Sunteți pe pagina 1din 5

TAINA SFNTULUI BOTEZ

Sfintul Botez este ntia dintre Tainele Sfintei Biserici ; este usa prin care se ntr n
Sfnta Biseric. Si numai ajungnd membri ai Bisericii lui Hristos ne putem
nvrednici si de primirea celorlalte Sfinte Taine.
Taina Sfntulul Botez a fost asezat de Mntuitorul Iisus Hristos prin cuvintele :
Mergnd, nvtati toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui si al Fiului si al
Sfntului Duh (Matei XXVIII, 19). Acestea le-a grit dup nvierea Sa din morti.
Dar Taina Sfntului Botez nu este numai usa prin care se intr n Sfnta Biseric a lui
Hristos, ci si pentru cstigarea imprtiei lui Dumnezeu, asa cum ne ncredinteaz
nsusi Mntuitorul, zicnd : De nu se va naste cineva din ap si din Duh, nu va putea
s intre n mprtia lui Dumnezeu. (Ioan III, 5).
Si naintemergtorul Mntuitorului Hristos, sfntul Ioan, a botezat la Iordam. Dar
botezul lui nu era Tain, ci inchipuia doar curtirea. de pcate prin credint si
pocint; el era mai mult un ndemn la pocint, un semn vzut si pregtitor spre cele
ce aveau s vin, cum mrturiseste chiar sfntul Ioan Boteztorul: Eu unul v botez
cu ap spre pocint, dar Cel ce vine dup mine este mai puternic dect mine ; Lui nu
sunt vrednic s-I duc ncltmintea. Acesta v va boteza cu Duh Sfnt si cu foc
(Matei III, 11). Mai trziu, si sfntul apostol Pavel, ntlnind n calea sa pe unii care
primiser botezul lui Ioan, i-a ntrebat: Primit-ati voi Duhul Sfnt cnd ati crezut ?
lar ei au zis ctre el: Dar nici n-am auzit, dac este Duh Sfnt. Si el a zis : Deci n ce
v-ati botezat ? Ei au zis: In botezul lui Ioan. Iar Pavel a zis : Ioan a botezat cu botezul
pocintei, spunnd poporului s cread n Cel ce avea s vin dup el, adic in Iisus
Hristos. Si auzind ei, s-au botezat n numele Domnului Iisus (Fapte XIX, 15), adic
au primit Botezul crestin.
Sfntul Botez instituit de Mntuitorul Iisus Hristos nu este doar un semn pregtitor
pentru cele ce ar fi s vin, ci este o Sfnt Tain a Bisericii lui Hristos.

Partea vzut a Tainei Sfntului Botez const din afundarea de trei ori n apa sfintit a
celui ce se boteaz si n rostirea cuvintelor : Boteaz-se robul lui Dumnezeu. (N) In
numele Tatlui, amin, si al Fiului, amin, si al Sfantului Duh, amin.; acum si pururea si
in vecii vecilor, amin.
Sfnta noastr Biseric face Botezul prin aiundaie, nu prin turnare sau prn stropire,
pentru c chiar cuvntul botez are nsemnarea de a afunda", a cufunda. Sub form
de turnare sau prin stropire se svrseste doar n mprejurri cu totul deosebite, cnd,
de pild, cineva este greu biolnav sau cnd nu se afl la ndemn ap din destul.
Apa care se foloseste la Taina Sfntului Botez trebuie s fie natural, curat, cu nimic
amestecat.
Efectele primirii Tainei Sfntului Botez sunt : iertarea pcatului strmosesc si a tuturor
pcatelor svrsite nainte de Botez n situatia celor ce se boteaz mai trziu ;
renasterea, sau nasterea la o viat nou duhovniceasc, viat de curtie si sfintenie ; de
asemenea, primirea n snul Sfintei Biserici, adic numrarea celui botezat ntre fiii ei,
putndu-se mprtsi de toate celelalte Sfinte Taine si de bunurile sufletesti pe care
Sfnta Biseric le druieste membrilor ei (cum s-a mai artat). De aici si denumirile
date Tainei Sfntului Botez: baie, izvor sfnt, luminare, renastere, nastere
din nou, sfintire, pecetea lui Hristos, baia vietii"-, baia renasteriii baia
pocintei.
Botezul sterge si vina si pedeapsa pentru pcate, dar el nu nimiceste si urmrile
pcatului strmosesc, cum sunt: slbirea vointei si inclinarea spre ru, pofta inimii,
suferintele, bolile si moartea.
Svrsitorii Tainei Sfantului Botez sunt episcopii si preotii, cci lor le-a ncredintat
Mntuitorul Iisus Hristos puterea de a svrsi Sfintele Taine. Numai n caz de nevoie
poate boteza si diaconul, iar n cazuri cu totul deosebite poate face acest lucru si un
simplu credincios, avnd ns grij s rosteasc cuvintele care arat c lucrarea se face
n numele Sfintei Treimi. In acest cz, dac cel botezat trieste, trebuie chemat preotul
pentru citirea rugciunilor din rnduiala Botezului si administrarea Tainei Mirungerii
si mprtsaniei.
Dac sunt unii crestini din afara Bisericii Ortodoxe care spun c nu trebuie s botezm
pe prunci, pentru c ei nu au pcate si, mai ales, pentru c nu pot s mrturiseasc

credinta lor, noi rmnem la practica noastr, veche ct Biserica, de a boteza pe


prunci, practic ntemeiat si pe Sfnta Scriptur si pe Sfnta Traditie si pe ratiune.
Aceasta, pentru c Taina Sfantului Botez este absolut necesar pentru mantuire, de la
care nu pot fi exclusi nici copiii. Primitorii Tainei Sfntului Botez sunt toti cei
nebotezati, de orice vrst ar fi ei, toti fiind ntinati de pcatul strmosesc (Fapte XVI,
1415; XVI, 33; 1 Cor. I, 16, 1415 ; XVI, 23). Necesitatea Botezului pentru toti
este artat de Mntuitorul prin cuvintele: Adevrat zic, de nu se va naste cineva din
ap si din Duh, nu va putea s intre n imprtia lui Dumnezeu (Ioan III, 5). Chiar
din timpul sfintilor apostoli se svrsea botezul copiilor : Lidia si casa ei (Fapte XVI,
15) ; temnicerul si casa lui (Fapte XVI, 33) ; Crispus si casa lui (Fapte XVIII, 8) ;
Stefanas si casa lui (1 Cor.I, 76).
Sfnta Tain a Botezului este svrsit de preoti, care au primit harul sfintitor al
preotiei. Este socotit srbtoare mare pentru orice familie de crestin ziua n care
copiii nou-nscuti primesc Taina Sfntului Botez si intr prin ea n rndul
credinciosilor crestini. Potrivit rnduielilor sale, Biserica noastr boteaz pe prunci,
curnd dupa nasterea lor. Asa a fcut ea dela nceput.
Dacd botezul ne curteste n primul rnd de pcatul strmosesc, oare trebuie s uitm
c si copiii se nasc cu acest pcat ? Stim ce spune psalmisitul: Intru frdelegi m-am
zmislit si n pcate m-a nscut maica mea (Ps. L, 6). Stim ce spune si sfntul
apostol Pavel : De aceea, precum printr-un om a intrat pcatul n lume si prin pcat
moartea, asa moartea a trecut la toti oamenii, prin acela n care toti au pctuit (Rom.
V, 12). Acest lucru cunoscndu-l, c toti ne nastem cu pcatul strmosesc, avem noi
siguranta c un prunc va tri pn la vrsta cnd poate s cunoasc si s mrturiseasc
credinta n Hristos, pentru ca atunci s-l botezm ? Putem noi s riscm ca el s moar
nebotezat, sub osnda pcatului strmosesc ?
Iar dac ne referim la vremurile strvechi, la Traditia Bisericii, vedem c de atunci,
din secolele III si III se practica botezul copiilor. Sfintii printi arat n scrierile lor
c Biserica a primit de la apostoli obisnuinta de a administra botezul si pruncilor.
In ceea ce priveste faptul c pruncii nu pot s-si mrturiseasc credinta crestin,
Biserica are ca garant pe nasii care-i primesc la botez, care mrturisesc pentru acestia
credinta crestin rostind Crezul si care si iau indatorirea ca finii lor s fie crescuti de
ei n credinta Bisericii.

De altfel, noi cunoastem tot din Sfintele Scripturi attea cazuri cnd pentru credinta
cuiva Dumnezeu S-a ndurat de cel pentru care acesta se ruga. Sa ne amintim c
Mntuitorul a vindecat pe sluga sutasului din Capernaum pentru credinta stpnului
su ; a vindecat pe fiica femeii canaanence pentru credinta mamei sale, si a nviat pe
fiica lui Iair pentru credinta tatlui su, si pe fiul vduvei din Nain pentru credinta
mamei sale. Si atunci s nu credem noi c botezul poate fi svrsit pruncilor pe
temeiul credintei nasilor lor?
Ca s fac mrturisirea de credint, nasului i se cere s fie buin credincios, s fie mai
n vrst ; de asemenea, sa fie de acelas sex cu pruncul care se boteaz. Printii
pruncului nu pot fi nasi. Este bine ca pentru fiecare nou botezat s fie numai un nas.
Nasul are ndatorirea sa ngrijeasc de viata sufleteasc a finului su, nvtndu-l, la
vremea cuvenit, adevrurile dreptei noastre credinte spre a face din el un bun
credincios, mdular sntos al Sfintei Biserici. Dar si finul este dator cu ascultare si cu
respect fat de nas, n aceeasi msur cum i ascult pe printii si trupesti.
Exist un Botez al muceniciei sau al sangelui (Matei X, 32 ; XVI, 25), cunoscut n
cele dinti veacuri crestine, ntelegnd prin el moartea martiric, n persecutii, pentru
Mntuitorul Iisus Hristos. Sfintii printi l socotesc asemenea Botezului din ap si din
Duh, umeori chiar mai de pret dect acesta (sfntul Grigorie Teologul).
Mai cunoastem si Botezul dorintei care const n dorinta arztoare a cuiva de a ajunge
membru al Sfintei Biserici, ducnd o viat de pocint si n virtute. Dac dintr-o
pricin oarecare fr voia lui nu ajunge s primeasc botezul prin ap si prin Duh, el e
socotit botezat cu Botezul dorintei.
Taina Sfntului Botez nu se repet. Cci este un Domn, o credint, un botez (Efes.
IV, 5)... Mrturisesc un botez spre iertarea pcatelor, rosteste cel ce primeste Sfnta
Tain a Botezului (Art. 10 din Simbolul Credintei). Intr-adevr, dup cum cineva nu
se naste trupeste dect o singur dat, tot asemenea nasterea sufleteasc nu poate fi
dect una singur. Numai dac a fost gsit un prunc si nu se stie sigur de a fost sau nu
botezat, atunci acesta este botezat conditionat, dac n-a fost botezat. Deci nici aici nu
se svrseste un al doilea botez.
LECTUR DIN SFINTII PRINTI
Cati n Hristos v-ati botezat, n Hristos v-ati mbrcat (Gal. III, 27).

Scufundndu-te n ap, unde-ti pierzi urma, nseamn c ai ajuns s te lipsesti de


viata din aer. Iar a te lipsi de viat, e tot una cu a muri. Cnd, peste cteva clipe, te-ai
ridicat la fata apei, ajungnd iar la lumin, inseamn c te doresti fierbinte dup alt
viata, iar dup ce ai dobndit-o triesti numai din ea. Din aceast pricin si cerem n
slujba Botezului ajutorul Fctorului a toate, iar o nastere din nou e cu mult mai
nsemnat dect cea dinti. Acum si chipul lui Dumnezeu se ntipreste mai bine n
sufletul celui botezat dect odinioar, iar statura lui e fcut acuma si mai ntocmai
dup modelul dumnezeiesc, cci de-acuma chiar modelul ni se arat cu trsturi mai
lmurite (Nicolae Cabasila, Viata in Hristos).

S-ar putea să vă placă și