Lucrul mecanic.

Puterea consumata
Lucrul mecanic este marimea fizica scalara numeric egala cu produsul scalar dintre vectorul forta si
vectorul deplasare.
L=Fd
L = lucrul mecanic
F= forta aplicata
d = distanta pe care se aplica forta
1. LUCRUL MECANIC AL UNEI FORTE CONSTANTE
L = lucrul mecanic
L= f(F,d), unde F este forta aplicata corpului si d este este deplasarea corpului
Unitatea de masura a lucrului mecanic in sistemul international este J (joule). (newton x metru)
1 Joule reprezinta lucrul mecanic efectuat de forta constanta de un newton care isi deplaseaza punctul de
aplicatie pe directia si in sensul fortei pe distanta de un metru.
Lucrul mecanic este o marime aditiva, adica se determina insumand lucrurile mecanice ale tuturor fortelor
ce actioneaza simultan asupra corpului.
a) Daca vectorii forta si deplasare sunt paraleli si de acelasi sens => unghiul dintre ei este zero => cos
(0)=1 => L = Fd >0 (lucrul mecanic motor)
Exemple de forte ce efectueaza lucru mecanic motor:
Forta de tractiune dezvoltata de motorul masinii
Greutatea in caderea libera a corpului
b) Daca vectorii forta si deplasare sunt paraleli si de sens opus => unghiul dintre ei este 180 => cos(180)=-1 => L =
Fd < 0 (lucru mecanic rezistent)
Exemple de forte ce efectuaza lucru mecanic rezistent:
Forta de frecare la alunecare
Greutatea la alunecarea corpului pe verticala in sus

c) Daca vectorii forta si deplasare sunt perpendiculari => unghiul dintre ei este 90 => cos (90)=0 => L =
FD =0
Exemple de forte ale caror lucru mecanic are valoarea 0:
Forta de apasare normala
Greutatea unui corp deplasat pe orizontala
2. LUCRUL MECANIC AL GREUTATII
a) Daca corpul cade liber de la o inaltime h
L = Gh = mgh
b) Daca corpul aluneca liber pe un plan inclinat
L = mgdsin(t); unde d=distanta parcursa de corp si t este unghiul planului inclinat
c) Daca corpul aluneca liber pe un plan inclinat denivelat
L = mgh
Concluzie: Lucrul mecanic al greutatii unui corp nu depinde de drumul urmat de corp ci numai de marimea
greutatii corpului si de diferenta de nivel dintre pozitia initiala si finala a corpului.
Greutatea este o forta conservativa.
3. LUCRUL MECANIC AL FORTEI ELASTICE
Fe=f(l)
Fe(mediu) = (Fei + Fef)/2 = -k(lf-li)/2, unde Fei este forta elastica initiala, Fef este forta elastica finala, lf
este lungimea finala si li este lungimea initiala
L = Fe(mediu) (lf-li) = k (lf-li)2/2
Forta elastica este o forta conservativa.

Interpretarea geometrica a lucrului mecanic

Din punct de vedere geometric, lucrul mecanic este numeric egal cu aria suprafetei delimitate de graficul
dependentei fortei fata de deplasare, de segmentul deplasarii si de perpendicularele coborate de pe
extremitatile graficului pe segmentul deplasarii.
B. PUTEREA MECANICA
Puterea mecanica este marimea fizica scalara numeric egala cu lucrul mecanic efectuat in intervalul de
timp corespunzator.
P = L/(tf-ti)
Unitatea de masura pentru putere mecanica este watt-ul. (joule/secunda)
Watt-ul reprezinta puterea mecanica a unui corp ce efectueaza un lucru mecanic de un joule in timp de o
secunda.
P(mediu) = F*V(mediu)*cos t ,unde F este forta aplicata corpului, V(mediu) este viteza medie si t este
unghiul dintre forta si deplasare
Daca corpul se misca rectiliniu uniform => V=ct => F=ct => P = F * v

Forta de frecare. Legile frecarii

Caracteristici:
Forta de frecare statica apare la suprafata de contact dintre doua corpuri aflate in repaus relativ si se
datoreaza intrepatrunderii neregularitatilor celor doua suprafete.
Forta de frecare la alunecare apare la suprafata de contact dintre doua corpuri care aluneca unul peste
celalalt.

Orientarea fortei de frecare la alunecare:

a) are directia de miscare a corpului
b) are sens opus miscarii corpului
c) intotdeauna la suprafata de contact apar doua forte de frecare la alunecare (actiunea si reactiunea)
LEGE
Forta de frecare la alunecare nu depinde de aria suprafetei de contact dintre corp si plan.
LEGE
Forta de frecare la alunecare este direct proportionala cu forta normala de apasare. (Ff~N)
Caracteristicile coeficientului de frecare ( u) la alunecare:
1. Coeficientul de frecare la alunecare are valori cuprinse intre 0 si 1.
2. Coeficientul de frecare la alunecare depinde de natura materialului din care este confectionat corpul.
3. Coeficientul de frecare la alunecare depinde de gradul de prelucrare al suprafetelor aflate in contact.
Principiul suprapunerii fortelor
PRINCIPIU:
Daca asupra unui corp actioneaza simultan mai multe forte fiecare forta imprima corpului propria sa
acceleratie, independent de actiunea celorlalte, acceleratia rezultanta fiind suma vectoriala a acceleratiilor
propri.
Observatie: Principiul IV se aplica intotdeauna cand asupra unui corp actioneaza simultan mai multe
forte. Daca asupra unui corp actioneaza simultan n forte (F1, F2, ,Fn) atunci fiecare dintre ele imprima
corpului care o acceleratie specifica (a1, a2, , an).
F1x + F2x ++ F3x = max

F1y + F2y ++ F3y = may

Fix = proiectia fortei i pe ox
Fiy = proiectia fortei i pe oy
Principiul actiunilor reciproce

PRINCIPIU: Daca un corp actioneaza asupra altui corp cu o forta numita actiune, atunci cel de-al doilea
corp reactioneaza asupra primului cu o forta egala si de sens contrar, numita reactiune.

Caracteristici:1. sunt forte egale ca marime 2. au aceeasi valoare 3. actioneaza pe aceeasi directie 4.
sunt de sensuri opuse 5. actioneaza asupra a doua corpuri diferite
Exemple:
1. Daca avem un resort elastic de care este suspendat un corp de masa m, atunci forta de actiune este
forta elastica care este egala in modul si de sens opus cu greutatea: Fe=G;
2. Daca avem un corp ce sta pe o suprafata orizontala G este forta normala de apasare exercitata de
masa m asupra suprafetei orizontale (este forta de actiune). N este reaciunea normala a suprafetei si este
forta cu care suprafata orizontala actioneaza asupra corpului de masa m. In acest caz, N=G;
3. Daca avem un fir inextensibib de care este suspendat un corp de masa m atunci greutatea si tensiunea
din fie joaca rolul fortelor de actiune si reactiune. In acest caz T=G.
Principiul fundamental al dinamicii
PRINCIPIU:

Vectorul acceleratie al unui corp este direct proportional cu vectorul forta aplicat corpului si invers
proportional cu masa corpului.
F= m a
PRINCIPIU
Vectorul forta aplicat unui corp de masa m este dat de variatia in timp a vectorului impuls. F=(p f-pi)/(tf-ti)
Ecuatia vectoriala a principiului fundamental al dinamicii poate constitui relatia de definitie a oricarei forte.
Newtonul este forta aplicata unui corp cu masa de un kilogram caruia i se imprima acceleratia de un
metru pe secunda la patrat.
Impulsul mecanic este marimea fizica vectoriala, numeric egala cu produsul dintre masa corpului si
viteza acestuia.
p=m v
Principiul fundamental al dinamicii se aplica atunci cand asupra corpului actioneaza o singura forta.

Principiul inertiei
Inertia este o proprietate specifica oricarui corp.Inertia este proprietatea unui corp care tinde sa-si
pastreze starea de repaus sau starea de miscare rectilinie uniforma in absenta actiunilor din exterior.
Masa este marimea fizica ce masoara inertia. Cu cat un corp are masa mai mare cu atat inertia lui este
mai mare.
Marimea fizica scalara numeric egala cu raportul dintre masa unui corp si volumul sau estedensitatea.
PRINCIPIU: Un punct material isi pastreaza starea de miscare rectilinie uniforma sau de repaus atata timp
cat asupra sa nu se manifesta actiuni din exterior.

Notiuni generale despre miscare

Un corp este in repaus cand in orice moment pozitia sa ramane neschimbata fata de corpurile
inconjuratoare considerate fixe.
Un corp este in miscare daca isi schimba pozitia fata de corpurile din jur considerate
fixe.Reperul reprezinta totalitatea corpurilor din jur considerate fixe fata de care corpul studiat se afla in
repaus sau un miscare.
Punctul material este punctul geometric in care este concentrata intreaga masa a corpului si
dimiensiunile se neglijeaza in raport cu observatorul.
Mobilul este un model folosit in studiul fenomenelor mecanice la care nu luam in considerare nici
dimensiunile nici masa corpului.
Traiectoria este urma lasata de mobil in miscare. Traiectoria poate sa fie rectilinie (o linie) sau curbilinie
(curba).
Sistemul de referinta este format din: reper, instrumente pentru masurarea distantelor si instrumente
pentru masurarea timpului. Miscarea si repausul depind de sistemul de referinta ales.
Vectorul viteza momentana are directia tangenta la traiectorie in punctul in care se afla mobilul si sensul
este acelasi cu sensul de miscare al mobilului.
OBSERVATII: In cazul miscarii in plan deplasarea mobilului nu coincide cu modulul vectorului deplasare.
In miscarea rectilinie modulul vectorului deplasare coincide cu distanta parcursa de mobil in acel interval.
Acceleratia este legata de variatia vitezei unui mobil. Vectorul acceleratie medie este orientat intotdeauna
spre interiorul traiectoriei curbilinii.
Miscare circulara uniforma
In miscarea circulara traiectoria este un cerc.
Definitie:

Miscarea circulara uniforma este miscarea unui mobil care descrie o traiectorie sub forma de cerc si care
isi pastreaza constanta valoarea vitezei.

Miscarea circulara uniforma este periodica, adica se repeta dupa un interval de timp.
T = perioada miscarii uniforme este intervalul in care mobilul parcurge complet un cerc.
N = numarul de cercuri complete descrise de mobil in intervalul de timp corespunzator T=t/N Frecventa
de rotatie reprezinta numarul de rotatii complete efectuate de mobil in unitatea de timp.
= N/t
Frecventa de rotatie () se masoara in Hz (Hertz).
[]SI = 1Hz (Hertz)
Legea de miscare
Viteza unghiulara este marimea fizica numeric egala cu unghiul la centru descris de raza vectoare in

intervalul de timp corespunzator. Viteza unghiulara se masoara in radiani pe secunda.

Unghiul de un radian este unghiul la centru caruia i sa subintinde un arc de cerc de lungime egala cu raza
cercului.
Relatii de legatura:

a)

b)
Acceleratia se numeste normala deoarece este perpendiculara tot timpul pe viteza si se numeste
centripeta deoarece este orientata spre centrul cercului.

Miscare rectilinie uniform variata

Miscarea rectilinie uniform variata este miscarea punctului material care descrie o traiectorie rectilinie si in
care vectorul acceleratie ramane constant.
Legea
v=f(t); a=constanta;
Vo
este
viteza
V este viteza finala la momentul final t

vitezei:

initiala

la

momentul

initial

to

=> V=Vo+a(t-to)
Cazuri speciale:
a) Daca to=0 => V=Vo+at => viteza este in functie liniara de timp;
b) Daca to=0 si Vo=0 => V=at => mobilul porneste din repaus => viteza este direct proportionala cu
timpul.
In miscarea rectilinie accelerata vectorii acceleratie si viteza sunt paraleli si de acelasi sens.
In miscarea rectilinie incetinita vectorii acceleratie si viteza sunt paraleli si de sensuri opuse.
Grafice

Legea
x=f(t);

miscarii

X=Xo+Vo(t-to)+a(t-to)2/2
Viteza medie in miscarea rectilinie uniform variata este (V+Vo)/2.
Cazuri speciale :
a) Daca to=0 => X=Xo+Vot+at2/2
b) Daca to=0 si Xo=0 => X=Vo+at 2/2 => spatiul este functie patratica de timp => mobilul porneste din
originea sistemului axelor de coordonate.
c) Daca to=0 si Xo=0 si Vo=0 => X=at 2/2 => spatiul este direct proportional cu timpul la patrat => mobilul
pleaca din repaus.
Grafice
Ecuatia
V2=Vo2+2a(x-xo)
Conditia
de
a)
distanta
b) timpul de oprire: t=Vo/a

lui

oprire

Galilei

a
de

punctului
oprire:

material:
x=V0 2/2a

Miscarea rectilinie uniforma

Miscarea rectilinie uniforma este miscarea a carei traiectorie este o linie dreapta si de-a lungul careia
vectorul viteza ramane constant.
Legea miscarii este: x=x+v(t-t)
Cazuri particulare:
1) to=0 => X=Xo+Vt => spatiul este functie liniara de timp.
2) to=0 si Xo=0 => X=Vt => coordonata este direct proportionala cu timpul.