Scrisoarea-document a lui Brancusi catre nea Vasile: ,,Mamaliga o facui intr'un tuci

de o vadra sa i satur si sa dusa fumu in tata mahalaua Montparnassului"

Alin Ion,

Scrisoarea lui Constantin Brancusi catre nea Vasile si nea Petrica a fost publicata de revista <<Observator
Cultural>>. Epistola a fost scrisa de Brancusi pe data de 3 decembrie 1914, la aproape zece de ani de la sosirea
la Paris. Din scrisoare razbate stilul neaos oltenesc, pe care artistul il foloseste cu mare drag.
,,Brancusi raspunde la o epistola venita din tara, adresandu-se lui ,,nea Vasile" si lui ,,nea Petrica". Cine
era Nea Vasilei Nimeni altul decat fratele vitreg, rezultat din prima casatorie a lui Nicolae Brancusi cu
Florica. Apelativul ,,nea", ca termen de respect, este normal in cazul unui frate mai mare. Celalalt
personaj, lui nea Petrica, nu apare in nici un fel de arbore genealogic. Banuiesc ca ar fi vorba despre
fratele primei sotii a tatalui sau mai curand de fratele sotiei lui nea Vasile, Maria, tanti Manda, evocata in
randurile inscrisului la care ne referim", noteaza criticul de arta Florin Colonas in articolul cu tilul ,,Maestrul
perfectului simplu" din ,,Observatorul Cultural".
Brancusi da dovada de generozitate. Le spune rudelor sale ca i-a cedat locuinta unui conational care se
casatorise si nu avea unde sa locuiasca:
,,Nea Vasile si nea Petrica,

Nici macar nu ma mai asteptam sa-mi scrieti, dar iata ca de vreo luna nu mai trecui prin Place Dauphine.
Ieri, cand trecui pe la un amic de'l lasai in locul meu la mansarda, ma striga portaru si'mi dete vreo 8 scrisori
sosite din tara in care o gasii si p'asta de la aldi matale. Nea Vasile si nea Petrica io va dadui adresa asta ca aci
ma cunoaste si postasu si portaru casei si mi le pastreaza.
In casa in care am atelieru de vreo 7 ani imi mai dadu proprietaru inca o camaruta care are use in atelieru meu.
Acolo io mai dormeam din cand in cand, dara fiind si chiria mica cam pret de 8 paini. Cand ma intorsei din tara
ma aflai cu un bun amic care'i bucatar la un restaurant din Paris, care taman ca se insura si venea cu muierea
dupa el, unde statea mai era cu vreo 3 in camera. Ma ruga daca stiu o camera si io ma oferii sa'l las in locu meu
de atunci imi luai catrafusele si ma mutai cu totu, dormii o luna cu pietroaiele si bustenii la un loc pana ma
procopsi proprietaru cu inca o camaruta".
Jignit de un compatriot
In continuare, Brancusi le relateaza rudelor un episod petrecut in tara, care l-a intristat. Marele artist se plange
rudelor ca nu a fost bagat in seama de un vechi amic care ajunsese, intre timp, ministru. Brancusi le mai
povestese rudelor care dintre lucrarile sale sunt mai cautate in Franta.
,,Cand plecai din Bucuresci tare maniat plecai, va zisei io ca dupa ce sunt gata cu lucrarea coanei Elisa, plec la
Bucuresci cu proiectu fantanii lui Haret din fata Universitatii. Cand ajunsei la ministru de cine credeti ca dau, de
Mortun, un vechi amic care ma ajuta pa la '906 la o expozitie sa vand capu de copil din bronz, iata ca ajunse
ministru.
Dar ce credeti mai mare mahnire nici ca se putea, bunul meu amic nici nu se uita la mine si ma refuza cu a mai
mare nerusinare. Daia va zic ca fusei tare maniat. Acu stau cu proiectu in atelier si ma gandesc ca ghini mi'ar fi
prins sa fi lucrat in tara. Ma intrebati ce facui cu expozitia, cum tare ma maniai lasai maiastra mea si capu Muzei
in grija Dnei Cecilia pictorita a de ma viziteaza la Paris am mare incredere in ea. Io atunci zisei sa le pui intr'o
expozitie, da mahnit cum fusei plecai cam pe 17 Iunie din tara. Acu imi mai trecu si cum gasii scrisoarea de la
aldi matale ia ca ma prinse iar doru de acasa. Pe aici incepu razbelu si tata lumea fierbe, inca la Paris ii liniste.
In iarna asta ma pregatesc sa plec la Chicago in America, unde ma invita ai de la muzeul lor sa le torn si lor
maiastra mea in otel inoxidabil. Nea Vasile imi pari ghini ca ti placu Calareata si icoana de ti'o lasai la nea
Petrica. Ma intrebati daca fac si aici Calarete si Vanoase d'alea. Apai, sa stiti ca de ar fi de pe astia ar trebui sa
cioplesc in fiece zi cate una. Pai, io numa cu astea ma tiu ca le vand al mai ghini din tate cioplelile mele. Numa
ieri ce vandui una la un pictor american de'i vecin de use cu mine, e vinit taman din nordu Americii fiu de
telectuali cu mari legaturi in tat Parisu".
,,S'apai sa fi vazut ce se batea turcii la gura americanului"
Brancusi le povesteste cu mult umor celor de acasa cum o duce in Paris. Marele sculptor le relateaza rudelor
cum i-a innebunit pe vecinii de diverse nationalitati cu mancarea romanesca. Din tot ceea ce le transmite rudelor
reiese dorul de tara.

,,V'am zis ca aici stau intr-o casa cu 6 etaje, am multi amici da tate natiile. Io stau jos si usa mea da la atelier da
chiar in batatura si cum pana acu nu dadu neaua p'aici si nici frig nu e aseara scosei chirostriili in curte si pusei
de'o mamaliga cu 3 pui fripti pa jar cu usturoi, da cate ori fac mamaliga miaduc aminte de noptile pe care le
petrecuram in Mai la Magura si ma invata tanti Manda sa las mamaliga sa se licheasca de fundu ceaunului. Asa
facui io aseara da'i bagai pa toti in draci, iesira pe la ferestre da ziceai ca's lupi flaminzi. Le strigai sa coboare da
fie ce sa aduca si vreo doua sticle de vin. S'apai sa fi vazut ce se batea turcii la gura americanului s'a italienilor
de ziceai ca nu mincara de cind ii fatara muica sa si sa'ncinse un chef pa cinste.
,,No duc io ghini da nici sa mor nu pot ca mai am multe de facut"
Mamaliga o facui intr'un tuci de o vadra sa i satur si sa dusa fumu in tata mahalaua Montparnassului. Dapai
cand ma gandesc ca vine Craciunu si tare ii ghini acolo la aldi matale mai ca mi vine sa sui in tren ca e gara
langa mine s'aud trenurile fluierand zi si noapte, daca n'ar fi cu plecarea in America mai ca as fi venit. Ma
intrebati cum o duc. Ce sa zic, no duc io ghini da nici sa mor nu pot ca mai am multe de facut.
V'am spus ca aici in mahalaua asta s'adunara din toate partile lumii, italieni, rusi, chinezi, astia au o droaie de
restaurante, tati ma invita in tara lor ca as duce'o ghini si io le zic daca ghini ii la ei ce dracu cauta la Paris. Io cu
mare drag ma apucai sa va scriu fiindu'mi tare dor de pamintu nostru. Sa va mai zic si una hazlie, veni la mine
un circiumar de'si facu circiuma noua si mai facu si citeva camere de aduna muieri cu felinar rosu, asta ar vrea
sa'i fac eu un gard da piatra da in fiece par sa'i fac cite o Vinoasa. Ma prinsa risu la inceput, da el nimic, asa sa il
fac, greu scapai de el zicindu'i ca nu'l lasa al da sus si pa mine malunga din oras.

Nea Vasile si nea Petrica nu trebuie sa'mi multamiti da cioplelile ce vi le facui, io trebuie sa va multamesc
pentru cite facurati pentru mine, ca mai vazui io frati da ca aldi matale mai rar. Acu ca se apropie sintu Craciun
si sarbatorile de iarna va urez multa sanatate lu tanti Didina lu tanti Manda si la toti copchii multe felicitari de

sarbatori si sa petreceti cum numa la noi pa pamint Romanesc se poate".

Citeste si
Ultimele randuri de dragoste scrise de Maria Tanase inainte sa moara: ,,Te voi astepta, tatuta, oricat ti-o
place tie sa traiesti"
Constantin Brancusi, amorezat de o juna americana: ,,Te imbratisez din adancul inimii si te astept cu cea
mai mare dragoste"
Cat de inalta e Coloana Infinitului si alte curiozitati despre opera lui Brancusi