1) Plante tuberculifere si radacinoase cultivate, enumerare, utilizari ,

principalele caracteristici, avantaje fitotehnice , dezavantaje de cultivare.

2) Cartoful: origine , istoric , introducerea cartofului in Europa si in
provinciile romane: Transilvania, Moldova si tara romaneasca.
Carotoful este originardin America de S si anume lantul Anzilor cordilieri
din CHILE SI BOLIVIA. Introducerea cartofului in Europa s-a facut ptin
spania in 1570 intai din curiozitatenapoi ca scop practice. In sec XVII intra
in Austria, apoi Germania elvetia si franta. In Europa s-a inregistrat
introducerea cartofului de catre 3 botanisti din Anglia Germania elvetia la
sf sec XVI. In Germania culturile au devenit mai numeroase prin 1700 cand
regale Frederic cel mare a fost constrans de foametea acelor ani sa-l
promoveze insa parintele introducere cartofului in europa este
ANTOINE AUGUSTIN PARMENTIER( 1737-1813). El era ajutor de farmacist al
armatei in razboiul de 7 ani si a fost luat prizonier de 5 ori unde a apreciat
valoarea alimentara a cartofului ca hrana pt prizonieri. Intai ca farmacist
apoi ca director a reusit sa promoveze si sai convinga pe marii oameni de
stinta si pe regele Louis al 16lea de imp acestei plante. Acesta din urma in
semn de recunostinta isi impodobeste butoniera cu flori de cartof. In
Europa central si de nord abia in a 2 jumatate a sec 18 s-a extins cartoful
din cauza foamei. In 1845 in irlanda cand cartoful a fost zdrobit de mana
acestia au plecat in sua. Astefl ca in 1850 reprezentau 1/6 din sua. In
transilvania s-a introdus in a 2 jumate a sec 18 datorita legaturilor
stranse cu Austro-ungarii si datorita legaturilor stranse ale sfabilor si
sasilor cu rudele din Europa.La fel ca si in celelalte tari foametea a dus la
extinderea cartofului in Moldova 1813, 1814 Transilvania, 1818 Tara
romanaesca. In moldova in acea perioada a fost tradusa o carte din
germana in greaca apoi in romana despre facerea painii si notiuni de
cultivare si pastrare a cartofului peste iarna. In extinderea suprafetelor o
contributie importanta a avuto ION IONESCU DE LA BRAD prin scrierile sale
despre cultivare, pastrare si utilizarea acestei plante.
3) Cartofl: utilizari , importanta fitotehinica, suprafete cultivate pe
glob si in tara noastra.
-cartoful are un rol > in cresterea resurselor almentare. Este considerat a 2
paine a lumii. Valoare alimentara >, se gateste repede usor si se gaseste
pe masa tuturor. Este o imp planta furajera, alimentara, si f buna pt
procesare. Importanta: in industira amidonului, alcoolului, sau alteproduse
derivate glucoza, dextroza, dextrina; pomme frites, chips, fulgi, faina,
cartof deshidratat etc. Valoare energetica : din carne si oua, 1/3 din ceaa
painii si mai mare ca la alte legume. Consumul anual / cap locuitor 80 kg in
Europa si cca 100 in RO. Pt industrializarea cartofului s-au folosit soiuri cu
continut mare in s. U. si amidon . exista si un nou soi numit AMFLORA
creat pt ind textila, fabrici de celuloza, prefabricate din beton. Este folosit
si pt producerea bioetanolului care in amestec cu benzina e consideratun
combustibil. Sunt deosebiti in furajarea vacilor de lapte, pasari, porcine
etc. Este o buna premergatoare pt majoritatea culturilor inspecial pt
cerealele de toamna intru cat lasa terenul liber devreme si se poate
pregati optim si in timp. Se poate cultiva si in cultura eco insa cu productii
mai mici. Este ideal ca premergatoare pt orz de primavara, lucrna, trifoi.
Pe plan mondial 19 202 mii fiind pe 13 dupa suprafata cultivata si pe 4

dupa volumul productiei (grau, pb , orez, cartof) Cele mai mari cultivatoare
sunt China 5 mii, RUSIA 2,2 mii, INDIA 1,5 mii ha. D. P.d.v. al productiei si al
tehnologiei (olanda, M britanie, belgia , franta sauedia sua japonia etc) In
Ro se cultiva S > insa productia medie este undeva la 11000kg/ha. In RO
cartoful intalneste conditii pt toate scopurile productiei: de la soiuri
extratimp de pe nisipurile din stanga jiului sau de la VALEA LUI MIHAI
pana la zone umede si reci din zona montana.
4) Cartoful: compozitia chimica a tuberculilor si clasele de calitate
culinara.
-75% apa, glucide % mare, proteine % mic, lipde si mai mic. In stare
proaspata tuberculii contin glucidele care sunt o parte imp a S. U. Din
totalul glucidelor amidonul este 95-99% si mono si dizaharidele 1-5%
( aceste pot creste la 8-10% pri pastrare la temp aproape de 0 grade sau
dupa germinatie. Amidonul este alcatuit din amiloza 15%-25 si
amilopectina 75-85% iar procentul difera i f d soi, de cond pedoclimatice, si
cele tehnologice. Prin industrializare se obtin 140 kg amidon, 56-132 l
alcool etc. Continutul de amidon si de substanata uscata se determina cu
ajutorul masei specifice si cu ajutorul unui tabel.
-proteinele in medie 2 % dar datorita aminoacizilor esentiali cartoful are
val alimentara mare. Cartof= sursa imp de vitamine si minerale. Datorita
prod f >/ha cantitatea totala de proteina poate fi comparata cu cea a unui
ha de secara, grau . Intr-un kg de cartofi 720 g calorii 57 glucide, 15
proteina, 12 lipide ; 1,5 mg vitamina b1; 7 mg B2; 10 mg PP; 110 mg
vitamina c si cantitati de N, P K Ca , Fe etc . Solanina se gaseste in cantitati
ridicat lapl de cartof cu exceptia tuberculilor. Ea este o subst albicioasa,
amara, putin solubila in apa. Daca se cultiva si pastreaza normal cartoful
dupa indepartarea cojii nu prezinta solanina, insa daca se lasa la lumina si
nu se pastreaza in cond optime se poate deprecea savoarea gustul sau
chia r poate duce la intoxicatii.
5) Sistematica si soiuri; clasificarea lor si principalele lor
caracteristici.
-Familia Solanaceae, gen Solanum, cu peste 2000 de specii, subgenul
Pachistemonum, Sectia Tuberaria, subsectia Hyperbasarthum cu 22 de serii
dintre care 2 imp Andigena si Tuberosa. Andigena planta de zi scurta
cultivata la in anzi la altitudini de 3000 -4000 m cu specia Sonanum
Andigenum. Si Tuberosa cu specii cultivate pana la 200 m in Chile cu
specia Solanum Tuberosum care e pl de zi lunga si se cultiva si in europa.
Multe din speciile spontane sau cultivate sunt imp in ameliorare doarece
prezinta rezistenta la mana , viroze, afide, nematozi. Soiul=ansamblu de
indivizi cu insusiri care si le pastreaza si dupa inmultire.
Clsf: -soiuri de masa cu continut < de amidon(pana la 17%) cu gust
placut, calitate, forma aspect comercial precum si insusiri interioare
-soiuri pt procesare cu un %> de amidon peste 19 si S.U> peste 22 cu
pretabilitate la procesare industriala amidon , spirt, chips, pomme frites,
fulgi etc.
-soiuri mixte bune si pt procesare si pt bucatarie cu amidon 17-18
Nu exista soiuri furajere: in furajare intra cei sectionati in timpul recoltarii
, sub fractia de samanta cruzi, insilozati, cu fainuri etc
Dupa perioada de vegetatie exista: timpurii (85-90 zile) ;
semitimp( 90-105) semitz(105 -120) tarzii 120 zile. Printre cele mai

apreciate noi soiuri iesite pe piata sun Ostara timpuriu; Desire si Sante pt
consum toamna iarna. Acestea 3 reprezinta 98% din suprafata cultivata pt
samanta in RO. Exemple (Timp fresco minerva mariana; semitimp tentant
condor impala; semitz rustic, rozalredsec transilvania; tz Gared).
6) Cartof: Particularitati biologice; oragne subterane si supra; fazele
de vegetatie si descrierea lor; tipuri genetice de crestere:
- Partic. Biologice: -planta anuala inmultita vegetativ prin tuberculi,
mai nou prin butasi de tulpina sau rasaduri din samanta. Inmultirea prin
samanta se foloseste in scop aameliorativ. Din ochi se dezvolta muguri
care ajungand la suprafata dau nastere la tulpini supraterana. Din
tulpinile subterane iau nastere radacinile si stolonii.
Partea subterana: radacina, stoloni, tuberculi
-radacina ia nastere din partile subterane ale tulpinilor. Au sitem radicular
fibros si bine dezvoltat. 50% din rad sun in stratul arabil ;20-35 ajung la 5070 cm si f putine mai jos de 1,5 m. In lateral max 50 cm. Stolonii:
ramificatii ce pornesc din mugurii tulpinali subterani. Sunt grosi, carnosi,
cilindrici cu pozitie oblica sau orizontala. Pe stoloni exista formatiuni
numite radacini stolonifere. In loc de frze au solzi de unde pornesc
ramificatii. O pl produce 6 -8 stoloni pana la 30 de cm. Tuberculii:= tulpini
metamorfozate ce iau nastere prin ingrosarea partii terminala a stolonilor.
La inceput sunt f mici apoi spre maturitate iauforma unui tubercul. Cartoful
are parte apicala cu mugure terminal; partea inferioara numita ombilicala
sau bazala prin care tuberculu se fixeaza pe stoloni. Ochi de pe tubercul
sunt repartizati in forma de spirala fiind mai multi in treimea superioara.
Dispozitia forma si adancimea ochilor sunt caractere de soi. Astfel pot fi
mai aanaci, mai la suprafata cu sprancene mai pronuntate sau mai putin.
In ochi exista 3 muguri + cei dorminzi. Forma tuberculilor: lungi, lungi
ovali, rotund ovali sferici etc. Pt mancaruri se prefer forme lung ovale si
rotunde ovale iar pt recoltat mecanizat se prefera cei rotunzi pt ca se
vatama mai putin pe banda transportoare. Deupa culoare avem cartofi cu
coaja alb->galben; rosu->violet. Miezul alb, galbui si intre sau de diferite
nunante. Culoare nu are legatura cu calitatea. Tuberculul prezinta
epiderma care se exfoliaza pe masura ce apare periderma care este
alcatuita din felogen care prin divizarea celulelot la ext da nastere la
suber iar la int la feloderma. Tuberculul mai prezinta si parenchimul
amidonos care este mai subtire in dreptul ochilor si parenchimul
medular care e mai sarac in amidon. Partea superioara: tulpina frunze
flori fruct seminte.
Tulpina: ia nastere de pe mugurii cartofului, poate ajunge pana la 1,2 m;
poate fi erecta sau usor arcuita si ramificata spre partea superioara. Are
aspect de tufa din ochiuri iau nastere cca 4-8 tulpini alcatuite din noduri
pline si internoduri goale. Tulpinile pot fi glabre sau cu par, in sectiune are
3 sau 4 muchii unghiulare. Culoare verde sau rosie care se usuca si se
lignifica la sf perioadei de vegetatie astea la soiuri timp si semi timp. La
cele tarzii ramane verde pana la sf. Frunzele: imparipenat compuse 2-5
perechi de foliole. Sau compuse din foliole mici si mari. Forma oval
lanceolate, rotunde, elipsoidale. Ultima frz poate fi concrescuta cu prima
pereche de foliole. Suprafata: neteda, lucioasa, glabra, pubescenta,

incretita etc. Asezarea frz rar dens suprapuse caracter de soi. Floarea:
cime simple terminale cand cand exista maxim ramificatii secundare sau
cime compuse cand exista ramificatii tertiare. Este pe tipul 5 androceu din
5 stamine cu antere galbene si gineceu dintr-un ovar superior. Majoritatea
soiurilor nu infloresc asadar nu prduc fructe si seminte. Cele timp si
semitimp infl f rar. Polenizarea autogama.Fructul baca carnoasa cu 50-100
seminte. Seminte: 2 mm alb murdare cu embrion curbat.
Perioada de vegetatie: se imparte in mai multe fenofaze: plantarerasarire; rasarire-imbobocire; imbobocire-inflorire; inflorire-maturizare. La
unele soiuri nu exista inflorire,fructificare iar cresterea tuberculului nu este
corelata cu rasarirea inflorire fructificare ci cu cerintele fata de factorii de
vegetatie( apa, lumina, temp, nutrienti). Fenofaza de plantare rasarire:
35-45 zile i f d T solului, umiditate, si pregatirea tubercului( incoltit,
preincoltit sau neincoltit). La temp de peste 5 grade coltii pornesc si in
contact cu solul de la baza lor pornesc radacinile. Daca media T din sol
este de 9-10 grade carotul rasare cam in 38 zile. Fenofaza rarsarireimbobocire: -25 zile si e o perioada in care se acumuleaza Suma gradelor
termice circa 400 gradeC la o medie zilnica de 15. Astefel in conditii de zi
scurta temp medii relativ scazute, umiditate se formeaza un nr > de
tuberculi. O parte raman o parte dispar, datorita autoreglarii plantei adica
in functie de desime, nutrienti, apa,. Aceasta perioada se incheie cu
aparitia bobocilor perioada in care cresc radacinile intens, tulpinile,
aparatul foliar, stolonizarea si dezvoltarea tuberculilor. Fenofaza de
imbobocire-inflorire: 15-20 zile si e critica pt apa. In aceasta perioada
pl consuma f mult apa si subst nutritive pt tuberculi si aparatu foliar. Pt a
se acoperi complet solul plantele produc 20-25 tulpini/m2. Acest nr este
influentat de marimea cartofilor de nr de colti si de densitate. Tufa de
cartof poate fi de 2 tipuri cu raport frunza/tulpina mare cu o dispozitie
plana a foliajului sau raport mic cu o dispozitie erect, lucru important pt
patrunderea razelor solare. Fenofaza inflorire-maturizare: cca 70 zile la
soiuri semitimp si semi tz cu o acumulare de 1350-1400 a gradelor
termice. In aceasta faza creste intens tuberculul si se reinoieste treptat ap
foliar. O frunza produce fotosinteza cca 50 zile dupa care imbatraneste. Iar
daca T sun > imbatraneste mai rpd. In aceasta perioada consumul de apa
si elem nutritive este cel >. Apa are un rol imp in procesul de acumulare al
productiei. Insuficienta stagneaza dezvoltarea ap foliar, fotosinteza redusa
si poate duce la o maturizare fortata a tuberculilor. Cand apare alternanta
seceta ploaie apre fenomenul de puire niste deformatii in dreptul ochilor.
Tipuri genetice: raportul intre masa supra si subterana este + la
inceputul fazelor de vegetatie si apoi se echilibreaza la inflorire. Exista 2
tipuri genetice: - caracteristic soiurilor timpuri de tip Ostara cu
crestere scazuta a ap foliar si cu o perioada scurta de vegetatie. Pl au foliaj
< dar sunt favorizate de temp scazuta, de zilele scurte de umiditate
redusa si lumina >. Al 2 tip crestere abundenta a tufei cu dezvoltare
lenta a frzelor dar cu foliaj > si penetrabil pt lumina. Soiurile care apartin
sunt cele de tip semitarzii (SANTE) care se dezvolta lent, perioada lunga
prefera lumina mai mica, umiditate si tm mai multa. La tipul unul cresterea
incepe mai rpd dar productia < ca la tipul 2. Perioada de acumulare este
dependenta si de mentinerea aparatului foliar pe o perioada mai lunga.

7)Cartoful: degenerarea cartofului virotica fiziologica , cauze si metode

de prevenire.
Degenerarea virotica: este o depresie
productive de natura pathologic infectioasa produsa de virusuri si se manifesta
prin colti filose, nr mic de colti, sau neincoltirea.Transmiterea infectiei se poate
face prin afide, prin contact direct intre plante, unelte, insect fungi; de la un
organ la altul prin seva, de la un an la altul prin tuberculi, spori de rezistenta etc.
Infectia cu virusuri poate fi scundara de la tuberculi din anii precedenti sau
primara prin contact direct cu planta bolnava(x, s); afide ( virusu Y, A, M si cel al
rasucirii frzelor, prin spori de ciuperci ( virus X ) prin nematozi ( virusul rasucirii
frzunzelor) . Principali vectori sunt afidele: Aphys frangulae; nasturtii;
Macrosiphum euphorbiae; Myzus persicae; ( calinului, verigariului, dungat al
cartofului; verde al piersicului). Aceasta degenerare se poate estompa prin creare
de soiuri rezistente la virusurile care produc cele > pagube( X, Y sic el al rasucirii
frzelor.) Soiurile reactioneaza diferit la degenerare I f d rezistenta si toleranta.
Inainte de crearea soiurilor prin termoterapie si culture de meristeme se obtinea
material lipsit de visrusuri. Scaderea productiei cauzata de o varsta fiziologica
necorespunzatoare se numeste degenerare fiziologica si este de 2 feluri:
juvenila( prea tineri) si senile( prea batrani). Cea juvenila apare unde sunt 2
recolte pe an iar samnta produsa de cea de primavara se foloseste pt productia
de toamna. Cea senila in zone cu productii de vara si pasrarea se face din august
pana in aprilie. Imbatrinirea fiziologica e accentuate daca T de pasrare este > si
tuberculi ajung la senscenta. Daca varsta este potrivita => productii mari.
Preincoltirea duce la inaintarea in varsta fiziologica. Estomparea degenerari se
poate face prin pastrarea cartofilor de samanta in depozite controlate in special
pt soiuri extra timpuri si timpurii. Printr-o conducere necorespunzatoare a
proceselor fiziologice la pastrare se poate ajunge la degenerare juvenila care se
manifesta prin dominanta apicala sau senile cand se ajunge la senscenta sau
vigoare mica de crestere.

8)Repausul vegetativ al cartofului, prelungirea si scurtarea

Repausul vegetativ: dupa formarea si cresterea determinata
cartoful ajunge la maturitatea fiziologica cand periderma se suberifica,
stolonii se lignifica si ca la seminte trec in repaus. Acest repaus , trebuie sa
tina normal de la recoltat si pana cand in cond normale de T incep sa
incolteasca( adica 1-4 luni fiind influentate de soi, % de maturizare la
recoltare, vatamari, T de pastrare de unele substante etc) Insa soiul este
cel mai important ex FRESCO durata ff scurta, sau Desire, ROMANO,
Roclas cu perioada lunga. Tuberculi nematuri au un repaus mai lung ca
suma a zilelor care nu incoltesc insa vor incolti mai repede decat cei care
vor fi recoltati ma maturitate. Temperaturile din prioada de vegetatie>30
grade si cele >5 grade din perioada de pastrare, vatamarile toate ascestea
scurteaza perioada de vegetatie. Pt prelungirea repausului se folosesc
diferite subst chimice denumnite SUPERSTOP< LUXAN< ROMLUXAN; dar in
special solutii pe baza de hidrazida maleica care se plica cu tratamentele
fitosanitare inainte cu 6 sapt de recoltare si asigura o perioada de 7-8 luni
repaus. Scurtarea se mai poate face cu Cartofin sau solenid pe baza de
esteri ai acidului alfa naftil acetic. Cele mai sigure sunt tratare cu
acid giberelinic sau thiouree sau gazare cu RINDITE .

9) Cerintele cartofului fata de T si umiditate: Temperatura: influenta >

asupra cresterii, productiei si calitatii cartofului. Mugurii pornesc in vegetatie la
peste 5 grade, T optima 15 iar maxima 31. Incoltirea are loc prin migrarea
zaharurilor solubile , sarurilor si proteinelor spre ochi. In aceasta faza pl este
independenta de apa si de subst nutritive din sol. Cu cat temp este mai mare cu
atat rasar mai repede. Temperatura minima de crestere a vrejlor este 7 grade
optima 20 max 42. Pt frz T optim este intre 12-14=> ca frzele devanseaza
tulpinile. Formarea bobocilor la 12 grade iar inflorirea la 18. O inflorire,
fructificare, apoi obtinere de samanta normala necesita o medie de 15-20 grade
zilnic, o umiditate in sol si aer ridicata.. Tuberizarea are loc la temp 16-18 iar daca
se ajunge la 20-22 tuberizarea are loc numai in cond de zi scurta. T optim de
crestere a tuberculilor 18, min de 2 si max 20 grade. Un rol imp in cresterea
tuberculilor il au oscilatiile diurne ale T. T ridicate noaptea duc la scaderi de
productie mai > decat T ridicate ziua. Din cauza fotorespiratiei zilnice precum si
respiratia > nocturna duc la o scadere a productivitatii fotosintetice de tip C3.
Optimul cresterii se manifesta la 17 grade C, 22 Umiditate in sol, si 10 ore de
insolatie. Temp scazute negative care afecteaza pl de cartof: -0,5, -0,8; -1; -2; -3;
pentru frz, colti; tuberculi; pl tinere; mature. Exista specii care rezista la -5; -10
grade Solanum acuale. T scazute 0-2 grade din timpul pastrarii duc la indulcirea
tuberculilor prin hidroliza amidonului si formarea zaharurilor. Pragul termic este
considerat 29 grade insa berindei constata ca in conditii de irigare cartoful creste
si la 35 grade daca umiditatea este la 75% din IUA. Suma gradelor pe perioada
de vegetatie este intre 1700-2700. Apa: -cerinte >> fata de umiditate, chiar
daca coeficientul de transpiratie este mai scazut decat la cereale. Acest
coeficient difera i f d soi,de fertilizare, etc. Pt Sante la noi in cj pana la 700 ; la
Desire pana la 480; si pana la 380 la Sante. Umiditatea atmosferica optima 75% ,
intre transpiratie si umiditate exista o corelatie negativa. Peri de pe frz ajuta la
absorbtia apei de pe frz astfel suporta mai usor seceta. Intre productie si U solului
exista o corelatie +. Pe nisipuri U solului este 80% din IUA si de 75 % din IUA pe
soluri argilo nisipoase. Cerintele fata de umiditate difera i f d faza de vegetatie,
si de sol , de soi etc. Pe solurile argiloase e nevoie in iunie, iulie, august 280 mm
iar pe cele nisipoase 300mm. Ploile luna iunie influenteaza productia soiurilor
timpurii, iulie semitimp si semitarzii iar august tarzii si semitarzii. Cele tarzii
profita si de ploile din septembrie. Cartoful necesita o umiditate continua
moderata fara sa se reduca aerul din sol. Umiditatea insuficienta din sol
duce la inhibarea tuberizari, sau la stagnarea cresterii tuberculilor, uscarea frzelor
bazale, apoi cele terminale. Alternanta seceta ploaie duce la fenomenul de puire (
cu consecinte la pastrare, calitate, si aspect comercial). Excesul de apa este f
daunator duce la moartea plantelor, la scaderi de productie de pana la 80% +
gust necorespunzator al tuberculilor si influente negative la pastrare datorita
acumulari Al trivalent si Mn bivalent.
10) Cartoful: cerinte fata de sol si lumina
Lumina: influenteaza productia de cartof prin: intensitatea ei, insolatie, durata
de iluminare si calitatea ei. Intensitatea influenteaza fotosinteaza daca e > creste
si fotosinteza pana la un optim I f d CO2 si de apa; care influenteaza cresterea si
dezvoltarea plantelor. La intensitati << alungirea tulpinii este >>decat la
intensitati de pana la 16 mii lucsi in schimb masa frunzelor este invers.
Intensitati > maresc S foliara, o subtiaza si stimuleaza inflorirea. Insolatia:
radiatiile reduc rata cresterii frzelor si cresterea tulpinilor dar mareste S foliara
prin marirea ramificatilor tulpinale. Ca pl producatoare de floare fruct este pl de zi

lunga, dar ca tubercul este pl de zi scurta. Tuberizarea in conditii de zi scurta, iar

cresterea lor in conditii de zi lunga iar cresterea tulpini intre acestea 2.
Solul: datorita necesitatii>> a partilor subterane de a respira si de a se
dezvolta solul are un rol ff imp prin textura si gradul de afanare. Cartoful este f
pretentios la insusirile fizico chimice ale solului. Prefera soluri afanate, profunde ,
structurate, cu regim aerohidric bun, bogat in elemente nutritive si cu capacitate
buna de retinere a apei. Pe solurile nisipo lutoase productiile sunt mai mari decat
pe cele lutonisipoase sau lutoase. Cu cat umiditatea este > si T < cu atat este
necesar ca solul sa fie mai usor pt a se putea zvanta si incalzii rpd. In conditii in
care T > si ploile reduse atunci cele nisipoase nu sunt bune deoarece limiteaza
cresterea cartofuli. Cele mai potrivite sunt: aluviosolurile, luvisolurile,
histosolurile, eutricambisoluri, preluvosoluri cu textura luto argiloasa. Cartoful nu
prefera solurile care au un continut de peste 24% argila deoarece se
compacteaza rpd si scade productia, totodata costul cu lucrarile este >>. Nici
solurile pietroase nu sunt bune deoarece ingreuneaza recoltarea, costrui ridicate
si duc la vatamarea cartofilor. Cartoful prefera un pH moderat acid
11) Zone de favorabilitate, zone inchise pt producere de samanta si
bazine specializate:
La noi in Ro exista 3 zone: a) Zona f
favorabila cu regiuni montane si submontane cu precipitatii 600-800mm din
care cca jumate vara si cu media de 18-19 grade a celi mai calde luni. B) Zona
favorabila: dealuri submontane si lunci limitrofe ale zonelor f favorabile cu pma
6-7 sute mm iar in luna cea mai secetoasa 270-300 mm cu media T=19-20
grade. C) Zona favorabila culturii timpurii: campii si coline cu pma 400-600
iar T medie=20-22 grade. La noi in tara datorita conditiilor de clima, sol, si scopul
culturii u luat nastere bazine specializate pt cultura cartofului: a) cartof
consum toamna iarna ( sibiu, neamt , valcea, cluj etc) ; b) consum toamna
iarna+ amidon(
Nasaud harghita brasov, neamt, hunedoara, suceava
targu secuiesc etc) c) toamna iarna si posibil timpuriu ( bihor, satu mare
botosani timis etc) d) toamna iarna+ irigat (gorj , timis , dambovita, arad,
galati etc) e) extratimp, timp si toamna(irigat) ( constanta, ialomita, tulcea
calaras etc) f) extratimp si timp ( dolj , arad, mehedinti, bucuresti) g) ZONE
INCHISE PT SAMANTA ( Brasov COVASNA HARGHITA BOTOSANI BACAU SIBIU
NEAMT)
12) Cartoful amplasarea culturii si rotatii
Amplasarea se face pe soluri profune, afanate, structurate cu regim aerohidric
bun, cu capacitate buna de retinere si cedare a apei , care se lucreaza usor, nu
se taseaza , se incalzesc usor nisipo lutoase, lutonisipoase, lutoase. Rotatiile se
fac pe 3 ani la cele pt consum iar pt samanta 4 ani pt protejarea integrata la boli,
daunatori si buruieni. De regula cartoful se preteaza dupa o leguminoasa in
special dupa trifoi care are aceleasi zone f favorabile ca si la cartof. Amplasarea
se face pe terenuri cu o panta de max 12 % , parcelabile in minim 0,5 ha pt o
lucrare mecanizata eficienta. Cele mai bune premergatoare leguminoasele
anuale si perene, cerealele paioase care lasa solul curat devreme si se poate
pregati din timp. NU merge in mono cultura mai mult de 2 ani si nici dupa o
planta din aceeasi familie datorita bolilor, daunatorilo si plantelor comune. Ca
planta premergatoare este buna pt orice cultura indeosebi pt cereale paioase
care se pot semana si direct in sistemul minimum tillage.
13) Cartoful : fertilizare, consum specific criterii de aplicare a dozelor si
rapoartelor, tipuri si metode de aplicare.

Cartoful are cerinte mari fata de elementele nutritive datorita productiei f > , a
sistemului radicular f dezvoltat si a puterii mici de solubilizare a compusilor
chimici din sol. Tinand cont de acestea fertilizarea se va face in asa fel incat sa
aiba elemente nutritive pe fiecare faza de vegetatie si in functie de conditiile
pedoclimatice. I f d clima sol soi la noi in tara pt 1 000 kg tuberculi este necesar
4,4 kg N; 2,1 P2O5; 7,4 K2O; CaO 3,1; MgO 1,7. Cartoful = mare consumator
de N si K absorbtia fiind simultana cu fazele de creste, cea mai > fiind dupa
inflorire. Soiurile timpuri absorb mai rpd ingrasamintele asadar e nevoie de ingr
usor solubile in schimb cele semitarzi si tarzii valorifica bn cele greu solubile
inclusiv gg. N =f imp in foliaj; crestere si productie totala. El este consumat
pe toata perioada de vegetatie dar valorificat mai bn cand exista un ap foliar bn
conturat. El seaplica cca 150-200 S. A./ha N favorizeaza marirea suprafetei
foliare, cresterea tuberculului, ramificarea tulpinilor, face sistemul radicular mai
activ, important in sinteza proteinelor; in exces duce la cresterea f mare a ap
foliar, micsorarea productiei, creste sensibilitatea la boli, daunatori, mareste
perioada de vegetatie. N in exces duce si la o pastrare redus, inegrirea pulpei
dupa fierbere si chiar impra un gust neplacut. Insuficienta : foliaj, redus, rigid,
decolorat, erect, crestere incetinita si productii scazute. P stimuleaza
dezvoltarea sist radicular si nr de tuberculi si echilibreaza excesul de N . Astfel P
trebuie sa fie> N in perioada tuberizarii.P influenteaza formarea de periderm
gros , suber elastic asadar vatamarea este redusa, rezistenta la fierbere etc. P
este absorbit uniform pe toata perioada de vegetatie cca 60kg de S.A. din care 50
kg in tuberculi. Sun forma de compusi organici sau minerali sunt absorbiti greu
din cauza ionilor de Al si Fe care i blocheaza accesibilitatea iar pt deblocare
necesita amendamente. Deficitul slaba dezvoltare a plantelor, incretire si
inchidere a culorii frzelor. K rol fff imp in dezvoltare, productie si calitate.
In fotosinteza rol important mai ales la soiurile extratimp si cele timp ajuta la
formarea minima a tuberculilor pt recoltare. In conditii de aplicari echilibrate cu N
si P ajuta la o mai buna rezistenta la boli, si folosirea mai eficienta a apei. In %
>> duce la o pastrare mai buna si micsoreaza % de vatamare. K este absorbit in
cantitai f mari inca de la inceput si e nevoie de cca 400kg K/ha SA din care 200KG
in tuberculi. Insuficienta: verde inchis cu nuante maro, necrotice, sau inegrirea
miezului de sub coaja albastru-cenusiu. Mg este de cca 30kg/ha, si devine
inaccesibil pe solurile f accide. Lipsa acestuia duce la necrozari intre nervuri cu
margini verzi. Ca este imp dar lipsa se simte numai pe soluri acide prin incretiri
ale frzelor. GG f important intrucat nu apar carente la elementele principale si
imbunatateste insusirile fizio-chimice ale solului. Cartoful acceseaza
elementele nutritive din gg dupa ce acesta a parcurs 3 etape: descompunerea in
produse tranzitorii de catre macroorganisme, apoi humificarea de catre
microorganisme, si mineralizare. Datorita descompunerii lente se aplica cu ingr
chimice. GG se aplica de tomna sub aratura pt ca descompunerea sa inceapa
inca de primavara.GG se aplica in doze de 30t/ha in f de sol sau se pot folosi si
ingr verzi lupim, rapita, mustar. Ingr minerale se aplica uree sau nitrocalcar pe
soluri acide; pe cele neutre uree, azotat, si sulfat de amoniu. P pe toate tipurile
de sol ; iar cele cu K care contin Cl se aplica toamna sau in ferestrele ierni pt ca
radacinile sa nu ajunga la cl. Ingr simple: cele cu P si K toamna iar N primavara la
preg pat germinativ; cele complexe se aplica primavara la pregatirea patului sau
fazial inainte de unele lucrari. Dozele de fertilizare pot creste daca urmeaza dupa
pb boabe sau sfecla irigata sau K poate scadea cu 30 kg daca a fost aplcat gg iar
N cu 20 daca urmeaza dupa leguminoase. Fertilizari extraradiculare pt plante

lovite de grindina, vant puternic etc cu Foliplant, Muliti K , Folifag, Folinsect sau
biostimulatori Plant Power.

14) Pregatirea tuberculilor pt plantare prin sortare, calibrare,

preincoltire, incoltire, sectionare. Pregatirea incepe concomitent cu
recoltare prin sortare de bolovani, pietre, pamant, impuritati, cei vatamati, sau
bolnavi si prin calibrare pe marimi. De regula acestea 2 se fac concomitent
completate de oameni care sorteaza. Sortarea: se face din nou primavara, in
depozite sau langa silozurile in care au fost depozitati daca temp ne permit prin
eliminarea de pietre, bulgari, cei bolnavi sau din alte soiuri, a celora cu colti filosi,
prin rupera coltilor lungi, etiolati etc. In caz contrar pot infunda masina de plantat
cu consecinte asupra desimii. Sortarea se poate face si odata cu plantarea;
eliminarea celor bolnavi este si o masura de prevenire a bolilor; totodata trebuie
dezinfectate si ustensilele daca sortarea a avut loc concomitent cu calibrarea.
Calibrarea: se face dupa diametru in 2 fractii: I) 30-45 mm si II) 4555mm. Cei din prima au 30-70g iar din a 2 70-100g. Desimea la ha i f d fractie,
forma, soi si destinatia culturii. Cca 2,5-3,5t/ha. Sortarea si calibrarea se fac la
peste 10 grade pt reducerea vatamarilor. Incoltirea: pt cei care se rcolteaza
timpuriu se face prin trecerea lenta , treptata de la temp scazute spre ridicate pt
a se forma colti vigurosi inainte de plantare iar la cele pt productii de toamna
mari, trecerea brusca la o T de 20 grade. Astfel pornesc deodata mai multi colti si
formaza mai multe tulpini. Daca tuberculul este fiziologic tanar se manifesta
dominanta apicala si trebuie rupt coltul pt a stimula pornirea mai multora. Daca
sunt la intuneric se etioleaza alungesc si se rup usor in conditi de lumina isi
capata culoarea, sunt glabri sau pubescenti i f d soi. Incoltirea se imparte in 2
etape: Preincoltire si Incoltire propriu zisa. Inainte de incoltire se sorteaza
de cei bolnavi si se rup colti formati in timpul pastrarii. Pt preincoltire se
relizeaza gramezi aerisite de 40 cm inaltime se tin la t de 15 grade la intuneric si
acoperiti cu saci cca 10 zile iar colti se formeaza de 1-2 mm. Apoi se pun in lazi
pe 2 randuri pt incoltit. Ceain ladite este cea mai practica se pot alege usor,
forta de munca redussa, se evita ruperea coltilor prin mutarea lor etc . T trebuie
controlata in timpul incoltirii de 12-18 zua iar noaptea 8-12 grade, trebuie
realizate si aerisiri al CO2. Tuberculi din lazi se schimba intre ei stratul de jos vin
sus si invers si se intorc cu cealalta parte. Pt incoltire mai e nevoie si de
umiditate astefl se pun vase cu apa sau se stropeste podeaua. La finall coltii
trebuie sa aiba max 1,5 cm si cu culoare specifica. Incoltirea grabeste rasarirea si
tuberizarea cu 15-20 zile creste productia si rezistenta la factorii climatici.
Sectiunea tuberculilor de samanta: La deficit mare de samanta se
sectioneaza longitudinal tuberculii mai mari de 55 mm in 2,3,4 cu condititia sa
aiba min 3 ochi. Sectionarea se face cu 2-3 saptamani pt a se putea suberifica.
Sectiunea in 2 nu trebuie facuta in totalitate astfel suberificarea se face la U > si
infectiile sunt mai reduse iar detasarea se va face la plantare. Sectionarea este
interzisa la culturile semincere iar la celelalte trebuie dezinfectata lama cutitului
dupa fiecare sectiune iar plantarea se face manual sau semimecanizat. Se mai
practica si stimularea radacinii prin punerea cartofului inainte cu 10 zile in cosuri
cu mranita umede dar metoda e scumpa.
15) Cartoful: pregatirea terenului cerinte fitotehnice si utilaje specifice.
Lucrarile solului au rol >> in productie si calitate. Cartoful prefera soluri
profunde afanate regi aerohidric bun etc astfel este necesara aratura adanca

la sf verii sau toamna la 28-30 cm si odata cu ea incorporarea resturilor vegetale

si a gg. Dupa plug pt nivelare si pt reducerea nr de treceri la patul germinativ se
pune o grapa stelata. Adancimea influenteaza calitatatea, neputinta radacinilor
de a patrunde adan, formare de bulgari aplicari de erbicide incoorecte, recoltari
mecanizate grele si vatamari. Aratura de toamna nu se mai prelucreaza d p d v
economic si se si taseaza solul. Inghetul-dezghetul este suficient. Aratura de
primavara trebuie exclusa sau in cazuri extreme in ferestree iernii. Pregatirea
terenului primavara: cand solul e zvantat, nu adera la roti nu se formeaza
balti, sau bulgari iar nr de treceri sa fie cat < pt evitarea tasarii. De asemenea
obiectivul principal de primavara si pana la recoltare e nr de treceri <<< pt
evitarea tasari deoarece influenteaza productia, calitatea etc. Uneori primavara
se intarzie pregatirea patului pt o mai buna zvantare si evitarea tasarii. Cerintele
de calitate : umiditate corespunzatoare pt a nu se tasa, fara bulgari pe si in
bilon, cu volum de sol suficient pt a acoprii tuberculii si cu unstrat afanat sub
tubercul de 15-20 cm. Prelucrarea araturii se realizeaza cu : CPGC-4
( cultivator pt preg pat germinativ la cartof) sau CPC 3,2 ( cultivator purtat pt
cartof). Pt suprafete mai mici este si CPC 2,1 in agrecat cu tractorul L 445 cu
latime de lucrru 2,1 m. Lucrarea de pregatire difera de la sola la sola i f d sol,
textura si imburuienare. Pe solurile optime pt cartof e necesara 1 singura trecere
perpendiculara pe directia brazdelor iar pe cele mai grele 2-3 treceri cu discu
apoi cultivatoru pe diagonala. Discul se foloseste mai putin deoarece se pierde
exagerat apa din sol. In schimb grapa rotativa se poate folosi in agregat cu
tractorul astfel se va evita tasarea, calitatea si productia va fi >. Frezele si grapa
cu colti sunt costisitoare, fragile si afaneaza solul la suprafata iar in profunzime il
taseaza.

16) Cartoful de samanta : desimi, rotati, boli si daunatori, fertilizari

consecinte.
16-17) Plantarea cartofului: desimi, distante, adancimi, perioada de
plantare, norma de samnta masini si utilaje de plantat si metode de
plantare.
La baza plantarii sta: U si T din sol, zvantarea solului care sa permita plantarea
fara tasare, bulgari sau cu volum mic de acoperire a tuberculilor. T la plantare
peste 5 grade la 8-10 cm in sol iar U sa fie optima altfel productii mai scazute,
tasari etc. Calendaristic plantarea se face: 5-15 martie pe nisipuri in oltenia si
15-25 in celelalte bazine la cartof timpuriu si extratimpuriu. 1-20 aprilie in zone
favorabile pt cartof consum si pana la sf aprilie pt consum si samanta in
depresiuni intramontane. Aceasta data nu trebuie asteptata daca in sol exista
conditii optime de T si U. Tuberculii nenincoltii nu sunt afectati de temp< decat
pragu bilogic, incoltirea in sol se declanseaza la 6-7 grade la nivelul tuberculului.
Uneori pana la rasarire se depasesc 40 zile.Soiurile semitardive sunt cultivate pe
cea mai mare S a Ro. Iar plantarea timpurie , zilele scurte favorizeaza
tuberizarea. Daca se intarzie f mult cu plantarea productia poate scadea cu pana
la 10 t/ha. Durata de plantare 5 zile campie, 10-15 deal, munte 20 zile de la
zvantarea solului. Desimi: intre 45-75 mii plante/ha productia difera putin i f d
sol, fertilitate, marimea tubercululi. Pentru consum sunt necesare 180-200
tulpini/ha si 250-300 mii tulpini/ha pt samanta. Daca se doresc cartofi pt
consum mai mari si aspectosi se micsoreaza desimea la 150 mii tulpini
iar pt samanta mai mica si mai multa se mareste la 400 mii tulpini/ha.

Astfel daca luam tuberculi din fractia I vom avea nevoi de 40-45 mii tuberculi/ha
iar daca sunt din fractia 2 doar 35-40 mii deoarece pe acestia sunt mai multe
tulpini principale. Pt culturile semincere se mareste nr de tuberculi la cca 6070 mii pt a obtine 300-400 mii de tulpini/ha. Iar la culturile extra timpurii desime
de 65-75 mii tuberculi/ha. Distanta intre randuri si metode: la noi in Ro
ditantele sunt 70-75 cm care corespund la un grad mediu de mecanizare in
schimb in europa N si V 80-90 cm ceea ce corespunde unui grad total de
mecanizare. Distante mai mari=> tasari mai putine, agregate cu pneuri si de
putere >> ce permite latime de lucru >>, mai profunde etc. Volum de nutritie
>> de dezvoltare etc. IN RO utilaje de plantat: -U650+ 4 Sad 75( masina de
plantat cartof pe 4 randuri )cu buncar rabatabil si cu discuri sau rarite pt
acoperire ; -L 445+MPC SOLANA ( masina de plantat cartofi pe 2 randuri); - tr
peste 100CP+ masina de pl GRIMM sau CRAMER( de tip lant cu cupe). Distanta
intre randuri la cele extra si timpurii se poate micsora 55-60 cm iar plantarea se
face manual sau semimecanizat cu cultivatorul. Sau se poate si mecanizat cu
MPR+EPC( masina de pl rasaduri+ echipament de pl cartofi) insa distanta va fi de
70 cm. Norma de plantare: cantitatea depinde de desime si de marimea
tuberculilor. Optima de plantare 2,5 t-3,5 si depinde de costul samantei, de
destinatia culturii, talia soiului, apa si nutrientii din sol etc. Adica msa > a
tuberculilor=> distante > intre tuberculi si desimi<. ADANCIMEA : intre4-8 cm
in functie de sol, textura,fractie si sectionarea tuberculului. Metode de
plantare: mecanizata, semimecanizata, manuala trebuie aleasa cu grija
corelata cu tipul de sol, soi etc Deoarece cu fiecare cm de formare a tuberculilor
mai jos la recoltare se mobilizeazacca 30t/ha de pamant prin combin=>
consum>> si implicti costuri.
18) Cartoful: lucrari de ingrijire intre plantat si rasarire
Intervalul de dupa pl si pana la rasariere este peste 30 chiar si peste 40 zile i f d
T, U, si gradul de incoltire al tuberculilor. In aceasta perioada se executa
distrugerea buruienilor, a cruste, rebilonari pt refacerea inaltimii si erbicidarri cu
masini adecvate si trebuie sa se aiba grija evitarea tasari atat a taluzuli cat si a
bilonului. Rebilonarea: prima lucrare care se executa dupa plantat I f d gradul
de imburuienare, tesxtura, sol umiditate. Astfel exista 2 situatii : cand exista un
grad > de imburuienare atat mono cat si dico , se asteapta cca 10-15 zile
pana cand buruienile apa in masa si cand sunt in faza de cotiledoane sau 2 frze
adevarate se intra cu prasila cu rebilonare cu cultivator cu cutite si rarite. Daca
solul nu e reavan la U optima, buruienile nu sunt in curs de rasarire sau 2
cotiledoane atunci se pregateste pt erbicidare. In al 2 caz pe ternuri
nisipolutoase; lutonisipoase care se incalzesc usor se poate rebilona imd dupa
cateva zile forman un bilon mare definitiv iar inainte de rasarire efectuandu-se
erbicidarea. Erbicidarea: Datorita % > de buruieni in RO este cea mai eficienta
metoda daca celelalte masuri de combatere au fost respectate: asolament sau
rotaie 3-4 ani; gg fermentat cel putin 1 an; araturi 28-30 cm de calitate;
fertilizare chimica echilibrata in legatura cu elemtele din sol; plantarea
la timp printr-o lucrare de calitate si desime optima. Fata de cereale unde
se poate alege produsul i f d buruienile aparute , la cartof trebuie anticipat i f d
buruienile aparute anii precedenti astfel pt terenurile bogate in materie organica
s-au dezvoltat f mult produsele pe baza de metribuzim care combat mono si
dico din seminte( ex Sencore 0,7-1,2kg /ha; Surdone; As super; Metriphar toate
pe baza de metribuzim 70% preemergente iar postemergente pe baza de
quizalofop-p-etil 50g avem ELEGANT 0,7-1l/ha; LEOPARD; si TARGA SUPER0,7-

2l/ha. Momentul erbicidarii: inainte cu cca 5-7 zile de rasarirea pl de cartof

astfel vom surorinde in mom cel mai sensibil un % mare de buruieni. Erbicdele
pre enumerate mai sus se pot aplica si post pana cand planta nu depaseste 10
cm cu doze mai reduse cu 0,5 kg si se executa cu EEP 300; MET1200 prima cu
tractor L445 cu pneuri inguste. Dupa erbicidare nu se intervine 4-6 sapt intrucat
se distruge pelicula, nici dupaceea nu mai sunt necesare alte interventii intru cat
planta s-a dezvoltat mult. Daca nu s-a erbicidat se fac 3-4 prasile mecanice si 1-2
manuale insa acestea reduc productia finala cu 30% din cauza tasari, daunari
plantei de cartof etc. Combaterea bolilor si daunatorilor: mana(Phytophtora
infestans) alternarioza( Alternaria pori solani); gandacul de colorado si
afidele( Aphis, Myzus, Macrosyphon) Ceilalte boli si daunatori se combat selectiv
in pastrare si sortare. Tratamentele pt gandac si mana se fac dupa prognoze la
avertizarea din fiecare jud inainte de multiplicare. Primul tratament se face la
avertizare cu produs pe baza de cupru care stopeaza dezvoltarea sporilor sau pe
baza de mancozeb care si stimuleaza formarea frzelor. Pt a preveni rezistenta
se vor alterna produsele cele de foliaj cca 7-10 zile; cele de translaminare si
penetrare 10-12 zile si sistemice 12-14 zile.In ultimi ani au aparut produse din 2-3
S.A. din 2 CURZATE; din 3 RIPOST PU. Daca mana si gandacul apar deodata
atunci se poate aplica tratament combinat (insecticid +fungicid) daca acestea
sunt compatibile. Cele mai eficiente sunt tratamente cu masini tereste cu
pulverizare care ajunge pe ambele S foliare ( exemple de produse pt
manaCurzate super; Mancozeb 800; Bravo; Champion, SUPER CHAMP; Dithane
hidroxid de cupru si mancozeb)
pt gandacul de colorado( prestige, prestige
extra, bonus sc; lider 70 ec; ultracid, agrofos;)
19) Lucrari de ingrijire dupa rasarire impreuna cu punctul 18)
20) Cartoful: irigarea, norma de udare, irigare, adancimi de umezire,
plafon minim; nr de udari.
Cartoful este pretentios fata de apa si are
nevoie de apa moderata in sol pe toata perioada pt a acumula continuu. La noi in
tara e necesar 650-700mm precipitatii sau 6500-7500m cubi pt un consum total
la un hectar de cartof. NR UDARI: campie 8-10; 5-6 zona colinara; 3-4 depresiuni
intramontane. NORME DE UDARE: 350-450 mcubi. ADANCIMI DE UMEZIRE:
40-50 cm la 60-70% din IUA cu diferite instalatii de irigat echipate cu aspersoare(
ex IAT-300+ ASJ-IM). Aripa de udare paralel pe rand si se uda in stationare cca3-4
ore.
21) Cartoful: recoltarea la extratimpuriu sitimpuriu, vara, toamna,
pregatirea culturii pt recoltare, masini si utilaje specifice, productii
obtinute.
Momentul
recoltarii i f d scopu culturii. Consum extra timpuriu: in mai in functie de
cerintele pietii, prin smulgere manuala si adunarea tuberculilor de 30 g evitanduse exfolierea, vatamarea etc. Consum de vara: manual sau semimecanizat cu
masini cu banda transport apoi sortare manuala pe categorii pt clienti, periderma
nesuberificata astfel sunt exfolieri si vatamari frecvente fapt pt care livrarea
trebuie facuta rapid. Consum toamna si procesare: se toc vreji cu masinile de
tocat vreji MTV-4 cand cel putin2/3 din vreji sunt uscati. Aceasta lucrare se face
cu 2-3 saptamani inainte de recoltare pt suberificarea peridermei. Daca se
recolteaza mecanizat capetele trebuie scoase pe o portiune de cca 15 m pt a se
putea intoare cu utilajul. La cele semincere se elimina si randurile marginale din
cauza infectiilor >. Recoltarea se face dupa ce suberificarea a avut loc (daca
impingi cu degetul pe S nu se exfoliaza).Pt a avea pierderi minime recoltarea

trebuie facuta in conditi climatice bune si la o T si U optima in sol astfel suberule

mai elastic si se reduc vatamarile iar utilajul sa fie verificat etc. Recoltarea
dureaza 20 zile; iar lacel de toamna iarna 20 august-20 septembrie. Nu se
recolteaza pe ploaie, si nu se lasa tuberculi pe sol de pe o zi pe alta( se
depreciaza calitativ gust+ inverzirea lor) , recoltare e bn sa se faca
dupamasa si nu dimineata pe roua. Unle masini au in buncar amortizoare pt
vatamarea tuberculilor. Metode de recoltare: manual: cu furca, sapa;
semimecanizat: cu masina de scos pe 1 rand cu rozeta aruncatoare sau cu furci
care disloc si imprastie tuberculi pe 1,5 m iar adunatul se face manual. Aceasta
lucrare semimecanizata trebuie sa evite vatamarea, taiere sau acoperirea cu sol
a tuberculilor prin reglarea adancimii de lucru si turatiere redusa a rotorului.
Inainte de scoaterea celui de al 2 rand primul trebuie adunat pt a nu se astupa.
Insa exista pt S> si masini de scos pe 2 randuri la care nu mai este necesara
stationarea pt adunarea cartofilor intru cat nu se astupa. MECANIZAT: cu
combine GRIMME, CRAMER pe soluri cu argila pana la 25% cu textura lutoasa,
lutoargiloasa si fara resturi vegetale sau pietre din sol. Recoltarea incepe prin
dislocarea solului cu carto si cateva resturi dupa care sunt duse spre
separatoare; si apoi in buncar sau direct in remorca daca este atasata aceasta.
Dupa recoltare se transporta la centre de prelucrare, sau fabrici. Sortare si
calibrare se face dupa destinati pe 2 categorii: consum (sub si peste 40 mm) si
samanta( dupa fractii). Potential cartofului este de peste 100t/ha astfe daca se
respecta o tehnologie optima se obtin productii de 60t/ha.
22) Cartoful: pastrare; procese biologice la pastrare; factorii care
conditioneaza pastrarea, etapele pastrarii; si dirijarea factorilor in
depozite ventilate mecanic.
Pierderile in urma pastrarii sunt de 7-12% in conditi normale; necorespunzatoare
20-25% iar in conditii de atmosfera controlata sunt minime 7-8%.( din cauza
pierderii de apa, temperaturi neadecvate, dezvoltarea agentilor patogeni, si
procese fiziologice din timpu pastrarii etc). Procese fiziologice: cu cat
intensitatea proceselor este< cu atat si pierderile sunt<. A) Transpiratia: -duce
la pierderi insemnate de apa datorita T > si a scaderii U aerului. Astfel tuberculii
se vestejesc si pot porni in vegetatie. B) Respiratia: daca T> si O2 este f redus
atunci se pier cantitati de materie organica din cauza consumului de amidon din
tubercul. Asadar pt pierderi minime T=2-4 grade si O2 normal. C) Incoltirea:
dupa recoltare cartoful este in repaus vegetativ care dureazacca 2-3 luni i f d soi
si conditii de pastrare. Daca pornesc coltii, cartofii se depreceaza calitativ,
pierderi de productie si manipulare greoaie. D) Boli de putrezire: -in conditi de
T si U >>> mana, putregaiul uscat si umed produc pagube de 30% din productie
asadar trebuie sortati cu mare atentie inainte de depozitare. Factorii de
pastrare: a) Temperatura: optima de pastrare: 2-4; 3-5; 7-8; 8-10 grade pt
samanta, consum; amidon; chips. Daca se scade sau se creste temp este posibila
incoltirea, inghet sau inegrirea pulpei . b) Umiditatea relativa a aerului: -pt
pierderi minime trebuie sa fie intre 85-90%. Controlul umiditatii se face cu
higrometru. Daca U este prea> se introduce aer cald si uscat de afar iar daca e
prea< se stropeste pardoseala sau se pun vase cu apa. C) Compozitia aerului:
sa fie asemanatoare cu ce a aerului atmosferic adica 20-21%O2 si 0,03 %CO2.
Aerisirea este necesar pt respiratie in caz contrar creste % CO2 si duce la ingrirea
pulpei. In prima etap de depozitare ventilatia trebuie sa fie >> deoarece
temperaturile in masa de cartofi sunt >> la inceput. D) Lumina: imprima gust
neplacut cartofului datorita solaninei, inainte de pastrare la cei de samanta daca

sunt lasati 2-3 zile la lumina mareste perioada de repaus, iar la pastrare in
conditii de lumina difuza => colti mici vigurosi. Etapele pastrarii: Faza de
vindecare a ranilor si de uscare: -aer cald de afar 15 grade 10-12ore/zi cca 10
zile. Faza de racire: -40 zile. Noaptea se introduc temperaturi de pana la 0,5
grade pt a se ajunge la T de pastrare, realizandu-se la mijlocul lui noiembrie.
Faza de pastrare propiu zisa: - se cauta mentinerea T prin ventilare zilnica de
1-2 ore. Pt samanta mai exista faza de scoatere de la pastrare: presupune o incalzire prealabila pt a evita socul termic si vatamarea tuberculilor.
Controlul T se face de 2 ori/saptamana cu termometre adecvate. Spatii de
depozitare si metod e de pastrare: cele mai utilizate sunt cele
permanente( pivnite, beci, depozite cu ventilatie mecanica si depozite frigorifice)
Pivnitele si beciurile sunt construite in totalitate sau partial in pamant. Aerisirea
se face prin cosuri de ventilatie, si temperatura si aerisirea prin inchiderea
geamurilor si usilor. Inaltimea stratului de cartof 1,5 m iar intre tavan si ea 80
cm. Depozitele cu ventilatie mecanica: sunt constructii mari in care se
depoziteaza mii tone. Aerisirea, T si U se introduce cu ventilatoare puternice si
instalatii speciale. Cartofi sunt pastrati in boxe de 10 T prevazute cu canale pt
aerisire fortata. Depozite frigorifice: -cele mai noi constructii prevazute cu
instalatii frigorifice, izolate termic , dotate electronic si automatizate pt controlul
factorilor. Aceste depozite se folosesc in deosebi pt samanta evitandu-se cauzele
de degenerare fiziologica. La noi in RO exista la Brasov un asemenea depozit.