inteleg cum ar perturbh cmditul public? Cgci ea nu va puteh impune biletele sale a circulh, dacg ele nu vor aveh
credit. Child ele nu vor aveh acest credit vor sth
pe loc; caci nu este vorba de curs fortat, ci numai
de curs liber, lasat pe incredere. Ce ran ar puteh
reAulth de aci? Daca, banca ar a veh perdere, aceste

perderi ar privi pe societate, pe actionari, iar nu

pe public.

1065

Dividendul actionarilor ar

fi

mic sau nul;

iata, totul.

Negresit c aceasta perdere ar fi o nenorocire, dar nu o nenorocire de acelea care sa, isbeasca, creditul public sau chiar al bancei; o banca,
care este, si o societate comerciala, nu perde creditul prin aceasta: ca nu va da dividende intr'unul

sau mai multi ani.

Creditul unei societati comerciale poate fi prea

bun, macar ca nu va da dividende in cativa ani,

din cauza unei crize generale san unei perderi
partiale. Nu vad dar, cum en acest sistern, s'ar
putea, produce pericole de care se teme. Onor.
D. T. Rosetti. Temerea D-sale este curat imagipara. 0 alt obiectiune, adusa de D. Rosetti proiectului de lege, se raporteaza la articolul trapzitoriu. D-sa DU a spus c banca thnd datoare
a retrage biletele ipotecare si in locul lor a elnite
bilete de banca, ar fi expusa a vedea, ramase in
casa sa biletele ipotecare, fax/ ca ele s poata, fi
transformate in numerariu. In alte cuvinte, a zis
D. Rosetti, aceasta ar fi un imprumut facut Statului, i cand Statul se irnprumuta, dela banca
nu mai plateste. Aceasta poate sa fie adevarat
pentru State le care fac bancruta sau cand este

vorba de adevarate imprurnuturi ce Statul face

la banca, fara, nicio garantie.
MA, aici este una ca aceasta?

1060

Articolul nostril tranzitoriu dec1ar

c banea

va retrage din circulatiune biletele ipotecare, pe

care le va inlocul eu bilete de banck in proporOune cu cat cele din taiu vor intra in casele sale
si c biletele sale se vor plti in numerar, in
schimb de bilete ipotecare, in proportiune cu vanzarea imobililor domeniale, care servk de garantia
' biletelor ipotecare.
Uncle vede D. Rosetti, pericolele sau incon ve-

nientele ce ar rezulta din aceasta?

Cat pentru posesorii biletelor ipotecare, ei nu
pierd nimic clack vor consim0 sk schimbe biletele
ipotecare in contra biletelor de banck, ckci ambele
le vor prezinta aceiasi garantie. Dack ei insk vor
preferi a 'Astra biletele ipotecare, n'au deeat s'o
fa* nimeni nu-i poate sill a lua in locu-le bilete
de banck. Dar pentru banek poate fi oare vreun
pericol real? D. Rosetti a afirmat numai ek biletele ipotecare ce ea va avea, n'au s mai fie pla,tite de cAtre Stat. i pentruce ? Pentruck ash s'a
intamplat si in alte pkrti. Insk, Domnilor, am avut

onoarea a v spune ca. cauzele cari au fleut ce,

in alte orti bncile au suferit crize crude, au
fost mai ales pentruck capitalul lor era prea mult
la dispozitiunea guvernelor, pentruck Statul put*
cu inlesnire, sk punk mana in casa bkncei. Dar
c6, la formarea unei bnci, s'au luat mksuri ca
sk se unifice titlurile fiduciare aflate in eireulatie,

1067

aceasta s'a feicut pretutindeni si nu se vede a fi

produs pagubd, undeva. Belgia insd, care este
Statul cel mai prudent in privinta bdncilor, a fdcut

si ea a se unified prin bancd titlurile sale fiduciare. Si bled cum? La 1850 cAnd s'a infiintat
banca sa, Belgia aved bilete cu curs fortat, si tot
a obligat pe bailed a le schimbh prin biletele sale
cu curs liber. Astfel banca a trebuit sd schimbe
54 milioane bilete cn curs fortat, prin alte atAtea
cu curs liber.

Cititi art. 26 din legea Belgiei din 1850 si

veti vedeh cd zice: Banat va retrage din circulafiune biletele aviind curs fortat. Pind la plata
integrald a creantei, reztatecnd din aceasta' retra-

gere, guvernul va putea, sd, autorize pe bancd,

sau sd uzeze de propriile sale bilete, sau set le
inlocuiascd, prin propriile sale bilete, cu caracter
lu moneta legald. Suma acestor emisiuni nu va
putea, nici intr'un caz s treacd peste suma biletelor retrase fi neplatite.
Afteptiind aceasta plata, drepturile, garanprivilegiile fi ipotecile constituite prin legea
din 20 Martie fi 22 Mai 1848, vor continua sd
existe".
Cum vedeti, Domnilor, mai acelea0 dispozitiuni ale legei Belgiei s'au transplantant si la

noi, insd in mod mai usor pentru banca noastr.

Biletele cu curs fortat s'au retras treptat in Belgia.

1068

Tot ash se vor retrage si la noi biletele ipotecarii.

Garantiile noastre se vor realizh, sperarn, si mai
bine decht in Belgia, find reale, mai precise.
D-voastra' stiti c biletele noastre ipotecare, au o
garantie din cele mai sigure, ipoteca lor nu este
generala, sat' nominala, ea este precisa, este reala,
si se specifica anume domeniile Statului afectate
lor ca garantie.
Prin urmare nici sub acest punct de vedere
D. Rosetti nu poate s inaugureze nimic fan in
contra rentei bancei. i aceasta, ternere a D-lui
dispare ca i celelalte.
Astfel dar, Domnilor senatori; pot deacum
conchide, afara de cele ce voiu aveh sa mai zic
chnd vom trece la articole, c toate observatiunile
generale prezentate de D. Rosetti, prin care a vrut
sd probeze eg nu exista, necesitatea, nici oportu-

nitatea a se fondh o banca, fiind fondate mai

ales pe consideratiuni de fapte, toate faptele probeaza, din contra, ca trebue sh" fondam banca si
ct aceasta banca are toate sansele de a isbuti ni

de a aduce cele mai mari servicii industriei

si

cornertului.

Eu v marturisesc c daca regret ceva, este

ea o asemenea banca nu s'a infiintat de mai innainte, de acum c'ativa ani; caci rezultatele ei
folositoare erau deja sg fie simtite. De altfel, epoca

thfiintarei ei in prezent este foarte oportung caci

1069

creditul Statului este bine stabilit, i operaOunile

bdncei au sd se faca cu inlesnire, i foloasele ce
va produce au sa, se simtd imediat. Atunci en totii,
impreund i cu D. T. Rosetti, avem s ne felieitdm de instituirea unei bdnei, care este condi-tiunea prealabild a oricdrei reforme i imbundtdtiri economice generale. (A plauze).
(Se pune la vot luarea in consideratiune a proectului de lege i se primete de Senat, apoi incepe discutiune pe articole).

B. Boerescu, ministru de externe. Credeti cg

am aderat la toate amendamentele comitetului?

Nu, cdci la unele am aderat, la unele nu.

Eu cred 61 este mai regulat sd se citeasa

proiectul adus de guvern, i cdnd sunt modificd'ri
propuse de comitetul delegatilor, ele se vor propune ca amendamente. Ar fi in contra uzului gi
a regularnentului, a se citi numai proiectul comitetului. Oitii dar, proiectul care s'a depus de
guvern, i caud sunt amendamente la care guver-

nul aderd, acelea se vor pune in locul articolului

primitiv.
(Vorbesc: D. Ghica, R. Leca, M. Ghermani, Campineanu, General Manu ...)

Eu nu am putut a ma uni cu amendamentul

D-lui General Manu, i 1-am combdtut. Trebuie s.
stiO D-lor cd, in constituirea unei banei sunt doud

1070

feluri de interese: interesele actionarilor i interesele

publicului. (And interesul public nu se vatama,

vom protege interesul actionarilor. C'and insa interesul public este in contrazicere cu acela al

actionarilor, vom prefera pe cel dintai. Aci am

crezut ca nu se vatama interesul public, i de
aceea sustinem interesul actionarilor.

S'a zis ca sa se ia din fondul acesta de

rezerva, pentru a implinl dividentul actionarilor,
numai atunei And rezerva va fi mult mai mare.
Insa nu vad cuvantul pentru ce. In fapt chiar,
pericolul nu va existk, cAci este de sperat ca
banca, care are dreptul a emite bilete de banca
de trei ori rezerva sa metalica, s aiba i boneficii mari, apoi nu este bine ca dela inceput sa
se zica in lege ca s'ar putea aveh un divident
mai mie, pentruca atunci s'ar putea, aduce dificultati la formarea hancei.
Noi, Domnilor, am urmat dupa legea bancei
Angliei, unde se dispune tot ca in articolul qease,
i pentru aceste cuvinte am crezut cg nu este
bine A, aderam la amendarnentul D-lui General
Manu.
La discutie pe articole mai vorbesc: M. Ghermani,

I. CtImpineanu, ministru de finante, G. Leca, apoi ia

din nou cuvantul B. Boerescu).

B. Boerescu, minitru de externe. In fie-

care tara sunt nite circumstante locale de care

1071

trebuie sg tinem compt in practica vietei. D. M.

Ghermani ne intreabg pentru ce am hat de model
banca Belgiei si nu a Frantei? Rg,spunsul este
foarte simplu, fiindcg Belgia e stat mic ca i noi
i mi se pare eh' a nemerit mai bine cu banca
sa decat Franta. Este foarte adevgrat, c banca
Frantei face afaceri maH, dar i statul, dar si
industria i comertul Frantei sunt mai mari decht
in Belgia.
Sg, nu uitam insg, cg, banca Frantei a mers

pipgind mult timp, a trecut prin grele ineeregri,

a incercat mari crize, ceeace nu s'a inamplat in
Belgia. In Franta fixitatea scomptului a durat un

lung timp de 22 ani. A trebuit ca practica s

probeze cg, este o idee gresitg, de a se limith
scomptul, pentruca legiuitorul francez s renunte

la dAnsul. Ar trebui oare s trecern i noi prin

aceleasi inceregri. Belgia a profitat de experienta
altor State si a adoptat un sistem de bancg, mai
perfect. Noi Romnii nu trebue sg, ne lugm dupg,
.scoala cea mai mud i s profitgm de experientele popoarelor vechi ? Apoi, nu trebue sg, tinem
compt si de imprejurgrile noastre locale?
Negresit ct da. Scomptul la noi e prea mare,
deprinderile comerciantilor nostri este inch', de a-I
tineh, sus. Nu trebue sg facem totul spre a combate ash, deprinderi ?

Sg, vorbim mai inthi de Belgia. In aceastl

1072

Ora scomptul astazi este rnArginit de lege la 5

la sutA; ce va trece peste astA suma se ia in
folosul Statului. Tot ash, era si prin legea din
1865, cAnd scomptul era limitat la 6 la sutA.
Pentru ce a facut aceasta legiuitorul belgian?
Fosta-a pentru o dorintA de cAstig din partea
Statului, cum sustine D. Ghermani sau pentru
alt scop mai general, mai moral?
SA luAm expunerea de motive, a celebrului

ministru de finante belgian, D. Malou, din 27

Februarie 1872, si sa, vedem ce ne spune el.
lath propriile sale cuvinte:

Legiuitorul nu a voit in 1865 sa' produca

Un venit; el a voit dupa cum trebue sa voiasca
astazi, a creea un obstacol la riclicarea scomptului (a dobcinzei) cncl aceasta riclicare nu va fi
de strict4 necesitate; sau mai bine a avut in vedere de a amelioara, pozifiunea beincei in timp
de crizd, sau a degagia, de orice ba'nuialti din
partea opiniei publice. Comerful i industria,

aind ridicarea grabnica qi inseninat a scomptului vine s turbure conibinafiunile lor, sau sc
le opreasal activitatea, sunt clispuse natural a
crede c banca lucreaza dintr'un calcul interesat,
spre a crege beneficiile sale in paguba lor, pe
cancl ea nu face dealt a fi prudentel, rezervata
supusei puterei unor fapte cunoscute numai de
ea. A dezintereset banca in riclicarea scompturilor,

1073

este a o liber de aceste dificultati i a-i da un

serviciu prea real" .
Vedeti ce cuvinte prudente si intemeiate
Adesea consiliul de administratiune al unei bgnci
este silit de imprejurgri sg, ridice scomptul. De
aceea, foarte fgra, cuvant pretindeh legea francezg,
pang la 1857, sh" Ong, scomptul la o cifrg, determinatg, fgrg, sg, se poatg urch. Dar aceastg

urcare este adesea sill* Anglia chiar s'a vgzut

urchnd scomptul la 8, la 9 si 10 la sutg. lush'
atunci s'ar puteh banui cg banca face aceasta
numai pentru ca sg profite mai mult numai
pentru ca sg-0 mgreascg dividendele. Vedeti

de ad chtg turburare in comert, cgte bgnueli,

cte desconsideratiuni pentru bancg? De aceea cu
drept cuvant, ministrul Malou, s'a preocupat de
opinia publicg aceastg, si a zis cg, banca trebue
sg fie sustrasg dela o bgnuialg, care i-ar atinge
reputatiunea de care trebue sg, se bucure, si increderea ce trebue FA inspire. Nu se puteh ins
ajunge la un ash rezultat decgt dezinteresAnd banca

de prisosul scomptului peste un maximum fix.

Apoi, D-lor, dac g. asemenea preocupgri s'au
produs in Belgia, uncle cunostintele i practica
financiarg, sunt atht de intinse, unde se a11 athtia
oameni de finante Insemnati, cum sg nu se producg, la noi, unde dupg, cum ziceh Napoleon I
29006

68

1074

la 1803, cand se formase banca Frantei, c asemenea oameni sunt a se creeh.

Daca in Franca la 1803, Napoleon zicea cA
nu are oameni de finante i prin urmare, i nici
obiceiuri financiare, Imi pare eg, am fi putin
modesti daca ne-am inchipul ca la 1880 suntem
noi mai mult de ce era Franta la 1803. Nu, nu
a vem oameni de finante, nici inteligenta i uzurile financiare, suntem Inca prea tineri.
La noi deprinderea creditului nostru este ca

scomptul sa fie mai sus de 7 la suta; prin urmare ispite pentru consiliul .de administratie al
bancei an sa fie foarte ruulte ca s, ridiee cu inlesnire, si poate fara nevoie, scomptul peste 7 la
suta.

Mai este si o alta rea deprindere de care

vorbea colegul meu dela finante, deprinderea ca

comertul, care nu este la noi destul de desvoltat, sa
caute la noi beneficiile in scumpetea operatiunilor,

iar nu in multimea lor. i aceasta este iar4 o

deprindere. Trebue sa facem la comertul sa ineleag c cele mai mari beneficii rezulta din
multimea iar nu din scumpetea afacerilor. S ne
silim dar a risipi toate aceste banueli.
JIL Ghermani. Dar banuiala' contrarie?

B. Boerescu. )3anuiala' contrarie... Adica

crede D. Ghermani c administratorii bancei vor
preferi s fad, afaceri, chiar nesigure, chiar en

1075

de a pierde numai ca statul sd nu ia

diferentd peste 7 la sutd? Eu nu pot crede la o
risicul

asemenea incdpdtdnare ce nu este naturald. Cnd

scomptul ar fi de sine sus, banca ar pierde in
alte relatiuni ce ar aveh ea, dacd ar face numai
cu un scompt mai ieftin. Sau am puteh sd presupunem oare ed ea ar cduth s fad, athtea de
multe scompturi ineat nu ar mai &dila niei siguranta subscrierilor i s'ar expune la risieul pierderilor, numai ea sd facd, sicane Statului i sq,
ia un beneficiu eventual !
M. Ghermani. Aceasta nu se poate face.

B. Boerescu. De ce sd nu presupunem cd
s'ar puteh face ? Si de ce nu am opune bdnuiald
pentru bdnuiald, ? Daed D-voastra, presupuneti niste

administratori rdi, de ce nu i-asi presupune i eu

Ca ei ar cauth sd facd mai multe afaceri, fara s6,
caute mult la soliditatea subscrierilor, chiar cnd
scomptul ar fi ridicat ? S presupunem in adevr
ea scomptul pe piata este de 10 si 12 la sutd;

banca s'ar rnultuml a scompth numai cu 9 sau

10 la sut6; ea ar atrage astfel mai tot scomptul,
ar face un monopol. Ea atunci si-ar zice: Statul
cdstigd ce trece peste 7 la sutd, ins6 eu c4tig
multimea afacerilor de scompt ce fac pAnd la 7
la sutd. Insd toate aeestea sunt presupuneri gratuite, ele nu se pot intamplh. i in tot cazul avem
privegherea guvernului pentru ca operatiunile sd,'

1076

regulat, s6 nu te intample asemenea

lueruri.
Cu minte i foarte prudent, am zis noi, ca
i cei din Belgia, eh' daca, scomptul va trece peste
7 la sut6, diferenta sg, fie a guvernului. AceastA
ridicare de scompt, suntem siguri en modul acesta,
se fac6

c6, se va face numai cand va fi o adevgratI necesitate.

Aci, D-lor, cum vedeti erau in joe interesele

actionarilor in lupt6 cu interesele publicului. A.
trebuit neaparat s preferim pe aceste din urm6.

In Franta, chiar, la 1857, s'au luat acelea0

precautiuni. P6n6 la acel an banca nu puteh s.
ridice scomptul peste 6 la sut6. La 1857 s'a litsat libertate bAncei a ridica, scomptul cat v oih.

Ins6 diferenta peste 6 la sut6, s'a hotgrit a se

vgrsh la fondul de rezerv6.
Motivele legiuitorului francez au fost tot acelea ale legiuitorului belgian.
Sg, eit6m spre a prob& aceasta, cuvintele unuia

din cei mai mari economi0i ai Frantei, ale D-lui

Walocoski, din opera sa Question des banques. Iata,

ce zice el vorbind de legea din 1857:

Sd

nu vorbim, despre beneficiul suplimentar

de care banca ar fi lacomd , i care ar face-o sd

treacd, feirei necesitate, lim,ita interesului legal. Sd
uitd, formuldndu-se aceastd imputare,cd diviclendul

actionarilor nu profitd de loc de aceast parte

1077

scomptului; ea este varsata la rezerva. In loc

de a marl cifra venitului a se imparfi; ea

il

inicforeaza; cola ridicarea dobcindei are de scop a

infretna, spiritul de speculafiune, qi prin urmare
de a impufina masa biletelor prezintate la scompt".
At dar In orice sistem a-ti adopth, fiecare
legiuitor a Caatat sA nu creascg dividentul actionarilor prin diferinta scomptului peste o cifrg
oarecare de 6 ori 7 la sut. Dividentele pot -fi
foarte maxi de 10, 15 i 20 la sutA, Ins mg.rimea lor va provenl din multirnea iar nu din scum-

petea scompturilor. D. Ghermani ne zice ca sA

irnitgrn in6car pe Franta, s punem diferenta la
rezervA.

Nu credem acest sistem cel mai bun, nici

cel mai practic.

Mai intai pentruce oare noi Romnii, n'am

Vol ca Statul chiar s aib6 acest mic beneficiu ?
Belgia este mai bogat6 deck noi; veniturile sale,
comertul sAu, industria sa, sunt mai mail ca ale
noastre, qi cu toate astea ea nu a clespretuit acest
beneficiu. Dece noi am face altfel ?
SO v6, citesc cuvintele ministrului Malou din

expunerea sa de motive la legea din 1872, qi s6

vedeti cu grije, cu ce exactitate citeaza, cifrele sumei ce a produs acest venit. Iat5, aceste cuvinte:

Legea din 5 Mai 1850 (Art. 7) in consiclerarea avantagelor cu care ea data institufiunea

1078

cea noud atunci, a rezerv d tezaurului public o

parte egald cu o a feasea parte din beneficiile
peste 6 la surd:
Dela 1852 la 1871 inclusiv, aceastd parte
de beneficii a proclus 7 .218.109 fr ; pentru cea
din urmd perioadd de ani 2.116.317 fr ; adicd
Ia termen de mijloc, 423 .265 fr ; pentru exercifiune 1871, 737.009 fr" .
Apoi de ce nu ne permite D. Ghermani, sA
fim mai putin generosi and este vorba de un
venit pe care alte State nu-1 despretuese ?
Oare vatama lucrul public acest venit ? Nici
de cum. Din contra, el serveste interesul public.
Cu toate acestea, repet, nu beneficiul acesta
neinsemnat al Statului, ne-a preocupat pe noi, ci
interesele legitime ale publicului.
Apoi,* daca prin sistemul belgian, urcarea
scomptului se face numai cand este o necesitate
absoluta, ramaind actionarii cu totul dezinteresati,

imi pare ca nu este tocmai ash si cand diferenta

peste 7 la suta, ar merge la fondul de rezerva.
Motivul este ca cu cat se va puteh complecth rezerva mai curand, cu atat di videndele vor creste
mai lesne.
MA pot da.r teme, c

consiliului de admini-

stratie, ar puteh sa'-i placa a urch de multe ori

scomptul, pentru ca complectand mai iute rezerva,
sa mareasca beneficiile actionarilor, i poate sa-i
mareasca i propriile lor tantieme.

1079

Eu unul, ca 0 guvernul, preferim ca sa nu

existe nici unele din aste ispite, 0 ca dobanda sa
poata, fi cat mai mica'.

lath, pentru ce am dat preferinta sistemului

belgian.

Va rog dar a voth articolul ma cum 1.-a prezentat guvernul s,i cu redactiunea mai exacta dupa
legea be1giana, a cum s'a formulat in comitetul
delegatilor.

VI
,,Monitorul Oficial" No. 72, din 27 Martie 1880

Discutiunea bugetului ministerului de interne.

In diseutiunea bugetului ministerului de externe,
N. Ionescu se folosagte de acest prilej pentru a intreba
guvernul dad, politica externa a tarii e in acord cu sentimentele natiunii. Boerescu raspunde in numele guvernului ea Europa ne-a recunoscut independenta i ea', Romania tinde a deveni un element de pace .1 de civilizatiune in Orient. Aceasta-i politica guvernului i Boerescu adauga ea este ferieit c aceast politica e in acord
cu sentimentele natiunii fiindca Camera a aprobat-o.

B. Boerescu, ministru de externe. D. Ionescu,

a intrebat pe guvern, care este situatiunea noastra
diplomatica exterioara ? Ce directiune are politica
noastra? i dad, in adevar aceasta directiune politica este in acord cu sentimentele natiunei, exprimate prin Corpurile legiuitoare; voi aveh onoarea
a raspunde in putine euvinte la aceste intrebari.
Situatia noastra diplomatica-exterioara, o cunoateti cu totii, aceasta numai e un lucru care poate
fi din nou afirmat dinaintea Camerei, caci el este

1081

dejh afirmat destul de tare prin faptul recunoasterei independentei Romkniei de chtre toate puterile europene, care au legat cu noi aceleasi relatiuni normale care se afll intre celelalte State
libere ale Europei.
Afard de aceasta, D-lor, mai pot adhugh cg
am inceput a legh interesele noastre comerciale si
economice cu acelea ale altor State europene, prin
diferite acte internationale. Chiar astgzi, ati vhzut
eg, am prezentat Onor. Adunhri un proiect de lege

prin care se inchee intre noi si Anglia un tratat

de comert.
D-voastrh, D-lor, trebue sh stiti c asthzi,

in secolul acesta de pozitivism leghturile comerciale i economice sunt cele mai tari leghturi cu

care se pot lega natiunile. Un Stat mic cu gat

mai mult este garantat, intr'un mod eficace, in
independenta si prosperitatea sa, cu cat el stie a-si
legh interesele sale economice cu acelea ale Statelor marl, de cari pang, la oarecare punct, atarnh
si existenta sa.

A cestea am avut de zis pentru prima parte

a intrebArii D-lui Ionescu.
Acum viu la partea a doua, la aceea ce D-lui
numeste directiunea politicei noastre. Asupra acestei
phrti, tot ce pot zice este ch Romania, Stat mic, din

nou nascut, si care numai de ieri face parte din

State le independente ale Europei, se bucurh dejh

1082

de incredere, i pot sk adaug de stirna tuturor

Statelor din Europa, cu care se aft, in cele mai
bune relatiuni. i nu cred, D-lor, c rn depkrtez
de limitele modestiei cand afirm c aceastk in-

credere, aceastk stimk, provine. din cauza directi anei noastre politice.

Se indoete oare D-nul Ionescu, c aceastk

directiune a fost i este in perfect acord cu sentimentele Camerei, cu vointa natiunei ? Nu cred;
eAci mci un fapt nu a mentionat D-lui, din care
s'ar nate o indoial5 mkcar asupra acestui punct.
Avem, pentru probarea aceasta, mai intdiu
prograrnul nostru politic, Ina, dela venirea noastra,
la minister, i care a fost aprobat de ambele Corpuri legiuitoare; mai avem rkspunsul la discursul
Tronului, care a confirmat directiunea noastra po-

litick; urmeazg apoi nurneroase fapte, pe care le

cunoate aceastk Camera, i pe care D-voastra, toti
.1e-ao a pl audat.

Oare toate acestea nu constituiesc expresiunea

aprobkrii directiunei noastre politice, a guvernului
actual de cktre aceasta, Camera?
G-uvernul este astfel in perfect acord cu sentimentele natiunei in ceeace privete directiunea sa
politick; el este i a fost sustinut de ambele Corpuri

Legiuitoare. Nu exigtk dar nici-o deosebire intre

guvern i reprezentatiunea nationalk, in ceeace se
atinge de unitatea politicei sale. 'LIMO toti in gu-

1.083

vern, politica guvernului find una i numai una,

acea unitate existk si in raporturile noastre en
Corpurile noastre Legiuitoare..
M'ati putek acum intrebh care este baza acestei
directiuni ? Vg pot rgspunde intr'un cuvant : politica noastrg este o simplg politick adevaratk si
eminamente romneasc i nationala (Aplauze). In
directarea politicei noastre noi egut'am a fi bine

cu toate Puterile, a nu De face instrumentul nici

unei Puteri, a nu ne absorbi, adieg in nimeni,
in a apgra, intotdeauna interesele politice i economice

ale Wei, in fata tuturor si inpotriva ori-

ekruia. (Aplauze).

De aci rezulth c noi inspirgm, o pot zice

fkrg prezumtiune, o egalg ineredere tuturor Puterilor. Cgei odata ce nu ne absorbim in nimeni,
odat ce nu ne facem instrurnentul nirngnui : prin
aceasta chiar inspiram incredere tuturor, egei nu
ne facem o cauzg de neliniste si de turburare pentru
nimeni; i noul Stat roman, ea Stat liber i independent, in Orientul Europei, devine o condi-

Oune de ordin si de eivilizatie pentru acel Orient.

(Aplauze).

Acum daca faptele guvernului nostru ar fi

fost in contradictie eu aceastg politica, clack' ele
ar fi fost de eriticat, negresit el s'ar fi produs
inaintea Camerei interpelari, si s'ar fi putut face
luminA.

1084

Insg, asemenea interpelari nu s'au produs; si

presumtiunea este cg, faptele au fost in acord cu
cuvintele.

Dar, cg, ar fi fost mai bine

sg.

fi avut pu-

i corespondenta guvernului, i aceea ce se

numeste cartea verde, sunt i eu de aceastg, idee.
Dar, intkzierea publiegrei acestei cgxti, prob1ieat

vine dupg, cum am mai spus deungzi cand am

rgspuns la o interpelare tot asupra acestei cestiuni,

din natura lucrurilor chiar.

Recunoasterea independentei abia s'a terminat
de putin timp. Cestiunile diverse care au trebuit
sg, le rezol vg,m, s'au terminat de putin timp; mai
sunt Inc ceva cestiuni de rezolvat. Prin urmare

nu se puteh publich corespondenta deck dupg.

terminarea tuturor acestor cestiuni. Sper ins ca,
o voi puteh publich peste putin. In minister a si
inceput lucrarea pentru aceasta. Sper eh' peste putin
voi fi

in pozitie a publich toate actele cke se pot

cunoaste de public. D-lor, deputati, si fg,rl a trece cu

aceasta peste limita modestiei, cred c guvernul va

aveh chiar a se l'audh, cAnd se va comunich corespondenta sa, de modul cum a sustinut el sg,
apere si s susting, drepturile i interesele tgrei.
Rezultatele
(Aplauze).

ce am obtinut, an probat aceasta.

Voci: Inchiderea discutiei.

1085

Referitor la bugetul ministerului de interne Boerescu dft urnigtoarele Parauriri:

B. Boerescu. D-lor, deputati, vedeti cg, se

scade 50.000 de franci numai pentru consideratiuni de venit bugetar, consideratiuni pe cari, de
a ltfel le inteleg, insg, trebue sq, vg declar, ca suma
de 150.000 este peste putinta, a fi suficienta. Ministerul are o sumg de cheltueli diplomatice care

sunt foarte necesare. Nu uitati mai ales, ca pe

cand aveam in anul trecut 200.000 lei pentru
asemenea cheltueli, n'aveam deck 7 agenti in strli-

nkate; acum avem 16 si la fiecare din acesti reprezentanti exteriori, se fac cheltueli, si la mai
multi din ei trebuie s venim in ajutor pentru cheltueli de transport, instalare i altele, care nu sunt
prevazute in buget, astfel Inca este peste putint6 sa ajunga aceasth, sumg. StiO eg, anul trecut
and aveam 200.000 franci, din cauza misiunei
ci altor calkorii fdeute cu ocazia recunoasterii independentii, vi s'a mai cerut un credit de 41.000

i chiar pot sa va comunic ea s'a impietat

asupra anului 1880 cu 20.000 franci, astfel ca
sporul e de 61.000 franci, peste ceeace se dedese
franci

prin buget.
Prin urmare cred ca tifra de 150.000 franci
nu este de ajuns pentru anul acesta.
Acum in privinta modului cum am concilia
trebuinta echilibrarii bugetului cu trebuinta nea-

1086

pgrafa a acestor cheltueli, eu cred c s'ar puteh

dacd ideea mea ar fi aprobatd de D-voastre, sa
luati din fondul de un milion pentru cheltueli
extraordinare, s luati 150.000 fr. spre ai add-11ga
la cei 150.000. Eu ai crede c e de preferat
forma aceasta decAt a sill pe guvern s vinl in

urnil cu cereri de credite suplimentare. Pe altd

parte, nici bugetul Statului nu se ingreuiazd cu
modul ce

propun.

La cap. V, D. Boerescu cere ca In comisiunea Europeang a Dunrii, atributiunile de delegat al RomAniei

sa se de unui comisar special.

B. Boerescu, ministru cle externe. Nu md

pot uni cu amendamentul propus si vd rog sh
nu-1 primiti.

Pozitiunea noastr este cu totul alta azi de

cum era inainte, child prefectul erh comisar i aveh
o di u rnd.

Mai inainte noi nu eram reprezentati in Comisiunea dundreand, cici nu awn recunoscuti independenti i Turcia ne reprezenth i pe noi D.
Nicu Catargiu era, numai comisar al Prutului,
astdzi in urma tratatului de Berlin noi avem
dreptul a fi reprezentati in comisiune. oate Puterile au trimes oameni speciali, Anglia a trimes
un colonel, Franta trimete un om de importantd;
cel care a fost pand acum este numit director la
externe din Franta, prin urmare vedeti cd se do.

1087

o mare importanta acestei comisiuni, caci clack' nu

s'ar fi dat, atunci s'ar fi lgsat aceasta insarcinare

consulilor din Galati.

Ceva mai mult: acea comisiune se aduna

numai de doug ori pe an, are insa este un comitet
executiv perinanent, i comisarul nostru face parte
din acel cornitet; sunt o multime de cestiuni comerciale pe care are sa le rezolve acest cotnitet si
daca noi nu am fi bine reprezentati, atunci comertul nostru va putea suferi pagube insemnate.
De aceea, eu cred ca. nu este bine sa lasam
aceasta sarcing prefectului, care este expus fluetuatilor politice, si care astazi este si maine numai
este acolo, ci trebue insarcinat un om care s aiba

perspectiva de a sta mai mult timp.

Noi trebue s avem un comisar care sa fie
initiat in aceste lucrari, care sa continue a aveh
traditiile comisiunei europene. Veniti la ministerul
de externe, vedeti cate cestiuni importante se trateaza de aceasta comisiune, cestiuni care nu sunt
Inca rezolvate; si D-voastre voiti s dgm prefectului atributiuni care adesea sunt in contradictie
cu indatoririle unui prefect? Prefectul nu poate fi 0i
comisar. A0b dar, Ira rog, fiindca si suma e foarte
modestg, sa binevoiti a respinge amendarnentul.
Nu uitati cg, originea acestei comisiuni se afia,
in conventiunea dela 4 Aprilie, ineheiata, intre gu-

vernul rus i guvernul roman.

1088

In aceasta conventiune se seific et pagubele oeazionate de trecerea armatelor rusesti prin

Romania, sa se constate prin acte 0 de catre co-

misarii generali numiti de ambele oro contractante. S'a instituit comisiuni mixte care A proceada la constatarea acelor pagube, s'a . Mcut diferite luerari prin judete, si dupa terminarea
razboiului toate acele lucrari qi acte s'au concentrat
in Capitala pentru ca comisarii sa le examineze i
sa se pronunte asupra despagubirilor ce an sa, fie

pth,tite de catre guvernul rus. Ce s'a, intamplat

ins. ? S'a intamplat ea s'a nascut o vie diseutie
intre comisarii ru0 i guvernul roman, in privinta,
modului de a interpreth conventiunea, si in aceasta,
discirtiune a intervenit i guvernul rus prin in-

structiunile date comisarului sau, astfel ineat din

cauza acelei diseutiuni s'a oprit lucrarea. comisarilor generali, ash ca lucrarea continua nurnai
pentru constatari locale asupra pagubelor cauzate,
pagube in care i guvernul roman ar aveh de reclamat mai multe milioane.
Ei bine, in mijlocul acestor contestatiuni ridicate de catre reprezentantul guvernului rusesc,
comisarul ne-a declarat de mai multe ori ca se
retrage i pleaca in Rusia, i ca eine are vre-o
pretentiune n'are decat sd mearga in Rusia ea A
se judece.

In aceasta stare am gasit cestiunea cand am

1089

venit la minister, si numai dupa mai multe tratAri am ajuns in fine, sa stabilim o intelegere
asupra interpretArei conventiunei, si am zis: din
aceste sume de constatari, care sunt acelea pe
care nu le contestati si care sunt acelea pe care
le contestati ? Cel putin incepeti s pltii pe acelea care sunt necontestate. Am admis acest sistem,
specificand constatarile si am zis ca acelea care

vor fi recunoscute de bune, A. se treaca intr'un

tablou

ineeapa imediat plata, rezervand drep-

tul comisarului rus ca, dinpreuna cu comisarul

nostru, s arate ce neregu1arit0 s'au produs in
acele constatari, pentruca, daca, vor fi neregula-

ritati sau fraude, atunci negresit ea nu guvernul

roman va fi acela sa sprijine frauda, nid i. in favoarea sa, nici in favoarea altora. Aci s'a oprit
lucrul, adica a se incepe imediat plata constatarilor necontestate si a se revedeh din nou de catre
o comisiune mixta, constatarile contestate. Negre-

sit dar, c eomisarul roman trebuie sa fie acolo

spre a apar interesele locale si ale particularilor
oricand vor fi atacate pe nedrept. Aceasta procedura, este admisa intre ambii comisari si aprobath, de guvern.

Comisarul rus a cerut concediu dela guvererau atunci sarbatorile Craciunului ea

sa se duck pentru interese de familie, si a spus ca
nul sau

pana se va intoarce are sa lucreze cancelaria sa,

29096

69

1090

precum lucreazg i cancelaria comisarului roman,

pentru a constath toate daunele, cArora le va da

curs conform procesului-verbal

incheiat indatA,

dup6 intoarcerea comisarului rus.

RAmane ca chiar daunele care nu se vor

puteh constath s poatA provoch o nou'a constatare, pentruca, nu este prescriptiune pentru acei
care n'au apucat Inca s6-i formuleze reclamatiu-

nile lor. Ad stA cestiunea, comisarul rus a plecat, i se sper s vinA, chiar en fonduri dela Petersburg, ca s inceapl
Nu este mult timp de cand am primit dela
ministrul nostru din Petersburg invitare ca se.
arAtAm In ce consistA, la catA sumg se urcA pagubele suferite de Statul nostru, i i-am dat aceste
ThmurirL

Comisarul se va reintoarce i toate lucearile

le va gAsi gata, pentrucA lucrArile sunt foarte

multiple, i dosarele sunt foarte numeroase i s'a
lucrat foarte mult.
Acum, D-lor, ce este de fAcut ?
Ca sa" impunern guvernului rus o alt procedurA, vl afirm cA guvernul rus nu o primete;

aceasta v'o pot declarh in mod formal. Va

sa

zica, la ce se va ajunge ? SA plece comisarul rus ?

Va plech, dar ce se va face cu pagubile suferite

de particulari, .1 ce se va face cu pagubele suferite de Stat ? Atunci nu vom da drept comi-

1091

sarului rus sg, zich: nurnai voiti sh urmati duph

conventiune, eu mg, due ?
Dar odath ce s'a stabilit intelegerea dupg, un
an de zile intre comisarul rus si al nostru; odata
ce procedura s'a stabilit si nu are decht s urmeze ca s ajungh la un sfarsit bun; bine ar fi
sh incethm, s intrerupem aceastg, lucrare, tocmai
in momentul cnd erh sh producg, efectele sale ?

Pe de altg parte este un tractat cu un guvern

strain i trebuie s ne tinem in pozitiunea aceea
ca s facem i pe acel guvern ca sh se con formeze acelui tractat.

Onor. D. Fleva, zice c prea multg, leafh se

plhteste. Nu uitati tns c aceasta nu este o tunetiune, ci este o misiune i misiunile se plhtese
dupg, importanta ofnului. Ghsese persoane qi en
300 de franci pe lung, dar nu pot sh numesc asemenea persoane; i apoi la misiuni se dau diurne
foarte mari sunt misiuni unde s'au dat chte 2.000
si 3.000 de franci pe lung,.

Dach n'a produs inch nimica Ong, aeum,

este ch a fost o discutiune asupra procedurei.
Acum dupg ce s'a regulat procedura, care vg, dg.
o prob c. comisarul nostru a lucrat in destul,
si a produs rezultate care sunt foarte insemnate,
voiti D-v. sh aduceti o intrerupere in luerhri ash
incht child va veni comisarul rus, principele Obihusky, care este una din persoanele cele mai con-

1092

siderabile ale Rusiei, sa se iveasca o impedicare?

Cad negre0t, c daca nu veti da guvernului rnijloace s poata numi un om de oarecare insemnatate atunci toate lucrarile se vor paraliza; i
eine va pierde? Neaparat c noi vom pierde, pentru
ca, sunt in joe interese insemnate ale particularilor

i ale Statului.
Acest comisar, mai inainte a avut diurna de
2.500 franci; apoi s'a redus la 2.000 i acum
comisia bugetara a propus 1.500, la care am
aderat i en.

D. Fleva, m intreaba, cat va tinea ? Apoi

putem noi s punem conditiuni guvernului rus, so

Ora in luna cutare tinem comisarul i

mai mult nu ? Se poate aceasta ? Negre0t ca nu.
Dar are sa, fie o limit in marginile posibilului.
Avern speranta e guvernul rusese in urina
constatarilor facute i celor ce se vor face, avem
speranta i chiar increderea ca, are sa execute, cu
religiozitate obligatiunile sale, pltind despagubirile i atunci dela sine comisariatul are sl inceteze, i credem ca, anul acesta va fi cel din urma.
(Mei or sa, executa procedura adoptata, de ambii
cornisari, qi atunci are sa se termine lucrul, ori
nu se executa, i despre aceasta nu am nici un
motiv s ma tem, 0 atunci iara0 are sa inceteze.
Oricum, D-lor, aceasta diurna este foarte
modesta, i v rog s o primiti.
zicem c

VII
Monitorul Oficial" No. 76 din 1880.

Discurs privitor la rezerva metalica a bfincii

nationale
B. Boerescu are prilegiul sa-si arate intinsele lui
cunostinte financiare can(' s'a discutat cestiunea rezervei
metalice a bancei. In prirnul rand el cauta s stabileasca
o diferenca, intre rezerva metalica a unei banci si etalonul ei monetar. Rezerva metalica a unei banci trebuese
fie in ambele metaluri, zice Boeresen, inteineiamdu-si
afirmatiunea pe argumente serioase. Daca rezerva metalick

ar trebui sa fie numai in aur nu s'ar putea grisi

subscriitori romni nici pentru prima miz6,' de 12 milipane, eaci, continua Boerescu, atrrul nu ne vine in

tara deck din exportul cerealelor pe care II dam inapoi

platind datoria publica i importand marfuri straine.
Deci in cazul acesta strainii ar fi principalii subscriitori
si nici macar depozite nu s'ar putea primi deck tot
nurnai in aur.
Pentru aceste motive Boereseu crede ca este bine
ea rezerva metalica sa fie in ambele metale.

B. Boerescu, ministru de externe. Din aceasta

vedeti, Domnilor senatori, cestiunea este foarte
del icat6, foarte importantg. Delicatetea ei rezu1t6

1094

din aceasta eg are un aspect, la intaia privire

am/gitor; ea se arat/ sub un aspect foarte str/lucitor: este vorba de aur. Oricine este preocupat
i doritor de prosperarea bAncei, poate fi lesne
ametit de un ash aspect. De ce banca sa, nu aibg
numai aur?
Cestiunea este apoi importantg, i eu unul
am depling convinctiune, dupg ce am studiat bine
lucrurile si am luat toate informatiunile, mai ales
de ceeace se petrece si la alte bnci, c prosperitatea unei bgnei depinde toemai de aceast/ cestiune. IVIai intai bunul simt ne spune cl a regulh

numai de aur, si
aceasta in raport cu banca, adieg a pune toate
etalonul monetei, ca s5, fie

dificulfatile ce contine solutiunea acestei cestiuni,

numai pe spinarea bgncei, este a comite eea mai
mare gresealg, este a voi s paralizam banca
dela nasterea ei.
Sa ration/m putin, Domnilor; voi c/uth s.

fiu scurt, precis si eat mai practic.

Voi consider/ cestiunea si voi r/spunde la

mai 'Mai dintr'un

punct de vedere general, apoi voi trath-o si din
obiectiunile ce s'au ridicat,

punctul de vedere local.

Din punctul de vedere general, incep a va,

pune chestiunea care v'a spus-o colegul meu dela
lucrgrile publice: oare ast/zi suntem chemati a
discuth chestiunea etalonului, dacg adicg trebuie sg

1095

adoptgm ca monetg legalg numai un metal san

ambele metale pretioase ? Dacg aceasta ar fi in
cestiune, 'rni-asi da i eu opinia. Insg v'ai spune

de mai inainte eg aceastg cestiune a fost i este

discutatg in toatg Europa, cg sunt publiciti, sunt
economisti foarte mari, de opiniuni diverse. i am
aici, probe despre aceast`a, i eh' multi si man
i e6 mai toti oamenii practici sunt
in contra etalonului unic de aur, i preferg am-

economisti,

bele metaluri.

tiu c exist mult un prejuditiu e mai

top economistii ar fi pentru unicul etalon de aur.
Aceastg este o mare greseaI6. ra pot probh
aceastg prin unul din marii economis,ti ai Frantei,
care a scris un tratat special asupra aurului si
argintului, D. Wolowski, care este contra etalonului unie. Iat propriile sale cuvinte asupra
acelui prejuditiu eronat :

Trebuie s seinnaltim eroarea acelora care

au prezentat pe toti economiftii ca partizani ai
etalonului unic de aur. Acestei asertiuni asarcloase li se det negarea cea mai decisiva. Rau,
Prince-Smith, de Laveley, Perin, Stanley-Yevons,
Ernest Seycl, comtele Schlapis, Wolfgang Eras,

Max Wirth, Leon Say, E. Wiss, Cernuschi, de

Lctvergue, Courcelle-Sevenil qi alti multi s'au pro-

nuntat in sensul doctrinei contrarii, pe care am,

1096

aparat-o cu perseverenta, i care reunefte asentimentul mai unanin al oamenilor practici".

Daca ar fi in cestiune discutiunea etalonului

v'asi mai arath ca, cand, la 1870 a fost in Germania, in discutiune chestiunea etalonului,

in

sanul acelui congres de economisti man, s'a facut

felicitari publice D-lui Wolowski pentruca a fost
in contra etalonului unic de aur, pe care-1 sustineti D-voastra.
Ash dar, cestiunea in sine nu este ash de
usoara ; ea merita o mare discutiune, i nat'iunile

cele mai inaintate ale Europei nu au rezolvat-o

Inca pang, azi ! i noi cestia dela Dunare, am
rezolva-o pe pripite?.. Rau face dan onor. preopinent de confunda cestiunea bancei, cu cestiunea etalonului si Inca o confunda vorbind de
rezerva metalic a. a bancei.
Nu este vorba astazi de a trath care din cloud
etaloane sa se adopte, pentru comertul tarei in

general si nu pricep cum, fiind vorba de banca

sa declaram ca numai aurul va fi moneta de etalon !

Eug. Statescu. Nici aceia care sunt pentru

aur nu pun cestiunea astfel.
B. Boerescu. Atat mai bine sa rezervam
cestiunea aceasta pentru alta epoca. Daca D-v.
ziceti ca nu voiti sa facet; din aur etalonul unic;
nici noi nu declaram argintul ea etalon. Moneta
bancei va fi de ambele metale, cum si aceea a

1097

publicului. Ceeace vrem este ca nu prin solutiunea

acestei cestiuni sg, paralizam activitatea bancei.

Viu la D. T. Rosetti; D-lui a definit foarte bine

rezerva bancei, zichnd ea ea este garantia circulgrei fiduciare, adicg a biletelor puse in circulatiune...
Ash este; exacta definitiune; dar tineti-vg
de consecintele ei. Dad, rezerva metalicg este o
garantie, ce v preocupg inlesnirea transportului
a monetelor din care se compune ea? Nu pentru
acest scop se cere o rezervg metalicg. Este pozitiv
cli aceastg, rezervg, este numai o garanti,3 adica, cg

mai ales din cauza aceste garantii se face cg bii incredere.

letele de bancg circulg cu abunden
De ce dar vorbiti dac g. rezerva trebuie s fie
in

aur sau in argint, cnd ar trebui sg vorbiti

numai de ingsurile de sigurantg ale garantiei? Tran-

sportul manual al monetelor nu joacg un rol ash

de mare in comert, precum s'ar crede. Astgzi cele
mai mari operatiuni de schimb comercial se fac
mai fgra circulatiunea a metalului pretios. In statele mari comerciale, operatiuni de miliarde se fac
fgrg ajutorul monetei. In Londra in localul ce se
numeste learing house, comptorii de compensatiuni

s'au tacut operatiuni numai intr'un an de 25 miliarde, intrebuinthndu-se abia chteva milioane de
bilete de banc i nici tocmai un milion de aur.
Ash dar cestiunea circulatiunei sau transpor-

1098

tului metalie este cu totul diferita de cestiunea.

rezervei metalice a une banci de scompt. Nu eonfundati dotra lucruri de o rnaterie diferita.
Daca rezerva metalica a bancei va fi sigura,

prea putin ne pasa daca ea este in aur sau in

argint, indestul este ea ea sa fie metalica, compuse din metale pretioase adevarate i avnd curs
pe piata. S'a avut aerul de a ni se imputh ca
noi am prpune etalonul de argint i c rezerva
sa fie numai din acest metal. Dar unde ati vazut
aceasta scris in proiect? S ni se arate i o vorn
sterge.

Ceeace cerem, mai repet, este sa nu confundam cestiunea etalonului cu cestiunea rezervei metalice. Apoi D-lor, imi pare prudent sa mai luarn
exemplu si dela baneile din Europa. In toate
bancile europene, afarh' de aceea a Angliei, rezerva

este compusa din aur si din argint. Etalonul general de aur, ca moneta, egala pentru toate s'a
adoptat de eurhnd numai in G-ermania. Dar rezerva bancei nu are a face cu etalonul. In Germania, undo etalonul este de aur, nu stiu daca si
rezerva bancei este numai de aur, stiu lush ea,
Anglia nu are etalon de aur, dar banca este tinut/ a aveh rezerva sa numai in aur.
Vi se propune a lua, de exemplu, cu orice pret,

nurnai pe Anglia, si a lash deoparte pe celelalte

State. Dar ia sa vedem etalonul de aur este vre-

1099

un mare bine pentru banca Angliei ? Pentru Germania nu putem Inca sti daea etalonul german de
aur ce ea a adoptat, va face. bine comertului, caci
sunt putini ani de chnd ea a adoptat acest etalon,
si nu se poate Inc a. bine cunoaste efectele ee aceast

masura, va fi produs.
Dar voi raspunde D-lui Rosetti numai in ceeace

pri veste Anglia, unde rezerva bancei este numai

in aur.
Mai inthi, d-lor, trebuie sa stiti ca. Anglia a
adoptat aceasta masura, ea banca sa sa-si facg, toate

operatiunile in monetA, de aur, numai dela anul

1816. Inainte in timp de 400 de ani, banca operh
cu ambele monete de aur i de argint. i stiO
pentruce la 1816, a adoptat pentru bancA, numai
monete de aur ? Pentruca s opreasea, en aceasta
exportul argintului.
S'a faeut insa ceva mai mult pentru a se atinge

acest scop; s'a dat tot atunei monetei de argint,

o valoare nomina1 a. ceva mai mare cleat valoarea
sa intrinseca. Astfel c argintul nu mai puteh sa,

se transporte in afara, neputand eirculh cu valoarea sa nominala deck in Anglia.

In timpul razboaelor dintre Anglia si Republica sau Imperiul Frantei se intAmpl, c indata
ce moneta de argint eseh din fabrica de moneta,
plech in colonii sau in alte taxi? guvernul englez
a voit s opreasca aceasta, si la 1816 a venit cu

1100

o lege, prin care s'a declarat c banca s lucreze

nurnai cu aurul, si i-a mgrit valoarea nominald a
argintului.

De ce v preocupati, D-lor, astazi ? Ati vol

ca rezerva b6ncei sg, fie numai in aur, si ati vol
ca aurul sg nu se exporteze ?
Apoi dupA, sistema ce propuneti a se adopt,
ati ajunge la un scop tocmai contrariu de ceeace
voiti, ch'ci faceti totul ea sa, goniti aurul din targ.
Aceasta o voiti ?.. spuneti-o curat. Mai inthl

voiti s, stiti dac6 rn6sura D-voastrl a f6cut un

bine tancei Angliei ? V voi da opiniunea unni
easier general al bancei Angliei, D. Haggard, raportatl de D. Wolowsky, in opera sa de care am
vorbit.

Iat cuvintele D-lui Wolowsky:

Mai este 0 parte a cestiunei, pe care o indar a cdrii importanfd este mare.
Oameni bine puqi ca stt juclece, intre alcii D. Hag-

dica m numai

gard, easier al bawd Angliei, s'a pldns de mai

multe ori cd argintul nu mai circulet la acea bawd,

cu aurul. Cu ambele metaluri pretioase pentru pli, rezerva bancilor rezistd mai
cleopotriva

bine, ea:este mai pufin expusd la variafii repezi

qi extreme ale scomptului, care se ntanifesta mai
ales acolo uncle aurul dornineaza singur, sau and
dobcindeste un rol preponclerent, dupa cum aceasta

s'a intdmplat in Franca de vre-o zece ani".

1101

Vedeti, D-lor, c omul cel mai practic, pus

in pozitiunea cea mai bung de a cunoaste toate

manipulatiunile bgncei Angliei, chiar casierul acestei

bgnci, ne spune cg rezerva metalicg a bgncei este

expusg mutt la variatiuni subtile ale scomptului;
cg ateastg rezerva nu poate rezisth, adicg cg aurul
din care se compune, fuge en inlesnire; in alte
cuvinte, ea, nu este bine ca rezerva bancei sa lie
numai in aur, i c ar fi fost mai bine ca banca
ad poatg opera cu ambele metaluri, cari an valoarea, si Dv. ati vo s imitati tocmai aceasta,
gresalg?

Despre banca Germaniei nu ni se spune dacg

si ea nu poate opera decat in aur; i pe cat stiu

aceasta nu exist, macar eh' Statul a adoptat etalonul de aur.
Amu ce trebuie sg facem noi? Sg nu prejudeegm cestiunea etalonului; st lasam ea banca
sg opereze cu ambele metaluri; ea in aceste operatiuni ale ei, nu prejudeca intru nimie cestiunea
etalonului; ea este rezervatg viitorului. Vom vedea
la timp daca este bine sau nu a adopth un etalon,
sau ambele etalonuri. PAng atunci lsati banca sg
opereze ca orisice alt comert, cu moneta avgnd curs

in tug.
Ne-a mai spus D. Epureanu, sau D. Rosetti,
cg Germania, adoptnd etalonul de aur, a faeut

1102

ca aurul sq, se conserve in Stat. Dar s'a uitat cl

Germania nu se potriveste de loc eu noi; cqei ea
are o industrie nationalq, foarte insemnatA, care
face, c5, Germanii nu au nevoie de importatiune
ea noi i eq, exporteaz i manufactura.
Noi Ins exportqm nurnai grne, pentru care
primim aur; insq, importqm mu1t6 industrie pe care

nu o avem, pentru care trimitem aurul inapoi.

Cnd exportul este mai mic in raport cu mArfurile ce introducem din strAinItate, i pe care, repet,

-e p1tim numai in aur, atunci este lipsq, de aur

si aurul se cumpArl mai scump. CAnd exportul
este mai mare, aurul se eftineste i agiul este
mai mic.
Acest fenomen existq, in Germania, pentruca

s6 se poatl face comparatiune intro ea si noi ?

Nici decum. De ce atunci faceti comparatii intre
lucruri care nu se potrivesc ?
IatA, dar D-lor, consideratiunile mai mult
generale, ce am voit sa, fac asupra materiei.
Sg. viu acum la consideratiuni de o ordine
mai concretl, mai local.
Sub acest raport, am avut onoare a v`a mai
declarh cq, nu intelegem de loc ca banea noastrA
eq. constituie un fel de premiu argintului, sq, pre-

pare oarecum arimul pentru etalonul de argint,

dupq, cum s'a avut aerul a ni se imputh. Dacl
yeti vedea, Dv. undeva aceasta in proiect, vq, rog

1103

sh ni-1 arhtati i eu voi indrepth. Dar vi se pro-

pune ca banca s

opereze eu aurul. Prea bine,

insh intreb pe onorabilii preopinenti, unde vor gsi

D-lor in Ora' athta aur incht s formeze mai inthi
prima mizh de 1 2 milioane? De unde ar luh athta

aur, dach el nu va exista ?

Noi mine de aur nu avem; singurul mijloe
de a ni-1 procurh este exportul, adich chnd recolta
este bunh, atunci si granele se vand i aurul intrh
in tarl. Proportiunea aurului CU argintul, precum
si proportiunea ce se aflh' intre aeeste metale si
mArfuri, depinde de conditiunile recoltei si ale exportului, adic6 de legea nestrhmutath a ofertei i
a cererei. Efectele acestei legi nu le yeti schimbh

dar prin legea Mncei sau prin natura rezervei

metalice. Fenomenele sehimbului si ale productiunei
se impun i guvernelor i Camerilor i bhncilor.

Ash dar operatiunile bhncei fiind a se face

numai in aur, aural va deveni cu atat mai rar

si mai scump. Acest efect se va produce mai inthi

prin rezerva metalich de aur, care va sth inchis

in casele baucei si nu va circulh. Apoi mai uitati
ca toate anuithtile ee Statul are a plhti In stralnMate se fac in aur; toate pltile comertului nostru
cu strh'in'atatea, se fae tot in aur, iath dar o surnh
de porti deschise prin care ese aurul din Ora.

De unde dar o
deveni

sh-1

mai puneti la banch? El va

i rar i scump.

1104

Dar se zice e creditul financiar, i alte stabil iTnente, Ii fac operatiunile numai in aur; insa D-lor
stiO ca natura operatiunilor bancei de scornpt sieireulatiune sunt al tele deeat acelea ale creditului funciar.
Metalurile la banca trebuie sa, eircule mai iute

decat in alte stabilimente. Cine plateste la creditul

funeiar, trebuie s'o faca in aur. Intreba0 insa pe

acei earl platese, eat ii costa aurul? Mud proprietarul imprumutat, care primeste arenda sa in
argint, plateste creditului in aur, IntrebA1-1 cat 11
costa agiul, ee 1-a costat ea s poata, pla'ti euponul ? Acest agiu cade cum vedei in sareina,

nu a creditului funciar, ei a acelora care au sa,

plateasca lui. Caei aurul este si el o marfa, care
se vinde pe piqa, ea toate marfurile. Cine dar
va fi acela care va vol sa cumpere aceasta marfa
seumpa, numai ea sh' alba aface cu banca? El se
va lipsi de aceasta i va merge in plata', la alti
bancheri, care nu-i impun acest saerificiu.
Pentru a va, athta, la ce consecinte poate
aduce sistema adoptarei aurului si a raritritei
sale, nu am deck s v citesc niste importante

cuvinte cuprinse inteun memoriu al D-lui Wolosuky din 1867, asupra etalonului :
A aclopt, un sigur metal, aurul, escluztind
pe celelalte, este. nu nuntai ca cum s'ar inchide
toate minele de argint, ci inca cum s'ar suprima,
sub alt punct de vedere, munca secolilor.

1105

Se evalueaza sunia totala a nietalelor pretioase

la 50 miliarde, din care jumatate n aur i jumatate

in argint. Duca dintr'o trasurti, de condei s'ar
suprima unul din cele doua metaluri din serviciul
monetar, prin acest fapt s'ar "indol cererea celuilalt
metal. Extragerea inetalului nu ar mai fi de ajuns,
de uncle ar urma o scumpete a aurului ci o turburare in toate tranzactiunile in paguba tuturor
debitorilor".

Da, D-lor, aceasta,' turburare in tranzactiuni,

afarq, de seumpetea aurului, va fi foarte realg, la
noi, Cand banca s'ar sustrage dela regimul comun,
si s'ar pune sub regimul exceptional, sub regimul

etalonului unic, cum nu este la nici un comerciant. Mai este D-lor i o alt6 observare locala.
V'a spus adinesora, D. Presedinte al Consiliului,
ea" aceast'a cestiune a etalonului nici nu este incA
rezolvat6 in Franta, in Italia, in Belgia, in cele
inai multe ta'ri comerciale ale Europei; si dupe
cum am mai zis ar fi straniu ca noi, dup6 main!,
Dmbovitei si at Dunsa'rei, s venirn deodath, si

o rezolvtim in direct 0 pe tkute numai pentru

bancl. Ce ru oare v'a f6cut banea pentruca sa

o legati si s o puneti astfel intr'un cerc de fer!
Curn o s facii ea s6, iasq, din acest cerc ? La noi
mina de aur este exportul; banca cu biletele sale,
nu creaea valori, nici fabric.6 aur. Biletele de banc6

nu sunt dec"at un mijloc de scbimb si de seompt

20006

70

1106

pentru alte titluri reprezentind dejh o valoare, o

creanth real. Nu eredeti dar, eh vh, imboghtiti,
dach ereati bilete de banch. Avutia rezulth din
circulatia valorilor, dejh existente, ca acele bilete
puse in eirculatie. Dach nu vor fi valori, nici bilete
nu pot eircula. Puterea magich de a ereia, din nimic,

valori, nu o poate aveh nimeni, afarg numai de

cei ee fac minuni, sau de D-zeu care a creat
cerul i phrnAntul din nimic.
Ash dar, banca find tinuta, a opera, numai
cu aur, afacerile sale vor fi putine, dupa, cum si
putin va fi aurul i duph cum scump va fi acel

aur. Ea nu va puteh emite bilete decht in

cer-

eul acestor afaceri, duph ale cereri i se vor face,

dupe ate scompturi va opera.
Ceva mai mult. Bine, rhu, banca s'a constituit.

Ea are dreptul a primi depozite. Dar insh opriO,

ca acele depozite sh se fach si in argint. Va s
zich desi eunoastem utilitatea bhneei, des,i stiu ch
intr'adevhr o touch este a, b, c, al orichrii reforme
econornice, ns i-se impune dela inceput ca incassa

sa metalich sh nu fie compush si din depozite de

argint, ci nurnai de aur. Va sh zica depuneri
voluntarii la banch nu pot fi I argint. Apoi, duph'

bunul sirn, ne inehipuirn noi, de aci din tara

romaneasch, el au kt fie oameni, cari sh rneargh
in thrg sh-si schimbe argintul lor in aur, s plateasch un agiu foarte scump poate, numai pentru

1107

ferieirea ea s6 mearg6, apoi la banal spre

a-1

depune acolo? Mare minune!

In fapt Ins va fi e depunerile la banc6 mai
le opriti; pentrue/ in realitate nimeni nu va merge
sa cumpere aur pentruca s6-1 depuie la banc..

Ash toat5, incassa san rezerva metalic6,, se va compune in .realitate numai de capitalul bAnocei, cci
depozitele vor deveni o iluziune. Insl, gAnditi D-lor
ed cu aceasta paralizati mai toatA, actiunea bAncei

Inca, dela infiintarea ei; cAci puterea cea mare a

unei bnei constg, mai ales in depozitele ei.
daca," chiar capitalul ba'neei
SO vedem Ins
nu se va forma dificil. Yor fi in adevAr subscrieri
publice, pentruca sA, se aeopere acest capital si
tendinta noastth va trebui sg, fie ea aceste capitate sa,' fie cat se poate nationale, mai cu seamg
capitalurile cele mici. Apoi cum o sg. se g6seasc6

la noi in tath 12 milioane in aur? Aceasta s'ar

putea, face dacq, acela, care ar subscrie o aetiune
ar cump5,th bucg,ti de aur ea sg, plateasc5, cu ele;
va s zic6 presupuneti c toti subscriitorii vor vol
sq, faca,' un sacrificiu spre a forma capitalul. Dar
in asernenea eaz agiul aurului va fi urcat in proporti une cu cererea.
Apoi aceast cerere va mai creste prin pli1e ee au A, se fac5, in stthingtate. Agiul dar va
fi cu mat mai scump. Ce va mai fi ca'nd aurul
se va mai eaath spre a se face si depozitele in

1108

aur. Aeest depozit constituie mai ales marele

capital, garantia cea mare, in urma egreia banca

va puteg emite biletele sale. Prin amendamentul
comitetului opriti insg depozitul mai cu desavarsire; mai faceti foarte dificilg subscrierea sau acoperirea capitalului bncei, i aceasta o faceti mai
ales pentru Romani, si inlesniti subscrierea eapitalistitor strgini; caci acestia pot mai cu inlesnire
sa acopere capitalul bancei in aur deck Romanii.
Formarea capitalului ea si operatiunile bncei,
sunt dar foarte dificile! Din aceasta ar urmg ea
operatiunile bancei au sa se facg in mici proporOuni. Cei ee vor aveg nevoie sa, faca operatiuni,
vor preferi a merge la bancherii privati, can fac
scomptul si in argint, ca si in aur, decat s meargg

la ban* unde vor trebul sa, eumpere aur

i sg

plateaseg un agiu scump! Aceasta poate sa convie

bancherilor privati; nu asigurati lug prosperitatea
bancei, nici rdspundeti la asteptarile publicului.
SI venirn acum si la un alt inconvenient practic.
Suntern in tara romneasc i tim cum se petrec

luerurile in practicg. Vo4i sg faceti ea banca sg

opereze numai cu aurul. Prea bine. Dar nu va
temeti eg imprejurul bancei sg nu se formeze niste
combinatiuni, niste speculatiuni asupra agiului aurului? Tata, aceste speculatiuni, incassa metalica a

bancei este numai in aur; biletele de banca sunt

de 3 ori mai mari cleat incassa metalica, insa o

1109

a treia parte banca o va tine in aur. Presupuneti acum c eineva va ave st faca o plata in
strainatate; ii va trebui aur, ins/ nu are aur.

Daca ar aveh bilete de banca le-ar schimbh la

banc
i ar area aur, insa n'are bilete. Merge
atunei la acei speeulatori care exista imprejurul
bancei, la culisieri, cum se numese In Franta, si le
spune c Ii trebuie aur ea sa, plateasca in strai-

natate. Acei speculatori, dupa ce se Invoiese en

dansul asupra agiului, scot biletele ce au in por-

i merg la banca ea s ia aur pe ele.

Acest aur ii se da gratis; si ei ii vand cu pret
tofoliu

bunieel. Iath dar Inca un mijloc sigur de a scapit

banca de aur. Dar cu aeest sistem nu mentineti
aurul; pe cand prin sistemul ambelor metaluri
yeti isbuti a pastr aurul si a goni argintul.
Ni se mai spune ea, prin sistemul nostru se
dd. o prima argintului, i s'ar marl prima aurului!
Dar cum s'ar face aceasta ? Nimie in proiect nu
justifica aceasta banuiala. Noi v'am expus, din
contra, fapte pozitive. V'am probat c mariti
agiul aurului, ca asigurati exportarea lui, i cit
sustrageti din cireulatiune sume care formeaza
numai in aur rezerva rnetalica. Vi s'a mai demonstrat ca, nu puteti sa, opriti aurul de a merge
in strainatate, atat prin pth4ile ce face guvernul
in alte taxi, cat i prin pthi1e comerciantilor.
V'am mai expus c aurul este o marfa, ea toate

1110

mhrfile,

h, cu cat va fi mai mult cerut cu

atat va fi mai scump; in vreme ce dach banca

va ave i aur i arghit, echilibrul se va stabili
mai lesne, si capitalul bhneei va fi mai mare.
Dar cu cat acest capital va fi mai mare, cu atata
va fi mai mare biletele in circulatiune. Atunci
argintul nu ar puteh fi atat de mare; si tot comertul va castigh. Conchid, D-lor, eh, nu trebue
confundati cestiunea etalonului cu aceea a
rezervei bhneei, eh, nu trebue sh, prejudeeati ces-

sh,

tiunea etalonului unie, pentru viitor, i eh ca

unii ce venim in urma ahor natiuni, este mai
bine sh urmgm exemplul celor mai multe natiuni

din Europa. Sh facem dar ea banca noastrh s.

functioneze ash cum vi se propune de guvern; si
duph ce vom Tedeh efectele ce ea va produce,
duph catva timp, vom vedeh, dach are defecte
dach, va aveh nevoe sh-i facem ceva modifichri.
(Aplauze).'

VIII
Monitorul Oficial" No. 85 din 1880.

Demisiunea in corpore a magistratilor

tribunalului Iai
Mai multi deputati in frunte en Ciupercescu interpelaser guvernul in privinta demisiunei in corpore
a magistratilor tribunalului Iai. Acetia se crezuserA
nedreptAtiti in drepturile lor prin numirea lui Simionescu ea prim-preedinte al tribunalului Iai i a liii
Sion Gherea ea preedinte al aceluia tribunal. B. Boerescu raspunde in local ministrului de justitie A. Stolojan eh' magistratii mai sus numiti implineau conditiunile legale pentru a fi numiti i eg, magistratii dela
Iai prin demisiunea lor n corpore an calcat legea fa.ptuind delictul de deneyare de dreptate.

B.. Boerescu, ministru de externe. D-lor deputati, voiu fi scurt s,i nu voiu intra, in amAnuntele in care a intrat D-1 interpelator; voiu vorbi
numai asupra catorva fapte mai esentia1e pe care
D-sa le-a mentionat; caci cand e vorba despre
numiri In magistraturil i se aduc interpe16ri in
Camerh, aceasta numai atunci sA aib un efect

1112

practic cand se va arAth eh' guvernul a lucrat

contra legei. Merg mai departe: chnd e vorba chiar

de o demisiune pe care ar fi prirnit-o guvernul,

incA s'ar puteh face interpelAri, child acea demisiune s'ar fi motivat pe aceea cg, ministrul a
cerut unui magistrat sA facg, un act contrariu legei
si el nu s'a supus si demisioneazg. Negresit cd
atunci rdspunderea e a ministrului.
In cazul de fata 'lush nu este nimic din toate
acestea, ash incht cestiunea aceasta este o cestiune
cu totul 1ocaI si pot sq, adaug personala.

Am aci notele pe care mi le-a dat D. Stolojan, ministru de justitie, care este bolnav, si vit
-pot spune cum st6 cestiunea in sine.

A fost vorba. D-lor, de numirea unor magistrati la tribunalul de Iasi; s'a numit rnai inthiu Un primprocuror, si dupI chtva timp primul
presedinte si un presedinte de sectiune.
La numirea primului presedinte sha dat de-

misiunea tot tribunalul, D. ministru al justitiei

i-a rugat in tot chipul
retrage demisiunea.
Acei magistrati au perzistat insg, in demisiunea
lor. si au f6cut ceva rnai mult: au acut o abatere dela lege, care-i supune la o pedeaps6 disciplinarg, c6ci mai multe zile au refuzat de a judeck procesele pendinte, astfel incht justitiabilii

au suferit inthrzierea. Apoi, D-lor, este aici un

motiv legal de demisiune. Demisiunea este moti-

1113

vatA, zicAnd c

prin numirea D-lui Simionescu

a altora ei se cred lAsati in drepturile lor i eA

s'au numit strAini la tribunal.
D-lor, noi trebuie s vorbim pe ta.rimul legei
sA ne intrebAm: in ce chip sunt drepturile dobAndite can ii s'au vAtAmat ?

D. interpelator a zis cA faptul demisionArei

acestor magistrati a produs o emotiune, nu numai
ia Iai, dar in toatA tam. Ei bine, noi care suntem
Ia guvern si care suntem in pozitiune a cunoaste
mai bine emotiunile cari se produc in tarl, putem
sl vA incredintAm c aceastA demisiune n'a produs
nici o emotiune in tarA, ci numai in oarecare
cercuri restrAnse din Iasi, negresit i intre acei
demisionati si poate intre unii din D-nii advocati.
Sunt D-lor emotiuni i emotiuni; sunt emotinni
de fantezie si de capriciu, si sunt allele cari au
o bazA. Ei bine, faptul acestei dernisionAri puteh
el oare sA serteascA de bazA, la vreo emotiune?
Nu; si de aceia n'a putut s'a strabatl mai departe
decAt in cercul acela uncle s'a produs.
Acum s vedem ce fapte s'au petrecut, fiindc6
D. interpelator a pretins cA D. Ministru a lucrat
in contra legei.

SA vedem dacl sunt drepturi

lasate, cAci cat pentru cuvAntul de strain, acesta

este un cuvAnt curios cAci nu s'a putut intelege prin acest cuvAnt pe strinii de nationa-

litate, ci s'a inteles pe strainii de judet, de acea

1114

localitate. Cu alte cuvinte, magistratii din Iasi ea

si D. interpelator, voiesc s stabileasca, doctrina ea
in Iasi sA nu se mai numease6 alti Romani decal
acei din localitate. Apoi atunci, fiecare oras ar
veni sa, fac aceast pretentie.
D. Ciupercescu. Ei an Meat aluziune la D.
Simionescu care este Roman din Transilvania,
a c6rui calitate nu este recunoscutil prin o lege.
B. Boerescu. Apoi, D-lor, presumptiunea este
eg un om insuseste calitatile cerute si acela care
le contesta trebuie sa dovedeasca. Ash intre magis-

tratii dela Iasi este si un Domn Fleische, care se

zice el nu stie bine romaneste, dar care poate sa
fie Roman.
Acestea sunt.calitgti pe care nu le poate eunoaste
Ministrul pan6 nu i se InfAtiseaza, o probg, cAci
.

poate A, fie un minor pe care.sA-1 ia drept major

altele... In tot cazul, aici nu poate

vorba
.decat de judet; cu alte cuvinte cte ce ministrul
sa ia magistratii din alte localit6ti i sa-i numeaseg
fi

la Iasi?
Ciupercescu. Nu este aceasta.
B. Boerescu. Apoi atunci ce imputati acestor
numiri? In ce ministrul a csalcat legea, daeg a
numit pe D. Simionescu prim-presedinte la acel
tribunal? El are titlul de doctor in drept dela
facultatea din Toulouze, etatea asemenea o are. In

cat priveste art. 9 din legea organizatiunei jude-

1115

aibh aplicatiunea in cazul

chtoresti, nu poate
de fath, fiindeti. D: Simionescu a venit ca presedinte dela Tribunalul Tutova 5,i a trecut ca primpresedinte la Iasi, ceeace este tot presedinte chci
titlul de primpresedinte nu este deck un titlu

de ierarchie si are numai 100 lei vechi pe Iun

mai mult pentru cheltueli de reprezentare; prin

urmare nu a fost vorba de o inaintare ci de o

transferare.

Ash dar, toath chestiunea se reduce la acele

critice, ch' lucreazh, prea lute, eh jildech prea multe
procese etc. Apoi, D-lor, in materie de procese

poate sh se udece i putine si.multe; stint procese

care pot s in chte 2 si 3 zile i altele care sh se
poath judech eke 20. si 30 pe zi. Aceasta dar
nu poate fi o critich Intemeiatk'; i apoi nu uita0
el snnt procese rurale foarte numeroase i foarte
scurte.

Dar, clack' s'ar puteh face o criticil in general, ar fi ch tribunalele noastre lucreazh prea
incet, i dach se zice de cineva eh lucreazg, iute,
aceasta mi se pare cg, poate s6, fie mai mult o
laudh deck o critich si D. Ciupercescu, apreciazh
ca acel magistrat ar lucrh rhu.

Aceasth apreciere ins cade numai sub resortul curtei de apel i curtei de casatiune; nu
putem noi aici fiecare in parte, mai cu sea.ma
cnd s'ar inthmplh sh fim i advocati, nu putem

1116

sa apreciem ca cutare magistrati lucreaza bine sau

Mu; aceasta nu este treaba. noastM.
Daca este vorba de aprecieri, apoi iaca, am
aci notele scrise ale D-lui Stolojan, care iata ce
zice: chiar D. Manolache Costache m'a inkimpinat
in gara Tecuci cu urmatoarele cuvinte: Te felicit
D-le Stolojan pentru prerdintele ce ne-ai trims's,
harnic om, e ; i D-nul Chenciu ini zicea: an
auzit ci pe stiteni binecurankindu-l. Am i raportul
delegatului ministerului, justitiei, care a facut re-

rizia tribunalului fi in care imi relateaza ceeace

lucrase D. Simionescu in ti nip de catera luni".
Prin urmare vedeti c ministrul a fost in
toate regulele, caci de -uncle voiti Dv. ca s ih
ministerul informatiuni, decat dela persoane marcante cum este D. Manolache Costache, cum este
(mon. D. Chenciu, si din raporturile delegatului
ministerului, despre calitatile magistratilor pe care-i
numete?

ministrul s'a condus foarte

bine cnd a avut in vedere faptele i lucrrile
fiecarui magistrat.

Vedeti dar

ea'

Dar acum ce se zice de D. Simionescu? Se

zice ca D. Simionescu era preedinte, insa ca era
alt preedinte mai vechiu in localitate, care aveh
dupa lege dreptul Ia inaintare. Ei bine, sa-mi
permiteti a va spune ea vechimea nu este un (Inept
dobilndit pentru inaintare; poate sa fie lin um-

1117

gistrat mai vechi, i un ministru de justitie sg

inainteze pe un altul mai nou, fiindeg sunt o sumg
de alte consideratiuni cari pot sg ving in favoarea
acestuia i acel mai vechi nu are drept s ridice ca ar
gument legal pentru inaintarea vechialei i sg critiee
actele ministrului justitiei.
In privinta D-lui Gherei, D. Ciupercescu
spus si mai putin, cAci a spus cl a inaintat
prea repede i cg este prea putin timp de cAnd
a

venit in targ. Este o nenorocire la noi in targ

generatiunea noug inainteazg repede. Ash este

pozitiunea, avem lipsg de oameni, eu cunostinte
si nu vedem magistrati albind in gradul dintai,
cum este in alte tgri; dar aceasta va veil cu
timpul. De aceea s'a vgzut tineri dupg efttva timp
trecnd repede chiar membrii Ia curie.
Chestinne de incredere si de capacitate.
cit

Eu gsese cg D. Sion Gherei a venit in tang

la 1878 Noemvrie, eg a fost numit supleant la

tribunalul de Ilfov, cg pe urmg, a fost la Bacilli,
la Neamtu, si in fine prim-procuror la Iai. Ei
bine, inaintarea la presedinte poate fi consideratg
ca o inaintare contrarie art. 9, fiindeg nu are trei
ani de serviciu? Apoi adue atunei. D-lui interpelator art. 76 din legea organizgrei judecgtoresti
care zice cg, procurorii genera au acelasi rang ea
presedintii de curte, si primproeurorii de tribunal,
au acelasi rang ea, presedintii de tribunal. A trecut

1118

dar I). Sion Intr'o pozitie care o aveh mai inainte,

prin urmare nU este inaintare.

Insl D-sa zice acum el nu are vhrsta.

Aceasta este o simpLa afirmatie; dacA voiti
sA probati cA DU are vhrsta, nu aveti deck sA o
faceti, si atunci voi cere demisiunea. VA mArturisese c. i mie, cand eram ministru de justitie

in 1862 sau 1864, mi s'a inthmplat sA, numese

un thnAr care era cam bArbos, dar care nu aveh
vhrsta, si child s'a dovedit c nu aveh vhrsta,
i-am cerut demisiunea.
PADA insA nu se va dovedi cu actele stArei
eivile, nU se poate tine seam6 numai de o simplA
afirmare, cAci aceasta nu este de-ajuns. Dar vi se
pare ea, este thnAr?
Ei bine, stint multi oameni eari sunt inaintati
in varsta, i cu toate acestea se par tineri; stiti

proverbul: viabia pui. Sunt oameni care sunt in

vhrstA de 30 ani si se par c nu au deck 20
san 21 de ani. Poate
. c i D. Sion are privilegiul acesta.

Astfel dar, D-lor deputati, vedeti cA interpelarea aceasta in realitate se reduce la aceea ca
de ce D. Ministru de justitie, nu a dat indestulare acestor Domni magistrati. Apoi acesti Domni
magistrati s'au pus in poziOune ah incht indestularea aceasta ar fi insemnat, ca ministrul de
justitie, chnd face o numire, sA caute s numeascA

1119

pe unul din judecatorii aceluiasi tribunal, sau

dintre locali, ceeace ay fi fost a creih un sistem
de numire in justitie, care sa fie un privilegiu, si
acest privilegiu trebuih sA, se acorde tuturor tribunalelor din Ora.
Ei bine, aceasta, D. Ministru de justitie, nu
puteh s'o faca. Din contra, din interpelare se dovedeste ca foarte rau au facut magistratii de au
demisionat pentru un lucru pentru care nu trebuih

Ne-a parut rau de demisiunile

D-lor, este adevarat, fiindca eram informati ca

sa demisioneze.

sunt buni magistrati, insa totdeodata pot sa. adaug

ca. serviciul cam sufereh oarecum! Astfel dupa
raportul ce avem dela noul presedinte, vedem ca
sunt procese corectionale amanate din Decernvrie,

si se puneh numai chte 10 procese pe zi. Rau

faceau D-nii magistrati ca udecau aa putin
amhnau procesele corectionale pentru un timP ash
de lung. Apoi tulelile nu aveau registre...

D. Ciupercescu. Vor fi ars child a ars palatul administrativ (intreperi).

B. Boerescu. Conchid, D-lor, zicand ca, D. ministru de justitie, a facut aceste numiri conform
cu legea, i daca a fost undeva o neregularitate,

a fost din partea acelor Domni magistrati demisionati, cari n'au continuat a dh justitiei 'Ana ce
ministrul va aviz, ceeace constitnie o denegare de

1120

justi0e, i legea zice ct magistratul care calet

datoria sa, se expune la pedepse disciplinare.
Eu vg, mgrturisesc c6 nu tiu chnd acWi

foOi magistrati s'ar dh in judecat6 pentru denegare de justitie, daa, ar sca,ph nepedepsiti, cAci
dacA in asemenea caz nu s'ar pedepsi un magistrat

apoi atunci nu tiu in ce caz ar puteh

pedepsit.

sh' fie

Ix
Monitorul Oficial" No. 87 din 1880.

Guvernul de aliantd din 11 Iuniu 1879.

D. N. Fleva adresase o interpelare guvernului intreband care este rostul lui B. Boerescu in guvernul liberal. Boerescu rspunde clar i cu mult bun simt explicndu-si prezenta in gaveraul liberal. Avand in vedere
gravele iruprejuiri prin care treceh taxa: rkboiul, independenta, cestiunea Israelith, se Meuse in 1879 Iunie 11

un guvern de aliant din care fceh parte si Boerescu.

Imprejurgrile erau ash de grele incAt toti lArbatii politici din toate partidele trebuiau sb-oi dea maim pentru
a lucra, la binele Ora. Aceasta-i explicatiunea guvernului
de fuziune din 1879.

B. Boerescu, ministru de externe. Sunt foarte

recunoseator D-lui Fleva, pentruea a pus cestiunea,

intr'un mod clar, qi e bine ea la finitur sesiunei

qi la inceputul unei noui perioade a activiatii guvernului actual, eestiunea sg, fie rezolvatA fiindeg,
poz4iuni1e echivoce sunt cele mai rele; i v6 m/rturisese c eu unul, pe socoteala mea, nu pot su29006

71

1122

feri o pozitiune echivoca. De aceea a trebuit sd-mi

iau i partea mea din cuvintele zise de D. Fleva,

fiinda D-sa a facut in putine cuvinte istoricul

acestui guvern. D-lor deputati, cand s'a format
acest guvern la 11 Iunie anul trecut, prin programul sau v'a declarat ca este un minister de
fuziune: and zice cineva fuziune nu trebue sa
se inteleaga coalitiune, fiinda," e ceva cu totul
diferit; prin fuziune se intelege o intrunire a unor
forte convergente, forte care trebue sa, fie identice

in natura lor spre a produce un rezultat bun,

caci altminterea n'ar produce deat paralizie. C'and
se combina, ca in chimie, doua elemente din care
sa, iasa o forta, rezultatul va fi bun. Cand .s'a
format ministerul local, in fata evenementelor celor
grave si insemnate prin care a trecut aceasta, t,arg,
s'au intrunit puteri identice in natura lor, din diferite nuante, si aceste puteri si-au dat nurnele de
minister de fuziune, adica, si-au zis: s ne dam
mama cu totii noi care prin natura noastrA putem
lucra, impreung ca s. producem un rezultat bun.
Acest rezultat fosta ash, precum 1-a sperat? Mi se

pare a .evenimentele si faptele au probat c ash

a fost, astfel inat nu avem deal s ne laudm

de concursul ce ne-a dat aceasta Adunare, precum

nici Adunarea nu poate s e planga de noi. In

acest mod am terminat prima perioada, pe care
asi puteh-o numi perioada po1itic, i dupa cum

1123

ziceh

D.Fleva, acum se incepe perioada orga-

nizarii.

Acum, D-lor, lucrurile sunt foarte lamurite.

In perioada dintaiu ministerul i-a avut misiunea
sa, sarcina sa, a lucrat cum a crezut ca este datoria lui s lucreze i a produs un rezultat care

s'a dovedit ca a fost bun pentru tara.

D. Preedinte al Consiliului, a zis, cu drept
cuvnt, ca, ministerul se poate modifich in persoane, dar Ii va conservh caracterul.
Acum gsiti D-voastra ea este ran ea for-tele acestea sa fie intrunite? In acest caz, eu sunt
eel dintaiu care s rn retrag, cci eu am fost
unul din acei care am constituit o nuanVa in acest
minister, fiindca altfel ministerul n'ar fi avut euvAnt

sa se zica de fuziune. Pana acum aceasta fuziune,

.aceast lucrare a noastrA, in comun, a produs efectele sale bune; direcOunea data politicei noastre
de guvernul actual a fost bOna, i in privinta
aceasta lucrul se poate judech dupa rezultatele ce
le-a produs. Aceste rezultate le cunomteti toti
D-voastra.

Acum intraiu in a doua perioada, in perioada

organizaiunei noastre interioare; cercul activitMei
guvernului in aceasta perioada va fi mult mai
restrans, i poate mult mai imediat folositor Orei.
Eu, cat pentru bine, va,' declar cu francbeta, ca-mi
pare foarte bine a s'a pus aceasta cestiune astazi,

1124

ch

adunarea voeste a sti care sunt opiniunile

noastre, asupra tintei ce trebue a avea aetivitatea

unora din noi In perioada de organizatie in care
intrgm; pentrucg e bine a se sti, acum la finele
sesiunei, mai cu seamg, dael Onor. Adunare crede
ea' este in folosul tgrei ea unii din noi sg continue
de a fi la guvern sau nu. Pentru mine daeg Adu-

narea va gsi cg in situatia de azi, nu mai pot

face parte din guvern, sunt gata a mg retrage;
dac iari, va ggsi eg este bine si folositor ca
fuziunea fgeutg sg continue a existh in guvern,
voiu continua, si voiu fi fericit a continua sa, contribuese cu puterile mele Ia binele public.

D-voastra, nu ati uitat eg mai zilele trecute

s'a dat un vot, nu de o mare insemngtate, dar

pe care eu 1-am luat ca semn el nu asi fi agreat
de majoritate, si imediat am fost gata a mg retra ge dela guvern .

Mi s'a incredintat insg, indatg, c votul acela

n'a fost nicidecum dat ea semn de neincredere
egtre mine, dupg cum ii luasem eu si am revenit.
Sunt dar i acum gata a urma sentimentele
Adungrei in privinta mea. Dacg aceste sentimente

sunt a se preface fuziunea fcutg, a se schimbh

unele din persoanele acestui minister, Intre care
asi fi i eu, continuand de a fi recunosegtor Adungrei de increderea ce mi-a acordat pang a fi, si
reeunosegtor Onor. mei colegi, de a egror bung-

1125

vointa nu am avut deck sa ma laud in tot timpul

ck am lucrat alaturi en D-lor, ma voiu retrage.
Alta profesiune de credinO, nu pot A, va fae acum.

Profesiunea mea de credinta sunt faptele mele si

trecutul meu.
Profesiunea mea de eredin0 am facut-o dejh
in Senat, ea opoziOune

erh mult mai comod

pentru mine, a face aceasta atunci mi-am faeut-o

cu ocazia legei biletelor ipotecare, eand am dat
coneursul meu guvernului pentru creearea acelor
bilete. Am fost criticat de multi pentru aceea,

eu am erezut bine a arath motivele pentru care

o faceam, fAceam adiea o profesiune de credinta.
D-lor, sunt liberal, dar cu convinc4iunile mele,
eu temperamentul meu, eum ziceh D. prim-ministru.
Ah dar dad, Onor. Camera, crede c fuziunea

dela 11 Iunie 1879, trebue a dispare, eu voiu fi

cel din-Wu a ma retrage.

X
Monitorul oficia1" No. 27 din 1880

Discurs referitor la motenirea prezumtiv'a

a tronului.
N. Ionescu si N. Blaremberg, erau nemultumiti
en proiectul de rspuns la inesagiul Tronului relativ la
paragraful eaH vorbeh de mostenirea tronului. B. Boerescu care erh un partizan sincer a dinastiei si al eonstitutiunii, rh'spunde c prin paragraful incrirninat din
proieetul de raspans la 111esagiul Tronului, se irnplineste dorinta cea mai vie a constituantei dela 1866: o
dinastie stabilg. Pentrue'a regele nu a avut norocul se
aib mostenitori direeti, nu este bine ea tronul st 11mng multg, vrerne vacant si conform art. 83 din eonstitutiune s'a proelamat mostenitor prezumptiv al tronului principele Ferdinand.

B. Boerescu, ministru de externe. M simt

dator a r6spunde la cateva observatiuni esentiale
-acute acestui proiect de rAspuns Ia Mesagiul Tronului.

Sau mai ales acest rAspuns in scopul de a

lumina poate pe aceea care sunt contra acestui

1127

proiect, i care sper a veni Cu noi, cand se vor

convinge de adevhr.
Mai In-0i repet, i asth'zi ea si ieri, c acest
rhspuns nu atinge de loc pe guvern, nu coprinde

nici aprobarea, nici dezaprobarea actelor guver-

nului; in caz cand ar fi vreun paragraf care ar

contine ah ceva, vom conveni chiar noi sh fie
imediat modificat. Trechnd acum la diferitele orti
ce compun acest rhspuns, voi face qi eu ceeace a
fheut i D. Marzescu, adich nu mh voi ocuph de
observatiunile abstracte, prin care s'a chutat mai

mult a se exprima dorinte, cari formeazA poate

un program politic. Voiu rhspunde numai la Ortile esentiale ale observatiunilor relative la rdspuns.
Aceste phrti sunk douh unele relative la motenirea Tronului i altele relative la aceea ce D. Bla-

remberg i D. II. Isvoranu, au zis asupra pollticei guvernului.

In ceeace privete observatiunile relative la

cele dintalu, oratorii din opozitie s'au mhrginit la
niste generalithti nesesisabile, ca s zic ah, care

nu se pot apuch i care prin urmare nu pot a

ne interesh. Le las dar deoparte.
In privinta mostenirei Tronului, am putine
de zis in combaterea celor sustinute de D. Ionescu, chci sarcina mi s'a uurat foarte mult prin
cele zise de D. Marzescu.

1128

ha mai intliu o observare generalg in discutiunea acestei cestiuni.

D. Blaremberg a zis cg nu voteazg, aceastA

parte a rgspunsului la discursul Tronului, cgci
D-Iui Ii rezervg a se ocuph de aceastg, cestiune
c&nd va veni guvernul sit o prezinteze in Camerg
intr'un mod concret i constitutional.
Cu alte cuvinte D. Blaremberg, inlgtureazit

cestiunea, nu voeste sa se pronunte asuprg,-i, o

evitg.

lJn alt orator, imi pare D. Vizanti, a zis cit

in partea relativg la mostenirea Tronului, D-lui
nu vedeg, nimic de criticat; .dar nu a spus nici
cg, o adopteazg. Deci iariti o evitg,.
D-nul Ionescu ne spune tot cit nu voteazg,

aceasU cestiune, fiindcg nu se aft in fata unei

legi venit6 in mod regulat. A stfel cit o parte din
opozitiune a eliminat cestiunea, a cAutat a o mina*
sau mai bine a o inlAturh, citci ti ca, ea nu

mai putea, g se prezinte vreodatt inaintea acestei

adungri.

VI las

sg,

int,elegeti ce insemneazg, aceastg,

eliminare sistematicg.

Spre a aspunde acum la pretextele acestei

elimingri, nu voi incerch a vg demonstr ea guvernul i comisiunea de rgspuns, au procedat cu
totul in acord cu constitutia mast* si cg faptul
acesta nu este nimic alt deck o dare in constiintg

1129

egtre reprezentatiunea nationala, Camera, si Senat,

despre executarea unei pgrti din constitutiunea
noastrg relativa, la rnostenirea tronului, executare
in forma cea mai severg, in forma engleza, pe care
o afectioneazg atgt D. Ionescu.
In adevgr D-lor, D. Ionescu stie prea bine

el Camera, orieht de suverang ar fl, este limitata

in suveranitatea sa, i ca ea nu poate lucrh deck
in limitele competintei sale indicate de Constitutiune.

Ce a voit Constituanta in 1866 ?

A voit sg se ajungg la stabilitate printr'o

Domnie ereditarg, adicg printr'o dinastie. Aceastg
vointa, expresia fidelg a vointei natiunei, a fost
ash de puternieg i s'a impus atat de mult, incat
aveau o convinctiune contrarie,
precum a fost si D. Ionescu, au fost siliti a se supune ei si a voth Constitutiunea, adicg au fost
siliti sg faca, omagiu vointei nationale i sa renunte la ideile lor personale.
Pentru ce am zis ieri cg epoca de astki este
solemng? Pentruca, creigm o alta, ordine de lucruri
deck cea creata, in 1866 ? Nu; ci pentruca azi se
cbiar acei can

executg, se indeplinete, aceeace a prescris adunarea

constituantg din 1866.

La 1866 tara, pe drept sau pe nedrept, a voit

sl stabileascg si la noi o dinastie. Dar eel mai
esential lueru pentru un ash scop, este de a se

1130

regula cestiunea mostenirei la Tron. Ca sa va, spun

un exemplu adus adineauri de D. Ionescu, impa-

ratul Napoleon III, a carui memorie va

deauna simpatic

fi tot-

venerata, la noi, indata ce s'a

numit imparat, cel dinttliu act al sau a fost de a

numi mostenitor prezumptiv pe principele Ludovic,

varul sau. Mai in urma a avut copil, si mostenirea prezumptiv a cazut, caci de aceea se numeste i prezumptiva. Cand mostenitorul direct vine,

atunci eel prezumptiv inceteaza. CUM am putea

poi pretinde s fundam o dinastie, dad, mostenirea la tron nu este regulata. Daca am fi avut
norocirea sa avem mostenitori directi, numai aveam
nevoe s ne ocupam de aceasta cestiune.

Dar, nu avem inca mostenitori directi. A poi

prudent, este atunci pentru noi, naOunea romAna,

care a voit cu atata insistenta si cu atAta dreptate sa aiba, o dinastie, ca sa nu indeplinim prevederile constituOunei si sa, nu fixam ereditatea
in linie colaterala?

Bine este sa mai stam mult timp expusi la

pericolele care ne-ar aduce un viitor nesigur ? Eu
am s adaug D-lui Ionescu, ca daca D-lui ar fi
in drept s ne critice, ar fi ca, am lasat Inca pang
acuma aceasta, cestiune neregulata. i in asta, critied ar trebul sa-si ia si D-sa mica sa parte la
responsabilitate, caci i D-sa a fost ministru de
externe, si nu a grabit regularea acestei grave

1131

cestiuni. Ce s'ar int/mplh in adevhr dach' nenoro-

eirea ar fi sh avem o vacant/ de Tron, Mr/ ca

mostenitorul st fi fost concret i constitutional
desemnat, cum voih D. Blaremberg, i tocmai cum
facem noi astki? Dar stiti ch, vacantele la tron, nu

se pot prehmgi mult f/r/ grave perieole; i aceste

pericole pot fi si mai grave pentru noi Romanii.
Constitutiunea noastrl, dar, a prev/zut cazul
si noi nu facem, ea guvern, deal s v/ arhtna
qft s a indeplinit prescriptiunile constitutiei. Prin
urmare, D. Ioneseu, vede c ad nu poate fi vorba
nici de proiect de lege, nici de rezolutiune, si ce
e mai mult, nici chiar de vot.
Sh ne aducem aminte D-lor, de dispozitiunile constitutiunei asupra aeestui subject. Ea prevede trei cazuri: acela al mostenirei directe, acela
al mostenirei colaterale si acela al vacantei de
ambele acestei HMI

Mostenirea direct/ se reguleaa de art. 82 in

linja coboritorilor directi ai M. S. Carol I de Hohenzollern, prin ordine de primogenitur i cu excluderea femeilor. Acesti coboratori zice art. 82
si numai acestia vor fi crescuti in religiunea or-

todox/ a threi. Prin urmare mice aluziune malitioag, suscitath de D. Ionescu, nu poate prinde
loc, chci aceasth dispozitiune este push in articolul
care trateazh, de mostenitorii directi ai suveranului
nostru.

1132

Art. 8 3 al Constitutiunei reguleaza celelalte

doug cazuri ; acela al mostenirei colaterale si al
vacantei Tronului.
Suntem astazi in eazul mostenirei colaterale.
Dad, din nenorocire, preeum s'a intAmplat
Ong acutn, nu vor fi mostenitori directi, atunci
Constitutiunea prescrie ea mostenirea Tronului sa
fie la fratii M. S. si la coboritorii lor. Astfel ea
toti acesti principi de Hohenzollern constitue familia domnitoare a RomAniei, dinastia Romniei;
Aci toti se declara apti i accesibili la tronul
Romaniei.

Este trebuinta pentru aceasta de un alt vot,

de o alta lege, dupa, cum va, propune D. Ionescu
si amicii Psai. Nici de cum, caci i vot si lege
exista, : un vot i o lege, data si dietata de constituanta. Nu o Camera ordinara le-ar puteh shimbh.

Constitutiunea ne spune c numai And toti

printii de Hohenzollern in linia colaterala ar refuzh
sau And niciunul nu ar existh, numai atunci Tronul

va fi vacant, Iata textul acestui paragraf din art.

83: dactl niciunul dintre fratii sau coboritorii

lor nu s'ar mai qus n via I sau ar declara mai
dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Domnitorul
va putea num), succesorul &Yu dintr'o familie su-

verana din Europa cu primirea reprezentatiunei

nationale, data in forma prescrisa de art. 84".
Deci primirea reprezentatiunei nationale, adica

1133

votul de care vorbeste .D. Ionescu, se dk numai

atunci c&nd fratii i coboritorii lor nu vor vol or
nu vor putek a prhni mostenirea la Tron. Dar

suntem noi in cazul acesta? Nu. De ce atunci

vorbiti de vot? Caci chiar in caz de vacanta de.
am fi, nu aceasta Camera cum este constituita ar
puteh voth, ci o constituanta cum prescrie art. 84.
Vedeti insk D-lor, ckt de prevazator si in-

grijat a fost legiuitorul din 1866. El a voit,

pentru binele i fericirea Romkniei, ca vacanta la
Tron s o faca eat mai imposibila; caci va trebui

ca toti fratii Domnitorului, toti coboritorii lor si

nu voiasck sau s rat poata primi mostenirea,
pentru ca Tronul s ramAna vacant si s avem
recurs la adoptiune. 0 asemenea insk eventualitate
greu se poate IntAmplk.
In ce caz dar, ne afikm noi astAzi? Ne afikm

in cazul paragrafului ineai din art. 83, adick al

liniei colaterale.
1V1ostenirea Tronului 8'a regulat in astk linie

tocmai cum o prevede acest articol. Ce face dar

guvernul? Comunick reprezentatiunei nationale c
mostenirea prezumptivk s'a regulat conform Constitutiunei, e adick toti membri majori din linia
colateral, conshnt si primese a fi accesibili la
Tronul Romaniai si c fratele cel mai mare, Prin-

cipele Leopold renuntnd Alan mostenitori coboritorii ski, pang acum hick minori.

1134

Aceasta este o sirnpth incunostiintare ce facem

Camerei si de care Camera trebuie s ia act si

nimic mai mult.

Aceasta procedare este tot ce poate fi mai
constitutional, tot ce poate fi mai concret, cum
cerea D. Blaremberg. Ea este concreta pentrued
se desemneaza anume mostenitori si se declard ade-

siunea familiei princiare si renuntarea prineipelui

Leopold. Este constitutionala, caci Adunarile Legiuitoare trebuia, s'o cunoasca i sa ia act de comunicarea noastra. D. Ionescu s'a incercat s gadile coardele simtibile ale constitutionalizmului,

dar insinuaiul c constitutiunea noastra nu are

nevoie de consimtamantul altora spre a exista. Fi-

netea e prea transparenta spre a nu fi vAzuta.

Nu de validitatea Constitutiunei poate fi vorba, ei
de complectarea unui consimtdmilnt spre a fl ob-

ligator. Numai natiunea romnd declarase pana

la 21 Octomvrie trecut ca familia de Hohenzollern in

linie colaterala este accesibild la Tron; din partea

acestei ilustre familii nu era Inca nici-o declaratiune ca primeste aceasta oferire. Acum numai,
prin actele ce ni s'a citat, se declard a sa primire,
a sa adesiune, care este atat de placuta pentru
noi si data In termeni atat de nobili, atat de magulitori pentru natiunea romnd (Aplauze). Acum
numai dela Octomvrie incoace, stim cu totii cd,
mostenirea prezumptiva este primita In linia cola-

1135

terall a SuVeranului nostru, si c fii fratelui su

celui mai mare sunt mostenitori actuali, cand, din
nenorocire Tronul ar fi vacant. D. Ioneseu trebuie
sg,

stie eg in dreptul international, ca si in eel privat

nu se poate face un pact prin o singurg vointa,

ci el trebuiese dou vointe.

Astki le avem. Ar crale oare D. Ioneseu,

cl ar fi destul, de exemplu s. declarlm noi de aci
mostenitoare a Tronului Romaniei familia implratului l3raziliei, pentru ca aceastg, familie s i

fie obligatg a se sui pe tron in caz de vacantl?

Negresit cl nu. Va mai trebui i adesiunea acestei
familii.

Aceasta s'a flout astAzi cu familia Princiar

de Hohenzollern. Legiuitorii din 1866 au stint

foarte bine acest principiu elernentar. De aceea au

zis in 2 din art. 83 el fratii Mriei Sale, pot

declarg de mai inainte el nu primesc Tronul. Pot
si

dar i declarg de mai inainte eg, primesc Tronul.

Cu modul acesta leginitorul din 1876 a voit ea

stie de mai inainte eine are s6 fie rnostenitorul
Tronului. El nu a voit sg se lase in incertitudine
s5

asteptare o cestiune atat de gravg. El a

stint ce periculos este pentru o natiune a st cu
tronul vacant mai milt timp. Noi cu totii: ne
si in

aducem aminte din 1866 prin ce peripetii i pe-

ricole a trecut Statul Roman, pang ce s'a gsit

un june principe animat de sentimente nobile i

1136

cavaleresti, care sh primeasch a se sul pe tronul

Romaniei. Itim cum erau expusi la pericolele unui
rhzboi civil dinauntru si la atacuri din afarh care
ar fi putut sh fac s disparh Statul Roman.

Ei bine s'a chutat a nu se mai repeta acel

pericol, acele zdruncinhri. S'a chutat a nu mai fi

interegnuri, a nu mai fi distal* intre vacanta

Tronului i ocuparea lui. Prin art. 83 s'a atins
acest scop. Ati voi acurn sh-1 paralizati? Nu puteti. Noi v spunem numai atat: Art. 83 din,
Constitatiune se afla executat'. Aceasta este destul.
Din norocire familia dinastiei romane, adich principii din linia colateralit sunt numerosi, i Tronul
nu va rhmanea niciodath vacant. Acesti principi
au declarat eh primese i subscriu art. 83 for-

mulat in 1866. Dinastia romanh este astfel con-stituith i inthrith.

Dach guvernul a depus aceste importante acte
pe biuroul Camerei, a fa.cut-o pentru ca Adunarea
sl cunoasch ch s'a indeplinit dispozitiunile art. 83.
gi sh ia act de aceasta, dupa, cum a luat i SenatuL
Actele vor rh'maneh apoi in Archiva Adunhrei
se vor trece in protocoalele ei.
Dar ni se va obiecta, eh ce nevoe era ca Camefa sh ia act de dansele ? Nevoia erh aceasta. Era
mai Mai nevoia unei exiginte curat constitutionale.
Nu ar fi Lost conform nici cu drepturile Adung-

rilor, nici cu respectul ce le datoram, ca un ase-

1137

menea act important sA. se reguleze numai de guvern, in tcere fAr'a a se comunich m6car Adunarilor legiuitoare. Gaud astfel am fi urmat, eel dintai

care ne-ar fi atacat eu drept euvant, ar fi fost

tocmai D. N. Ionescu.
Dar este ceva mai mult : nevoia de care vorbeam rezulta si din aceasta, e s'ar fi putut ea
regularea succesiunei s6 nu fie corecta,; sA, nu se
faca adica in perfect acord cu prescriptiunile constitutiunei. Presupuneti c s'ar fi desemnat ca mostenitor colateral o persoana, care n'ar fi putut
veni la Tron in primul rand ; presupuneti c s'ar
fi declarat ea suecesor fiul princepelui Leopold,
arg, ca principele Leopold sa declare cl renuntl.
Ei bine, atunci Camera ar fi zis : nu pot lua, act
de aceastei regulare, cdci nu este in acord cu art. 83.

Vedeti dar, d-lor, c luarea de act din partea

ll-v., este un ce constitutional si pozitiv ; nu este
numai o abstractiune.
In aceste conditiuni facut-a, regularea succesiunei Tronului, este contrariu de ceeace a afirmat
D. Ionescu, valabi1 i constitutionala, legath, si
perfecta, pentru prezent, ca i pentru viitor. Dacg,

aceasta regulare nu o gasiti in acord cu art. 83,

veti ziee : nu luetat act". Dadi o gsiti conforia,
cu acel articol veti zice, cum a zis comisiunea :
lueint act" i totul este terminat far5, a fi nevoe
nici de lege, nici de rezolutiuni, nici de vreun alt vot.
72

29006

1138

Astfel D-lor, cred cg toti v'ati convins c suntem

in regula, i nu ered sa mai preocupe pe cineva

vreun scrupul constitutional.
M. atept a vedeh c chiar D. Ionescu, convertit in 1866 dela ideile sale de mai inainte pentru
domnia pgmanteang qi pentru republicg, ca persistg
qi astgzi in convertirea sa, i C voeste a executh,
a implini a consolida, aceeace insui ca membru
al constituantei, a votat la 1866, ceiace ar fi continuarea unei opere incepute.
Este adevgrat ca. ideile D-sale asupra monar-

hiei, la care se convertise in 1866 sunt cam curioase. II vgzurgti ce laude fgc regimului republican, qi cum tratg monarchiile. Dar asta tot mai
trece; d-lui ins mai adaus : republica poate fi
pentru maine; astetzi sunt monarchic". In alte cuvinte, s avem monarchie azi dar maine ne putem a-tepth la republicg (Ilaritate).
Ei bine, natiunea nu a inteles la 1866 i nu
intelege nici astgzi a fi monarhica, ca D. Ionescu!
Ea a voit si Noeqte sg fie monarhie constitutionalg
pentru prezent qi viitor, qi de aceea a voit s ia

toate garantiile cum sg asigure in limitele puterei

omeneqti durata acestui regim. Si aceasta a facut-o

condusg nu de sentimentalism, ci de ratiune. Ea

tia din experientg, c pe cat nestabilitatea in carma

Statului va fi mai mare la noi, pe atat pericolele

ce ne vor arneninta vor fi mai numeroase. Din

1139

cauza nestabiliatei sistemului eleetiv, Po Ionia a

ajuns in starea de desmembrarea in care se af16
azi, iar nu numai din cauzele arAtate de D. Ioneseu.
Aceste cauze secundare au provenit tocmai din cauza
primal* din 1ips6 aclicI de ereditatea Tronului.

Cu incetul aceastg cauzl primordia1 6 a dat

nastere la altele multe, si Po Ionia a ajuns unde o
vedem.

tim si noi din trecut cte nenorociri am Aft

din sistemul electiv.

Numai voim, Ca noi Stat mic, pe marginea

Dungrei, inconjurati de monarhii man i puternice,
sA, mai firn expusi la zdruncingrile pentru domnie.

De aceea multi au saerificat sincer convinctiuni

personale ea sl ia garantii contra unor ash zguduiri pnin fondarea unei monarhii constitutionale
ereditare.

Astfel ne-am garantat cu totii in contra a mii

de pericole grave. Bune pot fi multe idei abstracte,

dar ele nu se pot aplich pretutindenea cu folos.

Romanii, in 1866, au voit cu atata perseveren0' si unanimitate monarhia ereditar6, in cat

chiar D. Ionescu, s'a f5,cut ecoul, dar ecoul natiunei intregi, pronuntAndu-se el recunoaste, c i-a
act de modul regulat cum s'a executat aceastg
dispozitiune a constitutiunei.
S6 mai adaug acum, D-lor, cateva cuvinte,
despre aceeace s'a zis asupra politicei noastre ex-

1140

terioare. Toatl critica asupra ei s'a mArginit in

ceeace a zis D. Blaremberg, cg, aceasta, politic/ este

obscurd, i in ceeace a zis D. N. Isvoranu, ch" ea

este disimulata, aceasta este o cestiune de apreciere.
Se poate, cg, D. Blaremberg, al cgrui program,
iar nu contra proect cum s'a zis, 1-ati auzit, c, cand
va fi ministru de externe, s practice o politic/ externA, nu tim cum ai numi-o, o politic/ neobscurg,
adicg, poate o politic/ acutg, cu darabana.
Ar fi i aceasta un sistem, se poate asemenea
ca

i D. Isvoranu, sit fie pentru o po1itic, arg.

nici o reticentA, ba ce e mai mult, s/ nu faca, nici

nn act de politicg, Mr/ mai 'Mai, dupg, cum a sustinut D7lui, sg, ving in Camel./ sg, discute actul,
sg, cearg, deslegare de urmare! i aceasta ar fi un
sistem.

Ai nigh ins/ pe d-lor amandoi sg,-mi citeze

o singurg, targ, unde se practicl in ah mod politica exterioar/ ?
Eu insg, o inteleg altfel : 'Linteleg c m alln.
sub controlul permanent al Camerei, care este in
drept a-mi cere socotealg, de .toate actele mele ca
ministru,

D. Vizanti a mai adugai cg, &A, cestiunea

libert/tei navigatiunei pe Dungxe se va regulh cum
am condus eu cestiunea Israelitg,, apoi puting, bun/

sperant va aveh. Se poate, Ins/ trebuih sa, precizeze mai bine imputarea. Dar se vede c D-sa

1141

nu a citit Cartea Verde, ce am impArtit zilele acesetea ;

citci clacl ar fi citit-o, ar fi vkut actele mele

ar fi apretiat mai bine cum am lucrat; ar mai fi

vAzut cg guvernul a contribuit mult la o solutiune
pe care ati votat-o cu totii in unanimitate i c6
a fost destul de fericit ca 0 Europa sl se multumeascI qi s ne recunoascl ca Stat independent.
Sfaresc dar D-Ior, rugndu-v s luati cu
totii in consideratiune acest proect de r6spuns, care
este in acord cu constitutiunea i contine expresiunea vointei rei intregi. (Aplauze).

XI
Monitorul Oficial" No. 284 din 1880

Modificarea articolului 409 din procedurd civild

Art. 409 din procedura civila,' spune c. lefile ei
pensiunile functionarilor civili i dela persoane juridice

nu se vor puteh urmgri deck pAn 5. la a treia parte

and este vorba de datorii atre stat sau particulari sau

de penalitate prevzuta de legi i IAA, la jumgtate and

este vorba de intretinerea copiilor i a sotiei. La acest
articol D. P. G-rditeanu propune, avnd in vedere c.
foarte multi functionari i pensionari ii vanduserg leafa
oH pensiunea la am6tari, o modificare in sensul ca

i pensiunile funqionarilor civili, eclesiastici Si

militari precum si, recompensele nafionale i salariile
cu ziva, s nu poatei, fi urmeirite niciodatei si ca legea
sei se intindei chiar asupra acelora cari au dobeindit
lefile

drepturi prin titturi anterioare sau poate in executiune pi ca legea sc aibei putere retroactivei.

B. Boerescu combate aceast modificare, spunAnd

a se lovete in creditul personal i combate mai ales

puterea retroactivg a acestei modifiari. Boerescu adaugA

intelege retroaetivitatea and ar fi vorba de un

interes public, cum a fost de ex. and s'a desfiintat
ert

clam i robia, care a lovit in drepturi atigate, insg

atunci Vagubaii au fost ra'scumprati.

1143

Clasa baneherilor si a amatarilor va disparek nu

prin aceasra modifieare, ci infiintndu-se institute de

credit si b6nci nationak. Boerescu termin spunnd ea

numai in chipul acesta capitalul se va inmu1i i iefteni
iar dotanda se va micsork.

B. Boerescu, ministru de externe. Este vorba

dupa cum am mai spus de o propunere de mi

proiect de lege, provenit din initiativa Senatului.
VA declar, si repet ceeace am spus adineaori, ca
respectam in toata intregimea sa dreptul de initiativa ce are fiecare din corpurile legiuitoare;
insa in acelas timp v'am spus, si o mai repet,
ca este si de datoria guvernului de asi arata opinia

sa, in alte cuvinte, de a atrage atentiunea Corpului Legiuitor, dela care a provenit initiativa
asupra partilor, asupra clrora el crede ca, sunt
gresele, c poate adicA se inseala. Este dator a
face aceasta pentru doua considerante: intai pentru

ca corpul care a luat initiativa, majoritate a carei

expresiune este guvernul, sA nu fie expus a face
vre-o greseall de care s'ar puteh cal mai tArziu;
si al doilea considerant, este ca guvernul sa-si
acopere raspunderea sa, ca in caz cand atentiunea
ce a atras IIU ar produce efect, sa nu fie o surprindere faptul ca nu va fi putut sanctiona i
promulga acel proiect.
Guvernul, in adevar nu poate iarasi juch.
rolul de un simplu curier care sA duca legile dela.

1144

un Corp la celalt Corp ail tiint'a i farl vointA.

El este un curier; ing un curier cu tiintA i cu
voint6, care trebuie sl ailA o opinie asupra naturei i scopului proiectului. Este dar, D-lor, de
datoria noastrg, a v5, atrage atentia acestui proiect

de lege, i a vg semnalh p6rtile pe care noi le

credem cl ar fi vit'ioase; iar onor. Senat va face
ce va crede de cuvint6, judechnd i luand act de
observatiunile noastre asupra proiectului.

S'a prezentat acest proiect de lege ca modificator art. 409 din procedura civi16; cel mai
simplu lucru este mai inthi sA vedem ce zice art.
409 i apoi ce modificgri i se propun. Iatt textul
art. 409 din procedurl:

Art. 409. Pensiunile de retragere qi lefile

tuturor impiegatilor pleititi din tezaurul public,
sau din casele altor stabilimente publice sau persoane juridice, nu se vor putea urmeiri 0 popri
deccit pentru o a treia parte pentru datorii catre

Stat sau particulari, ori in caz de penalitate

prevazutd de legi; iar pentru intretinerea legitimei sofie fi. pentru cregerea copiilor peinet la
jumettate".
Iat6 nite dispozitiuni pozitive,

Ilmurite;

legea in vigoare ne spune el pensiunile qi lefile

impiegatilor nu se pot urinAri deck pe a treia
parte, iar celelalte doug pIrti nu se pot urmari.

De aceasta dar doul p6rti impiegatul nu

1145

poate dispune. iar pe a treia parte el eth stapan

a dispune cum voih. Sanctiunea acestei dispozitiuni se afl in articolul urmhtor, art. 410 care
zice: Va fi nula orice urindrire lacuta in contra
dispozifiunilor acestei sanctiuni. Deci legea in vigoare decar c isbeste de nulitate numai urrnhririle &cute peste a treia parte a pensiunei ori
lefei; iar urmhrirea
si valabilh.

pe a traia parte erh legal&

Ce modifichri se propun acum a se aduce

la aceasth lege? SA le vedem, sh caut a vh atrage
atentiunea asupra unor phrti; 16sAndu-vh, a judech

dach ele sunt in acord cu principiile societhtei

moderne, dach ele nu sunt chiar in contra intereselor pensionarilor si functionarilor. Veti judech

dach unele din aceste modifichri nu constituesc

mai mult o iluzie, un miragiu momentan, care
poate lingusi pe unii din cei interesati, iar nu
o adevhrath aphrare a intereselor lor.
In adevhr, D-lor, se propune pnin acest proiect

ca nu numai pensiunile si lefile impiegatilor sh

nu mai poath fi urmgrite, dar si recompensele
nationale, dar i salariul celor 0160 cu ziva; si
aceasta nu numai pentru civili dar i pentru
militari. Se mai adaugh ca ele sh nu poate fi nu
numai urmhrite, dar nici cedate, adich nici vandute. Se declarh, apoi c ele sh nu poath fi ur-

mhrite si cedate nici chiar in virtute de titluri

1146

anterioare sau puse in executiune". Astfel

crt

legea de procedurh civilh, din Septembrie 1865,

a vorbit numai pentru viitor, i puterea ei incepeh
din mornentul prornulghrei sale, iar legii celei noug
i

se dh un efect retroactiv care anuleag chiar

titlurile anterioare ei, chiar pe acele care se aflA

puse dejh in executiune. Pe de alth parte legea

de procedur civith, zice c urmIrirea pentru o
a treia parte poate a se face pentru datorii chtre
Stat sau i chtre particulari.
Proiectul dh acest drept numai Statului; si
Inch nu pentru tot felul de creante ce Statul ar
aveh asupra pensionarului sau functionarul, ci
numai pentru acele eremite ce ar proveni din exercitiul functiunei. Ash incht dach Statul ar aveh o

creanth care sh proving din o alth cauz6 decat

aceea a exercitiului functiunei, nu va puteh urrnhri

pe pensionar sau functionar nici pe a treia parte

a pensiunei sau lefei. Speriat insusi D. Raportor
de efectele retroactivithtii sale, adaugh, in un al
doilea paragraf al proiectului, c aceia chrora Ii
s'au cedat pensiuni inainte de prornulgarea acestei
legi se vor puteh desphgubi prin justitie, in marginile unei treirni a pensiunei, de restul capitalului

numhrat; 'insh numai dach vor prob c sumele

din pensiuni primite de ansii, nu i-au desphgubit.
In alte cuvinte, aceasth indulcire a retroactivithtii se face numai pentru creditorii pensionarilor

11,47

nu si pentru aceia ai impiegatilor; acestia vor rmne i cu banii dati, si cu actul de creantg,
anulat. i chiar pentru cei dintai li se cer probe
in justitie pentru capitalul num6rat, ea si pentru
cel primit de ei, ceeace e foarte greu de fcut.
In fine, pentru viitor, proiectul voeste a mai
indulci prohibitiunile sale, dispunftnd ea pensionari, ea si irnpiegaii, sh-si poat/ ced pensiunea
sau leafa, insa, numai odata pe an, pentru eeeace
li se cuvine, pe termen de trei luni numai,

aceastg cedare s o fad, egtre cutare persoane,

adiat numai c6tre easele de economii sau societati
economice, i eu dobanda legal. Astfel cg. daai,

ei ar aveh trebuintl si a doua oarl intr'un an,

sau dacti ease de economii nu ar existA, or nu ar
vol sA, le dea bani, s6 fie lipsiti de suma de care
ar aveh nevoe. Aceste sunt, D-lor, modificA,rile
care se propun a se face la legea existenth.

Acuma sunt dator a vA, atrage atentiunea

asupra unor inconveniente ce cred at prezint6
aceste modificri; caei prin ele eredem cg, se atinge

ereditul public, eredem eI se atinge si se vatama

interesele, ca si onoarea pensionarilor si functionarilor publici.

Spre a vg, exprime, ck mai clar si mai scurt

opinia noastrg voiu imprti discutia in dou6: in
ceeace priveste efectul retroactiv ce se propune a

1148

se da legii ; si in ceeaee priveste m6suri1e ce se

propun pentru viitor.
In ceeace priveste efectul retroactiviatii,. este
Un principiu foarte gray, pe care legiuitorul foarte
rar
intrebuinteaza.; eg.ci gray lueru este ea legiuitorul s ordone, flu numai pentm viitor, dar
si pentru trecut.
Intelegeti, D-lor, ce hicru gray este. ea le1

giuitorul s declare, ca, actele care se vor fi fleut

sub legea trecuth, de c6tre pensionari, de chtre

tot felul de impiegati, de c6tre chiar cei ce luereazg cu ziva, si care sunt pItii din casele
publice sau din ale persoanelor juridice, s'a' se declare nule i fArl efect. Aceasta ne spune proiectul
cand zice nu se pot cedh particularilor nici urmAri
de c6tre dansii pensiunile sau lefile, chiar cnd

ar fi: in virtute de tiauri anterioare sau puse

in executiune" , adic aceasta nu numai cand termenu exigibilith4i, creantei ajunge sub legea cea

noug, dar chiar and a ajuns sub legea veche,

chiar cAnd urmgrirea, executiunea se incepuse, lush
nu se terminase.
GAnditu-v'ati D-lor, la gravitatea unei asemenea dispozitiuni ? Trebue s v gauditi si sh
nu perdeti din vedere conseeintele sale periculoase.

D. Grldisteanu in expunerea sa de motive,

pe cAt am putut intelege din multimea frazelor
patetice, s'a silit a dovedi c legiuitorul are uneori

1149

dreptul de a ordonh ca o lege, sa aiba efect retroactiv. Neaparat ca-1 are; eine tagaduete aceasta?
Ba ce e mai mult, pot sa mai adaug c legiui-

torul are dreptul de a face si marl nedreptati; va

fi atunei treaba generatiunii prezente a-1 blestemh,
i acelei viitoare de a-1 critieh. Admit dar ca, le-

giuitorul are dreptul de a decreth legi cu efect

retroactiv. Mai admit cu D. Graditeanu, ca, data
in art. 1 din codicile civile se zice e legea dispune
numai

pentru.

viitor

n'are efect retroactiv,

aceasta este la adresa magistratului, iar nu a legiuitorului, pentru ca astfel magistratul s. respecte acele drepturi eari au intrat in patrimoniul
unui orn.

Da, zic cu D. Graditeanu, este adevarat ca

nu e Kris in Constitutiune c Corpurile Legiuitoare nu pot face legi cu efect retroactiv, aceasta
nu puteh Constitutiunea s o zica, i nici nu trebuih sa, o zica. Repet dar azi ceea ce am zis anul
trecut, c legiuitorul este in drept a decreth cgteodata legi cu efect retroactiv. lug dud ? Ina
cum ? Aceasta este cestiunea; ael trebuih D. raportor sl fie mai explicit.
Cum !

lesne lucru credeti ca este ea sa fae

eu astazi o conventiune sub imperiul legei actuale,

care o permite, i maine sa vie legiuitorul s faA
o alta, lege i sa declare ca ceeace am faeut este
de nul efeet. j c efectele conventiunei mele dis-

1150

par ? Mgrturisesti ct ordinea socialg s'ar aflh mult

zd run einat.

D. Grdisteanu. crede a mg, combate citindu-mi cuvintele mele din anul trecut, relative la
proiectul asupra clauzei penale.
De ce ins6 nu a citit tot ceeace am zis si
a luat numai cAte-o frazg, ? Daeg ar fi citit mai

mult ar fi vzut c5, en astki sunt in absolut

acord en ceeace am zis anul trecut. S 1u5an
Monitorul. Eu eram ca raportor la proiectul de
lege pentru clauza penala.
Atunei indata du pa, citirea raportului, regretatul i ilustrul nostru coleg, M. C. Iepureanu, mi-a
observat c6 este gray lucru a da efeet retroactiv
unei legi.

Iat6 propriile sale cuvinte:

Mai intdi cleclar ca' n'am fost ci nu sant

in pozitiune de a impune cu clauze penale, .poate
mi s'au impus mie; dar intreb: daca aceasta modificare introdusa de comitet, cum a se anuleaza

o clauza penala inscrisa intr'o convenfiune, oricare an fi data ei. nu intelege cumva D. Rapor-

tor cum ca s'ar da legei o putere retroactiva

In asemenea caz intelegeti D-v. Ca ati tori
un principiu fundamental al transactiunilor,
nu a unei transactiuni frauduloase, ci a unei
transactiuni care s'a facut sub scutul unei legi
existente...

Prin urmare mie, mi se pare ca

1151

ar fi un principiu foarte periculos care s'ar introduce in legislatiunea noastra daca am da, intr'un
caz special, mai vdrtos n materie de credit public, putere retroactiva unei le gi, fi am armlet noi
"infine dispozitiunile unor contracte".
Eu am rAspuns atunci D-lui Iepureanu ci

sunt in acord cu D-sa asupra acestui princip, dar

cg nu se caleg in acel proieet de lege principiul,
nici se turbur6 ordinea socia1 6 i interesele publice; legiuitorul am zis eu, are dreptul chteodatil
a da unei legi efect retroactiv; insPi, am adlugat:

insa' trebuie sa o zica anume".

Tocmai de mem se supuneau Senatului sa
hotarasca, dacci trebuie. sa dam acestei legi putere retroactiva in privinta acelor contracte care
vor' fi fost facute inainte de promulgarea acestei
legi, insa a caror exigibilitate qi, executore a clau-

zei penale au sa aiba loc n urma acestei promulgari".

De ce nu a citit i aceste randuri D. Grdiqteanu ?

Pe dealtaparte sA, nu uitati ea' numai in dou'a

contracte, in imprumuturi 0 in contracte de lucrAri agrieole, am admis anularea clauzei penale

ca imorall. Nu ing in tot felul de contracte;
&del clauza penall poate existh qi in alte multe
contracte, i legea ca i morala nu le condamn& In toate aceste contracte clauza penalg,

1152

am lhsat-o s existe neatinsh, am anulat-o numai

in cele douh contracte de earl am vorbit.
lath ce zicem in adevhr in sedinta dela 24
Ianuarie 1879: sei se observe bine ca, noi am
limitat cazurile ctind clauza penala se poate anula,
n'am anulat aceasta' clauza in mod absolut, in

orice fel de contract, cum era in proiectul Camerei, care mi se parea ca mergea, prea departe,
prohibind clauza penala in mice fel de contradte
fara distinctiune. 17oi am fost mai moderati; am
limitat anularea clauzei penale numai in contracte

de imprumuturi fi in acelea pentru prestatiuni

in natura, adica pentru lucrari agricole. In asemenea acte am crezut noi ca clauza penala are
un caracter, o nuanta de moralitate, pe care legiuitorul este in drept ci poate prea bine sa o
loveasca".

Ash dar in Senat, am modificat cu totul

proiectul Camerei care mergth prea departe cu
retroactivitatea legei. i cum, in ce mod aim admis
chiar acea retroactivitate limitath ?

lath ce ziceam mai la vale, tot in acea edi n t a, : am socotit di este drept i logic ca, pentru

acele contracte de imprumut, care yin a se exe-

cuta fiindca le-a ajuns tennenul in urma promulgarei legei acestia, sa se anuleze dintr'insele
aceeace constitue clauza penala".

1153

Astfel c erh vorba de a se anulh, nurnai o

creant6, a cgrei nWere chiar, se iveh, sub legea

nou; cci crean0 rezultand din clauza penal,

luh nWere numai dupg ajungerea termenului
creantei principale qi acest termen ajungand sub
legea noua', creanta din clauza penal6 se nsteh,

tot sub acea lege; incat riguros vorbind, nu erh

vorba de o reall retroactivitate.
La indoielile ins6 ce exprimh regretatul D.
Strat, c prin legea noastrl s'ar lovi poate in
drepturile dobandite, eu i-am mai explicat in modul urmgtor:

Am observat ca s'ar fi nascut in spiritul

unora din D-nii senatori, indoiala n privinfa
redactiunei art. 1 din proiect, ca cum adica din
acel articol, ar puteec rezulta ca efectul retroactiv
al legei ar merge pdna a atinge qi drepturi clobdn-

dite. Ni s'a zis de ex., ca daca ar fi o urmarire

inceputa' asupra unui act de imprumut, facut sub
legea veche, s'ar opri ori rasturna urmarirea care
se termina sub legea noua Niciodata! am raspuns

inca aind vorbii adineaori; caci daca urmarirea

s'a inceput este ca creanta cu toate accesoriile ei,
devenise exigibila sub legea veche; sub legea noua
se face numai lichidarea acelei creante. In vreme

ce prin art. 1, noi nu am voit sa vorbim decdt

de creanfele a caror termen, a caror exigibilitate
este sub legea cea noua".
29006

73

1154

Intelegeti acum, D-lor, ce mare e diferenta

intre ceeace am fheut eu la 1879 0 aceeace

vS

propune D. Grhditeanu s faceti astgzi ? Nici un

drept dobandit nu se puteh atinge prin modul cum

am fheut eu a se anulh clauza penalh. i iath,

mai in scurt cum explic eu aceasta:
-,,Nagerea acestei creante (cea din clauza
penalh) implinirea acestei penalitati prevazurd de

parfi, s'ar face numai pe timpul ceind legea de

Ma ar fi obligatorie. Ei bine aceastd lege impiedecdncl nagerea unei asemenea creanfe, anuldncl o
a fa clauzei penald, ea nu atinge intru nimic drep-

turi ce s'au dobdndit, ci oprege numai drepturi

ce s'ar puteet nage".
aceastg, explicare erh mai simplg, 0 mai
naturalh. Creanta din clauza penalh cand incepe
sh-0 ia nastere ? Cand ajunge termenul, adich in
momentul exigibi1itei creantei principale. Mud
eu zic in actul de imprumut, cg-ti dau 1000 lei,
cu imprumutare, i dach nu-mi vei plhti la 10
Ianuarie 1881, ai sh-mi p1ate0i cutare sumg ca
clauzg, penalh, s intelege ch trebuie s atept
termenul de 10 Ianuarie, pentru ca creanta cea
alth din clauzh penalg, sh se poath na0e. Dacg, la
10 Ianuarie imi vei plgti, creanta din clauza penalh'
nici c s'a nscut; dach nu-mi vei pthtI, atunci
ea ia nastere.

A dar legea ain 1879 este foarte corecth.

1155

Ea a zis dac a. termenul creantei principale sosise

sub legea cea veche, acea crean0 intrase in patrimoniul creditorului, er a. un drept dobandit; i
legiuitorul trebuih sh-1 respecte. Gaud insg, creanta
nu ajunsese Ia termen pe cand s'a promulgat
legea cea noug, puteh zice creditorul cg,' el avusese Un drept dobAndit? Nici de cum; eg,ci el trebui mai intaiu s atepte termenul. Ce avusese
dar? Avusese o simpI espectativg,, i D-v. titi cg,
asupra espectativelor retroactivitatea se poate declara. Aceea ins6 ce vi se propune azi, este cu
totul alteeva. Ast'dzi vi se propune cg, mice act
de ceziune a unei lefi sau pensiuni fAcutg cgAre
un particular, fgcutg, inaintea promulggrei acestei

legi, si sub imperiul unei legi care permita asemenea cesiune, sg, fie nul, chiar dacg, termenul
creantei ajunsese, chiar dad, se incepuse executarea, chiar daca, creanta va fi consfintitg printr'o
sentintg, judecg,toreascg. Numai statul se excepteazg,

i aceasta cand creanta sa va proveni din exercitiul functiunei; aa, cg, daca, cineva ar fi dator

cgtre stat, ca arenda sau ca antreprenor, Statul

nu-1 poate uringri pentru caturi1e sau sumele datorite pe leafa sau pensiunea sa; cgci aceastg, datorie nu provine din exercitiul functiunei.
Credeti, D-lor, cg, poate fi ceva mai nedrept,
mai arbitrar,
i permiteti-mi expresiunea mai

temerar dealt aceasta? Am studiat

.1

en putin

1156

legile; eunosc cAtva jurisprundenta altor tAri; dar

afar de timpii anormali, de timpii de friguri ale
societAtei, eu n'am vAzut nicAieri sA, se dea unei

legi un ash efect retroactiv, care sA isbeascA in

drepturile cele mai dobAndite: in acelea care au
intrat in patrimonul unui om. Multe considera-tiuni umanitare i patetice puteti aveh; dar pe
mine asemenea procedAri mA sperie; cAci nu stiu
cAnd o SA se opreaseA.
SA merg, D-lor, mai departe; reeunose cA sunt

cazuri cAnd legiuitorul aveh nu numai dreptul de a

dh unei legi un efect retroactiv, dar chiar de a lovi
in drepturi dobAndite. Da sunt in viata natiunilor
si a Corpurilor Legiuitoare ocaziuni solemne gi
grave cand poate sh' se ordone asemenea mAsuri.

Dar din fericire sunt foarte putine. La noi in

tara romAneascA, nu uunoastem decAt dou6 asemenea ocaziuni cAnd s'au fAeut legi cu efect retroactiv, cari sA, loveaseN, chiar In drepturile dobAndite: una a fost cAnd cu doborirea sclaviei,
sau desrobirea tiganilor; i alta cAnd cu rAscumpArarea clAcei; eea d'intAi sub VodA, Stirbei; cea

de a doua sub Vodl Cuza. Proprietarii aveau in

adevAr drepturi dobAndite asupra tiganilor si dac .

ar fi fost sh' se respeete aeele drepturi absolut,

cei in viatA, sclavi nu se puteau liberh decAt en
moartea, numai cei nascuti dela promulgarea legei
ar fi fost liberi cu adevArat.

1157

Insa morala publica, interesul social, erau

atat de atinse, i ofensate, incat legiuitorul a trebuit sa declare pe toti liberi. Insa chiar aci a
fost o limita; caci nimic in lume nu este absolut;
afara de cei ce voiesc sa fie legiuitori capriciosi

arbitrari cum s'a vazut in Franta in timpul

teroarei. A fost dar o Erni* limita a fost des-

robirea. Si Voda Stirbei ash a facut: a desrobit

Tiganii; a atins un drept dobandit, care intrase
In patrimoniul celui ce-1 pose* insa, s'au despagubit de stat pagubele ce Ii s'au cauzat.
Tot astfel a fost i cu rascumpararea clacei.
Si aci era im drept dobandit pentru proprietari
in privinta muncei sau clacei sateanului; caci dupa
ideea ce totdeauna am avut in aceasta cestiune, nu
proprietatea i-a rascumparat taranul ci claca sa,
servitutea la care era, supus; proprietarul avea un

drept dobandit asupra acestei munci. Legea din

1864 ata.ch acest drept dobandit, insa tot prin
acea lege i s'a dat i despagubire.
Aceasta vreti sa faceti si Dv. azi ?
Faceti-o desi un ered cit interesul public sa
fie ash de mare, ea, morala sociala, sa fie ash de
ofensata cum a fost cand cu doborirea sclaviei
rascumpararea clitcei. Insa atunci nu cautati ea
prin patetism s,i prin sentimentalism sa atrageti

pe Senat dupa, ealea justului si onestului; ci propuneti despagubirea ce voiti sa dati. Spune-ti ere-

1158

ditorilor cdrora le luati ceva din patrimoniul

ca au sg, fie despagubiti. Faceti adica ce a facut
Voda Stirbei i Voda-Cuza. Astfel am progresat
noi ca la 1880, sa venim ad, atacgm o avere, ad
lugm un ce care, pe drept ori nedrept, intrase in
patrimoniul unui om, lana macar sa-1 despagubim,
dupa cum se facuse pe la 1850 si 1864 ? Negreit
et consideratiuni morale pot fi multe qi di mare

dreptate sa aiba D. Graditeanu, dupa cum i

mai mare dreptate aveau cei ce atacau sclavia, dar
cu toate astea, nimic nu se ia din averea cuiva
fara despagubiri.

Ne-a zis D. Graditeanu ca nu se afla scris

in Constitutiune c legiuitorul sa nu poatd face
legi retroactive. Este adevarat, insa, se atla in Constitutiune art. 17, care zice ca con fiscarea este

oprita; i intreb clad iei unui orn averea sa fdrd

despagubire, nu este o con fiscare ? Mai este i
art. 19 in Constitutie care zice ca expropriaiiile
pentru cauza de utilitate publica sc vor face numai
dupa o justa i prealabila, despagubire. Apoi intreb
iarai; child iei din averea cuiva fara a-I despagubl,
nu seaman/ aceasta i cu o expropriere fara prea-

labila indemnizatiune? 0 asemenea lege ar risch

dar s fie qi o lege neconstitutionala.
Daca ma yeti intrebh, cum ar fi aici un drept
dobandit, va voiu raspunde prin chiar redactiunea
proiectului. Acest proiect ne spune ca se anuleaza

1159

titlurile de cesiuni, chiar dacA sunt anterioare

acestei legi, chiar dacA, sunt puse in executiune.
AA, a cumpArat cineva o pensinne, sau leafa
unui functionar cu cAteva zile ori luni Inainte de
promulgarea acestei legi; termenul a ajuns qi
creanta a devenit exigibil6; atunci a i inceput
urm Arirea.

Proiectul Ins ne spune cA acel titlu devine

nul. Ins A. creanta odath, exigibil., a intrat in patrirnoniul ereditorului, i nu yeti gAsi un singur
jurisconsult, care sA zicA csa o creantA care a ajuns

la termen nu face parte din patrimoniul creditorului, cA nu trece la rnotenitorul lui. Apoi cum
Ii luati astA creantA, cum II expropiati de ansa
fArl despAgubire. D. GrAditeanu, temandu-se Insui
de efectele propunerei sale, care trece peste marginile
impuse de ratiune, caut a le mai indulci, admitAnd

cl pensiunile de retragere ea qi lefurile, se pot

vinde de titulari, intr'un an oda* i pe termen

de trei luni.
VA intreb atunci, ori se tine absolut la Fineipiul ce se propune, ori se lasq. libertatea tranzactiunilor. Ing a vi se propune o asemenea abatere dela principiul dreptului absolut, mi se pare
cA se face o concesiune, care nu poate aveh nici
o utilitate practicA. CAci de ce sA se permita' ce-

darea odatA pe an? De ce nu de doua,, de trei

ori pe an? De uncle s poatg, ti ca un tat5,

110
de famine, s aibg, nevoe s cedeze leafa sa numai
odatg pe an ? Dar dacg peste cateva zile moare nevasta oni copilul, i n'are cu ce sg-i inmormanteze? Dacg an voi sg, facg un imprumut spre asi
mgrith o fatd, sau spre a-si stabil) un fiu? Nu
poate sg-si mai cedeze leafa ori pensiunea; cgci
o cedase cu cateva zile mai inainte.
Unde este logica, uncle este ratiunea? Unde
este protectiunea ce voiti s dati functionarului
oni pensionarului ? i in fine chiar odatg, pe an
dadt-i permiteti a ced leafa OT1 pensiunea, i irnpuneti ca sg, se adreseze numai la o societate econornicg, sau la o ca.sd de economii. Dar daca,' nu
vor fi ash case acolo unde se af16 el? Dar sl presupunem cg, se alig.
Catg ca un p6rinte de familie care este functionar, militar oni pensionar i cAruia pe an i-a
permis epitropul s6u universal, en-0i cedeze leafa
ori pensiunea, sg, mearga, la o cas1 de economii,
a cgrei dobnd nu trece peste cea legalg, adicg,
peste 100/0 si sg intre in tractare. Insg vecinul

acelei case, sau un amic ii propune sg-i dea bani

cu 8/(1. Bietul orn nu poate prim), cgci epitropul
general i-a impus ca s trateze numai cu casa de
economie.

Just si protector sistern este acesta ? Dar dad,

casa de economie va zice cg nu are bani, cg, nu

va vol
dea bani? Ce va face atunci nenoro-

1161

citul D-voastra protejat ? La nimeni altul nu se

va puteh adresh, caci D-v. iati taiat tot creditul,
si iati impus cu eine A, traeteze!
Doamne fereste de ash protectiune. Astfel eg,
vedeti, ca dupa ce dati o lovire unui mare princip
social, mai loviti si ereditul personal al functionarilor si pensionarilor, perturbAnd in acelasi timp
si creditul public, prin anularea unor conventiuni
valabil si legal incheiate.

Prin urmare, D-lor senatori, ea s rezumam

repet cit nu este just, nu este conform cu principiile fundamentale ale unei societti, nici cu

interesul public ca D-v. corp matur, sa votati

azi o asemenea lege eu efet retroactiv. Cei ce
au incheiat conventiunile de imprumut sau de
ceziuni, au luerat ea niste oameni majori, capabili de a contract si au contractat in virtutea unei legi exprese; exci art. 410 din codul
de procedura, ziee ea vor fi nule numai urmaririle care tree peste a treia parte.
Cum ar puteh peste cativa ani, legiuitorul
sa vina sa declare toate conventiunile si urmaririle nule fara nici-o despggubire? Aceasta s'ar numi
confiscare sau expropriere farg, prealabilg indemnizare; aceeace Constitutia opreste. Cu aceastg,

s'ar ataca, chiar onorabilitatea celui ce a contractat. Caci i s'ar presupune ca voeste a retine si

1162

banii ce a luat si a anulh contractul in virtutea

caruia i-a luat.
Cu aceasta s'ar decimh creditul personal al
unei clase intregi de oameni, si s'ar zgudul chiar
creditul public. Vi s'a spus c ar fi 380 pensionari, cari si-au cedat pensiunile, se poate; dar
cunoasteti D-v., stiti in toat ar cati sunt toti
pensionarii cari si-au cedat pensiunea si mai ales
cati functionari din tar au incheiat asemenea
contracte de cesiune? Bac/ nu i-ati calculat, cum
veniti numai in puterea suveranitatei D-v si declarati nule, alte sute ori mii de contracte?
Cel putin lasati ca justitia sa se pronunte,
cftnd asernenea cestiuni vor veni inaintea sa. Insusi D. Gthdisteanu ne spune c ash contracte
trebuie sa anuleze; caci partea ce nu se puteh

urmari, nu se puteh nici cedh; a adaugat ca tot

in sensul acesta este si jurisprudenta. Preabine;
poate c ash sa fie jurisprudenta; des.1 eu stiu
ca a fost i altfel, dar lasati atunci ca tot juris-

prude* sa

ca justitia sainterpreteze legea existenta, si sa se pronunte cand

si cum trebue sa se anuleze asemenea acte.
Nu veniti prin puterea ce aveti s decretati
nulitati D-v. legiuitorii, i sa aduceti asemenea
grave perturbatiuni in interese private si s rasturnati un principiu care formeaza, baza existentei
societatilor.

se continue; lasati

1163

Inflhcitrate

teribile filipice a fhcut D. ra-

portor in contra urmhrilor; ba inch a avut aerul

de a insinua c aceia care vor fi contra proectului D-sale, stint protectorii uzurarilor f Pe noi
nu ne pot atinge asemenea , insinuhri, chci nu
avem obiceiul a aveh daraveri cu uzurarii. Vedeti
-eh combatem fhth temere proiectul D-lui. Noi ne
ocuphm de justitie nurnai, si de principiile care
constituese baza societhtei; ne preocuphm inch de
respectul ce trebue sh inspire lucthrile acestui

Senat. Noi vh declathrn fhth sfialh: nu creati

asemenea precedente, chci nu stiti unde sh vd
opriti; nu stiti dach odath ce yeti trage o asemenea brazda, sh nu vinh duph chtiva ani altii
care s 0 urmeze, si care sh invoace alte consideratiuni tot atat de umanitare si patetice, spre
a anulh alte drepturi dobAndite si tot frh desphgubire.

VI repet, D-lor, nu cunose exemple in alte

tshri, afath de timp de friguri, de asemenea procedhri. La noi chiar desfiintarea robiei, desfiintarea clacei s'au fhcut prin desphgubire, ash ch

principiul a rhmas respectat. Chnd anul trecut

fhceam legea asupra clauzei penale, nu am atins
drepturi dobandite; chci s'a anulat drepturi, a chror
nastere incepeh sub legea cea noug, pe care ea le
opreh de a se naste, declathndu-le imorale. Pentru
prima oath se iveste pretentiunea de a se declarh

1164

un drept dobandit desfiintat, Trinteo simplg, retroactivitate a unei legi, fgra. despggubire. Dea
Domnul ca la noi sg, nu se vazg, asernenea inventiuni. Dacg, aceasta, nenorocit inventiune s'ar in-

tarnp16, la noi, intreb eine va mai puteh fi sigur

pe ce are? Eu astlzi inchei un contract, permis
de lege, in virtutea cg,ruia angajez starea mea,
san o parte dintr'insa. eine m va garanth cg,
acest contract este valabil ? Cg,ci maine o lege
noug,' va veni, cu efect retroactiv si Ii va declara, nul?
Legile existente ca si efectele ce ele au.produs

se respectl de toate popoarele din lume. 0 lege

noug, trebue s dispung, numai pentru viitor si sg,
lase intacte efectele ce legea veche a produs, in privirea mai ales a efectelor private; sau ca,nd ele se

ating se face in modul cum am ar6tat mai sus.

Voiti Ins s facem ceva pentru viitor, drurnul

ne este deschis; putem chibzul cu toii, vom cAuta

dispozitiuni mai eficace, decAt cele coprinse in
art. 409 din procedura civilg,.
Insg, si atunci s fim cu mult prudentI, cu
mult sAnge rece, mai ales in privinta functionarilor,
pentruca sg, nu prescriem vre-o msura, care sa, treacg,

peste scopul ce ne propunem a ajunge. Trebue sg,

stim a tine linrita cuvenitl, pentru ca nu, in loc

de dreptate, s ajungern la nedreptate, pentru ca
nu in loc de protectiune sg, provoch'm desavantaje.

1165

Cestiunea este delicat6, D-lor, i pentru viitor,

eu unul ru'a tem c dacA, am opri intr'un mod

prea absolut cedarea pensiunilor si a lefilor functionarilor, s6 nu facem a le dgrAma, cu totul creditul; sq, nu avem aerul de a pune pe acesti
oameni sub tutelg.
Eu nu sunt de ideia D-lui Bozianu si a D-lui
GrIdisteanu, c leafa si pensiunea nu sunt o avere
ca oricare alta. AceastA doctring nu mi se pare
tocmai favorabilA acelora pe earl D-lor pretind
a-i protege.
Adversarii pensiunilor sustineau odath, cg pen-

siunea nu era, o avere a lor, ci un fel de recom-

peng, de gratificare a Statului. Eu am fost

sunt de opinie contrafq. Eu cred ca, pensiunea ca

i leafa functionarilor, este o avere a lor ca oricare alta, cilstigatA, prin munca i serviciile ce au
ad us Statului.

Cum ? Un om care serveste intr'o cas6 de

comert, la o societate privatg, un lucrg,tor, un

ceasornicar, un cismar, prin munca lor, prin serviciile lor, castiga, o p1at6, a c6reia proprietate nu
i se contestl. Si un om care munceste si serveste

Statului, in timp de 20 sau 30 ani, i lasg, chiar

o retinere ce i s'a facut, nu ar aveh drept a i se

plAti timpul si munca sa, si acea plaa nu ar

constitui pentru el o proprietate ca oricare alta ?
.Dar munca sa nu i-a produs acelasi beneficiu,

1166

aceias,i rasplata cum produce aceluia care luereazh

phmantul, care munce0e intr'o cash de industrie

sau de comert?
Odath dar ce eu admit ca, pensiunea sau
leafa este echivalentul muncei unui om, ea este
proprietatea sa, ea oricare alth avere, si de aci se
impune ch si asth proprietate trebue sh fie respectath ca on i ce alth avere.
Pensiunea nu este o gratificare, eram s zic
nu este o mila ce Statul face pensionarului, ea
reprezinta, renta unui capital acumulat ce pensionarui a depus in maim Statului, 0 care provine
din serviciile sale trecute.
Un functionar, prob i onest, lucreaza, pentru
Stat, nu numai spre a existh in prezent, ci pentru
a asigurh si in viitor existenta sa 0 a familiei sale.
Presupuneti un om care se ocupa, cu un comert, care are o prufesiune liberh, munca sa ii

Procurh un capital, din care traelte In prezent

din care cumphrh o mosie pentru existenta sa viitoare.

Dach acelasi om ar fi functionar, el mun-

.ceste 20 ori 30 ani pentru Stat; plata lui

este

modesta, incat abia poate tral; nu poate economisi

nimic. Insh in schimb Statul a strans pentru dansul;
adie6 serviciile sale au acumulat un capital fictiv,
a chrui renth se plateste la bhtranete ca pensiune.

lath .singurul mijloc logic si onorabil de a

1167

explieh pensiunea. Altfel s'ar umill pensionarul i

s'ar descurajh functionarul prob i onest, caruia

i s'ar indic alt mijloc neonest a-i asigurh viitorul existentei sale i a familiei sale.
Din 1st punct de vedere privite lucrurile, va
atrag numai atentiunea ca s va ganditi Okla la
ce punct trebue s respectati libertatea transactiunilor, ca s,i dreptul proprietatei. Mi s'a citat
exemple din Franta. AO, este. Dar in Franta s'a
dispus numai pentru viitor, nu i pentru trecut.
ramane la D-v. s judecati daca, trebue si este
bine sa declaram inalienabilitatea intregei lefi qi
a pensiunei. Oricum ins'a ar fi dispunem numai
pentru viitor, cum a facut qi Franta care en toate
acestea,
litice.

se afi in timp de mari agitatiuni po-

Eu in tot eazul cred ca, nu este bine sa max-

ginim prea mult libertatea ornului de a trath,

chiar pe leafa sa. Ougetati D-lor, c daca, intre
functionari, yeti numarh qi pe aceia ai judetelor,
ai comunelor i pe militari, yeti ajunge la un numar

mare, mai sus poate de 150.000. Apoi bine ar fi

ea un numgr atat de mare de persoane sa le punem

in imposibilitate de a trath pe leafa lor, chiar in

cazuri de cele mai marl nevoi i trebuinte urgente ? Mi s'a obiectat el cum functionarul ar
dispune -de leafa sa viitoare, pe care Inca,' nu o
dobandise! Si de ce nu? Dar oare acela care are

1168

un lucru in uzufruct, nu poate vinde fructele viitoare ale lucrului sgu ? Negresit cd da. Depinde
numai de acela ce cumpdth, si sansele viitorului,

de a se expune la acele same. Cand eu dispun

de leafa mea viitoare, nu dispun cleat de aceea
ce asi avea sg iau; si acela care cumparg se expune la alect, la sansa de a nu luh nimic dacg
asi muri! Vedeti, dar D-lor, cg recunosc gi en
ca, trebue sg se facg ceva pentru viitor in astd
cestiune, v'am atras numai atentiunea asupra unor
consideratiuni practice, de o importantg reald; v'am

atras mai ales atentiunea asupra proiectului de

fatd spre a nu-1 adopth, fiind periculos pentru
societate i desavantagios i umilitor pentru pensionari

functionari.

D. Gthdisteanu ne-a mai spus ca D-lui cunoaste nun-igrul uzurarilor, cari speculeazg cu pensiunile, i ca, numgrul lor an fi de 32 In Bucuresti.

Prea bine. D-lor intreb mai Intai, ce se intelege prin vorba de uzurari ?
Cine sunt uzurarii ? Cei ce iau dolAndg mai
mult de 10 la sutd, ? Dar nu este oare vina noastth
cam a tuturor, cg dobAnzile la noi au fost si sunt
atat de mari ? Dacd dobanzi mari, dacd uzurari

pot fi In aceastg targ, cauza este el ne-a lipsit

remediul contra acestui rdu; sg facem institutiuni
de credit, si capitalurile se vor eftini, i uzurarii
vor peri. Au Inceput si la noi asemenea institu-

1169

tiuni; sg le ateptgm efectul. Pang atunci voiti, sa

numim uzurari pe toti chti iau dobanda mai mare

de 10/o. Prea bine; ei sunt 32 in Bucureti, ne

spuse D. GrAditeanu. Dar pensionari cu pensiunile
cedate ne-a spus D-lui c tree peste 300. Ei
bine, toti aceqti pensionari, an tractat numai cu

uzurari ? Dar dacg nu ar fi toti uzurari, dacg ar

fi i oameni onorabili, bine este, drept este ca sg
pedepsim i pe acetia din cauza uzurarilor ? Bine
este, logic i onest este ca un functionar sau un

pensionar care a luat bani faxg uzura, dela un

om caritabil, i onorabil, vanzanduli pensia ori
mgrith o fatg,
leafa, in limitele legei, spre
spre a-i cguth femeia, ori copilul bolnav, sg se
declare deodata, ca, a fost incapabil de a face un
asemenea act, qi sg i-se ordone de a anulh actul,
oprind qi banii care i-a primit ?
De ce sg sufere una ea aceasta ambele pgrti
contractante, din cauza unor altora, care ar fi
abuzat de pozitiunea pensionarului sau de dreptul
ce-i da legea ?
Voiti sg loviti pe uzurari. Loviti-i; ns numai
pe ei, nu si pe cei inocenti; cgci crud lueru
este a

se

pedepsI un

inocent; eu prefer sg

scape 10 culpabili, decat sg se pedepseascg un

inocent. Exista, un rgu; II recunoatem cu totii;
voim s scgpgm de dansul. Sg cgutgm remediul;
sg ne chibzuim cu totii; iar nu sg procedam In
29006

74

1170

mod atAt de precipitat i prin surprindere. Proiectul

a se face s6 aib in vedere regularea viitorului
gi aceasta chiar en m6sur i prude* spre a nu
inrlutati poate mai mult pozitiunea celor ce voirn
eu toti sd-i protejem.
MIsura in fine ce ne dicteaz6 ratiunea si

dreptatea este, cum am zis a inlAtur funestul

efect retroactiv ce ne propune proiectul, si a ne
mArgini a regulh viitorul conform cu interesele
speciale ale functionarilor i pensionarilor i cu
interesele generale ale societ64ei si ale Statului.
Astfel guvernul ti-a indeplinit datoria de a
atrage atentiunea onor. Senat, care va procede
astfel cumva crede mai bine.
In urma envntArilor lui C. Bozianu, D. Giani,
B. Boerescu sustine din non vechiul articol 409 din proc.
eivi1 i combate proiectul de lege al D-lui P. G-radisteann
en efect retroactiv in ce priveste pe aceia can Ii cedeazA
pensiunea sau leafa bor.
B. Boerescu. Dou6 cuvinte voi s r6spund Onor.
D. raportor. D-sa n'a inteles bine pe Ii. Giani,
ca,nd a vorbit de legea interpretativ6. D-nul

Giani a zis c aceasta nu e o lege interpretativ,

ci o lege creatoare; o lege care creaz6 o i ncapaci tate in
privinta unor persoane pentru viitor i ceeace e
mai gray, dq, legii un efect retroactiv. Pedealra

parte dac6 s'a citat regulamentul casei pensiunilor

stiti in ce scop vi s'a citat ? Negresit c regula-

1171.

mentul nu este o lege, dar nu este mai putin

nklevrat ca regulamentul este executiunea legei
ca prin regulament se arata In cazul acesta sensul

ce a inteles insusi pensionarii sa dea legei pensi unilor .

Apoi D-lor, chnd in art. 28 al regulamentului

pensiunilor, care se ap1ic i 'Ana astazi, insui
pensionarii recunose c pensionarul prin procura

ce o d, sau prin deosebit inscris poate s

cedeze

sau sh v anda pensiunea sa, ce dovada poate fi mai

Iainurit c insusi pensionarii au recunoscut sensul
legei, eh' au dreptul s cedeze i s vanza pensia ?
Mai poate fi Incloia1 asupra intentiunei comitetului pensiunilor i a pensionarilor cand este
inscris acest drept in regulament ?
Va sa, zica este cel putin incontestabil c ei
recunose dreptul de a puteh cedh qi vinde pensiunea. Pe de alta parte este procedura eivila care
spune ea de a treia parte poate s dispuna pensionarul i eh' urrnaririle se pot face pe a treia parte.
Cum veniti acum D-voastra prin o lege creatoare,
i nu numai c interziceti dreptul de a puteh vinde

sau cedh pensiunea pe viitor, dar declarati nule

toate ceziunile qi chiar creantele puse dejh in executiune, in virtute de titluri executorii. Daca, nici
aceasta nu este o expropiare fara despagubire si

chiar o confiscare, nu ,tiu ce ar puteh fi.

Onor. D. raportor aseamana recompensele na-

1172

tionale cu pensiunile. Apoi D-lor recompensa na

tionalg, nu este pensiune. Pensiunea consistg in
rgsplata serviciilor aduse de chtre sun functionar
in timp de mai multi ani Statului, i cgruia i s'a
fg,cut i retineri; pe child recompensa, duph cum
o argt a. chiar numele ei, este data pentru meritele
personale ale unui om, independent de serviciile
lAcute Statului. Child se acordh recompensa nationalg,, este de obicei de a se ziee in proect c va
fi necesibi1 i neuring"ribilA. Prin urmare cei de
al treilea au stint c n'o pot atach.
Cum veniti dar D-voastrg, sh asem6nati pensiunilo cu recompensele nationale ? D-voastrg, mai
spuneti c acele contracte sunt nule, i persoanele
ce au dat bani au sg,-i piarea, fiindcg, ash voim noi
legiutorii.
Dacg, aceasta nu se poate numi expropriere fg,ra.

indemnisatie, nu tiu ce alt nume i s'ar puteh ggsl.

D-lor, onor D. raportor, fiind inpedicat singur
de obstacolul ce-i impune simtimhntul de echitate
a voit s susting, oh nu se anuleazg, conventiunile.
Dar ce se face ? Ziceti ch. se poate urmg,r1 pe altg,
avere ce va mai aveh.

D. Raportor. i pe a treia parte, dacg vor

probh cg. nu se va fi despgubit.
B. Boerescu. Aceastg, prob6 este aproape imposibil, fiindcg, sI tie cum se fac asemenea acte
(Ilaritate).

11.73

D-lor, in materie civith, ca si in materie criminalh este mai preferabil sh scape 10 culpabili
deeht sh se condamne un inocent. Apoi D-lor pentru

32 de uzurari eunoseuti de D. Raportor, voiti sh

atacati i pe oamenii de bunh credinth care au

dat eu Imprumut banii lor &rd. sh fie uzurari ?

Ai gasit pe uzurari, dar nu credeti c poate sh
existe

ereditori oneqti cari au inlesnit pe unii

pensionari i functionari la nevoile lor, i voiti s

le anulati actele i acestora ?

D. Raportor. Aceia pot probh

B. Boerescu. Faceti bunhtate i nu schimbati textul ce ati scris, sau dach nu este bun modificati-1, fiindch in art. I D-v. ziceti e anulati
conventiunile fgra, distinctiune i dach le declarati

nule, pe ee bail% are sh mai urmhreasch ? D-v

ehiar actele anterioare sau puse in executare, sh se anuleze, i ceeace este mai curios
zieeti c

veniti printr'o lege i drhmati autoritatea lucrului

judecat, anulati chiar sentinte judechtoresti cari au

rhinas definitive i sunt in curs de executare, qi

veniti printr'o lege de anulati efectele acelor sentinte declarandu-le nule i neavenite ! !.

Apoi dad, nici aceasta nu este o lege eith

din sfera mhsurilor intelepte, nu tiu ce ar fi.
Nu vhd ce garantie dati creditorilor ch peste

o lung sau un an, nu an veni un alt legiuitor

care ar anulh alte eonventiuni fheute pentru alth

1174

avere, precum D-v. faceti azi pentru cea provenith .

din pensiuni ?
D-lor, guvernul este indiferent In ceeeace
priveqte acest proiect de lege, puteti A votati cum

voiti. A fost insa de datoria sa A va atraga atentiunea; i repet ceeace am zis la inceput, A am
voit A arAtam mai inthi luminile noastre i al
doilea A guvernul are un rol activ prin ducerea
legei la Camera i promulgare, i. And guvernul
nu-1 gaseqte just este in drept A nu-1 promulge.
Am auzit A se cere inchiderea discutiunei
spre a voth; ,dar e bine, repet, sa ne chibzuim
matur, A vedem ce este de facut .1 este ceva
de facut caci daca se va voth acest proiect aA

cum este, risAm A avem un proiect platonic.

DaA ne-ati fi chemat in comitetul delegatilor,
poate o intelegere intre noi ar fi avut loc, i am
fi facut o lege mai dreapta i. mai practica. Nu
este dar bine A va grabiti, Aci risAm cu totii
sa vedem un proiect platonic, neaplicabil.
(Senatul a primit proiectul!!)

XII
Monitorul Oficial" No. 286 din 1880.

Conventia cu Italia
Proectul de lege pentru incheerea unei conventiuni
combatut de opozitiune in. cap
cu G. Marzescu si Al. Lahovari. B. Boerescu aphrh acest

cu Italia erh cu violen

proect de lege spunand c atat marfurile romane tu

Italia cat si cele italiene in Romania se vor bucura de
clauza natiunii celei mai favorizate. Suntem cu atat mai
mult datori a inchei aceasth conventie cu Italia, spunea
Boerescu,"cu cat prima tarh care a tratat cu noi ca dela
Suveran la Suveran Inainte chiar ca s ni se fi recunoscut
independents, a fost Italia.

B. Boerescu, ministru de externe. Am lateles

pe D. Lahovari ca i pe D. Codrescu, c prin
motivele ce au invocat, au voit s ajunga,' la un
scop hoarit, ce-1 are oricine din opozi0e. D-lor,
trebue Ins. sg, latelegem, asemenea, cq. i noi vom
cAuth s desvgluim scopul i s6 le analizam motivele pentru ca nu Onor. aceasta, Adunare, sl
respingA aceastl conventiune, i dacA, este drept
i logic a se face.

1176

D. Marzescu mi-a adresat numai nite intrebari

la care trebue s ra,spund, spre a luminh pe D-lui

qi

Camera.
D-lor aceasta, conventiune a fost Incheiata

precum s'a spus la 23 Martie 1878, de catre

D. Kogalniceanu. Pentru prima oara, este adevarat, Italia a consimtit, mai inainte chiar de a
fi noi independenti, de a tracth cu noi ca un Stat
liber, adicg, de a se incheih conventiunea in numele

Suveranilor, dupa, cum se face in State le independente.

Se poate ca aceastg, parte morala,, pentru

Onor. D. Lahovari, sa nu aiba, nici-o importanta;
pentru mine i ered pentru D-voastra toti, aceasta,
procedare este in adevar de o semnificare reala.
Dar sa, lasg,m deocamdata, aceasta, parte, i
sa, venim la conventiune in sine.
Spusei adineauri D-lui Marzescu ca, acest
tractat, ca mai toate asemenea tractate, se copiazA,
unele dupg, allele. Cknd un Stat are un tractat
incheiat cu alt Stat el Ii copiaza cand voeqte a

mai tracth cu un a treilea Stat. De aceea se i

vede ca mai toate tractatele internationale seaman/
unele cu altele.
Noi astazi nu mai suntem la Inceputul vietei
noastre politice. Sunt dejh mai multe traetate incheiate intre intre Romania qi alte State. Avem
6 tractate, din care 5 sunt in vigoare; i toate

1177

expira la diferite
epoce, din care cel mai departat este la 1890.
Prin urmare am o baza sigura chnd am onoare

sunt tractate de comert;

av

ele

spune cg, conventiunea prezenth, nu este decht

o copie dupe alte conventiuni dejh incheiate si in

vigoare.

Intrebarea dar atunci ar fi, pentruce aceasta,

onor. Camera', care a binevoit s voteze toate

ar refuzh sa voteze numai pe

aceasta? Tot aceasta Camera, este care a votat
cinci alte tractate; tot ea este care a admis cutare
celelalte traetate,

principiu in tractatul de comert incheiat cu cutare

alt6 Putere. Pentru ce azi ar refuzh sa admita
acelasi principiu, sa' voteze aceiasi conventiune co-

piata dupa o alta dejh votata ? Nu s'ar puteh

explich acest fenomen decht zichndu-se c

atunci

a fost cu cutare Putere, si acum cu cutare alta;

el atunci s'a incheiat tractatul de eutare ministru

si acum de cutare. Opozitiunea dar intelege prea
bine, ca in asemenea caz oricine ar zice ca Adunarea nu admite acest tractat, nu pentruc6 nu-i
convine cutare dispozitiuni pe care ea le votase
dejh de mai multe ori, ci pentruc flu voaste sa
se lege cu cutare Stat, sau ceeace este mai probabil, pentruca nu-i convine ea tractatul stl, fie
incheiat ori ratificat de cutare ministru. Atat numai
asupra scopului; s vorbim acum de mijloace.

Aceste mijloace ale opozitiunei sunt foarte

1178

slabe, i lesne se pot rasturnh. V a voi probh peste

putin, in ce consta aceasta slabiciune, i v voi

noi am lucrat en totul Iii vederile

Adunarei, cand am consimtit a incheia asemenea
demonstr c
conventiuni.

Mai inainte insa va raspund la intrebarile

onor. D. Marzeseu, cari inteadevar merita explicatiuni. D. Mkzescu mai intaiu a pus intrebarea,
daca clauza din art. 13: cg, se acorda Italiei, pentru
intrarea i iesirea marfurilor, taxele natiunei celei
mai favorizate, nu este deck o simpla forma vaga
si nedefinitiva, fara nici un sens bine determinat,
s1

daca nu ar fi fost bine sa, se puna, ceva mai

determi nat.

Mi se pare D-lor, ca, cand acest articol 13,

zice curat ca, marfurile i produsele italiene in
Romania si produsele rornane in Italia nu vor p1611,
la intrare si esire, deck aceleasi taxe pe care le plateste orice alta natiune mai favorizata, este un ce
foarte precis si determinat.
Aceasta nu este o simpla formula platonica;
este tot ce se poate fi mai concret, este ca fiecare
natiune stipuleaza sa nu plateasca pentru produc-

tele sale alte drepturi mai mari deck o alta natiune. D-voastra mai aveti un alt tractat, pe
care 1-ati votat si care a servit de norma acestui
tractat, este acela "incheiat cu Rusia la 15 (27)
Martie 1876.

1179

Ei bine, acest tractat cuprinde tot in art.13,

o dispoz4iune absolut identica cu aceasta din tractatul Italiei. Pentru ce acolo aceiasi dispoziOune

ar fi fost buna, i aci ar fi rea ?

Ce e mai mult pot sa adaug c6 acest art. 13
este redactat identic in toate tractatele de comert
din Europa. Nu stiu daca am gasit o alta, redactiune mai nemerita decat aceasta.

Mi se pare ca, D. Parzescu, citind un diecionar diplomatic a confundat aceiasi dispozitiune

relativ la consul cu aceea relativ la comert. Pen-

tru consuli sunt i eu de acord cu D-lui, c ei

vor fi tratati ca ai natiunilor celor mai favorizate,
este un ce vag qi nedeterminat. Pentru ce ? fiindca,
imunitatile i privilegiile ce trebue a se acordh,
consulilor nu sunt nici pa,na astazi bine deter-.
minate in dreptul public european.

Astfel c, cnd se zice c vor fl tracta0 ca

ai natiunilor celor mai favorizate, nu prea se stie
ce se in-telege cu aceasta. Card insa este vorba de
comert este cu totul altfel. Ad se "tie pozitiv ce
insemneaza aceasta clauza; se Ole c daca cutare

naOune plateste 5 franci pentru o arta de kgr.

i natiunea mea va plati tot 5 franci. Ce poate
B. mai pozitiv decat aceasta ?
D-nul Marzescu a mai observat ea in articolul

19 al conventiunei se zice ca: cele cloud cinalte

prti contractante ii rezerva. dreptul de a intro-

1180

duce mai tdrziu qi n comun acord n aceasta

,covvenfiune modificarile care se vor socoti conform,

spiritul i cu principiile salo, qi a ctiror oportunitate va fi demonstratcl, prin expereintd".

Si s'a intrebat dach se intelege a se modifich
CLt

conventiunea Para' interventiunea Corpurilor Legiui-

toare. Aceasta D-lor, ar reveni a se intrebh, daca'

guvernul ar puteh tracth flrh intervenirea i a

Corpurilor Legiuitoare? Negreit c dach noi am
face aceasta, actul ce s'ar incheih ar fi nul. Fiecare

guvern nu poate lucrh cleat in limitele puterilor

sale. El negociazh mai intai cu guvernele strhine,
i in urma prezinth Corpurilor Legiuitoare tractatele ce a incheiat, spre a fi aprobat. Se intelege,
(lax, c

i modifichrile posterioare, dictate de expe-

rienth vor fi asemenea supuse Camerilor. Prin

urmare asupra acestui punct nu poate fi nicio

umbra de banuiala. D-nul MArzescu citand art. 18,
din tractat s'a intrebat de ce el vorbete de consuli,
viceconsuli, agentii consulului i dach aceti agenti
se pot numi i dintre strhini! La aceasta am onoare

a raspunde ca sh nu uitati cit acest tractat a fost

incheiat de peste 2 ani, adich la Martie 1878, chnd

nu era inch vorba de o conventiune consularl cu

Italia. Erh Irish necesar, sit se vorbeasch intransul
qi de consuli; caci acest tractat nu erh numai de
comert, el era i de navigatiune, i tii ce rol
important joach consulii din porturi pentru navi-

118i

gatiune. Tractatul a trebuit dar s punk principiul,

ca fiecare Stat are dreptul a numi consuli ori
agenti consulari in porturile sau orasele celuilalt
Stat, pentru ca astfel marina sa cornercialk sk aibk
protectiunea cuvenitk.

Nu prea am inteles bine insk, ce a voit sk

zick D. Marzescu, cand a vorbit de agenti consulari, clack ei pot fi strkini. Dack a vorbit de consuli straini asezati la noi, ei negresit ck pot fi
strkini, dupk cum pot fi i pa,manteni. Asemenea
pot fi i agenti consulari. Dack a vorbit de consuli ce noi putem numi in alte State, acestia iarksi
pot fi numiti dintre Romani, ca i dintre strkini,
precum si agentii consulari. Insk cand sunt functionari, cand sunt, cum se zice, de ca.rierh'
titi, nu se pot numi deck dintre Romani. Dack

insk sunt numai onorifici, de a doua, categoric,

dup6 cum se zice in lege
i acestia sunt cei

mai multi avem s punern mai ales dintre straini;

asezati in localitate, acestia nu se pot clash intre
functionari.
Vin acum la o cestiune mai importantk, aceea

care este coprinsk in art. 9 care vorbeste de cabo-

tagiu. Iatk ce zice acest articol: Art. 9. ,,Dispoziiunile acestui tractat nu sunt nici cum aplicabile la navigafiunea pe lnga ?nal, sau cabotagiu,
care reitncine exclusiv rezervatel, in fiecare din
ambele Iri, pavilionului national. Cu toate acestea

1182

navele romeine ci italiene vor puteit trece dintr'un

port al unuia din ambele State, in unul sau mai

multe porturi ale aceluiafi Stat, sau pentru a

depune In totul, sau 'in parte, incarcamdntul lor
aclus din strainatate, sau pentru a compune ori
complecta incardimantut lor.
Este bine inteles c dispozitiunile acestui articol nu deroaga intru nimic la principiile admise de

congresul din Viena qi inserat prin tractatul din

Paris, in privinta fluviilor care separ sau traverseaza mai multe State" . D-nul Marzescu, se intreaba,

ce oare a avut guvernul in vedere, and a stipulat

acest articol ? i dact acest articol nu ar indich
eurentul dupa care s'ar conduce guvernul, in privinta libertatei navigatiunei Dunarei ?
Daca in alte cuvinte am sustine noi, la Galati,
unde se reglementeaza astazi cestiunea liberei navigatiune a Dunarei, sistemul micului cabotagiu.

Cred di pot raspunde limpede la aceasta

intrebare, mai IntAi prin niqte date de cronologie,
apoi prin faptele existente.
Ca cronologie, am onoare s raspund c acest
articol, se afla inscris intr'un act care s'a incheiat

la 11/23 Martie 1877, adica, nu de mine,

nici

intr'o epoca cand era cestiunea de regulamentarea

navigatiunei pe Duntre. Prin urmare, autorii acestui
traetat nu au putut sa se preocupe de aceeace avea
Ba fact comisiunea europeana dela Galati de astazi

1183

Apoi tot ea argument cronologic, mai aduc

aminte eh' acest articol 9 este eopiat identic i
literar dupg, alte traetate ce aveam dejh incheiate cu
alte State, i anume (NO art. 8 din tractatul cu Rusia din Martie 1876. Cedti acest art. 8 i-1 yeti vedeh

absolut identic cu art. 9 din tractatul en Italia.

Dar nici in anul 1876. cei ce a1 tractat cu

Rusia, nu au putut aveh in vedere cestiunea regulamenthrei navigatiunei Dungrei.
Astfel dar, nici din tractatul actual din 1878,

nici din eel din 1876, nu a putut sg, se

creeze

acel curent al vederilor guvernului actual, de care

vorbih D. Marzescu.

Ce a putut dar fi ? Care este scopul acestui

art. 9 ? Acest articol se aflg, D-lor, mai in toate
tractatele, incheiate intre State ce au porturi. El
vorbe0e de cabotagiu; dar duph cum v'a spus i
D. raportator, este cabotagiul de mare, qi cabotagiul de fluviu. Pentru cabotagiul de mare nu
poate fi discutinne; chei aceasta apartine regulat
pavilion-01mi national. cat despre cabotagiul raurilor,

uzul ca i dreptul conventional, au diferit. In privinta Dunhrei, tractatul din Paris se pronunth ah,
cum se poate presupune, c libertatea navigatiunei
sale, exclude orice cabotagiu.
D. Marzescu, intelege foarte bine rezerva ce
ne este impush, cand vorbim de aceasth cestiune,

1184

pentru cuvantul ca aceastg cestiune este pendinte

inaintea comisiunei dela Galati.
Cu toate acestea, putem spune cg interesul

nostru, este de a respeeth dupg cum zice art. 9

din acest traetat, i toate celelalte traetate, toate
dispozitiunile internationale care consacrg libertatea Dungrei. Nimeni din noi nu intelege, cg nici

chiar prin cabotagiul eel mic s. rstrangem intruceva libertatea navigatiunei pe Dungre. Cu cat

acest fluviu va fi mai liber, pe Math, va fi mai

international i interesul nostru este sg fie eat mai
international. (Aplauze).
Nu cred, dar cg comit o indiscretie cu toafg,
rezerva, ce mi-o impune o cestiune pendinte, and
voi zice c fiecare din noi poate sg aibg ideile
sale personale asupra cabotagiului. i eu am pe
ale mele, i din punctul de vedere teoretic, cred
cg, micul cabotagiu nu este in contrazicere eu libertatea fluvialg; ci din punctul de vedere practic,
tiu cg sunt rauri internationale libere, unde exist&

micul cabotagiu in favoarea riveranilor. Dar pe

Dungre sg avem in vedere poziOunea lucrurilor i
dificultA,tile locale, i fiecare din noi trebuie sg inlgture cateodatg, ideile sale personale. Este trac-

tatul din Paris, egruia i se poate da o largg interpretatie; este pericolul de a se crede, eg, prin
micul cabotagiu, s'ar luera, contra libertgtei navigatiunei, i de a trece ea inimici ai unei libertgti

1185

ce dorim, ba da a rhiraneh poate i izolati in opiniuni. De aceea repet, eh nu cred a fi indiscret

spunndu-v e guvernul D-v., a sustinut la Galati, prin comertul shu, libertatea cea mai cornplecth pe Dunhre, fhrl restrietiune, i fhrg, a vorbi
macar de cabotagiu.
lath D-lor, toate explicatiunile ce aveam sl
dau D-lui Marzeseu; sunt sigur c D-sa este acum
1initit i v a voth fhrh sfiala aceasth conventiune.
Sh tree acum la D-nii oratori din opozitiune,
la D-nii Lahovari i Codrescu, ale chror mijloace,
spre a ajunge la scopul D-lor, trebuesc examinate
bine, ca sti, nu se iqele judecata unora. Unele

din argumentele D-lor au fost captioase, asupra

acestora voi sthrui mai mult.
Iii privinta la ceeace an zis D-lor, e aci
este mai rnult o cestiune de forma' qi de eticheth,
decht de fond, putine am de zis.
D-lor, nu voesc formh, nu voesc eticheth; chei

de ele, puteam s ne preocuphrn cand nu eram

independenti, dar de acum putem s le trecem en
vederea.
oh

Asthzi, ne zic, suntem independenti i trebuie

ne purthrn ca negustorii cand este vorba de inte-

rese pozitive. Prea bine, sh admit 0 eu aceasta,

tactich, ea ministru din afarh sunt dator a va,
spune ch forma joach inch un mare rol in lume,
0 c sunt i alte naiuni independente, sunt qi
29006

75

1186

alti ministri cum vg voiu proba, numai decgt

cari tin socotealg si de partea moralg si de formg,
cand tracteaz en alte natiuni, exci a tine sow-

tealg de partea morala, a unei cestiuni, nu va sit

zicg de loc a neglija, fondul,
Dar sg vorbim negustoreste: sg vedem dacg
tractatul nostru nu corespunde la interesele negustoresti.
Tineti minte D-lor, cg existg la noi o lege

din 1878, Julie 22, ale cgrei dispozitiuni in art. 2,

sunt urmgtoarele:

Tarile ale carora guverne au subscris deja

convenfiuni cu guvernul roman, sau care vor incepe negocieri pentru incheeri de atari convenfiuni,
vor beneficia de indata de avantajele Statului celui

mai favorizat".
Vasgzicg legiuitorul aceastg onor. Camerg
a declarat el nu numai statele care vor ti incheiat,
dar i acelea chiar care vor incepe negocieri cu
Romania ea sg incheie conventiuni, se vor bucura,
de avantajele natiunilor celor mai favorizate.
Mai intfiiu, permiteti o reflexiune: cand eu
ministru constitutional, care tin sg merg in an-

monie cu vederile Camerilor, vgd cg la 1878

se voteazg o lege, care indeamng pe alte Puteri

sg tracteze cu noi, nu rn inspir oare de chiar

vointa Adungrilor, cand caut a regula prin tractate, interesele comerciale ale tgrei ? De vreme ce

1187

Camera astazi a acordat si celui ce a inceput negocierile, avantagiile natiunei celei mai favorizate,
nu trebuie sa, se acorde aceleasi avantagii acelora

care au terminat aceste negocieri si au Incheiat

tractate en noi ? Pentru acest motiv s'au Incheiat
conventiuni cu Elvetia, en Germania, cu Anglia,
cu Rusia, cu Greeia. De ce ati face exceptie en
Italia ?

Sunt alte state cu earl s'au inceput negocieri

cari nu s'au terminat Inca. Astfel este Franta,
care nu din rea vointa ci din alte inprejurri, din
cauza neregularei inca, a tarifelor sale, prin o lege
generalii, nu a subscris o conventiune cu noi. Ce
se Intampla Insa ? Se Intampla pentru ea sa, vorbim negustoreste, ca dam fara s luam nimic.
Adiea statele cu care s'au inceput numai negocieri, insa care au ramas neterminate beneficiaza in tara noastra de tariful natiunei celei mai
favorizate, in vreme ce noi nu avem aceleasi avantagii la dansele. Productele noastre, exportate in
aeele
ri, sunt supuse tarifului general. In alte
cuvinte nu avem reeiprocitate. D. Codrescu spunea adineauri e euvantul de reciprocitate este o
simpla fraza, care nu are nici-o valoare
Pentru intaia oara o and aceasta. Pentru prima
oara, ni se spune c, cand unui stat i se acord
avantagiile naOunei celei mai favorizate, aceasta
este o simpla fraza, lipsita de mice valoare. Dar

1188

cum D-lor! Gaud comereiantul nostru va pretinde

In Italia, dupa, ce vom aveh acest tractat de comat, ca marfa i importatul acolo s p16teascA
cea mai mica tax6, care ar pinti-o alt stat, aceasta
ar fi un ce Para' valoare reall! S urn de ex.
pc Belgia cu care nu avem tractat.
Produsele noastre agricole, cerealele noastre
trebuie s p1Ateasc6 cu drept dup`a tariful vamal.
Cand ins vom incheih conventiunea pe care am
depus-o eri pe acest biurou, aceste producte vor fi
scutite de ofice taxe. Acesta nu este un avantagiu
negustorese ? Ei D-lor ! Dac6 D-nii Lahovary
Codrescu nu vorbese numai din spirit de opozitie,
sg, ving. cel putin cu probe, cu exemple palpabile,

spre a ne convinge cg, cand se acord6 unei natiuni tratamentul natiunei celei mai favorizate,
aceasta este o simpth fraz6, fArg, fond material.
Realitatea insa," a faptelor v probeaza, ca, reciprocitatea in relatiuni de interese economice intre
natiuni, este bazatA, numai pnin un schimb de
c'atiguri.

Chiar pentru aceea din D-v. cari cred c5. este

un mare folos pentru o natiune dea m6ri tariful s6u
,:amal la granO, totui aceast'a reciprocitate va fi
avantagioas6 a se stipul. Cg.ci D-lor, nu uitati eh
D-nii preopinenti v'au vorbit de avantagiile ce noi
d6m Italiei, ca cum Italia nu ne-ar da i ea in
schimb alte avantagii; ca cum numai Italia ar

1189

trage beneficii din acest tractat, iar noi nu am

trage alte avantagii pentru productiile noastre

exportate pentru Italia; ca cum un tractat de co-

mut s'ar ocuph numai de tarife, iar nu si de

multe alte dispoziOuni egal avantagioase comertului.

S6 nu se uite dar c acest tractat este bazat

pe reciprocitatea cea mai perfect6. Ea este o conditiune esential6 a sa. Printransa se face cg, negustoreste vorbind,

d5an

cu o

mana, i

ladn

cu alta.

Viu, D-lor, la argumentul cel mai mare al

contradictorilor notri, la acela, cA la 1886 expirI
conventiunea cu Austria i cg, daca' noi incheiern
aceast6 conventiune cu Italia, care expirg, in 1890,

pozitiune mai rea deck dad, acest

tractat ar fi expirat tot la 1886.
vom fi in

Mai intai trebue sl tim dac5, este adevArat

ceeace a zis D. Codrescu, cg, toate conventiunile
noastre expirg, cam pe la 1886. Voi examinh apoi
dac este adevArat in fapt c pozitiunea noastrA

ar fi mai rea dad, acest tractat cu Italia nu ar

expira, tot la 1886.
D-lor, dac a. ar fi adevarat aceeace este absurd i nesutenabil c6, dei termenul unui tractat
expir6, dei tractatul nurnai exist, ins anexele,
suplimentele sale continua, apoi acest rgu s'a produs
dej

s'a produs, imi pare chiar cu votul

Codrescu.

1190

In adevAr, ca sg vedem datele traetatelor exis-

vedem daca, ele expirg cum a zis

D. Codrescu, cam pe la 1886.
Traetatul cu Austria expirg la 10 Mai 1886;
tente

i s

eel eu Rusia la 20 Oetombre 1886; acela cu Grecia,

care este incheiat pe 7 ani

cgci tractatele se
obicinuesc a se inchei pe mai multi, ori pe mai
putini ani
expirg la 13 Aprilie 1887, adieg
trece peste anul 1886.
Vine apoi tractatul cu Anglia; acel tractat este
eel intai pe care noil-am incheiat ca stat independent;

si nu stiu cmn D. Codrescu a comis o eroare cronologicg atat de vdifa, zieand c tractatul eu Italia
este cel IntE ee noi am incheiat ea Stat independent. Nu, asemenea tractat este acel cu Anglia,
incheiat la 24 Martie 1880, pe cand independenta
s'a reeunoseut de toate puterile europene la 8
Fevruarie 1880.
Ei bine, acest tractat pe care D. Codrescu
1-a votat, i asupra ciiruia nu stiu s6 fi dizut urgia
D-lui Lahovari, expirg la 3 Iunie 1890. Mai este
D-lor, Ine tractatul eu G-ermania, pe care nil eu,
ei alte persoane foarte autorizate, 1-au Incheiat la

Berlin, la 14 Noembrie 1877, pe un termen de

1,0 ani. Acest tractat nu s'a votat Inca in Germania, tot din cauz c. cestiunea tarifelor nu s'a
regulat Inca prin legile locale; el insg poate fi vo tat

dintr'o zi 1ntr'alta; i dacg D. Lahovari ar .veni

1191

la putere nu-1 va ratifich, dupg cum ne spuse.

Ins6-1 previn c ia un angajament cam cutezgtor
pe care nu stiu daeg-1 va puteh tine ca ministru;
cgci a nu ratifich un tractat adrnis de A dungri,
este un ce gray, si nu tocmai admis in uzurile internationale.

Nu stiu dar, zgu, dacg D. Lahovary, care

poate fi un viitor ministru, nu a fost un imprudent cand emite asemenea angajarnente! Ori cum
insg, ar fi tractatul nostru cu Germania este votat
de aceastg, onor. Adunare, i dacg, am presupune

ch el s'ar ratifich in anul viitor 1881, durata sa

va fi pang In anul 1891.
Negocierile acestui tractat le-a Inceput Insu-si

D. N. Ioneseu, ministru de externe de atunci,

si

le-a terminat D. Kogalniceanu care 1-a i subscris,

Tocmai prin acest tractat sau fgcut cele mai
insemnate modificgri la tariful conventional cu Aus-

tria, si s'au alipit ea anexe pe laugh tractat. De

ce dar ati refuzh acum tractatul cu Italia, care
contine numai doug mici modificgri la tarife.
Und dar, sunt alte tractate in vigoare, cari

expirg la 1890 si 1891, Iamb pentruce numai

cu Italia ati refuzh sg, votati tractatele ? Aceasta
n'ar insemnh pentrucg, nu voiti sg, tratati cu Italia, sau pentru un motiv ad hominem, din cauza
ministrului care 1-a subscris ?

Cestiunea tarifului flu trebue si nu poate sl

1192

vh ingrijeasch. V'arn spus si repet eh guvernul

actual a fa'cut ca sh nu se admith un alt tarif
aditional pe langh acela cu Austria. Sunt dar mici
schderi de orez si mhrgele i nimic mai mult. Altfel
acordlm Italiei aceeace are si azi; pozitiunea natiunei cele mai favorizate. Puteti aft-i refuzati aceasth

pozitiune ? Nu, chci o are. De ce atunci A', nu

inscrieti intr'un tractat care admite reciprocitatea?
Am admis in adevhr douh mici schzaminte de obiecte

care nu se produc la noi. Apoi este un principiu

economic, general admis, c prin tractate nu se
protejeazh, industriele care nu sunt inch nhscute,
ci mai ales acelea care sunt dejh nhscute. Cu atht
mai mult se protejeazh acelea care nu se pot naste

mai niciodat, sau foarte thrziu cum este la noi

orezul si industria mhrgelelor. Si apoi In schimb
de ash schderi primim reciprocitatea. In toath insh

durata tractatelor care va fi pozitia phrtilor ? Si

una si alta se vor bucurh de avantagiele acordate
natiunei cele mai favorizath. Ca vh invoach Italia

la noi ? V invoach avantagiile acordate Angliei,

sau G-ermaniei, sau Austriei.
Irish phnh and ? PALA c'and tractatul cu Anglia, ori cu Austria ori cu Germania vor fi in

vigoare. Cand tractatul cu Austria va expirh, el

va 1nceth in total, cu toate anexele sale de tarife,
si Italia nu va mai puteh invoch avantagiile din
aceste tarife. Va invoch numai avantagiile din alte

1193

tractate ce continua a fi in vigoare, sau din alte

tractate ce vom Incheih pe viitor, pana la expirarea termenului din 1890 ori 1891. Aceasta este
atat de elementar si de pozitiv, incht nici ea merita a se mai discuth.
Imi pare rau numai de a vedeh ea, D. Lahovari si D. Codrescu se silese a inventh obiectiunile ce guvernul austriac ne-ar puteh face and

se va expirh termenul conventiunei sale cu noi.

Eu cred Insa, c guvernul austriac nu va cauth
macar a produce obiectiuni contra unui ash adevar.

Cand la 1886 va expirh tractatul nostru cu acest

imperiu, ambele parti vor cauth sa se tnteleaga;
daca intelegerea se va face, se va incheih un alt
tractat; daca nu vom ramaneh cum stain i cu
alte state, cu cari nu avem tractatul de comert.
SI nu se mai preocupe dar D. Codrescu cu
"Ingrijirea dificultatilor la can an putem fi expus'i
la expirarea tractatului cu Austria. Prea intinse
prevederi are D-lui, prea de timpuriu se gandeste
de ceeace are sa se Intample guvernului peste sase

ani ! Ce lueru vede D-lui la 1886 ? Azi traetatul

comercial cu Austria este in vigoare, stipulatiunile coprinse intr'insul sunt obligatorii pentru aman-

doul partile. La 1886 acest tractat va inceth de

a fi obligatoriu, el va expirh definitiv. Daca guvernul si Camera se vor invol cu Austria, vor

1194

Incheih o alth convent-lune, sau vor prelungi pe

cea actualh, sau o vor modifich.
Dach nu, vom rhmaneh .repet, fhra. tractat.
Ce lucru ash de teribil va fi aceasta ?
Situatiunea guvernului dela 1886 va fi absolut 1iber, pentru ca sh fact aceia ce va crede
mai folositor pentru tarh. De unde stiti D-v. cl
incheind azi tractatul cu Italia, vom face o situaOune mai dificila, guvernului din 1886. i apoi
oricine poate vorbi in contra tractatului cu Austria, afarh de mine si de D. Lahovari; chci eu
sunt acela care a incheiat acel tractat; si am crezut
11 cred ch bine am fAcut.
Faptele si timpul vor probh aceasta. Dar in fine

cftnd e vorba de a judech eu nu zic nimic; chci

sunt parte in cauz6 si nu pot fi parte si judechtor In acelas timp. Tot asth situatiune o are si
D. Lahovari, care a fhcut parte din guvernul care
a negociat si a admis acel tractat. D-lui ar trebui
sI aibh mai multh rezervh cftnd vorbeste de acel
tractat; i sh fie alhturi cu mine cnd vorbesc de
tractatul cu Austria. Tot aceiasi rezervh, cred eu
D-lui ca om politic, putnd a fi chemat in
minister, sh observe si sA nu se prommIe cu atata
hothrire In cestiuni de viitor atat de insemnate pe
thrimul economic , chci este cel putin o mare im-

prude* de a sustine, cum a sustinut D-lui,

ea,

nu este de ideea ca sh se incheie tractate de coin err

1195

Al. Lahovari. Imi puneti in gull, lucruri pe

care nu le-am zis. N'am zis aceasta.
B. Boerescu. Mat mai bine dad, D-ta Ii

iei seamA, i retractez ceeace ai zis; dei tot ar fi

straniu sg, zici ea' nu este bine a se incheea tractate de comert, pe eand D-ta ea ministru ai incheiat asemenea tractate. (Aplauze).
Spre a sfar1, zie D-lor, c i partea rnorald,

de care D. Lahovari si Codreseu nu voiesc a tine

seamg,, joad, un rol n tractgrile dintre natiuni.
Negreit eg prin acest rol nu trebuie sg, se sacrifice interesele pozitive. Insg, pe catg, vreme aceste
interese se satisfae, se tine socotealg, i de partea
moralg,. AO, prin tractatul nostru cu Italia, pe cat
timp i toate interesele noastre economice sunt satisf-deute, suntem fericiti, ca Romani, eg, am putut

ineheia, un asemenea tractat cu Italia, care a fost

prima Putere, care mai inainte chiar de a fi recunoscuti independenti, a primit de a tracth en
noi dela suveran la suveran, ca cu o putere absolut liberg,; suntem fericiti de a traeth cu Italia,
aceastg, natiune surorg, i amicg,, care a fost cea
dinthi dintre Puterile mari, care ne-a recunoseut
independenta si al egrui act de recunoatere titi
ce entuziasm a provoeat cand vi 1-am anuntat dela.
aceastg, tribung,. (Aplauze). i am veni tot noi as-

thzi sg, nu voim a inehea un tractat de comert

cu aceastg singuraticg, natiune ?

1.196

Aceasth parte morald a cestiunei s'a inteles

tot astfel, i de ilustrul bhrbat de stat, D. Carioli,
,care conduce politica Italiei.
lath propriile cuvinte cu care acest ministru
Incheie expunerea sa de motive la tractatul acesta

de comert, care s'a votat mai in unanimitate de

ambele Adungri ale Italiei :

Prin urmare aceasta' convenriune sau din

cauza semnificariunei sale morale, sau din cauza
relariunilor de trafic ce ea A destinata sa pro11

voace intre Italia i, Romania, devenita' independenta, va avea, clrept efect s strdn ga din ce in
ce mai mult le gaturile de veche qi tare simpatie
intre aceste cloud popoare de aceiafi origina, intr'un moment in care relariunile economice ft*, comerciale constituesc o parte mare in viitorul politic al nariunilor" . (Aplauze).
Conchid dar qi eu zicand, ca Romani, trebuie
ne
eredem fericiti, c, fhcand sh se combine qi
sh
interesele economice, ale ambelor pri contractante
am putut incheih acest contract, cu sora noastrh
de sange, cu marele regat al Italiei, cu fratii noWii
de pe marginile Tibrului. (Aplauze).

XIII
Monitorul Oficial" No. 288 din 1880.

Din nou conventia cu Italia.

La Senat ca i la Camera, B. Boereseu apara proectul depus de guvern pentru incheierea unei conventii
cu Italia.
Conventia aceasta find la fel cu conventiile ncIie-

iate eu celelalte state ar fi absurd sa se refuze Italiei

ceiace s'a acordat Austriei, Rusiei, Angliei. Cat va dura

aceasta conventiune fiecare din partile contractante, adic

atat Romania cat i Italia se vor bucura pe teritoriul

celeilalte tari, de avaatagiile natiunei celei mai favorizate.

B. Boerescu, ministru cle externe. Socotese dedatoria mea a da onor. Senat i in qedintd
publied, dupd, cum am fdeut in see-tiuni, oarecari
expliedri asupra naturei acestei. convenOuni i asupra
unor indoeli ce am observat c existg, In spiritul

unora din D-nii Senatori.

Dv. t4i D-lor, cd este un uz general cd,
and un stat are dejh tractate incheiate en alte
state, sg, copieze pe cele In vigoare, and voiete

1198

sa incheie acelasi tractat cu alt stat. Ash s'a urmat

.0 in cazul de fath. Noi avem dejh tractate de

comert incheiate cu Austria, cu Rusia, cu Anglia,
i alte state ale chrora dispozitiuni seamnh unele
cu altele si sunt in general mai identice.
Dac4 astazi vi se prezinta, un tractat de comer(

<cu Italia, nu poate fi indoialh ch Dv. aveti sh-1

primiti, dici este copiat duph tractatele ce ati
votat dejh cu alt stat, si a unui alt articol luat
.duph' tractatul ce avem cu Rusia, mai in toate

dispozitiunile sale; prea putine articole sunt luate

.duph tractatul votat de Dv. en Germania.
Cum dar s'ar refuzh Italiei aceeace ati acordat
deja Rusiei ?

SA mh opresc acuma putin asupra dispozitiunei din acest tractat, prin care Italia se va
bucurh la noi, i noi in Italia, de avantagiile acordate natiunei celei mai favorizate. Asupra acestei

dispozitiuni, stiu eh exist5, indoeli in spiritul unora

din Dv., sa, ne dhm dar bine seama ce se intelege cu
aceasth dispozitiune coprins6 in art. 13 din tractat.
VI repet c aceasth dispozitiune este identich
cu aceiasi care se coprinde in celhlalt tractat deja
in vigoare.
Spre a ne da o probh palpabi16 despre aceasta,
sa compar6m redactiunea articolului nostru, cu

.aceia a art. 13 din tractatul cu Rusia, care v'am

.spus e6 a servit de model tractatului de fath.

1199

lath cum se exprirnh art. 13, din tractatul

cu Italia:
Art. 13. :111-drfurile de orice naturd, proclusele industriei sau a solului unuia din ambele

state, cari pot sau vor putea fi legal importate

Am

celdlalt, sau a fi exportate, fle pe uscat, fie pe

apti, nu vor fi supuse la niciun drept de intrare

sau de iefire, altul decdt acela ce vor avea, a plan
produsele similare a oricarei alte nafiuni strdine,
cea mai favorizatd".
Guvernul roman se angajeazh a rnicsorh drepturile de intrare, earl dnph tarifa] hothrit la Viena,

de chtre comisiunea mixth, conform art. 9 din

conventiunea incheiath intre Romania si AustroTJngaria la 22 Iunie 1875, sunt impuse actualmente produselor urmhtoare i anume:

I. NO. 62, ore; dela franci 3.15, suta de

chil. la franci 2.50 ;
II. Obiectele de sada' coloratet, n forma' de

mdrgdritare falqe, din orgeane falfe i jeuri falfe,

articole numite n romdnefte mdrgele (mhrgele colorate si negre). Aceste obiecte adtiugate in tarif
sub No. 506 bis, vor plati dreptul de 38 franci
suta chil.
Ash, dar, este clar ch Italia va aveh dreptul
on invoace tratamentul natiunei celei mai favorizate. Nu se creiazh alth exceptiune pentru dansa,

1200

decht aceea a unei midi micor6ri de tax6 pentru

orez, i pentru margele.
S6 vedeti acum i redactiunea art. 13 al tractatului cu Rusia, incheiat la 15(27) Martie 1876,
si veti vedeh c5, este aceia0 redactiune.
Iata, in adev6r acest text :

Art. 13. Marfurile de orice natura, produse ale industriei sau solului unuia din ambele
State, cari pot sau vor putea, fi legal importate
celalalt, sau a fi exportate, fie pe uscat, fie pe
apa, nu vor fi supuse la niciun drept de intrare
sau de efire, altele decdt acelea ce vor avea, a,
plan productele similare oricarei alte naiuni straine, cea mai favorizata".
Vedeti, dar, D-lor, e ambele aceste dou'a
redactiuni sunt absolut identice i uniforme.
Ce rezu1t6 dintrinsele ? care este efectul lor
Am

practic ?

Rezult6 cg. fiecare din pArtile contractante au

dreptul, pe timpul duratei conventiunei, s ceara,

a fi tractat6 pe teritoriul celelalte tgri, in acelemi
conditiuni, cum ar fi tractath, a1t6 natiune ce ar
aveh tractatul, cel mai favorabil i in special tarifele cele mai avantagioase.
Ah de exemplu, la noi Austria are incheiat
tractatul eel mai vechi, i care coprinde afarl de
putine exceptiuni, tarifele cele mai favorabile. Italia
ca i Rusia au s6 invoace beneficiul acelor tarife.

1201

Insh phnh, cAnd? Panh ce i Austria se va bucurh

de aceasth favoare, adich phnh, in 1886.
Chci intelegeti, D-lor, c ar fi curios lucru

de a crede ch. un stat ar puteh invoch avantagiile unui alt stat, pe chnd acest din urmh stat
nu le va mai puteh invoch el insui. A invoch
avantagiile unui stat favorizat este a se cere sh
se bucure de avantagiile ce acest stat le posedh
in virtutea unui tractat.
PAn g. cand insh el posedh aceste avantagii ?
Negreit eh p6nh, chnd tractatul shu va fi in
vigoare, adich pAnh la expirarea termenului shu.
Din momentul ce acest termen expirg, Inceteazh

i avantagiele ce i se acordau. Cum, dar, un alt

stat ar puteh invoch nite favoruri, pe care statul
fost favorizat nu le-ar mai puteh invoch? Aceasta
ar fi o anomalie nernai auzith.
Astfel, in chestiunea de fath, chnd Austria
va inceth la 1886 de-a mai fi o Putere favorizath

prin tractatul shu nicio alth putere nu va mai

puteh invoch favorile ce i se acordase prin acel
tractat.
Ar fi in adevax un ce stranic i nemai auzit,
ca sh vinh de ex : Italia ori Rusia i s, zich
pretind ca s plhtesc cutare tarifh schzuth ce avusese Austria prin tractatul shu dei Austria nu

mai poate pretinde acel tarif, tractatul shu fiind

expirat.
26006

76

1202

0 asemenea chestiune, D-lor, este atat de

clara, incat nici nu sufera discutiune.
Daeit eu v'am dat aceste explicatiuni este

pentruea este mai de preferit sa nu existe nici

umbra de indoiala In unii din Dv. Tot din asta
eauza am consinitit ca i D. raportor s inserie
aceiai ideie in raportul sau.
D-lui constata acest adevar patent ea Italia,
ca i alte state, care au ineheiat conventiuni anterioare, se vor bucurh de avantagiile ce sunt
acordate prin tractatele in vigoare oricarei alte natiuni mai favorizate, ash ea, dad, tractatul uneia
expira, preeum este tractatul cu Austria, care
expira la 1886, Italia, ea i statele dinaintea ei,
se vor bucurh numai de avantagiile ce sunt coprinse in tractatul situ, sau in alte tractate en
alte natiuni, ale caror termene nu vor fi expirat.
Aceste explicari, D-lor, sunt in perfect acord
cu textul tractatului; niciodata guvernul sau Cor-

purile legiuitoare nu s'au putut macar gandi ci

stipulatiunile sau favorile aeordate printr'un tractat,
ar puteh durh, in interesul altora, qi peste expirarea termenului aeelui tractat. Daca, ati lash sa
se bnuiasc e asemenea inteles 1-ar aveh acest

art. 13 din tractatul cu Italia, ce s'ar face cu

alte tractate anterioare si in vigoare, earl au articol identic redactat ea acest articol 13? Atunci
pare ea s'ar puteh pretinde, ca acele Puteri, cum

1203

este de ex. Anglia, al cgrei tractat dureazg, Ong, la

1890, ar puteh invoch tarifele cu Austria 0 dupg.

anul 1886? Aceasta insg, nu a a fost 0 nu puteh

fi in intentiunea pg,rtilor contractante. Nici Italia,
nici Anglia, nici Rusia, niciuna din Puterile cu
care am tractat, nu pot sl invoace acceace nu li
s'a acordat.
Aceiasi pozitiune avem ti noi in aceste ta,ri !
Litera, textul tractatelor, logica, dreptatea,

ratiunea, uzul general admis intre natiuni, toate

probeaz c

lucrurile sunt a$, cum le Arm eu.

Odatl co guvernul s'a explicat intr'un mod

atAt de clar si de categoric; cred el a pierit mice
indoialg. din spiritele D-lor.
Pot acum s zic cateva cuvinte asupra art. 9

din tractat, care vorbeste de cabotagiu.

Prin acest articol se zice ea, cabotagiul este
rezervat pavilionului national; i apoi la fine se
adaugg, crt, cu aceasta, nu. se deroagg, la principiile de libertate a naviggrei pe fluviu, admise la
Congresul din Viena din 1815.
Sa nu se creadl, 1)-1or, cg, prin aceasta s'ar
aduce vre-o restituire libertg,tei naviggrei pe Dungxe,

oH s'ar contrazice principiul pus mai sus al cabotagiului.

Ambele aceste principii se conciliaz dad, ne

vom aminti cg sunt doug,' feluri de cabotage: pe
mare i pe fluviu. Cabotagiul pe mare este al

1204

tarilor marginae, i de aceasta vorbeqte inceputul

art. 9. Cat despre cabotagiul fluvial, este regulat

pentru Dunare, la noi, prin tractatul de Paris, 0

dupa principiile celui dela Viena din 1815. Regularea libertatei de navigare este chiar acum pendinte inaintea comisiunei internationale dela Galati.
Noi ca guvern avem A, respectam principiile trac-

tatelor fiind convin0 ca interesul nostru este ca

Dunarea sa fie cat mai libera 0 navigatiunea A.
aiba caracterul cat mai international.
Iata D-lor, explicarile de ordine comerciala 0
economica, ce am crezut de trebuinta a va da.
Pe langa aceste consideratiuni, cari ne indeamna a incheia acest tractat en Italia, mai sunt
0 altele, ca de ordine morala. Cea mai principala
este aceea ca ne simtim cu totii fericiti de a putea

incheia acest prim tractat cu Italia, sora noastra

prin sange 0 simpatii, care mai inainte de oricine
altul, a consimtit a incheia acest act international,
In numele chiar al Suveranilor, i mai inainte ca
independeata noastra, sa fie formal recunoscuta.
(Aplauze).

Prin votarea acestui tractat, admis qi ieri la

Camera, cu o aa, de impozanta majoritate, va
putea raspunde i Senatul la cuvintele amicale 0
atat de lingqitoare pentru Romani, cari se afla
in expunerea de motive, ce marele cetatean ce
conduce destinele Italiei, D. ministru Carioli, a

1205

prezintat reprezentatiunei Italiei, care qi dnsa s'a

grgbit, cu entuziasm pot zice, a adopth acest tractat,
care corespunde 0 indestuleazg interese reale ale
fiecgrei .tgri 0 este destinat a inmultI relaOunile
de schimb intre aceste doug popoare, care au stat
prea mult izolate unul de altul. (Aplauze).
(Se primeqte proiectul de lege)

1881

I
Monitorul Oficial" No. 23 din 1881.

Convenfia consular cu Italia

Senatorii Maniu qi Codrescu combgteau aceasta
conventie pe care o apgr Boerescu artrand A este prima
conventie consular5, pe care o incheiem ea stat liber cu
una din puterile semnatare ale tractatului din Berlin.
Prin aceasfa conventie se reguleaia, spune Boerescu, raporturile consulilor ambelor tali contractante.

B. Boereseu, ministru de externe. Cred ea

toate aceste nedumeriri si cereri de explieri din
partea mai multor Domni deputati provin din
aeeea el pentru prima oara se prezintl, la noi o
conventiune de stabilire. Prin urmare sunt dator
sl va dau explicatiuni si Bunt eonvins el atunci
cu totii yeti voth acest tractat.
Domnilor, precum am avut onoare sa va
spun In sedinta de eri, acest tractat are pentru
noi, afarl de avantagiul e/ este primul traetat pe
care Ii facem ea Stat liber si independent cu una

1210

din puterile care au luat parte la tractatul din

Berlin, dar mai are qi avantagiul nu numai de
ordine civi1, ci si de ordine politia, de a corespunde la cele continute in art. 49 din tractatul
dela Berlin.

Este adevhrat a am incheiat dejh un tractat

en Elvetia, dar Elvetia nu este una din puterile

care au luat parte in congresul dela Berlin, 0

Italia a fost cea dintaiu din Puterile cele mari
care a incheiat o conventiune de extrhdare cu
Statul Roman, si .care iarhsi cea dintaiu vine sh
inchee qi aceasth conventiune consular&
Domnilor, inch dela inceput i dup h. modul
cum s'a pus cestiunea de chtre Onor. D. Codresen
Maniu, s'ar phreh ch'prin conventiunea de fath't

s'ar regulh cum au sh se stabileasa Italienii in

Romania.

Dar nu este de loc aceasth ideie, pentruch

acest euvant de stabilire, nu insemneazh aici ceeitce
Msemneaz& in sensul juridic.

Nu, Domnilor, prin acest cuvatit de stabilire

se Ince lege a se fixeath OfirOcare regule ,san raporturi de drept privat eetticenilor- dintr'o ar

and sant intr'alth Orit.

Prin acest tractat se reguleath mai intaiu
-

raporturile consulilor pe teritorinl ambelor phrti,

si apoi se reguleaza interesele omerciah i cele
private ale supusilor ambelor State contractantee

1211

Precum dar vede0, acest tractat reguleaa

poziOunea consularg, si in acelas timp i interesele
de comerc.
Uneori s fee niste asemenea conventiuni de

stabilire, flrg, ca in acelas timp sg fie vorba si

de consuli; precum de ex. intre Italia si Franca,
s'a fgcut o conventiune comercialg cu aceea de
fixarea tarifelor vamale.
De aceca, sa, nu altergm semnifiearea cea.
adevgratg, a euvantului de stabilire, care este un
euvturt tehnie

si a

ca.'rui

semnificare am avut

onoare sg, v'o Spun.

Acum Domnilor, acestea zise, voiu aveh onoare
sg rgspund la obiectiile ridicate de Domni Codrescu,
Maniu si Bglaneseu, i voiu incepe mai inaiu thi
D . Codrescu.

D-sa a crezut cg, din textul art. 1, rezula

ca. noi ne-ain legat mfiinile, sau eg, am prejudecat
viitoarele legi de stabilirea strginilor in ar i cit
de' aiei ar rezulth ca., Italia ar puteh invoch oarecare privilegii i drepturi in Romnia, eg. poziOunea Italienilor. ar puteh fi alta decftt a ce1or1a10
strgini.
Domnilor,

vg,

voiu_ dovedi

temeri nu au nici Un temei,

eg,

toate aceste

i c ele nu sunt

dead niste aprecieri gresite.

Pe ce s'a bazat Onor. D. Codrescu? Pe .acest

paragraf din art. 1 care zice:

1212

Cetatenii fiecarui din cele doua State, ca qi

jamiliile lor, daca se vor conform% cu legile tarei,
vor puteet liberi sa thlatoreasca, sa petreaca i sa

se stabileasca In orice parte a teritoriului, fdra

ca in ceeace privefte pafapoartele i permisele de
petrecere qi autorizare de it-ri, exercitet profesiunea,

sa nu fie supufi la nici-o taxa, sarcina sau condiiuni allele dealt acelea la cari sunt supufi ft
cetelfenii f ti,rei" .

Din aceasta, a tras D-sa c6, am prejudech

legea viitoare de domiciliu. Si apoi din paragraful

final, D. Codrescu deduce cg, noi nu vom mai

puteh infiinth nici un monopol, i m mir cg nu
a vorbit qi despre monopolul tutunului i acela
aI s6rei.
Ei bine toate acestea nu sunt deck nite sir-

poziiuni care n'au nici cel mai mic temeiu. Noi

nu am Rtcut decat ceeace au acut alte State cu
mai mult1 experient6 decat noi, cci am crezut
crt, este mai bine sa, ne rezemitm pe experienta lor
decat s invent/m noi. Astfel toate articolele din

acest tractat sunt copiate du0, alte conventiuni,

precum este conventiunea incheiatit intre Franta
qi Rusia in anul 1874, qi cateva articole din conventiunea incheiata, intre Italia i Belgia. Vedeti
oft vA spun qi sorgintea, i pot spune cg, aceast6
conventiune este i mai perfeeth in eeeace priveqte

redactiunea. Prin urmare dac/ acest articol ar fi

1213

avut acest sens. abstractiune achnd de noi, cum

am admite ca un Stat sg vie sh se lege, i
limiteze puterea sa de a legiferh pentru viitor?
Dacg noi am renunth la suveranitatea noastrg prin
aceastg converrtiune, atunci va s zieg, Italia ar
urm s renunte la suveranitatea sa. Dar cum
am puteh noi admite aceasta in abstract?

Viu mai intaiu la redactiunea artieolului i

motive cari pot convinge pe
I). Codrescu. Ei bine, redactiunea nu dg loc la
nicio indoialg; cand zice c ceatenii fiecgrui Stat

pe urmg la alte

vor puteh sg, se stabileaseg, sg locuiasch, s petreacg

dacg se vor conformh legilor tgrei. Aceasta o zice

in mod general i fgrg limitg, adicg conform legilor atat celor prezente cat i celor viitoare. Cand
ati fi vgzut vreun articol care sg arate conditiunile
de stabilire, i sg zicg cg nurnai cu cerintele le-

gilor actuale in vigoare, atunci in adevgr eram

legati; dar cand se Intrebuinteazg aceti termeni
generali qi fgrg nicio 1imit, intreb pe D. Codrescu dael se mai poate sustine cg noi ne-am
legat in ceva mainile? Astgzi natiunile sunt legate
prin interese reciproce, nu trgim in timpul evului
mediu and nu erau mai de loc relatiuni intre
natiuni.

Cand dar se zice c stabilirea se va face

conform legilor trei, negreit cg se intelege toate
legile, legi relative la politie, la domiciliu, la sue-

12 14

i pentruce rade D. Codrescu ?

Sa-mi permita D-sa sa-i spun c eu sunt mai forte
cleat D-sa, atat in stiinta dreptului international

ocesiune, la toate.

cat si a uzurilor acestui drept. Nu yeti gAsi in

toath, lumea Q conventiune cum propune D-sa, caei

nu stiu cum o propune, afar/ numai daca, D-sa,

Ca membru din opozitiune, nu voieste ea guvernul
acesta sa se lege cu alte guverne, atunci asi intelege.
Dar sa luam un exemplu. Dad, noi am aveh
o lege care ineuviinteaza majoratul i daca vine
in urma o lege care proibeste majoratul i admite
egalitatea erezilor la suecesiunea defunctului ar
putee, oare in virtutea acestui articol, sa vie un

strain si sa invoace aplicarea majoratului in Romania ?

Nu, macar ea majoratul ar fi existat card

s'a incbeiat conventiunea.
Ash dar, cercul acestei conventiuni este mult
mai Intins; prevede orice fel de legi in general,
precum : lege de domieiliu, de politie, de ordine

publica. Cu alte cuvinte dreptul nostru nu este

marginit intru nimic.
G. Vernescu. Nici chiar de a face alte conditiuni strainilor ?
B. Boerescu. Nici un fel de conditiuni.
o voce: Dar pentru Romani ?
B. Boerescu. Romanul are acest drept.
Stabilirea domiciliului este pentru straini.

1215

Zieem d dreptul nostru nu este m6rginit. Dar

dad, recunomtem egalitatea thtre straini, nu putem

pe Italieni de alta parte s6-i punem Inteo pozitiune inegalg fa0 cii pamanteni, nu le putem
cere taxe comerciale mai mari cleat p`amantenilor.
Acestea sunt principiile generale care se obinuesc
a se observh, i la aceasta face aluziune paragraful din urma cand vorbete de favori i
Legea nu vrea s creieze avantagii individuale care
sa nu fie acordate i Italienilor..
Nimic mai mull decat aceasta.

Domnilor, v repet, acest pasagiu se aft, in

toate conventiunile el nu prejudeca intru nimie
legile viitoare, mentine numai o egalitate intro
Italieni i Romani, nimic mai mult, nimic mai
putin.

Apoi D-lor, daca ar fi adevhate deductiunile

D-lui Codrescu, aceasta ar fi cu desavarire scopului

ce D-sa urm6reqte, c6ci scopul D-lui, este de a

se face ingr'adiri contra strinilor. Ei bine, pentru
ca D. Codrescu s ajungl la scopul D-sale, nu
trebue s deh articolului din tractat asemenea interpretatiuni,

i sg,

1111-1

deh un alt sens decat

acela pe care il are, caci atunei, singur D-sa, ar

face un ce contra scopului D-sale, qi cu atht mai
mult ar face aceasta, deoarece acest articol este
votat dep, in conventiunea comerciall, incheiata
intre Romania i Anglia, 1ntre Romania i Rusia,

1216

gi mai in toate celelalte conventiuni. i ca prat,

despre aceasta n'am decat a vt citi primul articol
din conventiunea cu Anglia, in privinta stabilirei
domiciliului:

Sitpvii englezi i, romdni, vor putea reciproc, conform legilor tdrei, sd caldtoreascd, sd
petreacd,, sa se stabileascd, etc.", qi tot asemenea

este un articol identic 0 in prezenta privilegiilor.

Va s zict, acest articol este votat deja, in celelalte conventiuni comerciale. Ei bine de ce nu s'a
ridicat D. Codrescu atunci, st fact aceastt obiectiune? Pentruce nu s'a ridicat atunci ca s detepte ,pe Onor. Camert asupra acestui pericol?
De ce veniti acum, bazat pe o simplt supozitiune,
care nu poate st intre in mintea guvernului Italian? Vedeti dar D-lor, c aceasta este o periculoast interpretatiune, care sunt sigur et niciodatt

guvernul Italian nu va puteh st invoace o asemenea doctring extraordinart. Acum viu la D. Maniu.

D. Maniu a zis c ar trebui st se fact un protocol in privinta domiciliului. A fost vorba in

adevAr, in comitetul delegatilor, de protocol in
ceeace privete prescriptiunile art. 1 5 din conventiunea comercialt; dar in privinta domiciliului

n'a fost vorba de protocol, qi nici nu e nevoie de

protocol, ct,ci eu ca ministru de externe, nu admit
o asemenea interpretare; pentruct an fi nu numai

tot ce este mai judaic, dar ar fi chiar in contra

1217

sensului i literei art. 1, care avazg principiul cg

Italienii stabilii pe teritoriul roman, vor fi supuqi
legilor tgrei. Oredeti D-voastrg, cg fatg cu un
asemenea text precis, ar putea sl ving Rusia, En-

glitera, sau oricare alt Stat sg invoace un ce in

contra legilor tgrei?
Asemenea i noi n'arn putea invoch nimic in
contra legilor ruse, engleze, italiene.
Dar D. BgIgnescu, a ridicat o obiectiune, care
trebuie sa se explice; in privinta art. 3, de ce declaratiunea finalg nu mentioneazg i despre art. 3 ?
Nu mentioneazg D-lor, fiindcg era, de prisos.
Articolul 1 este baza fundamentalg; pentrucg art. 1

spune in principiu cg Romanii i Italienii vor fi

tractati in privinta persoanei i bunurilor lor, pe
acelaqi picior ea cetAtenii romani i italieni; i
pentru ea sg nu se dea o greitg interpretare in
privinta achizitiunei bunurilor rurale, de aceea am
crezut de cuvintg sg se facg protocolul explicativ

dela sfarit, eg nu se atinge intr'un nimic paragraful 5 dela art. 7, din constitutiunea noastrg.
Prin urmare nu mai era atunci trebuintg sg se
mentioneze despre achizitiunea bunurilor, cand

conditiunea primordialg de capacitate o declarasem

mai sus, era de prisos sIt o mai repet i acolo.
Prin urmare oricare ar fi modul de achizitiune

pentru Italieni, el nu se poate executa cleat in

limitele constitutiunei, in limitele art. 7. Dacg
29006

77

1218

lucrul s'ar fi repetit, am fi avut aerul s

slAbim

ceeace aezasern mai sus.

Orice tarh d-lor, ii conservh' dreptul de a

legiferh in privinta capacithtei strainilor de a cumpiirh imobile, i dreptul de a dobAndi imobile la
noi, se exercith in limitele constitutiunei art. 7,
astfel

incat onor. Adunare, cn toath siguranta,

poate voth aceasta, conventiune, care nu restrnge

intr'un nirnic dreptul ta,rei, nici inhuntru nici in

afarg. Dar cuviintul de stabilire se reguleazh de
codicele civile; stint dispozitiuni relative la mostenire, executarea sentintelor, la navigatiunea comercialh. Toate acestea nu se leagh cu conditiunile de stabilire pentru domiciliu, care face obiectul
legei speciale. De aceea, repet, D-v. puteti voth
nici un pericol aceasth' conventiune.

fr

(Admaarea a adoptat proectul de lege).

II
Monitorul Oficial" No. 30 din 8 Februarie 1881

Din nou modificarea art. 409 din procedura civil

In Camerh propunerea de modificare a art. 409 din
proc. civilh d nastere la lungi discutiuni si G. Yernescu se incearch sh dovedeasch c ntre cele sustinute
de Boerescu la Senat i ntre cele ce sustine la Camerh
este o contradictie. Boerescu repli cit victorios cit aeeai lucru

I-a sustinut si la Senat ca si la Camerh: ca modificarea

acestui articol sh nu aibh putere retroactiva. Este in

folosul functionarilor si al pensionarilor, continua Boerescu, ca remuneratiunea lor sit poath fi urmarith phnit la a

treia parte pentru datorii fath de Stat precum i pentru

creantele privilegiate coprinse in art. 1.790 cod. civil ;
phnh la a patra parte pentru datoriile militarilor
phnh la jum.htate pentru intretinerea copiilor i a sotiei.

B. Boerescu, ininistru de externe. In cuvntarea sa, D. Vernescu, a ca'utat sa," aerediteze ideea
cit intre mernbrii cabinetului n'ar fi irqelegere in

privina acestui proiect de lege, sau cel putin, cit

D. pres,edinte al consiliului ar fi de alt6 pa'rere

1220

deal a doi din cokgii si cari au vorbit in Senat

in aceastl cestiune.
TJn singur euvant am A, rspund la aceasta.

Daa neintelegere ar fi fost intre unii din membrii cabinetului si D. presedinte al consiliului,
lucrul ar fi urmat natural, ca sa, nu mai fim
.astki impreung pe aceste banci. Despgrtirea s'ar
fi f6cut cel putin cu mine, pe fi
i leal. Trecutul meu este cel putin o garantie c ash s'ar fi
urmat. Acest guvern
i eu sunt intre cei mai
vechi din membrii si, a trecut prin incerari
foarte grele; aduceti-v1 aminte, cum acum aproape
doi ani, am avut man i grele lupte nu intre noi de

aici, aci acestea se pot mai lesne impa'a usor,

ci cu strinii, cu mai toat'a Europa, si cu toate
acestea, am putut trece prin toate aceste lupte,
in cel mai perfect acord, in cea mai stransl armonie, si pentru ce? pentrua necontenit am fost
condusi de un sentiment de onoare, de francheta,'
si de lealitate intre noi toti membrii acestui guvern. Apoi acum ar puteh s'a,' se urmeze altfel ?
Nu. Mud dar, o neintelegere ar fi intre noi,

aceasta s'ar declar pe fat6, intr'un mod foarte

franc si leal, iar nu piezis ash, cum o presupune
D. Vernescu. Prin urmare insinuatiunile D-lui Ver-

nescu, nu pot produce nici un efect; aci din trecut se poate deduce, a, nu in modul propus de
D-sa, s'ar da pe fata neintelegerile ce ar existh

1221

intre noi. Chnd ele s'ar ivi, toti

minut; chci repet incerchrile grele

le
i

vor ti la
dificulthtile

acelor incerchri din trecut au creat intre noi o

solidaritate care garanteazh corectitudinea i lealitatea ce vom aveh i in viitor in relatiunile
noastre. S vedem acum dach D. Vernescu a is-

butit s mg pung pe mine i pe pe D. Giani in

contradictiune cu ceeace am vorbit i am fhcut
in Senat; sau dach noi prin amendamentele ce s'au
propus de guvern la articolele proectului Senatului,
ne-am pus in contrazicere cu ceea ce am sustinut la Senat.
Dach D-lui ar fi probat aceasth contradictiune,

ar fi fost mai fericit.

G. Vernescu. Vom vedeh la amendamente.

B. Boerescu. Prea bine, Irish eu voiu constath acum eh, D-lui s'a mhrginit numai a afirmh
contradictiunea, fhrh a o probh; a crezut adicg
eh, ca oracolul dela Delfi, este destul a afirmh
pentruca toti sh'l creazh, pentruca toti sh se prosterne. Insh noi cetia de asthzi nu mai admitem
ea simplele afirmhri constituie o autoritate, chiar
cand ele ar fi fhcute de un leader ca D. Vernescu.
Noi cerem probe pentru orice fapt. D. Vernescu
puteh lesne aflh ah probe In cuvintele mele i ale

D-lui Giani din Senat. De ce nu vi le-a citat ?

Ne-ar fi putut pune ah lesne in contradictiune !
Si atunci D-lui ar fl fost mai fericit a convinge

1222

i pe altii! Sa iau, insa in locul D-lui, cuvintele

din Senat, i s va arat daca exista contrazicere;
m. voiu margini insa numai in cuvantul pronuntat
de mine. Am aci Monitorul s ne dam seama,

D-lor, in ce mod ai fi putut eu astazi s ma pun

in contradictiune cu ceeace am vorbit ori am facut
in Senat ? In trei moduri numai: inthiul mod,

daca la Senat eu qi D. Giani, am fi declarat ca

raul, de care se ocupa acest proiect, nu exista,
neexistAnd raul, nu erh nevoie nici de remediu;
al donee. mod, dacrt admitand ea recunoatem raul,

am fi propus la Senat nite remedii, adica nite

amendamente, care ar fi in contradictiune cu amen-

damentele ce am propus astazi; in fine, al treilea

mod de contradictiune ar fi chnd asupra cestiunilor

de principiu, pe care le-am discutat la Senat, am

veni astazi sa, vorbim, sau sa lucrm contrariu
de ceeace am zis oH am facut acolo, adica in alte
cuvinte, daca efectul retroactiv, pe care l'am combatut la Senat cn toata puterea convinctiunei, am
venit astazi

ell

recunoastem si sal admitem.

Daca, una din aceste trei ipoteze ar existh,

atunci ar aveh dreptul D. Vernescu sa sustie ci
ne-am contrazis. Daca 'Insa voi proba ca nu exista,

afirmarea D-sale la ce se reduce ? S

luam dar

faptele. Ouvintele noastre, lucrarile senatului, sunt

imprirnate. Pozitiunea mea este foarte comoda,

mult mai comoda decht a D-lui Vernescu. Am

1223

inaintea mea cuvantul ce am pronuntat Ia Senat

in zina de 15 Decembrie.
Dar qtiti cum s'au urmat lucrurile; acest
Proiect a eit din initiativa unuia din D-nii senatori. El s'a discutat in seetiuni, i intre delegati,
farg ca sa se fi ehemat vre-un ministru spre
da opiniunea. Nu tiam nimic despre dansul. In

ziva cand s'a pus la ordine in edint5, publica,

eu i D. Giani, care ne aflam in taxa, am cerut
ea sa se amane, spre a ne chibzul cu totii. Senatul nu a admis amanarea, insa D-lor, guvernul
are qi el un rol in confectiunea legilor. Negresit
ca este necontestat dreptul de initiativa al fiecgrui
deputat ori senator: insa este necontestabil i rolul
guvernului, care are sg, sanctioneze, s promulge
sa aplice legea. Trebue dar s aiba i el o

opiniune cand este vorba de un proiect care e

din initiativa parlamentara, cacti sa admiteti ca
nu se poate supune unui guvern o lege, pe care
el o crede rea; in aa caz nu i-ar rmanea deck
s3-3i dea demisiunea.

Ca sa se evite dar, asemenea confliete posibile i naturale, este elementar ca sa se consulte

guvernul cand se propune un proiect

din initiativa parlamentara, pentru ea sa se inmacar

cerce m6car de a stabili o intelegere intre guvern

majoritate. In cazul de fata nu s'a urmat astfel;

1224

onor. Senat a gasit de cuviinta a nu amana i a

continua discuOunea.

Atunci am fost nevoiti a ne expune observatiile, pe care eu si D-nul G-iani le-am crezut de
cuviinta a face asupra proiectului. Majoritatea insa

n'a crezut de euviinta a tine seama de observaiiJe noastre, i proiectul s'a votat astfel cum 11
vedeti ca s'a adus aci.
Acum voi s intreb daca, cu ocaziunea acelor
observatiuni, am declarat oare noi ca nu exista
rhul, pe care proiectul voia a-I remedia? Nici de
cum. Iata propriile mele vorbe dela incheierea
cuvantului meu din acea sedinta:

Exista un Mu; l cunoaftem cu tool, voim

sa scapam de dainsul. Sti cauttim remediul; set ne

chibzuim cu toii, iar nu sti proceclam in mod

ataat de precipitat i prin surprindere. Proectul
ce vom face sa aiba in veclere regularea viitorului, i aceasta chiar cu masura i prudenra spre
a nu inrauteit), poate mai mult pozifiunea celor
ce voim cu tocii sa-i protegem".
Vedeti dar D-lor, c pe cand unii din D-v.
zic astdzi ad i.

el rtiul nu existl, de vreme ce nu

voesc a propune nici-o modificare la legea din pro-

cedura civith, noi miniqtrii, in senat am declarat

c6, recunoatem cu totii c raul exista, i el atlt
pensionarii eat qi functionarii, au nevoe A, le venim

in ajutor, ca merita a-i proteja; ins/ achiugrn el

1225

acel proiect nu credeam ca este bun i eg va remedih

raul. Intreblin pe D. Vernescu, contrazicere este,
dacg noi recunoscand el existg un ran, venim astgzi
cu amendamente pe care Je credem ca este un remediu
spre a lecui 1.1111 deck proiectul votat de Senat ?

D. Chitu mi-a qurat foarte mult sarcina

de a va demonstrh ca remediul nostru este mai
bun deck a.1 Senatului.
Trechnd acum la cazul dacg, noi am propus
vreun amendament in Senat, lesne v puteti eonvinge din Monitor ca nu existg, noi nu am propus
amendamentul i Senatul a votat proiectul -Fara,
nicio modificare.

Mai rthnne D-lor, ipoteza de a treia dacg

noi nu am veni astgzi sg sustinem un principiu
adicg efectul retroactiv, pe care 1-am combgtut la
Senat. Asupra acestui punct onor. D. Vernescu

s'a pgrut a inzisth mai mult.

Dar vg declar D-lor, de Indat c sunt i
astazi in contra proiectului Senatului, in contra
efectului sgu retroactiv, dupg cum am mai spus
qi in Senat. Nu am a schimbh nimic din cele ce
am zis Ia Senat. Astgzi ea gi atunei repet cg 0sese acest proieet ram combinat, periculos pentru
functionari, pentru pensionari i chiar pentru societatea intreagg. Acest proect, am zis la Senat,
are doug parti : o parte care reguleaa viitorul ;

o alta care se ocupg de trecut.

1226

Pentru partea viitorului am inzistat mai pu-cin.

De partea trecutului m'am ocupat mai mult; pe

aceea, efectul retroactiv, 1-am combatut la Senat,
aceea combat i ad.
Efectul retroactiv al proiectului, erh pericolul
cel mare, si acela m'a inspaimhntat i m'a preoeupat mai mult. Acest pericol 1-am semnalat noi

Senatului qi i-am zis sa nu voteze o lege de natura ce aduce o teribila lovitura tuturor relaciunilor noastre sociale, un discredit guvernului qi
un mare rau chiar pensionarilor, funqionarilor,
militarilor pe care-0 propune a-i proteje.
Ce venim noi sa facem astazi in Camera ?
Venim sa cunoa0em bunatatea proiectului Senatului qi sa adoptam efectul sau retroactiv ? Nu;
venim s amelioram acel proiect; venim prin amendamentele ce propunem, sa Inlaturam efectul re-

troactiv, i s facem o simpla lege interpretativa.

Vedeti dar D-lor, ca nici o contradictiune nu
exista in nicio ipoteza, in ceeace am zis si am

facut eu i D. Giani la Senat,

ceeace zicem i

facem astazi.

Suntem din contra consecinti cu noi in0ne.

Am auzit pe unii din oratorii ce m'au prechiar D. Raportor s'a silit a demons trh
cedat
ca cu proiectul Senatului pe care altii Ii
aceasta

recomanda a-I voth intocmai, ca nu ar exista efect

retroactiv. Aceasta s'a afirmat i la Senat. i sunt

1227

sigur ca daca Senatul n.0 s'ar fi grabit a voth

acest proiect, s'ar fi convins lesne ca el prescrie
cel mai absolut efect retroactiv, i ea nu ar fi
votat atunci un proiect care atinge niqte drepturi
aqh de sacre.
Pentru a va, convinge de aceasta, sa, ne urcam
putin la origina acestui proiect, s vedem cum
erh redactat de autorul sau, de D. P. Graditeanu,
i vei vedeh ca, aceiai idee predomina i in modificarea ce i s'a dat de comitetul la care a fost
trimis i in care se afla qi D. Gradisteanu. Pro-

iectul primitiv al D-lui Gradi0eanu (la care nu

erh subscris D. Colonel Lecca, dupa cum din eroare

a zis D. Eliad) erh, redactat astfel:

Pensiunile de retragere, recompensele nationale i remunerarile mensuale sau zilnice ale
ecleziasticilor, militarilor, impiegatilor in genere

# tuturor celor pltii etc luna, sau ziva din tezaurul public sau din casele altor stabilimente publice sau persoane juridice, nu se poate nici ceda,

nici urmeirl, fie chiar In virtute de titluri anterioare sau puse in execufiune. deceit pdna la a
treime pentru datorii cettre Stat, provenind din
exercifiul functiunei, ori in caz de penalitate prevazutd, de lege, fi panti la jumeitate pentru intretinerea legiuitei sofa gi crefterea copiilor".
Iata tot proiectul qi nimic mai mult.
Astfel ca, dupa, cum vedeti, sa propuneh eel

1228

mai teribil efect retroactiv, anulandu-se toate hothririle judechtoresti neexecutate inch, toate urmhririle anterioare. dejh incepute, toate actele si titlurile anterioare acestei legi provenite dela pensionari, functionari, ecleziastici, militari, ba si dela
lucrtorii cu ziva plhtiti din casele publice, ori
ale impiegatilor dela societhtile comerciale.
S'a imbunhthtit oare aceasth, ma'surh, unich
in felul shu, in comitetul numit de Senat spre a
studih propunerea D-lui Gra'disteanu ?
Imbunhthtirea este coprinsh in proiectui cum
vi s'a adus D-voastrh. Ea se aft% intr'un al doilea
paragraf care s'a adaos la propunerea D-lui Gra',
disteanu. Dar aceasta, imbunhatire este iluzorie,
cu totul inexistenth, nu aveti deck sh cititi bine.
In adevar, inthiul paragraf, care a rhmas cum 1-a
redactat I). Grhplisteanu, trateazh de pensionarii
de cei cu recompense nationale, de ecleziastici, de
militari, de toti impiegatii Statului, judetelor, comunelor si tuturor fiintelor juridice, de chiar lu-

crkorii cu ziva ai acelor fiinte,

retroactiv in favoarea lor.

s,i

da, legei efect

De eine inst vorbeste paragraful douh, al pro.

iectului, care are aerul de a indulci consecintele

acestui zdruncinhtor efect retroactiv ?

Numai de pensionari. Numai de aceea care

ar fi cumphrat pensiuni. Numai acei curnphrkori

1229

vor aveh dreptul, s6 se desplgubeascl pe o a treia

parte din pensiune.
Dar cesionarii de lefi, de remunerri ale impiegatilor, militarilor, edeziasticilor, de salarii ale
luerAtorilor cu ziva? Acestia nu vor mai luh nimic,.
chiar de vor aveh sentinte definitive; iar cei ce
le-au vandut leafa ori salariul, vor aveh dreptul sg
anuleze si titlul i s in i banii ce vor fi primit.

Ash dar vedeti c pretinsa indulcire a efectului retroactiv, este numai pentru cesionarii de

pensiuni, iar nu si pentru alti cesionari. Zic Tug

eii indulcirea este preting, in fapt nici acesti cesionari nu au dreptul a urm6r1 a treia parte din
pensiune, ca'ci proiectul zice eg : cesionarii de
pensiuni cu titlu anterior legei vor puteet obfine
dela justifie, pe a treia parte a pensiunei, des-

peigubirea de restul capitalului numarat cu a lui

dobanda legalei". Va s. zic, acesti cesionari au
numai dreptul a merge la judecatg, spre a dovedi
ei, afarg de titlul ce au la mAng, cati bani an
numArat, pentru a li se acordh desp6gubire.
Aceeace in fapt va s zict e nici lor nu ii
se acorda." vre-un drept spre a1i luh msacar inapoi

banii ce pensionarul a primit.

Cu alte cuvinte, proiectul s'a mentinut de
Senat, in fondul sthit ash cum se redactase de
D. Grdisteann la inceput, adic6 cu cel mai a bsolut efe.ct retroactiv, ce s'a vzut vreodatl.

1230

Aceasta m'a facut pe mine si pe onor. meu

.coleg D. Giani, s spunern ih Senat c acest proiect este foarte periculos; de aceea am cerut sa

nu se confunde doul ordine de idei cu totul diferite: regularea trecutului si regularea viitorului.
Aceasta, am zis noi este nu numai periculos, este
chiar vatamator intereselor Statului, atat inauntru
cAt i pentru relatiunile sale cu stedinAtatea. Am
crezut D-lor, i cred c asernenea masuri sunt de
natura" a aduce o perturbatie foarte mare in toate
relatiunile, in toate transactiunile noastre de ordine
civila i financiara. i daca voiti a aveh, ministri
ca s tina la aceste interese i relatiuni, care A,
conserve intact prestigiul Corpurilor Legiuitoare,
si mai ales increderea de care taxa noastra se bucura in strAintate, astazi cand renta s'a ridicat

la 850/o, trebuie ca D-v. sa le cereti, sa le impuneti a va preveni de pericole care pot compromite aceste bunuri ce avem; guvernul nu numai
c. va previne, el face mai mult: v prezinta amendamente care constituese un remediu real si nepericulos pentru rul ce a recunoscut ca exista.

Voiu avea onoarea a va vorbi indata ceva

si despre acest amendament. Pentru moment v5,
fac numai atetAi c daca en am diferit in ceva
de ceeace am zis in Senat, cu ceeace am facut la
Camera, este numai in privinta interpretarei art.
409 din procedura.

1231

In adevlr, stim eu totii e in privinta interpretaxei acestui artieol existA diverge* in jurisprundenta noastr6, c5, este al:lie/ o cestiune controversath, dac`a pensionarii sau functionarii aveau
dreptul s6, cedeze tot, sau nurnai o treime din

leafa lor. Am recunoseut si eu in Senat aceastl

controvers6; si am opinat ca controversa sq, o
rezolve tot jurisprundenta. Iat cuvintele mele:
Leisati ca tot jurispruclenta sti se continue;
lasafi ca justitia s interpreteze legea existenta,
sti, se pronunte cand fi cum sei se anuleze asemenea a cte."

In alte cuvinte mg, refeream Ia aceeace se

clriamA interpretarea juridica,. Ce fac astdzi la
Camera? Propun interpretarea legislativA. Iat toatg
diferenta, sunt in adevr, doua, mijloace de a
tgih controversele in materie de legi, mai eu seamA
controversele ean l. se rapoartA, la numeroase interese
sociale; mijlocul interpret6rei legei indoioase sau
obscure prin jurisprudentA, i celui prin interpretarea legislativg.

Daca' eu ca membru al guvernului, care trebuie s am in vedere toate interesele sociale de

diferite naturi, am primit in intelegere cu colegii
mei, ea sg, desleg controversa prin interpretare legislativg, &eat prin cea juridicl cum o propusesem. la Senat, nu cred c6 am Mout o concluziune
de naturl a fi supusl unei juste critici. D-voastrA

1232

chiar, Domni deputati, fiecare din D-v., este presupus nu numai jurist, dar i om de stat, i om
politic, care trebuie sg, aibg., in vedere toate interesele practice ale societg,tei, si D-v., trebuie sg,
clutati, pe Ihugl respectarea principiilor, i remediile practice caH pot aduce lecuirea unui thu ce
ati recunoaste. Aceasta facem si noi ca guvern;
aceasta fac i eu ca ministru. Cnd, inaintea Senatului, am recunoscut c thul exist6, poate cineva
sd-mi impute cA," pg,cgtuiese dacg, admit interpretarea 1egis1ativ, pentru a curmg, deodata, posibilitatea de controversg, si a nu se mai prelungi
di vergenta care exista intre curtea dela Iasi i cea
dela Bucuresti?

Dacg, insg, aceasta nu mi se poate imput,

D. Ggmescu ggseste alte orifice. D-lui critic a. pe
presedintele consiliului cAnd a zis c amendamen-

tele prezentate de noi au acelasi fond cu proiectul Senatului, i cg, difeth numai in formg,.
D-lor, aceasta criticg, este specioag.
Oki totul depinde de sensul ce da'm euvintelor de fond si de forma,.
Aceste cuvinte sunt foarte elastice; i fiecare
le poate da un sens mai larg si mai restrams, dupa,
vointa.

Ce intelegem cu fond!
Ce intelegem cu forma!
DupA mine fondul este esenta lucrului, cuprin-

1233

sul obiectului. Forma este modalitatea. Ambele

proecte i dupg, mine, au acelasi fond, desi o altg
form`d.
c6,

Noi la Senat, am recunoscut ca, ru1 existg, si

legea actual trebue modificatg, apre a remedih

rul. Ambele proecte Ii propun dar acelasi scop,

au acelasi fond. Noi am mai recunoscut la Senat
cg, art. 409, nu este destul de eficace pentru a
remedih rani existent. Iatg. propriile mele cuvinte :
,Putem chibzul cu tori, vom cduta, dispozifiuni
mai eficace decdt cele coprinse in art . 409 din
.

pr. civ." Prin urmare acelas fond, acelasi obiect

Ii propune a aveh amendamentele noastre, ca si
proectul Senatului.

Apoi prin proectul Senatului s'a pretins asetnenea cd se interpreth, pentru trecut acest art.

409, guvernul propune iari o interpretare.

acest fond este identic.

Diferenta este dar in modalitate, in forml.

Modelul cum noi propunem a se ajunge la scopul
comun ambelor proecte, este diferit de acela al
Senatului.

D-nul Chitu v'a arltat cum modalitatea, forma

noastrg., este mai bung,, mai corectg,, mai practia.
cleat aceea a Senatului. Mie imi rg,man putine de zis.

Prin amendamentele noastre cred ca, In unele

privinti suntem mai radicali decAt Senatul; cgci

noi oprim pe viitor cu totul cesiunile de lefuri,
20760

78

1234

de pensiuni,

autorizam

numai urmaririle pe

o parte din aceste remunerari, in cazuri anume

determinate. Astfel asigurthn existents, acestor per-

soane, flra insa a lovi prea mult in creditul lor,

dupa cum face proectul Gradisteanu. Spre acest
scop amendamentul zice c, desi aceste persoane
nu pot cedh remunerarea lor, in total nici in parte;

insa se pot urmari o treime pentru datorii eatre

Stat, nu numai acelea care provin din exercitiu1
functiunei lor, ci si pentru alte datorii, pentru
despagubirile la care poate aveh drept oricine din
cauza unei crime sau delict, creantele privilegiate

coprinse in art. 1730 din codul civil, o a patra

parte pentru datoriile militarilor, asupra carora cu

drept cuvant a voit D. ministru de rasboi, spre

a nu fi expusi militarii, mai ales cand se afla in
judete si in strainatate, a nu gasi nici locuinta si
nici chiar nutriment; insa, aceasta urmarire de a
patra parte trebue A, se faca, cu incuviintarea mi-

nistrului de razboi, spre a se controlh mai bine

conduita militarilor. 0 jumatate din pensiune sau
remunerare se mai poate urmari pentru plata dotei
legiuitei sotii i alimentele acordate de lege sotiei
i copiilor.

Toate aceste exceptiuni sunt prevazute in interesul chiar al pensionarilor si functionarilor, militarilor, eclesiasticilor, spre a nu-i expune a pierde
tot creditul si a fi expusi a nu rnai gsi nici alimente.

1.25

Acum ne poate. obieeth cineva eg aceastg

oprire de cesiune pentru viitor este o adevgratg,

lovire in dreptul de proprietate a lefei sau pensiunei, este contrarg principielor rizuroase de drept.

A$ h este; si riguros vorbind, sunt i eu de

opiniunea D-lui C. Boereseu i Verneseu, Cad
en cred cg leafa i pensiunea este o adevratg
proprietate, ea orieare alta. Aci difer, in teorie,
de D-nul prim-miriistru care a spus cl D-lui nu
crede c aceasta este o proprietate ca oricare alta.
Dar de ce v'ati mirh ca, eu in teorie difer de
I). prim-ministru, care nu este un om de drept, cnd
vedem c aceasa diferentg de idei existg, chiar
Intr legiti, chiar intre oameni caH au titluri academice de doctori in drept. Diferenta, insg, repet,
este numai in teorie, cgci in ceeace priveste prac-

tica, ne afigm de acord asupra aceluiasi rezultat.

Ash dar cei ce sunt de teoria mea, pot incg
obiecth; dacg leafa sau pensiunea este o proprietate, de ce sg, ziceti ea sg, nu se vanza? Intreb
en pe cei ce nu fac obiectiunea : dacg, mentineti
art. 409 a'ctual, i1 credeti bun, pentru ce nu
criticati partea din acel articol care zice c doug,
treimi nu se pot urmgri ? Aceste doug treimi nu
sunt i ele proprietatea functionarilor ori pensionarului ? De ce li se interzice dreptul de a lgsh
sg, se urmgreascg, si drept unde de a le cedh? De
ee, cei de o opinie Opusa, amendamentului nostru

1236

nu propun modificarea art. 409 actual,

in sens

ca pensionarul i functionarul s poatg, dispune

liber de intreaga pensiune sau leafa sa ? Mai intreb
inca ceva; legislatorii francezi can an dat probe

mart .de respectul proprietatei, incat ati vazut c.

chiar in vreme de friguri politice, au manifestat
acest respect, au dispus cu toate acestea, cg, intregi
remunerariele nu se pot alienh.
Aceasta ar fi, riguros vorbind, in Contra pre-

supusului abstract al proprietgtei; dar legiuitorul

francez nu a ezitat i a pus o mare limita acestui
princi piu.

Care a putut fi motivul su, precum asemenea care este motivul c nici la noi nimeni nu
propune a suprimg, restrictiunea coprinsa in actualul

art. 409 din proced. civila' ? Motivul este unul i

ace1a0; motivul este a legiuitorul ca qi guvernul,
este dator a aveh in vedere interesele de diferite
ordine, a se preocupg, i de interesele materiale ale
omenirei, 0 de aceea cateodata este silit a face
exceptiuni la un principiu riguros. Numai astfel
se pot explich exceptiunile sau restrictiunile ce se
impun la dreptul de proprietate ce functionarul
sau pensionarul are pe leafa ori pensiunea sa.
Daca, vedem ca asemenea exceptiuni i restrictiuni, in margini rationabile s'au admis de alte
legislatiuni straine, demne de tot respectul, de ce
sa nu le admitem i noi in ace1ea0 margini ?

1237

Acestea aveam sg zic in ceeace priveste partea

modificatoare la art. 409 din amendamentul nostru.
In ceeace priveste partea interpretativa, insusi
D. Vernescu a recunoscut c o lege interpretativa

este aceea care arata ca partile rau au inteles

cutare articol, din o lege, sau ca nu au inteles
de loc. Venim dar i noi si prin o lege, dam acelui
articol adevratul lui sens, adoptam adica una din
opiniile controversei, i declaram c sensul legei

este ca, partile n'au putut ciimpara si vinde deck

a treia parte din leala sau pensiune. In alte envinte, legislatorul declara, ca vointa pa'rtilor, ca
puterea contractelor nu au putut fi

alta deck

aceea de a se ced i urrnari numai a treia parte

din pensiune sau leafg. Cesiunea ramgna valabilg
facuta Inaintea promulgarei legei interpretative;
insa pentru executarea ei, pentru urma'rirea la care
d drept, se tae controversa, si se specifica ca
aceasta executare, aceasta urmarire nu se poate
continua si complecta deck pe a treia parte.
Cu toate acestea D. Vernescu, zice ca si in
aceasta este un efect retroactiv. Apoi atunci, D-lor,

legiuitorul n'ar mai putea face nici-o lege interpretativa. Cad riguros vorbind, in mice lege interpretativa, se afig un efect retroactiv. Ara aduceti

aminte de legea interpretativa asupra clauzei penale. Mud acea lege a venit in Senat, eu faceam
parte din opozitiune, si en toate acestea am mo-

1238

dificat proiectul Camerei, In acord en guvernul.

Ce s'a fleut prin acea lege modificath ? S'a declarat precum titi, eh, din toate creantele, a chror

exigibilitate va ajunge duph promulgarea legei

interpretative, se va anulh aceeace va existh ea
clauzl penalh. Ins/ i atunci ca i acum, mi s'a
obieclat, c acea interpretare contine un efect retroactiv.

Am rhspuns c acest efect nu exist, consideratiuni de moralitate ne impun de a-1 adopth,.

Asemenea rhspund i astdzi, i acum pot rUpunde,
ch in cazul de fath, se aflA in joe nu numai consideratiuni de moralitate, ei multe i varii consideratiuni de interese publice ale Statului. Astfel
ci fArgi, nicio scrupulh de contiinth, puteti adopth
interpretarea moderath qi limitath cum o da'm noi

art. 409 din pr. civilh.

In rezumat, D-lor deputati, adoptAnd amendamentele ce vh propune guvernul, D-v., puteti remedia un rhu existent, fhrh sh violati niciun principiu de drept strict, fhrh, s vhamati nki un mare
interes social. Pot adhugh ehiar, c D-v. atunci,
yeti lucra aqh ca s conservati prestigiul i autoritatea moralh a Corpurilor Legiuitoare, i cum

st puneti pe guvern in pozitiune de a puteh exeeuth legea ce a-ti voth.

Insh pentru ca sh ajungeti la acest rezultat,
pentru ea amendamentele propuse de guvern, sh

1239

se poatA voth este de nevoe, D-Ior deputati, sN.

hiati in consideratiune proiectul votat de Senat.
Numai din 6st punct de vedere vA cerem luarea
in considerare; eaci oc1at6 acest proiect luat in
considerare, vg vom rugh ea A, primiti, In locul
dispozitiunilor votate de Senat, amendamentele ce
am avut onoarea a v5, propune. (Aplauze).

III
Monitorul Oficial" No. 44 din 25 Fevruarie 1881.

Libertatea navigatiunii pe Dundre

De Dunare, spune B. Boerescu, se leaga pentru noi
nu numai interese comerciale si economice ci i interese
politice prob c multa vreme tara noastra s'a numit
Principatele Danubiene.

La interpelarea lui N. Ionescu relativa la navi-

gatiunea pe Dunre, B. Boerescu, spune Ca va fi foarte

discret caci aceasta cestiune este inca pendinte. In tot
cazul ea va fi rezolvata th sensul congresului din Viena
din 1815-si tractatului din Paris din 1856 cari prociama
principiul ca navigatiunea pe iluviile internationale
trebuie lasata libera tuturor natiunilor. Cestiunea navigatiunii pe Dunare Y a fi rezolvata conform principiului
de mai sus consacrat si de congresul din Berlin din 1879,
guvernul va cauta, spune B. Boerescu, sa lucreze ash
ca niciunul din membrii cotnisiuriii europene dela Galati
s nu aiba o putere absorbant i ca navigatiunea pe
Dunare sa fie libera pentru toti.

B. Boerescu, ministru de externe. Ca i D-nul

interpelator, qi pot s6 adaug c5, mai inainte de
D. interpelator, guvernul a declarat in aceastA Onor.

1241

Adunare care cunoaste marele interese pe care le

are Romania.
Spre a va, probh aceasta, n'am decat sa va,
amintesc pasagiul din Mesagiul de deschiderea Adu-

nhrilor dela 15 Noembrie, de care v'a vorbit si

D. Ionescu, relativ la cestiunea Dunhrei. tiu astfel,
D-lor, c interese, nu numai comerciale dar i

de naturh' politich, se agitrt pe DurAre; si probh

ch aceste interese sunt i politice, este chiar numele

ce tara noastrii purth mai inainte, de Principate

Dun6rene; astfel c aceste interese se identifich
chiar atilt cu importanta Romaniei cat si cu fiinta
ei ca Stat suveran 1ntre alte State libere.
Acum in privinta cestiunei reglemenarei liberthtei de navigatiune pc Dunhre, I). lonescu, a recunoscut insusi c aceasta, cestiune, este pendinte, i
a adhugat cu drept cuvant, c o discutie mai intinsh
poate sh cotnpromith sau sh facl mai dificile
tracthrile diplomatice asupra acestei cestiuni. Apoi

D. Ionescu trebuie sh mai stie, ca fost ministru

de externe i ea om de Stat, c nu numai State le
cele mici, dar si guvernele Statelor celor mari din
Europa, sunt silite a declarh inaintea parlatnentelor, &and se ivesc asemenea interpelatiuni, ch nu
pot comunich documentele relative la o cestiune
sau Aspunde asupra unei cestiuni inch pendinte;
si dach D. Ionescu a mai adaugat, en drept cuvant,
el noi, ea Stat nou, trebuie s firn totdeauna leali

1242
gi corecti in procedhrile noastre diplomatice, sa-Mi
permita a-1 intrebh dacg, nu trebuie s avem qi
calitatea discretiunei, care este indispensabilg, i
care de multe ori contribue la reu0rea unor- nego-

tieri ? 0 asemenea discretiune, D-nii mei, se impune-adesea membrilor din opozitie, macar ca tact

politic; chci dach opozitia vine la putere inainte

de a se rezolvh cestiunea pendinte, iar fi prea greu

a ajunge la cavil dacg ea ar fi prejudecat i s'ar

fi angajat prea mult "ca opozitiune. Pentru un
guvern insh, discretiunea nu mai este un simplu
tact, este o necesitate care i se impune de datoria sa.

A dar, sh nu se aqtepte D-nul Ionescu la

vreo lung/ expunere din partea mea, sau la vre-o
depunere de acte. Aceasta, cu atht mai mult, eq,
D-sa se pare a cunoaqte cestiunea. pe cht ea se
poate asthzi cunoaqte. D-lui in adevhr v'a expus
multe din fazele cestiunei, dupg, cele ce a citit prin
ziare, dupg, chiar publicarea in parte din proto-

coalele comisiunei Europene din Galati din timpul

fgcute de mai multe ziare din

strhing.tate. *tie dar mai toate ce se pot qti ; i
sesiunei trecute,

astfel rhspunsul meu catg, s6 fie foarte scurt, atat

din cauza aceasta, cat i din cauz c cestiunea
fiind pendinte, imi impune a fi discret.
In adevhr, ce a vhzut D-lui din publicatiunile

fcute pnin ziare ? A putut vedeh neaphrat el

guvernul, pe tot tinrapul sesiunei trecute a comi-

1243

siunei din Galati, s'a tinut pe terenul deja indicat

de Mesagiul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare
dela 15 Noembrie, adica' a ap6ra, interesele Romanei

de pe Dunare, in conformitate i pe baza tractatelor existente si a principiului libertatei de navi-

gatiune. D-voastrl ati vlzut cg D. Ionescu, n'a,

invocat o singmA faptg, un singur cuvant, din
care sa se bAnuiasc6 c guvernul s'ar fi depArtat,
sau s'ar fi contrazis cu. ceeace a zis prin Mesagiul
de deschidere. Nu cred c, credinta D-lui lonescu
s'ar fi s15:bit cand v'a exprimat o indoiala, dacA

delegatul nostrn dela Galati ar fi lucrat conform

cu instructiunile date; caci D-lui stie c un delegat
se expune a fi dezavuat, dac6 lucreaza altfel cleat
i se dA instructiuni; ins6 cand delegatul a zis cg
vorbeste in numele su personal, aceasta insem
neaz g. in ceeace prives,te forma, in ceeace priveste
modul de a se exprima si de a argumenta. Aceasta
este ceva personal al sau, cAci guvernul nu-i poate
dicta si modul de a vorbl si de tracta am6nuntele.

In ceeace priveste insA, fondul, un delegat este

dator a se conform instructiunilor ce are.
Daca, dar in prima faz5, a negotierilor aeestei
cestiuni, guvernul a stint a apAra bine interesele
tarei, acest trecut al sgm trebue s vg, fie o garantie, ca tot asa, va urma i pe viitor, c adic6
nu se va departh de baza indicat6 prin Mesagiu,

1244

de a aparh interesele tarei in acord cu tractatele

CU principiul libertatei i navigatiunei.
Aceeace a zis D. Ionescu este adevarat, adica,
ert credearn ca chestiunea regularnentarei naviga-

tiunei pe Dunare se va terminh in sesiunea trecuta a eomisiunei din Galati. Insa nu s'a terminat;

poate ca aceasta a fost un ran, dar poate ca a

fost si un bine. A fost poate un bine caci s'a
limpezit mai bine terenul, s'au cunoscut mai clar
opiniunile, i s'a putut vedeh cum apreciaza cestiunea i celelalte state care sunt egal interesate
pe Dunare. Zic D-lor, c interesele tuturor pute-

rilor sunt egale pe Dunare, caci nu trebue sa

uitam c Dunarea este un fluviu international,
este o cale internationala, care apartine tuturor
si nimanui in parte; si aceasta nu de acum ci
dela congresul dela Paris din 1856, care a hotarit c acest fiuviu este international si c principele liberei navigatiuni ale actului final dela

congresul din Viena din 1815, sa se aplice

si

Dunarei. Congresul din Berlin dela 1878 n'a facut

decat sa consacre aceasta. Mai pot Inca explich
neterminarea luerarei comisiunei din Galati in sesiunea trecuta, prin aceasta, c trebuih s stabileasca o baza certa pentru elaborarea regularnen-

tului de navigatiune, de politie fiuviala si de supraveghere pe Dunarea de jos, ce cornisiunea trebuih sa faca dupa art. 55 al tractatului din Berlin

1245-

Pana atunci aeeea baza era anteproiectul,

luerat mai dinainte de 3 delegati, al Austriei al

Italiei si al Germaniei; ins/ acel anteproiect find

inlAturat, trebue sg, se formeze o noug, baza, si
studiul facut in sesiunea trecuta constitue baza
pentru lucrarea definitiva ce speram cg, are sg, se
faca, in viitoarea sesiune dela Aprilie. Insa, D-lor,
vedeti c zic speram, caci guvernul nii poate promite si faptul altora. Noi dorim numai prea multea in viitoarea sesiune s'a se termine regulamentul de navigatiune.

In privinta atitudinei noastre in sesiunea de

studii a eomisiunei din Galati, D. Ionescu o ennoaste prea bine, de vreme ee ne-a spus ea, a
citit protocoalele. Am avut i noi, ca parte foarte
interesat in cestiune, opiniunea noastra', a.precierea noastra, asupra sensului tractatului ce comisiunea era chemata a executh. Am opinat, am apreciat i noi c

sensul tractatului din Berlin, este

ea comisiunea europeana din Galati, sa-si intinza

atributiunile pana la Portile de fier; astfel am
crezut noi i astfel s'a pronuntat delegatul nostru.
Insg, din nenorocire, trebue s va spun, si
nu cred c comit o indiscretiune, am ramas sin-

guri de aceastg: opiniune, cad daca delegatul

Bulgariei a admis aceasta opiniune in prineipiu,
a preferat ea concluziune formarea unei comisiuni riverane, compusa din trei delegati riverani

1246

Am diferit astfel de opinia mai tuturor autorilor si subscriitorilor tractatului din Berlin,

can s'au pronuntat pentru formarea unei comisiuni mixte, i admiterea Austriei ca putere riverant pe Dun/rea de jos.
Astfel s'a inchis sesiunea trecut/ a comisiunei
europene. Negocirile au continuat si sunt i ast/zi
pendinte; toate P uterile, reprezentate in comisiune,

au exprimat dorinta de a se ajunge la o intelegore comunl, care A, poath concilih toate interesele
de acest feliu, cad repet, Dunrea este a tuturor, fara,

a fi a nirnanui. Guvernul nostru, din parte-i, nu

poate fi anirnat decal de aceiasi dorint, si va
contribul din toate puterile,

i pe cat Ii va fi cu

putint6, ca A, se ajung/ la o ash, intelegere comunh. Va fi fericit cand se va afl o solutiune

care A, concilieze toate interesele. 0 ash solutiune
va uni doll/ elemente esentiale, primordiale: acela
care rezult6 din spiritul i litera tractatelor ce
cOmisiunea din Galati este cheruata, a executh, de
a nu se da nici unei puteri o influent/ absorbant/
pe DunAre; cel/lalt element esential este acela, ca
libertatea de navigatiune pe Dun/re sg, fie egall
.pentru toti si in folosul egal al tuturora, si pentru
aceasta existenta comisiunei europene dela Galati

trebue A fie o necesitate, care A nu poath dispare, trebue A fie o consecint6, o garantie a
principiului chiar de libertate atlmis pentru navi-

1247

gatiunea DunArei. CAnd o solutiune se va prezinth, care sA nneascA aceste doug elemente esentiale, credena eh' va aduce intelegerea comunA, i
vom fi fericiti a o admite; eAci interesele tuturor

in general, si ale RomAniei in parte, vor fi apgrate si asigurate, chnd nimeni nu va aveh o influent6 absorbana pe Dungre, si chnd libertatea
navigatiunei ei ya fi egall pentru toti prin prezenta i cooperarea comisiunei europene la Galati.

Poate, dar fi sigur onor. D. lonescu, ca si

onor. Adunare, c guvernul pAtruns cum este de
marele interese romne ce sunt pe Dunare, acest
nerv vital al comertului nostru, va sti A. le apere
si sA le sustinA cu patriotism, cu tact i cu pre.

vedere. (A pl au ze).

SA nu se teamA D. Ioneseu, eg vom sacrifich

pentru
vre-un interes politic. Nici cA existA pe DunAre
interese politice, ash cum le presupune D. Ionescu,
de naturA a fi compensate de interesele comervreunul din aceste interese comerciale,

ciale. Dar chiar de ar existh, D-lui stie bine ca,

asemenea saerifieii nici eI se cer, nici c s'ar
face. (Aplauze).
Sfarsesc D-lor, prin a vA repeth, cA guvernul

va continuh, ea si in trecut, a sustine interesele

noastre comerciale pe Dungre, si a contribui pe
cht va depinde de ansul, la realizarea unei intelegeri comune, de naturg a nu vAtAinh intru

1248

nimic acele interese. si care 1-ar pune in pozitiunea favorabi1 6 de a nu fi in minoritate. VI rog

ins/ s6 mi-mi cereti a v6 face o mai 1ung6 expunere, cgpi aceast/ nu se poate intr'o cestiune
care este Mel pendinte. Jar de documente, D. Tonescu, sa. nu se astepte niciodat6 la prea multe,
c6ci in tract6ri deasemenea naturg documentele

nu pot fi numeroase. Este destul numai, cred a

asigurh pe onor. Adunare ea s'a astepte cu ineredere terminarea unor 1ucr6ri, de natur5, a fi
in acord, cu interesele noastre comerciale, si a
realizh salutariul principiu al libertatei naviga-

tiunei pe Dungre. (Aplauze).

IV
Monitorul Oficial" No. 60 din 15 Martie 188 1.

Proclamarea regatului.
Din initiativ parlamentarg, se depusese un proect
de lege care inAltA Romnia la rangul de regat. Boerescu in numele guvernului se asociazg, la acest proect
de lege adaugg,nd cg, Rom&nia si-a astigat independenta
si regalitatea gratie eroilor morti pe campiile Bulgariei.
Unirea principatelor i independenta este desAvarsitg, prin

proclamarea Romaniei la rangul de regat. Ronnnia ca

regat, terming, Boerescu, va aveg, acelasi program si aceleasi
aspiratiuni : de a fi in bune relatiuni cu toate statele i
de a fi un element de ordine si de progres in Orient.

B. Boerescu, ministru de externe. Guvernul

D-voastrg, unindu-se si el cu acest proect de lege
ce ati luat initiativa a propune, nu face deck sg
urmeze impulsiunile inimei sale, ca i impulsiunea
natiunei sale. Care sunt impulsiunile inirnei noastre,

fiecare din Dv. o sirnte; acei cari au vorbit le-au

expus cu elocinta, i fiecare din noi, membri ai
guvernului, ea RomAni, nu poate sg aibg deck
acelemi simtimante.
29006

79

1250

A. le repeti ar fi de prisos; Dv. le-ati exprimat ash de bine incht noi, ea Romani iiu putem

decht sd ne asociem cu dhnsele. Imi propun day

a ziee chteva cuvinte in privinta numai aceia ce
ratiunea noastrd ne aratd, in aceastd mare cestiune, in care inirna se poate afla in acord eu
rati unea.

D-lor, aetul care se sdvarseste astdzi este un

act mare, care va ocuph un loc insemnat in istoria
noastrd.

El era, dejd dictat de mult prin simtimintele

tuturor Romhnilor; el era, impus prin eerintele
opiniei publice, atat de tare. Incht ne-a trebuit
rnultd 'putere de vointd, mai ales noud din guvern .
cari din cauza pozitiunei noastre, suntern tinuti a
fi mai reei, pentru ca s moderdm elanul natiunei,
si sd inthrziem transformarea lui in fapt. Astdzi
ins/ Dv. stiti cd, nu am mai putut rezista. Camera
in fata circumstantelor existente si tinand socoteald

de faptele interioare, a luat initiativa si a propus

aeest proect de lege, la care guvernul aderd, si
cu care se uneste.
Dar sd vedem acurn D-lor, in ce oare acest
act ar ave ceva de anormal, sau cum ar putea el
provoch oarecare motive de neincredere din partea
altor state?

Anormal nimic nu poate contine acest act;

pot chiar s adaug frd a trece de prea curagios, ed

1251

anormal era, aceeace exista pana astazi (aplauze)

cum existam inainte.
Da D-lor, Romania gratie vitejiei fiilor ei,
grape luptelor glorioase ce a avut pe campiile
Bulgariei, si-a dobandit prin sangele si valoarea
sa un rang, si o pozitiune onorabila intre popoarele civilizate ale Europei.
Noua ne datorim aceasta pozipune; caci ea
este fructul os,tenilor i sacrificiilor noastre (aplauze).

Dar odata ce Romania deveni independenta

prin ea insgsi, i odata ce aceasta independent
fu recunoscuta de toate puterile Europei, cari apreeiard astfel c acest stat nou merifa toaa increderea, care fu locul sau, rangul ce noi tineam in
ierarhia statelor independente ale Europei?

Loc sau rang de Principat! Dar pentruce

Principat? Sunt state in Europa de o importanta
mult mai secondara deck Romania, unele can sunt

mult rnai mici deck noi, atat sub raportul Intinderei, cat si sub acela al populatiunei si al songintelor de avutie, i cu toate acestea, acele state
se numesc Regate, au o pozipune definit, un nume
propriu de ierarhie, admis in vocabularul etichetei
diplomatiei europene.
Numele nostru de Principat pe care-I purtam
pAn6 acuma, era el oare bine definit i in acord
cu pozitiunea I cu valoarea statului nostru? Nu,

1252

D-lor, si de aceea am zis ca ceeace existh pant

acum, erh o anomalie. (Aplauze prelungite).
Dar aceasta anomalie puteh ea sa, dureze indefinit? Nu. Dupa cum pozitiunea noastra politica
s'a bine definit, prin proclamarea independentei,
trebuia inteo bung zi s definim i numele si
rangul ce are statul nostru prin aeea pozitiune.
Aceasta se face astAzi.
Aduceti-va aminte D-lor, cum mersul statului

nostru s'a facut treptat. La 1859 .am efectuat

unirea ambelor Principate, cati din noi am avut
norocirea a contribui la acea mare opera, a ne
afih pe scena po1itic, dud s'a savarsit unirea,
acea prima baza a noului stat Roman, nu putem
decat sa fim cei mai fericiti, cand vedem c astazi
acea opera se termina si se incoroneaza. (Aplauze).
Timpul veni apoi ca prin vitejia fiilor nostrii
pe campul de batae, s vedem independenta statului nostru recunoscuta, de toate puterile straine.
Prin aceasta independenta, ni se defini pozitiunea
noastra de stat.
Repet D-bor, c aceasta pozitiune ni s'a definit; caci "Ana la recunoasterea independentei,
pozitiunea Romaniei erh in adevar nedefinita. Eram
noi stat adevarat independent? Nu se stia bine.
Eram noi cu adevarat stat vasal? Nici asta nu
se stih.
i

atat e de pozitiv ca situatiunea noastra

1253

era confuzg, e adesea vedeam distinsi publieiqti,

zicand ea, Romania erh suzerang a Inaltei Porti.
Odatg, insg ce aceastg, confuziune incetg, si pozitiunea noastrg politicg se afla, bine definitg prin
independenta noastrg; era o consecintI naturalg ea
i numele statului nostru, ea i titlul suveranului
sgu, sg, fie tot ash, de bine definit si in acord cu
pozitiunea noastrg politicg.
Acest nume, acest titlu, este acela de Regat
si Rege. Natiunea ai cgrei reprezentanti sunteti,
fcea aceastg solernng declaratiune, i guvernul nu
poate fi decat in unire i un ecou al vointei nationale. (Aplauze).

SI vedem acum cel putin dacg acest nume

de regat, dacg acest titlu de rege pe care natiunea,
intr'un mod atat de unanim, ii dg Suveranului
Mostenitorilor sgi, contine in sine o inovatiune de
naturg a schimbh, a altera intrucatva raporturile
statului nostru cu alte state, or a turbura armonia,
bunaintelegere ce avem cu acele state, ori a micsora increderea ce ele au avut pang acum n statul
roman ?

Dar D-lor, Suveranul nostru pang acum se

numea Doran. lug ce va sg' zicg. Domn, dacg nu
Suveran? In loc de a zice Suveranul Romanilor,
ziceau numai Doirniu Romanilor.
La noi semnifiearea cuvantului Domn este
curat lating: el derivg dela Romani din vorba

1254

dominus,

qi

la latini dominus Insemng, stapan,

suveran, Insemnh mai tgrziu i imparat. De aceea,

si la noi Domnii In vechime, se numeau steipa-

nitori, dupg, cum cu drept cuvant a observat D.

Chitu. Cand an Inceput a se ivi termenii moderni
pe Domn Ii numeau adesea principe, cuvnt care
nu existg, in limba noastra veche.
Acum pe Domn, adica pe Suveran, 11 numim
Rege, pentruca acesta este numele proprin al ierar-

hiei diplomatice, pentruca acest titlu se cuvine a

purt Suveranul nostru, Domnul nostru, pentruca
acest titlu se impune Lui prin natura lucrurilor,
prin intinderea qi valoarea statului nostru, prin
importanta sa politica si economica. (Aplauze).

Dac land astazi un nume

un titlu precis
si bine definit, care este o consecinta logica a recunoasterei independentei noastre, urmam totdeodatg,
1i

o impulsiune a inimei noastre, aceasta este o

armonie fericita de care se cuvine a se tine compt
unei natiuni, ce a stint a uni simtimantul inimei
cu vocea ratiunei. Si child astazi indeplinim cea
mai vie si mai ardinte dorinta a oricarui Romrtn,
in momentul cand v vorbesc si cand Adunarea
face acest mare act, sunt sigur c sufletele eroilor
dela Plevna tresar de fericire in regiunile sfinte
unde se aflg. (Aplauze prelungite i repetate). Consultand insa nu numai acea ratiune a diplomatiei,
ma, tntreb: In ce schimbarea aceasta de nume ar

1255

puteh dh natere Ia o umbra chiar de neineredere

in Romania? ..
Mai intai Romania ca stat independent, ea
consecinta a suveranitatei sale, poate sa-si dea

mice nume va voi.

Aceasta o practica toate statele moderne,
exemplele sunt numeroase, i nimeni nu le-a contestat aeest drept, dupa cum sunt sigur, ea nu se
va contesth nici noua. (Aplauze).
Dar abstractiune facand de dreptul in sine,
la noi mai sunt i alte consideratiuni pentru care
sehimbarea numelui nu trebue s provoace neincredere sau temeri.
Prima eonsiderMiune este precum am zis, ea

titlul de Rege al Romaniei nu este decat continuarea aeeleiasi suveranitati. Regele este in mod
mai precis, mai exact si mai bine definit, aceea
ce erh Domnul Romaniei, in mod vag i nedeterminat. Nici dreptul, nici exerciOul dreptului, nu
se adauga, nu deserete.
0 alta consideratiune este ca regatul nostru
nu aduce en sine dificultali eari ar rezulth din
modificari de fruntarii sau intinderi de teritorii.
Romania Regat, continua a fi in ace1ea0 Iimite, cu aceleai intinderi de teritoriu, ea i in
treeut.

Mai adaug Inca d-lor: la noi Regatul nu are

tradiOuni, pentru ea sa poata a i se presupune

1256

oarecari aspiratiuni, pentru ea A. se creada c poate

incurajh tendinte ingrijitoare pentru a1ii. Romania

Regat, continua traditiile Romaniei, Domniat ori

Principat; nu are alte aspiratiuni, nici va incurajh
tendinte vatamatoare altora.
Astfel c Romania Regat, nu este deck tot
Romania de mai inainte; nu are nici alte aspiratiuni, nici alt program.
Aspiratiunile ea i programul Regatului roman,

vor fi ca si mai 'nainte, de a se afl in cele mai

bune relatiuni cu toate Puterile, si de a urrnh
calea cea mare a natiunilor civilizate. (Aplauze).
Pe langa aceste explicatiuni ce ea ministru
de externe eram dator sa dau, mai pot adaugh
ca proclamarea regalitatii, ea regularea aeestei consecinti a independentei noastre, c aceasta intarire
a principiului monarhiei noastre ereditare, con-

stitue o garantie mai mult, ce noi oferim pentru

stabilitate i ordine pe DunArea de jos.
De aceea eu ma lingusesc a crede c puterile
Europei, vor privl cu bucurie aceasta nona garantie, acest omagiu dat principiului autoritatei, pe

care le ofera Romnii cu o tarie de voin i cu

o unanirnitate, pe care ei de mai multeori aa aratat-o pentru faptele cele mari. (Aplauze).
Sunt sigur, in orice caz, c marile Puteri europene, nu vor da o rea interpretare acestui mare act
de astki al poporului roman. (Aplauze prelungite).

V
Monitorul Oficial" No. 140 din 24 Mai 1881

lar cestiunea

IL

Congresul din Berlin din 1879 consfintise principiul libertatii de navigatiune pe fluviile internationale
proclarnat de congresul din Viena din 1815 si de congresul

din Paris din 1856, instituind o comisiune permanena

a Puterilor europene la Galati care s garanteze si sa
supravegheze libera navigatiune pe Dunare. De aceia Boereseu, duo', cum reese din discursul ce publicam mai jos,
era in contra orichrei alte comisiuni independente de cea
din Galati care ar fi putut s functioneze i dupa expirarea rnandatului acesteia. Boerescu ar fi admis o asemenea comisie fie chiar sub presidentia Austriei si cornpusa' din statele suverane: Romania, Serbia, Bulgaria cu

conditia ca o asemenea coinisiune s fie o .emanatiune

directa a comisiunei dela Galati i ca hotaririle ei in
cestiune de administratie sa' fie expuse apelului comisinnei din Galati
B. Boerescu,. Sunt fericit, Domnilor Sena-

tori, c`a onor D. interpelator mi-a dat ocaziune a

vorbi i eu In aceast1 cestiune; sunt recunosca.tor

D-lui prim-ministru de astAzi c'd a cerut ea noi

1258

fotii minitrii s aratam ceeace tim in aceasta

mare cestiune a Dunarei.

D-lor Senatori, aceasta cestiune este in adevar importanta; preocuparea dar a -carei este foarte
fondata, este legitirna. Dar pe cat este de legitima

aceasta preocupare, pe atat pot A, va adaog, este

de ran gust i imprudent modul vehement ea /sa
nu zic calomnios, cu care unii aft crezut ca trebuie
sa atace guvernul trecut, atribuindu-i tot felul de
rele intenOuni, pe cand acte pozitive, ba i publice sunt fa. spre a-i combate, spre a risipi nite
zgomote mal4ioase i atat de ptAin fondate. 85
convenim cel puOn, ea este mare imprudenta a acelor

care au provocat o asemenea agitatiune. Vedem in

adevar, de cateva zile, c unii, altii ataca pe fostul
guvern prin tot felul de presupuneri, nu mai putin
patriotice, dar i puOn demne de guvernul unei
ri libere, i afirma fara jena, ca guvernul trecut ar fi compromis cestiunea Dunarei. ar fi
luat angajamente ar fi dat promisiuni in vatamarea intereselor tarei i contrarii tractatului din
Berlin.

Unii, spre a raspandi cu mai mult succes

aeeste zgomote, sau mai bine zis aeeste calomnii,
s'au transformat chiar in animale, in delfini bortosi i nesatioqi, care nesaturati de prazile ce au
pescuit pretutindeni, au cautat sa turbure i apele

Dunarei spre a mai gasi i alte prade; insa vor

125g

afih, sunt sigur numai o mocirlg, in care ingmolindu-se, nu vor mai sti cum sg, ias1 (Aplauze).

Eu Ins, D-lor, numai din cauza legitimei

preocupg,ri a tg,rei in aceastg, cestiune si numai
pentru ea sg, spulber zgomotele rg,utg.cioase, imprktiate de fauvoitori, mg, simt dator i fericit
ea s v vorbesc spre a restabili adevgrul. Despre
aeuza0uni i calomnii nu mg, ingrijesc; cg,ci gu-

vernul trecut din care-am avut onoare a face i

eu parte, este *lit in contra a orieg,rei calomnii;
otelit si la adgpost de mice bAnuiala trebuie sg
se eonsidere un guvern care a treeut prin grelele
imprejur6ri ce a percurs el, care a putut sit deslege cestiunile cele mai grele, ce a avut vreodatl
tara, precum cestiunea israelitg, acea a rgscumpthArei drumurilor de fer, cestiunea independentei,

a regalitglei etc... Ei bine, un asemenea guvern,

este in adevax otelit, este in adevAr la adgpostul
oric6rei calomnii, oricgrei bnue1i. i daeg, in cestiunea israelitg,, in eestiunea drumurilor de fer, el

a probat, prin fapt si in contra tuturor afirmafilor contrarii eg, a lucrat onest, patriotic si conform intereselor Orei cum ar putea, fi altfel in
cestiunea Dungrei ? (aplauze).
Sfi

viu dar la aceastA cestiune a Dungrei

Aci, desi imi sunt impuse oarecari reticente indispensabile, ea fost ministru i ea amie al ;
vernului actual, voi pute fi mai explicit subt

4260

alte raporturi; chci sunt fapte care astzi sunt

oarecum la domeniul public, i asupra lor pot
vorbi ceva mai pe larg.
Vh aduceti in adevax aminte, D-lor, c pentru
executarea articolului 55, din tractatul dela Berlin,
comisiunea europeanh-dunIreand, erh datoare s6
fach un regulament, numit de navigatiune, de politie qi de supraveghere.
Ca sa, se elaboreze acest regulament, inch dela
17 Decembrie 1879, s'a decis de chtre comisiunea
europeang, In unanimitate, dupa propunerea Fran-

tei, ca sh se numeasch un comitet spre a redacth

un proect, care sh serve de baza, discutiunilor,

pentru formarea regulamentului. Duph propunerea
Angliei acest comitet s'a format din delegatii Austriei, Germaniei i Italiei.

Acel comitet a lucrat un proect de regulameat, pe care sub numele de ante-proect (avantprojet) I-a prezentat comisiunei europene tocmai
In sesiunea de primhvarh a anului 1880, in Mai.

Acest proect ins nu a fost comunicat de

mai inainte i guvernelor respective, pentru ca sI-I
eunoasch i sa,-1 studieze; astfel eh cestiunea a fost
i s'a hothrat ea in sesiunea viitoare de
Warm* dela Noembrie 1880, intreaga comisiune
european6, iar nu un comitet al s6u, sva discute
i sa punh bazele dupA care erh sh se fach acel

amMiatA,

regulament.

1261

Aceasta a fost totdeauna i dorinta Romhniei;

si conform instruetiunilor ce aveh, a opiniat

delegatul nostru ea bazele viitorului regulament
sa se formuleze de intreaga comisiune europeana.
Lieest studiu preliminar s'a si acut in adevar,

in sesiunea din toamna trecuta dela 15 Noemvrie 1880.

Noi guvernul am cunoscut astfel ante-proectul
lucrat de comitetul de trei, numai in luna lui Mai

1879. Pan6 la luna lui Noemvrie viitor aveam

astfel timp ca s studiem acel anteproect, s ne
dam seama de ce el contine, s ne tragem linia
noastra, de conduita, i sa, vedem ce fel de instructiuni avem sa dam delegatului nostru.
Pentru aceasta a trebuit mai intai, s ne darn
bine seama de sensul, si de scopul tractatului din
Berlin, a dispoziciunilor sale relative la Dun 6re,
pentru ca nu cumva sa, facem ceva contra sensului

spiritului acelui tractat, contra scopului ce el

voih a atinge.
Vedem ea, se pretinde de unii c noi nu am.
fi studiat, nu am fi cunoscut destul de bine anteproectul celor trei delegati ; si mai ales ca, nu am

cautat a ne informa, earl sunt vederile i altor

agenti ai nostri, cari sunt aprecierile asupra lui
asupra altor cabinete din Europa.
A se r5spAndi asemenea zgomote i insinugri,
permitei aceasth, parantez, de aceia care nu erau_
si

1262

In secretul lucrArilor noastre, nu mg mir; cAci ei

necunoscAnd lucrArile ministerului, se puteau In-

e; qi apoi pentru prima oarl RomAnia luh parte

oficiall la o luerare internationald, i pentru cei
neobinuiti cu asemenea lucrri diplomatice, nu
este de mirare a se impacienta i a presupune
toate relele pang ce acea lucrare devine de domeniul public. Mirarea mea este insA mare, i poate
deveni impresiunea unei indignatiuni legitime, and
asemenea zgomote i insinuAri se raspAndesc tocmai
de aceia, can cunosc secretul IucrArilor noastre,

.0 call trebue sA fie deprin0 cu exigintele i reticentele diplomatice.

DacA guvernul Dv., a studiat sau nu anteproectul, veti judech dupg cele ce voi avea onoarea
ns

va relath mai in urmii.

VA pot ins6 arata indatA cA, pe cAnd studiam

acest act, am cAutat toate elementele, de oriunde

venea i am provocat de pretutindeni lumini, spre
a completh studiile i a ne face o ideie exacta, i
justA asupra ceeace avem de %cut.
Ah am cAutat mai intAi, A. am ideile i
afectiunile, asupra ante-proectului, a delegatului

nostru dela Galati, care era in mai bung, pozithine cleat oricine, spre a ne face observatiuni
-asupra acestui important subject. AO, Inca dela
8 0 11 Iunie 1880, comisarul san delegatul nostru

1263

dela Galati, ne-a tramis sub forma de memorii,

observatiunile sale asupra ante-proectului.

Poate ca nu ne-am unit cu toate concluziunile delegatului nostru, insa multe erau fundate,
i pentruca eautam pentru un moment, a strange
toate luminile, am i comunicat memoriile sale, i
am cerut observatiunile tuturor reprezentantilor
nostri din strginatate, prin o circular-a data din

23 Iunie 1880 cu No. 10.549.

Imi pare ca, nu am pierdut timpul, pe la jumatatea lui Mai 1880, am cunoscut anteproectul,
i la 23 Iunie am si cerut opiniunea tuturor acelora cari mi-o puteh da cu folos. Nu toti mi-au

raspuns. Dar unii mi-au raspuns prin note

si

memorii, continuand sisteme si idei cari acceptabile cari neacceptabile.

Noi 'insa cari eram la centru, i cari cunosteam lucrurile mai bine, apreciam i puteam alege.
Indestul c nimenea nu ne puteh legh, indestul ca

am apreciat gravitatea cestiunei, i a am cautat

a ne inconjurh de toate luminile trebuincioase in
asemenea lucrare.

In alte cuvinte, imitam albina care culege

dupa toate plantele numai sucul necesar pentru
cladirea edificiului sau. Am cules i noi ceeace ni
s'a parut mai bun i am lasat la oparte tot ceeace
ni se pareh mai gresit, impracticabil sau imprudent.

1264

Totodath D-lor, pe cnd noi ne aflam in

studiul acestui anteproiect, am mai vhzut cu fericire, ch aceasth cestiune a Dunhrei a inceput s
preocupe i opinia publich din Europa, astfel inch

din luna August 1880 a inceput a apare bropri

i memorii in diferitele capitale mari ale Europei,

i mai toath, ziaristica europeanh a inceput a se

ocuph de aceasth cestiune, pana, atunci Mat de
necunoscuth in strinAtate, si aceasta in mod favorabil pentru Romania.
0 asemenea agitatiune ai opiniei publice din
Europa, nu puteh fi cleat plgcuth qi incurajhtoare pentru Romania, chci agitatiunea se produceh
in sensul respecarei tractatului din Berlin, i a
garantiei ce trebue sh se dea liberthtei navigatiunei
qi a diverselor in terese ce sunt pe Dunhre.

Cu modul acesta ne-am aflat in pozitiune a

cunoate bine cestiunea i de a ne trage linia
noastrh, de conduith.
Care a fost deci aprecierea noastrh, care a
fost linia de conduith a guvernului trecut? Asthzi
vi le pot spune, D-lor, chci multe din fapte sunt de
domeniul public, qi nu pot vh,thmh negotierile pendinte.

Am voit in scurt a vh, da seama de scopul

esential i final al tractatului dela Berlin, prin
articolele sale dela 52-55, in privinta Dunhrei.
Acest scop este destul de clan indicat pnin
art. 12, care se expritna, chiar ah, la inceputul shu:

1265

Spre a se crege garantiile asigurate libertelfei de navigafiune pe Dunare, recunoscuta ca

find de interes european, n alte polrfi contractante, etc. .

Insi puterile europene declara

cit ele si-au propus a marl, a intari aceia ce
a facut congresul din Paris dela 1856, adica
Va s

zic

de a asigura mai mult libertatea navigatiunei pe

Dunare; totdeodata ele repera aceiace an zia la
Paris in 1856 ca libertatea de navigatiune pe acest
fluviu este de interes public european. lath scopul;
ii
s'a

stim acum.

Prin ce mod insa tractatul dela Berlin a voit

ajunga acest scop?

Printr'un singur mod, prin instituirea unei

europene permanente la Galati, care
prin actiunea sa constant i reala, s garanteze
interesele tuturor prin asigurarea libertatei navigatiunei pe Dunare.
Odata dar ce ne-am dat bine seama de scop,
cornisiuni

si de modul cum A, se atinga acest scop, linia

noastra de conduita, era de fel bug, trebuia, sa
ne tinem straits de litera tractatului din Berlin, si
sh departam orice, care ar puteh altera scopul,
sau paraliza mijloacek.

Taramul nostru era astfel, pe atat de solid,

pe cat si natural.
Totdeodata aceasta linie de conduita era, in
29006

80

1266

acord cu toate interesele noastre speciale pe Dundre,

pe acest mare fluviu international; caei eu eat

Dunrea va fi mai libera cu atat interesele noastre

de consumatiune i productiune vor fi mai satisfaeute, era, in aeord cu interesele generale ale tuturor; eaci cu cat Dunarea nu va fi absorbita
prin influenta preponderenta a unei singure Puteri,
CU atat va fi mai asigurat traficul tuturor Puterilor.
Ceva qi mai mult, Romania era interesata

ca una ce poseda eel mai lung tarm pe Dunarea

de jos, nu numai ea pentru dansa acest fluvin

este nervul sau vital, plamanul prin care respira
catre mare, si ocean, dar pentruca inca-i sade bine

ca stat nou i june care acum intra in viata poutica europeana, care acum sta pentru prima oara
In rand la masa verde a diplomatiei en alte Puteri
mari, s dea o proba de respectul sau pentru
mentinerea si stricta aplicare a tractatelor. (Aplauze).

Ash dar am tinut

trebuie sa tinem la

pescriptiunile esentiale ale tractatului din Berlin,

ea i la modalitatea aplicarei acestor pescriptiuni.
Mentinerea dar si actiunea eonstanta a Comisiunei Europene dela Galati, era dupa noi o conditiune esentiala a libertatei de navigatiune pe
Dunare.

Orice ar tinde sa se substitue acestei comisiuni, mice masura, prin care incetand intr'un
timp dat comisiunea europeana, ar inlocui-o cu o

1267

altd autoritate, cu o altd, colectivitate, ar fi in

contra tractatului dela Berlin, in contra literei si

spiritului sdu, in contra mai cu seamd, a scopului
ce si-a propus.
Iatd punctul esential, iata nodul acestei cestiuni.

Prea putin ne pasd noud despre mecanismul

sau procedura cum comisiunea europeand si-ar
exercia atributiunile sale, si-ar indeplini misiunea
sa; ea poate s functioneze direct sau prin mandatari; aceasta este o cestiune secundard.
Ceeace ne pasd noud, si ceeace trebuie sd, ne
preocupe, este cd nu, pe Ung a. comisiunea europeand, sd, se constitue o altd, institutiune, o altd,
autoritate independentd, care sd nu derive dintr'insa,

care sd nu fie o emanatiune a ei, si care sd, poatd

existh
i fdrd, comisiunea europeand, ba sd o
poat d. si

inlocul cnd va inceth ansa. Atunci nu

am mai aved garantiile ce ne prezintd, colectivitatea

tuturor Puterilor.
Sd, nu uitati In adevdr D-lor, cd la 1883,
comisiunea europeand dela Galati, are trebuintd
de un 1t mandat; i c Puterile Europene au sd
se adune la. 1882, in consecintd, spre a decide cum

zice art. 54, despre prelungirea puterilor ei sau

despre modificdrile ce ar vol s introducd. Prin
urmare, guvernul dar a crezut, cd, ar fi periculoasd
ideea coprinsd in anteproectul celor trei delegati,

de a se institui o comisiune de patru delegati,

1268

allturi cu comisiunea european6, independenth,

ebiar i deosebit6 de cea dela Galati; c6ci atunci
nu s'ar putea ti dac6, dup6 expirarea mandatului comisiunei europene, acea comisiune restrans6

nu ar inlocui-o sau nu ar continua s6 existe de

sine. Libertatea Dun6rei nu ar mai fi atunci garantat de toate Puterile, ci numai de cele afiate
in comisiune; ceeace ni s'a pArut cl nu ar fi conform cu traetatul de Berlin.
Iat6 pentru ce D-lor, guvernul Dv. a crezut
de euviinth a nu putea adera la aceast6 comisiune de patru. Num 6ru1 membrilor din care acea
comisiune ar fi compus6, 1-am crezut cu totul
indiferent.

Era vorba de o comisiune numit6 mixt6, qi

compus6 din 4 membri, fie vorba de o a1t6 comisiune, pe care altii au propus-o qi au numit-o
riveran6, compus6 din trei membri: ai Romaniei,
ai Bulgariei qi ai Serbiei; lucrul este cu totul indiferent pentru noi, c6ci este acelmi lucru. Aceea
ce este esential, este c6 nu o autoritate alta, cleat
cea prev6zut6 prin tractatul dela Berlin, cu o existenth proprie i independent6, s6 fie creat6 ablturi
cu comisiunea european6; cei o repet, forta luethrilor qi efectul timpului va face ea aceast6 autoritate, s in1ocuiasc6, s6 excluda comisiunea european6.

Noi day am sthruit a crede qi coutinam

a.

1269

aveh aceastg, credintl cI numai comisiunea europeang, este in conditiuni de a garanth libertatea
navigatiunei pe Dung,rea de jos, i de a protege
astfel interesele multiple ce sunt pe acest fluviu.
Ratiunea moralg, a acestei credinte se afll in
aceasta el nu trebue sg, uitg,m cq, Dung,rea ea fluviu

international, ca cale de comunicatiune, este a tu-

turor si a nimg,nui. Tot astfel am inteles sensul

acestor cuvinte ce am pronuntat in edinta Camerei

dela 24 Februarie trecut, cand am rg,spuns la o

interpelare a D-lui Ionescu, i atunci ea i azi zic
ct Dung,rea ea cale de eirculatie, e o proprietate
comung, internationalg,. Ca teritoriu, ca fund, ea
este a noastrg,, cAci hotarele noastre merg pang, la
talvegul ei. Insg, noi vorbim de Dmare ea fluviu,

(Jack' ea fluviu, ea este a tuturor, paza ei, garantia libertgtei ei trebuesc incredintate tuturor iar
nu numai cAtorva; motivul dar moral care ne-a
Rent a tine la conservarea comisiunei europene
este tot atat de fondat, ca i motivul politic.
A dar intaia apreciere a noastrg,, ce am
tras din studiul tractatului din Berlin, i al antei

proectului celor trei delegati, a fost eg, existenta

actiunea comisiunei europene trebue mentinutg

ah, prin regulamentele ce s'ar face, cum o alta

autoritate sau colectivitate independentg, de dansa,

sl nu se poatg, creh spre a absorbi, paralizh sau

inlocui.

1270

Un alt element esential ce am aflat din studiul anteproectului, o altd baz/ a conduitei noastre
politice, a fost aceea e principiul liberatei Davigatiunei fluviale pe Dun/rea de jos, trebuia recunoseut i repetat in noul regulament relativ la
navigare, politie i supravegherea Dun/mi. Am fost
dar de opiniune eq, conform tractatului din Berlin,

conform celui din Paris, sa se recunoase/ acest

principiu, de care nu se fdeea, nici-o mentiune in
anteproect.

Mai era inc./ un alt principiu esential care

trebue s ne preocupe in special pe noi Romanii,
era acela al drepturilor ce deeurg din suveranitatea
teritoriall a tdrilor mArginae.

Este adevarat c/ art. 53 al tractatului din

Berlin, spune c6 comisiunea european/ dela Galati

are o complect/ independent/ in raport cu autoritatea teritoria16. Dar mai este i un alt principiu de sine existent, si pe care nimenea nu-1
.poate negh, c trebue a se respecta drepturile care
decurg pentru State le riverane din aplicarea suveranit/tii teritoriale. Ce trebuia atunei fdeut?

Trebuia ea prin regulamentul de care este vorba,

sg, se ia m/suri aa, ea absoluta independent/ a
comisiunei europene, s/ se coneilieze cu respectarea

suveranit/tii teritoriale, adie/ ea atributiunile comisiunei europene sl se exerciteze aa cum sa' nu

impiedice, nici s contrazia, drepturile care rees

1271

pentru un Stat riveran din exercitiu1 suveranittii

sale teritoriale. Aceasta, suveranitate exista, am zis,
phnala talvegul fluviultri.
[Ina' la aceasta fruntarie trebuia dar a se distinge bine aceea ce constitue drepturile cornisiunei
europene, absolut independenta, pe calea fluvia16,
pe calea internationala comuna' tuturor, de drepturile de suveranitate ale statului riveran, singur
proprietar pe aceasta parte a pamantului sau, si
respectarea acestui principiu 1-am recornandat delegatului nostru.
Astfel D-lor, v'am rezumat in putine cuvinte,
sistema ce noi am adoptat, in urma studii1or ce
noi am facut anteproectului lucrat de comisiunea
de trei. In timpul acesta se apropie epoca de

15 Noembrie 1880, and comisiunea europeana

trebui sa se adune spre a face studiile preparatorii
si a stabili bazele noi ale regulamentului definitiv.
A trebuit dar s dam delegatului nostru din comisiunea dunareana, instructiuni conform cu sistema ce adoptasem. Multe s'au zis i s'au soptit
qi in privinta acestor instructiuni. S'a sustinut de

unii prin jurnale, ba chiar altii au vorbit si in

Camera, c delegatul nostru ar fi lucrat fara instructiuni, sau in contra instrucOunilor ce avea,
oric6, daca a zis ceva bun, pe ici pe colea, a
facut-o numai din propria sa inspiratie i pe raspunderea sa personala.

1272

Naivi sunt cei ce au putut crede aceasta. Eu

sunt sigur c nici un om serios nu pOate admite
un singur moment, ch un delegat, c un reprezentant oarecare ar puteh lucr flrh instructiuni,
sau in contra instructiunilor sale. Chci se stie
ar puteh fi revocat indath. Totul ce ar preinthm-

pink aceasta ar fi ca singur sh se retragh cnd

nu i-ar plhceh instructiunile ce i se dh.

Prin urmare dar, eu am dat instructiuni delegatului nostru dela Galati, in acele instructiuni
s'au dat inscris, clare, precise, categorice, si neechi-

voce, ash cum se vhd prin actul dela 1 Noembrie

1880, sub No. 18.646. Aceste instructiuni s'au

dat de guvernul trecut, in deplinh cunostinta de
cauz

i duph mature studii esite din deliberatiunea

intregului cabinet, ash cum trebue sh se urmeze

intr'un guvern, intre membrii chruia existh o perfecth intelegere, i o deplinh rhspundere si solidaritate.

Am spus in acele instructiuni comisanilui

nostru c trebuie sh se pronunte i s susting cea
mai largh si mai deplinh libertate de navigatiune
pe Durare, chutand a o defini in morlul cel mai
cornplect. I-am prescris c5, are sh se tinh strans

legat de litera

si

spiritul tractatului de Berlin,

pronuntndu-se in contra orichrui sistem, orichrei

solutiuni care s'ar phreh contrarii acelui tractat,
sau care ar impiedich, ori paralizh scopul ce si-au

1273

propus cei ce
subscris, acela de a garanta
libertatea navigatiunei pe Dung.re, in favoarea tuturor i in dauna nimg,nui. De ad i. urma cal,' delegatul nostru nu putea, admite niciun fel de institutiune sau autoritate, ereata independent alturea cu cornisiunea europeang, i tn conditiuni
de a o putea, inlocui la timp. De aci Irma, iarki,
ea, dupg sisterna noastr, nu putea, Ii vorba niei
de preedinti nici de vreun vot preponderent care

ar fi aplecat balanta spre unii in defavoarea celorlalti.

Aceste instructiuni le am inaintea D-lor, i

concursul nostru a luerat i a vorbit dupg, cum

Ii dictau ele. AstAzi pot vorbi de dnsele, i continutul lor se poate veriaa; egzi ele sunt reproduse prin voturile eornisarului nostru, in protocoalele comisiunei dela Galati, cari sunt imprimate

i publicate. Mad astazi aceste protocoale se ennose, i eand, din ele se vefle atitudinea guvernului trecut, apoi cei ce au vorbit contra lui,
ori au insinuat tot felul de sgornote rdu voi-

toare, etc., sau c5, nu au citit acele protocoale,

sau eg, cunoscAndu-le au tinut ea cu precugetare,

am'ageasa, opiniunea public, Ins asernenea

amg,giri, tin nurnai cateva ore, sau cateva zile,
sa,

adieg, numai Ong, &and s vorbeascg, aceia cari

posed vtritatea.
Acum spre a termina cu aceastg, fazg, a ehes-

1274

tiunei, trebuie sa, mai adaug ca lucrarile facute

de comisiunea europeana in sesiunea sa dela Noem-

vrie 1880, i care s'a inchis la inceputul lui Ianuarie 1881, au fost considerate numai ca studii,
numai ea un schimb de idei intre delegati, i cari
Till angajau de loc h/rtiile guvernelor kr. Inc/t, riguros vorbind, guvernul nostru nu este angajat
nici cu aceeace s'a facut in sesiunea de toamna

a anului 1880. Aceasta, natura a luerarilor comisiunei din Noenavrie trecut, este recunoscuta qi
declarata de chiar delegatii ce com pun comisiunea
dela Galati, prin intAiul protocol al edintelor lor.
La finele rezumatului deliberatiunilor cornisiunei
din acea sesiune, facut acel rezurnat de secretarul comisiunei europene, i intitulat rezumat de

stucliu preparatoriu al cornisiunei n a doua sesiune a anului 1880, cu asistenfa delegatilor Serbiei i Bulgariei" se afia, la fine o rezerva, generala. Aceasta rezerva general/ este astfel redactat/: deliberatiunea rezumata mai sus s'a facut
ca un simplu studiu, spre a permite delegatilor
sd-pi schimbe icleile

lor, fara a angaja, rezolu-

(iunile /or".

A dar, este bine stabilit, c aceste studii

au un caracter personal, in raport cu fiecare delegat, in sensul acesta ca el nu len/ pe guverne,
in sensul acesta ca, el consider/ mai muit ca, un
schimb de idei intre delegati,

i275

S6 nu cralem ins, cg, in fapt fiecare delegat

nu aveh instructiunile dela guvernul slu, c6, el nu
a lucrat dui)/ acele instruqiuni. Ins/ fiind vorba
de o lucrare preparatorie, fiecare delegat Ii avth
modul sam personal de a se exprimh; i fiecare
guvern a preferit mai bine s considere acele studii
ca personale ale delegaVlor, spre a-i rezervh mai
mult libertatea acOunei sale. Aceasta ne-o spune,
in alte cuvinte, rezerva pe care v'am citit-o dela
finele rezumatului.

Guvernul Austro-Ungar explic/ 0 mai bine

acestor studii, intr'o circular/ a sa dela 9 Februarie 1881, zice chiar ah: este foarte aclevarat
ca aceste deliberatiuni ofera numai un caracter

de opiniuni personale; insa el lasa s`a se vada',

mai mult sau mai putin punctul de vedere sub
care diferitele guverne privesc cestiunea".
Voiu mai reveni asupra acestei eirculgri. Ins/
iata, pentru moment din ce pullet de vedere s'a
zis ca opiniunile delega0or le-au fost personale.
SI poata angajh rezoluOunea guvernului s/u. i
aceasta se prevede in protocolul No. 1 la fila 9.

i pentru aceasta intr'o circular/ a guvernului Austriei, despre care voi vorbi mai in urma",
se zice iar10 eg opiniile personale, nu pot angajh
intru nimic.
Unii au crezut cA, pot face 0 din aceasta un
joc de cuvinte imputand guvernului treeut c n'a

1276

avut meritul nici a catorva bune cuvinte ori a

opiniei emise de delegatul nostru la Dunre; caci
acestea erau opiniile sale personale. Acum puteti
intelege D-lor, ce sens are cuvintul opinie personata. Da, comisarul nostru a avut opiniile sale
personale, ash cum le-au avut si toti ceilalti comisari, adich conform cu instructiunile, si in modul cum a decis comisiunea europeana, din cea
dintai sedinta, a sa din toamna trecuta, ash adich
ch guvernul sh ramanh liber in rezolutiunea sa.
Am terminat astfel, D-lor, cu intaia faza a
cestiunei, adich eu atitudinea noastrh pe timpul
studiilor Acute la G-alati in sesiunea din toamna
treeuth. Tree acum la a doua fazh, adich la aceea
ce a Aeut guvernul trecut, dela Ianuarie, child s'a
inchis sesiunea de toarnnA, pana la Aprilie trecut,
cand era sh se deschidh sesiunea actualh a comisiunei Dunarene, spre a lucra, regulamentul, pe
baza studiilor deja facute. Care a fost atitudinea
guvernului :in intervalul de aceste ckeva luni ?
Schimbatu-si-a deci opiniunea ceo avea in timpul sesiunei de toamnh ? Ajuns-a el la o alth con vinctiune ?
VA, pot declara de inclath, si grosso modo e gu-

vernul trecut a continuat si in acest interval, a

avea aceleasi idei, aceiasi convinctiune ca qi in

timpul sesiunei de toamng, c el in tot acest in-

terval n'a Acut nici un act, n'a luat nici un fel

de angajament, care sh lege, sau sh impiedice

1277

actiunea guvernului actual, spre a adopth solutiunea

care i se va WA mai bunk.

Am continuat, in alte cuvinte, agiunea noastrk
din trecut, si am ekutat sk asigurkm, pentru noua
sesiune de primkvark, isbutirea sistemei care dela
ineeput ni s'a pkrut cea mai bunk, spre a asiguth
libertatea Dunkrei si a executh fidel art. 55 din
tractat.

Insk un element nou s'a adkugat la actiunea

noastrk, in aceasta a doua faza a cestiunei. Acest
element erau noile lumini, noile inykOminte ce
trebuih sk tragem din luerkrile, din studiile fkeute
in s'nul comisiunei europene, pe timpul sesiunei
sale din toamna trecutk. A trebuit dar s ink pun
a studi cu aterqiune protocoalele comisiunei europene ;

a trebuit astfel sk ne dkin bine seama de

opiniunile i atitudinea fieckrei Puteri, s observkm

gruparea lor, sk vedem care eth asemknarea sau

diverginta dintre dnsele, si sk aprecikm cum ar fi
atitudinea si linia de conduitk ee ar trebui sk ia
Romknia in aceastk noul fazk a cestiunei.
Dupl cum am avut onoare a vk spune, nu
am erezut vedeh din acest studiu nimic care sk ne
schimbe eon vinctiunile, nimic care sk ne probeze
a am fi fost gresiti. Astfel am ykut ca s'a produs
In sanul comisiunei ideia ea sk se institue o comisiune mixtk de patru, en yot preponderant 0 prese-

dintelui; am vkzut ck delegatul Bulgariei a pro-

1278

dus ideia ea sg, se institue o comisiune riverang,

de trei. Insh pe cht timp aceste eomisiuni ar fi

avut o existenth proprie si independentg, de cornisiunea europeanh, aceasta constituih dupg noi, o
abatere dela tractatrd din Berlin, er o vhthmare,
o imputinare a liberthtei de navigatiune. Aceiasi
eredinth, aceiasi apeciare ni s'a phrut, din studiile
protocoalelor, eh se imparthseste de mai toate
eelelalte State reprezintate in gnu] comisiunei europene; cgci mai toate au chutat prin diferite
mijloace, a dephrth conditiunile care dau unor ash
comisiuni un caracter de independendintg, un caracter de institutiuni.

Bine dar si prudent am fgcut noi de a nu

aderh, la o ash comisiune fie compusg, de patru,
fie compush de trei membri, chci na numai eh
prin aceasta ne-am fi abhtut dela tractat, ba am
fi dat loc si la vorbe, si la lohnueli: s'ar fi zis,
dach primeam cornisiunea mixth de 4, ch sacri&gm Dung,rea Austriei; dach primeam comisiunea
riverang, de trei, ch o sacricrearn Rusiei; si ch
astfel sacrifichm interese speciale, fie aceste interese
el-liar ale noastre.

Noi insh, care voim a ne tine de tractat, noi

-care intelegem c

Dungsea, ea fluviu international

este al nimg,nui si al tuturor, noi care suntem

-convinsi ch prin actiunea i prezenta tuturor Pu-

terilor pe Dunhrea-de-jos, se impacrt toate inte-

1279

resele si se echilibreazh toate influetAele, noi care

ne propuneam, a respecth egal i pe Rusia si pe

Austria, dar a nu admite o influenth absoluth pe

Dunhre nici a uneia, nici a alteia, noi earl in alte
cuvinte, voim a respecta egal interesele tuturor
Puterilor, era natural ea sh nu ne aruncrtm intr'un
sistem, care ne-ar fi dephrtat dela acest scop, si
care an fi dat loc la legitime bhnueli.
Am mai observat Irish, din studiul ce am
fAcut protocoalelor

altceva. Am obsevat ch do-

rirqa tuturor Puterilor era de a se ajunge la o

intelegere comunh, de a se ghsi o soluOune care,
frA, s se dephrteze dela tractat, srt impace toate
interesele i sh unease/ toate voturile.
Protocoalele ne-au mai arhtat Inc c toate
statele
afarh de noi care ne abtineam odat6 ce
nu am admis comisiunea mixta au recunoscut
Austriei interesele ce are pe Dunhre, si sub acest

titlu dreptul de a figura in o ash comisiune;

cit dach o comisiune

oarecare s'ar admite, incer-

carea de a inlhtura pe Austria, ar fi zadarnich.

De aceea si delegatul Bulgariei a fost singur de
opinia sa.
Singuri am rImas i noi de opiniunea child
am propus ca atribuOunile comisiunei europene sh

se intindh phnh la PorOle de fier. Niciun alt

delegat nu a sustinut aceasth propunere. Chiar
delegatul Bulgariei a sfarsit pin a fi de opinie

1280

contrarie, cici el a primit comisiunea mixtd, 'MA

dacd va fi compusd numai de trei membri, adicd
cu excluderea Austriei. Cand toate aceste observatiuni le-am cules din studiul protocoalelor, ne-am
intrebat ce trebue fdcut, ce incercdri s intreprindem, spre a epuizh toate mijloacele, mai inainte
de a riscA s rdmanem izolati?
Tineti minte ca, am zis dela inceput c prea

putin ne pasd de modul cum comisiunea europeand dela Galati ii exerciteazg atributiunile sale;
ea le poate exercith direct, le poate exercith indirect prin mandatari. Esentialul este ca comisiunea european s existe ca o putere dela care
sd, derive actiunea. Ond mandatele inceteazd piece
i mandatarul. Puterea i drepturile mandatarului
sunt numai acelea pe care i le -cedeazd mandantele.
Prin urmare tot in urma studiilor protocoalelor ne-am zis: dacd ne-am pune in pozitiune

de a contesth cornisiunei europene dreptul de a

exercith parte din atributiunile sale prin mandatari, prin o comisiune speciald pe care i-au constituit-o ca mandatarul sdu, nu numai cd am risch

de a rdmhnea, din nou singuri de opiniune, dar

ne-am pune pe un tArim slab, cAci ni s'ar opune
dreptul natural ce-1 are oricine de a se exerait
direct sau prin mandatari unele drapturi ale sale;
Cj ni s'ar spune poate i unele dispozifiuni ale
ractatului din Paris Inca in vigoare asupra aces-

U81

tei naturi. In mice caz ne-am angajh intr'o eontroversh periculuash, indath ce am parhsi thrhmul
solid al principiilor rezulthnd din tractate.
Acest Warn solid al tractatelor, ne-am zis
noi, este acela ea sh, nu se creieze, alhturi cu comisiunea europeanh, o autoritate, 0 institutiune
alta, cu o existenth independenth care sq. poath
absorbi sau inlocul comisiunea europeang. Va vol
lush aceasth comisiune, vor voi Puterile cele mai
dephrtete, desi interesate in cestiune, ca Franta,
Anglia, Italia, sh constituie niste mandatari, sit
creieze o comisiune speeialh, care sh fie o emanatiune, o delegatiune a comisiunei europene, spre
a exercith parte din atributiunile sale, aceasta putin ne-a ph'sh nouh. Aceeace ne-ar interesh pe noi

ar fi ea acea cornisiune specialh, sh nu aibh o

existenth' proprie, ash incht s poata inlocul comisiunea dela Galati. Chnd insh comisiunea specialh ar fi subordonath celei dela Galati, cand
nici unul din membrii shi nu ar aveh pozitiunea
exceptional i preponderenth, &And cate 4 membrii egali, cand toate hothrarile lor ar fi supuse
apelului comisiunei europene, cand eu modul acesta,

existenta acelei comisiuni va durh numai cat a

aceleia dela Galati, si i-ar fi imposibil de a functionh chnd ar inceth comisiunea europeanh ! o !
atunci intelegeti D-lor, c cestiunea este schimbath
cu totul, i c noi am puteh primi o asemenea
20006

81

1282

eomisiune, fr s ne abatem intru nimic de tractatul din Berlin, fara sa ne contrazicem in nimic
cu ceeace am facut in sesiunea din toamna trecuta. In ipoteza aceasta' cestiunea prezidenOei nu
mai are nicio importanta, caci odata ce presedintele nu mai are nieiun privilegiu, nicio prerogativa preponderanta, alegerea sa este numai o cesfiune de curtenie, de politet.
Aceste sunt invnamintele, acestea sunt re-

fleetiunile ce noi am facut dupa ce am citit

am studiat protocoalele de cele petrecute in sesiunea din toamna trecut a comisiei europene.
Mai avearn cateva luni pana, la seziunea ac-

tuala dela 1 A prilie 1881. Trebuia dar a lucra

ceva cum sa, prepararn tilramul pentru aceasta seshine, in care nu era sa se faca numai studii,
ei avea, sa se voteze regulamentul definitiv. Dar
spre a lucra bine si in acest interval, trebuia,
precum faeusem inaintea sesiunei din toamna trecuta, s pipim taramul, sa sondam, s eunoastem
dispoziOile sau apre0erile i altor Puteri asupra
studiilor din toamna anului 1880.
Dupa, cum se obieinueste in toate tractarile
care precedeaza incheierea unui act diplomatic,
am avut *Inca multe convorbiri cu diferiti reprezentan0 ai Puterilor straine dela noi. Totdeauna
am declarat fiecaruia ca nu putem admite votul
preponderent cu niciun pret, nici crearea unei co-

12 a3

misiuni care sq, inlture, ori sk absoarbk pe cea

europeank; dar ca, suntern si noi dispu0 i doritori
Ca toate statele, a facilith si a ajunge la o tritelegere comunk.

Trebuia Ins s dkin si ceva probe de acest

spirit de conciliare.

Aceasta trebuia s'o facem cu atat mai mult

c. guvernul Austro-Ungar ne-a devansat.
Prin o circulark a sa din 9 Februarie 1881,
pe care a adresat-o Puterilor reprezintate in comisiunea dela Galati, si prin urmare ne-a adresat-o i nou, acest guvern, expunand cele petrecute in sesiunea de toamnk dela 15 Nembrie
a comisiunei din Galati, aratk concesiunile ce este
dispus a face spre a se ajunge la o intelegere comun. Ash, se aratk ck, se primeste a defini in
regulament libertatea de navigaOune pe Dunkre,

ash cum a propus-o Franta si Anglia, si care in

adevkr erh bunk.
Se admite
aceeace este si mai important
ca durata cornisiunei mixte sk fie limitatk cat
durata comisiunei europene.
'frisk guvernul vecin stkrue in infiintarea comisiunei mixte de patru, desi aduce oarecare
modifickri in functionarea sa. Aceste modifickri
constau intr'aceasta, c admite in principiu dreptul
de apel la cornisiunea din Galati, insk numai
pentru cestiunile de principiu, asupra ckrora ho-

1284

tarIrile trebue sa se ia cu unanimitate. Pentru

cestiunile administrative, simpla majoritate va fi

suficienta, si and va fi paritate de voturi, votul
preedintelui sa fie preponderent.
Cknd noi am citit aceasta circulara, am facut
aceasta reflexiune: cestiunile de principiu pe Dunare sunt foarte putine, cestiunile administrative
sunt, din contra foarte multe. Mai_ toate cestiunile [la navigatie qi de politie fluviala sunt administrative; nu tiu daca, una sau doul la sut ar
fi de principiu. Sa mai adaugam Ins c guvernul
austriac pretinde ca insl-si comisiunea mixta s
determine, prin regulamentul sau interior, care
sunt cestiunile administrative si care de principiu;
i ne vom convinge lesne ca mai toate cestiunile,
cu care ya aveh a se ocuph comisiunea mixta, vor
fi de administratie.
Astfel ca, in fapt vocea preponderenta a presedintelor are sa hotarasca asupra mai tuturor
cestiunilor de navigatie i de politie pe Dunare.
Cel putin dreptul de apel admis pentru cestiunile
,

de principiu,

imp1ic

dependinta, subordonatia

acestei comisiuni la aceea din Galati. Nici aceasta

nu va aveh loc, in fapt cel putin; si de aceea intelegem pentru ce circulara austriaca vorbete de
oarecare independenta a acestei comisiuni mixte,
i ca ea este subordinata numai in oarecari cazuri
comisiunei din Galati. In realitate ar fi ca ea va

1285

existh mai absolut independentg, si nu `ar fi rnai

in nimic subordinath celei din Galati. i aceasta
pentru ce ? Pentru unicul cuvAnt eg, mai toate
eestiunile de care va aveh a se ocu'ph, vor fi de
administratie, adich' hotgrite fgrg apel i prin votul
preponderent al presedintelui.
De aci ar urmh in fapt, c aceasth omisiune
mixtg, putand functionh de sinesi i fgrg cooperarea eomisiunei europene, ea S'ar puteh substitui
acestei din urmg, cAnd ar inceth la 1883, pentru

-6, la 1882 una din Puteri n'a mai voit sh consimth la continuarea mandatului shu!
Urmand dar refiexiunile ee ne-am acut dupg
studiele protocoalelor, eu observatiunile asupra notei
circulare, a guvernului austriac, am rgspuns acelora
eu care am putut vorbi, i reprezentantului AuS-triei, intre altii, eh spre a da probh de spiritul

nostru de conciliare, am puteh primi i noi infiintarea unei comisiuni speciale, insg nu cum o
propune Austria, ei numai ca o delegatiune a comisiunei europene, fgrg, vot preponderent pentru
presedinte, care am primi sh fie delegatul Austriei, i dreptul de apel la cornisiunea europeang,
arg deosebire intre cestiunile de principiu si de
administratie. Aceste comisiuni, care sunt de forma,

am spus-o eurat, le facem spre a ne conformh

si noi cu dorinta exprimatg de Europa intreagg
spre a ajunge la o intelegere; insg nu ne putem

4286

dephrth de litera tractatului din Berlin, i nu putem

face un act care ni se pare contrar liberthtei de

navigatiune pe Dunare i vhtamator intereselor
noastre legitime. Acestea numai le-am spus noi,
in mod numai verbal, repet ins/ cu francheta i
lealitatea care se cuvine unui guvern, mai ales al
unui Stat mic.
In scris insa nu am raspuns Inca la circulara
Austriei din 9 Februarie; pentru ca acel rapuns
nu puteh fi cleat negativ 1 evitam de a da un
raspuns negativ mai inainte de a face toate incercarile pentru o intelegere. Astfel cestiunea am
lasat-o pendinte, i n'am putut Inca fi destul de
fericiti ca sa, ajungem la o intelegere comuna, pe
tarhm de concesiuni de forma', cari phstiAnd intact
fondul, i mentinand intreg tractatul, sh impace
i sh garanteze toate interesele. SA speram c negocierile de intelegere, incepute de noi, se vor terminh cu succes, spre multumirea tuturor.
Totdeodata, pentru ea sa ne dam i mai bine

seama de ceeace ar trebui sh, facem, am clutat

mai inainte de a fi vorba ca sa raspundem in
scris la circulara Austriei, din 9 Februarie, sa
ne informam ce impresiune a produs ea i ce raspunsuri a provocat dela alte cabinete.
In acest scop am i adresat reprezentantilor
notri din strainatate la 26 Februarie 1881 qi la
1 Martie 1881 sub No. 3.897 o circularA. confi-

1287

dentialh prin care le ceream s prezinte cugethrile

guvernului pe lngh care erau acreditati, 0 tot-

ii informam in ce mod i cu ce conditiuni am primi i noi intelegerea, adich ch. am

primi o comisiune speciall care ar fi o delegadeodat

tiune a comisiei din Galati, i cu preedintia Aus-

triei, dach i aceasta putere ar renunth la votul

preponderent, i ar consim0 ca toate hothririle
acelei comisiuni speciale sh, fie apelabile la comi-

siunea dela Galati, far deosebire intre chestiile

de principiu i cele administrative.

Am chutat astfel sh sondhm i s preparhm

thrhmul, pentru toate eventualitatile, mai inainte
de a luh o hothrire definitivd.
Aci am Ihsat cestiunea and ne-am retras dela
guvern. Nu primisem inch rhspunsuri la cele doug
circulri adresate numai reprezentantilor notri.
Aceasta a fost D-Ior senatori, toata lucrarea
guvernului nostru. Nici am angajat, nici am promis
ceva; i din nefericire negocierile noastre nu se
terminase.

In sesiunea de asth toamnh, am dat, cum

ati vhzut instructiunile cele mai dare qi mai
precise delegatului nostru. Duph ce am vhzut opi-

niunile emise de toate Puterile, in acea sesiune,

am chutat i noi a negoci verbal, spre a ajunge
la o intelegere; insh numai pe baza respecthrei
tractatului dela Berlin, 0 a garantiei respecthrei

1288

libertg,tei de navigatiune, si fgrg,' a slgbi intruceva

siguranta existentei comisiunei europene.

Eu unul ca Romga, ea cetg,tean al noului

Regat roman, asi dori ea aceasta primg, actiune
diplomaticg, a Regatului nostru s izbuteasc-a;
dorese si urez ca uringtorii nostri sg, dobandeasca,

acest rezultat. Este 'Ina, timpul ca ,s6-1

dobgm-

deascg,; este incg, timpul ea in sesiunea actua1 g. a

comisiunei europene, s se poat dobandl acea

solutiune, care s'ar puteh primi de toti si care ar

puteh coneili toate interesele. Caracterele acestei

solut'iuni le-am al-Mat pe larg mai sus, si le-am

expns mai strAns, incg, in sedinta Camerei dela 24
Februarie cAnd am rgspuns la interpelarea D-lui
Ionescu.

lath, cum defineam acea solutiune:

0 aet solutiune va

un), douet elemente esen-

tiale, primordiale, acelea care rezultet din spiritul

litera tractatelor ce comisiunea din Galati este

chematei a execut, de a nu se da nici unei Puteri o influenta absolutet pe Duntire; celeilalt element

esential este acela ca libertatea de navigatiune pe

Dunare, set fie egalet pentru toti qi in folosul egal
nl tuturor ; i pentru aceasta existenta comisiunei
europene dela Galati trebuie set fie o necesitate care
s`a nu poate dispare; trebuie set fie o consecinta,

o garanfie a principiului chiar de libertate admis

pentru navigatiunea Dunetrei".

1289

Cand o asemenea solutinne s'ar putea, invoi

pentru toate partile, guvernul nostru va trebui sg
se felicite, caci fla a rumpe cu nimeni, va isbuti
# facq sg se satisfaca interesele ce Romania si toate

State le an pe Dunare, respectandu-se in acelasi

timp tractatul dela Berlin, si facandu-se s atinga.
scopul ce Puterile si-au propus subscriind acel
tractat. (Aplauze).
Dupg ee mai vorbese D. P. Grditeanu i D. Th.
Rosetti rspunde din nou B. Boerescu.

B. Boerescu: D-lor Senatori, voi sa mai adaug

doua cuvinte, pe MAIO cele zise de D. Brgtianu,

spre a raspunde Onor. D. Rosetti la cele ce a zis

ca ar il o lacuna, din parte-mi in lipsa de raspuns
la circulara austriaca din 9 Februarie trecut.
V'am spus D-lor, c acea circulara,' se adresase
la toate guvernele reprezentate in comisiunea euro-

peana din Galati. Bine era, ca, en sa mg grabesc

a raspunde ? Imi pare ca datoria mea ca ministru
de externe era, sa, nu ma grabesc si sg astept mai
intai, sg vedem ce fac ceilalti, cei mai vechi, cei
mai mari ai nostri. Pana &and am esit din minister,
niciunul din reprezentatii nostri nu-mi raspunse
la circularele mele; caci nu stiau se vede, daca
guvernul local raspunsese sau nu. Numai ministrul
nostru dela Londra, imi (Muse ceva informatiuni
asupra aprecierilor guvernului englez; dar si acestea

1290

erau incomplecte, 0 nu destul de categorice. Din

Franta nu am putut aveh incg, nicio inforrnatiune
precisg,. Ce erh de f-acut atunci ?
Pozitiunea unui ministru de externe este astsazi

la noi foarte delica* un pas grgbit ne poate

arunch in mari complicatiuni. Trebuia s sondez,
bine tArilmul, mai inainte de a mg, grabi s rgs-

pund. Erh dar de o elementarg, prude* ca sg,

mai a0ept.
Mai erh i un alt rnoticr i mai gray, care ne
impuneh a nu rgspunde cu precipitatiune.
Nimic, cum am mai zis, nu ne convinsese ca
eram gre0ti and declararn cg, nu putem adera la
crearea unei cornisiunei care sg, fie independintg, de
comisiunea dela Galati, i pe care sa o poatg absorbi,

Dar fiindeci o asemenea comisiune continuA a fi

coprinsA i propunerea de intelegere ce ne oferea,
Austria, rgspunsul nostru dacg,' s'ar fi dat scris, la
circularea sa, ar fi trebuit sg, fie negativ.
Dar trebuih sg, sleim toate celelalte rnijloace

de intelegere, mai inainte de a ajunge la acest

rAspuns negativ.

Noi tim ce gravitate are un asemenea ra'spuns; tiam incg, la ce pericole ne-ar expune izolarea in cazul acesta. Da, qi izo1ai putem rAmAneh;
dar aceasta trebuie sg, fie un caz extrem, i trebuih sa' fi dat probe cg, am incercat totul ca sg,-1

evit6m. Nu puteam dar 0 nu erh prudent ca sA

1291

raspundem printr'un refuz la o propunere de intelegere; daca, izolati ar fi fost s ramanem, fiindert
ni s'ar fi cerut un sacrificiu ce nu puteam face, am
fi ramas i izolati; ins/ eugetati bine, ar fi fost
o nenorocire, ea sa, ramanem izolati, adica noi
singuri in fata Europei intregi, noi cu 0 opiniune

in fata tuturor Puterilor cari ar fi avut o aka,

opiniune. Neplacuta si perieuloasa pozitiune pentru mice Stat, mai ales noi Romanii care formam
un Stat june la marginile Europei orientale, si pe

cand eel din urral cuvant nu s'a zis in cestiunea

acestui Orient, si D-zeu stie ce eventualitati ne mai
rezerva viitorul ei!

Ei D-lor, trebuie s ne gandim de zece ori

nu odata, mai inainte de a face un pas, care ne-ar
duce la ash pozitiune. De aceea D-lor, nu ne-am
grabit, si nu am raspuns. Am cautat din contra
a negocih, a convorbi, a convinge, a precizh bine
puncturile care ar puteh servi de bath unei intelegeri,

si am asteptat si am sperat aceasta inte-

legere, precum o sper Inca. Este adevarat c nimic

oficial nu s'a facat; toate aceste tract6ri an fost
verbale i oficioase si pentruca discutiunea sa fie
mai precis i intelegerea mai facila, am insemnat
chiar pe hartie punctele care faceau obiectul discu-

tiunilor si care puteau servi de baza intelegerii.

Asta procedare am avut-o si in cestiunea israelita;
cand am avut onoare a vizith diferitele guverne ale

.1292

Europei; -am insemnat un rezurnat de cAteva punete

dupA cum ai putut vedel in Cartea verde

despre bazele cum avem noi de gand s rezolvhm
cestiunea israelith. Acesta este un mijloc foarte

comod de a precish i a inlesni negocierile. Tot

prin Un asemenea pro memoriu am indicat reprezentantului Austriei punctele asupral chrora s'ar
puteh stabili intelegerea. Aceste puncte, bazele

solutiunei acceptabile, am avut onoare a vi

le

expune pe larg, duph cum le-am expus mai scurt

Camerei Inca dela 24 Februarie treeut. Noi am
erezut i credem in contiin-V, e6, o asernenea solu-

tiune poate fi primita de toti, caci salveaza toate

interesele. In aceasta credinth, i pentru a sonda
thramul, am adresat reprezentantilor nostri din strai-

natate cele doua circula'xi, de care v'am vorbit.

Voiam sa tiu dach bazele pe can asezam noi
intelegerea, se recunosc de bune, sau sunt expuse
la ceva obiectiuni serioase. Na am primit nicio
cnitica.
Este 'MA, adevrat ca i aceste circulhri

singurele acte ce exista scrise in aceasta a dou

faza a cestiunei
sunt nurnai confidentiale, destinate numai pentru uzul personal al reprezentantilor, si frh autorizatiunea ea sa dea ori sa lase
cpii. Ceream numai a cunoate opiniunea guvernului local asupra circularei guvernului austriac,
ca i asupra sistemului nostru de intelegere. Ash

12g3

de ex. in eirculara dela 26 Februarie (10 Martie)

iatg ce ziceam :

Mai inainte de a formula un rdspuns, (la

circulara aUstriacd) guvernul princiar ar dor), sa
cunoascd simimntele i dispozitiunile guvernului
pe kingd care este acreclitat" etc.
apoi inai la vale vorbind de modul cum
am
consimti noi la o intelegere, ziceam :
Dar faccind aceastd concesiune ne propunem
ca scop exclusiv, de a face indispensabild existenta

comisiunei europene, fi de a asigura prin colaboratiunea sa, 1a afacerile navigatiei, garanfia

cea mai reald a libertatei acestei navigatiuni.
Sub aceste conditiuni, concesiunile noastre ar
fi mai mult de forma', fi prezenfa ca fi colaboratia
comisiunei europene ar face imposibila orice in-

fluent a' absorbantd a unei singure Puteri. Acesta

este in definitiv motivul rezistentei noastre. actuale.

Am ardtat deja aceste conditiuni ale adesiunei noastre prin declaratiunile mele dela tribuna Camerei in edinta dela 24 curent, etc."
Nirnic nu puteh fi mai patriotic decat aceste
cuvinte, pe care le spuneam in confiden0 reprezentantilor nostri, dar pe care le spusesem in public dela tribuna Adudarei, i adunarea le-a aprobat,.

trecnd la ordinea zilei. Ca s6 nu se poaM ins6

la'sh indoeli, asupra sensului acestei circulgri, am
mai trimis dupa. 3 zile, la 1 Martie 1881, o altg.

1294

circulath reprezentarrtilor nostri, in care le mai explicArn eh:

noi am fi dispusi sd primim o co-

misiune mixtd, sub presedinta Austriei, inset numai sub cloud conditiuni: ca aceastd comisiune
mixtd sd fie subordinatd celei din Galati; si al
doilea ca pentru toate cestiunile de principiu sau
de administratie sd facd apel la comisiunea din
Galati, sau la un comitet esit din scinul say,.
Astf el, orice intelegere ar fi imposibild, etc.".
Vedeti dar D-lor senatori, ca, acelasi limbagiu
am -tinut si verbal si scris, si public, si confiden-Oal. Bazele erau aceleasi: cAci principiul era acelasi :
respectarea tractatului din Berlin, neacordarea pentru

nici-o putere a unei influerIe absorbante, mentinerea cornisiunei europene in dep1in6tatea drepturilor saIe putand numai a le exercith direct sau
prin mandatari.
Cand dar incercam in modul acesta, a ajunge
Ia o i*legere, era logic si leal ca sA, nu ne gthbim
a raspunde prin un refuz la circulara Austriei,
si s m6rim astfel rizicul de a thmAnea izolati.
A mai adaos D. Rosetti c nethspunsul nostru

s'ar fi putut lila la o consimtire la cele propuse

de Austria prin circulara sa din 9 Februarie.
Aceasta nu se putea intAmpla in ca.zul de fa0.
C`aci opiniunea noastth formall era deja cunoscut6 prin opiniunile si voturile delegatului nostru
dela Galati, care lucrase conform cu instructiunile

1295

sale. Aceea era epoca negocierilor pentru o intelegere comun'a. Austria Meuse intaiu propunerile
sale, i aratA concesiunile ce faicuse. Aceste propuneri nu puteau fi considerate ca primite de noi

cleat atunci and i noi am fi aspuns oficial.

Insa reprezentantul Austriei cunostea, din conver-

satiuni, opiniunea noastril i bazele pe care noi

consimteam a trath pentru o intelegere. Orice con-

fuziune ar fi fost dar imposibilq.

Sunt incredintat i sa" sperarn

guvernul

actual va continua acelai drum, i ca, va fi mai

norocit spre a izbuti s junga la acea solutiune
cu care s'ar impAch toate interesele.
T61.amul este, cum ati yLut, eu totul liber;
cestiunea nu este nici compromisa, nici angajat.
Ea rainane intacta, a0, cum a eit dupa", studiile
fa.cute de asta,' toamn6 in cornisiunea europeang.
Daca, s'au fAcut negocieri verbale, fitrA a se angaja

nirnic, aceasta este o inlesnire mai mult pentru a

se ajunge la solutiunea care sl satisfaa toate cerintele.

VI
Desbaterile Corpurilor legMitoare, No. 11 din 3 Deeemvrie 1881.

Din nou cestiunea DunArei.

Senatorii opozanti ca D. Th. Rosetti ea rkposatii
i
endrea erau contra proiectului de rAsplins
la mesagiul tronului, la paragraful care vorbik de libera navigatiune pe Dungre. B. Boerescu le rspunde
eg, Senatul trebuie s aib incredere in guvern care va
Voinov

auth s rezolve aceastg cestiune in conformitate cu con-

gresul din Berlin i en interesele tarii. El sustine din

nou punctul sAu de vedere c Dungrea find un fluviu
international i nervul vital al tArii, navigatiunea trebuie l'asatg. liberh.

B. Boerescu, ministru de externe. Dac6-mi

permit, D-lor senatori, s va, intretin Ateva momente in aceastl discutiune, este ea' sunt provocat
prin temerea care a artat-o unii din D-nii Senatori, cum cA in r/spunsul acesta redactat de comisiune, s'ar acoperl poate oarecari easpunderi,
s'ar da oarecare bil de indemnitate, i fiinda,

eu am avut onoare a face parte din guvern ca

1297

ministru de externe, i inch dela inceputul acestei

cestiuni a Dunarei, negresit c aluziunea a fost

facuth la mine, ca unul ce am luat cea mai mare

parte in aceste lucthri. Eu nici m inlatur, niei

mh tem de aceasta raspundere; tin numai s.

linistesc pe acei dornni senatori, i sh le domolesc
temeri le.

Se vor convinge insile c un asemenea inteles nu existh, nici poate existh in raspunsul la
Mesagiul Tronului; i dach ar existh, pot fi D-lor
siguri, ca, eu asi fi cel dintai care as protesth, i
care m'asi pune alaturi cu D. Voina i D. Sendrea spre a cere modificarea redactiunei, ca unul
ce sunt convins c nici logica, nici demnitatea

nu permite a se acoperi in ash mod responsabilitatea guvernului si a ministrilor de externe,

care au luat parte la niste luerari atht de importante. Eroarea aceasta provine mai ales din cauzg
endrea, au uitat oarecare fapte
ca D. Voinov
din trecut, i starea in care se aflh cestiunea ce
i

di scu thm.

In adevhr, Domnilor senatori, mai multi din

preopinenti au vorbit de importanta pe care o

are un raspuns la Mesagiul Tronului si au considerat-o mai ales dupa forma ce se da acelui
thspuns, adich dach se face sub forma, de o simpla
perifrazh, adich de un simplu act de curtenie, sau

sub forma de un act ministerial, sau politic. S'a

29006

82

1298

uitat insa, imi pare, a se adaugh c raspunsul,

de astazi este, sub mice forma ar fi, foarte important, din eauza cestiunei Dungrei. Si titi din
ce rezulta aceasta importanta, aceasta delicatete,
ca s zie aa, a cestiunei ? Ea rezultg numai
dintr'aceast

cestiunea este pendinte, i este

un ce foarte important, foarte delicat a se vorbi

de Adunare, de o cestiune internationalg Inca

pendinte: trebue sa avem toti mult tact, multa
prudenta, multa prevedere pentru ea SA vorbim
ag, cum nici sg prejudecam, nici s marim dificultatile solutiunei; am pune atunci pe guvern
intr'o pozitiune foarte dificila. De aceea, cum ati
vazut, a trebuit ca guvernul sg declare comisiunei
Adunarei
cu foarte mult euvant
ca nu poate
Inca sa-i comunice actele diplomatice; i aceasta
numai pentru cuvantul e cestiunea este Inca
pendinte; aceeace comisinnea eamerei

a inteles

prea bine. Intelegeti dar, Domnilor senatori, c i

noi pentru aceleai consideratiuni, trebue sa fim

eu mult tact, eu multa prudenta intr'o cestiune

in care i interesele tarei sunt in joc i acelea
ale mai tuturor Statelor din Europa. Spre a face
un asemenea raspuns, comisiunea Dv. v'a prezentat un proiect. Nu sunt toti multumiti de dansul,
unii asupra formei de redactiune, altii imi pare
chiar asupra fondului. Dupa cum vedeti dar, chiar

cei ce nu sunt multumiti cu acest raspuns, nu

1299

sunt tocmai de acord intre D-lor. AO D. Th. Rosetti in numele opozitiei conservatoare declarg, cg,
se abtine de a se ocupg, de aceasta cestiune, din
cauza ca nu este momentul oportun.
D-nii Voinov i

endrea nu aprobg, redactiu-

nea, de0 aprobg, fondul; qi ar propune o alta

redactiune asupra eestiunei Dunarei. Ceeace insernneaz c D-lor sunt cei mai apropiati de
majoritate; principele Gr. Stourza nu admite, dupg,
cum ati vazut, asupra acestei cestiuni, nici forma
nici fondul.

eu cateva cuvinte asupra acestor

opiniuni ee s'au manifestat intre Dv. Despre atitudinea D-lui Rosetti, n'am a zice mai nimic;
caci D-lui n'a emis o opinine, ci a facut cunoscut
atitudinea, tactul partidei D-sale in Senat.
SA% zic

Cestiune de apreciere i de tactica de partid.

Eu nu mg, linguesc cred ca D. Voinov, c Ong,'
la fine, vom puteg, face noi, ca D. Rosetti, impreuna cu amicii D-sale sg,-si schimbe o tactieg,.
o hotarire ce D-nealor au luat-o de mai inainte si
sit voteze sau s discute macar pasagiul relativ lii
chestia Dunarei. Eu unul nu-mi pot face o asemenea iluziune. rad numai atat i trag acest
invaAamAnt din declaratiunea D-Iui Rosetti. Imi

zic numai dacg, un partid din acest Senat merge

en tactul sau tactica OM a the* pang, a se

abOne s'a" vorbeasca intr'o

cestiune

ca aceia a

1300

Dungrei,

a5i phstrh o absoluth rezervh, cu atAt

mai mult cei ce vorbesc, majoritatea, trebue sh

ine1eag c trebue s'o fach cu tact 5,i multh prudent& Dach bine sau rhu, patriotic sau nu, fae
membrii din opozitiunea conservatoare de a fi
adoptat aceasth tactich, este altceva.

eu cred

ch nu se cuvine unui partid serios politic, sh no

zich nimic in a$, cestiune. lush sunt convins c.
cu tot apelul sincer ce-a fhcut D. Voinov, D.
Rosetti nu va puteh schimbh o hothrire luath in
comun de o partidh. Sh ne multumim a nu face,
i noi o eroare in sens contrariu. Viu acum la.
preocuparile D-lor Voinov 5i endrea i mh voi
sill a-i liniti.

D-lor cred ch in modul cum este redactat

Mesagiul din rhspuns relativ la Dunhre, s'ar puteh
presupune ch se da, guvernului un bil de indem-

nitate, sau c s'ar aprobh tot ce s'a &cut dela

ineeput in aceasth cestiune, iar pe de alth parte
D-lor mai cred c acest pasagiu nu este destul
de accentuat. Dach va inceth ambele aceste preocupatiuni, eu cred ch D-nii Voinov qi endrea
vor voth CU noi rhspunsul, ehei D-lor Bunt cei
mai apropriati de majoritate. Ce a inteles in adevhr D. V oinov cnd a vorbit de bil de indemnitate? Nu puteh fi vorba de un bil de indernnitate ce se dh unui ministru care a violat o
lege. Chci aci nu poate fi vorba de o violare de

1301

care Camera sa, zica ministrului :

te iert" . Nu poate fi dar vorba cleat de niste
gresale, de niste urrn6ri rele ale unui ministru
ori guvern, pentru care s'ar zice cl se da" bil de
indemnitate pentru a uit, pentru a numai imputh acele gresele, acele rele urmri, i aceasta
lege pentru

ar fi adev6rat, nu numai pentru trecut, dar

si

pentru viitor, adie6 D. Voinov crede c Senatul

ar zice prin acest mesagiu c ap6r1, de pe mum
pe guvern, de toate gresalele sau relele urmAri
trecute posibil i viitoare!
Ash este ? ash an fi posibil s, fie ? Incftt

pentru trecut, D-nii Voinov

endrea au uitat

c6 in luna lui Mai, anul acesta sub ministerul

D-lui Dim. Brgtianu, s'a Pacut o interpelare In
senat de &Are D. P. Gr6disteanu, in cestiunea
Dural-6, i ckteva zile mai in urrn a. aceiasi interpelare s'a fAcut si in Camera'. In Senat, atat eu
fostul ministru de externe, cat si D. I. BrAtianu
fostul presedinte al consiliulni, eram pe banca de
senatori, i pnin urmare mai liberi, mai comozi
in expliegrile ce putearn da, desi retinuti tot prin
reticentele ce ne impuna o cestiune Mat pendinte.
Totusi am putut fi mai expliciti am putut chiar
expune continutul mai multor importante acte nu
de natura de care se teme D. Voinov adic6 corespondent6 cu guvernele straine, c6ci asemenea
acte nu exist6.
>

1302

Guvernui nostru nu putuse Inca sa intre in

corespondentA cu guvernele straine asupra solutiunei eestiunei, cci spre a se ajunge acolo, trebuiau Inca lucrAri preparatorii

i asemenea luer6ri

Inca nu se terminase. Nu puteh dar fi vorba de

cat de acte oficiale sau eonfidentiale eatre comisarul nostru din Comisiunea Europeana dela Galati sau eatre reprezentantul nostru din strlinAtate.
Acte sau angajamente catre guvernele strAine, de
care le place unora a vorbi, nici nu exisa, nici nu
puteh existh in dosarul nostru. Am facut dar cunoscut atunci Senatului esenta actelor existente en comisarul nostru dela Galati i cu reprezentantii nostri din

strainatate. Astfel am inceput prin a expune pari1e esentiale din instructiunile node dela 1 Noembrie 1880, date comisarului nostru care s'a
conformat eu ele dupa cum probeaza proceseleverbale imprimate ale comisiunei din Galati. Am
expus apoi continutul unor note i depe0 confidentiale catre reprezentantii nostri din stringtate
eu data din Februarie i din Martie 1881. Aceste

note erau provoeate prin o circulara dela 9 Februarie 1881

a guverriului austriac, trimeasa

tuturor celorlalte P uteri i comunicata si nouA

prin care Austria propuneh diferite concesiuni i

modificari ce facea la anteproect.

Am expus dar esenta tuturor acestor acte,

0 am argtat linia noasta de conduita in cestiu-

1303

nea Dunarei. D. Bratianu, fostul meu coleg si

presedinte a luat euvantul la r'andul sau si a expus si a confirmat aceleasi adevaruri ce am ara.tat eu. Caci, D-lor, fie zis in parenteza', in aceasta
cestiune a Dunarei, ea si in toate cestiunile a
existat eel mai perfect acord i prin urmare cea
mai deplina solidaritate, intre toV colegii din acel
guvern. Si nu nurnai aceasta importanta cestiune

a Dunarei, dar toate cestiunile, chiar cele mai

mici, se tractau totdeauna in armonie, si in o
deplina intelegere comuna intre to0 eolegii.

Ce a facut Senatul? Nici unul din membrii

opoziOunei nu ne-a aprobat. Chiar D. Theodor
Rosetti a ramas multurnit si n'a avut alt a opune
deck el in eele expuse de mine ar fi existat o
critica sub forma de lapsus (expresiunea D-sale
proprie), ca adica la ce nu am raspuns la nota
Austriei din 9 Februarie 1881. La aceasta observatiune m'am i grabit a raspunde c noi am
erezut ea nu era prudent a raspunde la o nota
de conciliare, de vreme ce nu putearn crede de
admisibile bazele acelei comune IneIegeri. Trebue

mai intai sa gasim alte baze, admisibile de catre

to0 pentruca apoi sa vedem daca, pe acele baze,
putem negocia i ne putem irrtelege. Pre cat insa
aceste baze nu erau Inca stabilite, nu credeam
prudent a raspunde la nota Austriaca din 9 Februarie. Iata dar singura critica a D-lui T. Rosetti,

1304

o critich de lapsus, cum vedeti. Iar Senatul, mai

in unanimitate imi pare, a trecut la ordinea zilei.
Chiar D. presedinte al consiliului, D. Dimitrie
Brhtianu, a declarat ch si D-lui stie ch nu este
niciun angajament luat, cg suntem liberi de a
deslegh cestiunea cum vom vol, dar ch nu stih
ce se va fi tratat verbal de ministrii oni reprezentantii nostri din strhinhtate; adic e, in alt

cuvant duph ceiace vede din dosar lucrul este

bine condus si regulat.
La Camerh aceiasi interpelatie s'a discutat
cu ceva mai multh vehementh, ca una ce este mai
jung; insg rezultatul a fost acelasi, adich trecerea
la ordinea zilei.
Ash dar, dach ar fi sh, privim lucrurile sub
aspectul formelor, asi puteh zice D-lui Voinov,

eg bilul de indemnitate s'a si dat de vreme ee

ambele Corpuri Legiuitoare au trecut la ordinea
zilei. Se poate insh zice cu aceasta c Corpurile
Legiuitoare si-au inchis drumul pentru viitor?
Nicidecum, D-lor, adhogati inch, e nici eu,

sunt sigur nici ministerul, nu am voi a ne

acoperi raspunderea punndu-ne la umbra unor
forme. Trecutul v va rhmaneh dar totdeauna
si

deschis;

11

yeti puteh controlh orichnd, si vom

primi rhspunderea.

Cht despre viitor, cum credeh Voinov cd,

prin acest rhspuns, Senatul an renunth la dreptul

1305

sau de control? Dar chestiunea este 'Inca nerezol-

vata. Cum Senatul, cum Camera ar declarh de

astazi c ministerul este absolvat de ceiace are sa
fad, in viitor? Dar aceasta ar fi abuziv, ar fi
imposibil chiar. Chestiunea este Insa pendint, repet; nu se stie cum are sa se rezolve. Numai
dupa ce se va rezolvh se va vedeh dad, ministerul
bine ori rail a lucrat, i atunci va fi raspunzator
de actele sale. Dar aceste acte Inca nu s'au produs; si D. Voinov ar erede ea Senatul le-ar aprobh
mai inainte de a le eunoaste?!
Sh fie linistit dar D. Voinov, cu atat mai
ult ca oricare ar fi numarul, ministrul de externe
care se schimbh in acelasi cabinet, rhspunderea
rhmane aceiasi si duph acelasi timp. D-lui a zis

eh s'au schimbat ministrii de externe in cabinetul

D-lui Ion Brtianu. Ash este, dar dreptul de control; nu este micsorat prin aceasta, eh solidaritatea
ministerialh intr'un guvern constitutional, face ch
pe cat timp eticheta ministeriala rmane aceiasi,
si politica este aceiasi, i Adunarile Legiuitoare
exereita aeelasi drept de control asupra Cabinetului.

Prin urmare D. Voinov n'are sa se teama,

t s'a micsorat dreptul sail de control ea senator,
pentru cuvantul ca au fost mai multi ministrii de
externe. Numai cand firma cabinetului s'ar schimbA,

atunci acest control se va exercith asupra altui

cabinet pentru faptele lui.

1306

SA mai vedem acum pentru ce D-nii Voinov

qi endrea nu se multumesc pe redactia putin accentuatA a comisiunei. D-lor ar voi ca printrAnsa
sg, se zicA cA sA ia act de cele cuprinse in Mesagiu. Dar ce s zice in realitate mai mult decAt
atAt? Are aerul, insA, D. Voinov de a mai sustine
c6, Mesagiul vorbeqte de viitor iar nu qi de trecut;

adicA cu alt cuvAnt eg deql in trecut s'a putut

urmh rthi, ins6 pe viitor are sA se urmeze bine.
Aceasta ar fi o insinuatiune bunA, de exploatat
numai ca om de opozitiune; pre cAt insl se va
considerh numai justitia qi ratiunea, se va vedeh
ad c trecutul i viitorul sunt legate impreun,
de vreme ce avem ace1a0 guvern; cAci daca mei

guvern ar fi urmat rAu in trecut, s'ar fi angajat

adica, dup6 cum zice opozitiunea, cum ar puteh
tot el urmh bine in viitor? Aceasta i-ar fl imposibil. Obstacolele ce i le-ar fi pus in trecut, 1-ar
impiedich de a urmh bine in viitor.
CAnd dar un guvern ne afirmA in mod solemn,

printr'un act ca Mesagiul Tronului, ca, a lucrat

conform drepturilor i intereselor rei1 trebue s6-1
credem ea, ash s'a urmat in trecut, c a va urmh,
pe viitor, i s6-1 credem pe cuvAnt, cel putin deocamdath i pang la proba contrarie. Cel putin
acesta este uzul constitutional in toate riie libere,
cand e vorba de o cestiune pendinte.

Ce raspunde Senatul la aceastA afirmare a

1307

Mesagiului? Raspunde ca a vtizut c guvernul a

urmat a lucrh in cestiunea Dungrei, conform drepturilor i intereselor tarei. Dar de unde a vgzut
el aceasta?
A vazut din axaminarea sau citirea actelor

diplomatice ce i s'au prezentat? Negre0t el nu;

egei aceste acte nu i s'a dat. A vgzut dor din

eeeace i s'a spus de guvern, adicg din Mesagiu.

De aceea Senatul i adaugg ca. are incredere, eg

se va urmh 0 in viitor, ea 0 in trecut. Iatg dar

ca in realitate, raspunsul coque toemai ideea ce
doreh, D. V oinov.

De ce atunci s'ar mai ridich o cestiune de

formg, de stil, cand fondul este acelmi? Nu mg
indoese dar c i D-lui va voth acest pasagiu
ca noi toti. Cat pentru Printul Gr. Sturza este
alteeva. Pe D-lui 1-a0 intelege a nu-I voth, dupg

cum nu-I va voth nici I). T. Rosetti.

Pr. Sturza ridic o cestiune mai gravd. D-lui
a spus cg este de idee a nu se recunoate ori
admite supravegherea de egtre Puterile Europene
a libertatei de navigatiune pe Dungre. Este o
idee ea alta. Insa uita D. Sturza, cg. aeest drept
de supraveghere dat eomisiunei europene dela

Galati, este inscris chiar in tratatul dela Berlin

art. 55. Cand dar noi am fi in contra acestui
drept, am e0 din tractat i ne-am pune, in conflict cu toate Puterile ce I-au subscris. Nu aceasta

1308

negresit doreste Pr. Sturza. Mai este mns i alteeva, D-lor, chiar cnd acest drept flu ar fi scris
in tratat, noi Rom /Ili, ar trebui s-1 invent/m.
C/ci el ne-ar fi dictat de interesele economice cele
mai vitale ale Romaniei. Noi Romkni, numai
atunci putem fi siguri c Dunarea va fi in adev/r liber, cand aceast/ libertate va ft garantat6,
supraveghiath, de toate Puterile. Altfel ar fi pericol ca o putere ori alta s aibg o influent/
absorbant/ pe Dun 6re; i atunci libertatea navigatiunei ei nu ar mai exista de fapt. Dv. stip
e./ Dun Area este un fluviu international, cum este
Rinul, Elba si alte fluvii europene. Noi voim s
fie libel./ intocmai ea acele fluvii. Pentru noi

aceastg libertate ne este cu at/t mai pretioas/,

ea, Dun/ma este principalul nostru nerv vital,
din care decurge viata i abondenta; fgt./ libertatea acestui nerv, noi suntem expusi a rAmanea
asficsiati sau amortiti.
Cu ce alt Ins/ am tine vigoarea si activitatea de circulatie a acestui nerv vital, daca, nu
prin aeeea supravegherea a intregei Europe care
nu las/ a se astuph aceast5, cale respiratoare.
Vedeti dar, D-lor, c/, chiar de nu ar fi vorba
de un drept in scris intr'un traetat, Ins/ tot interesele noastre ne indeamn s recunoastem
sg, mentinem acest drept, care este si al Puterilor
semnatare traetului si al nostru. In scurt, vedem

1309

eh obiectiuniile aridicate asupra redactiunei unor

phrti din acest egspuns nu sunt intemeiate; cei

ce au flcut aceste enitice, pot voth proectul far&
grije; chci el nu justifich ternerile D-lor. Dac5.

D. T. Rosetti nu le poate voth, nurnai ea tactieg

de partidg, aceasa nu se poate discuth; egei e
treaba fiechrei partide a adopth tactica ce va vol.
Dae6 Printul Sturza aridicA obiectiuni asupra
fondului, emite ate o apreciere a D-lui, pe care
eu o glsese i neIntemeiath i periculoag.
Senatul va face bine a voth un rhspuns care
s6 nu ereeze noi difieu1t6ti guvernului i nou6
tuturora, intr'o cestiune atht de importantA, insa,
care trebue condusl en mult tact i prudent-a.

-V II
Desbaterile Corpurilor legiuitoare No, 20 din 15 Deeembrie 1881

Cestiunea Kalimachi-Catargiu
Kalimachi Catargiu fost ministru plenipotentiar la
Londra find revocat din functiune de ministrul de externe de atunci Eugeniu StAteseu comisese indiscretiuni

de a da publicithtei niste acte diplomatiee pe cari le

avusese in calitatea-i de ministru.

Senatorul C. Grdisteanu adreseazh guvernului o
interpelare intr'aceasth cestiune la care rkspunde si Boerescu ca fost ministru de externe. Boerescu vestejeste

purtarea lui Kalimachi Catargiu spunAnd ch aceasth

indiscretiune arath ch bine a fkeut Eugenin Sthteseu de
1-a revocat din functia de ministru chci un mu care
este in stare sh publice piste aete diplornatice secrete
este nedemn de a ocuph functiunea de ministru.
Boereseu aprobh revocarea lui Kalirnachi Catargiu
fiindch acesta in contra instructiunilor guvernului care
recomandk sh nu se atace nicio putere remisese Angliei
referitor la cestiunea Dunhrei, in calitatea-i de ministru
un memoriu violent contra Austriei. Boereseu este de parere ch ministrii din strhinatate trebuie sa se conformeze instructiunilor ce primese dela guvernul lor; chci
intr'altfel in loe sa avem o singur directie in politica
externa am aveh athtea directii cati ministrii in strhi-

1311

natate am aveh. Pe deasupra Boerescu crede ca. este

bine ca afacerea aceasta sa fie data i pe mana justitiei
pentruca strainatatea s vada c indiscretiunea lui Kalimachi Catargiu este o exceptiune.
B. Boerescu. Fiindca in nenorocita publicatie

a D-lui Kalimachi Catargiu se reproduc niste acte

care ma privese personal, ca fost ministru de ex-

terne, ar fi putut poate sa se creada cg, au am

sa iau i eu parte la discuOunea ridicata de D.
interpelant Gradisteanu.
Insa D-lor senatori, eu cred c daca asi tace,
asi lipsi unei datorii ce am catre onor. Senat, catre
mine insumi, catre 'lard.
Am dar sa vorbesc, si am sa vorbesc cu toata
francheta, mai ales in scop de a vede a. ce invatarninte

se pot trage din faptul acesta al D-lui

Kalimachi Catargiu.
Fiti siguri ea aceste invataminte pot fi foarte
folositoare pentru atitudinea i conducerea viitoare
a junei di olomatii.

Nu sunt de loc jenat de a vorbl in aceasta

ocaziune, desi este cestiune si de mine, caci D-v.
toti simtiti, caci in Adunarea Deputatilor s'a de-

clarat ieri anume ca aceasta cestiune de guvernamant care intereseaza nu numai pe guvernul
actual, ei toate guvernele interioare, de vreme ce
uici unui stat liber i organizat nu-i poate placeh,
nu-i poate conveni, ca un fast reprezentant al

1312

sau politic, ea un fost ministru plenipotentiar sg-si

Insuseasca actele, cari sunt al statului, i sa divulge secrete de stat, cari se pot discredith i vttm in strainatate. Daca dar o asemene cestiune

este mai presus de mice partid, cu Mat este mai

presus de mice individ. Prin urmare. in consideratiuni individuale m'ar jena i m'ar opri de a-mi
face datoria, 0 de a exprima franc aceeace tiu
aceeace cuget. Pe langa aceasta, chiar daca ar
fi s ma cobor pe tarimul strimt al individualitatilor, incat ati vazut acei cari au citit publicarea, sau yeti vedea, din putinele ce voiu spune
asupra acestui punet, ea in loc s fiu maniat,
atat eu eat 0 D. I Bratianu, nu putem fi decat
recunoseitori D-lui Kalimachi Catargiu; eaci D-lui

fara voia-i, ne-a facut bine, in loc

ne faca
ru prin bropra D-lui; i ca actele pe cari le
publica ne onoreaza, in loc s ne defaime. Insa
repet, nu pe acest tarim am s m pui, voi sa
aridic cestiunea la o inaltime mai mare; voi in
fata Senatului s expun natura faptului qi s trag
s

dintransul invatamintele, principiile care servesc de

normA junei noastre diplomatii, pentruca sa se tie : ca

ele se admit 0 se adopt de acest matur Corp, prin

aprobarea ce va da ziselor mele i prin neemiterea.
altor doctrine contrarii.
In adevar D-lor senatori, sa nu uitam, ca diplomatia noastra este abia nascanda, sa nu uitam

1313

ci abia de eri avem o adevgrath politich exterioarh, suntem i noi chemati a luh parte in diplomatia international; dach dela inceputul carierei noastre diplomatice, am luh rele apuckuri
si am face fapte de destrhbhlare i indiscretiune
care sg ne discrediteze pe langh alte cabinete, intelegeti prea

bine D-lor, eh in putin timp am

ajunge acolo incat, cand un agent diplomatic al

nostru s'ar duce sh vadg, sh convorbeasch cu un
ministru de externe al unui stat strein, acesta ar
trebui s cugete de zece ori mai inainte de a vorbi
ceva, ar trebui sh-si strng toate hrtiile dupg,
mash, stiind c reprezentantii nostri au nhravul
de a divulgh tot, de a publich tot, 'indath ce se
vor nechji. Apoi reprezentanti diplomatici am mai
aveh noi ?...
Asemenea apuchturi de indiscretiune ar pune
dar pe agent'ii nostri diplomatici in imposibilitate

de a aphrh, de a sustine interesele threi in strginkate! Dach apoi ati mai adgugh eh, fiecare din
reprezentantii nostri in strhinhtate, an vol s aibh

politich o phrere chiar a sa personalg, care

uneori ar fi alta deck aceea a ministrului dela
centru, aceluia care singur e in drept si in puo

tinta de a dirige, de a conduce politica exterioarh

a threi, si de a da instructiuni reprezentantilor ei

din afarl; dach unul sau fiecare din acesti reprezentanti, ar vol ca toti acestia sh fach a pre29006

83

1314

dorninh politica lor personall, sh se impunh ei ministrului seeretar de stat, sh-I dirige ei,
inlhture instructiunile lui. i sh-i dea ei instruetinni,
Sb ia ei initiativa unei actiuni, unei directiuni, proprii a lor, i alta decht aeeea data din tar: spuneti, D-lor, dach aceasta s'ar mai numi reprezentatiune exterioark dae en asemenea sistern am
mai fonda noi o diplomatie romnh
Nu D-lor; cu asemenea doctrine, cu asemenea
sistem, eu apuchturile de divulghri de secrete si

acte diplomatice, pe deoparte, si cu pretentiunea,

etc un agent diplomatic sh-si imprime guvernului
central personalitatea sa, politica sa proprie, nu
putern aveh diplomatie; si ceeace ar fi mai bine,

ceeace ar fi de doritsi chiar eu ai luh initiativa pentru aceastaar fi ca s suprimhm reprezentatiunea noastrh exterioarh; chci eu asemenea

sistem, ash reprezentanti nu numai ch nu facem

niei un bine threi, dar Ii facem mai mult rhu.
(Aplauze).
Sh viu si la cazul special al acestei interpe-

latiuni. Eu cunosc personal dernult pe D. K. Catargiu, I-am ghsit vechiu in cariera diplomatich;
eram obicinuit a-1 stima si a-I bine aprecih. De
aceea eu unul nu 1-asi fi erezut niciodath capabil
de a face un act ca cel despre care e vorba. Pot
adhogh, i v mhrturisese sincer, c pe cat eu II
cunosteam, asi fi fost in stare sh fac prinsoarea

1315

cea mai mare ca omul acesta ar fl incapabil s

faca acte pe care D. G-radiOeanu, a fost in drept

sg le numeascg: acte de felonie" Dar ce s fac

D-lor, dacg rn'aqi fi prins ai fi perdut! M'ai fi

inelat, cum vedeti... Caci cum eram eu sa prevaz el D. K. Catargiu are sali piarza mintile
pang acolo, sau sa asculte poate rele consilii i sh
urmeze uricioasa impulsiune, Meat sa faca un act
pe care nici un om cuminte, nici un om onest
nu il poate aprobh. Dar actul s'a %cut. Prea bine,
este in drept eineva, a se intrebh: pentruce? care
a fost mobilul, care a fost scopul ce D. Catargiu
i-a propus a atinge prin aceasta publicatiune ?
S'a zis c poate sa fie un simtimInt de rgzbunare, de o satisfacOune personalg in urma unei
mnii atatatg.

Prea bine, sa admitem i aceasta. SI admitem

ca un orn politic, un baxbat de stat, este permis

de a pune simtimIntul urei i razbungrei personale, mai presus de datoria sa de onoare, mai
presus de obligatiunile ce i-au impus Malta sa pozitiune ce ocupg sau a ocupat.
A voit dar sg-qi razbune D. Kalimachi Ca-

targiu prin publicarea sa! Dar in contra cui ? In

contra D-lui ministru de externe actual, neapgrat.
i pentru ce? Pentru ca. D. Stgtescu a revocat pe
1). Catargiu. Aceasta a presupus-o multi ; aceasta
a crezut-o multi. Dar atunci sg egutam in pu-

1316

blicatia D-lui Catargiu, A vedem unde se aft.

rlzbunarea in contra D-lui Stg,teseu? 0 egutg,rn qi

nu o ggsim niciri. Nici o vorbl nicgiri de D. Stg,-

tescu; nici un act al D-lui Statescu.

Dar un alt fenomen cu totul curios a produa
aceastg, publicatiune. Pang, la aparitia ei multi nu
aprobau qi mai toti nu intelegeau publicarea referatului prin care D. StAtescu revoch pe D. Calimachi ea ministru plenipotentiar. Aceastg, publicatiune a produs fenomenul neateptat de D. Calimachi, c s'a uitat publicarea referatului qi s'a
zis cg. dreptate a avut D. Ministru, de a publieat
referatul, de vreme ce D. Kalimachi Catargiu,
vine insui prin aceastg, faptg, a indiscretiunei sale,
a probh cg, erg, nedemn a ocuph pozitiunea ce aveh.
Rzbunare dar in contra D-lui StAtescu din

partea D-lui Kalimachi nu este i nu a putut fi.

Atunci in contra cui a putut fi aceastg, rg,zbunare ? In contra mea ea fost ministru de externe ? In contra D-lui I. BrItianu ea preedinte
al consiliului ? Se poate; exci D. Kalimachi Catargiu zice in introcluctiunea sa, c prin publicstiunea sa, are A se vazg, eine a fost aeela care nu
a al:drat drepturile tg,rei, care a paralizat orice
actiuni in acest sens.
Va A zicg nu D-lui, ci eu, ei D. I Brglianu
nu a apg,rat drepturile ta'rei i am paralizat mice
actiune in acest sens. Aceasta reese oare din actele-

1317

noastre ce D-lui publica, intr'un mod Mgt de putin

corect ?

Astazi au citit toti aceste acte

s'au convins di, de loc nu ese aceeace doreh D. Catargiu; ca

i

din contra, ele probeaza ca politica noastra a fost

atAt de corecta i prudenta, incat i eu i D. I. Bra-

tianu, nu putem fi deck recunoscatori pentru indiscretiunea ce a comis.

S'a vazut din acele acte c aparam libertatea

Dunarei, dar cd-i recomandam a fi cu tact, cu
prudenta, CU circumspectiune a nu prejudech nimic

i mai ales a nu atach nici o Putere, in sustinerea

ce va face liberttei de navigatiune. D. I. Bratianu trebuie sa fie i mai recunoscator D-lui Kalim.achi, pentru ca-i publica depea sa cifrata dela
1 Septemvrie prin care-i ziceh ca-i pare rau cit
a dat acel memoriu sau notita guvernului englez
fiindca ar fi trebuit s tearga, pasagiul cu tonul
violent In contra Austriei. i cand se da, aceasta
pe fata ? Tocmai in mornentele and guvernul
austro-ungar irnputa, D-lui I. Bratianu, c ar fi
avut intentiunea de a-1 ofensh. D. Bratianu ii
poate raspunde chiar cu depea adresata D-lui Kalirnachi inc6 din Septembrie.

Ah dar contra mea razbunare DU a putut

fi, chci D. Calimachi publica actele unei politice
pe care eu nu am ascuns-o niciodata, i care era
in acord cu toate faptele guvernului din care

1318

faceam parte; contra D-lui I. Bratianu razbunare

flu poate fi, fiindca-i recornandh aceiasi politica
i-i publica acte care-i sunt favorabile si de care
se poate onorh.
In contra cui dar gi-a razbunat D. Calimachi?
In contra D-lui Insusi, i nimic mai mult. Din
actele publicate de D-lui, din memoriul nevazut
gi neaprobat mai inainte de guvernul nostru, dat
de D-lui ministrului englez, se probeaza ca D-lui
nu s'a conformat instructiunilor ce primise dela
guvernul sau, ca D-lui a voit s deh instructiuni
guvernului sau, i s creeze o linie de conduita
ce erh a sa proprie, si c remite unui guvern

strain un memoriu sau notita a sa proprie, neaprobata prealabil de guvernul su. Ce Rita scuzhre

mai grava se poate face unui reprezentant diplomatic, cleat aceea ce D. Calimachi i-o face singur?
Sg studieze cineva datele si continutul acestor
acte spre a intelege gray itatea acestor acuzari.
Se va vedeh ca abih peste o luna i jumatate

D. Calimachi raspunde la intaia comunicare ce i

s'a facut de ministerul de externe, in privinta cestiunei Dunrei. i atunci cum raspunde? Raspunde

ereand Dlni o directiune a sa proprie, independenta de cea data de guvernul sau. Pe cand i se
recornanda cea mai mare circunspectiune, ca an
trebue prin acel memoriu ce-si propuneh a emite
guvernului englez, a atach nicio alta Putere, pe

1319

chnd prgedintele consiliului ii zice anume ca poutica noasta este numai defensiv, iar nici cum
ofensiva, ce face D. Calimachi Catargiu? D-lui ia
o atitudine ofensiva, D-Iui substitue politica sa
personala' politicei generale a guvernului, si remite
un memoriu en ton violent in contra Austriei.
cand remite acest memoriu? In urma acestor recomandari, in ziva chiar de 26 August, adica in
ziva child i anunta pe guvernul sau ca a remis
memoriul, pe care ni-1 comunica in copie, i child

nu mai erh timp de indreptare. Si inca D-lui ne

spune ca pleaca la bai.
Procedare regulata este aceasta? Nu este
aceasta din contra cea mai grava acuzare ce tin
agent diplomatic ti face sie0? Si de uncle stim
chiar cd acest memoriu, aceastd notitd nu s'a dat
ministrului englez, mai inainte chiar de data chnd

zice c. s'a dat, adica fara a mai astepth instructiuni, si numai dupe propria inspiratie a D-lui
agent diplomatic, care pretindeh, cum a0 vazut,
sa-si impund politica sa personala guvernului cen-

tral? Se poate i aceasta; eaci memoriul D-sale

nu are data, i l'a putut da child a voit. In asemenea caz faptul ar fi i mai gray i culpa i
mai mare. Este dar constatat D-lor, e rdzbunarea
nu a putut fi scopul D-lui Calimachi; caci din
actele ce publica rezulta ca nu puteh sa-si ras-

1320

bune contra nimanui, de vreme ce nu puteh lovi

pe nimeni deck pe sine insui.

De o satisfactiune pur personall iara0 flu

poate fi vorba. Caci ce satisfactiune ar fi putut
sa-i deh D. Calimachi? Aceea ca a lucrat bine
in cestiunea Dunarei? Dar cihe oare l'a atacat ca
ar fi lucrat, in ori si ce fel, in aceasta cestiune.
Absolut nimeni. In referat D-lui ministru Statescu
nici vorba nu este despre Dunare. Cum dar ar fi

raspuns la o imputare ce nimeni nu i-a facut?

Din contra putem zice, ca' din actele publi-

cate D. Calimachi Catargiu a probat singur ca

ran a lucrat in cestiunea Dunarei, fiindea i-a

permis a lucrh in contra instructiunilor guvernului

Au, fiindca in puOnul ce a lucrat, a procedat

altfel de cum i-a zis guvernul Au.
Daca aceasta satisfaqiune a vrut s'o aiba,
a capatat-o.

As dar D-lor Senatori, din toate acestea

vede0 ca faptul D-lui C. Catargiu nu se poate
explich altfel deck ca un act de rat6cire, ale carui
consecinte nu au putut lovi deck pe sine insui.
Sa vedem acurn, D-Ior, 0 A se pronunte
Senatul in privinta acestui sistem al diplornatiei
noastre nschnde, dat pe fa-ta de D. Calirnachi
Catargiu, adica dadi acest sistem trebue a servi
de norma acestei diplomaiiii. Pot A vorbese astazi

fara jena; caci nu mai sunt ministru, i pot sa

1321

va spun ce am vazut i eu cat am fost ministru

de externe.

Da, sunt unii din reprezentantii notrii din

afara, care pretinde c personalitatea D-lor e aqh
de mare incat s conduca D-lor politica exterioara
a tarei, i sa, nu se conforme instructiunilor ce le
dau guvernul central; dac instructiunile, daca
politica guvernului central nu le place, D-lor nu
se retrag, i continua a sth la Joe, paralizand
actiunea guvernului sau lucrand chiar in contra
lui. Reprezentanti ai tarei se mai pot numl acetia?

Da D-lor, din nenorocire, am vazut aceasta

atat eu cat i precedesorii mei. Am vazut pe unii
din reprezentantii notri, voind sa dea ei instructiuni ministrului de externe, voind s creeze ei o
politica speciala a D-lor, i servindu-se de o forma

care erh aeeea a unei impuneri.

Apoi atunci sa refiecta putin. Rolurile ar fi
schimbate, neaparat. Politica noastra din afara
s'ar conduce de unii din reprezentantii noqtrii din
strainatate. Dar de ce de unii i nu de toti? Avern
vre-o 7 minitrii plenipotentiari. Daca yeti numarh

pe ministru de externe, am aveh cel putin 8

politice exterioare! Dar aceasta ar fi cu putinta?
Nu ar fi chiar ridicul? Fiecare ministru plenipoqi

tentior cunoate numai ceeace se petrece in tara

unde este acreditat. Numai ministrul dela centru
qtie tot ce se petrece in fiecare din ta rile unde

1322

suntem reprezentati; numai el cunoate nevoile din

iatru, i este expus controlului Adunsarilor. Toata,
politica exterioarg trebue concentratg, in mainile
sale, adica, ale guvernului central,

el are sa%

indice calea de urmat a tuturor reprezentantilor

sal. Aceasta este logica aceasta este dreptatea,

aceasta se urrneazg, in toate statele din lume.

Dad, la noi in targ, sunt unii oameni atat

de mari, tack sg, nu inteleagg, asemenea adevgruri
elementare qi s, creazg,' cg,' se micorez urmand

instructiunile guvernului central, nu au deck sg,

se retragg,, sau sg, stea acasg,, sau sg, vira aci s5
faca, opozitiune; iar nu sg, vateme interesele threi
prin o conduitg, atat de incorectg,.
Ei D-lor! Pentru ca sg, vedeti cat de copilg,reti sunt asemenea pretentiuni, i de incorectg,
conduitg, unor aa, diplomati ai notri, sg, vg, dau
un exemplu ce'l cunosc personal.

Mg, aflam acum cativa ani intr'o mare capitalg,, i vorbeam cu un ambasador, o persoang,
ilustrd in taxa sa, imbatranit in afaceri, i pot
sa adaug acoperit cu glori. Vorbirea era asupra
unei cestiuni politice dela noi. Ambasadorul imi
spuse cg, are i el o solutiune, pe care o crede
foarte bung,. Voii s'o tiu i eu, insg, imi fu peste
putintg, a mi se comunich. i titi D-lor pentruce
arnbasadorul acesta nu a voit sd-mi spung, solutiunea sa? Iatg, propriile sale cuvinte:

1323

Nu pot sti-fi spun soluriunea mea, fiindcd

nu tiu dacd o aprob i guvernul meu central.
Dacd
spune-o iatd ce s'ar putea, intampla:
D-v. guvernul roman, poate c ai gdsi-o
bund i afi, aclopta-o. Dar dacd, guvernul meu
nu ar aproba-o ; dacd ;Inca el mi-ar da instructiuni
ca scl-o combat, eu ca reprezentant al sdu va trebul

acticd sd-mi combat propria mea opiniune. Insd

o voi face, cdci eu sunt dator a ma conforma instrucfiunilor guvernului meu. Insd D-ta personal,
guvernul D-tale yeti ti cei-mi combat propria mea
opiniune; i aceasta-ti, marturisesc ma va jena" .
Acestea sunt D-lor, chiar cuvintele acestui ambasaclor; le-arn inteles, le-arn respectat i nu am mai
insistat.

titi D-lor, eine erh acel ambasador, al chrui

nume nu-I pot spune? Erh un insemnat bhrbat de

stat, aparcinand unui partid en totul contrariu de
cat eel dela putere? El era un extrern conservator,
pe cnd guvernul sAu erh foarte. liberal; chei politica exterioarh a unei ri, fiind de obte aceiai
ori care an fi partida dela guvern, de multe oni
vedem in Ori constitutionale eh reprezentantii din
stringlate rhman acea0, dei apartin altor partide contrarii celei dela guvern. Ceva mai mult
acest ambasador aveh o mare pozitiune in -taxa sa
o insemnata valoare personalh, aveh chiar leghturi
de sange en familia regall din taxa sa. i en toate

1324

acestea un asemenea barbat irnbatranit in afaceri,

ilustru sub mai multe puncturi de vedere, nu credea
ca se micoreaza spunandu-mi, mie un strain, nu
numai ea urmeaza instructiunile guvernului sau,
ba ca i renunta Ia opiniunea sa personala, i chiar
o combate cand guvernul sau va aye& o alta. 'i

la noi Stat june, abia nascut de eri, ar pretinde

novicii notri diplomati ea sa canduca D-lor poutica centrald a tarei, unii dela Paris, altii dela
Londra, altii din Viena, alii numai tiu de uncle.
Ar pretinde ea sa se sustraga dela directiunea
ce li se da dela centru, s inlature ehiar instruciuniIe ce primesc.

Ar pretinde, in fine, ca sunt prea mari in

feta cu un ministru secretar de Stat, ce 1-ar gasi
prea mic. Aceasta ar fi o curata aberatiune. Aceasta

ar fi chiar negatiunea reprezentatiunei noastre, i

aceasta negatiune ar duce intr'o zi la suprimarea
ei. (Aplauze).
Dad, D-lor, am tinut sa iau euvantul in aceasta

chestiune, a fost mai ales spre a relev i a cornbate aceste tendinte i rele apuelturi ce se vad
cateodata in diplomatia noastra, a fosi pentru ea
in fata rei, Senatul s afirme i s constate sistemul diplomatiei noastre, conditiunile ce au sa
urmeze aceia ce voesc s reprezinte tara in strainatate. Cei ce cred ca pot sa le adopte, n'au decat
s ocupe aceasta inalta pozitiune.

1325

Cei care nu aprobd sistema i nu adoptd conditiunile, cei care se cred prea marl pentru a urnth,
instructiunile unui guvern, n'au cum am mai zis,
deek sq stea acas, i sd-si conserve opiniunile
personale.

Acum D-lor, dupd ce am stabilit e i diplomatia noastrd nu poate sa, existe i s dea servicii
tdrei deck in modul i dupd prineipiile adoptate
in toatd lumea, sd revenim la faptul D-lui Kalimachi-Catargiu sub un alt pullet de vedere.
Acest fapt a fost dezaprobat de toatd lumea
la noi, fdrd deosebire de partidd.
Nimeni absolut nimeni pang acuma, nu 1-a
apdrat, nu 1-a aprobat. Destul insa, ar fi numai
aceastd dezaprobare abstractd? Oare acest fapt,
reprobat eu atAta unanimitate, nu cade in prevederile unei legi represive? Si dacd o asemenea lege
existd', sau este bdnuiald numai e existd, nu se
cuvine oare ea i justitia sd se pronunte? Cred i
eu D-lor, cd este bine, cd, este logic, este cuviincios
ca, nu numai noi Senatul, nu numai noi Camera
sd reprobeze cum meritd un a fapt, dar i justitia
la rdndul ei, sd se pronunte. Daca, faptul acesta
al insuirei de aete publice, al violdrei de secrete,
este un fapt imoral i reaprobat de toti, de ce i
justitia nu s'ar pronunth tot astfel ? Este bine sa,
se creazd in strdindtate cd pentru asemenea fapte

1326

justitia la noi este dezarmatg ? C6 legile noastre

nu au prevgzut nimic spre a le pedepsi ?
DAndu-se faptul In mAna justitie s'ar da, mai
intai un ornagiu moralei publice, iar pe de alta
parte s'ar tgi oarecum plgcerea acelora can i. ar
vol sg imiteze pe D. Kalimachi i sg mai cerceth
asernenea fapte. Adaug Inca cg lumea strging diplomaticg ar vedeh intr'aceasta o sigurantg cg aceastg
indiscretiune constitue o exceptiune, care nu se va
mai repeth.
Cugetati cu adevgr D-lor Senatori, e faptul
acesta al D-lui Catargiu face o pozitiune neplcutd
tuturor reprezentantilor notri. Nu este insg drept
ca cei buni sg, sufere pentru unul rgu. Diplomatia
europeang este bine a cunoate e aceastg fapta, a

D-lui Catargiu, a unui oin raTacit este eu totul

izolatg, este o exceptiune i cg nu trebuie dintrAnsa

sg se conchidg ceva nefavorabil corpului nostru

diplomatic. Probg eg aceastg fapta este o nenorocitg exceptiune, este indignarea, dezaprobarea
spontanee i unanimg ce a produs in toatg tara,

dela cel mai mic Ong la cel mai mare. Mud i

justitia va fi chematg a se pronunth asupra sa,
ea nu va fi decgt un fidel ecou al acestei reprobari universale. Dar dacg se va intamplh ca justitia sg Pit condamne, ar puteh obiecth unii? La
aceasta voi rspunde cu D. Gra,diteanu cg aci
nu este vorba clacg justitia va pedepsi ori nu; ea

1327

s, faca, ce va vol. Cestiunea este ea

faptul fiind de naturg, represibilg trebuie ca ustitia

este 1iber

A, fie provocatg, spre a se pronunth. Treaba justitiei

va fi apoi s vadl dacg este sau nu o lege care

s pedepseaseg, asemenea fapte. A.i vgzut c

vi

s'a citat mai multe articole din codicile penale;

vi s'a citat intrealtele si art. 305, care zice cd,
price persoan6 care are profesiunea a fi pgstrg,toare de secrete, va divulge acele secrete, se va
pedepsi eu inchisoare dela o 1un6 la sease luni.
Termenii acestui articol sunt foarte generali, si se
va apecih dac g.

un agent diplomatic nu este

-(inut a 'Astr a. secretele si a nu le divulge. Dar in

fine aceasta este treaba justitiei; ea va vedeh daeg

poate ori nu pronunth o pedeapg.

in tot cazul, c'aud tribunalul nu ar pronu*, o pedeapsa, aceasta ar face-o nutnai pentrucg,
flu ar aveh un text de lege, adica, ar absolve pe
inculpat. Inset D-v., stiO cg, absolvarea este condamnarea sa morald, si pentru mine unul aceastrt
condamnare ar fi suficientg,. Cgei despre achitare
en nu m'a' tern, D-lor. Nu cred cg, s'ar gsi un

tribunal in targ., care in fata reprobdrei unanime

a tgrei, in fata brutalitAii faptului s achite pe
inculpat, sg, declare in alte cuvinte, eh' faptul sgu
este moral, este corect. Nu cred aceasta. Nu cred
mai ales eand se va observ e aceastg, publicaOune, eg aceast6 indiscrqiune se face asupra unei

1328

cestiunii, care este inch, pendinte. Irish dach aceasta,

cestiune va fi fost terrninath, cum este faimoasa

cestiune a Evreilor, s'ar fi putut cel putin pretesth
el indiscretiunea nu mai .puteh vgthmh sau compromite solutiunea. Dar cand cestiunea Durthrei
este inch nerezolvath, i child un fost agent diplomatic publich acte i relatiuni oficiale i secrete,

de naturg a puteh compromite, nu indivizi

rii, Inssi o bung.

solutiune a cestiunei, credeti D-v., ch s'ar ghsi la
noi o autoritate judechtoreasch, care sh zich: Nu,
rninitri, ci inshi interesele

acest fapt nu poate vtm interesele Wei, nu,

poate con' promite cestiunea, nici discredit& diplomacia noastra! Nu, faptul este bun, este corect,
este moral, este. obicinuit. Achit pe inculpat" . Eu

nu cred, repet, una ca aceasta. Cel mult nu va

puteh fi decht o absolvare, i absolvarea, repet,
este tot o reprobare. Aceasta reprobare ar fi atunci
suficienth.

Nu uitati apoi, D-lor, la exemplul ce trebue

s dam, pentru a se evith asemenea scandale pe
viitor. Avem mai multi reprezentanti in strhingtate,
se poate intAmplh ca guvernul s revoace unul,
ceeace este un lucru rar. Se poate intamplh ca
unul sh-i dea demisiunea suphrat, aceeace poatefi mai des.
Cath dar c ministru cel revocat sau demisionat, a doua zi duph retragerea sa, s creadh in

1329

drept a publich acte oficiale, duph care a tinut

cpii, sau secretele ce a putut cunoaste, chei nu
este stat in lume care sh nu-si aibh secretele sale,
secrete, din care unele nu se divulgh niciodath, din
care altele se divulga, numai duph ce cestiunea s'a
rezolvat. Uncle am merge cand asemenea divulgari
s'ar generalizh sau s'ar consacrh ? Am ajunge ca
toath lumea diplomatich strhing sh se fereasPh de
agentii nostri, i ca interesele noastre sh se com-

promith. Si de ce numai minitrii nostri plenipotentiari ar face asemenea divulghri? De ce nu si

niinitrii secretari de Stat ? lath, un ash ministru
care se cearth cu colegii si. sau chruia parlamentul Ii dh un blam, i iese suprat din minister.
El a doua zi publich actele ce are sau secretele
ce cunoaste. Oare faptul acesta nu trebue preintarnpinat, reprobat sau in cele din urmh. pedepsit?

S'a zis c guvernul are sh aduch o lege pentru

aceasta. Este neaphrath o asemenea lege, si sper eh'

guvernul ne-o va prezinth cat mai curAnd. Dar o

ash lege va statuh numai pentru viitor, lush pentru
trecut, pentru timpul de astki, legile noastre nu au
prevkut oare nirnic asupra acestui pullet ? Nu au
dat nici un mijloc spre a ne aphrh interesele threi in

contra unor ash abuzivi ? Justitia numai are sh

se pronunte asupra acestei cestiuni. Lhsati ei drumul

chiar cand va pronunth absolvirea, repet,

va vestejl eel putin faptul. Dach nu yeti deschide

liber ;

29006

St

1330

dui)/ acum drumul justitiei, eu ma, tem qi de alt

ceva. Ma tem ca brosuri ca aceea a D-lui Kalimachi Catargiu, aparute in realitate sub imperiul
legii noi, vor purta, o data anterioarg, acelei legi,
spre a se pune astfel la adapostul oricarei urmariri.
Cugetati, D-lor, suntem la inceputul vietii
noastre diplomatice; noi trebue sa arg,tam,prin toate
mijloacele, desaprobarea, indignarea ce a produs
o asemenea publicare; o divulgare a seeretelor de

Stat asupra unei chestiuni pendinte. Trebue totdeodata sa intrebuintam toate mijloacele practice
spre a preveni repetirea unor asemenea fapte. Cu
modul acesta am relevh creditul diplomatiei noastre,

am apara, demnitatea corpului nostru diplomatic,

si am feri interesele Statului nostru de ()rice indiscretiune care le-ar puteh vMania,.

Noi, Senatul, nu facem nimic alt cleat sa

exprimam din toate puterile desaprobarea si indignarea ce ne-a produs faptul D-lui Kalimachi
atragem atentiunea
D-lui ministru de justitie pentru ca D-lui s vada
dad, nu este loc a provoca, actiunea publica, pentru

Catargiu, si totdeodata s

ca justitia s se pronunte, cum va vol ea, asupra

cazului.

Urn And astfel noi, Senatul, suntem cel mai

fidel ecou al reprobatiunei generale ce acest fapt

a produs in toata tara.

Si cand, pe bang. acestea rugam pe guvern

1331

ea sl ne prezinte cat mai curand un proiect de

lege, care s5, fie mai precis, mai complect i mai
sever decat codicile penal actual, este c5, voim ca
pe viitor sq, se poatA, intr'un mod mai eficace, a
se preveni i a se pedepsi asemenea fapte reprobate de morala i lovitoare intereselor generale ale
Irii. (A plauze).

1882

Desbaterne corpurilor legiuitoare No. 31 din 19 Ianuarie 1882

Raspuns lui M. Kogalniceanu referitor la

cestiunea Dundrei.
M. Kogalniceanu acuzase In Camera,' pe fostul ministrn de externe B. Boerescu c compromisese cestiunea
Dungrei i c nu-i luase in searna memoriile referitoare
la aceasta afacere pe cari le trimisese dela Paris unde era
ministru. Mai adaoga, Inca ca la ministerul de externe
se facusera falsificari i ca se suprimasera parti intregi
din proiectul de acTrte Verde care continea actele diplomatice ale cestiunei Dunarei dintre. Septemvrie 1877 i
Septemvrie 1878 pe and interpelatorul fusese ministru de
externe. La prima acuzatiune Boerescu raspunde ca po-

litica externa a unei tari pentru a fi unitate de direc-

tiune se conduce dela centru i c ministrul de externe

nu este dator s ia un seama memoriile minitrilor plenipotentiari. In ce privete a doua acuzatiune Boerescu
urmand lui Koglniceanu la ministerul de externe a
trebuit sa revoace i s suprime unele acte diplomatice

din proectul de Carte Verde pentru a evith unele ineurcaturi can s'ar fi putut nate mai ales c de abia
eliserA,m dinteun conflict cu Rasia i cu Turcia.

Boerescu. Cer permisiunea D-v., D-lor

Senatori, i rog pe onor guvern, ea s6. binevoiti
.B.

1336

a mg asculth asupra unor explicatiuni, ce mg cred

dator a da in privinta unor alegatiuni exprimate

in sedinta Camerei din 12 Ianuarie curent de care
D. deputat Kogglniceanu. Ace le alegatiuni dacg
ar fi adevgrate, ar constitui o defaimg gravg asupra

ministerului din afarg; exci ar fi de naturg a face

sg, piarzg orice prestigiu acel minister, a face di
disparg orice incredere ce se cuvine sg inspire
actele ce publicg acel minister.
Acesta este mobilul, aceasta este singura
cauzg care mg face sg vorbese. Pot inca s adaog
ett sunt cu atat mai mult dator s dau aceste explicatiuni, cg-mi pare, cg eu sunt in pozitiune

mai bine deal oricine altul a eunoaste adevgrul.

Si aceasta, D-lor senatori, nu este o presumptiune

desartg din parte-mi, ci provine pentrucg eu cunosc

mai bine deca orieine amgnuntele incidentului de

care a vorbit D. Kogglniceanu si au trecut pe sub

ochii mei, ea ministru, actele mentionate de D-lui.
Nu uitati ins/ D-lor Senatori, eg am zis dela inceput cg alegatiunile D-lui Kogglniceanu constitue
o defaimg pentru ministerul de externe, iar nu o
defaimg mie personal, desi actele la care D-lui se
referg s'au petrecut in timpul cnd aveam onoare
a fi in capul ministerului de externe, sub guvernul
D-lui I. Brgtianu. Nu voiesc cu toate acestea sg.
consider aceasta ea o defaimg pentru mine, si prin
urmare nu asi fi rgspuns de loc la atacurile D-lui

1337

Kogalniceanu contra mea; pentru ce? Pentruca

Domnii mei, sunt unii oameni cari au izbutit sa
poata ajunge a atach, a insulth, a calomnia chiar
avand privilegiul de a nu mai rani, de a nu mai
ofensh pe nimeni, i prin urmare de a nu mai
primi alt raspuns decat tacerea. i aceasta tacere,
aceasta indiferenta pe care nu o calific, nu este
oare destul in asemenea cazuri i pentru as,a, soi
de atacuri?
Negre0t D-lor, caci iata niste acuzatiuni ca
cele produse deunazi in Camera! de acel D. orator.
Daca ar 11 vorba sa consideram lucrul numai sub
punctul de vedere al persoanei atacate sau caloniniate, pentru &Ansa tacerea este suficienta; caci

peste putin au sa se dea pe fat/ actele, care au

spulbere, s darame toate acele atacuri. Daca
pentru cateva zile, pentru un moment, acele atasit

curi, acele calomnii pot, sub punctul de vedere

personal, repet, s produca o derma impresiune,

ea are sa, dispara peste 0 mai putine zile, indata
ce adevarul se va vedea 0 au sit zdrobeasca pe cel
ce le-a produs. Voiti s v dau in asta ordine
de idei, cateva exemple din chiar cele petrecute in
sedinta Camerei de deunazi ?
SI alegem numai doua.
D. Kogalniceanu vorbind despre cestiunea Basarabiei, acuza de tradare pe D. I. Bratiann, fostul

sau coleg, fostul sau preedinte de consiliu, cu

1338

care a lucrat impreung qi cu care a luat parte la

toate lucrArile relative la Basarabia. D-lui spune,
c6 cunoteh inert inaintea razboiului cum ca cedarea Basarabiei fusese regulata i consimtita la
Reichstad, ca ineuno0iintase despre aceasta pe
D. Bratianu inainte de a trece Dunarea. De uncle
rezulta, c5, D. Bratianu, neascultandu-I, nu a fAcut
nimica ea sg, scape Basarabia, ba el, poate a coo-

perat la darea Basarabiei nu qtim daca erh i

en participarea D-lui KogAlniceanu. WA propriile cuvinte ale D-lui Kogalniceanu ah precum

le gasese in Monitor: D. Bratianu a giut dela

mine ea' incd inaintea rtizboiului aceasta cestiune

fusese regulata la Reichstadt. Dus la Viena eu

am fost in pozitiune de a cunoafte chiar coprinderea celor ce hot arise la Reichstaclt. Depeple

mele din Viena au incunoftiintat despre aceasta

pe D. Breitianu, incei inaintea trecerei Dunarei
de ceitre armata rovidne.
Vedeti I). Kogalniceanu pronunt'd aceste cuvinte la 12 Ianurie 1882, atunci D-lui ne afirmg,
ct incA, inaintea razboiului cunoteh cuprinderea
actului dela Reiehstadt pentru pierderea Basarabiei, i cg, 1-a facut cunoscut qi D-lui Brtianu.
Dar D. Bratianu, ava trebuint6 a se apara,
contra acestor rautacioase afirrnari ale fostului sau

coleg? Nu; din mai multe puncturi de vedere;

nu qi din alt punct de vedere special acela al

1339*

existentei acelor din dosarele ministerului de externe

imprimat chiar in proiectul de Carte Verde a..
D-lui Kogalniceanu. In adevhr ce ghsim in aceasth .
curioash colectiune?

Ghsirn niste acte cari fac sq, cadh toath masura alegatiunilor i atacurilor contra D-lui I. Bratianu. Gasim intre altele o depese cifrath, ding

18 (30) Noemvrie 1877 prin care D. Bhlaceana

raspunde din Viena D-lui Kogalniceanu ch, la in-

trebarea ce i-a fhcut de a se asigurh dach este

adevarat ca la Reichstadt, Austria a promis Rusiei
redarea Basarabiei, D. Balaceanu raspunde ca este

in masura de a-i spune ct nu este nimic adevarat, si ch chiar printul Gortchacow ii poate confirmh aceasta.

Unde este dar stiinta cea mare ce astazi

D. Kogalniceanu spune c aveh de mai inainte

despre aceasta, cnd la Noernvrie 1877, D-Iui
cauta a se asigurh la Viena?
i ce raspuncle D. Kogalniceanu la aceasta
depese a D-lui Blceanu? Ii raspunde a doua
zi ca-i va trimite arnanunte prin D. Steriade,
noul secretar la Viena.
In adevar ghsirn ca acea notita scrisa se incepe chiar cu cuvintele urnatoare: Toate probabilitaile sunt ett Rusia va reclamet retrocedarea
Basarabiei. (Toutes les probabilitgs sont que la Russie

va rgclamer la rgtrocession de lct Bessarabie).

1340

Vedeti dar, D-lor, unde eth D. Kogalniceanu la 1877; vorbea, atunci numai de probabiliteqi qi astazi la 1882, ne spune c ,tia chiar
coprinsul actului dela Reichstadt; mai apoi indeamna

pe D. Balleeanu s sondeze confidential taramul

la Viena, spre a cunoate modul de a vedea al
Cabinetului austriac in aceasta cestiune. Judecati
dad, se mai potrivesc acestea cu cele afirmate

astazi. Judecati dac eth in drept ID. Kogalniceanu, daca era cuviincios i patriotic sa acuze
in modul cum a facut pe un fost coleg al sau,
pentru un act la care lnsuqi a conlucrat, i in
care o crima daca ar fi existat. eel putin ar fi
fost

D-lui complice la acea crima. Dar aceasta

cestiune personala nu a putut atinge pe D. Bratianu, eaci actele aveau s ving indata sa desminta acuzarile.

venim la o alta, cestiune personala, care

ma priveqte qi pe mine. D-1 Kogalniceanu a spus
In Camera c D-lui, ea reprezentant la Paris, a
SO

trimis guvernului sau un memoriu in cestiunea

Dunarei; i ne acuz

noi guvernul, nu am voit

sa ne luminam qi sa urmain linia trasa de acel

memoriu, ca astfel am compromis, am tradat poate

qi Dunarea; ba Inca D-lui a adaugat ca,

din

cauza acestui memoriu s'ar fi qi Inceput persecutiuni in contra-i. Jat propriele sale cuvinte cum

sunt treeute in Monitor": Am adresat dar un

1341

raport detaliat despre cestiunea Duntirei. )91., deaci au inceput toate atacurile i toate fulgerile'in contra mea".
Din partea cui aceste atacuri, aceste fulgere?
Din partea mea, negresit, mai mult deck din partea
D-lui Bratianu, presedintele consiliului. Am trig
nevoie s ma apar ? Nicidecum. i pentruce ? Pentruca am zis, lovirile venite dela D. Kogalniceanu
sunt inofensive. i apoi viitorii ministrii de externe,

cei ce au sa faca istorie, au sa consulte dosarelerninisterului de externe, si au sa vada aete ear&

vor risipi toate aceste acuzari. Are sa se vaza ca

D. Kogalniceanu ne-a trimis din Paris, nu un metuoriu, ci doua, din care cel din urma tiparit, ii
aceasta fara o intelegere prealabila cu guvernul
sau, fara stirea i consimtimantul guvernului
D. Kogalniceanu care era la Paris, cum nu puteh
cunoaste toate imprejurarile pe care le cunostea
guvernul central, care era tinut a se conforma instructiunilor aeestui guvern, voia s ia initiativa
si sa dea D-lui instructiuni guvernului, sa-i arateD-lui linia de conduita in aceasta cestiune. Dar
de undo puteh sti c acea linie de conduita, ea
aeea atitudine, ca acea procedare convenea i guvernului sau ? Memoriul eel scris, trimes, repet,

din Paris, fara a fi fost cerut, raci in intelegereeu guvernul din Bucuresti, era in forma cea mai
violenta Si constituia un rechizitor in forma, In

1342

-contra unei mari Puteri. In acest mod credea D. Kogalniceanu c trebuie a se trata cestiunea Dunarei?

Intreb, care guvern cuminte, ori cu putin bun shut

ar fi consimtit sa trateze astfel o ash cestiune hi
sls cornpromit
i s pericliteze astfel in realitate
interesele tarei? De cand oare interesele internatiopale se apara atacand sau insultand alte Puteri ?
111'am multumit dar a citi primul memoriu, fara
-a putea adopth procedura sa, nici urma consiliile
sale. Ne-a trimis mai tarziu D. Kogalniceanu un
aIt memoriu din Paris, imprirnat i imprtit de
D-lui tot arg, tirea i fka, o intelegere prealabilA
-cu guvernul central. S'a multumit D. Kogalniceanu,

de a insoti acest at doilea memoriu de o nota a

.sa, prin care zicea ca a dat deja acest memoriu
.ministrului de externe al Frantei, presedintelui Ca-

merei, care era 1). Gambetta, si printului Orlow,

.ambasadorului Rusiei. Nu am putut intelege pentruce si printul Orlow? Ce avea aface ambasadorul

Rusiei cu acest memoriu ? Oricum ar fi acest al

-doilea memoriu, era mai simplu, mai inofensiv.
Luminile ce el ne aducea, le posedam insa de
mult, i actiunea noastra politica era deja destul
de activa si aqh cum cerea interesele tarei.
Intreb numai, inteo cestiune internationala
atat de importanta, ca aceea a Dunarei, care era
pendinte, care se trata, cuviincios si logic era ca
Jun reprezentant al tarei din o capitala oarecare,

1343

facg memorii, 0, le imprime, s le distribuie,

sA tragl el singur o linie de conduita, acuzand
sau insultnd alte puteri mari, flr5. stirea, fATA
sg,

consimtimantul, flr ii-qelegerea guvernului s'Au ?

Am rAspuns dar, ca ministru de externe, D-lui
Kogainiceanu, prin depesa pe care insusi a citit-o
in adunarea deputatilor, i-am r6spuns in mod demn
si foarte moderat, c i eu i colegii mei am fost
surprinsi c6, face memorii fr autorizare prealabird fq,r1 a consulth guvernul, i i-am adg,ogat ct
politica romn Ii primeste directiunea din Bucu-

resti, nu din Paris. Un asemenea rIspuns, il numeste D. KogAlniceanu un inceput de atacuri

fulgere ? Nu sti u ce i-ar fi acut dad, ar li

si

fost

reprezentantul unei alte Puteri! Pe mine ins rm

m'a atins de loc atacul D-lui personal in cestiunea
i eu o
Dunrei; c/ci actele din dosar probeaz
declar sus si tare, c5., mg, f6lesc a nu am urmat
direcOunea ce voih s dea D-lui acestei cestiuni.
SI viu Ins/ acum la alegatiile D-lui Koggniceanu, care ar constitul o defaimg, ministrului
nostru de externe, daca, ar fi fondate. Aci este
vorba de prestigiul unei autoritIti, de prestigiul
ministrului de externe al RomAniei. Sunt dator a
vorbi si a aplrh acest prestigiu.
D. Kogglniceanu a avut curagiul de a declarh inaintea AdunIrei deputatilor, di in ministerul de externe se fac falsificAri in actele publice!...

1344

A! D-lor o asemenea alegatiune este un ce

gray ! Aceasta treee peste 1irnitee ori caror consideratiuni personale. Nu-mi este permis de a
aca, mai ales child ea fost ministru de externe,
sunt in pozitie de a face sa triumfe adevarul. Ar
fi sa coma o greeall catre Ora, ar fi s nesocotese
inalta pozitiune ce am ocupat, daca puthnd probh
contrariul a lash, sa se creada ea in ministerul
de externe al noului Regat al Romhniei se comit
faluri. D. Preedinte a consiliului a raspuns in
Camera i a respins eu indignatiune acuzarea de
falificatori ce ni se faeeh de catre fostul D-lui
i al meu coleg.
Dar D. Predinte al Consiliului nu puteh
cunoate amanuntele, nu avusese timp a citi actele

spre a capath probe materiale care

s5

sfarme

aceasta odioasa calomnie.

Eu ea fost ministru de externe, sub care

s'au petrecut aceste acte, eu cunosc amanuntele
i am avut timp sa citesc actele, pentruca in cea
dinthi edinta a Senatului, sa dan probe i explicatiuni spre a restabill adevrul i a conservh
prestigiul i increderea ce trebue A, inspire ministrul nostru de externe.

lath, mai inthi, D-lor, in ce termeni D. Kogalniceanu a produs grava sa acuzatiune inaintea
Adunarei, in edinta dela 12 curent.

1345

Vorbind de un proect imprimat de Carte

verde relativg, la cesiunea Basarabiei, pe care

D. Kogghiceanu ar fi vg,zut-o nu 5tiu unde 5,i

spunand e multe acte erau scoase dintrnsa,
D-lui adaugg,: Ceva mai mult, am vdzut acte
oficiale, purtdnd semnatura mea, din cari era16
scoase perioade intregi i puse altele, purteind fi
aceastea tot semnatura mea. (Murmure). Am vazut
aceasta f rog sti se noteze bine cet am vtizut acte
cari purtau semna tura mea, ci cari coprindeau
etc totul altceva deceit ceeace ant scris en".
A5a, dar, D. KogAlniceanu, om matur, fost
ministru de externe, fost coleg al D-lui Brg,tianu,
acum in opozitiune pentru cuvintele ce va fi avand,
vine 5i declarg, iftaintea reprezentantilor tgrei, cg,

in actele sale ca ministru de externe, s'ar fi pus

fraze straine, cari nu erau ale sale, qi care coprindeau altceva decdt ce scrisese D-lui! Aceasta
ar fi cel mai formal fa1 5 in acte publice. Am
onoare ft en tot in fata ta'rei qi a reprezentantilor
ei, dela indltimea acestei tribune, intemeiat pe acte
5i pe fapte, sg, dau cea mai formalg, 5i mai cornplect`a desmintire alegatiunilor D-lui Kogglniceanu
5i acuzatiunea D-sale de fal5 sg, o deglar cu totul
neintemeiatg, 5i contrarie adevg,rului. (Aplauze prelungite).

Ei D-lor, dacg, o pasiune mie, dacg, un simtirnnt de mesching rgzbunare, poate, a putut face
29007

85

1346

pe un batran om de Stat ca D. Kogalniceanu sa-0

uite pang acolo datoria ce-i impuneh caracterul
sau, pozitiunea sa, Meat s formuleze asemeni acuzatiuni, atat mai thu pentru D-sa, caci datoria
ce

en am egtre tar6, imi impune obligatiunea

de a respinge asemeneaa cuzatiuni, qi de a expune

in public pe ce m intemeiez spre a deelarh c6

nu este exact, ca nu este adevarat ca s'au substituit alte fraze in locul acelor ce s'au scos din
actele qi depeOle coprinse in proiectul des. Carte
verde care se raporta la guvernul D-lui Kogalniceanu.

lath faptele, iat actele pe care ma interneiez.

Cand am venit la ministerul de externe, am gAsit
un proiect tiParit de Carte Verde, euprinzand actele
diplomatice din timpul D-lui Kogalniceanu, sdica

dela Septembrie 1877 pana la Septembrie 1878.

Aceste acte le-am gasit tiparite, insa nelegate s4i
se intelege nici distribuite Corpurilor Legiuitoare.
Urmand traditiunilor qi legilor constitutionale, venise

timpul ca sa ma gandesc a tipari 0 a distribui

Adunarilor i eu Cartea mea cea Verde, adica actele

dela Septembrie 1878 papa la Iulie 1880. Ins'a

aceasta, carte a mea trebuih sa fie precedata de
Cartea Verde a D-lui Kogalniceanu, caci altfel ar
fi existat o lacuna. Fiindca dar D. Kogalniceanu,
nuli impartise cartea D-lui, trebuih s ma Ondesc a o impartl eu Corpurilor Legiuitoare. Dar

1347

oridechteori un ministru din afara,' imparte o Carte

Verde,

ia asuprIli rhspunderea, dach nu a tu-

turor faptelor, dar a tuturor dificulttilor la care

ar da loc imphrtirea acelei Ori Verzi. Trebuia
dar s eitese i s revhd actele imprimate de
D. Koghlniceanu. Pe de alth parte, a trebuit sh am

in vedere situatiuuea politica, a thrii. Eram abia

eiti dintr'un rhzboiu atht de serios. Independenta
nu era inch recunoscuth; Regatul nu fusese proelamat. Reminiscentele luptelor noastre exterioare
erau inch proaspete. Urmele ce lhsase aceste lupte
erau prea sensibile i lesne puteau degenera a fi
dureroase. Trebuia s chuthm a le alina, a le in-

dulci, a face pe cht s'ar putea a se uith trecutul.

Mai mult decht orichnd trebuia a menaja toate
Puterile strhine, a le atrage inerederea, fhrh a compromite niciun interes al nostru. Lueru nu era

eomod. Trebuia a proceda cu mult tact.

Dach cu uurinth, am fi procedat la distribuirea Chrtei Verzi a D-lui Koghlniceanu, care nu

mai era la minister, pe eine ar fi privit dificulneplheerile la cari ar fi dat naltere aceasth
distribuire ? Negreit pe guvernul, pe ministrul de
externe care public i imphrtea acea carte.
Eu ca ministru, din afar/ eram dator sh
prevhd difieulthtile i sh le preintrampin. Un ministru din afarh trebue s eaute a menaja cele
mai bune relatiuni, cu. Puterile strhine, aphrand

1348

sustinand Tri acelasi timp, repet, interesele tarei

sale. El cauta sa previna, pe cat poate, dificuli

tatile si conflictele exterioare; and ele yin, el lupta

cu colegii si spre a le potoll sau invinge; "insa

mai Inainte el este dator a le preyed* a le evith
pe cat poate. Aceasta trebue sa faca el in cercul
atributiunilor sale, dupa cum face fiecare din cei-

lalti colegi ai sai, In alte eercuri de atributiuni.

A trebuit dar s citesc i s revAd proiectul
de Carte Verde al D-lui Kogalniceanu, care se pu-

Mica sub mine si pe care eram s'o dau eu in

public.

Este adevarat a aceasta Carte nu contineh

acte de ale mele; dar repet, eu luam raspunderea
morala, a publicarei si trebuih s'o revad si s'a
revizuesc, s vad daca ea contine acte, care asi fi
crezut eu de natura a provoch oarecari dificultati
exterioare. Am citit-o i va marturisesc a am
rmas uimit de suing, de acte ce eu am crezut ca
ar fi foarte imprudent de a fi publicate in Cartect
Verde.

Sunt D-lor, chiar state foarte mari i vechi,

care nu publica tot felul de acte in cartile lor;
ele publica aceeace se poate; stint sum/ de acte
mai ales de natura confidenOala, dintre ministerul
de externe i reprezentantii Statului cu strainatatea,
care nu vad lumina. Eu am vazut din contra multe
deasemenea acte coprinse in proiectul D-lui Ko-

1340

glniceanu. Nu am avut dar curajul de a distribui

o asemenenea Carte Verde, si a trebuit s comunic
aceasta colegilor mei si presedintelui consiliului.
D-lor mi-au zis: citeqte i suprima.

Am reluat lucrul mai deaproape cu presedintele consiliului si-am stabilit planul de revizuire.
Am recitit totul si-am oprimat din proectul
D-lui Koghlniceanu tot ce mi s'a phrut c trebuie

suprimat. Am suprimat ceva acte si depesi de ale

D-lui Kogalniceanu, lush' am suprimat si mai
multe acte i depesi confidentiale ale reprezentan-

Vor nostri din afar& Ereau intre aceste depesi

note care ar fi falcut poziOunea unui reprezentant
al nostru imposibila pe lAnga guvernul uncle ereh
creditat. Ar fi trebuit s piece deacolo. Caci lutelegeti, D-lor, sunt lucruri confidenOale pe care un
agent le spune numai guvernului sau, insh pe care

le-ar fi tacut, dach stih eh au sh se cunoasca in

public. Aceasta este si mai adevarat cand evenimentele sunt recente. Noi abia esisem din un
conflict gray cu Turcia; cu Rusia avusesem dizidente de-o reminiscenth amara, si-ar fi fost foarte
imprudent i inoportun sa mai redestepam memoriile i sh mai inveninhm suvenirile. A trebuit dar
sh suprim, si am suprimat multe din depesile si

din notele D-lui ministru Kogalniceanu. Pe cht

timp D-lui nu publicase o Carte Verde, pe cat timp

trebui s'o imprim

s'o distribui eu, am %cut

4350

aceiace se face de toti minktrii de externe, adicA

am revAzut actele a se publich qi am revAzut din
ele numai ceiace am apreciat eu cA se poate puMich. Se poate ca apreciarea mea sl fi fost rea;
InsA numai eu eream in drept a o face i-am fAcut-o.

Astfel am suprimat cele mai multe din actele

reprezentantilor notri din streingtate, earl eu am
crezut ca, ar puteh compromite pe aceti reprezentanti pe lngA guvernele unde ei ereau acreditati.
Din actele D-lui KogAlniceanu am suprimat trei
categorii; unele pe care le-am crezut compromitAtoare sau indiscrete; altele, pe care le-am crezut
prea neinsemnate, altele cari rapeau inutil cele
cuprinse in alte note mai desvoltate. Rana' i
scrisori anonime publicase D-nul KogAlniceanu in
proectul sAu de Carte Verde; se "'lite lege cA' le-am

suprimat din proectul meu.

De ce se plAnge acum D-nul KogAlniceanu ?

Be ce ne acuzl pe mine i pe D-nul Bratianu ?

CA am suprimat acte i telegrame din proectul
sAu de Carte Verde pe anul 1877 si 1878 ?
DacA D-sa s'ar fi mArginit aci, rspunsul
meu ar fi fost foarte simplu. Da, negreit, Ii rAspundeam, am suprimat mai multe depqi i acte
din timpul ministerului D-tale, am suprimat unele
paragrafe din actele ce am publicat; cAci acesta
ereh dreptul .1 datoria mea; cAci aA, fac toti
minktrii de externe cAnd fac asemenea publicAri;

1351

caci aa ai flicut i D-ta cand ai compus proectul

D-tale. Daca terminai i dai in public singur
aceasta Carte Verde, eu nu aveam nimic de facut.
Pe cAt timp insa aceasta a ramas pe seama mea,
am facut ceeace eream in drept a face.
A dar, sa fie bine stabilit: din proectul ce
formasem pentru Cartea verde a D-lui Kogalniceanu, coprinzand actele dela Septembrie 1877 Sna

la Septembrie 1878, am scos, am suprimat mai

multe note 0 depei, mai multe perioade intregi,
cum a zis D-lui in Camera, chiar din actele ce in-

primasem; cad aceasta erg dreptul meu; cad

aceasta o fa'cusem chiar in Cartea mea cea Verde,
continAnd actele dela Septembrie 1878 pAna la

Iu lie 1880 i pe care am 0 impartit-o Adunarilor; cad aa, se urmeaza de WO minitrii din
toate

riIe.

D. Kogalniceanu merge insa 0 mai departe.

D-lui cuteaza a afirma inaintea Camerei, ea, in
locul paragrafelor suprimate s'au pus altele cuprinvind chiar cu totul altceva dealt ceiace serisese. Aceasta ar fi un fal i eu ii dau cea mai
absoluta desmintire pentru o asemenea calomnie
adusa ministerului.
Notati D-lor ca aci este vorba de doua proecte de carti, din care niciunul nu vi sa impartit.
Un proect era facut de D-lui i altul de mine.
D-voastra insa nu puteti vedea pe nici unul pAna

1352

acum; ramane numai sa, vh dan eu date sigure

pentru a vg, convinge cht de calomnioase sunt asertiunile D-lui Kogalniceanu.

In adevhr, D. Koghlniceanu imprimase, in

editiunea sa, vre-o 151 note si depesi ale D-sale

proprii. Din acestea eu am suprimat cu totul

vre-o 42 buchti, pe care le credem, am zis, sat'
compromithtoare, sau inutile, sau de preh mici
detaliuri, precum concedii i altele. A m lh'sat dar,

in editiunea mea, in proectul men, peste 109 buchti si pe cele mai importante din actele proprii
ale D-lui Koghlniceanu.

Oath sh mai adaog ch din actele si. depesile

ce s'au suprimat, fie chiar din cele provenite dela
reprezentantii nostrii, nu este mai niciuna de un
interes mai insemnat pentru tarh. Sunt mai toate
de naturh preh mult confidentialh sau de preh
putin interes.
Cum voiti D-voastrh sh se publice raporturi
ale agentilor nostrii din strhinItate, can l. le-a tri-

mis numai pentru uzul ministrului lor, i care,

dach ar fi cunoscute, le-ar face o pozitiune dificilg, dach nu imposibilh in tara uncle se afi.
Cum voiti sh se publice acte care ar ingspri relatiile noastre cu ale Puterii fhrh a aveh nici un
alt folos practic?
Am flcut dar, repet, aceia ce fac

alti mi-

nistrii din toate thrile constitutionale; 0 nu cred

1353

a fi fost exagerat, cand din 151 acte ale D-lui

Kogalnieeanu am suprimat nurnai vre-o 42.
Acestea sunt suprimari de acte intregi.
Sunt acum i alto suprimari, ce am faeut din
unele paragrafe din notele D-lui Kogalniceanu ce
imprimasem in editiunea mea. Chiar in editiunea,

in proectul D-lui se vad note din care sunt suprimate eke unul, dou i trei paragrafe. Ace las
drept l'aveam si eu. Dupe cum se face cu toate
asemenea carti diplomatice, am suprimat i eu, pe
ici pe colo, chte un paragraf din actele ce-mi propuneam sa public eu.

Dar a se suprimh un paragraf nu va s zica,

a se inlocul cu altul. Suprimari de acte ea si de
paragrafe, s'au facut in eartea care sta, Inca' Ong,
astazi in stare de proect. Insa adaose, insa inlocuiri cu vorbe ori fraze, care sa cuprinda alteeva

de ceeace scrisese autorul, nu s'a facut absolut

nici una, i cel ce zice altfel, spune un sfruntat
neadevar. (Apl au ze).

Daca a suprimh dintr'un act un paragraf ar

fi o falsificare, atunei in toate cartile verzi ori
albastre din lume ar fi numai falsificari; caci

aceasta se fve in toate aceste carti; atunci cel

D. Kogalniceanu, caci
insusi D-lui in actele care le pusese in Cartea sa
Verde, se vad suing de suprimari de paragrafe, insemnate prin mai multe puncturi.
dinthi falsificator ar

fi

1354

Se va calla Ins odat a. in proectul de carte

verde ce imprimasem, i se va vedeh ca nu exista
inlocuiri de fraze in locul frazelor suprimate. 0
asemenea bag acuzare este demna numai de cei
ce sunt capabili de a puteh deveni falsificatori.
Cat in adevar sunt actele D-lui Kogalniceanu
coprinse in proectul men de Carte Verde, din care

am scos cate un paragraf sau doug?

Vre-o qase, imi pare, i chiar din aceste note,

paragrafele suprimate nu au raport la vr'un interes al tarei, oH la vre-o cestiune de drept, ci

cuprindeau indiscretiuni ori imprude* diplomatice, adesea i de eticheta. Aa. clinteo not6 dela
11 (23) Ianuarie 1878 adresata de D. Kogalniceanu
catre D. Baron Stuart, agentul diplomatic al Rusiei,
s'a suprimat paragraful al treilea, si s'a legat

continuarea ideii din primele paragrafe cu paragraful al patrulea. In paragraful suprimat se vorba
de motivele rasboiului ce Romania a intreprins
in contra Turciei; se mai vorbea i de oarecare
incidente trecute i neplacute cu Rusia. Am crezut
i imca publicarea acestui paragrat este inuti1
prudenta, i l'am suprimat. Cat despre celelalte
paragrafe s'au suprimat intregi i hatacte.

I. Radu. Uncle este acea Carte Verde.

B. Boerescu. Intrebati pe D. Kogalniceann".

I. Radu. D-ta crezi ca ai suprimat bine;

s vedem i noi daca bine ai suprimat.

1355

B. Boerescu. Aeeasta este o cestiune de apreciere; D-ta trebui s tii dacg, D. Kogalniceanu
apreciazg, altfel.

Intr'o depese cifratg, a D-lui Kogg,lniceanu

cgtre trimisul nostru din Petersburg, en data din

15/27 Ianuarie 1878, pe langg paragraful I suprimat de D. Kogg,lnieeanu, am mai suprimat si

eu cele intai doug paragrafe, exci nu mi s'a pgrut
prudent si cuviincios a se publiea, continutul lor.
Dintr'o lungg, notg, a D-lui ministru de externe dare trimisul nostru extraordinar din Petersburg, cu data de 8/20 Martie 1878, am suprimat
paragraful dintai, in care se vorbea, de ImpAratul
Rusiei

B. Boerescu. Printr'o alta lungg, notI confidentialg., din 10/22 Martie 1878, trimisg, de D.
Kogllniceanu eg,tre reprezentantul nostru din Petersburg, am suprimat paragrafele intai i doug,; egci
era, ca un fel de introduetiune inutila' care coprindea

fraze ce se puteau eonsidera ea blesante pentru

Rusia. Suprirnarea acestor paragrafe nu slgbea, intru

nimie puterea celorlalte paragrafe relative la apararea drepturilor tarei pe datine istorice.

Pe de altg, parte, aceasta era o nota confidentialg, numai, pe care nu era ins`arcinat trimisul
nostru a la'sa in copie la ministerul rusese; ii procura numai lui argumente spre a apgra interesele
tgrei.

1.356

Intreb pentru ce atunci s'ar fi publicat in

Cartea Verde acele paragrafe din care guvernul rus
se puteh crede ofensat ? Aceasta nu ar fi creat difi-

cultgi guvernului, care le-ar fi dat publicitAtei ?

Mai este o alt/ depese cifratil din 22/3 April
1878, adresatg, tot cltre trimisul extraordinar din
Petersburg, pe cnd I). presedinte al Consiliului
lipseh din tara.
Dintr'aceasta D. KogAlniceanu, suprimase in
proectul s6u douA, paragrafe; am suprimat si eu
alte dou.a, paragrafefinale, care contineau idei i
fraze imprudente i consideratiuni personale ale
ministrului. Mai este o depese cifrath, din 7/19 April
1878 cUre trimisul nostru din Petersburg, din care
am suprimat paragraful final, care contineh niste
amenintari, imprudente dup5, mine, dei depea, nu
era, destinat'a a fi lAsag in copie guvernului rus.
Acestea sunt, D-lor, toate notele i depeele
din care s'au suprimat cate un paragraf ori dou6,
AA' a se substitui nicio a1t5, fraz6,, nicio alta
idee in locul celor suprimate. Din 151 articole i
depesi am suprimat vre-o 42, fg,rA, a se alterh, nici
schirnbh intru nimic cele ce au rg,mas.
Acest fapt in limbagiul D-lui Koglniceanu
se numeste falsificare? Nici chiar un incep`ator in
cariera diplomatiei, nu poate sustine una ca aceasta.
Pot ada'ogh incg, D-lor, mai inainte de a sfarsi,
cd, chiar cu suprimAxile ce am fcicut, Ina, se pare

1857

ca" mai trebuih a face, de vrerne ce nici Ong, astki

cartea verde a D-lui KogAlniceanu nu s'a putut

irnpa'.41, ea sta tot in stare de proect. Si imi pareeg, dreptate au cei ce n'o impart; cxci un guvern
trebue sg fie prudent qi prey6z6tor; s nu desfidI
lumea inutil i st creeze conflicte internationalegratu ite.

De ce dar are aerul D. KoggIniceanu de a

se plAnge contra mea ? i proectul slu de Carte
Verde si proectul meu stau tot in stare de proect_
Dacg proectul meu nu s'a publicat, nici s'a impartit, in ce-1 atinge suprim6rile ce am facut ? S.
atepte epoca c'and s publice actele sale cum va
vol, dacg, va crede ca. va puteh. Ins, cand D-lui,.
un fost ministru de externe, merge cu cutezanta
parCa,

a acuzao autoritate a tarei sale

ea' face-

faNuri, ca' schimbl actele, c substitue altele in

locul celor suprimate, atunci chestiunea cum am
zis la ineeput, nu mai este o plAngere, este o,
defAimare, este o denigrare contra unei institutiuni
a t'Arei sale. Cnd asemenea alegatiuni se arunc`a
dela tribuna Reprezentatiunei nationale, intreb ce

incredere se va mai da in tug qi in strginatate la

actele publicate de guvernul tgrei ? Aceste acte,
lucrarile ministerului de externe, sunt publice, sunt
rei, iar nu peale Varei; ele privesc guvernul
cutare ministru in special.

De aceea eu am crezut de datoria mea, ca

1358

fost rninistru, care cunosc faptele, s protestez in

fata tArei contra alegatiunilor D-lui Kogllniceanu,
sa. probez e neIntemeiath i injusta a fost defAimarea sa (Aplauze).
Aceaste o fac nu

in interesul guvernului

actual, nu in interesul cuarui fost ori prezent

ministru, ci in interesul nostru tuturor, in interesul
Statului nostru, a clrui incredere i respectare
trebuie s sustiuem cu to0i.
Abia incepem viata noastr politic, suntem
Inca un regat june si actele noastre de pang acum
au fost astfel cum sa inspire incredere in strainatate.

Desi sfera noastra de actiune este mid, am

lucrat insa cu curaj, cu dernnitate c i cu onestitate.
SA nu ne defaimarn noi Inine, sa nu ne orbeasd pasiunile de partid si de nil personale pang
a atinge prestigiul i increderea ce trebuie sa inspire
strlinatAtei autoritalile noastre.

II
Desbaterile corpurilor legiuitoare No. 60 din 28 Fevruarie 1882

Proiect de lege ref eritor la divulgarea actelor

diplomatice secrete.
Guvernul depusese un proiect de lege contra acelora earl ar fi divulgat acte diplomatice secrete. Opozitia combteh acest proiect de lege fiindc5, el restrnge

libertatea individuall. Boerescu rgspunde c

statului trebuie s aib preadere.

interesul

B. Boerescu. D-lor senatori, ma mir cum

D. Gr. Sturza ombate acest proect i v zice ca
are sa. propue un amendament tn sensul cum 1-a
aratat D-sa.
D. Sturza este un om cu experienta, cu
autoritate i prin urmare trebue sa inteleaga foarte
bine inconvenientele cele grave la care legea ac-

tuala ti propune a face stavila. Afara de aceasta

dupa cele ce a zis, D-sa in principiu nu poate
sa fie deck de acord cu noi WO, ca divulgarile
actelor publice, earl prin natura lor sunt secrete

1360

fac un r/u intereselor interioare i exterioare ale Orii.

Mai toate statele din Europa au autat sA

pun/ stavil/ unor di vulg/ri cari s'ar face de acele
persoane cari au putut ocupa, pozitiuni inalte, divulg/ri provocate, sau din ur/ personalg, sau din
imteal. Principiul dar este net/gAduit i onor.
D. Sturza nu poate deck s6 fie de acord cu noi.

Dar D-sa vine s/ propue o indreptare in lege

cari dac/ s'ar primi de onor Senat, toatl importarita acestei legi ar inceth i scopul ce ea
propune a atinge s'ar zdrobi cu des/varire.

Poate sg, fie foart/ bun/ aceast/ rnAsur/ penal/,

ce se ia prin lege, zice D-sa, dar urmrirea acestor divulg/ri sq. existe numai in ceeace privete
cestiunile penclinte; ca,ci indat/ ce se public/
Cartea Verde cestiunea nu mai este pendinte,
urm/rirea nu mai are ratiunea de a fi dat/ ceeace
zice onor. D. Sturza.
Ei bine, o asemenea propunere ar zdrobi cu
des/N/1-0re scopul legii, pentrucg de1 s6, public/
Cartea Verde, ins/ cestiunile fiind pendinte de

Stat, se poate foarte bine, ca o parte dintr'insele

sa fie rezolvate i publicate, pe cnd o alt/ parte
s5, fie nerezolvat/ qi nepublicat in Cartea Verde;
i poate guvernul s aibg motive foarte grave
pentruca sA nu le publice i pe acestea.
Ei bine, ce s'ar face in asemenea caz cnd
cineva va publich anticipat acele acte cari Inc/

1361

sunt pendinte de Stat i puse sub cel mai strict

secret ?

De accea sg, nu fie permis a divulgh nite

acte relative la o cestiune coprins in Co.rtea Verde,

dar pe care guvernul a crezut ca, este in interesul

tarei si al bunelor relatiuni cu celelalte state de a
nu le publich.
Si cu mat mai mult trebuie sa se opreasca,
aceasta, cu cat fiecare guvern este dator asi rezerva

aprecierile pn Ia ce punct trebuie s publice actele in Cartea Verde. Cgci precum titi nu toate
actele se publicg, in Cartea Verde, sunt o sumg,

de acte cari ramn de o naturA cu totul confidentialg, si care nu se public, sunt altele care se
publica in parte. Si chiar persoane care s'au plans
ea' alti ministrii le-au scos ceva din actele lor, insgsi acele persoane cand au publicat asemenea acte
au scos paragrafe intregi din actele altora. Oaci
dacg, ar fi lgsat aprecierea unei asemenea publicatiuni de acte, nu ministrului care e raspunzator
de publicare si care are misiunea de a tine tara
in bune raporturi cu straing,tatea, ci persoanelor
can an fost ministrii, dar care nu mai sunt, si ale
cg,ror mobiluri si posesii, unii poate sg, le ducg, la
imprudenta, atunci ce s'ar intampla i cum ar mai
rg,spunde ministrul de externe de inconvenientele
ce ar rezulth din asemenea confuziuni i indiscretiuni? Dacg, un fost ministru de externe sau mi29006

86

1362

nistru plenipotentiar ar aveh. el aprecierea si ar

zice: s'a publicat Cartea Verde, dar eu am copie
dupg alte acte pe care ministrul actual nu le-a
publicat, le public eu. Ei bine, undo am merge pe
aceastg cale ? In ce pozitiune s'ar gsi guvernul,

si care stat ar mai voi s stea la vorba cu noi?

De aceea zic c?a, ori se admite acest proiect de

lege as,a, cum este, ori de unde nu, mai bine sg

nu mai faceti nicio lege s,i sg, ziceti eh noi Statul
roman care acum intrgm in concertul statelor
europene, nu avem secrete pentru nimeni si prin
urmare putem publich toate actele diplomatice,
toate corespondentele

convorbirile confidentiale

oricat ar jigni aceastg publicare interesele Vtrei

si bunele noastre relatiuni cu statele strgine. Atunci

rezultatul ar fi o sfidare general a regulelor si

convenientelor internationale, iar pentru agentii si
ministrii nostri din strgingtate o neincredere absolutg' din partea guvernelor europene.
Atunci fiecare stat ar sti cg, dadt' are aface
cu un om politic al Romaniei, fie recunoscut sau
nerecunoscut de guvern, este supus de a i se vedek
actele toate publicate i aceasta nu poate sa, convie
intereselor statelor europene. Prin urmare cred cg
este en totuI nefundat amendamentul san modifi-

carea propusg de D. senator Grigore Sturza in

privinta aceasta; caci atunci ar trebul s mergeti
mai departe. Dacg ati vol sg, faceti aceastg ex-

1363

,ceptiune la regula generala, pentru ce s'ar permite

publicatiunea tuturor actelor diplomatice numai In
.cazul &Ind cestiunea inceteazg de a fi pendinte

numai in cazul dud se publica Cartea Verde, i

na am merge si mai departe si nu am zice: ca
.atunci and asupra unei cestiuni, pendinte sau
nependinte s'a publicat prin indiscretiune de catre
o persoang oarecare, acte diplomatice, sa, fie permis

altor persoane de a publich alte acte spre a se

aparh si a restabill adevarul.
Daca am admite o asemenea libertate si intrecere in indiscretiuni mi se pare ca ar fi drept
sa, se permith tuturor aceasta. Zic aceasta ca s
ei

raspund la aluziunile ce le-a fgcut D. Sturza despre

piste publicatiuni recente. Teri, nu mai departe, s'a

publicat de dare D. Kogglniceanu, care a fost

ministru de externe i ministm plenipotentiar la
Paris, o brosurg In care comite indiscretiunea de
o divulgh mai multe acte diplomatice, privitoare
la chestiunea pendinte i unde-mi face deosebita

onoare de a mg atach personal pe mine care am

fost in relatiuni cu D-sa ca ministru de externe.
Atunci dad, va puneti pe acest taram, mi se
pare eh acela care aveh drept mai legitim Ia
nsemenea publicatiune ai fi en cel atacat, ca sn
public si eu actele cari le posed si s atht adenral...
Lascar ,Catargiu. De ce nu le publicati?

1364

Catargiu imi zice ca de

ce nu le public. Nu le public fiindea sunt din
B. Boeresca. D.

aceiasi scoala cu D-sa, adica a respectarii ordinii

legalitatii; i mi se pare c a comite un act
de perturbatitme i incorectitudine, daca as face
aceasta publicatiune. Apoi D. Kogalniceanu a puci

blicat numai ceeace i-a venit la socoteal, adica

parte din actele earl le-a avut, ceeace ma face sa
amintesc cuvantul unui mare diplomat care a zis:
da-mi o fraza a unui om ea sa-1 spcinzur !"
Dar daea a pub1ic i eu alte acte, In totalul lor,
s'ar constath din contra, ea nu exista niciun fel
de angajament in chestiunea Dunarei, ca guvernul
s'a purtat ca mice bun Roman, ca nu este absolut
nimie compromis, ea s'au facut oarecare demersuri
preliminare, oarecare sondari de taram earl se fac
In orieare chestitme politica.
Daca ne-am coborl pe taramul indiscretiunilor

pe care s'a coborit D. Kogalniceanu, i pe care

ne indeamna sa ne coborim si D. Lascar Catargiu,
ne-ar fi lesne s nimieim acuzatiunile i s restabilim adevarul.
Bine Mg ar fi sa se faca aceasta indiscretiune?

Nu ar fi bine, de aceea vin la concluzie si

zic: este opinia publica si dreptatea generala care
are sa judece mai tarziu; putina pacienta, voi astepth dud va veal timpul sa se publice Cartea
Verde, i mai nerabdator de a se p4ib1ich Cartea

1365

Verde sunt eu, fiindch stiu cum s'au petrecut faptele,

cunose actele si and se vor publich intr'o zi toate

acele acte, din care cele mai multe se pot publich
asupra cestiunei Dunhrei, atunci se va vedeh cat
de corect, cat de politic a lucrat guvernul roman,
si

cat de n4ondate dach nu calomnioase, sunt

acele publicatiuni.
Mg refer dar la acel judechtor suprem la care

s'a referit i D. Gr. Sturza. S'a vorbit de restrictiunea liberth'tei. In ce insh, impunandu-ne en totii
aceasta, rezervh destul de logich, s'ar chlch libertatea deputatului, sau libertatea presei, sau libertatea

cuvantului ? In ce se aduce o restrictiune acestor

libertti, cand se opreste prin aceasth lege divulgarea actelor diplomatice, ceeace este impus In toate
statele constitutionale ?

Oare aceste liberthti nu existh in Englitera,

tara cea mai constitutionalh ? Si cui i-a trecut
acolo prin minte sh strige, eh se restrang libertile fiindca nu este permis oricui sh divulge si
publice, fr voia guvernului actele diplomatice?
Oare nu are libertatea cuvantului fiecare senator
sau deputat a interpelh pe guvern asupra purthrei
sale in o cestiune diplomatich ?
Oare guvernul nu este si el in drept s zich:
nu pot sh rhspund asupra acestei cestiuni fiindch
este pendinte si asi compromite-o? Nu puteti thgadul acest drept, si ash se urrneazh pretutindeni

1366

Dar pentru o mai bunh 1umin

i convingere
oare n'are dreptul parlarnentul sh trimith comi-

siuni de confienta care sh vazh actele i dosarele,

i fhrh a divulgh acele acte, sh vi sh zich' : am
vgzut, am examinat qi am ghsit san nu am gasit
niciun act compromithtor In cestiune?
Prin acest proect de lege nu se restrang
ci se aduce un frau indiscretiunilor i
divulgarei actelor diplomatice, se oprete eeeace

D. raportor numete, cu drept cuvant, un abuz

de confientet, ne permitand sh se publice acte
diplomatice fir autorizarea guveraului. Aceste
acte diplomatice nu sunt proprietatea niciunui
ministru, ele sh referh la un interes public, ele
stint proprietatea statului.
Nu este permis, nu este drept ca acela, care
a avut onoare de a ocuph o functinne InaIt ca
aceea de ministru sau ministru plenipotentiar
sh vie in urm s fach un abuz din secretele ce
i s'au incredintat ; legea aceasth vine sh pedepseasch asemenea abus i s dea satisfacere unui
interes al threi.

De aceea cred ch este bine sh votdm legea

astfel, cum s'a votat de Camera Deputatilor.
Mai multi senatori ea Printul Gr. Sturza, Lasear
Catargiu, D. P. GrAdisteanu i D. Th. Rosetti erau de
pgrere c un fost ministru plenipotentiar poate publich
acte diplomatice frg autorizarea guvernului. Boeresen
eombate din nou aceastg, Orere.

1367

B. Boerescu: D-lor, iau euvntul ea sg

adaug cilteva idei i argumeute pentru a demonstrh ca nu trebue primit .acest amendment.
D-lor, nu inteleg ca sa se faca aceasta discutinne pe ta'rftmul pe care s'a pus cestiunea.
Legea aceasta nu opreste in mod absolut publicarea actelor diplomatice, ea zice: nu se poate

face tarti autorizarea guvernului.

Lascar Catargiu: Nu este tot una?
B. Boerescu: Dar atunci eine poate fi apreciatorul dact un document este sau nu per--

culos de a se publich? Pe ce temei am puteh

zice c6 este periculos sau nu si eine va mai fi
Aspunzator daca s'ar lash Ia apreciarea fiecsaruia.
D-lor, aprecierea guvernului in publicarea
actelor diplomatice, cari sunt proprietatea Statului,
este un principiu din cele mai netagaduite, care
este admis i recunoscut in toate statele; i m'am
mirat foarte mult de onorabilul D. Catargiu, om
de legalitate si ordine, ca, a pus in dubiu apreeierea guvernului in aceastA materie. Actele diplomatice pe care le publica un fost ministru de externe sau un fost ministru plenipotentiar, ale sale
sunt ? Nu, D-lor, ele sunt proprietatea Statului

i Trin urmare publicarea lor nu se poate face

mai inainte, ea guvernul care are rspunderea publiearii, sa vada daca este oportuna san nu aceasta
publicare. Apoi, D-lor, ebiar la administratia do-

1368

meniilor nu se permite comunicarea de documente

partilor interesante spre a intenth procese Statului.
Apoi nu vedeti D-voastrg, c dacg s'ar respinge acest proiect de lege s'ar admite e in ceeace
priveste actele diplomatice, can intereseazg, nu- proprietatea Statului ci mosia comunq, -ara intreagl,
el aeele aete se pot sustrage, fled nicio pedeapsg
si c fostii ministrii au dreptul s facg, aceasta
sustractiune ? Apoi astfel voiti D-voastrg sg apgrati

acest principiu de proprietate in ceeace priveste

documentele diplomatice, care sunt si mai importante cleat actele privitoare la un imobil oarecare?
Cum ? Nu am dreptul sg mg ating de mosia Sta-

tului, 0 de actele relative la ansa cu forta sau

violentg, dar am dreptul insg, intr'un mod indirect,

neechitabil si fgrg voia guvernului sg iau niste

acte care sunt ale sale si sg le public pentru cuvAntul c

sunt diplomatice i cg se reter l. la mosia

comung, la tara intreagg ? Contrazicerea i rt6eirea sunt prea evidente ca sa, mai fie trebuintg
de demonstratie. Iat dar de ce zic c vreau sg
se respecte dreptul de proprietate in toatg puterea

sa. Dar cu aceasta nu vreau s zie el un ministru nu are drept s facg aprecieri personale
asupra vietei sale politice; liber este sa scrie istoria

cum va voi; liber este sg zicg, ca cutare fapt s'a

condus in cutare mod, dar nu este liber sa publice

1369

actele, documentele Statului, numerotate pen tru cd.

acele acte nu sunt ale lui.

Cnd un agent diplomatic trimite un rdspuns
la ministrul de externe, i and rninistrul de externe trimite acelui agent instructiuni sau note,
acele acte nu sunt proprietatea acelui diplomat
sau ministru de externe ci sunt proprietatea Statului qi de aceastd, proprietate nu are drept nimeni
sd se atingd fr s comitd un act de sustractiune
i fdrd sd fie pedepsit.

Se poate ca cu toatd pedeapsa legei, sd, se

sustragd acte diplomatice, dar cel putin sd se dea
o garantie c'd este o lege care pedepsete asemenea
fapte. Codul penal prevede pedepse pentru acei ce
comit sustrageri de acte, furturi qi alte fapte, i

cu toate acestea asemenea fapte tot se comit. Tot

asemenea i faptul de sustractiune de acte diplornatiee se va puta, comite i in urma promulgrei
acestei legi, dar sd, fie cel putin o lege care sa,
pedepseascd asemenea fapte.
A dar nu este de loc intemeiat .D. Gr. Sturza

cnd zice cd, se face lumind publiandu-se actele

diplomatice sustrase.

Lumind se face in modul cum se urmeazd in

toate State le din Europa: prin publicarea Carta
i chiar Cartea Verde and se publicd, trebue
mai intai sd se vadd bine dacd nu se divulgd vreun document care ar pute s compPomitd inteV erzi.

1370

i apreciarea aceasta o are guvernul pe raspunderea caruia se face publicatiunea.

Pot D-lor, s. -14 dau un exemplu :
resole- Statului.

La noi pana astitizi in mornentul cAnd va vor-

loose, Cartea Verde din 1879-1880 nu s'a publicat. S'a facut vorba in Camera, i in Senat despre
acea Carte Verde insa ea nu exista. Zie ea nu exista
fiindca nu se poate distribui Carnerei i Senatului.
Si

pentru ce ? Pentru ca, cu toate ca mai

multe din actele diplomatice s'au inlaturat spre a

nu fi date publicitatei, dar tot au mai ramas unele
acte de natura a compromite interesele noastre ca
Stat, daca s'ar publich,

i de aceea s'a crezut prudent a nu se distribui Inca Cartea Verde.

Chiar D-v. nu puteti incuviint sa, se faca o
asemenea publicatiune cand guvernul VS, spune ca,

nu este oportuna. i cu atat mai putin cred rg

nu yeti aprobh nite publicatiuni piezie, care ar
vqtania interesele i relatiunile Statului nostru.
Daca ar fi permis ori earui fost ministru,
pentru diferite mobiluri, sa divulge actele diplomatice, aceasta ar fi o anarchie.
i lucrul este cu atat mai gray ettnd cestiunea
este pendinte.
Prin legea de fata se recunosc legitime publicatiunile ce se fac prin Cartea Verde! Acea publi-

catiune nuhrai guvernul este in drept a o face,

1371

Legea opreste abuzurile ce se pot face cu publicatiuni indiscrete. Dar cand mai ales o cestiune
este inca pendinte, cum este aceea a Dunarei, care
dela 1879, vedeti c Inca nu s'a terminat i cnd
guvernul a ghsit ch ar fi imprudent de a se dis-

tribui Gartea Verde, ati vol pare D-v. prin respingerea san modificarea acestei legi s incurajati
pe niste persoane particulare, fosti ministrii, ca sit
fach asemenea divulgAri i publicatiuni indiscrete ?
Dar chiar epoca de and inceteazh o cestiune
de a fi pendinte, este dificil de a se fixh, si asupra
acestui punct guvernul are drept de apreciare.

lath, o cestiune care e rezolvata;

cestiunea,

Basarahiei. Ei bine, eu care cunosc corespondenta

actele in aceasth afacere, vg declar, ca inch este
prea de timpuriu de a se publich; fiindch sunt acolo
acte de o naturh care ne-ar compromite pozitiunea

i relatiunile cu alte Puteri streine. Onor. D. eatargin a zis : si D. Boerescu a vorbit i s'a aphrat
hi cestiunea Dunhrei. Negresit, chei toti au dreptul
acesta; insa sa se apere in marginile care nu coinpromit o cestiune care este inch, pendinte i fAra

a publich acte de acelea care pot sh modifice si

sa vatame mersul regulat al negocierilor si relatiunilor cu alte State. De aceea v rog a crede
ch e foarte pericoloasa ideea pe care o sustin cei
ce vor amnarea sau modificarea acestei legi.
Chnd va veni Onor. D. Catargiu in capul

1372

guvernului, ea conservator 11 asigur ca va vedeh

singur ch nu se pot publich toate actele diplomatice. Au fost acte din trecut chiar, caH au trebuit suprimate din proectul de Cartea Verde dela

1879-1880, pentruch nu se puteh altfel. Nu e

Stat in lume care sh nu-si aibg, secretele sale; tot

i Statul nostru.
Astfel dar D-lor, vg, rog sh votati aceasth
lege, si rog pe D. Grig. Sturza, sh-si retragh
arnendamentul, fiindch ar fi fgrh folos i chiar
asemenea

periculos pentru tara intreagd.

III
Desbaterile Corpurilor legiuitoare No. 67, din 3 Martie 1882

Rdscumprarea liniei Cernavoda Constanta.

Opozitia erh contra acestui proiect de lege spunand

cg rhscumpgrarea acestei linii va costa mult i nu va

aduce nici un folos statului. Boerescu sustine proiectul
gavernnlui sprijinindu-si i pgrerea cu argumente serioase.

Produsele noastre vor easi un servicin eftin si lesnicios gratie acestei linii care duce la un port pe mare
ash de insemnat ia produsele strhine cari merg in Orient
vor preferl aceasth, cale. Pe la Dunhre i Constanta este
drumul eel mai repede si eel mai lesnicios intre Orient
si Occident. Rhscumparandu-se din mainile strginilor
aceasth linie, porurile de pe Dungre si in special Braila
si Galati se vor folosi de miscarea comercialh care va de-

veni mai activg caci mat mgrfurile noastre cat i cele

straine earl se scurg in Orient vor alege aceasta cale.
Pentru aceste motive Boerescu este de pgrere ea aceasta
linie sh fie luatg din mama strinilor.

B. Boerescu. D-Ior Senatori am inteles pe

D. T. Rosetti ea a comb'Atut acest proect qi ea

are sg voteze contra lulrii lui in consideratiune.
Aceasta mi se pare natural din parte-i, D-lui face

1374

parte din opozitie. Este cestiunea de un drum de

fier de mai multe milioane, .5,i opozitia nu este

fcut st ia rgspunderea unor acte al eiror rezultat nu se poate 5ti i constath de mai inainte
in mod destul de precis 5i nici s ajute pe majoritate 5i pe guvern de a face fapte care stint
in folosul trei.
Opozitiunea zice: rn rezerv cAnd voiu fi eu
Ia guvern s fac fapte bune iar cnd sunt in opozitie n'am st ajut guvernul i sa.-i inlesnesc pozitia.
Aceste idei rees din modul cum a comMtut
D. T. Rosetti pe guvern. Argumentatiunile D-sale
sunt prea silite, cAei greu se poate sustine ca, nu
este de folos a unii cile noastre ferate cu 111areaN eagra!

D. T. Rosetti a vorbit insa ca membru al

opozitiei 5i 1-am inteles din acest pullet de vedere.

Dar va marturisese ct n'am

inteles pe Onor.

I). Pira membru al majoritAtii, nici motivele

D-sale. I), T. Rosetti zice c ar fi de dorit un

port la Marea-Neagra dar cg nu este timpul srt

se faea acum, ea se va puteh face mai rarziu

a5teptnd poate sa-1 fac6 D-saD. Pi5ca InsA
eare este din majoritate i pentru guvern este in
eontra legii i pentru ce? pentruca, s'a modificat
proectul Camereil Noi avem dreptul a mod ifich
uti proect de lege in tottal sau in parte 5i modifiearea pe care v'o propun eu este numai partiialit

1375

Voiu zice c'Ateva cuvinte asupra celor spuse

de D. T. Rosetti i D. P*a.
D. T. Rosetti a criticat aceasta lege din trei
puncte de vedere: 1-iu din punctul de vedere al
rentabilitatii drumului de fier; al 2-lea din punctul
de vedere al nematuritatii chestiunei; al 3-lea
din punctul de vedere tehnic. In cele din urma a
vorbit i de punctul de vedere juridic. D. T. Rosetti
ne-a spus c noi ne inelam asupra calculului cg,
odatg, legata cu reteaua noastra de cai ferate, rentabilitatea liniei CernavodaConstanta ca i a
celorlalte linii are sa creasca in proportiune.

D-lor, sunt sigur ea D. ministru de lucrgri

publice v va da explicatiuni mai precise asupra
acestei cestiuni. Sa-mi permiteti Ins s va spui
numai un singur lucru, cg, dad)", am merge numai
dupa astfel de calcule, v mgrturisese cg, n'am fi
facut i n'am mai face nici un drum de fer.

nu stiu in ce stare am fi rams noi fata cu eelebite taxi civilizate, i daca productivitatea i comertul tarei noastre ar fi luat proportiile care le-a

luat, daca nu am fi avut reteaua noastra de linii

ferate, cu care azi reclama a se legh i acele judete
pe unde nu existh, drum de fer. Dacg, este nn
adevar in vorba Romaneascg, ea, chiria defteapt
pe chirigiu, este in cestiunea drumurilor de fer.
Deschideti cai de comunicatie i yeti vedea crescand
,s,ansa de productiune, nu numai acolo unde exista

1376

productiunea, dar i chiar in locurile sterpe care

vor deveni productive. Argumentul acesta de neproductiune a liniilor ferate s'a adus si tn alte
ocaziuni si daca ne-am fi luat dupa acele argu-

mente, n'am fi avut nici aceste drumuri de fer

care le avem si am fi eamas foarte inapoi.
imi aduc aminte mai cu seama". Ate s'au
zis in Camera in privinta liniei PloestiPredeal,
cal nu are sg, proclucg, nimic si eke altele. Ce e
drept, productiunea ei dac6 nu este mult insemnatg,

dar este mult mai mare cleat se astepth. D-lor,

chiar dacl productivitatea ar fi mai mica, speranta

care au avut-o acei ce au facut aceasta linie ferata, a fost cg, aceasta productivitate nu va stag*
ea are sa creasca cu timpul.
Daca' foloasele acum vor fi putine, si gene-

ratia viitoare va participh Ia sacrificiile ce face

generatia prezentg,, aceasta este si drept si natural, caci generatia viitoare va trage foloasele

cele mai mari din drumurile de fer.

chiar dacg, ar veni sacrificiile Ong: la a
treia generatie, Inca este un cuvnt sg, se facg,
drumurile de fer, pentruca, va aduce foloase foarte
mari mai ales in viitor. D. Rosetti crede ca aceastg,

linie dela Cerna-Vod6 la Constanta nu este rentabil, i ca nu trebue s'o cumparthn.

D-lor, este aproape de mintea omului e linia
CernavodaConstanta are sa' se imbunatteasca, qi

1377

are sa-i ereasca activitatea daca se va face un pod

A

peste Dunare, 0 se va lega cu liniile din tara.

A nu recunoate aceasta, este a negh, este a inchide ochii la lumina zilei.

Eu zie ceva mai mult ca nu numai productele noastre vor gsi un serviciu repede i
eftin pe acea linie care duce la un port a0, de
bun, dar chiar i productele streine, care ar trece
prin tara noastra in Orient, se vor inmulI i vor
preferi calea aceasta; aqh incat chiar venitul liniilor noastre actuale are sa. creasca. Legarea a
600 kilometri linii ferate din tara en portul Constanta,

servind de comunicatie in Occident i

Orient, nu ne da dreptul a zice ea va sporl traficu1'0 va marl rentabilitatea tuturor liniilor noastre?

D-lor, credeti ea nedescoperind noi asemenea lo-

curi de scurgere pentru productele noastre spre

Orient 0 ateptand noi Inca mult, nu tiu care
epoca mai oportuna, lumea cealalta va face tot
ea noi, ne va imith in contemplarea noastra pasiva
0 nu ne va apnea inainte? Sau voiti sa facem
ceeace rezulta, din spusele D-lui Pica, ea acele

pasari din pustule Africei care aseund capul in

nisip spre a scapa de vre-un pericol?
Daca ne vom ascunde noi capul, erede D. Pica

ca nu ne vede nimeni ce facem ? Vecinii merg

i cand nu yeti lega D-voastra reteaua
cailor noastre ferate cu Orientul, le vor leg altii
inainte
2900G

87

1378

pe ale lor; i atunci noi vorn ramanea ca o oath;

in mijlocul unei pustii izolati e lumea comerciala
si de cane cele mari dintre Occident si Orient.
D-lor, n'am nevoie s va' spun daca merg pe
calcul pozitiv, caci nimeni nu poate merge pe calcul
pozitiv in privinta veniturilor care are s6 dea aceste

linii ferate. Destul este ins ca facandu-se acest

drum direct 0 permanent, venitul tuturor liniilor
noastre are A, fie mult mai mare deck astazi si
are A, creasca necontenit pe viitor; adica are sa
fie pentru urmasii nostri o compensatie mult mai
mare pentru sacrificiile ce vor face ei pentru plata
acestui drum de fier. Inchipuiti-va numai cat are
st creasca venitul liniilor acestea in proportie, cand
cele mai multe producte din tara, gi chiar din tarile vecine se vor transporth peaici direct la portul
Constanta.

Am avut onoare s va arat cifre luate din

raportul comisiunei europene din Galati, care nu
are niciun interes in cauza, si din contra i-ar placeh
ca acele porturi sa fie in concurenta cu Dunarea,

si din acele cifre se vede cat de mult a crescut

productivitatea i exportul la noi. Ei bine, este
pozitiv, ca transportul nostru se mareste in proportiuni colosale cu inlesnirea care se da exportatiunii;
pe cat cererile vor fi mai mari, pe atat produetivaile vor fi mai man i prin urmare si produsul
liniilor ferate va creste. Daca astazi, fara- aceasta

1379

legAturg, exportul se face in cutare conditiuni, de

,exemplu de 10 si 15, dar cAnd se va inlesni transportul ? Atunci de singur se vor face in propor-tiuni de 20 si 30. Prin urmare dar, se poate foarte

bine ca si miscarea porturilor de pe Dun6re sa

.existe Si CU toate acestea sa. fie o foarte mare mic-care si pe liniile ferate si in portul dela Constanta.
Afard de aceasta nu uitati cd existd comertul
nde cabotagiu in toate porturile DunArii si care nu

,e in legAturd cu linia feratd.

Nu uitati ci dealungul DunArei poate sd fie
producte spre a se incArca i aduce unele la Cernavodd ca s meargA direct la portul Constanta
.ultele earl vor continua calea pe apd spre a merge
la destinatiunea lor pe mare.
Nu uitati c poate sd fie alte producte mai
in jos de Cernavodd care sA aibd mai mult interes,
pentru diferite motive, de a merge deadreptul spre
mare. Prin urmare miscarea pe Dundre va condar i miscarea pe liniiie noastre ferate se

va mdri foarte mult and ele vor fi legate direct

cu portul Constant&
Cititi, incdodat6 repet, raportul comisiunei
.europene, si veti vedea c termenul de mijloc in

timp de un an este de 4 luni in care Dundrea

sta. inchis. Ei bine, in acest termen, miscarea nu
wa fi deck pe linia ferath, de oarece exportul pe

1380

gurile Dunarei nu se poate face, cum se intAmplii

astazi.

Mai este si o perspeetivA in viitor, Dar D. Ro-

setti zice: Ce va, faceti iluziuni pana acolo incat

sa eredeti ea tara noastra va fi in viitor drumul
Indiei in ceiace priveste transportul acestui mare
comerein international intre batrana Europa si Asia
centrala

Ei, D-lor, eu n'am luat asupra-mi aceastil

idee din raport, ea povestitil dela mine; eu am
citat numai piste eestiuni de economie ale unor
straini, foarte maxi economisti can an aratat posibilitatea de a se face alte drumuri de fier de o.
mai mare importanta intre Marea-Neagra i centrul Asiei, si care s'au exprimat cit drumul eel

mai scurt si eel mai avantagios al acestor linii

nu poate fi deck pe la noi. i D-voastra, D-le
Rosetti, luati aeeasta drept o utopie ? i mergeti
en neincrederea in viitor "'Ana a gasi de az motive
spre a sta pe loc si a nu face nimic pentru legatura directa a liniilor noastre en portul Constanta?

Ei bine, au fost geniuri mari cari au luat realitatea drept o iluziune si in urma% s'a va.zut cat
s'au inselat! Mar Napoleon I, cu eapul lui cel
mare a luat inventiunea vaporului drept o utopie;

i in urma a vazut ea aceasta inventiune a devenit o realitate!

Ei bine, de ce sa nu credem Si noi ca aceasta

1381

linie care ne va duce direct la Marea-Neagra, pe

laugh' avantagiile mai apropiate ce iie va aduce,
poate mai thrziu dupl un timp mai indelungat sl
devina, si o inlesnire a tranzitului dintre Occident
si Orient ? V/ pot asigurh c daea, nu vom face
noi aceasta, cale de tranzit, pe la noi, se vor gsi

altii care s'o fac prin altl parte, ocolind tara

noastra; i atunci cand vom vedeh pe veeinii nostri

facnd porturi la Marea-Neagr i atraghnd comertul pe la dansii, noi vom ra,mane in beatitudinea unei admiratiuni i vom culege fructele amari

ale unei temeri exagerate! Iata, dar ce aveam de

zis in privinta productivitatii liniei Cernavodl-Con-

stanta legatl cu reteaua noastr de ci ferate

si

ce avantage putem aveh cand vom legh tara direct

cu Marea-Neagra.
In privinta studiilor cestitmei acestia, pe care
D. T. Rosetti nu le gaseste destul de pozitive,

destul de mature ea sl facem aceastl leglturl cu

Constanta, ni se obiecteaza el ar trebui mai intai
sa" avem un pod peste Dunare, si in privinta acestui

pod trebue s tim de mai inainte en ce pret s'ar

puteh face, ash incat sl serve drumurile de fier
si sa nu se opreasel nici navigatiunea pe Dunare.
Voi rlspunde D-lui Rosetti c toate acestea an

sa vie mai thrziu in mod mai precis. Acum iie

ocupam numai de cumpararea liniei eernavodaConstanta si de portul dela Marea Neagra. Apoi,

1382

D-lor, fara, cumpararea acestei linii, fara ea aceasta

linie A, fie a Romaniei, v puteti D-voastra inchipui posibilitatea facerei unui pod pe Dunrtre ?
Puteti s faceti acest pod peste Dunare mai inainte

de a aveh linia cealalta care duce la Mare si care

duce azi streinilor i chnd acei streini ar aveh un
pod pe Dunre si o jonctiune cu liniile noastre,
ne-ar mai vinde ei cu acest pret drumul lor? Child
va veni cestiunea podului, ministrul va veni cu
toate studiile necesare pentru a va arAth atht costul
cht i posibilitatea executarii sale. Dupa cum puteti
vedeh c lucrul nu este ash de imposibil incat sa
se poata presupune c va trebui sutirni de milioane pentru acest pod! Deja, sunt calcule facute
despre posibilitatea executarii podului sustinandu-se

chiar ch. aci la Cernavoda ar fi locul cel mai ne-

merit unde s'ar puteh face un pod mai solid si

mai putin costisitor. Mai zice D. T. Rosetti : Mar-

turisesc ca daca ar fi vorba sa cheltuim optzeci

de milioane mai bine le-am cheltui de a face Dunarea mai navigabila decdt cum este" .
Ei bine, aceasta e o idee a D-sale, si cu toate

acestea ati vazut ca nu prea contesta utilitatea

acestui pod, ci cauta numai s amne aplicarea
acestui lucru, si in ce mod ar imbunatati D-sa
navigatiunea Dunarei cu cele 80 de milioane? Mai
intaiu navigabilitatea ei nu are nevoe de imbunatatire. Voeste D-lui poate sa facem o marina

1383

comercialh. Apoi o marina' comerciala nu o face

guvernul ci particularii ; ceeace poate face guvernul, este sh incurajeze aceasta marina roma,neaseL_ Cu toate acestea poate s existe toate
marinele i toate imbunthtirile navigabile; dar

mersul natural al lucrului poate sa se opreasca

en oricate milioane ar voi s cheltuiasch D. T. Rosetti ? Poate D-sa sa opreasch Dunarea sit nu ingliqe ? Poate face D-sa ca navigabilitatea ei sh

nu fie oprita mai multe luni In cursul anului.

Poate D-sa face ea transportul marfurilor sa nu
coste mult mai mult mergAnd pe la Sulina in
Marea Neagrg, decht ceeace ar costh achndu-se
o linie directa la Constanta?
Apoi chnd comisiunea europeanh ne spune ca

duph toate imbunathtirile acute la Sulina, cari

sant foarte marl, foarte reale, i en toate acestea
sunt sute de corabii care pe fiecare an sunt silite
sh nu poath merge direct in mare, ei sh se opreasa
la Sulina, s descarce i s incarce, mi se pare
ca acest singur lucru an fi un motiv indestultor
ea sa se vada e avantagiile drumului de fier care
duce direct la Mare, sunt mai superioare decht ale
navigaOunei pe Dunare. Comisiunea europeanh

spune ch in 1876, au fost 340 de corabii, care

a inearcat in Sulina, adich producte aduse din
porturile noastre au fost deschrcate aeolo. Acest
.

numhr s'a miewrat in anii urmhtori, dar totuqi

1384

nu a fost numar insemnat, caci in anul 1877, au

fost 128 corabii can an ineareat in Sulina, si in
1878 au fost 138 de corabii. Astfel incat se calcueaz c termenul de mijloc in timp de 6 ani
a fost peste 181.000 tone de producte, care sunt
silite pe fiecare an a incarch si descarch si a trece
astfel prin patru si cinci manipulatiuni pana, sa
ajunga la destinatie. Intelegeti eat costa oare aceste
manipulatiuni i cat se adauga la costul productelor. Ajunse in port produsele se descarca, i pla-

tese inmagazinatul; apoi se incare pe corabie

se adue la Salina, plkind transportul. Aci se
desearc si se pun in alte corabii, platind astfel
cuirie de transport, inmagazinare, asigurare, taxa
dela Sulina, etc. Toate acestea sunt in desavantajul trei, fiindea crescand pretul productelor nu
poate sa, susting concurenta en alte tari uncle des-

voltarea culturei este mai mare ea la noi, si au

mai multe inlesniri de transport, in cat ii da mana
producatorului din acele parti sa vanza mai eftin
deck produeatorii nostri, cari n'aii aceste inlesniri.
Trebue dar sa scoatem comertul nostru agricol din aceasta pozitiune ingrat ti sa-1 punem in
pozitiune sa, poath, One coneurent6 en alte state,
cel putin in p artea transportului daca nu si m
calitatea productelor.
Dar tendinta noastra trebue sa fie a anieliorh
A,

1385

agricultura noastra si in calitate, ca'ci in aceasta

nu suntem intre cei dintai.
D. Rosetti s'a ocupat si de partea juridica a
cestiunei si a aratat indoeli. D-sa zice ca, este destul

de sigur c cumpararea aceasta nu ne expune la

inconvenientele care le-am incercat in alte conce-

siuni de drum de fer. Eu cred c toate precautiunile posibile s'au luat; in dosarele ministerului
am vazut toate consultatiile juristilor din Londra,
nu ale D-lui Giani; niciunul din Romani nu poate
al ia ra'spunderea ca sa zica am mers i am cons-

tatat c6 este bine. D. D. Giani s'a dus pur

ei

simplu i prin ajutorul legafiei noastre dela Londra

s'a pus in relatiune cu Solicitor al casei regale,

Para mijlocirea cruia advocatii nu pot sa-si dea

consultatiunea lor.

Tati acesti legisti Englezi care au fost consultati, au vAzut conditinuile si au zis c cumprarea se poate face in mod perfect si far`a sa fie
expus guvernul roman la vre-o actiune din partea
societAei, san din alta parte. S'a mai vAzut Inca
c nu este nicio ipotec p linia Cernavoda-Constanta san pe port.
Formele care le spune D. Rosetti,
sunt
111.1

formele care ne pot apara; formele care are sa facil

D. ministru de lucrri publice sunt date de legistii
englezi, in Con formitate cu legea engleza; si singurul lucru ce mai ramne este ca D. ministru,

1386

mai inainte de a face subscrierea actului, sL cerceteze si la Constantinopole, precum si la Constanta la tribunal ea sa ia certificat, ea s nu fie
acolo vreo ipoteca care nu este in Londra.
Afara de acest punct, toate constatarile, asigurarile si formele actelor neeesare sunt facute i
pregatite prin legisti competinti; raportul solicitatorului si acele acte sunt traduse in frantuzeste i
adeverite de legatinnea noastra.
Nu se poate luh mai multe precautiuni decgt
acestea, toate precautiunile sunt luate, si vanzarea
are sa se faca perfecta 0 in con formitate cu legea
engleza. Prin urmare dar, vedeti D-lor Senatori,
cit preocupatiunea D-lui Rosetti nu este cleat o
indoiald. D-lui se indoeste de proprietatea liniei,
se indoeste de seriozitatea stucliului facut, se indoeste de studiu din puncul de vedere legal.
Dar D-lui inteleg ea o face din punctul de
vedere al opozitiei.
D. Pisca vine i zice ca, este cestiune de procedura, c acesta este alt proeet.
Cum este alt proect ? Este acel proect adus

de guvern; nu aveti deck sa cititi proectul si yeti

vedeh c proectul primitiv al guvernului s'a modificat in redactiunea lui la Camera, dandu-i-se o
redactiunea mai buna. Dar s'a facut un amendament la acest proect sehimbAndu-se cifra; de uncle
Camera da 12 milioane, noi venim la cifra invoita

1387

intre ambele parti contractante, pentru ct guvernul en toate silintele ee i-a dat, nu a putut obtine dela concesionari un pret mai saint.
nu inteleg ca intr'o vanzare de buna' voe
sa" pretindg, o CamerA ca s impunA vAnzAtorului
un pret, fAr A. consimtinintul sau.
Prin urmare cestiunea se reduce astfel : este

bine sau nu ca sa eumpar6m linia ? Dael nu este

bine s6 respingem linia, dad, este bine, atunci sa
dam suma en care s'au invoit ambele parti.
Pentru ce am pune acum In eestiune o nou'l
linie de drum de fer la Mangalia, dacg, ea nu ofera
avantajele pe care le ofera linia Constanta ?
Voim oare s speriem pe Companie ?
Nu speriem insa pe nimeni. Guvernul a stu-

diat cestiunea, a incercat, s'a toemit, s'a invoit,

si a declarat chiar la Camer6 ca nu poate sa dob5ndeasca absolut nicio reducere din sum, convenita. Daca vi se pare c e scumpa atunci nu
aveti deck s respingeti proectul.
Dar sa vedem bine, este posibil sa se facg,
o linie noug, de drum de fer ? Linia dela Mangala poate sa serve numai ca o tactick deeat aceasta
idee qi-a

facut timpul, s'a terminat en ea, si nu

se mai poate zice c6, este posibila.

D. Pisea ziee: eu admit foloasele unui port
la Marea-Neagea, insa, pentru aceasta nu avem
deeat s facem o linie paralela cu aeeea a emu-

1388

paniei dela Cernavodg

Constanta. Dar linie para-

lelg nu ne este permis -sa facem, fiind prohibit

aceasta win concesiunea din 1857. Avem dreptul
sg facem aka, linie dela Dungre la un port al
Ngrei-Negre, poate aceasta a voit sg inteleagg
D-sa. Si aceasta insa, ni se contestg, desi farg
euvant, desi sunt multe corespondente in minister
Si ministrul v'a aratat In ce consista, acele contestatiuni.

Sg lgsgm insa aceasta la o parte; s'au facut

studii i s'a dovedit ca este imposibilitate mateteriala ca SA facem aceasta linie la Mangalia, i
prin oricate sacrifice tot nu am putea ajunge la
avantajele care le ofeth portul Constanta. Acolo
este natura care a adus avantaje; poi putem ajuth
natura, dar nu o putem suplini, nu putem schimba
nici fundul mgrei la Mangalia, nici putem faca
adaposturi cari nu exista, contra vgnturilor.
Toti oamenii competinti zic c prin cgteva
sacrificii Constanta are sa, devie cel mai bun si
mai insemnat port de pe marea Neagrg, caci natura a inzestrat-o CIA pozitiuni proprii, pe care
arta nu le poate suplini.
Dar atunci ni se zice: ce se face en docurile
dela Braila si Galati? De ce athtati athtea foloase
care o sa, le aducg linia feratg dela Constanta la
Oernavocli
i ce se face atunci porturile de pe
Dungre?

1389

Ei, D-lor, fenomenul acesta s'a vazut in toate

Wile; acolo unde s'au construit drumurile de fier,

in anii dintai s'au ruinat birjarii si carutasii; IDA
-cu timpul acei carutasi cari se ruinaserd s'au in-

avutit pentruel miscarea s'a tnmulit. SA nu va

minati daca en drumurile acestea de fier, porturile noastre de pe Dunare mai ales Galatul si
Braila vor suferi momentan; caci se poate sa sufere ceva deocamdata, dar cu timpul poate sa fie
mai mare miscarea lor comerciala caei miscarea
generala va fi in proportiune atat de mare incat
toate loca1iti1e sa aiba activitatea Ion sigura
permanenta.

Cat despre pret, ct linia ar fi scumpa, este

de prisos s va mai repet cele ce v'arn spus. Dar
D. Pisca zice: de ce s s ian o linie care sa ma
coste en patru sau cinci milioane mai scamp decat linia ce am puteh face la Mangalia?
Mai intai diferinta de cifre nu este de patru
san cinci milioane, caci dupa studiile facute se
zice ea este aproximativ. Inginerii singuri spun di
acea linie costa 13.727.000 va s zica diferinta
an fi de doud milioane i ceva. Chiar dupa aprecierea inginerilor en pericolile ce poate pnezinta
linia noua, suma este aproximativa.
Dar D. T. Rosetti a zis: nu stim c capitabul companiei care a construit linia Cernavoda,

Constanta, ar fi fost mai mare de 6 milioane,

gi

1390

nu tiu cum s'a Mcut c s'a ridicat la atata sunlit

Dar oare s'a ridicat capitalul? Aceste le gasesc
iari intr'un act oficial al inginerilor notrii cari
au constatat cat costa linia Constanta

Cernavoda.

lata ce zice:
Dupa cum yeti putea vedea, D-le ministru,
estimatiunea noastra nu se departeaza tocniai mult
de realitate, caci din o dare de seama a consiliului
de administratie inaintea adunarei generale, qi de

care am avut ocaziune a lua cunoftinta , reese ca

.sumele cheltuite de societate pentru toate lucrarile

de orice natura nu a intrecut cifra totala de

744.155 livre sterlinje, adica 18.752.706 lei noi;
procurata prin chferite emisiuni:
Actiuni ordinare

de preferenta .
Prima emisiune de oblig.
Emis. a doua de oblig.
Total

.
.

.
.

323.600 livre
150.000 idem,
83.884 idem
186.707 idem
744.155 livre

Cifra de 18.752.706 lei inginerii notri o

reduc la 13.355.811 care zic ca valoreaza linia i
portul Constanta.
Dar tot aceti ingineri adauga mai jos cit esunea aceasta a lor este rezultatul unei apre-

cieri in bloc fi foarte aproximativa" .

A dar, D-Ior vedeti, ca cat pentru formarea

1391

capitalului companiei, s'a urmat mai multe scene,

si c'a,' a fost constituit de mai multe ori.
Acum D lor, sg, viu la cestiune, dad, trebuie
ca cu o orl mai inainte sl cumpgrAm acest drum
de fier. Va marturisese cg, dael vom 16sh sa treaca
un an, poate ea, se vor nAri chiar pretentiunile
companiei; iar interesul nostru economic nu mai
vorbesc de cel politic este ash de mare, incat
trebuie ca cu o orl mai inainte sa cautg.m a aveh
aceasta linie in posesia noastra.

IV
Debaterile Corpurilor legiuitoare No. 102 din 27 April 1882.

Anteproectul legilor magistraturii, arciumelor la

sate, tucmelilor agricole.
Senatorul Pera Opran . a. credeau, c aceste legi
(lack' s'ar voth s'ar rasturnh edificiul nostril social. Boerescu de1 e un partizan al stabilitatii i al ordinei nu
intelege insa, ca' sub pretextul acesta tara s inteleneasca.
El voia c institutile sa se schimbe nu la iuteala, ci

treptat, incetul cu incetul avandu-se in vedere traditia

acestei tari.

In ce privqte primul proiect de lege al magistra-

turii guvernul era pentru electivitate, Boerescu pentru inamovibilitate pe care o mai sustinuse n deosebite rand uri
cu toata caldura talentului sau i cu solide argumente.
Carciurnile la sate se inmultisera in disproportie
cu nmnarul locuitorilor de aceea guvernul prin al sax
proiect de lege cauta sa stavileasca acest ra,u. Boerescu
este si el pentru acest proiect de lege fiindca judecata

lui cumpanita vedea relele cari decurg din imultirea

peste rnasura a carciumilor la sate. ConstrAngerea conporala care nu mai exista til materie civila i comerciala,
ramasese insa in legea toemelilor agricole din 1872. Guvernul cerea desfiintarea ei i gasise in Boerescu un aparator talentat. L. Catargiu, Voinov . a. combateau acest

1393

proiect de lege spunnd ca e atacii, libertatea tranzactiunilor i stabileste un regim de exceptiune penult raporturile dintre Oran si proprietar care ar trebui i ele
sa fie regulate tot de dreptul comun. Aceasta lege,
spline Boerescu, nu ataca libertatea tranzactilor fiindea tot
proprietarul este liber pe proprietatea lui i inuncitorul
pe munca sa hash' amelioreaza legea toemelilor agricole
din 1872 desfiintnd ca i in materie civi1, i cornercialit constrngerea corporala; stArpeste intr'un euvnt
abu zuri le.

B. Boerescu. D-lor senatori, voi a da in

adevr i eu chteva explicdri asupra proectului de
lege de care este sesizat astazi Senatul.
D-lor senatori mai inainte de a vorbi asupal
mecanismului intreg al prezentului proect de lege
ni voi incerch a face sd, dispard oarecare prevenOuni, oarecare preocupatiuni ivite atht in acest
onor. Corp, cat si In Camera deputatilor, cum si
afard din adundri, prin ziare cn ocaziunea acestui
proect de lege. Aceste preventiuni, aceste temeri,
aceste indointe, sunt atht de insemnate, incht ca
sd le facem sd, piard," este nevoie a analiza, cestiunea mult mai calm i cu shnge rece. Atunci numai
ne vom puteh convinge daca acele temeri, acele

indointe sunt sau nu fundate. Ati vdzut Dv. cd

eni chiar D. Pera Opran, o persoan atht de
calmd, a venit cu convinctiunea cea mai sincerd
si infidcarat de o temere extraordinard, s ne
declare & D-lui vede cd, se zgudue temeliile so20006

88

1394

eietii noastre,

i cg, din aceastg, zguduire nu se

poate produce decat o cldere, o ruing, generall.
Lucrul este in adevg,r gray, si cea dintgi intrebare ce trebue s ne punem este de a sti de
uncle s'a produs o asernenea spaima in spiritele
unora din D-nii reprezentanti ai tgrei; de unde
si en ce ocaziune unele organe se fac ecoul acestei
spaime i o rspAndesc in public? Cauza o stiu,

caci ni s'a spus: spaima s'a na'scut i zgomotul

ei s'a r6spg,ndit cu ocaziunea unor proecte de
legi, relative la tocmelile agricole, la carciumile
din sate, la organizarea magistraturei. Eu D-lor,
care mg pricep putin in legi, vg, m6rturisese cit
am citit i eu toate aceste proecte de legi, si nu

m'am speriat de loc; c6ci darn v6zut in ele

nimic en care s'ar zgudui temelia Statului i s'ar
nimici principiile de libertate. Caci, D-lor, si eu
tin mult la aceste principii, i flindcA cunosc in

acelasi timp cg, libertkile nu se pot funda, cleat

fiind aliate cu ordinea, reaping orice mgsuri earl.
ar fi contrarii ordinei, cg,ci pnin aceastg, an fi
contrarii i liberthei. Insg, repet, am cetit, am studiat
proectele de care am vorbit, si nu am vgzut c ele
ar fi rg,sturnAtoare ale ordinei sociale, c ele ar
contine acea schantee care va pune foe intregului
edificiu social. Am vg,zut numai c aceste proecte

ti propun numai a rernedih un Am existent, cg,

rgspund la o necesitate realg. Dar dacg, ele, in

1395

nu pe deplin la
scopul ce si-au propus, daa, remediul este mai
mult ori mai putin bun, aceast5, este o altA cesam'anuntele lor,

rg.spund

sau

tiune, este 0 cestiune de apreciere. Aceasta. ar

reveni a se zice nu c6 aceste proecte sunt distructoare ordinei sociale, ci c sunt primitoare de
modifica'ri, de amelioraxi.

Distanta, cum vedeti, este mare, dela o afirmare la alta.

Dar en asemenea reforme nu mai avem stabilitate, ne-a zis D. Opran, si aceast5, idee s'a repetat
si de altii. Dar s6 ne Intelegem, D-lor. i eu tiu
prea mult la stabilitate. Dar stabilitatea nu va s'A,"

dar stabilitatea nu va s zia, a

nu mai merge inainte, a nu mai progresh! Ce
facem noi de 20 de ani, deck sa. tot mergern

siofi intelenire ;

tot progres'am, si Inca. cu o iuteath, ne

auzita ?! Daca, ar fi adev5.rat ce ne zicea, D. Opran,
ar fi trebuit ssa' fim si azi, unde erau acum 20
de ani, on s fin periti CU totul !
V'ati speriat de cele 3 proecte. S zicem cateva
cuvinte asupra lor
Proectul magistraturei este un simplu proect
pentru o nou'a organizare a magistraturei romne.
Intre alte dispozitiuni ale acestui proect este si
aceia a electivitgtii magistratilor. Dar aceasta este
una din Ortile acestei legi organice. Atunci cestiunea
ce s'ar pune ar fi : care magistratura nu se poate
Thainte,

s'a,

1396

organizh bine si fr

electivitatea magistratilor ?
Cestiune de discutat. Eu unul sunt in contra elec-

tivitatii, sunt pentru inamovibilitate. Mn voi sill

cand proectul va veni la Senat sn-1 modific in
sensul aceasta. Yana' atunci insn nu mn sperii, nici
strig en ediaciul social se zdruncinn!
Ce voiti s vn spun pentru proectul carciumilor din sate? Nu IA' aduceti aminte, WO Dv. en
recunosteam cn este o nenorocire, o adevaratn
plagn, c cArciunnle s'au inmultit prea mult in

comunale rurale? Ei bine, un ministru de interne

se

lasn a enpnth si el o convictiune pe care o

propune un proect ea sn remedieze Ia un rnu recunoscut de toatit tam. Se va

gnsi poate ct remediul nu este destul de puede,
cn' mnsura nu ar fi destul de justn, destul de eficace. Prea bine. Vom amendh, vom ameliorh
proectul; cnci de aceia avem doun Cameri? ele
modific., amelioreazn proectele; nici un ministru
nu poate pretinde en proectul snu este atilt de bun
incAt sn nu mai aibn trebuintn de ameliornri. Ce
sn zicem acum de proectul de tocmeli agricole ?
Este cineva care nu a simtit trebuinta de a aweliorh legea existentn asupra acestui materii ? Toti
an simtit aceastn trebuint.
Dupn ate am vazut in discutiunele urinate
in Camern si in Senat, am constatat c toti in
unanimitate, afarn de eAteva exceptiuni au recuavem noi toti

1397

cg nu a. fost nimeni
wre st sustin6, cg legile din 1866 si din 1872,
nu au trebuintg, de a fi modificate, de a fi ame
liorate. Ce este dar de anormal si de mirat dacg,
un ministru a recunoscut aceiasi trebuintg ea noi
noscut aceast necesitate,

too, si dacq, dup6 un timp de 10 ani de experientg,, vine ca s ne prezinte un nou proect de
lege spre a modifich, spre a ameliorh, pe eel vechiu ?

Dar ca orice operg, omeneasea, se poate ca acest

proect sa, fie criticabil, A, fie supus la ame1ior6ri.
Dar ce a cerut acel ministru mai mult deal sg-i
indrept6m opera si s o inbung,ta,tim ? Au venit
ins altii si au obiectat ca nu avem nevoe de nicio lege asupra acestei materii, ea sg, o ktsairi a se
regula, de dreptul comun. Fondatg, poate fi aceasta
obiectiune ?

Cestinnea revine a se sti dacg, nu este mai

bine a nu mai face nicio lege asupra .acestor. raporturi, i de ce nu este mai de preferat a abrogh
pur i simplu legile din 1866 si din 1872 asupra
toemelilor agricole, a nu pune nimic in locu-le,
decat ceeace unii numese dreptul comun.

Mai inainte de a ne da seama de valoarea

acestei obiectiuni, si de intelesul cuvntului drept
comun, pe care multi '1 repetg, fara sa,-1 inteleagg,

sg, vedem daca prin adoptarea unei legi

noui asupra toemelilor agricole, am zgudui in ceva

stabilitatea in societate la care tine atat de mult

-1398

D-nul Opran, sau am provoeh alte necuviinte de

cari se tern altii.
Am demonstrat dejh c stabilitatea nu va
sa zica intelenire; i c daca in privinta tomelilor agricole am face progrese naturale si rationabile, precum am facut in toate celelalte privinte, aceasta nu va s zica, e turburam in eeva
ordinea socia16; aceasta va sit zied din contra' cq,
ne conformam legilor naturale in aceastd ordine,
ca continuam si sub acest raport, desvoltarea
puterilor noastre morale si economice. Nu este dar
zguduirea ci intrirea noului nostru edificiu social ce avem s operdm pin aceasta inteleapta
ameliorare a unei legi atilt de.importante.
Printul Gr. Sturza, care sustine luarea in
considerare a acestui proiect, si care in cuviintarea D-sale, a emis multe idei bune i juste, dupa
mine, Imi pare ca, a fost i D-lui preocupat de
niste preventiuni, asupra cArora ma simt dator a
face oare2ari observatiuni. Ash printul Sturza, a
zis, in treacat, ca aceasta lege este protectoare
strainilor. Mie-mi pare, D-lor, ca aceasta nu este
absolut exact. 0 asemenea lege nu este protectoare exclusiv numai unei clase, adica numai cultivatorilor midi: ea este protectoare agriculturei
in general, sorgintei celei mai mari a avutiei noastre, si pentruca sa raspunda la a$ h scop, ea trebuie sa fie, dupa cum yeti vedeh din dispozitiu-

1399

nile ei egal proteetoare

rnieului si marelui cul-

tivator. lath dar o preventiune, o preocupare a

printului Sturza inlhturat. D-lui ne-a flcut eft
vedem ch mai are o preocupare, de o ordine mai
superioarh, mai generalh am puteh zice, care o
raporteaz la intreg regimul reprezentativ.
D-lui diseutAnd acest punct, ne-a recoman-

dat nouh, si guvernului in special ca sh nu facem legi numai spre a lingusi multimea; caci, a

adaugat D-lui cu drept cuvhnt, un guvern este

slab cand linguseste multimea, si nu poate dhinui
dach va fi abandonat de partea cea culta, cea inteligenta a natiunei. i eine zice astfel? Dar a
putut vedeh ceva in proiectul actual care sh aiba
tendinta a lingusi multimea si a inlhturh clasa
culta isi avuth? Nu cred; cAci atunci printul
Sturza nu ar sustine i n'ar recomandh acest
proiect de lege. Dach dar este vorba numai de o
teorie generala, atunci trebuie sa se unease/ si

D-lui cu mine spre a zice: dad, un guvern nu

linguseasch multimea, el nu poate iarhsi a protejh o singura clash, spre a deveni absorbitoare dach nu asupritoare; el trebuie sh fie
egal just pentru toti; i fiindca nu el singur face
legile, misiunea sa principala este de a fi un leal
i fidel aplicator al legilor, care, ca un gardian
pus la un post de onoare luereaza, sub rhspunderea i controlul puterei legiuitoare.
trebuie s

1400

Aceasta .fiind iii. adevgr natura i misiunea

unui guvern constitutional m'am Intrebat ce a voit
sh" Inteleagg, printul Sturza, la eine a voit sh fach
aluziune, ce temere, ce preocupatiune a fost din
parte-a sa, eand deelarg dela tribunh, sub o formh
spiritua1
i Inflorith cg.,,puterea o au cei seiraci
cu duhul, ci mleidiosi in gide".

Nu cred c a fost numai forma exterioarg,

partea sa de spirit glumet, care a Inantat kat

de mult pe printul Sturza, Meat sh emitg aceastg,
idee ca o teoremg a guvernului constitutional. A
fost negreit ceva serios in fond.
Dar atunci mh intreb : nu cumva printul Sturza

s'a inselat de epoce ? Nu cumva a fgcut un anacronism.

Teorema D-lui poate fi adevrat i apneabilg, chteodath, intenn regim absolut, In regimul
autoritar, autocratic; chei in acest regim este posibil ca acela care are mai. mult grumazul plecat,
find chiar sgrac en duhul, sl complach unui singur
suveran, i s eapete puterea. Dar un asemenea
bind poate fi posibil mhear, intr'un'regim constitutional ? Chti suverani sunt In acest regim? Cam
vre-o 300, irni pare numai Ia noi.
Pasg dar sh-ti pleci grumazii la atAtia suverani. Oricht ar aveh cineva salele de mlhdioase,
ca s eomplach la atatia suverani, cari toti II controleazh, tot nu va puteh isbuti, i va isbuti namai

1401

sh moarh de sira spingrei (aplauze, ilaritate). Incercat-a vreodath printul Sturza in asemenea luau?

Nu .stiu dach D-lui a fost panh acum ministru

constitutional...
0 voce. Nu.

B. Boerescu: Ei bine, cilnd va fi ministru

va vedeh ch lucrul este imposibil. Tot ash este si
pentru cei shraci en duhul.
Asemenea ministri se pot gsi in regiunile
absolute. Dar intr'un regim parlamentar lucrul este
iarhsi imposibil. Un ministru constitutional trebuie

din contra A, fie ager la minte, chei el are sh-si

dea socotealh, chtre multimea suveranilor shi, de
toate faptele sale. El nu va schph de aceasta, chiar

cand ar aveh marea majoritate, chiar cand ar fi

chtre acesta cu grumazii plecati, ehci minoritatea,
etci opozitia va fi in totdeauna, si D-voastrh stiti
c<1 opozitia nu se lash a se induiosh Jesne si ea

cere o severh socotealh ministrilor. Cum dar va

puteh esi dintr'o opozitie ash de rea si a se sustine un ministru glue cu duhul ?

Nu, repet; printul Sturza a fcut un anacronism; si-a adus aminte de regimul vechiu, pe

care 1-a cunoscut mai mult, si a confundat epocile.

Pentru timpii cei noui, in regimul constitutional, aceste temeri trebuie sh piar i sh rmnh
Odatil clam ce am terminat cu examinarea tu-

1402

turor preventiunilor i preocuparilor, de (nice natur s vorbim Intr'un mod mai special de obieeiunile cari s'au ridicat contra acestui proiect de
tocmeli agricole.

Cea mai insemnata obiectiune care s'a ridicat

contra lui a fost c prin el s'ar atach libertatea

de tranzactiuni, si el, in aceastg, materie, ar trebui,

pur si simplu s lasthu a se regull toate aceste

raporturi intre cultivatori dupg, dreptul comun.
Libertatea tranzactiunilor! Dreptul comun!
Iat niste frumoase expresiuni de tari unii se inamoreaza si cred el li se fac apgratorii lor in contra
lovirilor ce Ii s'ar da prin proectul actual!
Ba am vazut persoane crezAnd de buna, credinta, in sinceritatea lor, ca. este ca un progres
ideal, rezervat viitorului cnd toate raporturile intre
cultivatori s'ar regul numai dupg, dreptul comun!
Dar sa, ne ocupam putin de realitatea lucrurilor.

D. Voinov, care s'a facut in Senat aparatorul

liberatei tranzactiuniilor i sustinatorul ferbinte
al dreptului comun, ea si amicii D-lui din Camera,
si alte persoane, cari s'au servit de aceleas cuvinte si-au dat oare bine seama de semnificarea lor?

Nu este destul, D-lor, a se arunch niste cuvinte a se intrebuinth cate-o vorbl sonora, a ne
fermech de frumusetea ei, ti-a zice: num gasit, ala
trebuie sei, se urmeze" !

1403

Dar child analizam euvintele, cand ne dam

seama bine de semnificarea lor qi de realitate faptelor, suntem siliti a inlaturh farmecul qi a vedeh
mai lmurit!
Aceasta este adevarat,

nu numai pentru
D-nul Voinov, dar chiar i pentru doui din delegatii
sectiuniilor, D. Lascar Ciatargiu i Pr.
tirbei,

eari dupa cum voi probh prin raportul D-Ior, au

aluncat putin pe povarniul D-lui Voinov, de0,
pang in cele din urma, au mers de acord cu ceilalti
delegati qi au facut o lucrare care in prineipiu
este destul de moderna.

Ineepand dar cu D. Voinov, Dv. ati vazut

ct D-lui ni s'a prezentat ca singurul, ca adevaratul reprezentant al principiilor i ideilor liberale,

ca in asta calitate D-lui propune numai dreptul

comun, care singur garanteaza libertatea tranzacinn dor.

Astfel, dar D-lui cere respingerea proectului

actual, pe care ni 1-a aratat, intr'un mod ironic,
ea este fructul unirei a don/ extreme, dreapta
stnga.

In ceeace prive0e ironia D-lui Voinov asupra

unirei eelor doua, partide, eu Ii raspund c a0
vol s'o vad repetandu-se cat mai des; eaei nu
Inteleg pentru ce, cand e vorba de a se face binele,
nu 0-ar da mhna toate partidele, ori toti oamenii
de bine, spre a conluerh impreund. Oare nu-si

1404

aduce -aminte D-nii Voinov ca mai toate faptele

marl din aceasta tara, dela 1859 si pang acum,

s'au realizat prin unirea dreptei cu stAnga ? A

cils,tigat ori a pagubit tara prin aceasta ? a citstigat

foarte mult, si nu avem decat sa ne felicitam.

Este adevarat ca partidul pe care unii ii
numeso al negatiunei, nu a produs nimic, nici
izolat, nici unit cu altii; insg, aceasta e din cauza
naturei sale care II duce totdeauna la zero, si nu
este un cuvant ca si -alt partid s IT imiteze.
Spre a ni se oferi dreptul comun ca norma,
ni se vorbeste de libertatea conventiunilor, pe care
D. Voinov crede ca. este jignitg, prin proectul actual,
si o crede sincer de vreme ce a aratat cu atAta
parere de rau c tocmai un guvern liberal, loveste

in aceasta libertate.
Dar eum se loveste aceastA libertate D-lor ?
Sn ne dam, repet, seama de realitatea lucrurilor.

Si aci sa mi se permita a nfa ()mph i de raportul delegatilor sectiunilor, caci am zis la inceputul

acestui raport se vad emise de minoritatea comi-

tetului, D. L. Catargiu si Pr. Stirbei, emit niste

idei care Ona la un punct oarecare, se apropie
de acelea ale D-Iui Voinov.
In adevar, acesti doi domni delegati zic ci
ar fi preferit ea sI nu fie o lege special In ceeace
priveste regularea tocmelilor agricole, ci numai in
ceeace priveste executarea Ion.

1405

Iata ce eitim in raport:

Prima cestiune ce s'a desbatut in comitet
a fost de a se ft), &Ica astazi mai este nevoe de
o lege speciala pentru regularea tocmelilor agricole, sat daed, este. de ajuns de a lasa dreptul
comun, n principlile sale de justifie qi de lther-

tate, acordat tuturor cetatenilor cari contracteaza,

ramnand numcd n ceeace privefte executarea
atelor conventiuni, a se creea nifte organe cari,
pe ldnga cunoqtinta acestor afaceri speciale, sa
fie totdeodata la ndenidna partilor",
Prima, dar, intrebare care si-a pus minoritatea comitetului este, in esentt sa, identica en
aceea care si-a pus D. Voinov.
La aceasta prima intrebare, minoritatea comitetului ra'spunde ea si D. Voinov, adica crt nu
trebue o lege speciala, pentru toemelile agricole.
At At numai ca D. Voinov, nu primeste de loc o
asemenea lege, de vreme ce minoritatea delegaOlor

ar prilni-o numai pentru executarea contractelor.

Tata. propriile euvinte din raport :
Defectul, dar, capital al le gei (al proiectului

a voit sa zica D. Raportor) este interventiunea

puterei publice i pretentiunea ei de a detennina
natura i conditiile tocmelilor agricole cari, nu
pot area alte limite decdt acelea ce rezulta din
necesitatile variabile ale muncei, din legile stator-

1406

nicite ale economiei politice, find glut cc cererea

p oferta sunt norma unic legitima a preturilor".
Aici, dar, D. raportor crede c printr'un

proiect ca cel de care ne ocupam se reguleaza,

natura i conditiunile contractelor agricole, adica
ca legiuitorul sau o alta, putere public/ intervine,
nu spre a enumera si a defini acest contract, ci
spre a creia natura lor, i ceeace ar fi mai gray
a stipula conditiunile contractului in locul partilor.

Pentru aceste motive minoritatea ar fi preferit o

lege speciala numai pentru executare. Nicaeri insa
111.1 se vad dispozitiuni care sa aiba, caracterul i
importanta ce le-o presupune D. raportor. Pe nedrept crede D-lui ea prin acest proiect s'ar atinge
undeva principiile de justitie si de libertate. Aceste
principii se respeeta in tot proiectul. Era, astfel
de prisos a mai emite dorinta ea raporturile dintre
micul

marele cultivator sa se lase a se regula

dupa dreptul comun.

Alex. B. ,43tirbei. Raporturile numai in ceeace
priveste incheri cu bani i cu munca.
B. Boerescu. Teoria D-voastra este general;
nu faceti distinctiune in ceeace priveste formarea
contractelor. V uniti numai mai tarziu cu ceilalti
delegati.

Eu Ins n oprese pentru un moment numai

Ia aceasta prima parte a raportului, si intreb pe
aceia care propun dreptul comun, pe aceia care-1

1407

dorese numai ca un ideal, si-au dat bine seama

de ce va s. zicg, drept comun?
D-lor, tree si eu de legist, si m'am mirat
mult cnd am vg,zut cg,te minuni se atribue acestui
cuvant.

Intr'un sens general, dreptul cornun insemneazg, regulh generath, dela care se poate abate prin

alte regule speciale, in orice fel de materie.

Ash, de exem phi, existg, o lege generalg asupra

organizgrei puterii armate; dad, vine apoi o lege

asupra unei ramure speciale a artnatei, legea generalg, rg.mAne dreptul comun, iar legea specialg,
este cea exceptionala, la dreptul comun.

Ash in cazul de fatg,, dreptul comun intr'un

sens general, este dreptul general care reguleaza,
raporturile particularilor intre
; este, cum se
ehiarng,, dreptul privat adicg, dreptul civil si procedura sa. Celelalte legi, cum este dreptul comercial, sunt drepturi exceptionale in raport cu dreptul
comun.

Dar (lac/ intr'un stat sunt legi de drept comun,

se intelege oare cg, Statul, cg, puterea Legiuitoare
ii interzice dreptul de a face i legi speciale, care
se pot numi i legi exceptionale ? Nicklecum, egei

intr'un stat sunt multirne de raporturi cari au

nevoie a se regulh prin legi speciale, in care se
coprinde atatea exceptiuni la dreptul comun, acIie
la codul civil si la procedura civilg. Putem oare

1408

zice, cg, in asemenea legi speciale, principiile jus-

titiei i 1ibertii sunt atacate?

scoate aceastg, teorie ?

Dar de nude s'ar

noi chiar avem o sum/ de legi speciale

si n'am auzit 'Meg, pe nimeni sg, le taxeze c ar
fi contra libertgtii i justitiei. Aceste legi speciale
sunt de doug, feluri uncle relative la institute,
altele relative la unele fractiuni din corpul societajii. Avem de exemplu, legi speciale pentru bancg,'
de scout i circulatie, pentru creditul funciar, pentru

Casa de depuneri, etc., etc.

Toate aceste legi sunt facute In favoarea unor
institute, si cuprind o sum6 de derogatiuni la

dreptul comun; cgci a crezut legiuitorul ea,' este

necesar pentru incurajarea i prosperarea acestor
institute, sg facg,' acele derogatiuni. Trebue oare
a se taxa acele legi ca injuste i apgsgtoare? Mai
sunt, cum zic, alto legi speciale, care se raportg,
Ia persoane, adicg, la fractiuni din corpul social.
Intre acestea putem enumgrit la noi, chiar legile
toemelilor agricole din 1866 si 1872; cAci a crezut

legiuitorul Ong acum c raporturile dintre cultivatorii de parnant meritg o deosebit atentiune
si protectiune a sa. Legiuitorul care a recunoscut
aceastA necesitate, si a prescris aceste legi speciale,
a fost eel din thnpul partidului conservator.
Oare aceste doug, legi speciale coprindeau dispozitiuni contrarii principiilor de justitie i liber-

1409

tate ? Cel putin conservatorii nu au zis-o pang

acum, panh la raportul Printului tirbei. Probatu-ni-sa mhear azi ch aceste douh legi din 1866
si 1872 si-au ajuns scopul, ch. nu mai este nevoie
de dhnsele, ch starea thranului si a cultivatorului
este atht de prosperh si de inaintath, incht numai
este trebuinth de o lege protectoare ?
Mi se pare eh' aceasth probh nu s'a fhcut.
De ce dar nu am continuh a ameliorh legile din
1866 si 1872 ?
Mai avem inch o lege specialh derogatoare
la dreptul comun foarte importanth, care reguleazh
raporturile unei numeroase clase de cetteni, unei
clase produchtoare avutiei noastre publice, aceasta
este legea comercialh. Tot codul nostril comercial

este o lege exceptionalh la dreptul comun; c6ci

legiuitorul cu drept cuvant a crezut, la noi ca
pretutindeni, c comerciantii au nevoie de dispoziOuni, de favori i agentii speciali, cari nu se
acordh celorlalti cetteni; dach yeti cugeth la o
singurh dispozitiune a acestei legi, aceea a fali-

mentelor, yeti vedeh cat e de gravh, derogatorie

la dreptul comun, cat se pare a fi contra libertatii individuale i cu toate astea toti o legitimeazh

si o admit.
In adevhr mice cethtean necomerciant este
fiber a se ruinh cum va vol; creditorii lui se vor
desphgubi de vor puteh, dach nu, vor rhmneh
29006

89

1410

p6gubaqi; cu comerciantul nu este tot astfel; un

comerciant de1 este cu inini1e intregi, de1 este
major, tug, cand Ineeteaz pthiIe, cand se rui-

neaz6, este pus sub un fel de epitropie; i se ia

toata starea din mAng, i se pecetluete magazia,
hhrtiile i marfurile, se declarg incapabil de a mai

administrh, de a mai face unele acte ale vietei

civile i politice, devine infine un fel de minor,
de interzis.
Apoi ce exceptiune mai exorbitanta, dela
dreptul comun deal aceasta ? i cu toate acestea

nu am vilzut pn acum pe D. Voinov, sau pe altii

care cer dreptul comun, c6 yin sl cornbath, legea
falimentelor, sau legea coinercial6 care intreagA
este o exceptiune dela dreptul comun.
Necesittile sociale, D-lor, sunt ah de variate
Inct pentru multe este nevoe a se face exceptiuni
la dreptul comun; 'rezultatele practice au probat
el bine s'a fAcut.
Dacl vom cluth exemple in alte ta'ri, am
g6s1 alte exceptiuni deasemenea naturg. AO, in
privinta fabricelor, g6sim multe legi deasemenea
naturA. AO de exemplu in Franta, repablica dela

1848, guvernul de atunci, prin decret, nu prin

lege, a statuat orele de lucru ale lucr/torilor, i
a luat alte masuri pentru copiii care lucreaz/ in
fabrici; mgsura ca lucr/torii s lucreze numai
atatea ore in fabrici s'a considerat atk de obli-

1411

gatorie, that patronul care o infrnge se pe-

depsete dela 5 rand, la 100 de franci.

Apoi o asemenea mdsura s'ar califich de
D. Opran ca atentatoare la libertatea individuald,
-dupa cum a calificat dispozitiunea ca dam 2 zile
pe saptamand, Idsate dupa proiect in facultatea
:sateanului, ar fi atentatoare a aceleias,i libertati.

A. dar, D-lor,

acestei idei a dreptului co-

mun ar fi bine sa-i dam importanta care are, este

:un cuvant vag care in cazul de fata n'are loc.
In principiu dar, se gsete necesar ca i raporturile dintre cultivatorii de pmant A, fie la
noi favorizate i incurajate pin o lege speciala.
Gasiti i D-v. necesar aceasta ? Da, credem mai
toti. i experienta trecutului a probat ca dreptate
au legile din trecut din 1866 qi 1872, propuse
chiar qi votate de partidul conservator, probeaza
necesitatea unei legi speciale. Aceasta necesitate
nu a Incetat prin transformarea conditiunei so-ciale a sateanului. Ceva mai mult, eu cred ca
-chiar cand conditiunea actuala a sateanului se va
ameliord mult, tot 'Inca mult timp va fi nevoie
de legi speciale pentru protectiunea industriei
agricole.

De aceea am vazut cu placere ca i minoritatea delegatilor n'a imphis consecintele doctrinei

pana a respinge o lege speciala, i pentru formarea contractelor agricole, ca n'a fost radicala ca

1412

D. Voinov, ci s'a unit cu majoritatea spre a admite proectul atat pentru formarea tocmelelor agricole cat i pentru executarea lor.
Minoritatea era silit/ sa ajung/ aci; caci
odath, ce ea a admis o excepliune la regularea
raporturilor agricole, prin admiterea unei legi speciale pentru executri, trebuia s admit'a aceast&
exceptiune si pentru formarea contractelor agricole

Tata in adevr ce mai citim In raport:

Ceeace este singur legitim in actiunea guvernului in raporturile dintre proprietari ci muncitori, este numai inlesnirile ce le poate oferl a
le da o mai mare extensiune prim, siMplificarea
si eftinettatea in formele contractelor, cdt

i prin

repeziciunea ci siguranta pentru ambele parti In

modul execufiunei fi in cele din urma printr'ojustitie mai apropiata fi mai expeditivet ; dorinta
dar ar fi fost ca proectul de lege set nu atingel
intru nimic natura i conditiunile de libertate a
tocnielilor agricole, ci sei se .mtirgineascei numai;

intru a desemnet ci regulet organele chemate a inlesn't executarea acestor tocmeli" .

Apoi D-lor, daca, D-1 raportor recunoaste ea

legitim a se face o lege spre a se intinde raporturile intre agricultori, spre a se simplifica formole, spre a se efteni acele forme, nu vede c prin
aceasta, chiar recunoaste necesitatea unei legi generale si pentru formarea contractelor iar nu numai

1413

pentru executarea lor ? Caci numai prin o lege

generala se pot lua masuri ca sa, se intinda sau
sa se inlesneasca raporturile intre cultivatori, ca
sa se simplifice si eftineasca' preOrile. Este dar o
mic a. contradictiune in raportul comitetului. Pot
Inca asiguth pe. D-nii delegati ca nu se aft' nimic
in proiect care sa atinga natura i conditiunile de
libertatea toemelilor agricole. Bine a facut dar comitetul de a primit acest proiect in toate parOe sale.
Caci in adevar, D-lor senatori, dad, cei doi
delegati cred ca trebuie o lege pentru a se da o
mai mare extensiune raporturilor dintre cultivatori, de ce doresc o simplificare in forme si eftinatate in cheltuieli: D-lor admit implicit, prin
aceasta, toate principiile cuprinse in proiectul actual. Aceasta Insemneaz c atunci trebuie et se
prevada principiile pe care sunt bazate contractele agricole, ca trebuie adica definite aceste contracte, ce pot interveni, intre cultivatorii marl Cu
cei mici; ca trebuie sa se arate eine si cum au
sa le autentifice. Daca pentru aceasta s'ar admite
formele dela tribunalele ordinare, aceste forme sunt
prea complicate si taxele sunt marl. Ce se va face

mai mult prin acest proiect deck sa se simplifice

formele, sa se eftineasca taxele pang, a le suprimh

de tot ? Ce se face pentru executare mai mult

1414

decat a se opera repede i oportun ? Ash dar toate

aceste cerinti se indeplinesc.
TJnde se vede undeva in proiect, dupa cum
sustin eei doi domni delegati, ca.' se determina
conditiunile

tocmelilor ?

Conditiunile tocmelilor

afara de durata lor, depind numai de vointa pari daca, i-ar fi vazut undeva un asemenea
defect, de ce comitetul flu l'a senmalat, si nu l'a
indreptat ?

Nu vad asemenea nicairi in acest proiect ct

administratiunea sau guvernul ar interveni intre
proprietari i cultivatori. Din contra, administratiunea este cu totul retrasa din asemenea relatiuni.
Cand ni s'ar fi citit o asemenea dispozititme, atunci

numai critica D-lui raportor ar fi fost fondata.

D-lor, spre a va, proba c temerea, c spaima
cea mare ce s'a ardicat in contra acestui proiect,
sunt nefondate, nu avem deck se facem un scurt
paralelism intre proiectul actual si legile din 1866
si 1872. Cand yeti face aceasta comparatie v veti
convinge ca este o mare asemanare intre dansele
gi ee prin proiectul actual se aduce o imbunatatire reala.
Cu modul acesta daca criticile de principiu
ce se aduc proiectului actual ar fi legitime, atunci
ele ar trebui sa fie adresate i legilor din 1866
si 1872, caci acestea sunt sorgintea si baza proieaului de astazi.

1415

Dach minoritatea delegatilor crede c prin o

lege de tocmeli agricole s'ar reglementa, exerciciul clreptului de proprietate" i s'ar reglementh
iii astfel

de mod ineat sei, faca propridatea

dependinta de acciunea uvernulai, qi s falsifice

chiar institutiunile politice" dupa, cum se exprimh
D. raportor in raportul sau, atunci trebuih sh
eonchida, ca, inch dela 1866 s'a inceput una ea
aceasta...
Al. i4S'tirbei. AO este...
B. Boerescu. Atunci trebuie s
constat
ch D. Lascar Catargiu i Principele tirbei yin
de declara cg, cele doug legi propuse de cel dintai

la 1866 i 1872 au avut de scop de a face proprietatea dependinth' de actiunea guvernului i-a
falsifich institut"thnile noastre politice. (Ilaritate).
Ah sh fie ! Mi se pare ch pe nedrept se

acuza, D. Lascar Catargiu; ehci eu nu cred ca

legea din 1866 i din 1872 sh fi avut un asemenea indoit scop. Cel putin ar fi lucru straniu
ca tocmai duph atatea ani, dupg, 1866 sh se faca
o asemenea inputare de autorii chiar td acelei
legi!
Dar, nu D-lor, nu credeti D-v. ch D. Catargiu se acuzh serios; D-lui lovqte in legea din
1866 i in cea dela 1872, pentru a puteh lovi
mai tare in proiectul actual.
Atat i nimic mai mult! (Ilaritate).
Prin urmare, principiul liberthtei muncei, al

1416

tranzacOunilor si al exerciciului dreptului de proprietate, este pe deplin respectat in proiectul actual. Nici guvernul, nici administraOunea nu intervin in facerea si executarea tocmelilor agricole.

Proprietarul Ii exerciteazg dreptul sgu de proprietate cum voieste; nimeni nu-i reglementeazg
acest exerciciu, muncitorul asemenea este liber a-gi
pune condiOunile si preturile cari va voi. Dacg

se iau oarecare msuri protectuare, aceasta este

spre a preveni abuzurile, si in interesul ambe
lor parti.
De ce dar s ne creiem spaime i pericole acolo
unde in adevgr nu existg ?
Prin urmare, in principiu, aceastg lege Ii
atinge scopul ce gi-a propus.
Dar, dacg in amgmuntele sale, ea va aveg
defecte, nu avem decgt sg le indreptgm. Aceasta
este misiunea si datoria noastr.
Insg, el ea este un progres, o arneliorare la
legile existente aceasta este un adevIr de care lesne se
poate convinge oricine va cornparg dispozitiunile Ion.

Cele mai multe din dispozitiunile proectului

actual sunt conforme, identice cu cele din legile
din 1866 si 1872. Cititi i v. yeti convinge. Dar
cu toate astea nimeni n'a mai sustinut menOnerea
acestor legi. Pentru ce ? Pentrucg aveau lacune care
trebuiau implinite, pentrucg aveau defecte cari au

dat loc la abuzuri, sau care nu se mai potriveau

1417

cu timpul in care tralm. Proectul actual implineste

aceste goluri, indrepteazA aceste defecte. Principe le
Sturza a zis, intre al tele ; cgci constrngerea cor-

poralg, propriu zis: nu a existat niciodata la noi.

Nominal exist6 la noi o lege de constrngere corporall incq, dela 1864, insl nu a fost i nu este obligatorie. Probabil dar c Principele Sturza a voit
se zied, c6 prin proectul actual nu se mai permite execuOunea asupra persoanei, si numai asupra
av erei .

Aceasta este un mare si legitim progres.

O

proectul actual este in strAns6 legtura, cu

legea dela 1872, i cii el coprinde, numai niste

modificgri niste amelior6ri pe care experienta a
probat cii sunt necesarii, o spune, intr'un mod
foarte simplu si clar, insusi autorul proectului,
fostul ministru de interne D. C. A. Rosetti, iatA,
ce zice D-lui, in expunerea sa de motive.
Sunt aproape 10 ani de cd.nd s'a pus in aplicatiune legea pentru tocmelile agricole; o experienp

destul de indelungata, a per mis atdt guvernului

cdt fi particularilor
dea seama despre lipsurile legii din 1872 etc."
Bazat dar pe aceasta, experientg a trecutului,
ministrul propune implinirea lipsurilor i oarecare
inbunItgtiri la legea cea veche.
Astfel, dintre lucrgri agricole, se propune scoa

terea unora care nu au caracteul unor adevarate

1418

toemeli agricole... Se specificg mai bine formele

cu care se inregistreazg, sau se autentificg contractul

agricol. hi privinta executiunei contradtelor, ea se

face tot in mod derogatoriu la dreptul comun, ca

si in legea precedent, ing mai in acord cif spiritul secolului, adic nu asupra persoanei;. cgci ar

fi lueru curios ea pe etind constrangerea asupra

persoanei nu se aplicg la noi asupra ninagnui, in
materie civilg ori cornercialg, sg se aplice numai
asupra cultivatorilor, in materii de tocrneli agricole!

Intreb dar, D-lor, inc odatg, unde este reforma a.ceia radiealg Meat s ne sp6imnte pe unii
si sA declare de altii cg proprietarul este amenintat,
cg se pune vrajbg intre marii i micii cultivatori?!
De unde si in ce scop se creiazg aceste fantasme ?

i acum, daca, aceste imputgri ar fi

fundate, ele trebuesc sg se facg mai intAi legilor
existente din 1866 si 1872.
Dc ee, in adevAr tractan legile din 1866 si
Repet

1872 pentru lucrgrile agricole ? Prin ele se defineau

ce este o rnuncg agricolg si se enumgrau apoi toemelile agricole. Iatg cum defineste munca agricolg

legea din 1872, . 3:

Prin munca agricola se intelege acea munca
pe care locuitorii o fac pentru exploatarea pamantului".

Legiuitorul de atunci, a venit apoi, conform

1419

eu aceastg definiSie, a enurngra, mai multe lucrari

agricole.

Legiuitorului de astdzi se propune ea, din acea

enumdrare, sl scoatg cateva lucrgri care nu se par

cg sunt de naturd agrieolg, cd nu sunt In

acorci

eu definiSiunea ce s'a dat lucrdrilor agricole. Ce

anornalie, ce act straniu, ce lucru inspdimntdtor

poate vedeh. cineva in aceasta ?
Sd discutdm i sd ne lumingm, spre a vedea,
&el propunerea este sau nu fondatg.
Apoi, in legile din 1866 i 1872, se trateazg

ca i in proectul actual, despre durata contractelor agricole cari o fixeazd la 5 ani, despre autoritatea comunald care sg legalizeze sau s inregistreze contractele, despre juridicSiune i execuSiune.

Cea mai mare parte din aceste dispoziciuni

se afl i in proectul actual.
Natura dispoziSiunilor noi sau acelor modi-

fiedtoare sunt ele de naturd a ne Ingriji?

Dacg s'a zis de exemplu c doug zile pe
sdptth-nand eultivatorul, avand a lucth propria-i
culturd, sd, nu poatg fi silit a luera, pentru
eel care contractase este aceasta o loviturit in
libertatea lui? Nicideeurn, cdei dacg locuitorul,
voete a luerh, liber este sd lucreze, silit nu
poate fi; i aceasta pentru a-i protejd. numai

recolta sa, iar nu pentru a luerh la altul, pentru

a face corners cu aceastg muncd. Cu aceast legea

1420

nici reguleaza cum are el sa lucreze nici face sa'

intervina administratia in stipularea conditiunilor
din contractul agricol; ci prescrie o masura protectoare pentru cultura micului proprietar.
Poate iaras s zica cineva ca. este dispozitiune
rea, rasturnatoare societatii, aceia prin care se
modifica procedura executarii? Mie imi pare din
contra ca modul cum se propune a se face executarea acum este mult mai rationabila si mai
practica, deck cea barbara din legea veche.
Glarantii le cari se iau acum sunt mai pozitive ea in trecut. In vechile legi nu se fAceh destul
de bine distinctiunea intre judecarea i exeeutarea

de luerari agricole, si nu se stih dna executarea

prevede judecarea san dacA. trebuih mai inthiu judecarea si apoi executarea.

Proectul actual este mult mai clar si o asemenea confuziune nu se poate ivi. Noua procedura
este si mai simpla si mai expeditiva. Articolul 24
si 25 din proect, reguleaza exeeutarea, ele ne spun

ea primarul executa indata contractul, ash cum

este si in cinci zile vinde averea debitorului. Iar
despre articolul 32 contestatiunile provenite din
tocrnelile agricole, se vor judech de catre tribunalele ordinare fara a se impiedich executarea, care
in asemenea materii este totdeauna urgenta.

Ce voiti mai mare protectiune, acordata aci

proprietarilor marl?

1421

rezum dar D-lor, in putine cuvinte, si

zic cA din cAte am ivut onoarea a v6 expune,
v'a0 putut convinge c prin proectul actual, nu
se atacA niciun principiu social, nu se zgudue
MA

nicio baza, a societalei, nu se distruge niciun

fel de libertate, nici se impedic6 exere4iu1 dreptului de proprietate i proprietarul ramble liber
de a face ce -va voi cu proprietatea sa, i muncitorul e liber de a se invol cum va vol pe munca
sa. Nu voeste un proprietar s facl contract
agricol, liber este sh' exploateze piimantul san cum
va vol, cu oamenii Si, cu argtqii sal, en vitele
sale. Voete sa, inchee ash contracte, legea Ii vine
in ajutor, inlesnindu-i formele i asigurandu-i exe-

cutarea. Legea trebue insa sa protecteze egal pe

ambele pArti si sa nu lase Joe Ia abuzuri si la
asupriri.

Dar aceasta nu vrea sa zica ca acest proect

nu are nevoe de modificari. i eu cred ca sunt
unele prti ale sale earl trebuesc modificate. Dar

vom veda aceasta ckid vom veni la votarea pe

a rticole. Adunarea deputatilor a facut in adevAr
multe si bune modificari la proectul primitiv.
\Tom face si noi altele pe care le vom crede ne-

cesare. Para atunci ins/ trebue sa recunoastem

ca principiile pe care este bazat acest proect sunt
in acord cu liberttile omului i cu drepturile propriettei, totdeodat trebue sa mai recunoastem cA,"

1422

acest proect r6spunde la o adev6rata' necesitate

socialA, cici el protege sorgintea cea mai abundent/ a avutiei noastre nationale, agricultura, i
aceasta protectiune o acordA egal i sltenilor si
proprietarilor, elci legate steans sunt interesele
amandorora. Pentru aceste cuvinte, v rog D-lor
Senatori, sg, lain in consideratie proectul, pentru
ea apoi sl trecem la discutiunea pe articole, and
ne vorn ocupa, de modificArile ce vor fi a se introduce. (Aplauze).

-V

Desbaterlle Corpurilor legiuitoare No. 107 din 2 Maiu 1882

Pentru a patra oar cestiunea Dunitrei.

Th. Rosetti contesta partidului liberal autoritatea
morala de a deslega intr'un mod favorabil tarei cestiunea
Dunarii, dup cum in 1879 fusese neputincios de a se
opune la retrocedarea Basarabiei.
Boerescu raspunde cA, nu este nicio asem6nare intre
cestiunea ainArei i retrocedarea Basarabiei fiindca intr'acest din urma caz Romania a fost nevoit a. sa se su-

pun hotarirllor unui congres la care nu area vot, pe

and in cestiunea Dunarei, Romania ii poate spune qi
ea cuvantul fiundca este i ea reprezentata in comisiunea europeana dela Galati.

B. Boerescu. D-lor senatori, intr'o cestiune atat

de important6 ea eea actua16, i in care votul Dv.
care se va da va aveh o semnificatiune specia16,
este bine, eredem, s6 ne d'ain bine seama de natura cestiunei pentruea astfel i votul ce vom da
sg fie in eunotinta' de cauzg.

D-lor, D. P. Grditeanu a acut o interpe-

1424

lare intreband pe guvern ce opiniune are in privinta unei propuneri de solutiune a cestiunei Dunarei facuta de catre reprezentantul Frantei dela
Galati, D. Barrere. Mi se pare c'o asemenea interpelare era foarte naturala intr'un regim constitutional; caci cand o chestiune atat de importanta
se iveste, cand ea este aproape de solutiunea so,
este natural ca un membru din Corpurile legiuitoare sa intrebe pe guvern : ce gAndete asupra
acelei chestiuni. 0 asemenea interpelare s'a anuntat

deja i la Camera. S'a pus dar la ordinea

zilei

acea interpelare; s'a discutat ; mai multi membri

din acest corp i-au emis opiniunea, unii intr'un
mod mai inflcarat, altii mai rece. S'a facut insa

apel ca s zic aai la minoritate, ca sa exprime i &Ansa opiniunea sa; adica sa-i arate ce
vederi are, ce crede ea in privinta solutiunei pro-

puse. Va aduceti aminte ca eri Onor. D. Lascar

Catargiu, eful partidului conservator,

a spus:

D-lor, nu cunoaqtem actele, nu gim ce s'a lucrat

in aceast6 cestiune; guvernul n'a voit Inca' 0 ne
comunice actele. Ce ne cerefi opiniunea noastrt 9
Nu suntem n pozitiune a vet spune ceva'. D. ministru de externe atunci a raspuns: Suntem gata
sd v punem actele la clispozitiune; nu aveti deceit
0 hoar* o fedintti secretti spre a luet cunoqtinttt de tot ce yeti
.".
D. Lascar Catargiu a fost, mi s'a parut mie,

1425

cam ambarasat de acest rgspuns; se vede cg," nu se

astepth la dansul. A luat euvAntul a doua oarg,

si a zis: ,,D-lor, sti, va spun curat; eu n'am incredere in guvern; eu nu admit ca cestiunea
aceasta sa se rezolve de dcinsul in mod favorabil,"

Itunci adaug eu, eth de prisos a mai ft cerut comunicare de acte; crici cestiunea revine numai la aceia de incredere sau de nemncredere In
guvern.

Cu toate acestea s'a tinut sedinta secret

asearg,; an fost chtiva prezenti si din opozitie desi

mi se pare nu eram destul de multi ; imi pare

chiar ca, D. T. Rosetti nu eth prezinte.
T. Rosetti. Nu am fost.
B. Boerescu. Este bine a se sti. Deci
asearg, s'a dat citire actelor cele mai importante,
care se refereau la propunerea Barrere. S'a fcut
chiar vorba, cu aceastd ocazie. Dar stiti insg, cg,
nimeni dintre cei prezenti n'au luat cuvAntul ca
sa arate e guvernul a comis greseli in actele
sale. Din opozitia conservatoare n'a vorbit nimenea. A putut insg sg, se creaza ca adouazi, ca astazi, aceasta opozitiune are sa-si exprime opiniunea sa Iii edintg, publica i dupg, cum bine a
observat D. ministru de externe ne asteptam ca

D. L. Catargiu care a fost fatg, asearg, care a

auzit citirea actelor, care prin urmare cunoate
acum toat conduita guvernului in aceste demer29006

90

1426

suri preliminare cari pierd totdeauna rezolvarea

unei chestiuni de asemenea importarrtg s ving si
A arate care este si opiniunea partidului D-sale,

ne spung macar dael bine sau rgu a lucrat

guvernul pang acum. D. L. Catargiu insg tace
i, in locul D-sale vine D. T. Rosetti, cu talentul D-sale obicinuit, spre a vorbi multe, fArg a
s

ne spune nimic.
Dacg en am tgcut pang acum, dacg incg nu
am cerut cuvantul, este, vg mArturisesc, cg asteptarn pe D . Catargiu s vorbeascg. Acum 'Msg.

sunt silit s vorbesc si fgeg a fi avut placerea a

asculta pe D. Catargiu.
Cat despre D. T. Rosetti, D-lui, fiindcg n'a
fost aseang, an puteh niguros sg zicg: eu nu ftiu
n'am vetzut; eu nu cunosc actele, flU cunosc conduita guvernului". Astfel ca tgramul discuOunei

s'ar schimbh, s'ar puteh ggsi un alt mod mai dibaciu de a se discuth, adicg de a se inlgturh
cestiunea faptelor, care este bazata pe acte, spre a
se pune numai cestiunea pe neincredere. Acest
tgrim este mai comod pentru opozitie, si pe dansul voieste s ne pung i D. T. Rosetti.
Pentru D. L . Catargiu aceastg misiune ar
fi fost mai grea astzi. D-lui a auzit asearg conOnutul actelor ce dorea a cunoaste; D-lui n'a
putut i nu poate zice nimic contra Ion; cum dar
puteh sg schimbe tgramul chestiunei. Pentru D.

1427

T. Rosetti luerul era, mai comod. Pentru D-lui

nu a existat si nu exista aete; caei D-lui nu

le

cunoaste continutul. D-Iui lasa dar la oparte ceia

ce este in cestiune si, generalizand lucrul, D-lui
da o alta directiune chestiunei. D-lui zice: Aceastei

cestiune s'a .conclus ru inca dela inceput

aci am qi cu partea mea, caci am fost ministru de externe, cdnd s'a deschis aceasta chestiune.

Deci rau inceputa rau are sa mearga i cu soluciunea ei". Vedeti insa dibacia acestei proce-

dari. Rationand astfel D. Rosetti se pune la adapostul oricarei desmintiri cari i s'ar putea da prin
actele ce s'au citit; i apoi modul sail de a critich

'este atat de general, atat de vag, ineat nu stiu

daca eel mai mare diplomat din Europa ar putea
scAph de asemenea loviri.

Astfel D. Rosetti se multumeste a afirma ca,

Inca dela ineeput, in ale d'intai aete ale sale gu-

vernul n'a fost destul de categoric, a fcut prea

multe rezerve, n'a fost clan, n'a dat directiune
a.eprezentatiunei sale exterioare: astfel ea guvernul roman a lasat ea chestiunea sa se compromita. In alte cuvinte, neelaritate in note, rezerve
in actiune, nedibacie in conduitA, lipsa de tactica,
dubla directiune in conducerea diplomatiei noastre,
exterioare. Iata critica foarte eomoda, sonora, care
presupune multe si nu angajaza la nimic. Ce arma
mai usoara de manuit poate lua orice partid spre

1428

a lovi in adversarii sal! Ce om in lume poate

scaph de asemenea critici? Nimeni; caci niminea
nu ar aveh ce raspunde. Mi-aduc aminte cand
acurn vreun an am citit aci acte de ale mele diplomatice in aceasta chestiune a Duna'rei, ca D.
T. Rosetti mi-a observat numai ca P-lui vede un
lapsus, un gol, intransele. titi care erh acel lapsus? Golul erh ea nu ma grabisem a raspunde la
o nota, austriaca din 1881 prin care Austria, sub.
forma, de eirculara catre Puteri, propuneh niste
concesiuni ce faceh la anteproiectul salt. D. T Ro-

setti credeh ea noi am facut o grepla de a nu

raspunde indata la acea eirculara. Noi am crezut

el ar fi fost o gresala de a raspunde indata gi

astfel de a ne angaja mai inainte de a cunoaste
simtimantul celorlalte Puteri. Noi credem ca este
bung, tactica de a nu ne grabi in cestiuni internationale de asemenea importanta, uncle sunt mai
multe state interesate. Cum vedeti este o simpl
chestiune de apreciere. Jar and critica se face
CUM o formuleaza D. Rosetti, ea am lucrat neclar, neenergiei, cu prea multa rezerva, este mai
putin cleat o apreciere, sunt nite simple asertiuni, la care nimic nu se poate raspunde. D. Rosetti merge i mai departe; D-lui admite i o alta
prevedere, tot in scopul de a justifich neincredei obisrea, pe care D. Catargiu, cu fi'anche
nuinta, a declarat-o mai limpede i neted; D-Iui

1429

a mers phna a insinuh, cu arta D-sale special,

ci chiar daca notele si actele diplomatice ar fi
bune, de unde stie conversatiile ce-au putut aveh
loc, intre minitrii romani cu diplomatii straini,

c poate prin

aceste conversatii s'au paralizat

efectul notelor scrise, e adica s'au facut come-

siuni, sau cel putin, a zis D. Rosetti, s'a creat

o atmosfera ash cum A, se nasca, necesitatea care

sa ne linping apoi la

incheierea definitiva

unui act!
0! vedeti ce camp imens se poate astfel des,
chide pentru orice orator al opozitiei, care voeste
aplech urechia sa nevazuta la usa cabinetului unde vorbese diplornatii! Chiar valoarea si
continutul actelor scrise cad in fata acestui fenomen supranatural!
Aci, daca eineva ar vol sa, raspunda, raspunsal ar fi foarte simplu; caci, dupg cum a zis
si D. ministru de externe adineauri, s'ar raspunde:
Apoi &bid auzirati aseara cl ntr'un act
diplomatic de mare importanfei , emanat dela un
strein, se zice curat ci singura' Romania, dela
inceput qipnd azi, n'a primit comisiunea mixt,

aet cum se propune, de ce mai venifi sa mai

propunefi la indoiald, un adevar pe care oficial ii
recunosc chiar streinii? !-`
apoi s'ar mai acllogh daca, asemenea comisiuni, angajamente tactice, oculte ar fi existat,

1430

fi cari n'ar puteet sci scape inteligentii i auzulai,

de ce nu le invoaca strainii cari ar fi cei mai

interesati a le invoced !"

Ins1 D-lor, D-v. ea si D. Rosetti s,titi, el in

realitate nimic din toate acestea nu existl. RomAnia a luptat si lupt, pe tdrarnul dreptMei
al tractatelor de a puteh ajunge la solutiunea cea
mai favorabill tgrii ! Dacl D. Rosetti a vorbit
cum ati auzit, este numai ca s afirme cl partidul conservator, reprezintat in Senat, nu are incredere in guvernul actual; a clutat totdeodata, sd
evite a arlth cari sunt vederile aeestui partid in
aceastl, cesti u ne.

Prin urmare, dupl acest partid, rlu este guvernul actual ; sl se duel el spre a veni acei ce

reprezintl aeel partid. Vor deslegh atunci D-lor

cestiunea DunArei, cum le va veni mai bine. Aceasta
si nimie mai inult. (Aplauze). Prea bine dar s.

vedern acurn care este pozitiunea majoritWi.

Majoritatea este sau nu convinsl din cele ce

a auzit aseard, cl bine ori rlu a lucrat guvernul

in aceastl ehestiune? Na m indoiese el ea este
convinsl eg bine a luerat, si el prin urmare bine
va lucrh si in viitor. Aceastl convinctiune si sperantl sunt cu atat mai fondate c vedeti c insl,si
opozi0a, neavand ce sd-i impute, nu invoch nicilin act, niei-o faptl, si este silit/ s alerge Ia
supozitii

i sa puna numai cestiunea de incredere.

1431

Onor. D. Rosetti combatAnd pe D. GrAditeanu a .emis niste principii, niste doctrine, din
care multe sunt adevhrate, Insh sunt sau ru aplicate, sau unele se intorc in contra D-Ini. Sh-mi
permith a le examinh si eu putin.
D. Rosetti a zis c o asemenea chestiune nu
se rezolvh prin elanuri de patriotism, niei intr'un
moment de entuziasm; chei este o cestiune de
natur en totul diplomatie; i spre a o terminh
bine, trebuie mult shnge reee, multh diplomatie,
sau mai ales multh dibhcie. Ash este; foarte adevhrat a spus D. Rosetti; Insh nu aceasta cred en
11 Impiedich sh-si spun5 i D-lui opinia asupra
fond ul ui cestiunei.

Adevgrat este i duph mine eh cestiunile internationale deasemenea naturh, i altele ea clansele, nu trebuiesc tratate numai din punct de vedere al patriotismului, nici sh se deeidl asupra lor
prin entuziasm. Acest adevhr ni se impune i mai
mult nouh, tarh mich, abia de ieri independenth,
abia de ieri en o politich exterioarh, tare trebuie
sh luhm apuchturile i deprinderile diplomatice, si
sa chibznim cu multh maturitate inainte de a de-

cide; chci, astfel duph cum cu drept a zis D. T.

Rosetti, amarh va fi deceptiunea cand ne vom
trezi c hothrirea 1uat in momente de entuziasm
a fost o iluzie, ori o grealh! i urate sunt aceste
deceptii pentru natiunile june si mici ! Prudenta

1432

si calmul sunt cu atat mai necesare in cestiunile

internationale, exei solutiunea lor nu depinde numai

de noi, ei si de mai multe pari interesate. S no

intelegem ins6, caci desi recunoastem ca in asemenea chestiuni trebuie .luerat cu multa prudenta'
si dibacie, cum a zis D-1 Rosetti, desi trebuie sa
respectam si sit menajern i interesele altora, insa
nu trebuie sit sacrificam pe ale noastre. Limite
pentru noi, ea si pentru altii, trebuie sa fie respectarea drepturilor i intereselor legitime ale fie-

e`druia. i fiindc6, in cazul de faVt, tocmai de o

asemenea maiastril echilibrare este vorba, dreptate
a avut D. Gradisteanu ca sa cearg, i opinia unui
partid ca eel conservator.
Avizurile, consiliile, opiniunile nu sunt deloc
prea tarzie cum a avut aerul de a crede D. Rosetti ; clei nu uitati, ca chestiunea nu este Inca
rezolvata; ea este pendinta de doi ani si nu stiu

eat va mai sta pendinta, nu ne aflthn inaintea

unui fapt indeplinit, ce e mai mult, din actele diplornatice ce ati vazut i acum i alta,data, v'ati
convins cit guvernul este liber absolut, ca n'a luat
eu nirneni nieiun fel de angajarnent, cA, a aparat
totdeauna drepturile i interesele tarei. Este dar
in pozitiune de a continua sl lucreze si de a ajunge
sau de a luera sit ajunga la solutiunea cea mai
bung. De ee partidul conservator tace si nu voieste situ exprime opinia sa ?

1433

Cu gresall D. T. Rosetti a fa`cut asemniare

intre aceast6 cestiune si aceia a predrei Basarabiei. Atunci D-v. stiti ca. noi nu mai puteam face
nimic; cci faptul era indeplinit i hot6rit printr'un
tratat international. Erau Puterile cele man, earl
intr'un congres unde noi nu aveam vot hotarise
cedarea Basarabiei. Noi trebuia, san s ne resemnrn. sau sg, ne luptam cu intreaga Europa. Ne-am

resemnat, si tot ce am putut face a fost o protestare tacit6, a fost de a zice: Luati, voi au
dtim nimic".

Ad lucrul nu este de loc tot astfel. Aci cestiunea nu este hothrita', ea se trateaz6 intio adunare internationalg unde avem si noi un vot. Aci
putem huh, putem vol. De ce D. Rosetti ne lipseste de concursul luminilor sale? Eu nu pretind
ca D-lui om calm, ca (nice membru a-1 partidului
conservator, s6 ving s se pronunte cu entuziasmul

cu care s'a pronuntat D. GrAdisteanu, pe care

sa' -mi permitPi a-i spune c6 nu-1 aprob

ci sA se
D-lui.

pronunte cum face un om cu experienta

Ar puteh oare cineva sd-i impute ca' D-lui
face o manifestare provenitg dintr'un elan de entuziasm patriotic, care ar putea compromite chesthmea ? Nicidecum. Din eontrA opiniile partidului

D-lui, and an fi identice ea ale noastre, ar fi de

natura' a da o mare fortg morala guvernului in
negocierile ce el are a mai continua. Guvernul

1434

nostru s'ar simtl mai forte fail, Indoial, cand ar

puteh zice streinilor: nu pot face aceiace mi se
cere, sau iatc ceiace pot ceclet; caci vedefi, ctL aceasta

este opinia tuturor particlelor, dc orice culoare

ar fl".
Trebuie dar sa fie convins D. T. Rosetti eg
ceiace-1 face a nu se pronunth provine numai dintr'un simplu interes de partid. Deaceia D-lui a qi
fost silit sa reduca cestiunea la proportiuni foarte
mici, la aceia de o dibacie personala. Pe mine, pe

D. Sttescu, nu ne-a gasit destul de dibaci.

Nu va gasi pe nimeni altul, afath de partidul D-sale. Este dar ea i cum ne-ar fi zis:
Cdnd guvernul actual se va duce de-acolo, DOM
vent noi mai dibaci qi vom rezolvet cestiunea".
Sit mi se permita Inca' a spune, ca. nu este
bine, nu este patriotic a reduce aceasta cestiune
la o cestiune de partid, de dibacie personala. Cestiunea este prea mare spre a fi legata de interese
de partide. Oricine ar fi la guvern, acel guvern
are trebuinta de fortele intrunite ale tuturor spre
a puteh lupth cu dificultatile, cu pericolele de care
este inconjurata, aceasta chestiune. Mai repet: mare
va fi puterea morala a guvernului cand el, in negocierile lui, va arath ea reprezinta ideile i sirntimintele natiunei intregi, fdra deosebire de partide!

SI nu creada ins/ opozitia, sau poate qi unii

din majoritate, ca guvernul pretinde ea sa i se

1435

arate si modul, sau conditiunile solutiunei, si sd,

se intre in amdnuntele ei. Aceasta nu cred c ar
cere-o guvernul, si ritu .ar face and ar cere-o. El

ar dori numai sd i se exprime numai niste principii generale, un cadru oarecare. Altfel lucrul ar
fi imposibil i chiar periculos.
Cestiunile internationale nu se rezolvd de Adundri, ci cu eunostinta, cu asentimentul adundrilor.
Astfel nici c s'ar puteh rezolvh. Ele nu sunt simple
ci complexe, i adesea foarte complicate, cu lungi
dificile negocieri diplomatice, cari sunt i mai
dificile and pdrtile interesate sunt numeroase. Prin

urmare numai guvernul le poate trath si rezolvh.

Trebuie dar sd i se lase destuld libertate de acOune, daa se I'14elege, Adundrile legiuitoare au
incredere inteinsul. Ash se urtneaza, in toate trile
constitutionale.

M'am mirat mult de onor. a rJ1 Rosetti and

intre alte motive, spre a critia guvemul, a spus,

a el trebuie dela inceput sd vind inaintea Adundrilor sit le arate In ce mod i cum are sd, trateze chestiunea. Cum! admite D. Rosetti, un conservator ca D-sa, e Corpurile legiuitoare trebuie
sd se transforme i la noi in fosta conventiune a

Frantei din 1790, spre a administth en, spre a

hotdri eu ce instructiuni au sd se dea reprezentantilor nostrii din stthindtate ?
Lascar Catargiu. Ash cereti s'd se facd.

1436

B. Boerescu. V inselati; nu cerem aceasta.

Ati vgzut cl D. GrAdisteanu a fgcut o simplg interpelare, spre a intrebh pe guvern ce este hotgrit
sg, faca, in chestiunea propunerii Barrerre; iar guvernul a rspuns intre altele, cg ar dui sg, ennoascg, si el opiniunile diferitilor membri din aeest
corp. Guvernul nu a cerut dar sg-i dati deslegare
decum are sg, urmeze, el a voit sa se inspire de
opiniunile D-voastrg; el a egutat printr'o unanimitate posibilg in ash cestiuni s dobandeascg acea
putere moralg,...
L. Catargiu. i noi nu vrem sg i-o dam...

B. Boerescu. Lunn act de aceasta; egei insusi seful partidnlui conservator mgrturiseste cg
preferg ea guvernul sg fie slab in tratarea unei
cestiuni de ash mare interes pentru targ, numai
pentru un meschin interes de partid, numai cg sit
ajungg la putere! (Aplauze).

Ash dar, eu nu inteleg rspunsul care 1-ar

da Senatul, cand ar vol sg-1 dea, cleat In doug
moduri: sau sg zicg guvernului a nu trath, a nu
cguth sg, ajungg, la intelegere, a se pune adicg pe
un tgrAm de non posumus papal, sau sg-i zicit de
a continua, sg trateze cum a tratat, adicg bazat pe
drept i pe tratat, sq, se sileaseg de a ajunge la o
intelegere, fgrg. a se atinge suveranitatea teritorialg
a tgrii, si interesele ei economice.
Aeum, din actele ce vi sau cetit asearg, v'ati

1437

convins, sau nu, ca, bine a lucrat guvernul in

trecut, in limitile posibilului ? rati convins ori
nu ca in toate tratarile sale, acest guvern dela
inceput pana acum, a lucrat cu patriotizm i nteligenta, desi adesea se aflh in pozitiuni ingrate
Si dificile ? V'ati convins c chestiunea Dunrei
ratnas intreaga si neprejudecata, i ca se poate
continuh a se tracth conform dreptatilor i intereselor tarii ? Daca v'ati con vins majoritatea cel
de toate acestea, care poate fi rezultatul
putin
unei asemenea interpelarei ? Rezultatul, adica ceiace
s'a chstigat din aceasta interpelare, este dublu.
In ceiace priveste opozitia conservatoare cred

ca toti am dobilndit convinctiunea deplina ca

ci

ea,

rezerva opiniunile sale, numai din consideratiuni

de interese de parti; ca sub cuyat de neincredere

in partid se fereste macar dea-i da o forta morala
spre a aparh aceasta cestiune si a ajunge la o
"Ana solutiune. Ca astfel fiind, Dv. ati inteles
toti ca opozitia ii rezerva un rol comod, desi cam
egoist; ea pare ca i zice:
Dacd guvernul va compromite chestiunea, atdt

mai rdu pentru dansul; dacti va reusi, imi va,

parcel, ran dar nu vol zice nimic. Ati mai inteles
neaparat ca prin tacerea sa de astazi, opozitia se
rezerva pentru viitor. Daca guvernul va cadea si
ansa ii va luh locul pozitiunea sa va fi mai
comoda caci, pedeoparte, nu s'a pronuntat de loc

1438

si poate adopth mice solutiune; pedealtaparte a facut destula critica guvernului actual, pentruca,
la caz de nevoie, s poata zice: ,Ce era sti facern,
ant facut cutare ori cutare comerciu, fiindcti cestiu-

nea era compromisti, era angagat de Boerescu

qi Breitianu"1 (Ilaritate, Aplauze).
Dar aceste finete, si stratageme de partid se
inteleg lezne

sa

detera pe fata si mai bine cu

ocaziunea acestei interpelari.

In ceeace priveste insa majoritatea, rezultatul
interpelarii care poate fi?Acela de a-i desemnh linia

sa de conduita.
Aceasta linie i se indica de sine, prin revelatiunile ce i s'au fcut de critre majoritate piin
cetirea actelor pe care Inca nu le cunoaste.
Daca din toate acestea v'ati convins eA Au
lucrat guvernul acesta, ea' nu a tiut s apere
bine interesele rii, declarati ca nu sunteti multumiti de explicatiunile date de ministru. Daca din
contra aveti convinctiunea pe care o am si eu, ca
nu este angajata, Ca cestiunea nu este corn pro-

misa, ca guvernul a lucrat cu patriotizm, si cu

dibacie chiar, atunci el are sa contiune tot ash si
pe viitor, atunci ati fost multamiti pe explicatiupile date de minister, atunci aveti incredere in
guvern, i aceasta multumire i aceasta incredere
o exprima majoritatea trecand pur i simplu la
ordinea zilei.

VI
Desbaterile Corpurilor legiuitoare No. 128 din Mai 1882.

Societatea de constructiuni.
Multi senatori acuzau guvernul cg. acordg privilegii si a creat un fel de monopol in favoarea societatii
de constructiuni. Boerescu care era membru n consiliul
de administratie al acestei societati i unul dintre initiatorii miscrii economice i financiare in tarA faspunde

ea nu se acordA, niciun privilegiu sus zisei societAti,

nici nu se creiaz n favoarea ei vreun monopol caci
orideckeori statul are nevoe de vreo constructiune se
pot prezinta la licitatiune orice societate fie nationara,
fie strginA.

B. Boerescu. D-lor senatori, imi pare rlu

eh' discutiunea a luat o direetiune care nu trebuih
sg, i

se dea; trebue sl pstrhm cel putin intr'o

cestiune economich. Angele rece care de multe ori

ne lipsqte in cestiunile de persoane, i sl nu alunec6m dintr'o cestiune eeonomicl la o cestiune de
persoane cum a fhcut D. Gr6diteanu i Ghermani.
D-lor senatori, en care am fost unul dintre cei

1440

dintai initiatori ai miscArei economice in tara

aceasta, am fost cel dintai care am format o
societate economidi
si consider aceasta ca un
titlu de care m,a" onorez
pot sa, va," spun eh' nu

am fondat aceea societate ca s trag vreun interes dintrinsa san Orti leonine, cum s,i-a permis
D. GrAdisteanu a zice? Pot da cea mai formala,'
absoluta% desmintire in privinta aceasta, i cnd

D. Grdisteann vine si face asemenea afirmatiuni

trebue A, se gandeaseg ce face dici en nu sunt

in pozitia D-lui general SIguiceann ea sh nu pot
sa ma apar aci; en sunt aci de fatA, gi-i pot da
desmintire. D-sa nu are decAt s citeasca, statutele, cari sunt legea societAtii, nu are decat s6
vadA statutele Dacia, i se va convinge e 1-a inselat acela care I-a informat cci fondatorii societa,tii nu au alt drept deck acela ce toate societtile anonime acord5, persoanelor care au format
societatea, drept cari i 1-an .rezervat cei ce au
format societatea Nationala de asigurare, ca gi
aceia earl au tras drumul cel dinti, cari au suportat ostenelele i-au pus capitaluri insemnate

pentru care 5, 6 ani n'au luat nimic. Nu aveti

vedeti socotelile soc. Dacia i s ceree-

decat s

tai

operatiunile ei, Deaceea era bine s

ineti

pe tara,mul economic si sa, nu alunecati pe alt

argm.
Acum reviu la cestiunea in sine, i sl-mi

1441

permiteti s spui luerurile mai Iganurite. In pozitiunea mea, desi membru al societalii de construefiuni, imi este foarte comod sh vorbesc, fiindcd
nu este vorba de nicio protectiune aci, care sg, se
acorde vreunei societhti.
Este vorba de niste constructiuni de care are
trebuintg, Statul i pentru care va tine licitatie.
Apoi, D-lor, voiti s vedeti mg,suri proteetoare de societhti i sg, stip cum alte natiuni proteje industria i comertul lor nhschnd?
Vg, trimit la o lege a veeinilor nostri, pe

care am tradus-o, chei voiam s rog pe guvern

a o propune si la noi, o lege a unor veeini care
se aseamgna eu noi In starea de civilizatie. SI
vedeti Ungaria cum proteje comerciul i industria
nationalh, i s intelegep prin ce mAsuri protectoare o natiune ineepe sg, aiba o industrie i un

comert. Dar repet: nu este vorba azi de aceasta,

este cestiunea de eonstructiuni. Ce se imputg, acestei
legi? Care este obiectul amendamentului? scopul

voin vedeh care poate sh fie in realitate ce

se imputg, acestui proect? Se zice c creiazg, moii

nopol, eh opreste concurenta i cg, se poate impune

guvernului condipuni fArg, ea el sh poatg, spune

altele; aceasta a spus D. Grhdisteanu. Dar oare

ash este? Pentru Dumnezeu!... Credeti cg, nu stim
ce citim? Dar unde vedeti scris in lege aceasta?!
titi din ce rezultg, toate aceste inductiuni? Rezultg,
29006

06

1442

din aceia cg se zice c pthiIe sg,' se fac i prin

amortisment, si deci fiindca numai o societate de
construcriuni, este care va putea coneuth in modul
acesta, ea va impune condiOunile sale. Dar aceasta
insernneazg, oare anuitatea si plata prin amortizment? Atunci, curn zicee, D. presedinte al consiliului, trebue sg, presupui ea nu cunoasteti partea

practica! De sigur D. T. Rosetti cunoaste mecanismul financiar mai bine decat mine, ca sg, nu
admitg, asemenea presupuneri.
S'a zis cuvantul de monopol. Dar stiO ct
monopol inseamng, dreptul exclusiv ce se da unei

clase, unui om san unei societMi de a exploate

o industrie sau un comerc oarecare. Unde vedqi
insa eh' se da prin lege acest monopol? Cand se
dt o construccie vine guvernul i zice: voiu sg,
dau o construc-cie de atatea milioane si din doug,
moduri de plata., comptant, sau cu amortizment,
prefer pe cel cu amortizment. Din ce elemente se
compune acea apreciere a guvernului? Dansul va

vedee, starea economicg in care se va afla tara.

Ce inserimeaza, plata prin amortizment? Plata prin
amortizment inseamng, o platg, intr'o durata oarecare de timp, si in durata aceasta are sg plateascg,

interesele aeelui capital si o portiune dintthnsul.

Deci acela care ia intreprinderea are sg, calculeze interesele capitalului ce-1 depune si portiunea

prin care ai'e sa se arnortizeze acel capital; pre-

1443

supuneti cg interesul este 5, capitalul de amortizare 2 si jum. Dar oare acesta este obiectul concurentii? Asupra interesului i amortizgrii capitalului se face licitatie? Sit ne lAmurhn bine si
sg vedeti el aceasta ne-ar induce in eroare. Dacg,
am crede aceste vagi afirmatiuni, atunci, ar veni
antreprenorul i ar zice cit coneureazg asupra
amortizgrii, adicg cg interesul sg, fie mai mic; dar
aceasta nu poate formg obiectul concurentii. Termenul plitii i conditiunile se pun de practicg,
se zic chiar _in lege 25 ani i sunt tabele de
amortizare in care se vede ce anuitate are sg se
dea; luati tabelele de amortizare, sunt tipgrite in
volume mari, i acolo numaidecat yeti vedh in

25 ani, cu 5 la sutg, eat este anuitatea. AMOTtizmentul dar nu face obiectul concurentei? Dar

de vreme ce guvernul nu dg capitalul imediat,

acela care imprumutg trebue sg ia dobandg en
amortiztnentul conform en tabelele de amortizment.

Care este dar obiectul concurentei? Obiectul con-eurentei este asupra pretulni, devizulni, caIititei
ci duratei constructiunei, egei o constructiune care

sa face intr'un an este mai scumpg dectit aceia

-care se face in doi sau in trei ani. latit obiectul
.adevgrat al concurentii, este pretul, acela care lasa
mai eftin a face constructiunea acela va fi preferat.
eine va publich acele conditiuni, asupra carora
se va face concurenta? Guvernul, cum face si

1444

astgzi, va publich conditiunile, devizurile, pretut

i calitgtile materialului, i asupra acestor obiecte
fixe i determinate se va face coneurenta. Ace la
care da pret mai avantagios capgtd, intreprinderea;
c6ei eat pentru modalitatea plgtii este cu totul
deosebit.

Conditiunile pe care le pune numai guvernul

acestea sunt in realitate obiectul concurentii.
Sa elimingm dar cestiunile de persoane, pentru
ea" nu este bine a se face aceasta intr'o Camera.
Dar se zice: Nu este concurent, fiindcg este

numai o societate, numai ea poate aveg capital

i credit, ca sa poat s dispue de 3-4 sau 5
milioane i prin urmare numai ea se poate prezinta la concurentg, qi ar puteg impune conditiunile!... Apoi este destul a se afirma aceasta
intr'un Corp matur, can(' faptele yin sl dezmintg
aceastg afifinare?

Dad, in proectul de lege s'ar fi zis el: concurenta nu va fi permisg decat Intre Romani, atunci
ar ti aa, flindcg este numai o singurg societate
romang de constructiuni. Dar unde se zice aceasta?

Cum au trecut D-nii Rosetti i Grdisteanu peste

acest punct important, cg nu se impiedica, societatile streine sd vie sa concureze? Am onoare sg.
NT6 declar c au sl vie multi, qi am onoare s6, vg
declar cg chiar cu aeeastl lege, ma, de putin este
favorizatg societatea de construcciuni romang,

1445

ce va mai veni aceia care ne-o prornite

D. Graditeanu (rasete) Incat nu cred sa-i fi
pan g.

facut iluziuni. Sunt i altii cari te Inteleg tot aa,

de bine D-le Graditeanu, cum intelegi qi D-ta
pe altii.
Dar cum zic'eti ca nu sunt societati streine
care sa concureze, i cum afirmati aceasta cand
faptele va dezmint? Uitati oare lucrarile
unde a coneurat societatea din Marsilia
si unde n'a izbutit societatea romeind de construcOuni? Apoi credeti c timpul va fi aa, de scurt
ea sa nu vie sa concureze acea societate din Viena
care a luat constructiunea palatului de aeolo cu
27 milioane fiorini? Mai este societatea de Francfort care cred ca o O. vie sl coneureze. i credeti
cg acele societati n'o sa aiba capitaluri? Aq puteh
zice c Bunt puternice pentruca le vine la socoteala sa plateasca plata cu amortizment.
Apoi Onor. preopinenti pare ca nu cunosc
mecanizmul amortizmentului, pentruca soeietatile
acestea vor preferi acest mod de plata, fiinda,
este guvernul care platete. Daca ar fi municipalitatea sau o institutie de binefacere, de spitale

etc., poate c. ar fi altfel, dar pentru Stat?...

Oar nu qti.ti c titlurile Statului pentru asemenea operatiuni, se da prin forma de obligatiuni,
i ca aceste obligatiuni ale Statului sa sconteaza
la toate bancile din Europa ? Apoi cum se poate

14413

acele obligatiuni nu au A scadh, din

valoarea lor ? Cum credeti dar ch nu vor fi concurenti din cauza pl4ii cu amortizment ?
Dach ar fi vorba A se fach o lege protectoare,
duph cum zice D. G-rdisteanu, eu asi fi cerut
un adevhrat monopol, c6ci numai astfel vom
prevede

puteh fonda noi societhti romne de comerciu si industrie...

P. Gr6diqteanu. De aceia am zis si eu de gre

a gre.
B. Boerescu. Aci nu este vorba de monopol,
nu este vorba de a ingreui pozitiunea concurenOlor; prin urmare cum afirmati D-v. ch guvernul
a inteles a ins,elh publicul, ch sub o formh de aphrgtor al concurentii, ascunde o protectiune pentru
o societate. De ce faceti asemenea afirmAri cnd
realitatea este in contra D-voastrh ?
Ziceti asemenea c voiti a creia guvernului o
pozitiune mai usoarh atunci can(' s'ar dispune a
se face aceste constructii numai prin comptant.
Dar dach pozitiunea pietelor va fi ash inat A nu
poath guvernul a-i prevedeh capitalul ? Clue poate
A aibh prevederea c creditul nu va fi ingreuiat
pe pietele Europei, ash cum am avut de exemplu

in anii trecuti cu 62 la suta renta, i atunci diferenta aceia A cauzeze o perdere enormh Statului ?

Atunci dar intr'un asernenea caz trebue sau sa,

primim banii prea scump prin emisiunea rentei

1447

sau trebue sa renuntarn la acest mijloc, i vom

rarnane in stare de a nu puteh face fata angajamentului luat pentru plata acestor constructiuni.
De ce dar voiti s inchideti drumul celalalt?
De ce nu lasati ca dad, se va gasi mai avantagioasa prin anuittifi decAt prin comptant, A, se
poate face ?
Credeti D-v. ca plata prin anuitati intereseaza

pe intreprinzatori? pe constructori? Prea putin le

pasa lor daca plata se face comptant sau prin

anuitafi; ei vor primi aceia0 valoare i intr'un
mod i intealtul, in proportiune se intelege cu
lucrarile facute.

Plata prin anuitate nu reprezinta nimic mai

mult decat interesele qi amortizmentul. Prin urmare de ce voiti prin amortizmentul acesta a ingreuih pozitiunea guvernuhii in facerea acestor
constructi uni ?

D. Gradi0eanu zice: D-v. protejati societatile

i propune ea sa se faca plata nu numai

cu bani dar fara concurenti chiar de gre a gre.
Uncle vede D. Gradiqteanu acea mare protectiune
romane,

in dispozitiunile acestei legi, afara, de inconvenientele

ce am expus ?

Mai intai ca de gre a gre, afara de inconvenientele care s'au semnalat dejh, apoi aceasta nu
este un mod obinuit. Afara de. partea de arta de

1448

primul grad, nu se fac de gre a gre constructinnile. Dar cum ? Se face concurenta lirnitata, adica
guvernul, dupa ce face plan urile i devizurile, chiama

cativa antreprenori serio0 i intre danii se face

concurenta. Prin urmare sunt de opinie ca amandoug amendamentele propuse s se suprime en
desavarire, caci, daca s'ar primi un singur amen-

are sa se intoarea legea la Camera in

ajunul finirei sesiunei, i la Camera' are sa fie
dament,

discutii foarte mari, i mai cu seama adversari

foarte puternici in contra contractarii de gre a gre.
Prin urmare acest proect astfel amendat, mergand

la Camera, ar fi menit, sau de a cad* sau ceia

ce este numai probabil, d'a se am'ana pentru sesiunea viitoare . . . Si pang la sesiunea viitoare
poate sa se infiinteze societatile de constructiuni pe
care ni k-a promis D. Graditeanu i s villa la
eoncurenta. (Ilaritate). S imi fie insa i mie permis

s m fac prooroe i sn-i spui D-sale ct poate s

se infinteze i una i doua' i trei societati, i sa
fie sigur D-sa ca, nu vor scaph de concurenta
strain ilor.

Aceasta concurenta a strainilor este cauza ca

societatea Dacia a perdut i D'a prosperat. Prin
urmare de concurenta strainilor nu yeti scaph
nici en legea aceasta nici cu infiintarea de noi
societati.

Dad, credeti ea este trebuinta de construetiu-

1449

nile ce ni se arata prin

trebue atunci sa
lapdati toate amendamentele care sunt propuse
si sa votati legea ash cum a venit dela Camera,
lege,

fiindca scopul amendamentelor este ca aceste constructiuni sa, se amane la calendelegrecesti (aprobari).
Voci. Inchiderea discutiei.
Se pune la yet inchiderea discutiei si se primeste.

VII
Desbaterile Corpurilor legiuitoare No. 13 din 1882

Rspuns la mesajul tronului.

Boerescu ca raportor raspunde acelora caH cornbateau proiectul de rasp-ins al majorita-tii la mesajul
tronului.

In ce priveste politica externa, Romania este in

bune relatiuni cu toate statele i vrea sa fie un element
de ordine si de civilizatiune in Orient. In al doilea rand,
Boerescu spune, c noi Romanii am trecut de prima faza
a regenerarii politice i ne aflam n faza a doua a regenerarii economice i financiare. Deaceea guvernul a
anuntat in mesaj o serie de reforme caH tind la intarirea noastra economica i financiara: ea institute de
credit, inmultirea cailor de comunicatiune, raspandirea
instructiunii.

B. Boerescu, raportor. D-lor Senatori, onor.

D. Voinov, membru al comisiunei, v-a explicat in-

tr'un mod foarte clar

precis,

modul de a

vedeh al comisiunei in ceeace privqte sistema de a

se rgspunde la Mesagiul Tronului. Eu dar n'am

1451.

fost decht executorul acestor vointe; am executat

aceeace am fost insarcinat. Prin urmare, rog pe onor.
D. S,;endrea, gnu faca in ceeace priveste fondul, sisterne dupe care s'a redactat acest raspuns, o cestiune

personala a mea, caci D-lui intelege prea bine, el

sub acest punct de vedere eu n'am fost decat un
executor al vointei comisiunei.
In ceeace priveste Insl forma raspunsului, se
intelege c priveste totdeauna pe raportor, si ea
el este responsabil de ea.
Acum ma simt dator a adog i eu cateva
explicatiuni pe langa cele expuse atht de bine de
D. Voinov. D-lor, D. ,,endrea ne arata c Senatul
fiind un corp atht de insenmat In Stat, vocea sa
are o autoritate mare, si child el, odata pe an,
vorbeste cu Corpul Statului, aceasta vorb Ii are
valoarea sa si este menita a exereith o influentl
in tarA.
Ash este, si ash trebuie sa fie, depinde numai
de a se sti cum intelege fiecare modul, cum Senatul are sa-si indeplineasca datoria ce-i impune
inalta sa misiune, cnd e vorba de raspunsul su
la cuvntul Coroanei.
Ash dupa unii, s'ar puteh crede ca este bine
a se raspunde Capului Statului tratnd qespre toate
cestiunile, aratandu-i aprobarile sau dezaprobarile
Senatului in raport cu guvernul, fiind, in alte envinte, o doleanta,, dupa altii s'ar crede ca este de

1452

preferit ea acel raspuns sa fie o simp1 perifraza

a Mesagiului, exclutzand mice ar fi lupta politica.
Comisiunea D-voastra s'a pronuntat pentru
perifraA. Inst i aceasta perifraza se poate face
in diferite moduri. Ea poate fi foarte scurta i poate
coprinde numai cateva euvinte de felicitari i politete

banale. Poate fi insa ceva mai lunga si contine

enuncieri de idei, de principii relative la interesele
tarei. Comisiunea a crezut de euviinta, en ocaziunea
actuala, a adopth aceasta din urma, forma.
Am crezut D-lor Senatori, e Senatul a cruel

voce ani zis eata s aiba o influenta legitima in

tara, ar face bine ea, prin raspunsul su sa inlatureze inteadevar mice cestiune care ar putea
provoca o neunire intre membrii sai, Ins s emita
si cateva idei generale a caror explicare de utilitate practica poate aveh consimtimantul tuturor.
Aceasta, mai adaog, s'a crezut cu kat mai necesar
din cauza momentului in care ne aflarn, din cauza
ca ne afilm in cea din urma sesiune a legislaturei.
S'a crezut adic c ar fi qi mai bine, i mai prudent, qi mai dernn pentru Senat, a carei expresiune
era comisiunea, ca el vorbind cu Capul Statului,
de0 in mod general, in ceeace prive0e puterea exeeutiva, carp este expresiunea majoritatei, sa desvolte tot pe tararnul generalitatilor toate cestiunile
atinse, de care se vorbe0e 0 in Mesagiu.

Am indicat astfel, in alte cuvinte am facut

1453

cunoscut natiunei calea pe care se Oa guvernul

majoritatea, calea pe care guvernul i majoritatea sunt hotarite sa mearga.
Dar acum D. Sendrea imi zice: aceasta este
o programa ministeriala. Da negresit, Ii raspund;
este o programa si pentru ce nu? Este o programa a majovitatei acestui corp. Dar cand comisiunea, expresiunea majoritatei, desvolta aceasta
programa, cfind majoritatea o aproba, i &and

guvernul o primeste, ea devine programa guvernului, programa Senatului. Ce Incru straniu

si anormal vede aci D. Sendrea? Este imi pare
foarte regulat si constitutional ca, in ajunul unor
alegeri generale, Senatul s arate tarii calea pe
care el a mers, calea pe care are Inca a merge, prin-

cipiile generale pe care le-a avut si le va avea

in vedere. Aci nu este vorba nici de chestie de
opozitie, nici de cestiune de partid, sau de incredere ori de neincredere in guvern. Ne-am marginit pur I simplu a face o expunere mai detaHata de adevarul lucrurilor, de principiile dupa
care guvernul si Senatul intelege sa se conduca

dupa care s'au condus. Aceasta imi pare era, si

necesar i util. Tara trebuie s cunoasca adevarul
spre a se pronunta in viitoarele alegeri in conseeinta de cauza. Ce? crede D-nul Sendrea ca era, mai

util, c era mai demn pentru Senat a vorbi in raspunsul sau despre niste modificari partiale facute In

1454

minister ori de administratia finantelor comunelor ai

judetelor? Dar ehiar aceasta cum era, s'o facem

dacl guvernul
le-a atins in Mesagiu si daca
111.1

ele nu s'au tratat mai inainte pe calea interpelarilor?

Nu erau insa alte cestiuni mult mai gave,

la care era mai de preferit a raspunde pentru ca
nu prin tacere sa, se ereaza c ,am consimtit.
D-voastra, cu totii titi, i D-nul endrea, si majoritatea i minoritatea, c acest corp, de a carui
demnitate trebuie sa ne preocupam noi toti, s'a
atacat in diverse ocaziuni si sub diferite forme
cu 'tot felul de acuzatiuni, este oare ram a cornbate asemenea acuzatiuni manifesand la ocaziune
ceeace este si ceeace crede?
Ash, de exemplu, stiti ca s'a zis i organele
de publicitate o repeta pe fiecare zi, c relatiunile noastre cu Puterile straine nu sunt tocmai bune;
san dad, cu unele sunt bune, aceasta provine din
cauz c guvernul le sacrifica interesele vitale
ale tarei.
Am fi putut noi tacea despre acest fapt iii
raspunsul nostru? i tilcand am putea crede Doi
.

c cu aceasta ne-am disculph si ea' numai guvernul ar fi rmas lovit ? Nu, D-Ior, caci guvernul este, si trebuie sa fie expresiunea majoritatei.

0 majoritate care an sustine un guvern, care ar

ar fi tot atat
acel guvern. Prin urmare a

trada ori ar neglija interesele

de culpabild, ea si

.rei,

1455

trebuit i noi in rAspunsul nostru s lam act de

declaratiunea guvernului pe care-o credem adevgratl pAnA la probe contrarii, i s expunem

chiar principiile dup5, care s6 conduce politica
noastr exterioar6, si cg ea se maxgineste acum,
odat c existenta noastrl politica este bine delinitA, a al:ark a conservh ceeace avern dolAnclit
si recunoscut.

DacA din partea intaia a rgspunsului, trecem

la a doua, ce vedem ? Vedem ct constat6m, ceeace

toti stim c acum am esit din prima perioada a

regenerarei noastre nationale, adicA din perioada
regenerarei politice i c6 ne aflin intrati in perioada a doua, adica in perioada regenerArei noastre

economice si a reformelor interioare.

Oare nu suntem de acord toti c acesta este

nfl adevn.? Ce-am fgcut in rAspuns deck sl expunem principiile dupa care mergern in aceasta
a doua perioada si s6 ark6m reformele cele mai
importante ce fac parte dintr'insele ? i aceasta
erh mult si inutil ? Dar n'auziti D-voastrA cum
pe fiecare zi se mirth,' a se intunech opiniunea publica, spuindu-se ct nici-o imbunki-itire economicA
nu s'a flcut si nu se va face, ea' aceastl parte
este cu totul uitaa si neglijat6, c t1hrii1e sunt
Ia ordinea zilei, c finantele, c creditul este cAzut,
c5, in realitate suntem in falirnent, ins6 ascuns,
deghizat, c rnorala publia, este cu totul zdrun-

1456

einatl, ba cit si chiar cea religioas6 este in pericol,

si altele multe. Dar mai repet i acum, oare noi,

majoritatea din care fac i eu parte, nu am fi

responsabili cu guvernul cand aceasta, stare de
lucruri ar fi adevaratg, ? Nu mai este indoial6 D-lor
eg, am fi riti controlori, raj cenzori ai guvernului.

Pentru ce atunci ai crede inutil ea majoritatea, dac6 nu unanimitatea Senatului sg, expung
principiile economice i sociale dupg, care s'a condus
si se va conduce, pentruc6 prin aceast6 simpl6 expunere sit lumineze opinia publieit si sit zdrobeasca
calomnia ?

Dacg aceast6 expunere se aprobA de unanimitatea Senatului, dac6 ea se primeste de guvern,

(lac/ devine un crez politic al tutulor Romanilor,
insemnAtatea ei devine si mai mare; cAci ne avem
tras/ linia noastrI de conduitl c s6 stie in mod
clar si categoric principiile care predoming in
aceastA a doua perioada, a regenerarei noastre in
care ne afliim deja intra0.
Cine poate tAganui adevArurile emise in r6spunsul nostru ? Este un adev6r net6g/duit c6 prosperarea finaMelor este punctul de plecare al orie/rei imbungt/tiri economice, si de aceast6 prosperare lu6m act dupg declaratiunile guvernului si
dup6 faptul aridicArei creditului nostru public pe

toate pietele. Fac parte Ing din aceste imbungtMiri intgrirea i dezvoltarea instituOilor de credit,

1457

care existau, creiarea din nou a celor ce nu existau,

inmultirea egilor de eomunicatie, protejarea coi
mertului i. industriei nationale, etc. Apoi o na-

tiune nu se poate desvolta, i prosperh, dug nu

se va intinde instructiunea public6,, dad, nu se va
propaga, morala re1igioas6, daeg nu se va ajunge.
astfel la o transformare a moravurilor,, la o aridicare a moralei publiee.
Ce ? fiindea s'au mentionat toate aceste imbung,tatiri i reforme, aceasta insemneaz5, eg, nu
avem nimic, c'a," nu avem niciun institut de credit,
nicio osea, niCio coa16, nicio moral6 ? Ce logirt ar fi aceasta ? Mi-af face efeetul ea i cum ar
zice cineva: cand 'vorbiti eu Tronul sg, faceti din
doua, lucruri una: sau s ziceti guvernului, ea
nite umili curtezani ai si, 'e5, el a realizat toate
imbungtg,tirile imaginate, c nu mai este nimic de
acut, c totul s'a sfarit i el Romania este un
paradis; sau sa ziceti c totul este rgu i c nimic.
nu s'a fgeut. Noi ins, nu gustthn aceasa dilema.
Noi credal' c s'au faeut multe bune, dar cg, mai
avem i. mai multe de facut. Noi zicem c, acunt
mai ales, eg. acum suntem un Stat independent,

un regat, c pozitiunea noastrl exterioar5, este definitg i di nu avem deal a ne tine in defensiv6
spre a apara i a conserva ceeace avem i a sleo
veni astfel .un element .de ordine i .de progres in
Europa, i anurne la portile Orientului, acum mai
29000

92

1458

ales suntem In pozitiune a ne pune pe lucru in

interior, a dobandi adevarata forta a Statelor moderne, prin munc, prin libertate, prin moralitate,
aceasta nu va s zic c pang acum nu am avut
libertate, ori nu am muncit. Am avut i libertate

si am muncit prea mult; insa constatam ca de

acum inainte avem s muncim si mai mult, avem
sa ne perfectionam mergand tot inainte cu ideile
secolului, avem in fine sa intreprindem opera care
are sa absoarba nu numai viata acestui minister
dar a mai multor ministere, dar poate a maimultor
generatii. Fiti pe pace! Are mult s ramana de
lucru copiilor, nepotilor si stranepotilor nostri!
Sit ne punem dar cu hotarire pe aceasta
mare cale, si cat despre noi generatia actuall sit
ne multamim cu meritul c'am fost aceia care am
luat initiativa care am inceput aceasta mare opera.
acest merit II vom Imparti cu to0i i guverrial i majoritate i minoritate.
Vedeti dar, D-lor, cit D-nul Sendrea n'are drep-

tate a face din acest raspuns o chestiune personail, ori o programa personall. Daca programa
voeste a fi, apoi ea este a tuturor. Mud sit emit
asemenea principii, cand s constata tints, la care
voim sa ajungem mergand pe calea ce este deschis, piere orice caracter de persoana sau de partid; i cat despre Mine ,nu pot spune deck c
face onoare. Corpurilor legiuitoare i guvernului

1459

care recunosc asemenea principii i sd pun pe-o

asemenea cale.
Pe acest Warn, D-lor zenatori, toti Romnii
se pot intruni, toate fortele se pot alipl. Na cred,
repet, sa, fie un singur senator care sa, contesteze
adevrurile coprinse in acest rdspuns. Iatd-ne dar

uniti, cel putin, pe tdratnul principiilor. Putem

astfel noth acest rdspuns in unanimitate.
Negresit liber este, precum s'a zis, fiecare
enator sd controleze pe guvern prin mijloacele interpeldrilor. S fim insd uniti cu totii ednd vorhim en capul Statului.
Si astddatd, in ajunul unor alegeri generale,

noi am crezut cd este bine a nu ne mdrgini numai la o parafrazd de curtenie, ci a expune Suveranului, ci a ardth natiunei principiile programuini nostru, nu numai al prezentului, dar Bi-al
viitorului. Astfel natiunea va Ii pusd in mai bung
pozitiune a judea, a se pronunth si-a cere dela
reprezentantii sdi ceiace va crede mai bine.

Eu, D-lor, am convingerea cd tara simte ca

noi; c principiile,

imbundtltirile si reformele
expuse In. rdspunsul nostru, sunt i cele dorite de
c

.dnsa; ed. in alte cuvinte Senatul se face ecoul

unui sentiment general al tdrei.
Pe aceasta mai ales md bazez, cand eu ca
D. Voinov, sper cd acest rdspuns se va vota,
in unanimitate de cdtre D-voastra. toti. (Aplauze).

1883

Desbaterile Corpurilor Legiuitoare No. 52 din 1883.

Revizuirea legei electorale.

Proectul de revizuire al legei electorale starnise o
furtuna mare in parlament. In Senat, Lascar Catargiu,
send partidului conservator, era inpotriva acestui proect
spunand ea el ataca proprietatea i c. constitutiunea din
1866 fiind opera tuturor partidelor orice revizuire trebuie

faeuta nu de un partid ci de un guvern de coalitiune.

Prima obiectiune este combatuta de Boerescu, care
arata ca proectul de revizuire nu ataca proprietatea cacii
el imparte colegiile electorale in trei avnd in vedere tot
deosebirea de interese ca i vechia lege electorala: cote

gill intai al marilor proprietari, colegiul al doilea a/

orasenilor, colegiul III al micilor contribuabili. Este ade

varat, continua Boerescu, ca constitutiunea din 1866.
este opera tuturor partidelor; sa nu se uite lush Ca in
1866 abia esisein dintr'o revolutiune, i deci era nea-

parata nevoie de concursul ambelor partide; azi insa

traim in vremuri nortnale i revizuirea legei electorale,
poate fi facnta de guvernul numai al unui partid.

B. Boerescu, raportor. D-lor, Senatori voi fi

mai seurt, eg.ei onor D. Voinov mi-a inlesnit misiunea prin euvintele D-sale fundate i elocinte.

1464

Apoi am sh rhspund D-lui Lascar Catargiu tocmai ash cum doreste, adich numai Ia temerile,
obiectiunile pe care D-sa le-a formulat.
In adevhr, ce-a obiectat, ce temeri a formulat
D. Lascar Catargiu relativ la revizuirea Constiturepetat mai inthi eh
tiunei ? D-lui a declarat,
prin revizuirea ce are a se face Constitutiunei este
amenintath proprietatea, se atach, proprietatea, si
aceasta pentruch colegiul trail] actual, are sh. se
mai mhreasch. D-lui a mai exprirnat temerea c
o s avem vot universal, ba eh este in pericol chiar
existenta Senatului, pe care Constituanta 11 va
puteh desfiinth, duph cum va puteh eliminh chiar
pe capii bisericei din Senat. Pentru D. Catargiu
dar, revizuire va sh zich pericol de rsturnAri si
necunoscutul cel mai de temut.
Apoi, D-nii mei, asi puteh mai Intai rhspunde
intr'un mod general la asemenea obiectiuni, la ash

temeri, printeaceasta c, dach ar fi ca asemenea

sistem sfhtuit de D. Catargiu s 11 luhrn ca baza
conduitei unui legiuitor si unui guvern, ar trebui
camerile cele inai intelepte, guvernele
cele mai prudente, ar fi acelea care nu s'ar misch,
ar sth pe loc, chei oricine se misch, oricine lucreazh,
sh expune la necunoscut si la pericol. De ce D-lui
n'a presupus ch Camerile de revizuire an sh treach
sh zicern c

peste competinta lor ? Ce! Nu am vhzut Camere

si guverne abuzhnd de autoritatea lor ?

1405

Aide atunci sl conchidl D. Catargiu, impreunl

cu noi; ca niciodata sa nu convocam Camere de

revizuire; caci ele pot sa revizuiasca ci alte puncte
dee& cele indicate de noi, ca, ele, adica, pot viola
Constitufia in virtutea careia exista". Ad logati
aceast/ temere la cele enumerate de cltre D. Catargiu.
Mai poate fi i altele: aeeea de a cllch fiecare din noi toate declaratiunile formale si solenme
.

pe care le facem inaintea trei.

AO, s'ar mai teme D. Catargiu el noi toti

deputati i senatori care artam care sunt opiniunile noastre moderate, si cum vom lucrit ca sit

revizuim Constitu0a, dad), vom fi aIei, c noi to0

nu avem sq, ne inem euvntul.
Apoi CU asemenea temeri, cu asemenea blnueli putin blnuitoare pentru toti aceea cari si-au
exprimat In scris opinia lor i s'au angajat pe
onoare i constiintl a o respect, cu acest nou
sistem al D-lui Catargiu ajungem, drept incodatl

la politica fatalistl de a sta amortiti, de a nu ne

mai misch, de a sta adicl pe loc! Dar rog acum
pe D. L. Catargiu s ni swat/ dintr'o nedumerive, dacl a revizui Constitutia an fi un lucru atat
de periculos si de tulburltor pentru Stat, ii !rare!)
pe D-lui. care a fost unul dintre prinii Constitutiunei A-111i spunk de ce oare Constitutia din

1866 a prima revizuirea? Ce! a voit sA ne in-

1466

tinzh o cursh. (Ilaritate). Negresit ch. nu. Motivul

a fost eh, legiuitorii din 1866 au recunoscut eh Constitutiunea noastrh, este prefectibilh, adich nu este
perfeeth, c poate avea nevoie de ameliorhri ; eh poate

aveh lipsuri, coprinde viciuri, care sh fach a fi

supush la indrepthri, eh, in fine timpul i experienta pot sh &eh a cere ca sh se amelioreze.
lath rnotivele, iath adevhrata cauzh pentru care
insusi textul Constitutiunei coprinde un articol
prin care se zice ch. ea poate fi supusa, revizuire.
foarte intelept, a luerat legiuitorul cand a
prevhzut o asemenea dispozitiune, i nu.1:s'a inganfat Ont intiatata panh, ca sh creadh eq,
lt

opera sa e perfecth, scutith de mice ameliorare.

Sunt thri unde nu existh o asemenea dispozitie

prudenth, uncle Constitutiunea nu prevede modul
cum acest pac fundamental se poate modifich pe
c.ale legakt 1inItit i duph cum va dicta ratiunea
qi experienta. Ei bine acolo foarte mult se repeth
aceasth teaml, chci acolo pericolul este ca modifichrile sh nu se fach, in mod brusc, s provoace adich

starea de revolutiune. Ori cat de intelept si prevhzator ar fi un legiuitor nu poate pretinde eh opera
sa va indestulh toate nevoile, va rhspunde la toate
cerintele chrora timpul i experienta vor da nastere.
Ei bine, atunci acest tirnp, i aceasth expe-

rienth vor creia un curent atat de puternic, Mat

cand i se va rezista, el va trece peste capul celor

1467

ce rezistl i va puteh provoca, chiar aceiace am

nutnit stare de revolutiune.
Noi dar trebuie sl fim mandrii i s ne 11u-

dtin el Constitutiunea noastrl prevede modul legal

cum ea se poate ameliorh. i cu toate acestea
D. L. Catargiu ne face o imputare el ne eonformm Insi vointei legiuitorului (Aplauze).
Dar sI ne coborim amyl pe tlrAmul concret
al obiectiunilor i temerilor D-lui Catargiu.
D-lui ne spune c/ prin modificlrile ce voim
et facem legei electorale amenintlm proprietatea
i colegiul I; si de aceia declarl cl ne va cornbate strajnic qi c sper c acest colegiu nu va
tritnite reprezentanti in sensul modificlrilor ce
voim a face.

Dar mai intai D-lui cunoate aceste modificari? Negreit el nu. Apoi atunci de ce le conmai lnainte de
(Aplauze). Pot Insl, eu
damn /.

a le cunoate mlcar ?
dupI cum a spus i

D. Voinescu s asigur pe D. Catargiu cl am fost

mai prude* mai moderati de cum ne crede D-lui;
pot

sl

tiu

chiar cl ne-am Ingrijit, poate mai

mult decAt D-lui, de necunoscutul de care a vorbit. De aceea deputatii i senatorii, top cti voiam
in principiu revizuirea, ne-am

adunat de mai

multe ori in reuniuni private i-am discutat, i-am

hotarit intre noi chiar modul cum intelegem a

modifich fiecare articol supus revizuirei. VA, pot

1468

incredinth -ca eu .unul, ca si D. Voinov, am fost

dintre cei mai dificili a primi bportunitatea redzuirei; i chnd am primit-o a trebuit sa stiu cum
are sa se facit modificarile adica cum au sa le
sustina i sa le propage .aceia care noteaza azi
ca deputati si senatori. Aceste adunari' erau private, precum am zis, caci nu puteau fi publice,
Ins aveau loc aci la Senat, fara discutiune de
partide. Intr'una din acele sedinte eu am expus
solutiunea ce intelesesem a da fiecarui articol de
revizuit, toemai ash dupa cum o doreste D. Catargiu. Insa aceasta aratare a solutiunei nu am
aratat-o si nu o putem ardth oficial in sedinta
publica, cAci atunci am esi din legalitate, de vreme

ce dupa art. 129 din Constitutiune noi, Camera

Senat, nu avem alt drept deeht acela de a

arath anume articolele din Constitutiune, ce sunt
a se supune revizuirei, iar nu. de a da si solutiunea, aceasta este misiunea camerilor de revizuire.

Prin urmare nu putem noi, dupa cum cere

D. Catargiu, a arath in propunerea noastra de
revizuire, ori intr'un alt act, cum intelegem noi a
efectuh revizuirea.

Tot am facut insa ceva si aceasta poate

pe D. Catargiu. Mai inthi, din modul cum
motivam noi fiecare articol de revizuit, se intelege

destul de clar, des] in mod cu totul sumar, pe ce

principiu voim noi a se bath, modificarea acelui

1469

articol. Apoi; am facut ceva mai mult, am luat

angajament in particular, deputatii

senatorii, ca

asupra fiecarui punct de revizuire, s dam cutare

i cutare solwtiune.

Acest angajament, aceasta declaratiune sc-

lera* de0 private, s'au luat intiun act scris i

su bscris.

In acel act am declarat, pe onoare qi constiinta, c acele solutiuni, invoite intre noi, avern
sa le sustinem i sa, le propagam i in prest," i
in adunari publice, i inaintea alegatorilor ca profesie de credinta, qi in fine i inaintea camerilor
de revizuire, de catre aceia cari vor aveh onoarea

de a fi ale0.
Credeti D-lor, ca va fi cineva din cei subscri0 in acest act; in acest act, care are sa se
publice, care nu-0 va tinea angajamentul ? Aceasta
nu se poate crede.
Cuprinsul acestui act, solutiunile ce el con-

tine, mai ales cele relative la legea electorala,

v'arn aratat ca le-am expus intr'o adunare privata aci, in care se aflau senatori i deputati din
toate partidele. D. Catargiu nu era prezinte; dar
era reprezentat, pe cat qtiu, prin doi membrii din
partidul D-sale: prin D. general Mann i principele Al.-41tirbei. Au mai fost i alte adunari in
cari s'a discutat oportunitatea revizuirei. Nici intr'unul, nici intealtul nu am vazut pe niciunul

1470

din membrii partidului conservator Itini1 cuvntul, qi fkand cea mai mic6 obiectiune, sau contra
oportunitAii, sau contra solutiunilor admise de
noi. Apoi, atunci de ce vg plangeti ?

De ce nu ,ati voit a discuth cu poi ? Cki

nu puteti pretinde c trebuie s ne supunem pe

tkute la

ceeace voiti DumneavoastrA, sic volo,

sic jubeo ! Gaud rnajoritatea 1 minoritatea au fost

convocate de mai multe ori in adunhri private,

cand acolo s'a discutat pe larg oportunitatea, si
s'a aAtat anurne pentru fiecare punct sohrtiunea
ce credern mai bunk, de ce opozitiunea a tkut si
nu a zis niciun cuvnt Noi pretindem i sustinem eh soluOunele ce am subscris noi sunt toate
bazate pe principii, de ratinne, i de o naturit
foarte moderatg. Le-ati combhtut cineva din membrii opoziVunei ? Nu, .1 a se zicl le-ati ghsit bune.
Chiar astazi, pot add.ogi, actul nostru subscris
st Inc deschis; rog pe D. Catargin i pe amicii
D-sale A-1 citeas4 i dacl von gAsi ca, au
obiectiuni de fkut, s Te discutm cu totii i avhnd

dreptate vom cedh. Tar dacl vor gAsi ct actul

este bun, CI solutiunile ce contine sunt ratinale
0 moderate, A-1 subscrie i 'D-lor, i actul in
intregul Au se va public& spre al cunoate tara
latreag.. .

Catargiu. Da , Ong, la 36 lei..,

B. Boerescu. veti vedeh c, vePitul este rnult

1471

mai mare ca cens, qi nu in o sedint6 oficiall

putem spune tot ce cuprinde acel act.
Ins a. vl pot asigur ct colegiile bazate pe cate-

gorii de interese se mentin ca pan/. acum ; doarA,

numai ca. se micsoreaza censul. Aceasta se simte
chiar din motivele paragrafului III din popunerea noastrl pentru revizuire.
Can sunt in adevlr apoi bazele esentiale ale
legei electorale? Aceste baze constl in distinctiunea

pe interese, cei distinctiunea pe clase nimeni nu

o mai sustine.
Ei bine, noi opin/m ca aceeasi distinctiune
pe interese sl se observe si in noua lege electoral/. Prin urmare vor fi trei colegii electorate
separate: Colegiul I va fi numai a proprietarilor
rurali, cari vor fi admisi cu Ufl cons mai mic,
ash inck nu va mai Ii cuvant ca, acest colegiu
sl se desparta In doul ca Ongt acum; colegiul II
va fi ale oraselor, si in colegiul III vor intrh cei
mai mici contribuabili, cari chiar vor voth mai
ales prin vot indirect, adicl ruin delegati.
Ash, e atht de putini suntem pentru votul
universal incht peritru contribuabilii cei mai mici,
admitem numai votul indirect.
Ce se alege dan cu temerile D-vbastrl el ataelm proprietatea, on c. voim a introduce votul
universal, ? ! Dan acest, vot uhiversal, dui)/ mine
si dup l. cum. am inteles chiar opiniunile din Ca-

1472

mer/ i din Senat, ne este putin simpatic, fiindcg,

el de1 poate

fi bun in teorie ins/ in practic/

trebue ea instructiunea sa. fie prea intins, i independenta de earacter prea format/ pentruca votul
universal s/ rgspunz/ la scopul sg.0 i s6 nu se facg,
dintr'insul instrumentul tiraniei i-al dernagogiei.
WA, de ce nu-1 voim.

Tin minte, D-lor, ca la 1879 cnd s'a propus revizuirea articolului 7, eu in Senat, dup/
cum tinem minte cu totii am propus 8 articole a
se revizui, fiindc6, prevedeam c/ constitutia are tre-

buint/ de multe modific/ri, care nu sufereau int/rziere. Ins/ numai eu am subscris acea propunere iar regretatul repauzat Manolache Costache,
hni zise c6. ar subscrie i D-lui propunerea mea,

ins/ en conditiunea ca sl pun intre altele i revizuirea legii electorale. Eu iam rIspuns el nu
primese conditia; c/ci D.. Iepureanu voi s/ restrngl legea e1ectora16, iar mie, mi-e team/ el odat/

pus/ eonstituanta in alternativl, mai lesne poate

ajunge la votul universal.
Si aceasta, D-lor, este conform cu natura Inerurile: odath, ce o natiune dobAndete o sum/ _de

drepturi, o suml de libert/ti, ea nu mai poate

reculh; mai lesne se arunel in extrema opus/ de
at A, vazA, restrAns oeiace a dobandit.
Aah dar, Onand seam/ de acest spirit natural

al omului, de acest mers al timpului, c dae/ ar

1473

veni o constituanta, careia s i se cearg a restrange

legea electorala, mai bine ar preferi s adopte
votul universal, ceiace pentru noi ar fi Ius un

pericol; vedeti dar D-lor, eaci foarte imprudenti

an fost si sunt aceia care ar cuget s restrangg
un drept, sau niste libertati pe care le avem dejh
dobandite: mergAnd astfel, omul ca i natiuniile
au un instinct natural, nu de a retrogradh, ci de
a merge inainte (Aplauze).

Prudent dar, si logic este, ea sg ne unim en

totii, spre a progresh si a intinde rationabil aceia
ce avem restrause; Si aceasta ar trebui s'o facem
chiar in interesul proprietarilor, chiar in interesul
principiilor sangtoase de libertate si de ordine.
In fata unor aete si unor solemne profesiuni
de eredint, eredeti D-voastr c o sirnp1 afirma-tie a

D-lui L. Catargiu sau altor amici ai

D-Sale ar fi destul spre a sperih lumea, si a desnaturh adevarul? Nu D-lor, caci cuvintele noastre
devin publice; cad actul subseris de noi are s
fie cunoscut de toatg sara; caci avern qi noi sa
mai vorbim si s luminam, opinia publica. Cuvintele noastre nu vor fi numai desarte, ci bazate
pe acte, pe fapte. Vom spune si noi proprietarilor
eg, nu numai nu le restrangem drepturile, cit nu-i
coplesim en orasele, dar le dam mai multe garantii, cacti Ii inem separati de orase si de unde
pana acum erau numai 20 ori 30 in colegiul lor,
29006

93

1474

vor

fi 200 sau 300 ash ca sg, reziste mai bine

infiuentii administrative si sd fie mai tali prin

mdrimea numdrului. i dupg, cum foarte adevrat

a spus D. Voinov, proprietarul care *are o mie

proprietate, de 2 fdlci de exemplu, este mai conservator, mai ingrijit de proprietatea sa, cleat
marele proprietar.
Interesele, dar, identice sunt grupate irnpreund

pentru a rezisth si a se apdra, mai bine.

Ce se face atunci cu imputarea ee mi se
acluce cd atacgm proprietatea, cd restrAngem drepturile proprietarilor?

Ce se mai aleged cu temerea D-lui Catargiu

cg, hiar Senatul ar fi amenintat s piard, mai ales
dacd se va intoarce D. C. A Rosetti? Si cum s'ar
puted face una ea aceasta?
Dar suprimarea Senatului este ea indicatd
printre punetele de revizuire? Nu. Va sd zied
D-voastrd ati presupune e Camerile de revizuire
au sd-si calee mandatul i s deving, revolutionare?
Daeg, presupuneti aceasta, dad, vg puneti pe tdrm
de revolutiuni, atunci e altd socoteald, in desert

a mai vorbi impreund. Insd eu nu pot sd admit

a aved presupunere; Carnerile de revizuire au sd
lucreze separat i Oamer i Senat. Apoi cum eredeti c Senatul viitor are sg, voteze suprimarea sa
neindicatd de noi?

Aceasta nu sd poate adinite. Tot ash este si

1475

cu insinuarea

ca,

Pre latii pot fi eliminati

din

Senat. Numai in mod revolutionar s'ar puteh face

una ca aceasta. Insa noi, Senatul, caci banueli nu

am lasat sa existe asupra acestui punct caci in

propunerea noastra pentru revizuire, nu am indicat

artieolul 76, a se revizui in mod general, adica

ambele sale paragrafe, dintie cari cele intai vorbesc de mostenitorul Tronului si cel de al doilea
de episcopi; ci am zis ci s indice la revizuire
numai paragraful 1 al articolului 76; prin urmare
paragr. 2, relativ la prelati ramane neatins:
Cum an presupune dar D. Catargiu ca s'ar
puteh modifich si paragr. 2 din articolul 76 ? Presupunand numai ca Constitutia si-ar calch atributiuniile sale! aceiace en nu pot admite.
Ei,
daca este vorba de presupuneri,
atunci am merge i mai departe, atunci am puteh
vorbi si de presupunerile ce le-au citit pin gazete,

pe care D-1 Catargiu nu le-a emis, dar la care

mi s'a parut c'a facut aluziune. Ash au zis unele
gazete ca Constitutiunea din 1866, este pactul
care-a intervenit intre Domnitor i natiune; si ca
sit se bage bine de seama a nu s5, rupe acest pact,
acest contract; c6ci
dar aci consecinta nu sa,
arata destul de clara
fara a se intelege insa na-

tural ca,

daca,

se rupe contractul ambele parti

-contractante r6nahn degajate, si Domnul n'ar mai

fi atunci legat cu natiunea. Misiune malitioasa si

1476

presupunere, atat de absurdh -si nefundath, Meat

nu poate provoch decht rhsul si nu poate fi luate
in serios, nu mai putin nefondate sunt i celelalte
alegatiuni ale D-lui Catargiu ch Constitutiunea
actualh dela 1860,- find o operit de tranzactiime
dintre toate partidele, ea nu se poate modifich

decht phrhsi de chtre toate partidele; ash ch a r

trebui un guvern mixt spre a se provoch revizuirea ei.
Dar sh ne intelegem bine, D-lor, s vorbitn
mai inthi despre pactul dintre natiune i capul

Statului. Acest pact este Constitutia, duph cum

aceasta exist6 in toate Statele constitutionale.
Dar chnd s revizueste aceasth Constitutie,
se face o rupere a pactului ? Dar unde ati eitit
D-voastrh una ca aceasta ? Faptul revizuirei flu

este cleat un fapt prevhzut prin acel pact, prim

acea Constitutiune. Pe dnsa a jurat Domnitorul
la 1866; la dansa a colaborat Si D-nul Lascar
Catargiu. Irish in aceiasi Constitutiune D. Catargiu
a inscris articolul 129 care prevede cazurile
procedura revizuirei. A noastrh este vina daeh ne
conformgm acestei dispozitiuni ? (Aplauze) S'ar
imputh capului Statului, s'ar acuzh, guvernul
Camerile c ar rupe pactul dela 1866, pentruch
lash, mi. voesc sh modifice, on s amelioreze acel
pact, conformandu-se calea regulath indicath de acel
pact ? Da, Domnilor, si en admit ch, pot ft cazuri

1477

de rupere de pact intre un suveran

natiune.

Insa, stiti cand ? Cand s'ar face o lovire de Stat,

cand capul Statului ar rupe singur Constitutiunea

si-ar da o alta dela dansul. Insg aceasta ar fi

iarasi o revolutiune i pe acest Wain nu ma pui,
cu atat mai mult eh' eu sunt in contra tuturor
revolutiuniilor, fie de jos, fie de sus.
In ceeace priveste alegatiunea D-lui Catargiu

c. Constitutiunea dela 1866, find opera tuturor

partidelor, iarMi toate partidele o pot modifich
sa-mi permita ai contesta logica concluziunilor sale.

In adevgr, D-lor, sl nu uitgm ca la 1866 eseam

dintr'o revolutiune si ea, chiar acea revolutiune
dura pn Ia recunoasterea noului sef al Statului.
de cgtre toate Puterile europene. E dar natural
si logic ca, cand un Stat se afla in stare de revolutiune toti aceea cari au facut revolutiunea, sa-si
dea mama impreung spre a se edifich aeeeace au

destramat. Era dar logic la 1866 ca aceea care

se coalizase din dreapta si din stanga, spre a rasturna pe Domnul Cluza, sa se coalizeze, spre a
forma un guvern compus din D-nii Catargiu, Rosetti, Bratianu i a1ii, pentru ea sa restabileaseg
starea normala, sg, modifice ceeace daramaserg.
D-lor, Ii dadusera, mama spre a rsturna, datoria D-lor era de a se uni spre a restabill
ordinea. Prin urmare era natural ca si Constitu-

tiunea dela 1866, sa fie opera acestei coalitiuni.

1478

Apoi azi suntem in situatiunea dela 1866 ?

Nu, D-lor, azi suntem in timpuri normale si reformlm Constitutiunea pe calea pe care ne-o indic chiar ea. Deci nu poate A, fie chestiune de
coalizare ea cea din 1866, cxei nu am dIramat
nimic spre a reedifich.

Astlzi un poate fi eestiune, ea in (nice guvern parlamentar, deelt de. Incredere sau de neincredere in guvern i ceeaee zice D. Catargiu nu
insemneazl, alta de.;lt eg nu are incredere In guvern, fiindel presupune el guvernul actual are sa,
intluenteze in alegeri i ca sa," se due/ guvernul
actual spre a veni guvernul D-lui.
In alte cuvinte opozitiunea D-sale este numai
o chestiune de incredere despre care nu am st zie
nimic.

Este dar bine a se sti de tarl, c dacl,D-nul

Catargiu s opune la revizuire, el dael D-lui nu
voeste a subscrie deelaratiunea noastrA cari coprinde solutiunile punctelor de revizuire, eauza nu
este e6 D-lui vede vreun pericol pentru proprietate
pentruel revizuirea se face sub un guvern care
nu este acela al partidului D-sale.

L. Catargiu. Cu 36 lei este dlrlmarea pro13Tiettei.

B. Boerescu. Nu este dlramarea proprietltii

si este inthirea ei cci reduelnd censul i cernd
un venit dela 800 la 600 lei, mlrim colegiul I

1479

intarim proprietatea realizand totdeodata un

progres care ni-1 impune spiritul timpului.
Daca cu adevarat interesul ce preocupg, pe
D-1 L. Catargiu este acela aI proprietatei, este
grijea ca libertatea sa nu deving licenta, poate fi
linistit; caci ambele aceste interese vor ft aparate;
poate fi iari sigur ca propaganda ce ne-o anunta

astazi, nu va aveh rasunet in tara; caci vom sti

si noi a o paralizh prin acte.
L. Catargiu. Care propaganda ?
B. Boerescu. Aceia c voim vot universal.
Aceasta propaganda a D-voastra -nu va rausi,
fiindca vorn veni i noi cu acte ca sa probam
tarei, ca aceasta,' propaganda nu este decAt o simpl
manopera electoral.
Vorn sti i noi a vorbi in public, prin gazete,
inaintea alegatorilor, si lumina se va face.
Lurnea ya sfarsi prin a ifft,elege si a se convinge c lupta nu este de principii ci intre doua
particle rivale. Opiniunea publica se va lumina ca

opozitiunea urinal-este un simplu scop personal,

acela de a ajunge la putere.
Tara astfel va puteh udech in consecinta de
cauza. Ea, care cunoaste trecutul si care isi va
aduce aminte de imbunata,Orile ce a vazut realizate,

va continuh, sunt sigur, va continua sa suAie pe

aceia cari pot alia libertatea cu ordinea i progresul cu stabilitatea. (Aplauze).

1480

Dacg, nu voim tiranie, nu suntem nici pentru

anarhie, i daca, iubim libertatea urgm demagogia.
Dac i D-voastr aveti aceleasi simtiminte, suntem
uniti pe acest tgram.
Deosebirea, credern, va perzist intre noi, in
aceia cg, noi voim a tine seamsa de mersul timpului,
cg, noi realizgan progresul treptat si rational, si nu
ne expunem la eventualitg,ti necunoscute i periculoase. In alte cuvinte noi nu voim a rezist en
incgpManare unui curent ce ne-ar puteh coplesi;
dar iarg,si nu voim ca curentul sa," ne treacg, peste
-cap si s ne conducg, orbeste, ci noi voim sg, conducem, s directg,m in bine acest curent. A stfel

find, numai noi vom puteh,

mai bine decilt

D-voastrg, realizh progresul si face .binele t`drei.

(A plauze prelungite).

1): prefedinte ridia edinta.

II
Dezbaterile Corpiirilor Legiuitoare No. 64 din 1883

Din nou revizuirea legei electorale.

Lascar Catargiu, General I. Em. Floreseu erau
adversari hotgriti ai revizuirei legei electorale prezentat de partidul liberal sub cuvnt c guvernul printr'aceast'a revizuire tinde la desfiintarea colegiului I al
marilor proprietari si la introducerea sufragiulni universal.

Teama opozitiunei este iluzorie, spune Boerescu,

dci si proectul de revizuire imparte colegiile electorale
tot dupg deosebirea de interese in trei, iar n ee prive0e teama introducerei sufragiului universal trebue

fcut o deosebire intre dreptul de vot e exercitiul

aeestui drept. In teorie toti ceatenii an dreptul sk. voteze In practich,' insk exercitiul aftestui drept este limitat

Ia eei mai culti, Ia cei mai avuti.

Actualul proect de revizuire, spune Boerescu, res-

peefa acest prineipiu insA ea un omagiu adus ideiloe

timpului reduce censul alegkorilor colegiului I dela
1000 franci la 800 frauci.
Proprietarii cei mari ar trebui s cedeze, ar trebui
sil

imite pe nobilii englezi, cari

CasAndu-se :A' fie eon-

vinsi de ideile timpului, au ajuns un factor important

si respectat in tara lor i s nu fad. ea nobilii franeezi
cari inapatinindu-se in susPnerea unor privilegii Inveehite i nepotrivite eu vremea au desrantuit marea
revolutiune franced,.

1482

B. Boerescu. D-lor Senatori, daci este o chestiune care merita a fi discutata cu mai mult sange

rece, cu mai mult calm si cu mai mult respect

pentru opiniunea fiecarnia dintre noi, este neaparat
cestiunea revizuirei Constitutiunei.
Voi cauth sa ma' tin pe acest taram i, con-

trariu de ceeace a zis D. Gradisteann, voi pune

ratiunea inain tea inimei; caci din nefericire, ash
merg lucrurile intr'o societate; ratiunea trebuie se
le condua, ea trebuie pusa inaintea inimei, atunci
numai, suntem siguri a nu vom gresi.
Dreptate a avut D. Grdisteanu and v'a spus
eu am fost unul din aceia care, din punct de

vedere al oportunitatei, am fost cel mai dificil spre

a admite revizuirea si contra oportunitatei revi-

zuirei am fost nu numai eu, au fost principele

Dimitrie Ghika, presedintele nostru, a lost mai
unanimitatea Senatului, aci mai cu totii din majoritate, in adunarile private ce le-am avut aci
eram contra opiniunei de a se revizul acum Constitutiunea.
Repet c en personal am fost numai impotriva
oportunitatei; caci in contra revizuirei in principiu

nu am fost, si nu puteam fi, a la 1879 and s'a

revizuit Constitutiunea, pentru cestiunea israelita,
eu singur am facut o propunere, prin care ceream
a se revizul opt puncte din Constitutiune. Eram
dar, Ina deatunci un revizionist radical, fiindca

1483

imi ziceam cA, de vreme ce suntem siliti a revizul

art. 7, de ce s nu profitAm de ocaziune spre a
revizui si alte articole din Constitutiune, dintre

care unele erau indispensabile a se pune in acord

cu pozitiunea pohtie a Wei; altele erau nejustiflcabile; altele ofereau contradictiuni, etc. Cu toate
acestea am rmas singur de aceastl opiniune, si

daca. Senatul nu s'a unit cu propunerea mea a

fost numai de ternere ca nu cumva Camerile de
revizuire, s alunece spre a revizul, afard de cele
opt articole, si altele; In alte cuvinte, tot curioasa
temere ce s'a va'zut i acum cl am da AdunArile
de revizuire prilej s5, 'se pun6 pe tAram revolutionar; cAci, D-lor, revolutionarg devine o CamerA
care trece peste atribuOunile sale.
Munzi cnd am mai vorbit de acest incident,
am spus ca intre cele 8 puncte din propunerea

mea dela 1879, nu se Oh i punctul relativ

la

legea electoralg; i pentruce aceasta? Pentruca ve(learn pe atunci prin Corpurile legiuitoare ivindu-se

o ideie care puteh da nastere la mari conflicte, la

lupte mari, ideia de a restramge legea electora16.
Aceastl ideie, stiti c aveh ca champion mai forte,
mai convins, mai inteligent, pe repausatul si regretatul nostru coleg Manolache Costake Iepureanu.

Ii ziceam chiar D-sale: Mai bine sti nu revizuim

legea electorala, cad D-voastret ci voi s'o restrdngefi, dar qtifi, a in legile societatilor omenesti

1484

este ca o societate sa nu retrogradeze, ca un popor

care a dobdndit un drept ori o libertate, sa nu

mai dea inapoi aceeace a dobandit. 0 natiune, ca

qi un om, cauta, prin natura sa, sa tot mearga

inainte; nu este exemplu ca un popor Sd voiasca
a merge de bunavoie inapoi, ori a pierde ceiace
a dobandit. Daca, dar, D-voastra, aduogam regretatului D-lui Iepureanu, ai vo sa se restrdnga
legea electorala, s'ar putea, produce efectul con-

trariu, incdt sa ajungem la votul universal,

si

fiindca eu sunt contra votului universal, sub punctul

de vedere a-1 aplicatiunii sale in timpul deacum,

prefer sa nu rcvizuiesc legea electorala, qi sa stam
pe loc".
IatA, D-lor, din ce pallet de vedere, i pentru

singurul acest motiv, eu, la 1879, nu am cerut

verificarea legei electorale. De atunci Inca mi-a fost
teama de votul universal, adica de exercitiul aeestui
vot aa, cum il intelege D-1 Grdiqteanu.

Oricum va fi, revenind la chestiunea oportunitatei de astazi, este adevarat, dura cum v'a spus
D. Gradiqteanu, ca diferite considergiuni, atat interne, cat i externe, a foSt ca atat en, cat i marea
majoritate a D-Ior Senatori, sa credem ea nu este
oportun, ea revizuirea Constitutiunei sa se facA
acum. In alte cuvinte, D-lor, en am crezut ea nu
pot Ina asupra-mi raspunderea unei situati un

1485

numai dupg simpla mea apreciere. Rgrameh a

luming pe eeice puteau sa-i ia rgspunderea, adica
guvernul. Eu, simplu senator, afarg din guvern,
nu puteam ca om liber i amie inteligent i sincer
al guVernului, deck
expun aprecierile mele,
dificultatile pe care en le prevedeam. Aceasta am
i fgcut; insg am declarat totdeodata e majoritatea

poate sg vada mai bine lucrurile, dud guvernul

ne poate spune lucruri ce en mi pot ti, i el
astfel en ma voi supune intr'adevar majorittei.
Aceasta s'a i intamplat. In urma explicatiunilor
date de guvern, tot in edinte private, majoritatea

Senatului a crezut ca nu mai trebuie a face din

oportunitate o piedica pentru revizuire. WRID supus
i en majoritatei. Ramilneg insa pentru mine dies-

tiunea revizuirei in principin.

In alte cuvinte mai rarna'neg a se sti de catre cativa dintre noi, care facem parte din majo-

ritatea acestui Senat, Ong unde avem de gand

sg, mergem cu revizuirea, adieg cum intelegem noi
sa se modifice articolele de revizuit ? Ce indicgm?

Pot sg adaog farg indiscretiune eg chiar guvernul, D-nul preedinte al cabinetului, a declarat ca

voieste i D-lui a sti aceasta, mai inainte dea se

hotari pentru revizuire.
Si, in adevgr, D-lor, presupuneti c ideia
majorittii ar fi vrut s mearga pang la votul
universal, cum il intelege D. Graditeanu. Ei bine,

1486

en atunci asi fi fAcut tot ceia .ce-am fgent la

1879, adicg nu ai fi primit revizuirea legii electorale. i declar astAzi

incg mai mult, declar

inaintea Senatului i a tgrei, c dacg din nenorocire Camerile de revizuire viitoare ar intruni doug
treimi de reprezentanti, care sg fie de opiniunea
Gradisteanu, n privinta votului universal,
si dacg voi face parte din acele Cameri, voi coinbate din toate puterile revizuirea legei electorale,
adicg voi combate o reformg pe care, pentru
arum, o gasesc foarte periauloasg pentru Ora mea.
Gradifteanu. Nici en nu cer astazi votul
universal; dar nu voi sg merg deabusele; rezerv
pentru viitor.
B. Boerescu. Noi nu mergem deabusele ci
mergem in picioare si cu fruntea sus; attit numai

cg nu voim s ne yunem pe un povarni periculos, dupg care putem alunech, asa, incat sa ne
pomenim intr'o uratg prgpastie, in loc de un camp
roditor, la care s6 ateaptg D. Grditeanu. Am
zis, D-lor, eg in intrunirile noastre pregAtitGare,
preedintele consiliului era ca i noi in mare indoialg despre revizuire, si, ca si noi, a cerut si
D-lui a qti pang uncle merg ideile majoritgtei din
Senat si din Camerg. Negresit cg nu actualele majoritti aveau sg-si mod ifice ConstituOunea, aceasta
find treaba ConstituOunei. Dar in fine dela ennoscut trebuie s mergem la necunoscut, dacg cu-

1487

noscutul actual, adica majoritatile actuale, declara

pe fata eum cred ele mai bine a se modifich

Constitutia, este toata probabilitatea c

i opera
necunoscuta a Camerilor de reviztire s fie tot
cam in acelasi sens.
Iat pentru ce eu i null dintre noi am zis:

cbiar oportung de-ar fi revizuirea, nu o putem

primi pang, ce mai intai nu vom sti cum majorittile inteleg a modifich Constitutia; ce sohitiune
cred ele a da fieearui punct indicat a se revizui.
.-5;i

D-1 presedMte al consiliului s'a exprimat

tot in acelasi sens.

Am cautat atunci cu totii sa aflam inijiocul
cum sa se realizeze aceasta dorinta a noastra si
cum totdeodata O. se dea garantii morale ca cele
botarite au sa se menting.
S'a chibzuit dar ca sa se redacteze o declaratiune scrisa, in care sa se arate ce solutiune intelegern noi a da Ia fiecare articol indicat a se
revizul; si ea aceasta declaratie sa fie subscrisa si
publicata.

Obiectiunea cea mai naturala ce s'a produs,

(Ind s'a facut acest act, a fost aceia pe care a

ridieat-o eri D. general Florescu, adica de a sa
zice:.

daca cei subscrisi in act nu se vor alege in

Camerile de revizuire, negresit

opiniunea lor

nu va puteh predominh, si ca acele Camere vor

1488

putth da mice solutiuni vor vol. Apoi D. general Floresen a mai lhsat inch a se bhnui, cli
poate unii dintre cei subscrisi in act nu-si vor tine
angajamentul.

Apoi, D-nii mei, vg, rog sh-mi spuneti, dacq,

en asemenea bhnueli, mai poate vreodath o adunare s afle vreun mijloc spre a se garanth in
contra unei mischri precipitate, ori prea radicale ? Ce alt mijloc poate aveh o adunare, spre a

model* spre a pune oarecare mhrgini in realizarea unei reforme, decht a face sh se angajeze
in scris si pe onoare, membrii sii ce mai principali, eh an sh, urmeze in cutare i cutare mod.
Si nu uitati ch acest angajament este luat, impreunh i cu guvernul, i guvernul joach un mare
rol in modificarea Constitutiunei; chci duph anticolul 129 din Constitutiune, modificarea Constitutiunii in Camerile de revizuire, nu se poate face
decht cand ele stint de acord i cu guvernul. Astfel ch guvernul in aceasth ocaziune nu are un rol
pasiv i nentru,
CU vointh.

ci un rol activ, un rol de agent

Intelegeti dar, D-lor senatori, importanta unu

ash angajament, saris i subseris, care s'a
publicat, dupg cum am promis dhunhzi D-lui Lascar
Catargiu. i de eine este subscris un asemenea angajament? De chtre persoanele cele mai importante

1489

din partidul liberal, care se af16 in Camerh i in

Senat.

Tata, ce zie ele in preambulul acestei declaratiuni subscrise in ziva de 22 Deeemvrie 1882.
Declaram ca cele mai bune solutiuni, modiflea

rile pe care noi ne-am invoit a le

consideret

ca cele mai bune a se face articolilor din Constitutiune, indicate pentru a se revizul, ft pe care
declaram pe onoare i conftiinta, ca avem sa le
apara9n in public, sa le propagam, sa le sustinem
inaintea alegatorilor nostrii fi la viitoarele adunari
de revizuire, daca vom face parte dintrInsele sunt
urmatoarele:"
liTrmeazh apoi, asupra fiechrui articol de revizuit, solutiunea ce cunoateti.

Ei bine, D-lor, vt maxturisesc, ar trebui s.

avem o tristh, ideie despre omenire, i putin respect pentru colegii noqtrii, dach cineva din noi,
ar puteh bhnui macar, c subscriind o asemenea
declarMiune ar puta cineva sh-i ia vorba tnapoL
Da* dar, crede0 ca i o declaratie, hrinntata tn
mod ath,t de solemn, devenith publica, subscrisa
de _mai toata majoHtatea qi luand chiar prin vor2
birea de'azi un caratter barecum oficial, n'ar prodtce niciun efect, apol nithic sigur nU ar mai
mita face cinev'a. CUM 8'hr presupune, in adevr,
ca cel ce a subscris i sa legat prin onoare, eh
are sh vina inaintea alegatorilor sh profeseze tele
94
29006

1490

ee a subscris, ea aceleasi idei are sa, le sustina

inaintea Adunarilor de revizuire de va fi ales, are
apoi s emita alte idei, afara deck cele subscrise?
Dar atunci are A. vin alteineva sa-i ziel in fata

si in public: Nu te-ai tinut de cuvant; esti un

om care n'ai nici onoare nici constiinta a.

Eu unul nu pot presupune una ea aceasta

cad orice om se presupune onorabil, precum in
materie penala orice orn se presupune inocent,
cel putin pang, la proba contrarie. Paul atunci
este o garantie realg, aceastA obligatiune, subscrisa
de oamenii cei mai importanti din partidul liberal,
si poate ct i I). GrAdisteanu, daca nu era du

in strainatate, ar fi subscris-o.
Gradiqteanic. Nu, mi.
B. Boerescu. A tat mai rau; in destul ea eu
acest act si presedintele consiliului s'a asociat.
D. ministru de justifie. A declarat ea adera.
B. Boerescu. Asa, este, prin urmare, D. presedinte al consiliului, este legat in Camerile de revizuire; cum puteti dar a va indol c nici D-sa
n'are sa se OA de aceasta declaratiune? Ce ramane

atunci cu temerile exprimate de catre principele

Sturdza si D. General Floreseu? Ramane sd-rni
permita a le spune, c D-lor fac din cestiunea de
revizuire, dupa cum a zis a ministru al justitiei,
o simpla arna electoralA. Dna, D-voastrA puneti
la indoiala efectul tutulor preeautiuniilor, ce s'au

1491

luat pentru a se face modificarea Constitutiei, in

limitele ratiunei si ale moderatiunei, este ca voiti
.eu mice pret, s ineti la indernhn o arma' de
partida, o arrna electorall. Sperietoarea, ch. eolegiul.

Inthiu era sit fie desfiintat, nu este alta, o repet,

deck o recomandare ce voiti sa va faceti inaintea
ucestui colegiu. Inteleg arma, inteleg tactica: adesea
partidele, in luptele lor electorale sa servese de
semenea arme. Insa sa ne permiteti i Ilona A,
.cornbatern asemenea tactica, si s vit luam. arma.

In adevAr, D-lor, sit punem lucrurile pe un

tram mai concret i sa examinam daca temerile,
{lad, obiectiunile D-lor preopinenti sunt fundate.
Cit despre ideile exprimate de 'catre D. P. Gra,disteanu v'am spus ca nu le impartasese. Daca
voi aveh onoare a fi ales in Camerile de revile voiu combate si acolo, mai ales dad, D-lui
-an veni Si aeolo en ideia D-sale de vot universal.
.S6 vedem insrt acum dach, modifichrile ce propunem
noi sunt in ash fel incht sit nimiceasca colegiul I,
si sa inlAture, dupe cum s'a zis, toata lumea culta
gi inteligenth de a patrunde 'in Parlament. Mai
.-zuire,

D-lor, sit distingern; In propunerea de revizuire sunt paragrafe, care in afara de legea electorala, sh refera la alte articole din Constitntie.
Acestea vad ea n'au intAmpinat mai nici-o obiec-tiune din partea cuiva. Prin urmare. este logic de
:a se concbide ca pe acestea qi opozitia le admite.

1492

Eu big unul v. declar c, toemai din aceste articole, eu am s v propun a sterge pe unul,
adicg articolul 76 din Constitutie; motivul meu
va fi cg, acest articol care declarg, eine sunt -senatorii de drept, adiel Mostenitorul Tronului
prelatii bisericii noastre, dup6 ce 1-am propus noi
a se revizui numai in ceiace privete pe Moste-

nitorul Tronului, adia, paragraful I, la Camerrt

s'a votat intreg, adic6 si paragraful II, ca cum
ar fi fost vorba si de prelati. k4iti c5, nu aceasta
a fost eugetul Camerei deputatilor; dar, pentruea
sa. nu fie echivoc i astfel s dthn loc la presupuneri, c ar fi tendinta a se scoate prelatii din
Senat, eel mai simplu luau este de a se sterge
cu totul acest articol dintre cele ce au a se supune revizuirei; cu atat mai mult c dael cestiunea mostenitorului Tronului are s'a se voteze
in Senat la 18 ani, ori la 25 ani, nu prezint6 in
sine mult interes de prineipiu. Repet dar, D-lor,
c afarl de legea electoraI6, celelalte articole indicate la revizuire nu au intampinat nicio obiectiune.; insusi Principele Sturdza a declarat ea' se
unqte pentru modifiearea acelor articole.
Apoi atunci, D-lor, este destul ea un singur
articol din Constitutie sA, se gAseascl bun a se
revizul, pentru ea sl se cheme Camerile de revi-

iuire du atat Thai mult aceasta trebue sl se &zit

efind Insii D-voaitM, recunoasteti cet aunt i Alte

1493

articole cari trebuesc revizuite. De ce dar Onor.

Principe le Sturdza zice c eu toate acestea va voth

contra dacg nu se va suprimh revizuirea legei

electorale? De ce D-lui nu zice din contra, cg va
voth pentru revizuire, de vreme ce admite el sunt
puncte de revizuit, dar cl va voth, in Camerile
de revizuit, contra modificgrei legei electorale?
Aceasta ar fi logic. Dar voiu mai reveni asupra
acestui punct.
Acurn sa" vedem dacg, dreptate are fie chiar
contra revizuiri legii electorate, dacg, adica, modificgrile propuse la aceast6 lege sunt astfel Meat
sg-i nimiceasca, bazele ei, incitt sg loveaset in diferitele interese ce le apgrg.
In alte cuvinte, s examin6m : adevgrat este
cg noi desfiintlm votarea pe categorii de interese?
Adevgrat este cl prin modificarea ce noi propunern,
introducem votul universal, nu deabuele, ci pe
furi ?

Adevgrat mai este cg, facem o inov4e prin

scrutinul pe liste ?

Din toate aceste obiectiuni care s'au fAcut,

permiteci-ne sg incep cu cel relativ la colegiul I,
la colegiul maritor proprietari, din care i eu, i
jumtatea acestui Senat facem parte. Oare, tocrnai
noi, marii proprietari sg voim a desfiinth colegiul
I ? Sg fie aceste o ternere serioasg, sau o simplg

1494

temere, nu de un smeu care ar manch foe ei de

o fantoml iluzorie ?
Ia vedeti sA, nu ne infricosati cu niste pApusi
care ar ft impodobite.numai eu haine de smeu. ? t
SA examinAm. Mai intai votul universal al D-lui
P. GrAdisteanu erede D-lui cA, in principiu, e

cineva contra ? Eu sunt pentru, si adaog ch'

nu.

este un singur senator, din dreapta sau din stAnga,

care sg fie, ea principiu, contra votului universal.
pentru ce ? Pentru cA' D-nul GrAdisteanu trebue
el disting6 intre. drept, ea vot universal, si intre
exercitiul acestui drept. Ce este, ea drept, ca prin-

cipiu, votul universal intr'un Stat ? Este ea toti

cetAtenii din Stat sA ia parte la afacerile publice
prin alegere de reprezentanti, care s administreze
sau sa controleze interesele Statului. Apoi intreb
pe D. GrA,disteanu: este la noi un singur eetatean
care sa,' nu ia parte la vot, afarA de aeeia pe care
legea ii exclude ?

Negresit cA nu. Acest drept il are fiecare,

inc6 din 1864, dela lovitura de Stat, in contra
cAreia am fost, nu pentru el nu ave6. i multe
lucruri bune, ci pentru cA, eu nu voi ea nici binele s mi e dea cu sila, eu forta brut/.
Va suit ziel, in prineipiu, avem vatul universal.
A! Dar cum se exercitA acest drept ? Aceasta
este alteeva. V otul universal se exereitl sau direct,
sau indirect. Acei dintre cetAteni care prezintA, oare

1495

care garantii, foarte modeste, nu imposibile, nici

dificile, dar garantii morale, eg, au constiintg, de
dreptul lor, eg,-1 pot exercitg, in cunostiintg, de cauza.

aceia exercitg, dreptul lor in mod direct, adicg, aleg

direct pe reprezentanti. Acei insa dintre cetAteni,
care sunt mai putin culti, care nu prezintg, aceleasi

garantii morale, au dreptul ca si cei dinti, insa

el exercitg, indirect, prin delegatie, ei aleg numai
pe delegati si delegatii aleg pe deputati. Pe eine
dar voiti a sperih cu votul universal, pe care 11
avem dela 1864 si pe care dreapta i stnga 1-au
confirmat la 1876 ? Cat despre exercitiul acestui drept

if mentinem, direct si indirect, tot cum 1-am gasit,

tot cum ni Ia prescris insusi D-1 Lascar Ca-

targiu la 1866. Dar vine acum D-1 Gradisteanu

si ne spune cg, D-lui doreste, ori sperg, ca si exer-

eiiul acestui drept sg, se facg, direct pentru toti

cettenii, aceasta este o dorintg, o apreciere personalg, a D-lui.
Dar nu veniti a generalizh lucrul, si cu vorbe

mari a spera lumea. Nu ne imputati c voim a

introduce votul universal; eg,ei acest vot 1-am avut

si-I avem si prin cooperarea opozitiei de astki.

Dar nu puneti pe spinarea noastrg, ideile personale
ale D-lui Gradisteanu, care crede ca, votul universal se poate exereith direct chiar de &dire oame-

nii care nu stiu citi si scrie.

Noi suntem cei dintai care combgtem aci,

1406

vom combate si in Camerile de revizuire ideile

D-lui G-rddisteanu, cci Ii zicem si ii vom zice cit
acela care nu este in stare a apreci un drept, va
1

puteh face un uz fatal de acest drept cand II va

exercith direct. Nu stiu dael D-I Gradisteanu a
inteles el D-lui sperl numai, i doresc, ca, cat mai
curand tot cetteanul roman sl fie, destul de instruit, destul de independent, ash ca s poat6 exercith direct dreptul silt" de a voth.
Daca aceasta a fost cugetarea D-Iui Gr/dis

teanu sunt si eu alaturi cu D-Iui.

Si le doresc mai mult ca orieine ea el vild
si in fapt instructiunea publiel destul de r/spandita, tuck fiecare cetltean, din orase sau sate, s'a
fie in stare a aprecia valoarea dreptului su i a-1
exercita direct. Mi-e teama ins/. ea, D. Gr/disteanu

10 face iluziuni, mi-e teama cA numai termenul

vietei sale care-i urez sl fie eat de lung/ dar

termenul mai multor generatii va trece OW/ sd
ajungem la acel fericit rezultat! Studiati istoria
altor neamuri si vedeti cat de incet se intinde instructiunea.

Aceasta m'a fleut D-lor pe mine si pe cei

subscrisi in declaratiune s nu adtnitem Inca exercitiul direct, si pentru toti cetatenii, al dreptului

de a vota cel putin paall cand instructiunea public/ nu va fi destul de real raspanditl ash eI
fiecare cetltean, dela cel en opincl, panl la Domn

1497

sh aibh cunostinth de valoarea dreptului shu. Ash

dar votul universul 1-am avut inthi prin legea
eleetoralh svotath la 1864. Exercitiul lui era, si in
acea lege de douh feluri; direct si indirect. Cei ce
votau direct se numeau aleghtori directi; cei ce
votau indirect se numeau aleghtori primari. Acesti
aleghtori primari alegeau aleghtori directi de drept,
alegeau pe delegati. Mai stiti Ine c prin acea
lege WO aleghtorii erau imphrtiti in douh colegii:

colegiul de oral si colegiul de judet. Va s

si

zich

aceasth lege admitea deosebirea de eolegii; insh

pe o bag arbitrarh, ash ch. proprietatea mare nu

era separath nicicum. Nu am scopul a vh, expune
tot roecanizmul acestei legi, ei numai a relevh ch
prin ea s'a introdus la noi justa i rationabila reformh 6 votului universai insh cu justul si rationabilul exercitiu, de douh feluri, direct si indirect.

Mai relevez Inch o particularitate a acestei legi

din 1864, t prin articolul 12 a regulat pentru
prima oarh aeeeace noi numim azi (nu stiu toemai
de ce) .scrutimil pe lista' . Acest scrutin pe liste,
orii do listh, cari ni se imputh ea o inovatie a
existat In totdea.una la noi si mod mai formal s'a
regulat ce-i drept la 1864. De atunci a continuat

sh existe Ora astazi. Acest euvnd insernneag

ch, dach un colegiu se imparte in secii, fiecare
sectiune va voth lista intreag de reprezentanti ai

1498

colegiului, iar nu o parte proportionala din acea

listn.

Ash, daca Bucurestii au 6 deputati i alegntorii sai se impart in 3 sectiuni. fiecare sectiune
va voth nu pentru 2 deputati numai, ci pentru
6 deputati. Aceasta o spune expres articolul 12
din legea dela 1864; acestea rezulta, din legea elec-

torala de azi, aceasta s'a praeticat In totdeauna

la noi. De uncle s'a scos cg, noi am invocat ceva?
N u vedeti c noi facem proz6 de athtea ani, ca
cel din eomedia lui Moliere, fAM s tim!
Ati auzit euvhntul de scrutin de lista dela

v'ati speriat; fr s v amintiti c

noi am avut Incrul mai inainte de a se ivi en-

Gambetta,

vntul (ilaritate).

Dar sa venim la chestiune. Votul universal

ii avem dela, 1864.

La 1866, child a venit Constituanta a dat

ea ceva nou mentinAnd votul universal ? Nu; elei

repet, ea a mentinut numai aceeacc exista deja,

cad D-lor, v aduceti aminte ca am zis ca, cand
o libertate, ori un drept, se da unui popor, anevole Ee mai ia inapoi. Aceasta a justificat-o Camera dela 1866, eaci ea n'a mai retras votul uni-

versal dat la 1864, ci 1-a confirmat din nou, regulnd numai ahfel exercitiul acestui drept.
Ash dar, pentru a veni- acum la legea electorala actuala, eea din Iulie 1866, ea repet a men-

1499

inut votul universal, a menOnut scrutinul de lista.

cum era si mai inainte; in* in loc de doua colegii electorale a imparcit corpul electoral in 4
colegii, bazate pe deosebirea de interes. Trei din

aceste colegii voteaza direct, cel de al patrulea voteaza indirect, prin delegati. Acum sa, examinam,
daca noi, care cerem revizuirea, schimbam bazele
ese4a1e, fundamentale ale actualei legi electorale?

Prin actuala lege electorala se zice ct colegiul I

pentru Camera, este compus dintre alegatorii cari
au un venit fonciar dela 300 galbeni in sus, colegiul al II este cornpus din alegatorii cari an un
venit fonciar de 300 galbeni in jos pana la 100
galbeni; In colegiul al III intra toti aceia care
platese o dare de 18 lei si Iii colegiul al IV voteaza, prin delegatiune, oricine plateste o cat de
mica dare catre Stat. Ce rezulta din toate acestea?
Rezulta c deosebirea intre colegii este flicuta pe
ban de deosebire de interes: sunt interesele proprietatii funciare; ele au un colegiu deosebit. Sunt
interesele oraselor; ele au alt colegiu i aci intra
toata capacitatile, toate profesiunile libere cu dispens/ de cens. Stint interesele proprietatei funciare
celei mai mici, si ale muncei si industriei midi;
acestea insa au un colegiu deosebit.
Acestea sunt haze esenOale ale legei electorale. Pier ele, sau sa transformit ele, daca, cenzul

actual sa mai rnicsoreaza, ash ca, din 4 colegii,

1500

sg, facem trei ? Negrqit ca' nu; pe ca't timp se va

mentine deosebirea de colegii i deosebirea lor bazatg, pe interese distincte i identice.
V'ar fi frica ea, prin micorarea censului s'ar
introduce idei subversive, revolutionare ori socia7

liste in parlament ? Dar prin ce colegii s'ar introduce ele ? Prin cei ce voteaz

in colegiul al III

ori al IV ? Dar aceqtia nu le-au introdus Onl

azi; de ee le-ar introduce maine ? CAci, in fine,
pentru aceste colegii nu propunem a se micorh
censul pe viitor; censul rgmAne acelasi. V temeti

el proprietarii fonciari rurali sa," aleaga, asemenea

reprezentanti ? Aceasta nu este natural, i apoi,
aceasta s'ar puteh numai cnd colegiile rurale an
fi ing,buite de cele urbane, de argoveti.
AO ins/ propunem noi a se face ?
Dacg, am observh bine legea actualg, din 1866,
vedem cg, ea violeaz principiul deosebirei de interese. Ash, vedern cg, ea prescrie cg, in colegiul I

pentru Adunarea deputatilor iau parte toti eei ce

au un venit fonciar de peste 300 galbeni, fie acest
venit fonciar, urban ori rural; astfel c un targovet, care nu are niciun venit rural, poate fi

alegator pentru deputati ia Colegiul I al proprietarilor rurali.

Prin urmare este un amestec de interese; cg.ci
proprietarii de fonduri rurale se amestecg,' i voteazg,
ou proprietarii de fonduri urbane.

1501

Aceiasi confuziune exist6 si in alegerile pentru deputati, prin legea actual, i pentru colegiul al IL i fie de fonduri rurale, fie de fonduri

urbane cari au venit fonciar intro 300 si 100

galbeni. i de aci urmeadi, c In multe judete
targo yeti i coplesesc pe alegittorii rurali.
Aceast6 confuziune de interese, logicl este ?
conservatoare este?
Este adev6rat c6, pentru alegerea senatorilor,

aceiasi confuziune nu sa. mai face, eel putin pentru colegiul I.

Aci deosebirea de interese se mentine de legea
actual6, ea zice (art. 68) ca, nu pot intra, in colegiul I decAt nurnai proprietarii de fonduri rurale
en venituri de peste 300 galbeni.
Apoi v intreb, nu vedeti D-voastra, ct e o
-anomalie c la colegiul I la Camera s6, se confunde
interesele rurale cu interesele urbane ? Caci care
este baza legei electorale ? Ea este deosebirea de
interese; ceiace este prea logic, prea bine. Dar
de ce atunci se confund6 interesele rurale cu cele
urbane, doua interese de-o natura neidentica, Dapg,
propunerea i declaratiunea nOastra acea confuzie
-nu se mai face. Noi mentinem inipartima colegiilor bazata, pe deosebirea de interese; adic, i trt
oolegiul I si in colegiul 11, voteazd, numai cei en
interese turale farh, a se amesiech cu cei do oraSe.
i dacl propunem trei colegii, in loc de patru, nu

1502

este pentruca amestecthn interesele, i pentruca

micorarn censul, singurul omagiu ce facem progresului ideilor timpului, in urma apliearei in

timp de 16 ani a legei electorale actuale.

Ni se poate oare face o imputare ea, pentru
colegiul I, propunem ea numai proprietarii rurali
sa, voteze, adica ca, aceeace legea aetuala din
1866 face a. numai pentru Senat, noi cerem a se
face i pentru Camera? Nu credem ea opozitia st
ne faca o asemenea imputare.
Ni s'ar face, ins5, imputare c micoram
censul, adic c propunem ea alegatorii din colegiul I, sa aiba un venit in proprietati rurale
intre 600 si 800 franci. Dar, D-lor, aceasta reforma este foarte moderata i ceruta de progresul
ce natural am facut dela 1866 i pana astazi. Nu
uitati c prin legea din 1864, se cerea ca alegtoni directi, adica i aceia ai proprietatii mari ca

aiba un venit de orice natura de 100 galbeni,

franci. Ce dar perturbatiune mare
facem noi child cerem un venit, nu de mice naturd, ci nurnai rural, de 800 franci?
Baza garantiei ee trebuie s o avem in yea.dica 1.100

dere este deosebirea de interese; i aceast6 deose-

bire o mentinem mai bine deck o mentine legea

actual& Nu uitati tnc c noi mentinem ea eligibilii in Senat s aiba un venit de 800 galbeni.
A dar, nu temerea de desfiintarea colegiu-

1503

lui I, poate s'a preocupe legitim opozitia noastrA,

ci temerea c acest guvern se va intAri, i deci
nu va veni dAnsa la putere.
Acum in ceiace prives,te colegiul al II, aceia0
deosebire de interese se mentine, i nieiun tArgovet
nu va voth intr'insul. Yor voth numai proprietarii
rurali, can au un. venit mai mic de 800 de franci.
Iar cat pentru ceilalti locuitori ai cornunelor rurale,

cari nu au un venit rural, dar care vor plAti

dare cAtre Stat, vor alege delegati, i aceti delegati vor voth, impreunA cu ceilalti alegAtori directi, in colegiul al II.
InsA, dupg cum vedeti, acest colegiu este tot
curat rural, el este o combinatiune intre actualul
i actualul colecolegiu al If, pentru Oamer

giu al IV.
Apoi, colegiul al III, dupl propunerea noastrA,

este propriu colegiul oravlor, tot ea Oa, acum,

care devine colegiul al II pentru Senat, i unde
proprietarii rurali nu intervin de loc.
Unde vedeti, D-lor, in toate acestea: copleiri
de colegii, desfiintAri de colegii, i pericole pentru
proprietatea ruralA?
AceastA, proprietate are, spre a se apArh,
dou6, colegii pentru Camer6 i un colegiu pentru
Senat, cari are sa, dea doi Senatori.
Dar credeti D-voastr c colegiul I, devenind
mai numeros, prin adausul de proprietari rurali

1504

mai mici, are sh' fie mai putin gelos de interesul

propriethtii? V tne1ai, chci proprietarul mic,
este cunoscut, c tine mai *inult la proprietate sa,
decht proprietarul mare. Fiti siguri eg, nu prorietarul mie va trimite ca deputat ori senator, un
socialist un comunist. Este cunoscut eh cu mai
multh Inlesnire ui proprietar mare face sacrificiul
unei phrti din phmhntul shu, decht un proprietar
mic, care este in stare sh omoare un om pen tfu
o paling, de phmhnt.
De capacithti i de oameni culti, ct o sh rgmaul pe dinafarh, printul Sturza sh nu aibh grije,
chci ei voteazh, WO in colegiul al III-lea, i este
cunoseut ch, de obOe orarle sustin aceste sthri
de oameni i le trimit in Adunhri.
Dach acum mi-ati permite a rezumh i a face
o emu paratiune intre legea electorall actualh i ceeace

noi propunem, titi uncle am ajunge ? Ati crede

ch glumesc. Am ajunge a ne convinge eh legea

electoral, cum o propunem noi, este mai conservatoare cleat legea actuall!
luhm faptele i s vedeti dach rioi putm
sperih lumea i dad, imputhrile D-Voastrd sunt
Sg,

foudate.

Votul Universal 11 avem noi kM avail a

inovh nimic.
Exereitiul votului Universal se face -azi Isn doul

150.6

feluri :: direct i' indirect:II mentinem 'acelai; debi,

cli inovgm nimic
Corpul electoral este azi impg4t pe deosbire

de interese: Mentinern acein0 itnpartire pe deosebire- de 'interese;. caci si dupg; propunerea noastrzi
colegiile I.fsi al .doilea snnt-separate i reprezintl
toate interesele iurale, de Orice categorii, trig numai
interese. Turale.;
,
In. colegiul III, intrl comerciul, industria, toate
inteligentele, toti acei oameni cari, ciim zice fl Gra-

diteann, pot -a .nn' aveh proprietate, dar au valoarea lor moralg, care este mai mult decgi.o proprietate.. Alerrtinern dar -toate deosebirile de interese
ea i iegea actualg:

Ministru al justiciei. i colegiul al III-lea este

intgrit cu proPrietatea urbaila dela colegiul II.
B. Boerescu: AO este, cad cei cari an numat
proprietate 'utbana nu mai 'voteazg ca Ong aeum
cu ceice au proprietate rufalg: Cat despre serutinut
de listg v'am spus cg, iargi nu inovrn
acest serutin: 11- avem
-I-am- avut de, vreMe Indel ungatg::; Nu; 'ti u

. .C1 e.

ce leen i torul nosti-ui slap

servit de acestr -cuyght strgin. in legea ..coMunaliti

cei rioug.-Er 'Mutt' Mai simplu
.se zic cd16)-3
ca.re seqi\rnea ice1uiai eolegiu'-voteazg :lista,-,intreagg a colegiului. Acesta este interesul'ohiar
mai ratiOnal,' ett-mai: logic, cgei aitfel fiecaie seetinne iart fi 'votat candida0i sgli1dit4 rociditaie,-)
29006

95

1506

spiritul de clopotnitl s'ar. fi Inthrit i mai mult

i acest spirit ar fi acut sl se uite interesele generale.

In ce dar eonStl inovatia rea1 ce.propunem

noi ? Tina singurl, ea_ const in aceasta el: propunem a se scldel censul. In fapt, dar,. aceeace
frebuie s se. proclame i sl se tie de tarl, este
cri unii dintre D-nii senatori sau deputati, voiesc
ea censul legei eleetorale actuale sl se mentie tot
aela.i iai altii eked cg este logic', el este poate
prudent, -el este mai ales conform cu dreptatea ei
en .spiritul timpului, ca. s/ se mai llrgeaseI acest
cens .Astfel lumea dela noi va ti ce eSte in discutie i se va pronunth eel putin in cunotintl de
-

eauzl.

Vlzurttin, dar, singura 'inovatie ce noi propunem la legea adtuall electotalI.

7
,
.

Amon, art, vedein in: ee, legea electoraK idum o

propunem noi esteb mai .conservatoare . deck. cea

4etual6:.

..! .

,.'

Este mai conservatoat-e:: pentrucl noi mi faeem

ecinfuzie de 10031'00' Id eolegii, ei legea actuall, tin

lu/in alegltorii din orite sl-i punem a Voteh ca

cei .dela .cAmp, nici pe eel dela camp cu.. cei.. din
Graqej; prin ,urrnare nu clAM .6cazie unora sl absbarbl pc eeilalti:
i
_
'..
Este mai tonservattiape:: pentruck chip& hoi
)
co:login]: I; }Atari' &flat, 'mut rural, 'ea kti 'pentrA
.

1507

Camera, va (la doi senatori; iar eolegiul ormului

va da un senator. Astfel c Senatul care trebuie
81 fie un corp ponderator sau moderator, spre a
mai domoli ardoarea Camerei de jos, 10 va puteh
indeplini mai bine misinnea..

Elementul conservator al proprieatei rurale

se va puteh astfel atirmh itr Senat mai -bine decht
dupa legea electoral/ actuala.
Chnd dar o reform/ se propune cu atata moderatiune, i se iau athtea garantii, se mai poate
face din singura inovatiune, redueerea eensului,
o sperietoare reala, care sft aib ineonvenientele
aratate de catre D. General Floreseu 0 de Printul
Grigore Sturdza? D-lor; D. General Floreseu a zis:
eu reforme D-voastrA faceti s/ piara independenth

eolegiului I; Iar Printul Sturdza, a adaogat: voiti

81 in11,turati capacitatea i elementele culte!
S1 vedem. Ins/. realitatea, Da, eolegiul I este

independent; dar Tot fi colegil I care s nu fie

independente; dar mai pot fi i alto eolegii independente.. Aceasta depinde adesea de partidul care
-este la putere. and erau eonservatorii la putere,
eolegiul care sl ziceh. atunci .e1 este eel mai in-dependent, erh tolegiul -III; mai intotdeauna cc:14-

legiul III a dat deputati din opozitie; opOzitia de

atunci erh- :dar In drept i ric et eolegiul III
este independent- Negre0t,- tolegiul I, &And - um
guvern liberal este la putere, dit nal multe vbturi

1508

opozitiei liberale, des1 el este cel mai numeros.

Luati Bucurestii, Craiova, Iasii i alte orase mari,
unde alegatorii sunt cu miile, si va veti convinge.

Nu, dar, de numar depinde independenta unui

colegiu. Puteti aveh un colegiu cu 10 alegatori
si

sa fie cel mai independent; s'a vazut adesea cole-

giuri I foarte restthnse, si din nenorocire foarte...

dependinte. Precum s'a vdzut asemenea colegii
foarte nurneroase .sant mai intotdeauna foarte independente. Omul este dependinte din multe punete
de vedere: este dependinte prin interesele sale, prin
poftele sale, prin ambitiunea sa; este dependinte

dupe cum ziceh D. Statescu din cauza legilor organice agricole, si a starei noastre agricole, din

cauza a exploatarea pamantului depinde

prea.

mult de administratie, si este silit agricultorul,

care este si alegator, sa se conforme cu vointa ei..
Nu numrul face dependinta sau independenta colegiului ci independenta lor de caracter. Asemenea.

nici avutia nu aduce independenta alegatorului;

caci s'au vazut oamenii a vuti fiind foarte dependinti. Cultura noastra, are, incetul eu incetul sa se.
intinza si ea mai ales are sa ridice caracterele,
spre a da individului acea independenta moralk,
care este cea mai sigura garantie a unui colegiu.
Prin urmare, independenta colegiului I. nu
are nimie a face cu cresterea numarului de alegatori din acel colegiu. Este din contra mai mutt.

1509

probahilitate ea, acest numar find mai mare, actiunea administratiunei va putea mai anevoie influentit.
A ! daca am amestech colegiul I cu albastrimea
din orase, precum se face astazi, aceasta ar fi altceva; atunci s'ar afterit natura acestui colegiu.
Altfel eu nu inteleg cum credeti D-voastra c acest
colegiu s'ar 1116134 prin cresterea numarului ale-

gatorilor. Inabusirea ar fi daca ar veni alegatorii

cu interese altele, spre exemplu, alegatorii de orase

peste alegatorii de camp, ea sa ziceti atunci ct

orasele au inabusit eampul.
Dar cand toti alegatorii au interese identice

de aceiasi natura, cum ar mai fi vorba de ilia.busire ? Cum! daca un colegiu ar fi compus de
150 alegatori rurali, in loc de 30, credeti D-voastra

ct ar alege mai lesne pe un- individ ce le-ar propune violarea proprietatii, ori impozite grele numai
pe proprietate ?

Dar atunci nu cunoasteti bine pe micul pro-

prietar rural. Dar aceasta s'ar puteh spune cnd

100 de argoveti ar veil peste cei 50 rurali. Altfel interesele tuturor .alegatorilor fiind identice,
exista, o solidaritate intre dSn0il si fiti siguri ct

proprietatea va fi mai bine aprat de un numar

mai mare de progrietari deck de un numar mai
restrans.
In privinta .temerei principelui Sturza, excluderea capacitatilor si elementelor culte, am mai

1510

vorbit adesea ca ea este neintemeiata. Aci mai

adaog ca mai intai acestea n'au A. fie excluse de
catre proprietari; cci ei au sa inteleaga ca este
in interesul lor sl aleaga ca deputati pe cei mai
capabill, pe eei mai luminati dintre eL

Apoi dupa cum am mai zis si in urma reformei ce propunem noi, orasele au sa prefere, ca.

si Pala acum pe oamenii cei mai culti si mai

independenti. In acest scop am si mentinut toate

seutirile de cens earl exista in legea actuala, pentm

profesori medici, fosti militari, preoti etc.
Universitatile din Iasi si Bucuresti vor contintth, ca si pang acum a 1i representate aci.
Din toate acestea v'ati putut, D-lor, indestul
convinge c nici una din bazele legii electorate
nu se schimba prin modificarile ce propunem noi;
ca nici o excludere nu se face, ca nici o perturbatie nu are sa se nasca din aceasta schimbare.

Ca din contra am intarit ceva mai mutt principiile conservatoare pe care st5, asezat sisteinul
nostru electoral.

In privinta singurei inovatiuni ce propunea,

largirea votului, eugetati D-lor serios i matur
daca este bine a ne opune si-a nu tine searna de
ideile timpului si de progresele ce am realizat
noi. Este imi pare o regula de prudenta, elemen-

tarii, ca, cand vedem ca incepe a se form un

curent pentru realizarea unei idei justificate, unui

1511

progres rational, in loe sit

ne punem in contra

lui, este intelept sa ne punem in fruntea lui spre

a-I dirijeh spre bine. Nu asteptati ea curentul sit
devina. tare, EA ajunga ea sa zie ash, la use, caci
atunci va fi poate titrziu, atunei poate c nu-I
veti mai dirija, atunci periclitati de-a fi inghititi!
(A plauze).

Principele Sturza ne-a vorbit de istorie, st-i

amintese putin istoria. Aristoeratia engleza exista
de secoli.

Va intreb care att element conservator in

Europa s'a tinut mai bine deck acesta ? Si pentruce ? Pentruca acea aristocratic a stiut In totdeauna sa tie seama de ideile i progresele timpului. Ea a stint nu numai a se regenerh, introducand neeontenit In sanul ei noi elemente vitale,
dar in totdeauna &Ansa a dirijeat misearile morales
dnsh a adoptat ideile cele bune ale timpului, prin..
transa s'a realizat reformele cele mai insemnateDe aceia aceasta, aristoeratie a trait si are di

traiasca mult. Principele Sturza insa se multumeste a fi linistit contrasmeilor acelora care ma-

nanca foe, ca D. Gradisteanu, si care nu euteaza

sa-si ridice capul, nu numai pentru cuvantul cit
se lovesc de noi astia de aci, gravii senatori care
suntem fructul aetualului colegiu I si If.
Gr. Sturdza. Ash este.
B. Boereseu: VI inselati cred eu! Atunci va

1512

Intreb pentruce oare alte clase conservatoare, din

alte tri, mult mai conservatoare qi mai bAtriine

ea noi nu au putut sa reziste torentului progreaului i al democratieif? Cu toate acestea vointa nu

le-au lipsit. Dar a trebuit sl cedeze i cateodat

sa,

fie zdrobite.
Cugetati D-voastra, de ce aristocratiunea en-

glezA nu a avut i ea pe 1879 din Franta. De

ce nu a venit i ea sl renunte in .noaptea de 4
August ca aristocratiea francezA la privilegiile
i drepturile sale ? Pentni un cuvant prPa simplu :

pentrucl ea a fost destul de inteligentA i nu s'a

tneAp6tanat s zicA: sunt mare, sunt tare, nimeni
nu mrt va puteh darmh; ea nu a lAsat curentul
sa. se rnAreascl, s'a pus din vreme in capul progresului, i a realizat Insi progresele ce poporul doreh.
Cand un curent se mArete devine un torent,
gi atunci nimeni nu ii mai poate rezisth; ba chiar
poate sA Ii inghitA i pe cei cari merg cu dAnsul.

AO a AR aristocratiunea francezA la 1789

a ateptat panA ce curentul a devenit torent, i
ea atunci a fost zdrobita de acel torent, cu toate
nobilele sacrificii ce Meuse.
SA venim dar cu totii D-le Sturza i sl acordAm o reformg rationath, moderatA, cerut de timp,

prin intinderea votului ce propunem. SA nu astept6m ca curentul sA devina, torent; sA-1 dirigem

1513

inch dela nasterea lui. S. evithm ehiar lupta en

zmeii, chci acea hipth este perieuloash pentru intreaga
societate. Cu aceasta all vOi s zie lush ch nu

vom aveh lupth. Von aveh lupth poate cu confratele nostru D. Gradisteanu, i altii ca D-lui
in viitharele adunri de revizuire. Poate fi in
lume vre-o reforma fth lupth?
lush sunt convins ch D-nul Gradisteanu va
ft mereu in minoritite, i apoi va astepth timpul
and e vor puteh realizh i ideile D-sale. D-lui
crede ch acel timp va fi seurt; eu II cred prea
lung. Dar oricum va fi, phnh s vinh ace! timp,
de ce s umn sper si eu et poate chiar D-sa se va
convinge c e mai bine BA facem o aplicare nea-

devIrath a votului universal, decat o aplicare radicalh i preeipitall earl ne-ar duce la tiranie sau
la demagogic. Noi nu nwrgera deabusele cum
a zis D-lui, ei mergem solid si ma felicit de a
vedeh e partidul liberal a preferat acest sistem
iMelept i sigur; se poate sh mergem incet, lush
este, repet,

solid; chi va piano va sano" ziee

proverbul italian. Refonnele cari se fac en

eu entuziasm sau numai cu inima, sunt adesea

reform can pier totatht de iute ca i entuziasmul
care le-a produs. Nu ash reforme voim poi!
Noi voim reforme meditate si cugetate cari
sh fie bazate pe raOune i convinctiune si pe care

1514

o lunga experienta sa le fi justificat trebuinta.

Ash este reforma ce o propunem. Ca niste trite.
lepti legiuitori noi prevedem de departe un mic
curent, ii intarnpinam dela nasterea lui, spre a-1
dirigeh spre bine, a-I face fructifer.
.Sfarsesc, D-lor, spre a observa cit principele
Sturza a zis cit daca nu se scoate din propunerea
de revizuire articolele relevate Ia legea electorall,
D-sa va voth contra revizuireal Dar de ce aceasta?

Mai repet acurn ceeace am zis la inceput. D-sa

este foarte in logic, ins/ aci, sit-mi de'a voie sh-i
spui, ca nu este consecinte cu premisele sale. Indata

ce D-sa admite ca sunt articole din Constitutiune

cari merita sa fie revizuite, logica cere ca sa voteze cu noi. Cat despre partea relativa la legea
electorala, pe care n'o admite, ei bine! Dacit va
fi ales in Camerile de revizuire, o va combate; si
daca in acele Camere va venl si D-nul Gradisteanu
sit propuna votul D-sale universal it voi combate
si eu alaturi cu principele Sturdza. De ce Insa vit
dati inlaturi ? D-voastra, luptatori ageri, va este
oare teama de lupta? Nu, o stiu.
Veniti dar la lupta, si luptati pentru triumful
revizuirei ash cum o intelegeti, i atunci, in Ca-

merile de revizuire unde nu sunteti angajati sa

sustineti toate ideile coprinse in declaratiunea noastra

sunt sigur ca majoritatea va va da dreptate, acolo

unde dreptate yeti aveh.

1515

Sfaxsesc, D-lor, repethnd inctodat c ideile

majoritMei Senatului, ca si ale adunArei deputatilor, in privirqa revizuirei sunt din cele mai moderate, mai conservatoare bazate pe ratiune si pe
o experient6 destul de lung/.
Noi avem cuvantul de a credo c lucrlm ca,
niste buni legiuitori, dand ta,rei o reformg de care
are nevoie, i luand toate precautiunile cum sa, se
inchiz drumul la mice zguduiri, si cum reforma
propus6 sl-si producl binele ei. (Aplauze prelungite).

TABLA DE MATERII.
1874.

Pag.

Interpelarea lui Nic. Ionescu in cestiunea drepturilor

Wei de a truth
Din nou politica externA a guvernului
Proiectul de lege pentru modificAri la legea comunala
Din nou legea comunalA
Constituirea primului credit funciar roman
Bugetul ministerului de culte
Restaurarea monumentelor religioase . . .
Gradatiunea profesorilor
. .
Din nou gradatia profesorilor
Interpelarea lui Manolache Kostache
Proiectul de lege pentru reformarea i complectarea
unor articole din codul penal

.........

Proiectul de lege pentru modificarea legei timbrului

Raportul jonctiunii liniilor ferate romane cu cele Austro-Ungare
Jonctiunile cAilor ferate-romane cu Austro-Ungaria

71

3
7

13

20
33
40
55
61

69
78

86
133
146
162
182

1875
Proiectul de lege pentru un imprumut de 19.000.000 lei
211
in rentA de 5Vo
Interpelarea senatorului Des liu relativA la Portile-de-Fer 266

1518
Pag.

Bugetul ministerului de externe . . . .

.
Concesiunea cailor ferate Ploesti-Predeal si Adjud-Ocna
Din nou concesiunea cailor ferate
Adresa de raspuns la rnesagiul tronului
Conventia comerciala cu Austro-Ungaria
a

Din nou conventia cu Austro-Ungaria

a

....

274
282
302
333
382
404
431
473

1876
Proiectul de lege- al instructiunii publice . . . .
Din nou proiectul de lege al itistructiunii publice .
,
,
a
,
,
a
"
Proiectele de legi Strat
Din nou proiectele de legi Strat
7,

1,

I?

7.

491
521

525
547

7,

571

620

.1877
Conventia Cu Rusia referitoare la trecerea armatelot
ruse prin Romania
DiScurs pentru independenta Romaniei
Lege pentru ofiterii rOrnatii Care au servit ln armate

639
686

Straine ,
.
Raport asupra proiectultii pentru emisiune de scrisuri

729

de Stat in "suma de 30.000.000 lei

bisCur rekerltor la Inegaglul tfonului

740

.. ...

756

.1878
Crdite pentru trimiqii notri exraordinari

793
809

Naturalizarea strAinilor de orice nit

_

1879

Ptogramul ministerului de alianta din 11 Julie 1879 .

Rdvizttinla art. 7 din Constitutiune . . . .

".

843
848

1519

Revizuirea art. 7 din Constitutiune .

ft

t7

.....

'I

Pag.

857
899

Explicatiuni referitoare la paragrafele 7 din constitutiune

959

1880
Cestiunea rdscumpdrdrii drumurilor de fier. . .
1001
Clauza natiunei celei mai favorizate . .
1026
Naturalizarea lui Daniel
1031
Naturalizarea strAinilor
1043
Proiectul de lege pentru infiintarea unei bAnci nationale 1050
Discutiunea bugetului ministerului de interne . . . . 1080
Discurs privitor la rezerva metalied a bAncii Nationale 1093
Demisiunea in corpore a magistratilor din Iasi . . . 1111
.

Guvernul de aliantA din 11 lunie 1879 .....

Discurs referitor la mostenirea prezumtivd a tronului

Modificarea art. 409 din procedura civilA
Conventia cu Italia
Din nou conventia cu Italia .

1121
1126

1142
1175
1197

1881
Conventia consulard cu Italia .
Din nou modificarea art. 409 din procedura civil
Libertatea navigatiunii pe Dundre
Proclamarea regatului
Iar cestiunea Dunari
Din nou cestiunea Dundrii
Cestiunea Kalimachi-Catargiu

1209
1219
1240
1249
1257
1296
1310

1882
RAspuns lui M. Koglniceanu referitor la cestiunea
DunArii

1335

Proiect de lege referitor la divulgarea actelor diplomatice secrete

RascumpArarea liniei CernavodaConstanta

1359
1373

1520
Pag.

Anteproiectul legilor magistraturei, arciumelor la sate,

tocmelilor agricole
1392
Pentru a patra oar cestiunea DunArii
1423
Societatea de costrucOuni
1439
Rspunsul la mesagiul tronului .
1450

....

1883
Revizuirea legei electorale
Din nou cestiunea legei electorale

1463
1481