Sunteți pe pagina 1din 13

Tehnologii de cultura: plante

tehnice
SOIA

Cuprins:

Caracteristici generale
Planta premergatoare
Lucrarile solului
Fertilizarea
Samanta si semanatul
Conditii de vegetatie
Combaterea bolilor si daunatorilor
Irigarea
Recoltarea
Conditii minime de calitate

Tehnologia culturii de soia

Caracteristici generale
Soia cultivata apartine speciei Glycine max.(L),
ordinul Leguminosales.
Soia este o plant cu ntrebuinri multiple. Ea are
o deosebit importan pentru alimentaia
oamenilor, hrana animalelor i pentru industrie.
Boabele sale conin peste 30% substane proteice
cu valoare nutritiv ridicat i 17-20% ulei
comestibil. Principalii constituieni sunt: proteine
(40%), lipide(12-25%), glucide (10-15%), sruri
minerale de Ca, Fe ,Mg, P, K, Na, vitamina A, B1,
B2, D, E, F, lecitin.
Ca proprieti terapeutice se poate remarca: rolul
constructiv, energizant, remineralizant, echilibrant
celular. Boabele conin principalii aminoacizi
eseniali n cantiti mai mari dect n carne.Uleiul
de soia conine acizi grai nesaturai ceea ce i
confer proprieti hipolipemiante.
Este un nutre deosebit de valoros pentru animale
sub form de fin, turte, mas verde (fn, siloz).
Datorit bacteriilor nitrificatoare de pe rdcini
poate produce 50-150 kg. N la hectar, ceea ce
asigur o cretere a fertilitii solului.
Soia este una din plantele agricole de cea mai
mare importanta pentru alimentatia umana,
alimentatia animalelor si industrie.

Prin prelucrarea boabelor de soia se obtin:


faina de soia, utilizata in industria alimentara( lapte,
branza, fulgi, cafea, ciocolata, macaroane, biscuiti,
substituent al carnii;
uleiul de soia , folosit la fabricarea margarinei,
sapunurilor, lecitinei, etc;
sroturile de soia, rezultate din procesarea uleiului,
utilizate in hrana animalelor;

Planta premergtoare
Cultura soiei se poate amplasa cu
succes pe terenurile ce au fost
cultivate anterior cu cereale de toamn
sau cu porumb, cu condiia ca acestea
s permit o bun pregtire a solului i
acumularea unei rezerve de ap.
specifice. Nu se recomanda ca planta
premergatoare leguminoase anuale
sau perene . Floarea soarelui si rapita
nu se folosesc ca plante
premergatoare avand boli comune
(Sclerotinia sclerotiorum)
Soia se poate cultiva pe acelai teren
mai muli ani la rnd, cnd, datorit
nmulirii bacteriilor simbiotice se pot
obine producii mari, deasemenea
este o buna premergatoare pentru cele
mai multe plante neleguminoase

Lucrarile solului

Lucrarea de baza a solului se realizeaza prin aratura de vara sau de toamna la adancimea de
20-25 cm in agregat cu grapa stelata, cu incorporarea in sol a tuturor resturilor vegetale si
distrugerea totala a buruienilor.
Calitatea patului germinativ este hotaratoare pentru semanatul in bune conditii la soia si rasarirea
culturii la densitatea optima. Lucrarile de pregatire a patului germinativ implica nivelarea
terenului, maruntirea solului, indepartarea buruienilor si resturilor vegetale care ar impiedica buna
functionare a semanatorii.
Pretentiile ridicate ale soiei la calitatea patului germinativ sunt determinate si de necesitatea
realizarii unui bun contact intre samanta si sol.
Pe terenurile discuite in toamna, nivelate si fara resturi vegetale, pregatirea patului germinativ
se realizeaza prin 1 - 2 treceri cu combinatorul.
In cazul terenurilor denivelate, cu unele resturi vegetale neincorporate, solul se lucreaza intai cu
grapa cu discuri si apoi cu combinatorul. Daca ultima lucrare se efectueaza tot cu grapa cu
discuri, aceasta va avea atasata grapa cu colti, pentru a marunti si nivela mai bine solul.
Adancimea de mobilizare e a solului este de 8 - 10 cm la prima lucrare si 4 - 5 cm la ultima
lucrare.
Lucrarea solului in primavara, dupa topirea zapezii si zvantarea solului, evitandu-se intrarea pe
teren la continut ridicat de apa, caz in care se favorizeaza compactarea solului si realizarea unei
calitati slabe a pregatirii solului pentru semanat.
Pregatirea patului germinativ se face in preziua semanatulu.
In cazul in care in luna februarie sau inceputul lunii martie este posibila intrarea pe teren cu
agregate, pentru nivelarea solului si distrugerea buruienilor in curs de rasarire se poate efectua o
lucrare superficiala cu grapa cu colti.
Impreuna cu pregatirea patului germinativ are loc si incorporarea in sol a ingrasamintelor.

Fertilizarea
Pentru producerea de 100 kg seminte si biomasa secundara aferenta, soia extrage din sol o cantitate de
substante nutritive dupa cum urmeaza:
- 7,1 11 kg azot;
- 1,6 1,9 kg P2O5;
- 1,8 4,0 kg K2O;
- calciu, magneziu, sulf si microelemente.
Soia consum, in medie, de 5,1 ori mai mult azot si de 2,2 ori mai mult potasiu raportat la intreaga planta si de 3
8 ori mai mult azot si 1,3 ori mai mult potasiu raportat la productia de seminte, fata de consumul de fosfor.
Aplicarea ingrasamintelor
Ingrasamintele cu azot se stabilesc in functie de fertilitatea solului si de bacterizare putandu-se administra pana
la 90 kg/ha.
Pe solurile sarace in azot se aplica 30 40 kg/ha de azot, inainte de pregatirea patului germinativ, necesar pentru
primele faze de vegetatie (de preferat azot amidic).
Pe celelalte soluri, fertilizarea cu azot se face in functie de reusita simbiozei cu bacteriile fixatoare de azot, prin
administrarea in vegetatie odata cu efectuarea prasilelor mecanice (prasila I si a II-a), cand se incorporeaza in sol
pana la inceputul infloririi plantelor.
Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se aplica in functie de productia scontata si de valorile agrochimice privind
continutul solului in fosfor si potasiu.
Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se aplica sub aratura de baza sau sub forma de ingrasaminte complexe, la
pregatirea patului germinativ.
Aplicarea ingrasamintelor foliare
Consta in doua administrari:
- prima atunci cand sunt formate complet frunzele,
- a doua la inceputul formarii pastailor.
Se utilizeaz volume de solutie cuprinse intre 300-500 mc/ha, cu o concentratie de 0,5-1,0%.
Sunt recomantate ingrasamintele foliare cu raporturi egale intre N:P:K sau cu raportul in favoarea fosforului.
Soia valorifica bine efectul remanent al ingrasamintelor organice si al amendamentelor dupa 2-4 ani de la
aplicarea lor.

Smna i semnatul
Precizia semnatului este oferit de reglarea corespunztoare a semntoarei prin pierderi
minime de plante i prin control excelent al adncimii de semnat i al distanei ntre rnduri.
Obligatoriu se asigur patine mici cu limitatori de adncime.
Soiuri
Avnd n vedere importana culturii soiurile se aleg cu mult atenie dup durata de vegetaie:
- Soiuri foarte precoce: Diamant, Perla;
- Soiuri precoce: Agat,Atlas, Romnesc 99,Safir;
- Soiuri semiprecoce:Ceamir,Columna, Evans, Stil;
- Soiuri semitardive:Danubiana, Lena, Triumf, Victoria.
- Soiuri tardive: Stine 2250, S2254RR.
Soiurile se repartizeaz pe cele cinci zone ecologice n aa fel ca plantele s ajung la
maturitate n prima jumtate a lunii septembrie. In acest sens n zonele mai calde (I,II,III) se
cultiv soiurile trzii i semitrzii, iar n zonele mai reci soiurile precoce i foarte precoce.
Epoca de semnat: va trebui s in cont de rezerva de ap din sol, de presiunea bolilor i
duntorilor, de presiunea buruienilor i de soiul utilizat. Perioda optim de semnat este
primvara cnd n sol la adncimea de semnat sunt 10-12 grade C.
Densitatea se stabilete n funcie de potenialul biologic al soiului, indicii de calitate a seminei i
starea fitosanitar a acestora, de epoca de semnat, de calitatea patului germinativ, i de
presiunea bolilor la densiti mrite.
Numr de boabe la mp 55-60
Puritatea minim 98%
Germinaia minim 85%
Greutate a 1000 boabe: 115-220g
Cantitate de smn la hectar: 60-120 kg
Cantitatea = (nr. boabe germ. X greutate 1000boabe) / (puritate x germinaie)
Adncimea de semnat 4-6cm
Distana dintre rnduri 12,5cm sau 25cm sau 45cm

Conditii de vegetatie
Cerinte de temperatura
Soia este o planta termofila, avand o temperatura minima de germinare de 6-7 C ca si floarea soarelui. Dupa
rasarirea plantelor intervalul optim al temperaturii din timpul zilei, pentru fotosinteza, este cuprins intre 20 30 C,
iar temperatura optima din timpul noptii de 16 C.
In perioada cresterii intense a plantelor temperatura trebuie sa fie peste 14 C, fara oscilatii mari de la zi la
noapte.
formarea organelor de reproducere se desfasoara la 21 23 C, inflorirea la. 22 25 C, formarea fructelor si
semintelor la 21 23 C, iar maturarea la 19 20 C, umiditatea solului si aerului fiind, de asemenea,
corespunzatoare cerintelor plantei.
Cerintele de lumina
In ceea ce priveste fotoperioada , soia este o planta de zi scurta. Prin semanatul mai timpuriu, zilele scurte de la
inceputul vegetatiei au un rol important in satisfacerea cerintelor de lumina ale soiurilor tardive si mijlocii.
La o iluminare intensa planta ramifica mai mult, se formeaza mai multe pastai pe planta, iar primele pastai se
formeaza mai sus pe tulpina, favorizand recoltarea mecanizata.
Cerinte de umiditate
Soia este o planta cu cerinte relativ ridicate de umiditate, avand un consum specific cuprins intre 300 si 700.
In perioada de germinare, semintele absorb o cantitate de apa cu 120 pana la 150 % mai mare decat greutatea
lor uscata.
Nevoia cea mai mare de apa este in faza de formare a organelor de reproducere, inflorire si umplere a
semintelor, care calendaristic au loc in 10 15 iunie 15 20 august. Lipsa apei in aceasta perioada determina
caderea florilor si pastailor, iar semintele formate raman mici, cu consecinte in productie, care poate sa scada cu
pana la 50%.
Insuficienta apei de-a lungul perioadei de vegetatie afecteaza negativ toate elementele productivitatii, dar mai
ales numarul de pastai pe planta si marimea boabelor.
Excesul de umiditate este tot atat de daunator ca si lipsa apei, in toate fazele de vegetatie.
Consumul de apa a planterlor variaza in raport cu gradul de aprovizionare al solului, durata vegetatiei soiurilor,
potentialul productiv si conditiile de mediu.
Soia consuma zilnic in medie: 2-2,5 mm apa in luna mai, 4-5 mm in lunile iunieaugust si 5,5-6,8 mm in iulie.
Cerintele fata de sol
Soia este o planta pretentioasa in ceea ce priveste solul, necesitand suprafete de cultura cu textura mijlocie,
luto-nisipoasa pana la lutoasa, cu reactie neutra, slab acida, bine drenate, bogate in humus, fosfor, potasiu si
calciu, din seria cernoziomurilor, solurile brun-roscate si aluviale.
Pe solurile calcaroase apar frecvent fenomene de carenta, mai ales in microelemente si fosfor, iar cele acide
trebuie amendamentate.

Combaterea bolilor si daunatorilor :


Combaterea bolilor
Cele mai rspndite boli ale soiei i care produc pagube nsemnate sunt: virozele, bacteriozele
i micozele. Dintre viroze, mozaicul soiei produs de Soja virus l(Gard. et Kendr.) Sinith, este o
boala care poate micora producia cu cca. 70%. Boala este cunoscut sub trei forme: mozaicul
brun, mozaicul galben al frunzelor i ncreirea sau bicarea frunzelor. Plantele atacate rmn
mici, pipernicite i au foliolele ptate i umflate din loc n ioc. Culoarea acestora alterneaz ntre
verde-inchis i glbui. Pstile atacate au un numr redus de semine, care adesea nu mai
germineaz. Mijloacele de combatere se reduc la folosirea de smn sntoas, obinut din
loturi semincere verificate i aprobate, precum i prin folosirea soiurilor rezistente la atacul
virusului. Dintre bacterioze, pagube serioase produse, mai ales n anii i n zonele ploioase,
arsura bacterian a soiei produs de Pseodomoiias glycinea (Coerper) Stapp. Boala se
instaleaz pe tulpin, frunz, petiol, psti i trece uneori i la semine. Apare sub form de pete
mici, de I-2 mm. galbene, care ulterior devin brune pn la negre. esuturile din dreptul acestor
pete se usuc i se rup, nct planta atacat apare cu frunzele ciuruite sau sfrtecate. Pstile
atacate conin un numr mic de semine a cror facultate germinativ ete mult redus. Aceast
boal se combate prin folosirea de smn sntoas, provenit de la plante neatacate, ce au
fost recoltate i treierate separat. Soia mai este atacat de man, cauzat de ciuperca
Peronospora man-shurica (Naumov) Sydow i de putregaiul alb, produs de Sclerolinia
sclerotiorum (Lib.) De By. Mana se combate prin stropiri repetate cu zeam bordelez 1%, iar
putregaiul alb. prin tratarea seminei cu produse organo-mercurice.
Combatere duntori:
Duntorii care produc pagube mari, mai ales n perioada formrii pstilor sunt: molia pstilor
de soia (Etiella zinckenella Tr.) i molia pstilor de mazre (La,speyre,sia nigrieana F. si L.
dorsana F.). Combaterea moliei pstilor de soia a fost indicat la cultura borceag-ului. Molia
pstilor de mazre se combate prin arturi de toamn, semnat devreme i folosirea soiurilor
timpurii, pentru ca inflorirea s nu coincid cu perioada depunerii oulor.
Pentru combaterea roztoarelor din cmp se poate utiliza produsul Baraki.

Combatere buruieni:
Soia este o plant foarte sensibil la mburuienare. Odat invadat de buruieni, mai ales n
prima faz de vegetaie, cultura nu se mai redreseaz, chiar dac ulterior buruienile au fost
combtute. Culturile pentru siloz se presc de 2-3 ori, lucrarea executndu-se mecanic.
Adncimea primei praile este mai mare (8-10 cm), iar a celorlalte dou mai redus (5-6 cm),
Pritul se execut pn la nflorirea plantelor. Folosirea erbicidelor n combaterea buruienilor
reprezint o metod avansat pentru ntreinerea culturilor de soia, care reduce volumul
lucrrilor de ngrijire i elimin pericolul rnirii sau distrugerii plantelor. Dei erbicidele se
folosesc ntr-o msura mai mic la culturile de soia pentru nutre, menionm, pentru orientare,
o serie de erbicide ce pot fi utilizate la combaterea buruienilor din culturile de soia.
Amibenul este un erbicid selectiv ce se prezint sub form de soluie. Se aplic pe sol
nainte de rsrire a buruienilor i a plantelor de soia. efectul fitotoxic al erbicidului este mai
accentuat asupra seminelor n curs de ncolire i scade pe msur ce buruienile nainteaz
n cretere. amibenul distruge aproape toate buruienile anuale monocotiledonate si
dicotiledonate, dar nu distruge buruienile perene cu sistem radicular adnc cum sunt: costreiul
(Sorghum halepense L.) si volbura (Convolvulus arvensis L.). Erbicidul se aplic, n benzi, pe
rndurile semnate, folosindu-se 7Kg /ha, ce se amestec bine cu cantitatea de ap
necesar; n timpul lucrului, soluia se agit continuu. In ara noastr sunt n curs de
experimentare i alte erbicide, ca vernamul i alanapu
Irigarea:
Irigarea este o lucrare de ntreinere ce poate aduce sporuri considerabile de recolt, mai
ales pe cernoziomurile din sudul rii. Udrile se aplic n perioada critic pentru ap a soiei,
de la apariia primelor flori i pn la umplerea seminelor, calendaristic ntre 15 iunie i
sfritul lui august. Prima udare se relizeaz nainte de nflorire, iar urmtoarele la intervale de
10-14 zile, n funcie i de precipitaiile nregistrate. De regul, pot fi necesare patru-cinci
udri cu norme de udare de 700-800 metri cubi/ha pe solurile cu permeabilitate bun i 400500 metri cubi/ha pe solurile cu permeabilitate slab i pe nisipuri. La irigarea prin brazde,
norma de udare este cuprins ntre 800-1.000 metri cubi/ha.

Recoltarea:
Momentul declanrii operaiunii de recoltare la
cultura de soia este determinat de umiditatea
boabelor. Startul se d atunci cnd boabele au
atins umiditatea de 16%. Dac ntrziem recoltatul
sub umiditatea de 12%, exist posibilitatea apariiei
pierderilor prin scuturare. Pstile datorit stresului
termic crap i elibereaz boabele. Uneori
alternana umed - uscat determin o deschidere n
mas a pstilor cu pierderi ce pot depi 50% din
producie.
La recoltare se regleaz combina n aa fel nct
turaia tobei s fie n jurul valorilor de 400 - 550
rotaii/minut, iar distana dintre bttor i
contrabttor la intrare trebuie s fie de circa 30
mm, iar la ieire de 15 - 20 mm. Pentru pstrarea
seminelor de soia n magazii trebuie ca umiditatea
acestora s fie sub 12%.
Conditii minime de calitate pentru soia,
conforme planului de gradare stabilit prin Sistemul
National de Gradare a Semintelor de Consum
continut de proteina 27-50%
caracteristici organoleptice - specifice produsului
sanatos
corpuri straine 3-5%, din care minerale ma x. 0,51% seminte patate max. 5-8 %
sparturi pe ciurul de 3,15R,seminte strivite, atacate
de insecte-total 10-15%
seminte de soia arse-incinse max. 2-5%

Bibliografie
Curs Fitotehnie-Prof. dr. Teodor Robu
http://www.recolta.eu
http://www.agricultor.ro
http://agricultura.arad-stiri.info
http://agroromania.manager.ro

Va multumesc pentru atentie.