Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA


Domeniul/Specializarea: ASISTENTA SOCIALA

POLITICI DE OCUPARE PENTRU


GRUPURILE VULNERABILE DIN
ROMANIA

Prof.Univ.dr.
EUGEN BLAGA

Cursant,
Agache Elena

CONSIDERAII GENERALE.
CONCEPTE PRIVIND PROTECIA SOCIAL
Intr-un stat democratic, protecia social reprezint un element fundamental al politicilor statale,
deoarece prin punerea n aplicare se realizeaz prevenirea, diminuarea sau nlturarea consecinelor unor
evenimente considerate ca "riscuri sociale" asupra nivelului de trai al populaiei.
Conceptul de protecie social a fost prima oar introdus de ctre John K. Galbraith i definete
politica de protejare a categoriilor defavorizate ale populaiei, prin msuri ce urmresc alinierea acestor
categorii la un nivel de trai decent. El consider ca fiind cea mai urgent msur "prevederea dreptului
celor care nu-i pot gsi un loc de munc de a avea un venit garantat sau alternativ".
Ca element de drept internaional, Organizaia Internaional a Muncii a adoptat n anul 1952
(Convenia nr. 102 ), termenul de "securitate social" cuprinznd ca elemente complementare asigurrile
sociale i asistena social.
In prezent aciunile de protecie social vizeaz mai multe domenii n care sunt necesare
eforturi colective, respectiv: sntatea, instruirea i educaia, cultura, condiiile de odihn i recreere,
mediul social-politic, ntr-un cuvnt, condiiile sociale de trai.
ROLUL PROTECIEI SI ASIGURRILOR SOCIALE

Protecia social este conceput pentru asigurarea unui standard de via de baz pentru toi
oamenii, indiferent de mijloacele de care acetia dispun.
Exist mai multe categorii de persoane care cer protecia social: protecia omerilor, protecia
handicapailor, protecia copilului i a tinerilor, protecia social complementar ( protecia social n caz
de deces, incapacitatea de munc, boala profesional ).
Condiiile concrete i nevoile diferite care se cer acoperite fac ca i modalitile de realizare a
proteciei sociale s fie diferite. Astfel, programele se bazeaz pe premise difereniate n cazul
asigurrilor sociale-destinate acoperirii unor nevoi personale ca urmare a pierderii temporare sau
definitive a capacitii de munc-sau n cazul proteciei lucrtorului la locul de munc-mediu, condiii de
munc- nevoi care se transfer asupra costurilor de producie i a cror satisfacere este inclus n preul
produsului.
Obiectivele reformei n domeniul asistenei sociale, adic n domeniul susinut material de
stat, sunt astfel formulate i fundamentate nct s se poat asigura realizarea restabilirii sau meninerii
unor echilibre ntre sectorul public i cel privat, ntre protecie i autoprotecie, ntre nevoi i resurse, ntre
dezvoltarea uman a generaiei prezente i cea a generaiilor viitoare.

Asistena social este mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni,
limita sau nltura efectele negative ale evenimentelor care se produc asupra persoanelor sau grupurilor
vulnerabile, fr voia acestora sau sunt prea puin influenate de acestea.
Obiectivul principal al proteciei sociale l constituie diminuarea sau chiar nlturarea
consecinelor unor riscuri asupra mediului i nivelului de trai ale unor segmente ale populaiei.
In fundamentarea i promovarea politicii sociale sunt considerate urmtoarele principii:
- protecia demnitii umane;
- eliminarea oricrei forme de discriminare n ntreaga politic de protecie social;
- promovarea parteneriatului social ca mijloc de control i eficientizare a tuturor msurilor de
politic i de protecie social;
- flexibilitatea, respectiv adaptarea msurilor de protecie social la necesitile reale ale
grupurilor i persoanelor;
- orientarea obiectivelor i msurilor de politic i protecie social n direcia capacitrii,
mobilizrii i participrii tuturor forelor sociale la relansarea creterii economice, munca fiind
prima surs a bunstrii i libertii individului, sursa cea mai stabil a sntii economiei;
- descentralizarea treptat a proteciei sociale i odat cu aceasta, angrenarea n activitatea de
protecie social a agenilor economici, unitilor administraiei publice locale, a instituilor
guvernamentale i organizaiilor neguvernamentale, societilor de caritate i persoanelor fizice,
prin contribuii materiale, financiare i sociale ale acestora ntr-un cadru legal adecvat.
Programele de protecie social, administrate de stat, sunt finanate pe principiul repartiiei,
compensaiei ntre generaii, de resurse obinute din contribuii, impozite i taxe, pe baza principiului
responsabilitii colective.
Romnia i-a nsuit obiectivul politicilor sociale pentru a asigura exercitarea efectiv a
drepturilor i principiilor urmtoare:
-Orice persoan trebuie s aib posibilitatea de a-i ctiga existena printr-o munc liber aleas;
-Toi lucrtorii au dreptul la condiii de munc echitabile;
-Toi lucrtorii au dreptul la securitate i igien n munc;
-Toi lucrtorii au dreptul la o remuneraie echitabil care s le asigure, lor i familiilor lor, un
nivel de via satisfctor;
-Toi lucrtorii i patronii au dreptul de a se asocia liber n cadrul unor asociaii naionale sau
internaionale pentru aprarea intereselor economice i sociale ;
-Toi lucrtorii i patronii au dreptul de a negocia n colectiv;
-Copiii i adolescenii au dreptul la o protecie social contra pericolelor fizice i morale la care
sunt expusi;
-Lucrtoarele, n caz de maternitate, i celelalte lucrtoare, n cazul n care acest lucru este necesar,
au dreptul la o protecie special n munc;
-Orice persoan are dreptul la mijloace corespunztoare de rientare profesional n scopul de a ajuta
s aleag o profesiune conform aptitudinilor sale personale i propriilor interese;
-Orice persoan are dreptul lamijloace corespunztoare de pregtire profesionala;
-Orice persoan are dreptul de a beneficia de toate msurile care s-i permit s se bucure de
cea mai bun stare de sntate pe care ea o poate atinge;
-Toi lucrtorii i membrii familiilor ndreptite au dreptul la securitate social;
-Orice persoan lipsit de resurse suficiente are dreptul la asisten social i medical;
-Orice persoan are dreptul de a beneficia de servicii sociale calificate;
3

-Orice persoan invalid are dreptul la pregtire profesional i social, indiferent de


originea i natura invaliditii sale;
-Familia n calitate de celul fundamental a societii are dreptul la o protecie social, juridic i
economic, de natur a-i asigura deplina dezvoltare;
-Mama i copilul, independent de situaia matrimonial i de raporturile familiale, au dreptul la
protecie social i economic corespunztoare;
-Cetenii uneia dintre Prile contractante au dreptul de a exercita pe teritoriul unei
alte Pri orice activitate lucrativ, pe picior de egalitate cu cetenii acesteia din urm,
sub rezerva restriciilor bazate pe temeinici raiuni cu caracter economic sau social;
-Toi lucrtorii i membrii familiilor ndreptite au dreptul la securitate social;
-Orice persoan lipsit de resurse suficiente are dreptul la asisten social i medical;
-Orice persoan are dreptul de a beneficia de servicii sociale calificate;
-Orice persoan invalid are dreptul la pregtire profesional i social, indiferent
de originea i natura invaliditii sale;
-Familia n calitate de celul fundamental a societii are dreptul la o protecie social, juridic
i economic, de natur a-i asigura deplina dezvoltare;
-Mama i copilul, independent de situaia matrimonial i raporturile familiale, au dreptul la
protecie social i economic corespunztoare;
-Cetenii uneia dintre Prile contractante au dreptul de a exercita pe teritoriul unei alte
Pri orice activitate lucrativ, pe picior de egalitate cu cetenii acesteia din urm, sub
rezerva restriciilor bazate pe temeinici raiuni cu caracter economic sau social;
-Lucrtorii migrani ai uneia dintre Prile contractante i familiile lor au dreptul la protecie
i asisten pe teritoriul oricrei alte Pri contractante.
Structura sistemului de protecie social din Romnia este complicat de existena unor
scheme diferite rspunznd aceluiai risc social, a unor modaliti de finanare i organizare
amestecate, uneori improprii, a unor atribuii i responsabiliti instituionale suprapuse i
neclare.
Schemele de protecie social din Romnia funcioneaz pe principiul asigurrilor sociale,
scheme non-contributive finanate de la bugetul statului, scheme de asisten social, precum i
scheme bazate pe finanarea prin subvenii de la bugetul de stat a unor bunuri i servicii gratuite
sau cu tarife reduse pentru anumite categorii de populaie.
Protecia social vizeaz mai multe domenii n care sunt necesare eforturi colective,
respectiv: sntatea, instruirea i educaia, cultura, condiiile de odihn i recreere, mediul socialpolitic, ntr-un cuvnt, condiiile sociale de trai. La acestea se adaug: condiiile materiale de
via (locuina i mediul de locuit; ocuparea forei de munc i condiiile de munc; veniturile i
consumurile); viaa de familie; respectarea ordinii sociale i de drept.
In ara noastr dup decembrie 1989, datorit trecerii de la economia planificat la
economia de pia, s-a impus o reconsiderare a sistemului de protecie social.
Constituia folosete i consacr, conceptul de protecie social. Astfel statul este obligat s ia
msuri de dezvoltare economic i de protecie social de natur s asigure cetenilor un nivel
de trai decent.
Cetenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pltit, la asisten medical n unitile
sanitare de stat, la ajutorul de omaj i la alte forme de asisten social prevzute de lege.

POLITICILE SOCIALE IN ROMANIA


1. Politicile privind resursele umane si asistenta sociala
4

Un prim obiectiv in aceste domenii il constituie promovarea reformei educationale, atat la


nivel de baza, cat si in invatamantul superior. Este vorba, deci, de o modernizare a sistemului de
invatamant, care se va face in acord cu tendintele manifestate in tarile cele mai avansate prin:
- Descentralizarea sistemului national de invatamant si promovarea relatiei contractuale dintre
unitatile de invatamant si comunicatiile locale;
- Organizarea sistemului national de formare a managerilor din invatamant;
- Extinderea sistemului national de invatamant la distanta si dezvoltarea utilizarii tehnologiei
informatiei si comunicatiei in procesul educational;
- Formarea profesionala continua, in acord cu politicile similare din tarile UE si aplicarea
programelor de educatie a adultilor si a programului Sansa a doua prin educatie;
- Restructurarea finantarii invatamatului si corelarea capacitatii de finantare cu nivelul de
dezvoltare a economiei.
Un al doilea obiectiv il constituie imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, exprimata in
numarul de decese evitabile, a frecventei si gravitatii imbolnavirii lor prin:
Eficienta furnizarii serviciilor, echitatea accesului la servicii si distribuirea echitabila a
poverii economice a finantarii ingrijirilor de sanatate, inclusiv libertatea de alegere a prestatorilor de
servicii medicale;
Cresterea capacitatii Ministerului Sanatatii in domeniul dezvoltarii politicilor de sanatate, al
reglementarii si controlului acestui sector, reducandu-se interventia sa in administrarea directa a unor
activitati si institutii prestatoare de servicii medicale, concomitent cu corelarea capacitatii de finantare cu
nivelul de dezvoltare a economiei.
Un al treilea obiectiv il constituie trecerea de la programe de asistenta sociala cu eligibilitate
universala la programe orientate catre categorii specifice de populatie. In acest sens, reforma sitemului de
pensii va avea in vedere:
Restabilirea echilibrului financiar al sistemului public de pensii;
Restabilirea echitatii intergeneratii;
Complementarea sistemului actual cu tipuri de fonduri de pensii capitalizate, care sa asigure
atat conservarea valorii reale a contributiilor, precum si ameliorarea fluxurilor de capital in sustinerea
cresterii economice.
In domeniul ocuparii si protectiei somerilor, accentul se va pune pe deplasarea de la masurile
pasive catre cele active, iar legislatia se va armoniza cu normele UE in domeniul relatiilor de munca si al
normelor de protectie a muncii.
Principalul instrument utilizat in combaterea saraciei il constituie ajutorul social, fondurile
destinate acestui scop fiind asigurate de la buget, iar aplicarea si monitorizarea programului se va face de
catre autoritatile locale si institutia tripartita abilitata. Guvernul trebuie sa stabileasca nivelul minim al
venitului garantat, diferentiat in functie de conditiile socio-demografice ale familiilor.
5

In sfarsit, va fi continuata reforma sitemului de protectie a copiilor institutionalizati, prin


alocarea resurselor financiare si umane corespunzatoare, punandu-se accentul pe reintegrarea familiala si
plasamentul copiilor defavorizati in centre de asistenta specifice adoptiilor sau plasamentului familial.
2. Politici de atenuare a diferitelor tipuri de somaj
Fiecare tip de somaj este determinat de o serie de cauze, existand si masuri de atenuare a
acestuia.
a) Intr-un prim grup de cauze sunt incluse inegala concentrare a firmelor pe teritoriu, cerintele
pietei care fac ca unele industrii sa nu aiba cautare, dificultatile privind schimbarile de calificare, de
domiciliu, cauze ce conduc la un somaj structural.
Printre masurile de atenuare a acestui tip de somaj se numara:
- organizarea sistemului de instruire in directiile unei largi specializari, a unei reciclari a somerilor;
- ajutoare banesti celor care accepta sa-si schimbe domiciliul;
- asigurarea unui sistem informational performant privind locurile de munca vacante.
b) Al doilea set de cauze cuprinde necunoasterea situatiei locurilor de munca vacante, nivelul
indestulator al ajutorului de somaj, ceea ce duce la un somaj frictional.
O masura de atenuare a somajului frictional este realizarea unui sistem flexibil de ajutor in
raport cu profesiile si locurile de munca vacante.
c) Un standard de viata ridicat si un ajutor de somaj indestulator pentru o prima perioada de
timp sunt cauze care duc la un somaj voluntar.
Masurile care se aplica in vederea atenuarii acestui tip de somaj sunt aceleasi cu cele aplicate
pentru diminuarea somajului frictional.
d) De asemenea, timpul nefavorabil sau absenta periodica a cererii pot determina un somaj
sezonier.
In vederea diminuarii acestui tip de somaj se urmareste realizarea unui sistem flexibil de ajutor
de somaj, cat si asigurarea unui sitem informational performant privind locurile de munca vacante.
e) Un alt set de cauze include aparitia periodica a recesiunii in unele domenii de activitate, cat
si dificultatile in ceea ce priveste recalificarea. Aceste cauze conduc la un somaj ciclic, somaj ce poate fi
atenuat prin cresterea cheltuielilor guvernamentale si mentinerea constanta a impozitelor.
f) Absenta calificarii este o cauza ce duce la aparitia unui somaj ascuns, masura de atenuare
fiind aceea a instruirii si a reciclarii somerilor.

3. Politici de protectie sociala: necesitate, sfera, obiective, mijloace

Un sistem de protectie sociala eficace nu reprezinta doar o exigenta de ordin moral si politic,
ci si una de ordin economic. De aceea, politica sociala specifica perioadei de tranzitie trebuie sa reflecte,
in primul rand, protectia sociala pentru a putea asigura individului posibilitatea traversarii, in conditii cat
mai bune, a unei perioade mai lungi sau mai scurte de timp, perioada ce se caracterizeaza prin perturbatii
cu efecte sociale dure ( somaj, inflatie puternica si necontrolata ).
Polarizarea societatii in bogati si saraci este un fenomen organic, specific societatilor bazate pe
proprietatea privata.
Protectia sociala se fundamenteaza pornind de la:
-factorul social, colectivitatea manifestandu-se prin problemele ei comune;
-factorul economic si social ( agentii economici si societatea ) se prezinta sub forma unor
specificitati ale locului de munca, ale conditiilor si duratei muncii;
-caile si mijloacele de realizare, in fapt, a protectiei sociale, care au la baza programe
cuprinzand obiective, termene, finalitati si concretizari pe categorii sociale.
In cadrul acestor politici de protectie sociala se evidentiaza realitatile sociale ale perioadei,
necesarul de resurse, modul de alocare, precum si eficienta masurilor intreprinse.
Politica sociala reprezinta un ansamblu de scopuri (obiective ) si instrumente de analiza, prin
care puterile publice realizeaza afectarea normativa a resurselor publice si a distribuirii veniturilor in
perspectiva umanista a dreptatii sociale. Din aceasta cauza, politica sociala reprezinta un ansamblu de
reglare a conflictelor economice, sociale si politice.
Elaborarea unei politici sociale eficiente depinde de modul de aplicare a principiului dupa care
bunastarea societatii este influentata hotarator de bunastarea fiecarui individ in parte.
Conceptul de politica sociala a statului se concretizeaza prin obiectivele sale, campul de
actiune, natura precisa a masurilor ce se impun a fi luate, prin decizii si efecte (cine beneficiaza si
amploarea rezultatelor obtinute).
Structura politicii sociale are o configuratie pe obiective, acestea fiind:
-construirea si materializarea in fapt a unui sistem de protectie sociala care sa cuprinda o serie
cat mai larga de masuri privind asigurarile, pensiile, alocatiile de somaj;
-fixarea unui salariu minim garantat interprofesional;
-interventia dirijata privind repartitia si politica de transferuri a veniturilor;
-dreptul la munca si rolul sindicatelor in elaborarea politicii sociale;
-durata zilei de munca si problema habitatului;
-problema timpului liber si politica culturala.
Politica sociala utilizeaza economia bunastarii pentru a evalua continutul programelor sociale
in directia satisfacerii nevoilor individuale.
7

Protectia sociala a devenit la ora actuala o tema majora pentru intreprinderi, salariati si toti
ceilalti factori implicati in actiuni sociale, acestea reprezentand obiectivul central al politicii sociale.
Sursa majora a tensiunilor sociale saracia- impune la randul ei accentuarea functiilor protective ale
colectivitatii.
Tipuri si domenii de protectie sociala
Sistemul de protectie sociala este conceptul privind asigurarea unui standard de viata, de baza,
pentru toti oamenii, indiferent de mijloacele de care acestia dispun. Sistemul furnizeaza un set complet de
protectie sociala care trebuie sa fie cuprinzator, sa functioneze operativ si adecvat, prin metode de
conducere si normative specifice domeniului.
Se disting numeroase domenii si categorii sociale care cer prezenta protectiei sociale:
a.Protectia somerilor
Pentru a se evita manifestarea convulsiilor sociale in planul fortei de munca a fost adoptat un
sistem legal de protectie sociala, care vizeaza drepturi banesti si perioade de ajutor de care beneficiaza un
somer, precum si sursele de formare a fondurilor din care se platesc asemenea ajutoare.
Organizarea acestui tip de protectie prevede trei forme de ajutor:
- indemnizatia de somaj (asigurare de somaj);
- asistenta de somaj si ajutorul social de somaj.
Indemnizatia de somaj se acorda pentru o anumita perioada stabilita de lege. In functie de
legislatia din fiecare tara, indemnizatia de somaj reprezinta un anumit procent din salariul brut al fiecarui
salariat inainte de a fi concediat.
De asistenta de somaj beneficiaza persoana in cauza- inca o anumita perioada de timp dupa
cea legala privind indemnizatia de somaj. Ajutorul de somaj se acorda celor cu o situatie materiala
deosebit de precara si care au iesit de sub incidenta primelor doua forme de protectie.
Cand somajul ia proportii considerabile sau este de lunga durata, sistemul de protectie sociala
devine vulnerabil, deoarece fondurile alocate sunt insuficiente pentru mentinerea nivelului indemnizatiei
de somaj care trebuie sa asigure minimul necesar pentru un trai civilizat.
In toate tarile industrializate, protectia sociala are un caracter activ, fiind insotita de o serie de
programe privind:
- reconversiunea somerilor;
- pregatirea acestora in concordanta cu structura cererii de munca sau redistribuirea lor in
profil teritorial;
- programele de formare profesionala a tinerilor pentru a fi integrati cat mai activ intr-o
ocupatie economico-sociala.
Toate aceste programe sunt, de regula, sustinute de sindicate, de salariati, de oficiile locale de
administrare a pietei muncii si de stat.
8

b.Protectia mediului, a lucratorului si a publicului.


c.Protectia consumatorului
Segment al protectiei sociale, protectia consumatorului porneste de la evaluarea tehnologiilor
de viitor si repercusiunile asupra individului in calitatea sa de consumator.
Obiectivele acestei protectii sociale se refera, in primul rand, la identificarea din start a
posibilitatilor de folosire a inovatiei tehnologice astfel incat sa nu stanjeneasca consumatorul.
d.Protectia sanatatii
Acest tip de protectie face parte din obiectivele de protejare a mediului de viata. Obiectivele
sale au drept scop furnizarea factorilor de decizie a unui ansamblu de referinte privind proiectul normelor
de sanatate si siguranta, in avantajul intreprinderilor si lucratorilor, prin promovarea sanatatii tuturor
oamenilor cu prioritate a grupurilor vulnerabile si expuse la risc.
e.Protectia handicapatilor
Pornind de la drepturile civile ale cetatenilor mai slabi, apar evidente importanta si rolul
serviciilor socio-sanitare, pentru a proteja si oferi sprijin adecvat individului si familiei sale.
In aceste cazuri, protectia sociala va cuprinde un ansamblu de masuri prin care se incearca
cultivarea valorii si semnificatia diferita a simtului de responsabilitate, de abilitate manuala (atunci cand
este posibil). Dificultatea de integrare a acestor persoane in lumea muncii cere mijloace de protectie
economica si sociala, corespunzatoare acestei categorii sociale defavorizate. Incepand cu integrarea
scolara (individualizarea unor planuri educative, ce garanteaza trecerea de la un nivel scolar la altul) si
pana la gasirea unui loc de munca pentru aceste persoane care sa le confere o oarecare independenta
economica, protectia handicapatilor se constituie ca cea mai asidua purtatoare a mesajului umanistsocial.
f.Protectia copilului si a tineretului
Abordarea si studierea problemelor specifice varstei tinere au un impact paticular deosebit
asupra calitati vietii. Aspectul tot mai emblematic al conditiilor juvenile prezinta o serie de caracteristici
negative, precum:
- violenta minorilor;
- slabirea legaturilor familiale dintre generatii;
- consumul de droguri si alcool;
- problema somajului la categoriile de tineri;
- marginalizarea sociala a tineretului.

g.Protectia sociala complementara


9

Detaliind ansamblul dispozitiilor fiscale si sintetizand practica in gestionarea fondurilor legate


de asigurarile sociale complementare, protectia sociala complementara trebuie sa se manifeste la nivelul
fiecarei unitati economice. Scopul ei este de a completa protectia sociala exercitata de stat si de a asigura
salariatilor protectie sociala in cazul producerii unor evenimente, cum ar fi: decese, incapacitate
temporara de munca, boala profesionala.
Protectia sociala complementara se concretizeaza in:
- ajutor si ocrotire in caz de incapacitate temporara de munca;
- ajutoare specifice in cazul noxelor profesionale.

10

SRCIA - MSURARE SI COORDONATE IN ROMNIA

Aspecte conceptuale - srcia. Conceptul de srcie

Srcia este o stare de lips permanent a resurselor necesare pentru a asigura un mod de
via considerat decent, acceptabil la nivelul unei colectiviti date. Accentul cade pe lipsa resurselor, n
mod special pe lipsa resurselor economice. Componenta economic rmne, fr ndoial, cea mai
important dimensiune a srciei, dar nu mai mult dect o component, printre altele, ns, definirea
srciei trebuie fcut din dou perspective:

a
consumului - n aceast perspectiv, srcia este definit ca neputina de a satisface acele nevoi considerate
minime;

a
funcionrii
sociale
normale
n
acest
caz,
srcia
presupune
inexistena acelor mijloace care asigur subiectului o participare complet la viaa social, o ndeplinire
complet a tuturor rolurilor care i revin, o participare la activitile formative minime care i ofer anse
suficiente pentru a se dezvolta prin efort propriu.
Cercetrile de teren propun redefinirea srciei ca relaie social - un tip de relaie sociala
exponenial semnificativ pentru stadiul de evoluie a societii n ansamblul su.
Departe de a fi o "problem special a marginalilor i excluilor", srcia rmne testul de
maturitate structural, prin care societatea contemporan ia act de propriile disfuncionaliti pentru a-i
crea prghii de retroaciune pragmatic n timp real.
Dac acceptm aceast opiune metodic, srcia se relev a fi o stare de asimetrie a
capacitii (individuale i de grup) de accesare a resurselor disponibile la nivel comunitar. Folosind
pluralul, apare evident c ne disociem de accepiune restrictiv, care limiteaz complexitatea problemei la
componenta economic.
n cazul persoanelor omere, srcia este efectul subutilizrii forei de munc, economia de
pia neputnd absorbi integral fora de munc existent.
Diminuarea srciei i a excluderii sociale cere cu necesitate perfecionarea funcionrii
societii, astfel nct toate mecanismele s asigure anse de integrare civil, economic, social i
interpersonal pentru toi membrii societii.
omajul n Romnia de astzi
n Romnia, eforturile nu se concentreaz spre conceperea i aplicarea unei strategii de
modernizare, ci ctre simpla limitare a disfuncionalitilor. Avem la ndemn exemple: rezolvarea n
extremis a conflictelor sociale sau omajului.

11

omajul este un exemplu de penurie - penuria locurilor de munc. Lipsa locurilor de munc
este o problem cu consecine economice i sociale devastatoare pentru indivizi i pentru comunitile
afectate. Acest fenomen este legat de cerere i ofert denumit de unii specialiti "oc al cererii". Structura
de putere de pe piaa forei de munc poate explic cel puin ntr-o anumit msur acest fenomen.
omajul n Romnia postrevoluionar are trei caracteristici majore: impulsivitatea, structura
i limitarea posibilitilor de reconversie a omerilor.
Sistemul nostru de nvmnt "arunc" anual pe piaa muncii un numr foarte mare de
absolveni care nu pot fi absorbii.
Structural se constat existena a patru categorii socio - profesionale larg reprezentate:
1. femeile,

muncitoarele

calificate

sau

cu

10

clase,

cu

vrste

peste

40

de ani;
2. brbaii muncitori de 45-50 de
provenii n special din minerit i din siderurgie;
1. romi, necolarizai, marginalizai,
2. tinerii absolveni ai liceelor teoretice.

ani

cu

un

nivel

sczut

de

calificare,

Toi acetia ntmpin serioase greuti n gsirea unui loc de munc n Romnia de azi.
Integrare social
Integrarea este una dintre fazele procesului de socializare, fiind etapa care finalizeaz
socializarea indivizilor, confirmnd faptul c integrarea profesional - ca toate celelalte tipuri de integrare -,
dei vizeaz individul, nu este un fapt singular, ci un fapt cu rezonane, cauze i amplitudini sociale.
Deoarece raportarea individului la universul social se face, n primul rnd, pe dimensiunea profesiei,
exercitarea acesteia i confer individului nu numai identitate i legitimitate n sistemul social, dar i i
circumscire, n spaiul relaiilor sociale raza de aciune, delimitat de statuturile aferente fiecrei profesiuni.
n acest sens, exercitarea profesiei este un tip de relaie social, iar universul profesional este
un subansamblu de relaii sociale, care alctuiesc sistemul social pe fiecare treapt de dezvoltare a acestuia.
Datorit faptului c, pe de o parte, integrarea profesional este o form a integrrii sociale,
iar, pe de alt parte, omerii au statutul unor persoane neintegrate profesional, suntem ndreptii s
afirmm c omerii pot fi considerai doar parial integrai n societate. Prezenta cercetare ncearc s
stabileasc n ce msur aceast lips de integrare profesional are efecte negative asupra omerilor, la
nivel individual i asupra relaiilor acestora cu societatea.
Integrarea social poate fi definit ca procesualitatea interaciunilor dintre individ sau grup i
mediul social specific sau integral, prin intermediul creia se realizeaz un echilibru funcional al prilor.
Integratul poate fi o persoan sau un grup de persoane, o categorie social, o comunitate
teritorial sau un subsistem social. n cursul acestui proces, att n sistemul care se integreaz ct i cel ce
se integreaz au loc mutaii, n funcia de caracterul activ al primului i de capacitatea de rspuns a
mediului care integreaz, se disting mai multe faze ale procesului: acomodarea, adaptarea, participarea i
integrarea propriu-zis, care, de multe ori, poate fi sintez diferit n comparaie cu componentele iniiale.

12

Deficitul de socializare.

Acordnd ntreaga importan pe care o merit componentei economice a srciei, simultan


suntem obligat s estimm i ponderea componenetelor culturale, spiritual, instituional, etc. adic tot
ceea ce, cu un termen generic, definim ca fiind socializant.
Deficitul de socializare este, n fond, un parametru sintetic pentru gradul de utilizare a tuturor
resurselor disponibile la nivel comunitar.
Trebuie s subliniem faptul c omerii nu sunt singura categorie n Iegtur cu care se poate
vorbi despre un deficit de integrare i deci despre un deficit de socializare. Este suficient s dm doar un
singur exemplu n acest sens: categoria pensionarilor.
Situaia actual cu privire la protecia social a omerilor
Constituia i alte acte normative n vigoare, asigur cadrul legal al funcionrii sistemului de
protecie social din ara noastr, n cadrul acestui sistem, se nscrie i componenta privind protecia social
a omerilor, care n ultimul timp a cunoscut modificri semnificative. Astfel, au fost reglementate i
introduse prestaii noi, ca de exemplu, ajutorul de omaj, ajutorul de integrare profesional, alocaia de
sprijin, calificarea, recalificarea i perfecionarea ntr-o nou meserie sau specialitate a omerilor.
Odat cu modificarea Legii nr. 1/1991 privind protecia social a omerilor i reintegrarea lor
profesional, s-a avut n vedere:
a.
cuprinderea n categoria persoanelor care pot beneficia de ajutor de omaj a
persoanelor fizice autorizate s presteze o activitate individual (independent, pe cont propriu) precum i a
membrilor asociaiilor familiale care i desfoar activitatea n temeiul Decretului-lege nr. 54/1990.
Aceste dou categorii sociale beneficiaz de ajutor de omaj dac au contribuit la constituirea fondului de
omaj o perioad de 12 luni n ultimii doi ani anterior nregistrrii cererii, n situaia n care i-au ncheiat
activitatea renunnd la autorizaia de funcionare;
b. limitarea cuantumului ajutorului de omaj la o sum ce nu poate depi valoarea a cel
mult dou salarii de baz minime brute pe ar, din care s-a sczut impozitul prevzut de lege;
c. creterea cuantumului Alocaiei de sprijin la nivelul a 60% dinsalariul de baz minim brut
pe ar, din care s-a sczut impozitul prevzut delege;
d. introducerea unei forme noi de protecie social pentru absolvenii de coli, sub forma
ajutorului de integrare profesional att pentruabsolvenii de liceu ct i pentru cei de nvmnt
superior;

13

e. prevederea posibilitii de realizare a unor cheltuieli pentru calificarea,


recalificarea i prefecionarea profesional a unor categorii depersoane care nu au statut de omeri
i provin din uniti supuserestructurrii pe baza programele;! ntocmite n acest scop;
f. utilizarea unei pri din fondul de omaj pentru acordarea unor credite avantajoase,
rambursabile ntreprinderilor mici i mijlocii deproducie, servicii i turism, exclusiv de comer care
se angajeaz s creeze noi locuri de munc, pentru a fi ocupate n proporie de cel puin 50% cu fora de
munc provenit din rndul persoanelor care beneficiaz de ajutor de omaj, ajutor de integrare
profesional sau alocaie de sprijin;
g. modificarea unor texte ale Legii nr. 1/1991 pentru ca acestea s fie puse de acord cu
prevederile reglementrilor adoptate dup intrarea n vigoare a legii.In consecin se apreciaz c ajutorul
de omaj sau ajutorul de integrare profesional excede sferei raportului juridic de asigurri sociale de stat i
nu-i gsete izvorul n cadrul acestor raporturi; este vorba de un raport juridic de asigurare de stat prin
efectul legii.

STRUCTURA CHELTUIELILOR SOCIALE IN ROMANIA

14

15

CONCLUZII
Strategia guvernamental n domeniul asistenei sociale a impus o reconsiderare a cadrului
legislativ existent, astfel nct acesta s poat oferi suportul normativ necesar noilor abordri ale
problematicii sociale - programatic orientate n direcia combaterii srciei i marginalizrii.
Cadrul legislativ cuprinde :
- reglementarea sistemului national de asistenta sociala, legea nr. 705 /3 decembrie 2001;
- reglementarea statutului asistentului social, legea nr. 466/4 noiembrie 2004;
- legea administratiei publice locale , legea nr. 215/23 aprilie 2001;
- hotararea de guvern nr.90/23 ianuarie 2003 pentru aprobarea regulamentului cadru de organizare
si functionare a serviciului public de asistenta sociala;
- legea nr.116/15 martie 2002, privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale.
Asistenta sociala este activitatea de ajutorarea a oamenilor , grupurilor sau comunitatilor pentru asi restaura sau mari capacitatatea lor de functionare sociala si de a crea conditii ( de catre societate), care sa
favorizeze acest scop.

16