Cuprins

INTRODUCERE

1. INTREBUINRI ALE APELOR MINERALE

INTRODUCERE
Apele minerale sunt ape subterane cu un coninut de elemente chimice de peste 1 gr/l i
cel puin 0,75 gr/l gaze dizolvate (CO2, H2S, NO2). Aceast component are un potenial de
valorificare foarte ridicat la nivelul Romniei i a fost pus in valoare prima dat in scopuri
balneare. Acest lucru a determinat, nc de acum 2 milenii amenajri comparative cu cele
realizate in perioada modern. Printre primele staiuni balneoclimaterice s-au impus Bile
Herculane, Geoagiu Bi, Clan.
Utilizarea resurselor hidrominerale s-a dezvoltat tot mai mult in timp, legat fiind i de
avansarea tehnologiei. Cercetrile ce s-au fcut asupra apelor minerale de-a lungul timpului, au
dus la cunoaterea caracteristicilor hidrochimice a acestora i astfel, impactul asupra unei palete
tot mai largi de afeciuni.
Sursele hidrominerale, fie c sunt provenite din apariii naturale la zi (izvoare), fie c sunt
interceptate i captate prin foraje, sunt variate ca i coninut hidrochimic, ca i temperatur i
debit utilizabil. In aceast categorie sunt incluse apele care conin un numr mai mare sau mai
mic de elemente chimice.
Apele minerale constituie o bogie inepuizabil pentru ara noastr. i acestea din mai
multe motive:

numeroase izvoare minerale situate in zona de munte au compoziie chimic

foarte variat, fapt ce le confer caliti terapeutice deosebite;

cele mai multe i cele mai importante izvoare minerale se afl in condiii

climatice favorabile tratamentului balnear i in zonele cele mai pitoreti, din aceast cauz
majoritatea staiunilor noastre balneare sunt i staiuni climaterice;

apele minerale se regenereaz continuu, important este s le cunoatem

caracteristicile, s le exploatm raional i s le protejm, ceea ce este foarte greu de realizat.

Frumuseea peisajului inconjurtor, natural i artificial, condiiile climatice plcute
contribuie din plin la meninerea i ameliorarea strii sntii sau la vindecarea bolnavilor ce
beneficiaz de un asemenea tratament. Recunoscute prin efectul lor terapeutic sunt staiunile:
Vatra Dornei, Singeorz-Bi, Borsec Bilbor, Bile Herculane, Bile Felix i Episcopiei, Bile
Climneti i Cciulata, Slnic Moldova, Covasna, Geoagiu, Buzia etc.
Lacurile maritime: Techirghiol, Agigea etc, lacurile de cmpie: Amara, Lacul Srat etc au
ap cu caliti medicale dintre cele mai bune. Este i motivul pentru care sunt frecvent cutate i
de strini.

In categoria apelor minerale sunt incadrate i apele lacurilor srate cu nmolurile

respective, apele radioactive, apele dulci sau care conin cteva elemente chimice cu importan
medical, apele termale.
N. Oncescu (1953) a folosit termenul de ape curative pentru toate apele folosite in
terapeutic. Sub acest nume a cuprins: apele minerale folosite ca ape de mas sau in cura de but,
direct, la izvor sau imbuteliere; i apele balneare, in general mai concentrate in sruri, reci sau
termale i folosite pentru bi. Apele minerale au compoziia chimic foarte variat, astfel c, la
limita inferioar de mineralizare, acestea se deosebesc foarte greu de apele dulci, potabile.

1. INTREBUINRI ALE APELOR MINERALE

1.1. Geneza apelor minerale
Ca genez, apele minerale sunt in general de origine vadoas. Unele substane, cum sunt
CO2 i H2S, dac se afl in cantitate prea mare sunt de provenien intern. In ceea ce privete
modul de zcmnt, se constat c apele minerale formeaz bazine hidrominerale i suprafee de
emergene hidrominerale.
1.2. Tratarea diferitelor afeciuni
Prin compoziia chimic i proprietile fizice, apele minerale au in prezent o importan
economic deosebit. Dei modul de aciune a apelor minerale asupra organismului uman nu este
inc suficient de bine cunoscut, principala lor utilizare dintotdeauna este balneoterapia. Cura
balnear in scop terapeutic este urmat de bolnavii care au nevoie de un tratament complex, in
condiii de sanatorizare, unde exist o baz material corespunztoare i asistent medical de
specialitate.
Tratamentul balnear pentru recuperare medical a bolnavilor cronici cu incapacitate de
munc se realizeaz in staiuni balneare, profilate pe diferite afeciuni:

afeciuni ale aparatului locomotor de origine reumatic: Bile Herculane,

Mangalia, Bile Govora;

afeciuni cardio-vasculare: Vatra Dornei, Bile Buzia;

afeciuni ale aparatului respirator: Slnic Moldova, Bile Govora;

afeciuni digestive i urologice: Climneti, Cciulata, Slnic Moldova etc.

Apele minerale sunt folosite i in cura de but, pentru afeciuni gastro-intestinale (Slnic
Moldova, Malna etc), afeciuni ale cilor urinare (Olneti, Climneti, Cciulata), afeciuni
hepatice (Lipova, Malna, Sngeorz Bi, Covasna etc).
In ultimul timp, masele largi de oameni ai muncii utilizeaz apa mineral in locul
sifonului. Acest fapt, pentru sntatea oamenilor are importan deosebit. In primul rnd, apele
minerale conin numeroase elemente chimice necesare metabolismului i intr-o form uor
asimilabil. In al doilea rnd, gazele pe care le conin apele minerale, indeosebi bioxidul de
carbon, faciliteaz digestia prin creterea uoar a aciditii sucurilor stomacale. Ca ape de mas
sunt frecvent folosite apele minerale de la Borsec, Tunad, Poiana Negrii, arul Dornei, Dorna
Cndrenilor, Buzia, Biboreni, Bodoc, Zizin etc.
Unele ape minerale cu concentraie ridicat in sruri, cum sunt cele clorurate sodice
intlnite frecvent in lacuri de step, in apropierea masivelor de sare, in zcmintele de petrol i
gaze sunt foarte bogate in principii active cum sunt iodul i bromul, elemente care se extrag pe
scar industrial i care se foloseau in prepararea anumitor medicamente.

Apele minerale i nmolurile terapeutice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri.
Primele aplicaii practice, terapeutice, mai mult intmpltoare, s-au extins repede, astfel c la
vechii greci i la romani, apele minerale, i mai ales cele termale erau bine cunoscute ca puncte
de apariie i caliti medicale. Mrturie stau scrierile lui Herodot, printele istoriei i al
balneologiei, care a fixat acum 2500 ani durata tratamentului balnear la 21 zile, prere meninut
peste veacuri in mentalitatea publicului i a medicilor.
Grecii i mai ales romanii, au tiut s valorifice apelele minerale, deoarece timp de peste
600 ani, dup cum arat Plinius, ei nu au folosit alt medicament in tratarea bolilor reumatismale
dect bile. De altfel, ruine ale lucrrilor de captare a izvoarelor minerale, inscripii in piatr,
prin care cei vindecai mulumeau zeilor pentru binefacerile apelor se intlnesc peste tot in fostul
imperiu roman. Sunt bine cunoscute modul de cercetare i lucrrile de captare efectuate de
romani pentru obinerea apei curative. Din vremea romanilor dateaz inceputul celor mai multe
staiuni balneare din Europa.
1.3. Clasificarea apelor minerale i termale
Majoritatea specialitilor care lucreaz in domeniul apelor minerale sunt de acord c
fiecare izvor este o entitate din punct de vedere fizic i chimic i c nu exist in natur dou
izvoare minerale cu aceeai compoziie chimic. Cu toate acestea numeroi cercettori au
incercat s clasifice apele minerale pentru a le putea cuprinde mai uor. Dintre clasificrile mai
importante menionm urmtoarele:
1.3.1. Clasificarea dup proveniena apei i originea unor substane minerale
Dup proveniena apei i originea unor substane minerale Suess deosebete:
izvoare juvenile provin din condensarea vaporilor de ap eliminai de magma pe
cale de consolidare. Venind de la adncimi mari, vaporii au mineralizare relativ redus, ins au
temperatura ridicat. Apelor provenite din aceti vapori li se spune juvenile pentru c iau pentru
prima dat contact cu atmosfera. Izvoare cu ap juvenil se intlnesc foarte rar i numai in
regiunile vulcanice recente. In Romnia nu se cunosc astfel de izvoare minerale.
izvoare vadoase se formeaz din apa de precipitaii care ptrunde in pmnt la
diferite adncimi, dizolv mineralele solubile i apar la zi in izvoare. Izvoarele de origine
vadoas au mineralizare variabil. In aceast categorie se incadreaz majoritatea surselor de ape
minerale din Romnia i in general de pe Glob.
izvoare mixte au apa i mineralizarea de origine extern, doar o mic parte din ap
i elementele chimice vin de la mari adncimi, fapt ce determin termalismul i chimismul de un
facies special. In aceast categorie se incadreaz foarte multe izvoare minerale termale a cror
temperatur nu poate fi explicat numai prin gradientul geotermic normal.

 izvoare minerale veterice (fosile, de zcmnt de petrol) se caracterizeaz prin

concentraie ridicat in clorur de sodiu. Astfel de izvoare insoesc regiunile petrolifere
(Subcarpaii Munteniei) i gazeifere (Bazinul Transilvaniei)
1.3.2. Clasificarea apelor minerale dup temperatur
Dup temperatur, apele minerale se pot clasifica astfel:
o

ape minerale reci, cu temperatura sub 200C;

ape minerale termale, cu temperatura mai mare de 200C, care pot fi imprite la

rndul lor in ape minerale;

o

hipotermale, cu temperatura de 200-340C;

izotermale (homeoterme), cu temperatura de 340-370C;

hipertermale, cu temperatura mai mare de 370C.

1.3.3. Clasificarea apelor minerale dup compoziia chimic

Clasificarea apelor minerale dup chimism a fost fcut de numeroi cercettori francezi
i perfecionat continuu. Dup compoziia chimic, in cadrul apelor minerale se disting cteva
grupe importante: bicarbonatate (sodice, calcice), sulfuroase (sodice, calcice), clorurate,
feruginoase, radioactive etc.
2. TIPOLOGIA APELOR MINERALE DIN ROMNIA
Pentru Romnia, literatura de specialitate surprinde prezena urmtoarelor categorii de
ape minerale:
o

carbogazoase

feruginoase

sulfuroase

sulfatate

clorosodice

iodurate

oligominerale

radioactive

a) Apele minerale carbogazoase se formeaz prin impregnarea apelor vadoase cu

bioxid de carbon de natur juvenil in cantitate de minimum 1 g/l. Apele carbogazoase sunt in
general bogat mineralizate, dar se intlnesc i ape carbogazoase simple, care difer de apele
obinuite numai prin coninutul de CO2.

Se afl rspndite in regiunile unde se remarc

puternice emanaii de CO2, ca rezultat al unor manifestri postvulcanice. Au importante efecte

terapeutice. Acest tip hidrochimic, care are cea mai mare extensiune spaial, i cu concentrare
deosebit in Carpaii Orientali i la contactul cu Depresiunea Transilvaniei, precum i in partea
vestic a rii, este impus de cele peste 3000 de apariii. Principalele zcminte au fost

valorificate inc de la sfritul secolului al. XVIII-lea i au determinat in timp individualizarea

unor staiuni balneoclimaterice cu valene recunoscute: Vatra Dornei, Borsec, Bile Tunad,
Covasna (in Carpaii Orientali), Lipova, Buzia, Tinca sau a unor localiti cu potenial balnear
local, parial utilizat sau constituind zcminte utilizabile in perspectiv. Aici se includ: Bixad
Oa, Bilbor, Sncrieni, Bodoc, Malna Bi, Zizin. Tipul predominant hidrochimic carbogazos
este completat cu componenta bicarbonatat, clorurato-sodic sau feruginoas, aceste ape cu
mineralizare complex fiind legate in cea mai mare parte tot de aureola mofetic din Carpaii
Orientali.
Apele carbogazoase sunt utilizate frecvent in cura intern pentru urmtoarele motive
medicale:

dau senzaia de potolire a setei

mresc secreia de suc gastric i acid clorhidric secreia de suc gastric crete in

prezena clorurii de sodiu i scade in prezena CO3HK

spal cile urinare

mresc secreia de suc pancreatic, de suc biliar

b) Apele minerale feruginoase au in coninutul lor chimic o cantitate de peste 10 mg/l

fier. Adesea aparin de grupa apelor reci.
Apele minerale feruginoase au totdeauna i CO2, ns dup substanele aflate n plus se
impart astfel:
o

ape feruginoase simple, carbogazoase: Buzia, Covasna, Vatra Dornei, Tulghe;

ape feruginoase, carbogazoase, alcaline: Buzia, Bora, Poiana Negrii, Malna,

Lipova;
o

ape feruginoase, carbogazoase feruginoase;

ape feruginoase, carbogazoase sulfatate (cu acid sulfuric i sulfat de fier);

ape feruginoase, carbogazoase, clorurosodice, se intlnesc mai rar: Jigodin,

Tunad etc.
Aciunea teraputic a apelor minerale feruginoase este strns legat de metabolismul
fierului in organism. Acestea sunt contraindicate in: anemii, T.B.C., leucemii, ulcer gastroduodenal activ, hipotensiune arterial.
c) Apele minerale sulfuroase. Apele sulfuroase sunt ape limpezi i incolore la izvor. Ele
sunt legate de prezena zcmintelor de gips sau a sulfurilor, in Carpaii Orientali sau a
conglomeratelor din Subcarpaii Sudici. Mineralizarea este relativ redus i sunt utilizate sub
form de cur intern in tratarea unor afeciuni precum cele ale vezicii biliare, colite sau diabet
zaharat. Sub form de inhalaii, ele pot fi folosite i pentru ameliorarea strilor inflamatorii
respiratorii i la fluidizarea mucoasei cilor respiratorii i la fluidizarea mucoasei cilor

respiratorii. Adeseori, apele sulfuroase conin i H2S, fapt ce diversific paleta de afeciuni
tratabile, precum boli de piele, afeciuni reumatismale degenerative sau ale sistemului nervos
periferic. Acestui tip hidrochimic ii aparin ape minerale frecvent intlnite in Subcarpaii sudici:
Pucioasa, Olneti, Climneti, Bile Govora, in Podiul Moldovei, la Niculina, l Iai, in vestul
Carpailor Meridionali, la Bile Herculane sau la Mangalia.
Apele sulfuroase pot fi reci sau termale, iar din punctul de vedere al compoziiei chimice
pot fi sulfuroase simple, clorurate sodice, carbogazoase, alcalinoteroase.
d) Apele minerale sulfatate se leag de acelai substrat ca i cel al apelor sulfuroase. In
funcie de compoziia chimic se cunosc:

ape sulfatate sodice;

ape sulfatate magneziene, ape amare;

ape sulfatate calcice, ape gipsoase;

ape sulfatate feruginoase, aluminoase.

Apele sulfatate sunt relativ rare i utilizate in mod neorganizat (Ivanda n Banat, lng
Iai Breazu, Blteti - Neam). Importan prezint apele sulfatate sodice i cele calcice i
magneziene. Apele sulfatate ingerate in anumite cantiti grbesc evacuarea intestinului. Grbind
evacuarea intestinului, apele au efect desintoxicant, reducnd balonarea abdominal, faciliteaz
activitatea cardiac. Apele sulfatate au influen i asupra metabolismului. Datorit accelerrii
tranzitului intestinal se micoreaz absorbia i pacienii scad in greutate. De asemenea, ingerarea
apelor sulfatate determin o aciune diuretic, influennd i asupra diabetului zaharat.
e) Apele minerale clorosodice. Se caracterizeaz printr-o mineralizare foarte ridicat ca
rezultat al levigrii masivelor de sare sau al dizolvrii unor sruri din diverse formaiuni
geologice. Ele conin mai mult de 1 g/l NaCl. De regul, acestea sunt cu concentraie mult mai
mare, depind 15 g/l i chiar incadrndu-se frecvent in categoria apelor cu foarte mare
concentrare in NaCl, peste 150 g/l.
Acest tip hidrochimic este prezent in dou ipostaze, i anume sub form de izvoare
srate, puternic concentrate, care apar in areale cu prezena srii sau a masivelor de sare din
regiunea subcarpatic, precum Blteti, Oglinzi, Trgu Ocna, Slnic Prahova, Ocnele Mari,
Govora, Bazna, Someeni etc. A doua categorie este legat de apele srate din lacurile srate cu
mare concentrare de NaCl, care se intlnesc in Subcarpai, la Slnic Prahova i Ocnele Mari, in
Depresiunea Transilvaniei, la Sovata, Ocna Sibiu, Ocna Mure, Turda, Cojocna, Ocna Dej.
O categorie in cadrul acestui tip sunt apele clorosodice hipotone, cu concentraie intre 1 i
15 g/l, legate tot de zonele cu diapirism i utilizate predominant mai ales in cura intern sau sub
form de inhalaii, pulverizaii i aceast situaie sunt apele de la Sngeroz Bi, Slnic Moldova,
Climneti-Cciulata, Bile Olneti, Buzia i altele.

Apele srate folosite in cura balnear influeneaz circulaia sngelui i in special pe cea
toraco-abdominal, determinnd senzaii de cldur plcute, creeaz o stare de euforie.
Influeneaz procesele osmotice i pe cele de resorbie a exudatelor. Din aceast cauz bile sunt
indicate in afeciuni cronice ale aparatului locomotor, poliartrite, artroze, afeciuni endocrine etc.
f) Apele minerale iodurate se gsesc cu deosebire in regiunea subcarpatic, tot in regiuni
cu depozite salifere. Apele iodurate sunt folosite curent in cura de but pentru gue i Basedow.
De asemenea, sunt indicate in balneologie, fiind indicate in:

boli ale aparatului circulator: micoreaz vscozitatea sngelui, produce

vasodilataie, contribuie la scderea tensiunii, cicatrizarea leziunilor arterelor;

boli ale esutului limfatic;

intoxicaii cu Pb, Hg, iodul are efecte antitoxice deoarece elimin substanele

toxice sub form de ioduri;

n boli de reumatism;

mrete puterea de aprare a organismului uman.

Staiuni balneare cu ape iodurate se afl la Govora, Olneti, Vulcana, Srata Monteoru,
Bazna etc.
g) Apele minerale oligominerale se caracterizeaz printr-o cantitate foarte redus de
sruri, dar innd seama de particularitile lor curative i de regimul lor termic acestea
alctuiesc, totui, o grup de ape minerale independente. Unele izvoare oligominerale sunt reci,
altele sunt termale. In ara noastr sunt rspndite in Cmpia Criurilor (Moneasa, Salonta, Bile
Felix, Bile 1 Mai etc) sub form de izvoare oligominerale termale. Tot in Cmpia de Vest i in
Munii Apuseni intlnim i izvoare oligominerale reci (Plopi, Fini, Chiineu-Cri, Fibi,
Socodor etc).
Izvoarele menionate sunt indicate in reumatism inflamator, afeciuni ale sistemului
nervos periferic, tulburari de circulaie dup flebite, afeciuni ale pielii.
h) Apele minerale radioactive. In urma msurtorilor i analizelor fcute, s-a stabilit c o
parte dintre izvoarele minerale i chiar dintre apele curgtoare prezint un grad variabil de
radioactivitate natural. Prezena acestei radioactiviti rezult din imbogirea apelor cu izotopi
radioactivi care provin, de regul, din radiaia rocilor eruptive acide, granite etc i care au, in
general, o cantitate crescut de uraniu, toriu, radiu.
Radioactivitatea confer apelor minerale proprietai terapeutice i biologice superioare.
Clasificare:
o

izvoare minerale foarte slab radioactive: Biboeeni, Malna-Bi, Covasna, Vatra

Dornei;
o

izvoare minerale cu radioactivitate slab: Stna de Vale, Moneasa, Buzia;

izvoare minerale cu radioactivitate moderat: Bilbor, Lipova, Cciulata,

Climneti;
o

izvoare minerale cu radioactivitate mare: Borsec, Someeni;

izvoare minerale cu radioactivitate deosebit: Sngeorz-Bi, Bile Tunad i

Herculane.
3. RSPNDIREA GEOGRAFIC A IZVOARELOR MINERALE DIN ROMNIA
Apele minerale din Romnia sunt cunoscute din cele mai indeprtate timpuri. Din
inscripiile romane descoperite la Bile Herculane a reieit c izvoarele de aici purtau numele de
Adaquas Herculis sacras (apele sacre ale lui Hercule); de asemenea, izvoarele calde de la
Geoagiu-Bi erau denumite Thermae Dodone. Aadar, inc de acum 2000 ani, pe teritoriul rii
noastre se infiripeaz cteva aezri balneare, situate in jurul unor izvoare termale. Apoi, secole
de-a rndul nu s-au mai pstrat documente despre utilizarea apelor minerale. Abia spre sfritul
sec. al XVII-lea i mai ales in secolul al XVIII-lea se fac cunoscute cteva localiti prin efectele
curative care le aveau apele minerale (Bile Felix, Bazna, Bile Tunad, Vatra Dornei, Olneti
etc).
Astzi, se cunosc peste 500 localitai cu cteva mii de izvoare minerale care au o
densitate cu distribuie neuniform. In funcie de influena exercitat de factorii exogeni
(precipitaii, temperatur, morfologia reliefului) i factorii endogeni (construcia geologic,
tectonica), frecvena cea mai mare a izvoarelor minerale se plaseaz in zona de geosinclinal
(Carpaii i Subcarpaii Orientali, Subcarpaii Getici i Podiul Getic, Minii Apuseni, Podiul
Transilvaniei, Cmpia de Vest), iar numrul cel mai redus, in zona de paltform (Cmpia
Romn, Podiul Moldovei i Podiul Dobrogei).
Carpaii Orientali, prin construcia lor geologic variat, prin numeroasele lor depresiuni
intramontane i mai ales prin prezena marelui lan vulcanic Oa-Guti-Climani-Harghita se
caracterizeaz prin cele mai numeroase izvoare minerale din ara noastr i prin predominarea
apelor carbogazoase. Aici se fac simite manifestrile postvulcanice, sub forma emanaiilor de
CO2 i mai rar de H2S ce afecteaz o suprafa foarte mare (200 km lime), cunoscut sub
numele de aureola mofetic. Apar peste 1500 de izvoare minerale, majoritatea din ele fiind
incrcate cu CO2 i avnd o compoziie chimic complex.
Subcarpaii Orientali includ cel mai numeros grup de izvoare clorosodice, sulfuroase i
sulfatate. Izvoarele clorosodice se afl in strns legtur cu formaiunile geologice de vrst
miocen i in special cu masivele de sare i argilele salifere (Slnic-Moldova, Slnic, Trgu
Ocna etc). Izvoarele sulfuroase iau natere in depozitele de vrst paleogen i neogen.
Izvoarele sulfatate se afl in nordul Subcarpailor Moldovei (Oglinzi, Blteti).

Carpaii Meridionali constituie unitatea muntoas lipsit de ape minerale, cu excepia vii
Cernei la Bile Herculane. Izvoarele minerale de la Bile Herculane provin din apele vadoase,
care, ptrunznd in adncime pn la 2000 m, se inclzesc i se incarc cu diferite sruri
dizolvate din depozitele jurasice i cretacice. Substanele organice incluse in aceste roci dau
natere hidrogenului sulfurat prin reducerea sulfailor. Ies la suprafa sub form de ape
hipertermale (40-690C) sulfuroase, cu caracter foarte radioactiv.
Subcarpaii Getici i Podiul Getic gzduiesc izvoare clorosodice i izvoare sulfuroase.
Geneza izvoarelor srate este legat tot de prezena unor masive de sare sau argile salifere
(Ocnele Mari, Ocnia).
Munii Apuseni se caracterizeaz prin prezena izvoarelor oligominerale, dintre care
unele sunt hipotermale i hipertermale. Intr-un numr mai redus se gsesc i izvoare
carbogazoase, sulfuroase i feruginoase. Dup felul cum sunt concentrate, ele sunt raspndite in
trei regiuni morfo-hidrografice:
a)

Regiunea Munilor Mese i Plopi, cu ape sulfuroase (Valea Pomilor), ape

feruginoase (Plopi) i sulfatate (Zuan);

b)

Depresiunea Beiuului, cu ape oligominerale i hipotermale (Moneasa),

c)

Culoarul Mureului intre Munii Metaliferi i Poiana Rusc, cu un numr mare de

izvoare legate de existena unor linii de falii ce ajung pn la vechile vetre vulcanice. Mai
frecvente sunt izvoarele carbogazoase bicarbonatate (Bcia, Banpotoc, Veel, Bretelin),
carbogazoase feruginoase (Bohol, Valea Coi) i oligominerale termale (Geoagiu-Bi i Clan).
Podiul Transilvaniei i Podiul Somean cuprind, pe intrega lor bordur, ape
clorosodice. Acestea ii au originea in masivele de sare sau argilele salifere din formaiunile
miocene (Praid, Sovata, Cojocna, Turda, Ocna Mure, Ocna Sibiului). La Bazna i la Sngeorgiu
de Mure se gsesc izvoare cu iod legate de gazul metan din depozitele sarmaiene.
Cmpia de Vest se caracterizeaz prin prezena izvoarelor oligominerale din care unele
sunt termale (Salonta, Bile 1 Mai, Bile Felix) i a izvoarelor carbogazoase feruginoase (Puli,
Lipova).
Cmpia Romn este lipsit de izvoare minerale cu excepia unor limane fluviale sau a
unor lacuri clastocarstice cu ap foarte mineralizat. Unele aparin de grupa apelor clorosodice
(Balta Alb, Movila Miresii. Ianca), altele de grupa apelor sulfatate (Ttaru, Amara, Fundata,
Lacul Srat Brila) ori bicarbonatate (Craiova, Urzicua).
Podiul Moldovei cuprinde predominant ape minerale sulfuroase i sulfatate, legate de
prezena sulfailor din formaiunile miocene sau de existena srurilor din argilele i marnele
nisipoase de vrst sarmaian (Strunga, Izvoarele Sucevei).

Podiul Dobrobei se caracterizeaz printr-un numr redus de izvoare minerale. Cele

cteva semnalate sunt de natur sulfuroas (Mangalia, Topalu, Hrova).
CONCLUZII
Prin varietate compoziiei lor chimice i coninutul de gaze, izvoarele minerale sunt
folosite in tratarea diferitelor afeciuni ale oamenilor. In prezent, descoperirea i studierea unui
numr mare de izvoare minerale situate in jurul a peste 500 localiti au favorizat, pe de o parte,
dezvoltarea i modernizarea vechilor staiuni balneoclimaterice, iar pe de alt parte apariia unora
noi.
In contextul acestor realizri, medicina balneologic romneasc a inregistrat succese
remarcabile prin amenajarea unor sanatorii i staiuni balneoclimaterice profilate dup valoarea
terapeutic a apelor minerale. Putem meniona staiunile Bile Herculane, Bile Feix, GeoagiuBi, Covasna, Climneti, Slnic-Moldova, Vatra Dornei, Techirghiol , care i-au dobndit
demult un renume european, astfel inct, anual sunt folosite de un numr mare de vizitatori
strini.
BIBLIOGRAFIE