De ce a murit folclorul. Unde a disparut istoria Unde ne-a disparut vlaga.

De ce
toate acestea. Am putea da vina pe manipulare. Dar sincer ma uit la mine si
inauntru-mi descoper ca omul absurd al lui Camus traieste in inconstientul nostru
colectiv. De unde a aparut? Dintr-o vaga urma de constiinta a absurdului care s-a
propagat si a incoltit inautru nostru.
Suntem contaminati ? Inclin sa raspund da. Pentru ca adevarul e ca vectorul
destinului nostru e gresit. Aceasta depresie colectiva, deznadeste ma cutremura.
Exista o stare generala de sufocare. Desi ar putea parea paradoxal tind sa cred
ca exista o nuanta a absurdului de care putem profita, care surescita nebunia
noastra, pasiunea si astfel reusete sa depaseasca granitele reci ale ratiunii ce ne
tine captivi. Problema in sine nu este nici ratiunea dar ma voi intoarce mai tarziu
la problematica acesteia.
Unde se afla deci problema in sine. Care este kernul acestei maladii. Este in sine
o maladie. Adevarul este ca noi incercam sa o starpim. Unii sunt constienti de
asta ideea nu este sa o vindeci ci sa incerci sa o imblanzesti. Aceasta imblanzire
se realizeaza prin cunoastere. V-as ruga sa nu faceti greseala fatala de a intelege
prin cunoastere, cultura Confuzia aceasta este fatala in perceperea premizelor
mele. Este cunoasterea de tip faustic daca doriti. Consider ca nebunia are un
oarecare aport la aceasta cunoastere. Dar nu o nebuie fabricata ci una cultivata.
Cum exact prin percerea liitelor si prin depasirea acestora. Prin ciocnirea dintre
rational si irational.
Am adus acum in prim-plan acest raport. Consider ca suntem inglobati in absurd.
Trebuie sa fim idioti sa afirmam ca intelegem lumea. Nu avem aceasta
capacitate. Nu stiu daca sa zic ca nu avem inca aceasta capacitate asta sta
sub semnul intrebarii. Avem o intelegere rationala destul de detaliata asupra
acestui univers care ne inghite, iar expansiunea acestei intelegeri pare a avea o
crestere exponentiala. Nu ma simt depasit (respectiv la momentul de fata),
mereu m-am simtit depasit de cunoasterea. Nu pot sa pun mana pe ea. Dar ma
fascineaza cunoasterea de tip rational, matematic. As numi-o a observatorului.
Am sa-mi permit sa deschid aici o mica paranteza. De ce numesc perspectia matematica una de observator ?
Fizica chimia