Sunteți pe pagina 1din 37
CONDUCATORUL CRESTIN INTELEPT VASILE MACEDONFANUL IMPARATUL BIZANTULUI Invajturlecitrefiul stu, Leon cel infelept, Tmparatul Bizangului SANTUL ANTIM IVIREANUL MITROPOLITUL TARI ROMANESTI ‘Sfaturile crestino-politice catre Domnitorul Ioan $tefan Cantacuzino Carte tiparits cu binecuvantarea Preafericitului Parinte DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romine Traducere din limba greacs sinote de preotul drd. Daniel-Alexandru Barica Eeditura BASILICA a Patiarhiel Romane Bucuresti -2010 ‘Tehnoredactare si coperta: Florin Leonte Iustrafa coperte I: Blazonul Sfintului Antim Ivireanul, sec. al XVIll-lea Ilustrafia copertei a 1V-a; Vulturul bicefal, emblema Imperiului Bizantin Redactor: Preot Daniel-Alexandru Batica © Falitura BASILICA a Patrarhiei Romane, 2010 ISBN 978-606-8141-20-6 CUVANT INAINTE Incattaturile ui Vasile Macedoneanul cir iu sy, Leon Infleptul este prima cate tiparita de Sfantl Antim Ivireanl in Tara Romanessc, inant 1691. Ea fost dedicata marelui voievod marti Sténtul Constantin Brancoveanu, domnitorul Tari Romdneyti (1688-1714) ‘el carea si finanjat editarea cai. Sfntul Anti Ivrea. nla fost unuldintre mari Terarhi ai neamil nostra gi un rafinatom de cultural timpulul shu. Prin cele 63 de tipartur, crate sau coordonate deel insu, apérute in limb tert side o mare diverstat a confnutului dar Si prin numerosiucenict pe care ba format, Sfantl Aantim Wvireanul esteconsiderat~alstri de Diaconul Co resi ~cel mai maretipograf din epoca culturii medievale romanest In acelsi timp, Sfantal Anim a avut an rol {nsemnat in introducerea completa si defintivaalimbi romanein cult Biserici noastre Ortodoxe Referitr la autorul acestei cSt, Vasile I Macedo seanul, imparat al Imperiut Bizantin intr 86751886, acesta a fost intemeietorl dinaste! macedonene ima. Fel nator al renasteri arti bizantne. Avind o caviera politic sinuoas si dorind s asigure continuitate dine Stil sae, el -a numit pe fi 8 co-imparai: pe. Com stanfin, in 89, pe Leon n 870 si pe Alexandr, in 87 Maree imprat bizantin este gi autorul mai multor I ‘tri legislative, printre care - Basilica” (terminata de Leon al Vilea) si Eisagoghé"(.Introducere") 6 CUVANT INAINTE Leon al VEea Filosoful sau fnjeleptu, ful lui Vasile | Macedoneanual, a fos imparat al Bizanjuluiintre 886 912, Prin redactarea Inoataturilor etre fiul situ, Leon, Imparatal Vasile [a urmri formarea gi pregatirea aces- ‘uia ca impaat al Imperiulai Bizantin, avnd ca baza pe dagogici credinja ortodoxa si principiile ei morale, combinate cu infelepciunea Iaicd gi regulile sinitoase ddeconducere a unui stat. Aceste ,Invafaturi” sunt srise ddeimpairatul Vasile cu multa dragoste parinteasc fats tle Leon, céruia i se adreseazs cu expresile:,Fiul meu” sau, Fiul meu cel uit’. In calitatea sa de impyirat al Bi zanfului si om de cultura, Vasile [ii recomanda fiului ‘su si pistreze, ca temelie a intregii vie, credinja orto- ddoxa si tespectarealegilor lui Dumnezeu, intrucat ade ‘vrata infelepeiune este cea care vine de la Dumnezeu, Izvoral viefi sal inflepeiuni, Un imparat sau un com- ducator de stat, care Il are pe Dumnezeu indrumator Intra toate gi care respect legea Lui, va fi risplatit de El sise va bucura de recunoasterea contemporanilor si ‘a generafillor urmatoare. Virtufile, dublate deo purtare Injeleapta fafa de tofi camenii, sunt absolut necesare tunui adevarat om de stat. Urmind sfaturile teu ‘adopto, mptratl Leon al Vile a condus cu multi ciune gi discemdmént politic Imperial Bizantin fn tulbur si dificil, De ace a si primitsupranumele de ne leptal” sau ,Filosoful”, cate a insotit sn posteritate Imparatul Vasile I Macedoneanul a seris aceasta fru _moasit carte din doringa de a- transmite fiulut su un codex, un ghid de orientare in lucrarea grea si complex CUVANTINAINTE de conducere a imperiulu, La rndul su, consent de va narea practict si jnalt pedagogici a acestei luc Anti Toireanul a dorit a, prin tpirienacestein i ofere marelui dommitor Constantin Brico- lar si ator oament politic, un valorosindreptar i candtceren tri. In aces fel sa creat un are peste veacuti {ntre un imparat bizantin gi un mare sfant (erarh roman, Inte felurile nalte ale acestora, intre fara noastra si Im- periul Bizantin, decare ne leaga atatcredinja ortodoxs, it si alte traditis aspirait comune, Influenjat de. ,.Lnwataturile” impSratulus Vasile | ‘fantul Antim Ivireanal a scrs,larindul stu, Sfaturile ‘restino ~ poitice cttre domnitorul Ioan Stefan Canta- ‘azino, text prezent ina doua parte a crf de fap, Ste fan Cantacuzino a fost domnitorul Jari Romanest intre aprilie 1714 st ianuarie 1716, ultimul dom pimantean pind la instituirea domniilor fanariote. Pentru cd vre- ‘murile erau deosebit de gree, in primal rand din cauza influenfeiturcest,Sfantul Antim a dorit sil indrume gi si+1 sprijine in conducerea jar pe domnitoral Cantact ino, scrind pentru el acest text de mici dimensiuni, dar foarte valoros in conginut, Tipacind Sfaturle erestino - politice eat domni- tonul loan Stefan Cantacuzino la Bucuresti in 1715, cu ‘un an tnainte de moartea sa martria, Sfantul Antim a lsat aceasta carte contemporanilor sti, dar si posterti- fil ca pe un testament spiritual si indreptar politic pen- tru orice conductor care alege si respecte intai de toate legea Iui Dumnezeu, Ca mitropolit al Paris Romanest, 5 (CUVANTINAINTE ‘Sfantul Antim era totodati i primul sfetnic al domnito- rului. De aceea, inclusiv in paginile acestei cay i se adreseaza acestua, dar si oricirui alt conducator politic de peste timp, indrumandu- cu inelepciune in cond: cerea jai, Sfaturile” Sfantului Antim sunt totdeauna fundamentate pe legie lui Dumnezeu, autorul lor su bliniind faptul c8 o politi autentc’ trebuie practicata fn conformitate cu adevarul adéne al Evanghelic. In acest sens este semnificaiv faptul &, la sfarsitul citi, Stantul Antima adaugat ragiciuni pentru fiecare 2, su- ‘gerand astel cA un om politic ar trebui sa incerce si fie sitin om al rugéciunii Sfantul Antim a dort ea domnitorul Stefan Canta- ccuzino si devind un om virtuos, pentru a putea fi astel tun model moral in societate, mai ales pentru tineri. Ade- vrata frumusefe nu este cea trupeascs, ci cea sufle- teasca, De aceea, Sfantul Antim recomanda domnitorului si dregitorilor fail citizea Sfintei Scriptur i a cartilor ingeleptilor din vechime. Printr-o expunere concis8, dar bogata in accente gi semaificafi, fintul Anim Iireanul a ereionat port ‘onducitorulus de stat eolavos, nfelep,responsabi ubitor de fart si sincer devotat poporului siu. De aceea, acest ‘model propus de fantul Antim rimane mereu valabil gi ddemn de urmat de cate orice conducitor sau om poli tic respectabil Invatiturile lui Vasile Macedoneanul catre ful stu, Leon Ineleptul reprezinta o traducere original din limba greacd veche, iar Sfaturileerestino ~politicecatre CUVANTINAINTE 8 domnitorul Ioan Stefan Cantacuzino ale Sfantului ‘Antim apar acum intr-o noua traducere, mult maifdela si mai expresiva decat aceea de la sfaritul secolului al XDlea, Ambele texte au fost traduse cu acribie gi ent ziasm de ctr preotul ded, Danicl-Alexandru Barica, pe careil felicitam. Binecuvantim cu bucurie publicarea la Editura Be silica a Patriarhiei Romane a. acestor doua importante FuceAei cuprinse in volumul de fafa, nidajduind 8 me- sajul erestinediticator desprins din paginile lor va fi de ‘mult folos celor ce, prin activitatea lor de conducere po- tied 3 socials, pot contribu la promovarea valorilor pe rene in societatea de azi. De fapt, find vorba de ingelepciune, inoakituile gi Sfaturile publicate aici pot fi utile tuturor celor ce sunt conduestori de comuniti ‘umane, inelusiv celor ce pastoresc credinciogii pe calea nintuii +DANIEL PATRIARHUL BISERICI ORTODOXE ROMANE NOTA TRADUCATORULUI Cu ajutorul Preasfintel Teeimi si avind inalta bine cuvantare a Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericli Ortodoxe Romane, am tradus, din limba greac veche, ,lavafiturile lui Vasile Macedoneanal eStre ful stu, Leon Ineleptul, imparat al romanilor’. Am realizat traducerea dup’ ela tiparit in vesttul oras Bucuresti al Ungro-Vlahie, in anal mantuiri 1691, luna octombrie, dlecatre Antim ieromonahul" (Sfantul Antim Ivireanul, rnin), aga cum se precizeazs pe prima pagina a acelei cr}, Menfionez c& nus am mai folosit nici alts editie a acestei crf, apairut la noi saw in afara ari noastre. Tiparit Ia indemnul si cu cheltuiala voievodulut Joan-Constantin Basarab, la tipografia domneasca din Bucuresti ,invajaturile lui Vasile Macedoneanul” a fost prima dintre toate carfile tiparite de Sfintul Antim Ivireanul in Tara Romaneasca, Cartea a fost dedicata ,prea luminosului, prea inal- tului, prea mirefului stipanitor si ighemon (voievod, nun) a toaté Ungrovlahia, domnului loan-Constantin Basarab Voievod", aga cum a menfionat Sfantul Antim pe prima pagind a edifiei din 1691. loan-Constantin, Basarab este Sfantul Voievod Martir Constantin Bran- coveanu (1688-1714), care era din familia Basarabilor Sfantul Constantin Brancovean a fost un mare sprijini- tor al Biseriii Ortodoxe, al culturi gi nifiatoral stiului brancovenese in ahitectura romaneasc 2 NOTA TRADUCATORULUL Este de remarcat faptul ca numele fart este Ungro- Viahia, care este dups denumirea Mitropoliei Ungro- Viahiei. Aceasta denumire a fost data in Evul Mediu de cite Patriarhia de Constantinopol, pentra a diferentia Jara Romineasca - cea care era aproape de Ungaria ~ dle Valahile Balcanice, adica de alte regiuni locuite de roméni din sudul Dundri. Pe pagina a doua a acestei edi, dupa stema Tari Roménest, in jurul cieia se afla monogramele voievo- dului Joan-Constantin Brancoveanu Basarab, apar sti- dhurialeieromonahului Hirisant Notaras, fst arhimandit, Ja Fria Sfantului Mormant al Mantuitorului Hristos si viitor patriach al Terusalimului, leromonahul Hrisant este cel care «a ingrijt de corectura si tiparireatextului {n 1691, Suhurile [ui Hrisant citre voievod, srise tot in limba greac veche, sunt urmatoarele: (Catre prealuminosul, binecredinciosul si preatnal- tulstipinitor s1ighemon al oats Ungrovlabia, domaul Toan-Constantin Basarab Voievod Destoinic st mai mare peste tofi este Constantin Voievod, Conducator stralucit, a cdrui faima a ajuns pind la marginile pimantalui ©, Parinte, Imparatul Cel mare al cerurilor, stipanesti peste toate, Fericeste pe acesta gi mantuieste-” el ce Vasile | Macedoneanul a fost imparat al Bizansu: lui (867-886) si intemeietor al dinastiei Macedonenilor, iar fiul su, Leon al Vi-lea ingeleptul, a fost co-imparat din 870 gi impavat intre 886 ¢1 912. Leon a fost cel din- NOTA TRADUCATORULUL 8 tai fiu din a doua casStorie a lui Vasile I cu Evdochia Ingerina ‘Dups parerea mai multor specialist, acest ,Sfatur” au fost scris de patriazhul Fotie al Constantinopolului (858-867 9877-886), unal dintre cei mai mari cirturar ai Evului Mediu si cel care s-aingrijitindeaproape de in struirea lui Leon al Vi-lea. De altel, din intreaga carte reese cd autorul este o persoans care se conduce dupa Jegea lui Dumnezeu si care vreaca gi imparatul Leon $8 faca acelasi Iucru Rezultatul indrumarilor patriarhului Fotie catre Lean au fost deosebite. Conform ,Enciclopediei crey- tine si morale” (volumul al VIlF-ea), editata la Atena in 1966, Leon al VI-lea a compus mai malte stir ot ido rele din slujbele Bisericii Ortodoxe: ,Stihirilecelor un- sprezece Evangheli", de a sfarsitul Urenii; , Stibirile” slujbet Vecernici din vinerea de dinaintea sAebatori In- trarii MantuitoruluiFiristos in erusalim ete, Imparatul Leon al Vi-ea a fost numit .celinfelept” inca din timpal Viesi fapt ce dovedeste aprecierea deosebiti cei s-a dat inca de citre contemporanii si Sfaturile” lui Vasile 1 sunt inspirate din Sfanta Scriptura, din viafa politic soiala sau culturala din an tichitate ori din primele secole ale Evultsi Medlin. Aceste .Sfaturi” dau multe indrumari despre cum trebuie s8 fie ‘ondus Imperiul Bizantin, precum si orice actvitate de conducere politics sau social. Inspirat din carta lui Vasile Maceconearl, Stantul ‘Antim Iviceanul, mitropolit al Ungro-Vlahiei, deci al u VASILE MACEDONEANUL, arii Romanesti (1708-1716), a seis 0 carte care, pe cit este de mici, pe att este de importanta, in ceea ce pri- ‘veste confinutul e: ,Sfaturi crestino-politice citre prea ctedinciosul gi prea inaljatul domaitor gi voievod al toatt Ungro-Viahia, dommul loan Stefan Cantacuzino Pe prima pagina acestei chi, tipirita in Prea Sfanta Mitropolie a Bucurestiului, in anul mantuiri 1715", este rmengionat autorul ,Prea Sfingitul si de Dumnezeu pi zitul Mitropolit, domnul domnal Antim din Iviria". De tipirizea esi -a ocupat ieromonahul Dionisie Flor. ups tithal cari gi autor, se menfioneaza c& aceasta carte , acum s-a tiparit pentraintaia oar, impreund cu rugiciuni folositoare sufletului, pentru Intreaga sipt- smina’ _Sfaturile crestino-politice” reprezinta o scriere a ‘Startului Anti, care a flosit Santa Seriptur’ i diferifi fautori grec si latin, ca sursi de inspiratie, insa ideile ‘sunt imbricateinr-o mantie nous. Multe ide, precum i frazeologia sunt propri Sfantului Antim. Autorul a ps trat si exprimarea purd a limbii grecesti, Lucrarea a fost cris in versuri, fnsi am tradus-o in proza, asa cum a facut si invaiatul Constantin Erbiceanus In anul 1890. Este demn de remarcat faptul c& Sfantul Antim a scris ,Sfaturile crestino-politce” pistrand formele de exprimare ale limbii grecesti clasice. Pentru aaritafap- tul cd temelia viet ortodoxe este rugiciunea, Sfantul Antim a scrs ~ in finalul cari sale - rugactunt pentru fiecare zi, citre Dumnezeu si tre Maica Domnului. Ru- sgiciunile tre Dumnezeu sunt late ori prelucrate din INVATATURILE CATRE FIULSA\ LEON 15 rugiciunile Vecerniei sau ale Utreniei, iar rugiciunile catre Maica Domnului sunt aledtuite de insugi Sfantul Antim Ivireanul. Mesajul Sfantului Antim este cA politi

S-ar putea să vă placă și