FLORI DE MUCIGAI, T.

ARGHEZI

Context
Flori de mucigai este un volum singular in opera arghezian cuprinznd 25 de texte
lirice care au drept corespondent in proz vol.Poarta Neagr. Punctul de plecare il
reprezinta perioada petrecut de poet in inchisoare, creaiile descriind viaa deinuilor,
a marginalizailor societii si constituind o tentativ de valorificare a esteticii urtului
att sub raport tematic ct si in ceea ce privete lexicul poetic,structura discursului
,ambele eliberate de constrngerile clasicizante.Limbajul utilizeaz elemente specifice
registrului stilistic colocvial, popular si oral, elemente de argou,remarcndu-se att
functia poetic a comunicarii ct si cea expresiv.Ca structura, se observ aspectul narativ
al unor poeme, sau descrierea folosit in altele, imbinarea satirei cu meditaia,a
confesiunii cu dialogul.Astfel lumea nchisorii ocheaz cititorul prin amestecul de
terifiant, grotesc, pitoresc, macabru, suavitate si senzualitate.T.A. se incadreaz in
modernism prin contribuia la depoetizarea limbajului artistic ,asemenea lui G.Bacovia
ins modalitile sunt diferite.
Modelul este vol. Florile rului al lui Ch.Baudelaire pe care Arghezi a dorit s il traduc
sub titlul Flori de otrav. Aa cum arat H.Friedrich, in poezia lui Baudelaire ca s fie
la adpost de banal, sfidnd gustul banal, frumusetea trebuie s fie bizar.[]Dar el a
dorit fr niciun echivoc si urtul ,ca echivalent al misterului ce trebuia din nou
abordat. []Mai violent dect pn acum ,anormalitatea se anuna ca principiu al
poeziei moderne.
Titlul este un oximoron ce asociaz doi termeni ce pot sugera estetica urtului.Florile
sunt un simbol al frumosului, vieii, fragilitatii, parfumului, culorii, in timp ce mucegaiul
reprezint urtul, moartea, pestilena, banalul ,durata aa c se poate nelege nc din
aceast sintagm faptul c in poezia modern frumuseea i trage seva din urt, c
diformul, neobinuitul, ,lumea abjeciilor, a infernului poate fi surs a poeziei.Estetica
urtului anunat de titlu este prezent i in poezia arta poetic Testament ce deschide
vol de debut, Cuvinte potrivite:Din bube ,mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumusei si
preuri noi.
Incadrare- poezia ce deschide vol. i i d titlul este o art poetic, deoarece cuprinde
concepia autorului despre poet , procesul creaiei si poezie/oper .Prin ea poetul ii
exprim adeziunea la estetica urtului.
Poezia este inclusa in modernism prin valorificarea esteticii urtului, limbajul nou
ocant, (fenomenul depoetizrii) punnd alturi arhaisme, cuvinte populare ,familiare si
metafore, prin condiia de damnat a eului liric in ipostaza de artist, prin circumstanele
procesului creaiei, structura ce nu mai respect in totalitate prozodia tradiional.Ca si in
intreg volumul ,funcia poetic a comunicarii se mbin cu cea expresiv.

Viziunea depre lume este a unui om care consider artistul un artizan al cuvntului ce
poate aborda fiecare aspect al realitii, deoarece oricare dintre ele constituie material
poetic. Cuvntul este elementul originar si esenial pt c el instaureaz realiti, lumi ,iar
artistul trebuie sa stpneasca tehnica literar ,dar sa fie si inzestrat cu har.Arta ca
metesug a facut critica literar sa il numeasc pe T.A. poeta faber.
Tema: concepia asupra rolului poetului, a procesului creator si asupra creaiei:stihurile,
florile.
Motive poetice: noaptea, stihurile, ntunericul, unghia.
Tipul de lirism; textul se incadreaz in lirismul subiectiv prin mrcile eului liric: forme
verbale si pronominale de pers 1: am scris,mi.
Structura: 2 secvene lirice cu rim imperecheat, msura inegal ce cuprind 6 fraze de
dimensiuni diferite.
Incipitul surprinde tema,procesul creaiei prin sintagma le-am scris in care pronumele
sugereaz poezia-florile din titlu, iar verbul la perfect compus plaseaz actul creator
naintea confesiunii ca pe un act ncheiat.
Relaii de opoziie si de simetrie Se remarc opoziia dintre spaiul nchis firida goal si
exteriorul dominat de ploaie ploaia btea departe ,afar , dintre unghia ngereasc si
unghiile de la mna stng .
Imaginarul poetic Circumstantele creaiei implic elementul spaial si temporal
precum si uneltele actului artistic( condeiul si climara in poezia art poetic
Testament.)
Spaiul scrierii este exprimat de sintagma prete de firid goal ,sugestie a claustrrii, un
spaiu nchis propice damnrii care exclude ajutorul divin.Peretele ca loc al creaiei
implic ideea de inscripie-semn al rmnerii in eternitate, pe cea a creatorului cronicar, si
fenomenul depoetizarii prin trimitere la picturile rupestre. Lumea claustrant se definete
prin relaia cu adverbele departe, afar accentund condiia de damnat si totodat
orgoliul creator al celui care a renunat la ajutor divin.Apare astfel condiia poetului
modern ce a pierdut divinitatea si nu mai simte c este inzestrat cu har ,ci doar cu propria
contiin si propriul talent.
Timpul scrierii pare a fi noaptea :era intuneric ns ambiguitatea poeziei moderne poate
sugera si un intuneric interior in perfect relaie cu cel exterior al inchisorii si lipsei
sperantei, intr-o lume visceral lipsit de spiritualitate, grea.Alturi de spaiu, ,,timpul
contureaz un univers ostil ,senzaia de prsire si nsigurare care este de altfel exprimat
direct: pe intuneric in singuratate.
Uneltele creaiei sunt simbolizate de metafora unghia asociat minii stngi dup ce
mna dreapt i-a pierdut calitile :Cnd mi s-a tocit unghia ngereasc/Am lsat-o s

creasc /Si nu a mai crescut sau nu o mai am cunoscut. Conform Dicionarului de

simboluri mna exprima ideea de activitate, de putere i de dominaie, fiind un nsemn
regal. Mna stnga a lui Dumnezeu este tradiional legat de justiie, iar mna dreapt
de milostenie, reprezentnd embleme ale puterii regale(stnga) respectiv
sacerdotale(dreapta).In discursul liric confesiv, eul poetic mrturisete renunarea la
unghiile minii drepte a crei putere nu mai exist sau nu mai este recunoscut de
creator.In mod obinuit, aceast atitudine se poate interpreta ca renunarea la condiia
traditional a poetului nzestrat cu har divin si care aspir spre divinitate, pe care omul
modern nu o mai recunoate/ regsete n propriul suflet.In alt fel se poate observa o
noua condiie a creatorului de poezie, care nu se opune psalmilor, ci este anticipat de
psalmi prin afirmarea orgoliului artistului contient de propria condiie limitat. In acest
caz, unghiile minii stngi nu mai reprezint demonicul ,ci umanul, capacitatea fiinei de
scrie fr ajutor ceresc ,din propria sev .Noua condiie a creatorului este o mrturisire a
preferinei pentru modernism aa cum in Testament, bubele, mucegaiul si noroiul sugerau
estetica urtului.Ideea aderrii la modernism este accentuat de suferina implicat de
efortul scrierii si de imaginea minii-ghear:Si m durea mna ca o
ghiar/Neputincioas s se strnga.Neputina afirmat poate fi contiina singurtii in
lume si implicit afirmarea condiiei de stpn al unui univers din care sacrul s-a
retras.Mna stnga este astfel instrumentul nou al scrijelirii creaiei pe peretele temniei
,act de revolt si de afirmare a talentului :Si m-am silit s scriu cu unghiile de la mna
stnga. Din ipostaza anterioar a artistului , prezent in poezia Testament rmne
efortul, truda celui care lucreaz asupra cuvntului pt a sublima suferina, grotescul,
terifiantul ,a transforma urtul in frumos .
Procesul creaiei implic singuratate, talent propriu ,lipsa ajutorului divin ,parc
nelalocul su in lumea Infernului (Le-am scris)Cu puterile neajutate/Nici de taurul , nici
de leul, nici de vulturul/Care au lucrat mprejurul /Lui Luca, lui Marcu si lui
Ioan .Repetiiile si enumeraia evideniaz simbolistica divin relevat de Dionisie Furna:
Pentru Matei, un barbat, pentru Marcu,un leu, pentru Luca, un bou, pentru Ioan, un
vultur.Cel cu chip omenesc infieaz ntruparea,cel cu chip de leu infieaz tria si
puterea imprteasc;cel cu chip de bou infieaz virtutea preoeasc si jertfa;acela cu
chip de vultur infieaz pogorrea Sfntului Duh.Prin enumeraia cu sens negativ se
accentueaz lipsa transcendenei si a virtuilor simbolizate de ea. Rmne omenescul si
nu intmpltor Matei si ingerul su lipsesc din enumeraie, intruct ngerul este cel mai
aproape de om si slbiciunea lui. Dac artistul nu mai are virtuile cretine cereti, el
deine ins voina de a crea si capacitatea de a se dedica acestui efort, nlocuind imaginea
evanghelistului absent.Pt omul modern se pare c slbiciunea sau fora uman extras
chiar din pcat si abjecie este mai palpabil, mai credibil de moment ce divinul refuz
s se reveleze.
Creaia sugerat de arhaismul stihuri este delimitat de versurile anterioare stihurile deacum si se definete prin cteva metafore: fr an, de groap, de sete de ap si de foame
de scrum.Antitraditionalist, poezia este imaginea unei lumi eterne care se sustrage
timpului, a unui univers inchis,concentraionar,dominat de moarte si de certitudinea
existenei ei in care fiina uman i pierde dimensiunea spiritual, dar menine nevoia
speranei in lumin ,via ,renatere, frumos, libertate, purificare.Toate aceste sensuri se

adaug poeziei inscripionate pt a fi mrturie urmailor sau ntregii condiii umane, pt c

universul nchisorii are i un sens conotativ.Timpul, spaiul, setea foamea contureaz un
univers al nevoilor concrete ,imediate.
Caracteristicile limbajului poetic
La nivel lexico-semantic se remarc prezena arhaismului stihuri,a cuvintelor cu caracter
religios Luca, Marcu,Ioan , a cuvintelor cu form popular prete. La nivel
morfosintactic se observ alternana timpurilor verbale :prezent /trecut sugernd
caracterul etern al operei n antitez cu condiia efemer a omului, chiar dac este un
creator .La nivel stilistic, specific pt T.A este metafora noua ,inedit: d groap, sete de
apa,scrum, unghia ingeresc.La nivel prozodic, evident este pstrarea parial a
elementelor tradiionale.
Opinia Flori de mucigai este o art poetic modernist in care artistul este nstrinat de
divin , lipsit de har, dar contient de capacitatea lui creatoare , indrznind s
metamorfozeze urtul in frumos, s se defineasc in mod original si orgolios prin fora si
efortul creaiei.