Lecia 1

1. Imaginea, identitatea si marca in relatiile publice

1.1. Identitatea si marca
1.2. Strategia de creare a marcii/identitatii de marca
1.3. Structuri de identitate (monolitica, girata, centrata pe brand)
1.4. Imaginea - ce este si importanta ei (autoimaginea, imaginea dorita,
proiectata, receptata)
1.5. Evaluarea imaginii companiei
1.6. Avantajele utilizarii relatiilor publice
1.7. Importanta modului in care esti perceput
Lecia 2
2. Activiti de relaii publice
2.1. Cercetarea si evaluarea imaginii
2.2. Relatiile cu mass-media si monitorizare si evaluare
2.3. Comunicarea permanenta
2.4. Redactarea materialelor diverse
Lecia 3
3. Evenimentele, comunicarea interna si alte activitati
3.1. Gestionarea evenimentelor, etape in organizarea evenimetelor
3.2. Gestionarea relatiilor cu comunitatea, cu furnizorii, actionarii etc.
3.3. Consultanta pentru problemele publice si lobby
3.4. Comunicarea interna
3.5. Concluzie
Lecia 4
4. Strategiile de relatii publice
4.1. Analiza de context
4.2. Analiza SWOT in PR
4.3. Scopul si obiectivele unei strategii de relatii publice
4.4. Publicul-tinta
4.5. Mesajele unei strategii de PR
4.6. Selectarea canalelor media adecvate
4.7. Activitatile de relatii publice (promotiile si CSR)
4.8. Evaluarea strategiei
4.9. Concluzii
Lecia 5
5. Specialistul in relatii publice
5.1. Caracteristicile specialistului in PR
5.2. Atributiile unui PR-ist (asistent, pr manager, account manager)
5.3. Omul si specialistul in relatii publice, reguli de etica si deontologie
Lecia 6
6. Materiale importante in relatiile publice
6.1. Comunicatul de presa
6.2. Stirea de presa
6.3. Mapa/ de presa

6.4. Discursul
6.5. Company profile-ul
Lecia 7
7. Relatii publice in-house si outsourcing
7.1. Relatii publice in-house
7.1.1. PR in companiile mici si foarte mici
7.1.2. Relatiile publice in companii medii si mari
7.2. Outsourcing - colaborari externe
7.2.1. Outsourcing complet
7.2.2. Colaborari externe partiale
7.2.3. Reprezentarea companiei
7.3. Firma de PR si relatia cu clientii
7.4. Masurarea activitatii de relatii publice
Lecia 8
8. Relatiile publice online
8.1. Ce este e-PR si avantajele oferite companiei
8.2. Comunicarea online
8.3. Neticheta
8.4. Monitorizarea
Lecia 9
9. Instrumente de PR online
9.1. Website-ul companiei
9.2. Blogurile - de companie
9.3. Posta electronica
9.4. E-PR-ul prin articole si comunicate de presa
9.5. Newsletterul
9.6. Alte mijloace
9.6.1. Evenimentele online
9.6.2. Listele de discutii
9.6.3. Newsgroup-ul
9.6.4. Microsite-urile
9.6.5. Forumul
9.6.6. Schimb reciproc de link-uri
9.6.7. Bannerele
9.6.8. Mijloacele de instant messaging si discutiile online
Lecia 10
10. Gestionarea crizelor in relatiile publice
10.1. Elemente generale (conflictul, dezacordul, escaladarea, tensiunea)
10.2. Tipuri de crize (organizationale, de imagine, mediatice...)
10.3. Metode de gestionare a crizelor
10.4. Comunicarea pe timpul crizei
10.5. Studii de caz - Tylenol, Exxon
10.6. Concluzii finale

Ceea ce pare s caracterizeze societatea de astzi este complexitatea i

schimbarea. Complexitatea poate fi atribuit creterilor din sfera cunoaterii.
Schimbarea - atribut al tuturor celor ce alctuiesc Universul, dar i al
Universului ca ntreg - este prezent, la nivelul societii omeneti, fie ca
fenomen necontrolat, fie ca produs al gndirii i voinei oamenilor.
n vreme ce complexitatea poate fi vzut ca rezultat al creterii
specializrii resurselor organizaionale (ca de pild specializarea oamenilor,
a produselor i serviciilor sau a informaiei), schimbarea vine din faptul c
evenimentele au o frecven de ocuren foarte mare, dar durata lor e din ce
n ce mai mic, iar efectul lor asupra structurii organizaiei i asupra
resurselor acesteia este tot mai puternic.
Structura i resursele unei organizaii fiind ntr-o strns
interdependen, nevoia de rspuns la complexitatea crescnd a mediului i
la schimbare - ca stare permanent - trebuie s aib la baz cteva aspecte:
-

mbuntirea cooperrii i comunicrii n interiorul organizaiei

reducerea timpului afectat lurii deciziilor
mbuntirea calitii deciziilor
posibilitatea de a face rapid restructurarea proceselor interne
meninerea unei o interfee inteligente i mobile cu mediul

S-ar putea vedea aici c, de fapt, este vorba despre utilizarea

informaiei pentru optimizarea activitii, precum i pentru a atrage atenia favorabil! - asupra acestui fapt i asupra chiar a acestei activiti. Informaia
bine prelucrat duce la cunoatere, iar managementul cunoaterii (creare,
acces, comunicare, evaluare, aplicare i distribuire) asigur atingerea
scopului: folosirea cunoaterii pentru a lua decizii corecte n legtur cu
schimbrile necesare.
Altfel spus, informaia i cunoaterea au valoare doar n msura n
care duc la aciune n sensul atingerii scopului pe care organizaia i l-a
propus. Controlul fluxului informaional i managementul cunoaterii au n
vedere acelai lucru i anume ca toate msurile s aib drept scop
satisfacerea obiectivelor organizaiei i realizarea unei bune percepii a
acesteia n contextul social.
Se tie c schimbrile n structura organizaiei, politicile
administrative, stilul de management, tehnologia informaiei, practicile
proprii de pregtire profesional, precum i design-ul fluxului de lucru
stimuleaz schimbrile cognitive individuale, care antreneaz un
comportament superior fa de modul n care fiecare i face munca.

Dar toate acestea i fac simit influena n mod hotrtor asupra

schimbrilor din organizaie i asupra produselor/serviciilor oferite la
interfaa cu comunitatea. O bun reacie din partea comunitii duce la
motivarea indivizilor din organizaie (indiferent de nivelul la care activeaz)
i rezultatul se mbuntete tot mai mult (vorbim aici despre performan,
calitate, productivitate, costuri i eficien).
Aceast interdependen (performana individual/performana
organizaiei) este completat de o alta, aflat la interfaa organizaiei cu
publicurile externe (care pot fi ntreaga comunitate, ori doar o parte a ei),
publicuri ce evolueaz, la rndul lor, odat cu organizaia i cu lumea extern
acesteia: este interdependena dintre ceea ce ofer o organizaie i reacia
beneficiarilor acelei oferte. Ambele interdependene reliefeaz un proces
continuu de comunicare.
Se comunic informaie prelucrat (cunoatere), care este mprtit,
evaluat, sporit, modificat, att la nivel intra-organizaional, ct i la
nivelul social mai larg al comunitii.
S nu uitm nici o clip c organizaiile economice exist i
funcioneaz pentru a obine profit, drept care, rolul i scopul structurii de
relaii publice n economie snt de a condiiona publicurile interne i externe
pentru a face mai sigur drumul spre profit al organizaiei.
Iat contextul n care se plaseaz activitatea de relaii publice (RP) a oricrei
organizaii economice i iat i locul unde se desfoar aceast activitate
complex: interfaa (virtual!) dintre organizaie i publicurile acesteia.
Dac definim marketingul ca fiind managementul schimburilor dintre
organizaie i publicurile sale externe, exist i o curea de transmisie a
marketingului n interiorul organizaiei : managementul calitii .
La nivelul organizaie/public, unde-i desfoar activitatea structura
de relaii publice, se realizeaz fluxul bidirecional de informaie i de
intenionaliti. Prin diversele metode i mijloace care in de mix-ul de
marketing, o organizaie i promoveaz o imagine ct mai favorabil, astfel
nct publicul ales drept int s fie condiionat pentru a recepta pozitiv
produsul sau serviciul oferit de organizaie, iar personalul organizaiei s se
simt mereu motivat de discursul de management al calitii s sprijine
startegia managerilor organizaiei.
Discursul departamentului de RP provoac o reacie (voluntar i/sau
involuntar) pe baza creia cei de la RP pot analiza activitatea organizaiei i
o pot evalua prin raportare la resurse, obiective i rezultate.
Concluzia poate duce i la naterea unor noi idei de abordare, att n privina
activitii din interiorul organizaiei, ct i n privina discursului acesteia

ctre publicurile externe. Att concluzia, ct i ideile de mbuntire a

abordrilor trebuie aduse la cunotina managementului organizaional.

RELATIILE PUBLICE IN ORGANIZATIILE

NEGUVERNAMENTALE

Dup 1989, la fel ca i alte ri din Europa Central i de Est, n

Romnia a crescut numrul de organizatii neguvernamentale. Acestea au
adus o contributie importanta la modernizarea societatii.
Astfel, pe parcursul a nou ani, organizaiile neguvernamentale au
preluat, pe fondul unei crize a resurselor statului, funcii i roluri care nainte
de 1989 reprezentau atribuii exclusive ale administraiei, devenind un actor
important al promovrii valorilor democratice i a schimbrilor sociale, a
unor raporturi noi ntre stat i societate.
Din 27.000 de organizaii neguvernamentale nregistrate n Romnia,
aproximativ 2.000 sunt active. Cele mai multe dintre ele activeaz n
domeniul cultural i de recreere, urmate de cele din domeniul social i al
educaiei. n general, organizaiile din domeniul social se bucur de o mai
mare vizibilitate.
Adeseori, ONG-urile pot acoperi anumite nevoi ale comunitii, mai
bine i mai ieftin dect o poate face sectorul public (exemple frecvente sunt
oferite din domeniile asistenei grupurilor vulnerabile sau al
managementului unor instituii de asisten medical).
Sectorul ONG este deseori caracterizat drept nedemn de ncredere,
fragmentat i deficitar n asumarea activitilor colective.In ciuda acestui
aspect, sectorul ONG a nregistrat realizri semnificative rspunznd unor
nevoi acute.

ORGANIZATIILE NEGUVERNAMENTALE

Mihaiela Vlasceanu defineste organizatia astfel:este un grup de

oameni intre care se deruleaza interactiuni orientate de obiective relativ
comune si specifice.1
Organizatiile neguvernamentale desemneaza toate tipurile de
organizatii care nu au scop lucrativ, si sunt, cel putin partial, independente de
stat.2
Organizatiile neguvernamentale sunt structuri de natura private care
activeaza ca persoane juridice si sunt independente in raport cu orice
autoritate publica. Ele sunt asociatii sau fundatii nonprofit iar beneficiul pe
care organizatiile neguvernamentale il aduc societatii este concurent cu cel
al institutiilor publice, in acest caz ONG-urile putand suplini o mare parte
din lipsurile pe care aceste institutiile au in domeniul organizatoric, al
relatiilor , al activitatilor practice si al promovarii.
Termenul de nonprofit indica, de fapt, ca profitul nregistrat la sfrsitul
anului fiscal nu va fi distribuit si folosit pentru uzul personal al uneia sau
mai multor persoane fizice din cadrul organizatiei (cum se ntmpla n cazul
profitului societatilor comerciale care poate fi transformat n dividende
pentru asociati), ci este destinat desfasurarii de activitati pentru atingerea
scopului generic al organizatiei. Organizatiile neguvernamentale obtin, de
1
2

Vlasceanu, Mihaiela, Organizatii si comportament organizational, Ed.Polirom, Iasi, pg.89

Oprea, Luminita, Responsabilitate sociala corporatista, Editura Tritonic, Bucuresti, 2005, pg.9

obicei, cea mai mare parte a veniturilor ca sponsorizari, donatii sau finantari
nerambursabile, si mai rar prin activitati economice generatoare de venituri.
ONG- urile apar datorita unor nevoi a comunitii. Un grup de oameni
identific o problem a comunitii, a cetenilor care o compun, i se
asociaz pentru a o rezolva. Organizaia trebuie s se asigure permanent c
programele pe care le desfoar corespund nevoii comunitii. Fiecare
ONG trebuie sa-si defineasca viziunea, misiunea, scopul, precum si
obiectivele pe termen scurt si lung.
ONG joaca un rol important in toate domeniile de activitate: serviciile
sociale, protectia copilului, servicii de sanatate, educatie, drepturile omului,
educatie civica, dezvoltare economica.
ONG
trebuie
sa
ndeplineasca
urmatoarele
criterii:
a) Sa functioneze ca o entitate structurata: sa aiba o anumita structura
organizationala institutionalizata;
b) Sa fie de natura privata: separata de autoritatea publica, fapt care
nsa nu exclude finantare publica;
c) Sa respecte criteriul non-distributiei profitului: profiturile obtinute
din activitatile desfasurate sa fie folosite doar pentru atingerea obiectivelor
declarate;
d) Sa se autoguverneze: sa fie capabila sa-si asume decizii privind
functionarea interna si relatiile cu alte institutii n mod independent;
e) Sa fie voluntare.
Organizaiile nonprofit care activeaz n domeniile sociale au o mare
nevoie de specialiti n relaii publice. Acetia au misiunea de a contientiza
i sensibiliza opinia public fa de serviciile pe care le ofer aceste
organizaii i de a aduna fonduri pentru finanarea acestor servicii. Ca grup,
aceste agenii au aprobarea implicit a opiniei publice, datorit interesului
existent pentru munca desfurat de acestea.
Bineneles c aceast aprobare de principiu trebuie s se transforme
ntr-un sprijin concret.
Pentru o buna functionare, ONG- urile au nevoie de tehnicile specifice
activitii de relaii publice n patru mari domenii:
a) Promovarea - sensibilizarea i contientizarea opiniei publice i
demonstrarea importanei muncii pe care o depun i a ceea ce se poate
realiza cu ajutorul serviciilor acestora;
b) Servicii publicul trebuie s tie n ce constau aceste servicii i trebuie
convins s apeleze la ele;
c) Colectarea de fonduri;
d) Angajarea de voluntari.

Organizaiile neguvernamentale mbuntesc eficiena i eficacitatea

activitilor socio-economice, ele ofer servicii mai ieftine i mai bune
pentru c folosesc voluntarii. n multe domenii, organizaiile
neguvernamentale desfoar munci aproape gratuite (protecia animalelor,
reciclri profesionale, protecia mediului, educaie pentru aduli i la
distan, circulaia informaiei), n timp ce Guvernul trebuie s plteasc
funcionari pentru aceste lucruri.
Organizaiile neguvernamentale includ spiritul de echip uman,
transparena i participarea public, fr de care o administraie risc s nu
capete suportul public pentru aciunile pe care le ntreprinde.
Organizaiile nonprofit care activeaz n domeniile de asisten
social, sntate i religie au o mare nevoie de specialiti n relaii publice.
Acetia au misiunea de a contientiza i sensibiliza opinia public fa de
serviciile pe care le ofer aceste organizaii i de a aduna fonduri pentru
finanarea acestor servicii
In concluzie, ONG - urile romanesti trebuie sa-si contureze o imagine
cat mai clara si mai credibila in opinia publica pentru ca semnalele lor de
alarma sa declanseze reactii atat atitudinale, cat si comportamentale. Si
primii pasi in acesta directie ar fi specializarea ONG-urilor pe domeniul de
comunicare / relatii publice si intarirea relatiilor de colaborare cu massmedia. Cu siguranta ca acestea nu sunt singurele solutii, insa folosirea
acestor instrumente pot garanta maturizarea acestui sector care poate deveni
si in Romania o "a cincea putere".

RELATIILE PUBLICE IN SECTORUL

COMUNITAR

Relaiile publice reprezint un domeniu de activitate care n Romnia a

aprut abia dup anul 1989. Dovad n acest sens o reprezint confuziile care
se fac, chiar la nivelul schemelor de organizare, ntre relaiile publice i
relaiile cu publicul .
Cristina Coman scrie in cartea sa Relatii Publice.Principii si
strategii:...sintagmarelatii publiceeste utilizata in chip inpropriu de catre
persoane care nu inteleg sau inteleg foarte putin semnificatia ei. Mai grav,
este adeseori expresia relatii cu publicul apare ca sinonima cu relatii
publice , desi sunt total diferite ca activitate. In alte cazuri , relatiile

publice sunt considerate sinonime cu marketingul, cu publicitatea, cu

propaganda sau cu manipularea..3
Astzi, relaiile publice sunt o profesie complex practicat de sute de
mii de oameni din ntreaga lume. Unele organizaii au propriile lor
departamente de relaii publice, n timp ce altele apeleaz la firmele
specializate de relaii publice. Specialitii n relaii publice lucreaz pentru
companii, agenii guvernamentale, asociaii profesionale i comerciale,
pentru instituii filantropice, coli i universiti, spitale, hoteluri i multe
altele. Se lucreaz pentru organizaii mai mici sau mai mari, la nivel naional
sau chiar global.
In prezent , dezvoltarea rapida a societii, fenomenul globalizrii,
cu toate faetele sale, integrarea rii noastre n structurile europene i euroatlantice,toate acestea impun tuturor organizatiilor un ritm alert de adaptare
la cerintele tot mai mari ale cetatenilor.
Tocmai de acea este necesara prezenta unui specialist in relatii publice
in fiecare organizatie (de orice domeniu de activitate ar fi ea).

Ce sunt relatiile publice?

Raspunsul ar trebui sa vina din cele in jur de 500 de definitii ale
termenului.
In acest sector relatiile publice consta in activitati de stabilire a unor
relatii de incredere intre o organizatie si comunitatea in care aceasta isi
desfasoara activitatea. Obiectivele urmarite sunt sa se obtina sprijinul
publicului si sa creeze o imagine buna a organizatiei.
Relatiile publice reprezinta o forma de comunicare menita sa genereze
increderea publicului intr-o organizatie, produs, persoana publica etc., prin
prezentarea corecta a realitatilor acesteia.
Relatiile publice au si o componenta manageriala, intrucat specialistii
domeniului asigura comunicarea pentru organizatie atat in interiorul ei, cat si
in relatiile acesteia cu exteriorul.
Relatiile publice actioneaza asupra:
descoperirea asteptarilor si nevoilor comunitatii pentru a veni in
intampinarea lor;
construirea unei reprezentari pozitive a comunitatii, in privinta
organizatiei;
3

Coman Cristina, Relatii publice.Principii si strategii, Ed.Polirom, 2001, pg.13

 informarea permanenta si coerenta a comunitatii despre

organizatie.
Specialistul in relatii publice se implica si in activitati de cercetare,
management, consiliere, pregatire profesionala (training) si productie
(concepe si supervizeaza realizarea unor productii pentru TV sau radio,
realizarea de fotografii, diapozitive, site-uri etc.).
Practicianul de relatii publice serveste drept intermediar intre
organizatia pe care el o reprezinta si toate publicurile acelei organizatii.
Drept urmare, practicianul de relatii publice are responsabilitati si fata de
institutie, si fata de diferitele ei publicuri.4
Prin tot ceea ce face, el incearca sa obtina si sa pastreze o imagine
pozitiva a organizatiei pentru care lucreaza, sa castige increderea publicului,
sa atraga atentia mass-media, sa influenteze (atunci cand este cazul)
atitudinea publicului fata de organizatie, sa faca in asa fel incat angajatii
organizatiei sa fie motivati, intrucat ei sunt primii purtatori de cuvant sa
amelioreze comunicarea interna (daca apar conflicte intre departamente) si
sa gaseasca si solutii pentru rezolvarea acestora.

Etapele procesului de relaii publice in sectorul ONG.

Relaiile publice sunt activiti importante n viaa oricrei organizaii,
indiferent de natura ei: ntreprindere, instituie public, ONG. Exiti dac
eti cunoscut.
Domeniile de aplicabilitate a relatiilor publice sunt multe dar si
obiectivele vizate sunt diferite. Relatiile publice in cadrul ONG se realizeaza
pe parametri cat de cat asemanatori cu relatiile publice din orice alta
companie comerciala, dar scopul lor final nu are legatura cu cresterea
profitului, ci poate a unui profit imaterial.
Pentru ca o organizatie sa castige respectul autoritatilor, al
finantatorilor, al beneficiarilor si a altor organizatii , trebuie sa isi
construiasca o imagine credibila care sa fie recunoscuta de toata lumea.
Deci in primul rand specialistul in relatii publice din cadrul
organizatiei trebuie sa demareze o campanie de creare (imbunatatire)a
imaginii in randul publicului tinta.
Campania de relaii publice nu este o activitate derulat la ntmplare,
sporadic i dup ureche"; ea este o activitate planificat, structurat i
4

Newsom, Doug, Totul despre relatiile publice,Ed. Polirom, Iasi, 2003, pg.18

coordonat, prin care o organizaie urmrete s-i ating obiectivele de relaii

publice specifice, n aceste condiii planificarea unei campanii presupune
parcurgerea unor etape bine definite, care se succed ntr-o progresie logic; astfel
se evit risipa de resurse, timp i bani.5
Inainte de a planifica o strategie trebuie ca specialistul de relatii
publice sa cunosca foarte bine publicul caruia urmeaza sa se adreseze.
Stabilirea obiectivelor
- intrebarea cea mai importanta in cazul unei campanii de relatii
publice este:Ce dorim sa realizam?
Cercetarea este cea mai importanta etapa a procesului de relatii
publice.
- este cheia succesului pentru orice tip de activiti din domenii
precum relatii publice, comunicare, marketing, att n mediul de afaceri ct
i n zona organizaiilor non-profit. Fr cercetare, cei care se ocup de
relaii publice, public affairs i programe promoionale ar fi complet lipsii
de repere n activitatea lor.
Cercetarea este o etapa analitica, extrem de utila si baza a oricarei
planificari si comunicari. Ea presupune aflarea cat mai multor detalii despre
organizatie si despre mediul sau , despre comunitate si despre concurenta.
Informatiile trebuie sa fie bine structurate, pentru ca elementele de baza sa
poata constitui oricand punct de plecare intr-o ulterioara comparatie si
analiza de imagine.
Planificarea sau elaborarea strategiei
- in aceasta faza , specialistul PR stabileste prioritatile (pe baza
rezultatelor etapei
anterioare), intocmeste un plan care va conduce la indeplinirea obiectivelor
Un program de relatii publice eficient are la baza o planificare strategica.
Planificarea este o etapa organizationala, in care se identifica nu
numai ce ar trebui facut, ci si cand ar trebui incepute, respectiv oprite,
anumite activitati.6
Lipsa unei gandiri strategice si a unei planificari riguroase poate
dauna imaginii sau poate crea confuzie. Planul de relatii publice trebuie sa
includa obiective clar formulate pentru atingerea scopurilor organizatiei,
strategii pentru atingerea acestor obiective si tactici pentru aplicarea
strategiilor .
Implementarea
5
6

Coman Cristina, op.cit, pg.43

Milo, Katie, Introducere in relatii publice, Ed.NIM, Bucuresti, 1998, pg 31

Trecand la aceasta etapa, specialistul PR are deja un plan care va ajuta

organizatia sa isi atinga obiectivele. Este momentul alegerii canalelor de
comunicare necesare transmiterii mesajului catre publicul tinta.
Canale de comunicare pot fi :radioul, presa scrisa, televiziunea;evenimentele
organizate, pliante, brosuri, afise, internet sau alte metode neconventionale
(obiecte promotionale,desene pe asfalt, baloane, autocolante...)
Este etapa cea mai spectaculoasa, cea care de fapt da sarea si
piperulmeseriei, momentul in care se vede daca planul a fost bine intocmit.
Pentru o reusita sigura specialistul PR apeleaza la tactici , de ex.
concursuri sau competitii, ceremonii, acte de caritate, diferite activitati
promotionale targuri, expozitii, actiuni de strangere de fonduri, etc

Evaluarea
- este ultima faza a unei campanii de relatii publice. Este o etap care
permite identificarea reuitelor i eecurilor, a progreselor nregistrate n
ceea ce privete informarea i imaginea organizaiei i mai ales, permite
corectarea, cu costuri minime, a greelilor pentru situaii similare care se pot
ivi n viitor.
Trebuie sa apara doua tipuri de evaluare intr-o campanie: monitorizare
si evaluare finala.
Monitorizarea se face la finalul fiecarei activitati intreprinse in cadrul
campaniei, care verifica daca planul este bine intocmit, si care da
posibilitatea redefinirii prioritatilor pentru atingerea obiectivelor.
Evaluarea finala - fiecare campanie de relatii publice trebuie evaluata
complet.
Ce a mers, ce nu a mers si de ce? Ce s-a transformat intr-o greseala? Ce
putea fi facut mai bine?Trebuie descoperit ce anume nu a atins nivelul
planificat si de ce.
Evaluarea se concentreaz asupra a patru aspecte principale (resurse
investite, activiti desfurate, rezultate obinute, impactul realizat) .
Relatiile publice sunt un domeniu de activitate atractiv,bazat pe
comunicare,creativitate,talent,experienta,incredere.
In concluzie, putem afirma ca :
- relatiile publice sunt o functie a conducerii institutiei;
- relatiile publice sunt o activitate planificata;
- relatiile publice se bazeaza pe comunicare totala;
- relatiile publice implica o responsabilitate sociala.

Intreaga activitatea de Relatii Publice se bazeaza pe

comunicare.Comunicarea este o caracteristica umana innascuta ceea ce face
multi oameni sa se simta capabili sa se ocupe de Relatiile Publice.

BIBLIOGRAFIE

Coman,Cristina, Relatii publice. Principii si strategii, Ed.Polirom,

2001, pg.13
Milo, Katie, Introducere in relatii publice, Ed.NIM, Bucuresti, 1998,
pg 31
Newsom, Doug, Redactarea materialelor de relatii publice,
Ed.Polirom, Iasi, 2004,
Newsom, Doug, Totul despre relatiile publice,Ed. Polirom, Iasi, 2003
Oprea, Luminita, Responsabilitate sociala corporatista, Editura
Tritonic, Bucuresti, 2005, pg.9

Relatiile Publice si Marketingul

Oricine a corectat ortografia unui memoriu sau a chestionat intuiia
unui reporter de ziar, nseamn c a redactat. Dac ai compus o scrisoare
sau un e-mail, ai scris. Dac ai expus ideile scrise n cadrul unei
comunicri, ai iniiat un grad de relaionare si treptat vei avea o legatur
permanent cu limbajul i o dorin fierbinte de a comunica eficient i
efectiv idei oamenilor. Dac va regsii ca persoan interactiv n domeniul
relaionrii umane, inseamn c desfurai o activitate de Relaii Publice.
Lucrarea de fa propune o anumit focalizare pe rolul i importana
domeniului de Relaii Publice, privit ntr-o oarecare masur din punct de
vedere economic, si legtura esenial a acestui domeniu cu unul dintre
terminalele sale si anume piaa, deasemenea cunoscut si sub numele de
marketing.
Specialitii susin c relaiile publice au devenit pe neateptate cea mai
puternic disciplin pus n slujba marketingului. Ei acord n continuare un
rol important publicitii, ns doar ca mecanism de susinere a mrcilor si
produselor deja existente pe pia si nu de lansare a altora noi, imaginea
acestora putnd fi construit mult mai eficient prin intermediul relaiilor
publice.
Al Rise si Laura Rise fac unele afirmaii n cartea lor The Fall of
Advertising and Rise of PR, care sunt departe de a binedispune industria de
publicitate. Autorii spun c publicitatea se indreapt spre o nou perioad de
declin n favoarea PR-ului. Nu nsa toi profesionitii n relaii publice sunt
de acord cu Ries, unii dintre acetia afirmnd c volumul The Fall of
Advertising and Rise of PR este o generalizare care exacerbeaz rolul
relaiilor publice n comunicarea de marc si ridic un conflict
ntre publicitate si PR care nu exist de fapt. Iat cteva principalele
obiective si mecanisme ale PR-ului.

Public Relations
Funcia PR ntr-o firm , de obicei manevrat de o agenie din
exteriorul companiei, este pregtit s angajeze eforturi pentru construirea
unei imagini publice puternic pozitive i pentru a se descurca cu orice
posibil eveniment negativ care ar afecta imaginea firmei. n afar de
indiciile principale n realizarea unei imagini publice i constituenii si,
putem identifica 6 obiective primare pentru PR:
Promovarea bunvoinei. Exist o funcie de construire a imaginii de
relaii publice. Evenimentele din industrie i activitile comunitare care
sunt reflectate favorabil ntr-o firm sunt scoase n eviden
corespunztor.
Promovarea unui produs sau a unui serviciu. Comunicatele de pres sau
evenimentele care cresc media de cunosctori ai aciunilor firmei pot fi
accentuate prin PR. Firmele mari elibereaz comunicate de pres ori de
cte ori noi produse sunt vandabile.
Pregtirea
comunicrii interne. Rspndirea de informaii i
corectarea/ndreptarea aciunilor de dezinformare n cadrul unei firme pot
reduce impactul zvonurilor i pot crete sprijinul angajailor. Pentru
evenimente ca reducerea de fore de munc sau fuziunea de firme,
comunicarea intern poate face multe pentru a alunga zvonurile ce circul
printre angajaii firmei sau n comunitatea local.
Contracararea publicitii negative. Aceasta este funcia de controlare a
eecurilor PR. Nu se ncearc muamalizarea evenimentelor negative, ci
mai degrab prevenirea publicitii nocive pentru imaginea public a unei
firme.
Organizarea de lobby-uri. Funcia de PR poate ajuta o firm n
negocierea cu reprezentanii guvernului. De exemplu, industria berii are
organizatori de lobby care monitorizeaz legislaia de domeniu,
supraveghind legile care ar putea restrnge publicitatea berii i a vinului.
Oferirea de sfaturi. Echipele de manageri ajut la luarea deciziilor privind
poziiile ce trebuie adoptate n faa publicului, pregtesc angajaii pentru
apariia n public i ajut conducerea s anticipeze reaciile publice
toate acestea sunt de parte a funciei de oferire a sfaturilor.
Exist cteva mijloace prin care o firm poate folosi benefic PR i poate
convinge cu metodele mai sus prezentate. Scopul este de a se ctiga ct mai
mult control asupra pieii. O firm poate s-i integreze efortul de PR cu alte
comunicri de marketing prin folosirea urmtoarelor metode:

Comunicatele de presa. Avnd un dosar sau o informatie care este un

bun subiect de tiri, pune firma n poziia de a profita de avantajul
spaiului liber n pres. Comunicatele de pres avantajeaz firma n
sensul c i ofer posibilitatea crerii de publicitate pozitiv prin
intermediul mass-mediei. Iat cteva idei pentru un bun sistem de relaii
publice: produse noi, noi descoperiri tiinifice, personal nou, faciliti
noi, practici inovatoare privind corporaia, aa cum ar fi economia de
energie sau programele cu beneficii pentru angajai., ntuniri anuale ale
acionarilor, servicii caritabile pentru comunitate.
Singurul risc pe care l au aceste comunicate de pres este acela c firma
nu are certitudinea c subiectul respectiv va aprea n pres. De
asemenea, tirile care apar n mass-media se interpreteaz liber, ceea ce
le-ar putea denatura nelesul iniial.

Povestirile. O firm nu poate scrie o povestire sau un articol pentru presa

scris i nu poate realiza un reportaj pentru televiziune, dar poate invita
jurnalitiii s realizeze o poveste n exclusivitate despre evenimentul pe
care firma l consider extrem de important. O astfel de poveste
avantajeaz firma mai mult dect un comunicat de pres n sensul c este
mult mai uor de controlat.

Scrisorile de informare. Publicaiile interne, cum sunt scrisorile de

informare, pot mprtia informaiile pozitive despre o firm printre
angajaii si. Ca membrii ai comunitii, angajaii se mndresc de
realizrile firmei. Scrisorile de informare pot fi distribuite i membrilor
importani ai comunitii, aa cum sunt oficialii guvernamentali, Camera
de Comer, sau Biroul de Turism. Distribuitorii se bucur deseori atunci
cnd citesc despre un client important, aa c scrisorile de informare pot
fi expediate i acestui grup.

Interviurile si conferintele de presa. Interviurile i conferinele de pres

pot scoate n eviden utilitatea PR. De cele mai multe ori, interviurile i
conferinele de pres sunt autorizate n cazuri de criz, dar firmele au
avut deseori conferine de pres de succes, prin care anunau descoperiri
tiinifice importante, sau care explicau detaliile unei expansiuni a
corporaiei. Conferinele de pres au un aer de importan i credibilitate
pentru c folosesc mijloacele mass-media pentru a prezenta informaiile
privind corporaia.

Evenimentele sponsorizate. Evenimentele sponsorizate au fost

considerate ca o form important de PR. O firm se poate implica n
evenimentele comunitare prin sponsorizri. Strngerile de fonduri pentru
tot felul de organizaii nonprofit ofer o imagine pozitiv firmelor.

Publicitatea.Publicitatea este expunerea gratuit n mass-media a

activitilor firmei sau a produselor i serviciilor acesteia. Publicitatea
intr n atribuiile PR dar, cu excepia comunicatelor de pres, nu poate fi
controlat ca alte metode folosite de departamentul de PR. Un avantaj
major al publicitii, dac informaia este pozitiv , este c este credibil.
Publicitatea a purtat adevrate poveti ale subiectelor n televiziune i
radio, n ziare i n reviste, oferind un aer de credibilitate n contextul
credibilitii mijloacelor mass-media. Organizaiile non profit se folosesc
deseori de publicitate sub forma unor povestiri de informare i ctig
interesul public la preuri de nimic sau uneori chiar i gratis.

Bineneles odat cunoscute mijloacele, ele trebuie si puse n practic.

ntruct construcia renumelui si a relaiei cu diversele comuniti este n
fapt esena activitii de PR, tema fierbinte ramne, totui, cum se poate
msura eficiena?
Eficiena campaniilor de PR este un subiect fierbinte n lumea
relaiilor publice de oricare parte a baricadei te-ai afla: fie realizator, fie
consumator al acestui tip de activitate. Sunt acceptate unanim afirmaiile
urmtoare: o marc include n valoarea sa si renumele; o companie valoreaz
n ochii investitorilor diferit fa de detaliile strict contabile; ncrederea,
relaia unei organizaii cu mediul n care i desfoar activitatea, este o
construcie complex si nu este simplu de cuantificat. ntruct construcia
renumelui si a relaiei cu diversele comunitai este n fapt esena activitaii
de PR,
tema fierbinte ramne, totui, cum se poate msura eficiena?
Un prim pas n realizarea unei evaluri este stabilirea precis a
obiectivelor si a relaiei dintre scop, instrumentele utilizate si intele lor. Fa
de acestea se poate obine o prima cheie de control. La acest moment, n
practic, aceasta este cea mai comun form de evaluare. De aceea, o dat cu
preluarea detaliilor dintr-un brief ageniile de PR sunt extrem de
atente la definirea temelor realizabile prin intermediul diferitelor
instrumente.

Pentru elaborarea strategiei si integrarea tuturor elementelor este, de

asemenea, necesar utilizarea studiilor de pia specifice. n paralel cu
acestea, studiile de evaluare a tendinelor si de benchmarking sunt de
asemenea utile, fiind un instrument de msur si coordonare cu situaia
general a pieei si a competitorilor. n final, se obine astfel un audit
complex al procesului de comunicare si al percepiei asupra organizaiei, de
la care se poate construi drumul ctre obiectivele stabilite. Analitii si
practicienii domeniului pledeaz pentru acest instrument, ca fiind
absolut
indispensabil: cercetarea complex ante si, evident, post campanie. In acelai
timp ei resping din ce n ce mai vehement aplicarea metodelor de
msurare a activitii de PR prin asimilarea cu alte
activiti din domeniul comunicrii. Marea problem rmne includerea n
bugete a acestui proces de evaluare. Chiar si pe pieele mai mature este o
provocare alocarea a 10-15% din bugetul total de PR (procent vehiculat
frecvent ca fiind cel necesar) pentru aceste activiti.
Piaa romneasc este si ea conectat la aceste tendine, din ce n ce
mai muli clieni fiind adepii programelor de monitorizare si control al
eficienei, fie prin alocarea unor resurse pentru cercetare, fie prin studierea
tendinelor si benchmarking, fie prin introducerea unor formule de
raportare mai precise, la perioade de timp mai scurte.
Relaiile publice nseamn mult mai mult dect comunicare. Deoarece
relaiile publice sunt adesea vzute ca o subdisciplin a comunicrii, este de
neles c cei care se ocup de marketing, s tind s apeleze la profesioniti
cnd vine vorba de planificarea comunicrii n marketing, adesea
profesioniti n publicitate sau vnzri promoionale. Bineneles c relaiile
publice se reflect n toate aspectele marketingului, iar implicarea nc de la
nceput asigur beneficii maxime din investiie. n plus, adesea din
perspectiva relaiilor publice se pot aduga marketingului noi dimensiuni si
valori.
Initial marketingul a evoluat ca o disciplin de afaceri separat de
vnzri. Mai recent a devenit disciplina "umbrel" sub care vnzrile
constituie doar o parte. Important ntr-un marketing eficient sunt fazele de
analiz si planificare. Prima ntrebare n marketing trebuie s fie
ntotdeauna: " Exist o pia si, dac da, care este aceasta?" Abia apoi pot fi
puse alte ntrebri cum ar fi care sunt nevoile pieii, competiia, nivelul
preurilor, canalele de distribuie etc. Relaiile publice ar trebui s fie luate n
considerare nc de la nceput. Specialitii pot contribui la analiza
oportunitilor si pieelor att din experiena lor ct si din perspectiva unei

posibile acceptri a opiunilor. Cercetarea iniial poate ajuta la definirea, de

exemplu, fazei de cercetare si dezvoltare cu un efect considerabil.
Deoarece relaiile publice ar trebui s fie un proces biunivoc, cercetarea
iniial din pia, bazat pe experiena specialitilor, poate ajuta planificrii.
Cercetarea de piata.
Consilierii de relaii publice ar trebui s aib ocazia s se implice n
dezvoltarea raportului pentru cercetarea de pia. Atunci cnd cercetarea
privete factori cum ar fi competena companiei, serviciile oferite , produsele
sau brandurile sale din pia, relaiile publice vor fi jucat un rol n crearea
acestei competene. n mod egal este probabil s joace un rol si n dezvoltare
ca urmare a analizei studiului, aa nct este normal ca cei a cror activitate
va fi direct afectat de cercetare s aib un cuvnt de spus.
Contribuia fiecrui element poate fi identificat prin cercetare. Unii
cred c dificultatea major n ceea ce privete relaiile publice a fost
dintotdeauna msurarea contribuiei sau eficienei menionat mai sus. Luai
n considerare urmtoarele: compania deruleaz o campanie de publicitate si
controleaz cu exactitate unde si cnd apar mesajele publicitare. Noul produs
iese pe pia si conexiunea este oarecum direct. Dar efectele unei campanii
de relaii publice se pot construi n timp, cu influene rspndite n cadrul
diverselor tipuri de audiene. Dac vnzrile cresc, de exemplu, n urma unei
campanii, cum se poate ti cu siguranta dac aportul relaiilor publice si nu
al publicitii sau vnzrilor a fost cauza principal?
O tehnic dovedit este asigurarea c unul sau mai multe mesaje cheie, sunt
purtate numai prin intermediul relaiilor publice. Cercetrile pot testa
acceptarea acestora de ctre un public int si n particular, ct de bine sunt
primite acestea pe parcursul studiului.
Cercetarea poate fi planificat s adauge valoare relaiilor publice. Un
alt motiv pentru implicarea consultanilor n relaii publice, n analiza
cercetrii este acela c uneori pot fi adugate unele ntrebri care vor avea un
rspuns reprezentativ pentru valorile relaiilor publice.
De exemplu un productor de cravate ar putea s cerceteze piaa
pentru a afla ct de des barbaii cumpara cravate si de unde le cumpr. De
asemenea compania ar dori s tie ct de des cravatele sunt oferite drept
cadouri. Toate aceste informaii sunt utile n planificarea marketingului, dar
este puin probabil s fie de vreun interes n afara industriei cravatelor. Inc
o ntrebare care trebuie adugat ar fi ci brbai primesc cravate pe care nu
le-au purtat niciodat si de la cine le-au primit (soie, soacra sau coleg de
birou). Astfel s-ar putea crea o informaie care ar fi irezistibil pentru muli

jurnaliti. i o alt ntrebare care s-ar putea ridica ar fi o comparaie ntre

cravatele care se poart n partea de Nord sau de Sud a unei ri la persoane
tinere sau mai n vrst, sau cravatele purtate acas sau la birou. n acest fel
oportunitile relaiilor publice se extind.
Bineneles c o cercetare de pia serioas, nu ar trebui sa dea
rspunsuri la ntrebri de relaii publice, neserioase, dar nici s piard
posibilitatea adugrii unui element important programului de relaii publice.
nc din fazele primare ale dezvoltrii proiectului, consilierii n relaii
publice pot dezvolta idei complementare. De asemenea pot introduce
elemente care s funcioneze n paralel cu cercetarea. De exemplu, n ipoteza
studiului despre cravate si obiceiurilor relative la cumprarea cravatelor,
consultantul poate sugera organizarea unei licitaii de cravate, iar incasrile
s fie donate n folosul unui fond public pe care productorul de cravate a
afirmat ca il susine. O scrisoare ctre celebriti pentru a dona o cravat pe
care nu o mai doresc pentru o asemenea licitaie, nu va fi doar de
nsemntate pentru publicitate, dar va ajuta la strngerea unor fonduri pentru
o cauz bun.
Relaiile publice pot crea studii orientate pe publicitate n sensul c
uneori consultanii n relaii publice pot sugera o cercetare pe cont propriu,
care este orientat strict ctre relaii publice. Acesta nu este un studiu care
msoar eficiena relaiilor publice ci unul care are rolul de a aduna
materialul necesar pentru scrierea unui articol. Dei unii ar putea argumenta
c este o tehnic supraestimat care nu mai are originalitate, este inc
adevrat ca un astfel de sondaj prezint interes pentru media si poate avea o
acoperire substanial. Este mai puin important dac acestea contribuie la
cunoaterea sau nelegerea pieii ntr-un sector de piat anume.
n industria relaiilor publice, muli cred c dac o campanie de acest
gen are o abordare superficial, sau o propunere necesit argumentare
suplimentar, atunci un sondaj va fi dezvoltat ntr-o recomandare. Exist
cateva firme mari de consultan care au o adevarat specializare n acest
domeniu si, dei aceasta nu a dus la creterea reputaiei lor, nu au fost nici n
detrimentul clienilor lor. Ideea unui sondaj pentru relaiile publice nu ar
trebui descurajat pentru simplul motiv c nu este o idee nou. Oricum, dac
specialitii n managementul marketingului doresc s protejeze si s
construiasc o reputaie solid pentru companie, vor dori s evite s fie
percepui ca superficiali, manipulativi sau cinici. n alte cuvinte, compania ar
trebui s pun ntrebri dincolo de banalul : "va genera impact n media?"
Specialitii n management pot ntreba dac studiul va ntri poziia
sau autoritatea companiei n sectorul n care activeaz. De asemenea ar putea

dori s afle dac va ajuta mbuntirea poziiei companiei si crearea unei

diferenieri fa de competitori.
Un test simplu pentru a testa dac un studiu propus este o idee bun
sau nu este acela folosit si n cazul oricrui concept promoional, spre
exemplu o sponsorizare planificat. Acesta este s v ntrebai cum ai
reaciona dac cel mai mare competitor al dumneavoastr ar anuna c a
preluat activitatea. Dac reacia ar fi s v blamai c nu ai fost acolo primul
atunci probabil este o idee buna. Dac reacia este de indiferent, nepsare
atunci idea nu merit s fie materializat .
Ce este interesant este c societatea i recunoate propriile nevoi de
relaii publice printr-o serie de premii pentru cele mai bune firme n
domeniu. Relaiile publice de orice fel necesit cercetri de pia (marketing)
dar si cercetarea de pia are nevoie de relaii publice.
Relaiile publice nu au totdeauna un rol n domeniul dezvoltrii de
produse si servicii noi, n mod sigur nu n faza de concepere, dar consilierii
n relaii publice sunt surse valoroase de informaii si ar trebui implicai n
discuiile de planificare.
Dintre toi cei implicai n marketing, cei care se ocup de relaiile
publice au adesea cele mai complexe legturi n interiorul publicului
relevant pentru noile produse: clieni, vnztori, furnizori, organisme din
domeniul relaiilor publice sau din comer, ministere, grupuri de
consumatori, mediu academic, mediu investiional si multe altele. Aceste
perspective pot fi de folos n faza de planificare a produsului.
Lansarea produsului
ntr-o companie cu orientare puternic spre pia, relaiile publice au
jucat un rol n proiectarea valorilor cheie care sunt asociate unei mrci
(brand), prin articole, demonstraii, sampling, servicii pregtitoare si multe
alte tehnici. Este de asemenea preferabil ca si specialitii n relaii publice s
aib o opinie proprie asupra pieii. Aceasta ar putea da un nou suflu n
discuia despre produsele noi sau dezvoltarea altora care s satisfac ideea de
schimbare.
Este util ca specialitii n relaiile publice s participe nc din stadiile
primare de dezvoltare cnd se concepe dosarul pentru evaluarea unui nou
produs sau regulat cand echipa de marketing revizuiete planul de dezvoltare
al unui nou produs. Noile tipuri de abordri ale relaiilor publice pot uneori
s ajute s menin n via un produs care este n real declin pe pia - sau s
ajute unul nou sa gseasc noi oportuniti de afirmare.

Poteniale idei bune pot da gre deoarece pot fi lansate ntr-un timp
nepotrivit, pre necorespunztor, ntr-un sector al pieii nefavorabil, cu
mesaje greite. Relaiile publice poate nu previn aceste dezastre. Dar
experiena lumii ntregi si a pieii poate ajuta foarte mult n planning. Si dac
specialitii n relaii publice sunt pltii oricum de ce s nu fie invitai la
lansarea discuiilor nainte ca planurile sa fie finalizate? Cine poate spune
cte neplceri pot fi evitate de ctre ntrebri potrivite puse la timpul
potrivit?
Inovaia n produs este una dintre cele mai importante activiti
preluate de o companie modern si este nelept s fie implicai toi cei care
au o perspectiv de expert n fazele de planificare si evaluare. Relaiile
publice pot avea un rol mai mic sau mai mare de jucat n dezvoltarea si
introducerea unor noi produse si servicii, dar asta depinde de contextul n
care aceste produse sunt noi. Cu ct un produs este mai puin inovator, cu
att trebuie s fie mai creativ activitatea relaiilor publice sau a altor
strategii de marketing.
O funcie important a marketingului este s adauge valoare
produsului sau serviciului oferit. Att publicitatea ct si relaiile publice pot
ajuta la transmiterea valorilor care mresc atractivitatea propunerii si
construiesc o imagine a mrcii. Pe msur ce mass-media dispune de diverse
canale de rspndire a informaiei, ambalajul poate juca un rol din ce n ce
mai important n adaugarea de valoare mrcii. Dac designul nu este potrivit,
atunci el poate aciona n sens negativ asupra valorilor produsului si mrcii.
Aceast abordare se reflect n atenia crescnd acordat tuturor formelor
de ambalaj si a designului acestuia. Tehnologia de tiprire si ambalare s-a
imbuntit, iar costurile au sczut. Din ce n ce mai muli vnztori expun
produsele chiar n ambalajul lor iar asta poate transmite un mesaj familiilor
sau prietenilor. Tot mai multe produse sunt livrate n ambalaje laminate si
tiprite color offset deoarece este tiut faptul c aceste mesaje pot avea o
valoare mai mare nu doar n faza iniial a achiziiei dar si n meninerea
fidelitii pentru marca si ncurajarea achiziiilor repetate.
Un design inteligent poate avea o contribuie semnificativ n construirea
unui brand:
Forma ambalajului
O modalitate deosebit de mpachetare
Materialul pentru ambalaj
Finisajul materialului pentru ambalaj
Orice alte particulariti fizice
Culoarea ambalajului

 Logo-ul sau stilul

Utilizarea unu simbol
Folosirea unei personaliti
Orice alt particularitate intenionat folosit
Activitile de relaii publice trebuie structurate pentru a utiliza aceste
valori nu doar s le reflecte n designul materialelor pentru relaii publice, ci
folosindu-le ca element central n competiii, sponsorizri, sampling si orice
alte activiti promoionale. n termeni practici crearea legturii dintre
ambalaj si designul produsului este recomandat s fie cerut prerea unor
designeri care s se ocupe si de materialele de lansare. Aceasta poate include
articole de prezentare n mass-media, ambalaje, expuneri publicitare,
materiale pentru diverse competiii etc.
Este bine cunoscut n marketing c stabilirea preului unui produs sau a
unui serviciu este o decizie important, implic instinct si cunoatere.
Deoarece stabilirea preului este un element important n poziionarea
produsului pe pia, acesta va avea o influen direct asupra asistenei
oferite de relaiile publice, care de fapt sunt o parte a iniiativei de marketing
pentru poziionarea produsului pe pia
Unii experi n marketing consider c multe produse eueaz datorit
subevalurii preului.Unele produse care sunt considerate astzi lucruri
ieftine de zi cu zi cum ar fi pixurile, ceasurile digitale, tricourile tiprite, au
fost introduse iniial ca produse exclusiviste si vndute la preuri
mari.Uneori aceasta se datoreaz faptului c productorul ncearc s obin
maximum de profit din investiia n dezvoltarea produsului, minimiznd
riscul lansrii unui produs necunoscut pe pia, dar uneori dovedindu-se un
eec datorit nenelegerii mecanismelor de stabilire a preului care
funcioneaz pe pia. Este puin probabil ca un consultant n relaii publice
s fie capabil sau s vrea s fac recomandri cu privire la stabilirea pretului,
dar experiena sa n cunoaterea atitudinii clienilor fa de companie si de
reputaia concurenilor poate fi un element de mare ajutor.
Cercetarea si experiena sugereaz c, consumatorii nu au cunostine
detaliate despre preurile produselor dar cunosc limitele ntre care se pot
ncadra. ntotdeauna va exista o limit superioar peste care produsul va fi
considerat ca fiind scump. n aceeai msur exist si o limit inferioar sub
care ncep s apar ndoieli asupra calitii produsului. Cnd consumatorul
are n vedere un produs nou despre care nu are nici o cunotint, el l
apreciaz n funcie de alte produse similare.
Eforturile relaiilor publice n definirea unui pre si a valorii produsului
vor fi mai bine acceptate de ctre consumator cnd acestea sunt confirmate

de ctre tere prti cu credibilitate sporit (de exemplu critici de specialitate).

Strategia de stabilire a preului adoptat pentru produs sau seviciu se
constituie ntr-o parte important a analizei si aceasta va defini abordrile si
mesajele n planul de aciune propus.
Concluzii
Cert este c PR-ul va fi n permanen fie un concurent desvrit, fie un
colaborator binevenit n ceea ce privete publicitatea, campaniile publicitare,
promovrile de credibilitate a produselor ce vor continua s apar pe piaa
mondial, sau chiar a persoanelor fizice, companiilor etc.
Aa cum Rise susine n cartea sa, publicitatea este vzut doar ca un bra
ajuttor pus n slujba Relaiilor Publice. Personal a aduga c publicitatea
este ntr-o oarecare msur cel mai important link al PR-ului cu terminalul
su, individul nsui. Lucrul acesta se realizeaz la scar larg numai prin
mijloacele de comunicare n mas, TV, radio, internet etc.
Are PR-ul un rol n viaa noastr economic de zi cu zi ? Mai mult ca
sigur c da.

Surse Bibliografice :
Al Rise, Laura Rise, The Fall of Advertising and The Rise of PR, Editura
Harper Collins, 1999
Sergio Zyman, Armin Brott, The end of advertising as we know it, Editura
John Wiley & Sons, 2002
www.admaker.ro
www.bizcity.ro
www.arahne.ro