Universitatea "POLITEHNICA" din

Timisoara

Facultatea de Mecanica
Proiect
Tehnologia fabricarii produselor

An -IV TCM
Coordonator: SL Dr. Ing.
COSMA

Cristian

Student: Ioan-Cristian CABALAU

2013

Cuprins
1) Desenul de definire al piesei;
2) Intocmirea caietului de sarcini de productie:
a)programul de fabricatie:
-volumul productiei;
-termenul de lansare in fabricatie;
-termenul de fabricatie ,cadenta;
-costul de fabricatie;

b)mijloace de productie disponibile ale UMP:

-masini unelte;
-echipamente;
-dispozitive,scule;
-aparete de masura si control;
-resurse umane;

3)Analiza desenului de definire a piesei:

a)analiza materialului;
b)analiza suprafetelor;
4)Alegerea semifabricatului:
a)alegerea metodei si a procedeului elaborat;
b)conceptia semifabricatului;
5)Conceptia procesului de prelucrare:
a)identificarea proceselor de prelucrare tip;
b)stabilirea proceselor elementare de prelucrare a
entitatilor;
c)alegerea sistemului tehnologic;
d)stabilirea solutiei de prindere a piesei
e)ordonarea operatiilor procesului de prelucrare a piesei;
6)Simularea procesului de prelucrare;
7)Pregatirea lansarii in aplicatie:
a)stabilirea regimurilor de aschiere;
b)determinarea tipului de prelucrare;
c)determinarea costului de prelucrare;
d)intocmirea dosarului de fabricatie;

1) Desenul de definire al piesei; (standard)

Desen cu abateri

2) Intocmirea caietului de sarcini de productie:

a)programul de fabricatie:
-volumul de productie este de 1500 piese;
-termenul de lansare in fabricatie este de 6 luni;
-ritmul de fabricatie este de 50 produse pe luna/ 2 ani;
-cost de fabricatie este maxim;
b)mijloace de productie disponibile ale UMP:
Masini unelte:
Operatia:
- strunjire logitudinala (SN500);
-frezare (freza normala verticala) FU;
-gaurire (FU);
-tesire (SN500);
-filetare (SN500);
Dispozitive:
-dispozitivul de fixare pentru operatia de strunjire,
filetare, tesire va fi universalul strungului;
-dispozitivul de fixare pentru operatia de
frezare,burghiere va fi menghina;
Scule:
-cutit de strung: 40X25 STAS 359-67/Rp3
-freza cilindro-frontala D=40mm, L=32mm,
d=16mm;
-burghie de dimensiunile:

- 2.5 mm ;

-- 5 mm ;
- 15 mm ;
AMC:

-subler;
-sablon deoarece volumul de piese este destul de

mare;
Resurse umane;

3)Analiza desenului de definire a piesei:

a)Analiza materialului;
Prelucrabilitatea materilaului piesei;
Notiune de prelucrabilitate a materialului exprima capacitatea de
prelucare prin aschiere a unui material in conditii economice, adica:

folosind viteze de aschiere rodicate;

asigurand uzura minima sculelor aschietoare;
rezultand consumuri energetice reduse;
obtinanduse o calitate buna a suprafetelor;

Criteriile de evaluare a prelucrabilitatii prin aschiere a unui material sunt:

uzura sculei aschietoare;

forta de aschiere;
energia consumata;
calitatea suprafetelor prelucrate;
forma si modul de detasare a aschiilor;

Factorii care determina prelucrabilitatea prin aschiere a unui material

sunt:
materialul piesei ,caracterizat prin compozitia chimica,
structura si proprietatiile fizico-mecanice;
scula aschietoare, caracterizata prin material si geometria
taisului;
conditiile de aschiere ,caracterizate prin natura
prelucrarii(degrosare, finisare), procedul folosit, rigiditatea
sistemului tehnologic, regimul de aschiere (adancime, avans,
viteza) ,lichidul de racire ungere;
Metode de evaluare a prelucrabilitatii materialului:
Metodele de evaluare a prelucrabilitatii maretialului pot fi grapate in doua
categorii:
a)metode directe, bazate pe efetuarea de incercari in conditii concrete de
achiere;
b)metode indirecte, bazate pe incercarii independente de procesul de
achiere;
Cateva exemple de metode de evaluare a prelucrabilitatii
materialului:

 Metode bazate pe studiul uzurii sculei aschietoare , au in vedere

dependenta dintre viteza de achiere si durabilitate;
Metode bazate pe studiul fortei de aschiere prezinta interes in cazul
prelucarari de degrosare;
Metode bazate pe studiul energiei consumate ,sunt indicate , de
asemenea , in cazul prelucrarii de degrosare;
Metode bazate pe studiul rugozitatii suprefetei prelucate prezinta
interes in cazul prelucrarii de finisare;
Metode bazate pe studiul formei si a modului de detasare a aschiilor
prezinta interes in cazul prelucarii pe masini-unelte automate sau a
gaurilor adanci, cand sunt preferate aschii fragmentate sau aschii
elicoidale scurte.
Proprietatiile fizico-mecanice ale materialului sunt determinate de
compozitie si structura, influentand deci prelucarbilitatea prin aschiere.
Rezistenta la rupere prin tractiune si duritatea materialului
influenteaza negativ uzura sculei aschietoare, in timp ce alungirea
specifica si gatuirea specifica au efect pozitiv;
Odata cu cresterea rezistentei la rupere prin tractiune, a duritatii,
gatuiri psecifice si rezilientei creste forta de aschiere si energia
consumata.
Rugozitatea suprafetei prelucrate este influentata vavorabil de
rezistenta la rupere prin tractiune si duritate.
Ameliorarea prelucrabilitatii materialului
Solutiile care pot fi aplicate pentru amelioararea prelucrabilitatii prin
aschiere a materialului piesei sunt:
aplicarea unor tratamente termice;
aschierea la temperatura inalta;
aschierea la temperatura joasa
aschiere cu vibratii;
Tratamente termice aplicate pentru amelioararea prelucrabilitatii
prin aschiere sunt corelate cu materialul piesei:
pentru oteluri moi si extramoi ,cu mai putin de 0,2
carbon si
elemete de aliere sub 0,2
avand o structura predominat
feritica se recomanda de la caz la caz, normalizarea sau
recoacerea izoterma;
pentru oteluri semidure cu 0,3...0,6
carbon avand o
structura feritica in proportie de 30..60
si in rest perlitica se
recomanda normalizarea, recoacerea completa, normalizarea
urmata de revenire inalta, imbunatatirea;

 pentru oteluri dure , cu 0,6...0,9

carbon si pentru oteluri
extradure ,
cu 1...1,4
carbon se recomanda recoacerea de globulizare a
cementitei;
pentru oteluri autocalibile ,cu crom-nichel, crom-molibden, cromnichel-molibden, crom-nichel-wolfram, cum sunt otelurile de scule
mediu si inalt aliate, oteluri inoxidabile sau oteluri anticorozive se
recomanda crecoacerea completa, recoacerea incompleta,
recoacerea izoterma sau imbunatatirea prin calire in aer urmata
de revenire inalta.
Aschierea la temperatura inalta este folosita pentru a ameliora
prelucrabilitatea prin aschiere a materialului ,ca urmare acresterii
plasticitatii sale.
Cresterea temperaturii materialului de prelucrat se poate obtine prin
diferite mijloace (fig. 2.1)

Aschierea la temperatura joasa se bazeaza pe intensificarea rolului de

racire a lichidului folosit la aschierea obisnuita. Efectul produs asupra
sculei este de crestere a durabilitatii, iar asupra piesei , de reducere a
rugozitatii suprafetei prelucrate si de faramitare a aschiilor. Ca agent
frigorific se poate folosi:
tricloretilena in amestec cu alcool etilic si zapada
carbonica;
diooxid de carbon;

Aschierea cu vibratii de numiti parametri conduce la micsorarea fortei de

aschiere si la mai buna fragmentare a aschiilor.Efectele depind de:
directia de propagare a vibratiilor - axiala, radiala sau
tangentiala;
frecventa si amplitudinea vibratiilor in raport cu viteza de
aschiere-vibratiile cu frecventa joasa (pana la0.2kHz) au efect mai
acentuat asupra fragmentarii aschiilor , cele cu frecventa medie
(0,2....16kHz) si inalte (peste 16kHz) au efect si asupra fortei de
aschiere.

b)Analiza suprafetelor;
Tolerante proprii suprafetelor

Tolerante intre suprafete

Nr.
Supraf.

Tip
Supraf.

Dimens
.

Rugozit
.

Nr
Supraf.

Tip
Supraf.

Dimens
.

7,18

3,2

35
0.3

CO

1,41

3,2

4,57

3,2

11

2,50
0.2

3,14

3,2

13,9

3,2

7
0.2

26,59

3,2

CO

1,4

3,2

16,78

3,2

24

3,2

10

CO

5,38

3,2

11

3,2

12

3,2

13

3,2

16

9,81
0.1

28
0.2

7,31
0.2

15

3
0.1

14

3,2

15

3,2

Rugozit
.

Pozitie

16

2,5

3,2

5
0.1

17

9,81

3,2

18

9,81

3,2

19

9,81

3,2

20

9,81

3,2

21

9,81

3,2

22

9,81

3,2

20

17
0.2

22

17
0.2

18

17
0.2

4)Alegerea semifabricatului:
a)Alegerea metodei si a procedeului elaborat:
Costul piesei degrosate din semifabricat laminat este:
C L =C L M L + C D t L (1+

R
)
100

0.030 Kg4,56+130.36 1+

120
100

10.432lei

Costul piesei degrosate din semifabricat forjat este:

C

( L+C F )M F K +C D t F (1+

R
)
100

C F =

Costul piesei degrosate din semifabricat matritat este:

C
( L+C M )M M K +C D t M (1+

R
)
100

C M =

Costul piesei degrosate din semifabricat turnat este:

CT =C T M T +C D t T (1+

R
)
100

unde:
C L costul unitar al semifabricatuluilaminat ;
C F costul unitar al semifabricatului farjat ;
C M costul unitar al semifabricatuluimatritat ;
CT costul unitar al semifabricatului turnat ;
C D costul unitar al degrosarii;
M L masa semifabicatului laminat ;
M F masa semifabricatului forjat ;
M M masa semifabricatuluimatritat ;
M T masa semifabricatuluiturnat
Kcoeficient de corectiefunctiede calitatea matelialului ;
t L timpul de degrosare a semifabricatului laminat
t F timpul de degrosare a semifabricatului forjat ;
t M timpul de degrosare a semifabricatului

matritat;

t T timpul de degrosare a semifabricatului turnat

Rregia atelierului ;