Sunteți pe pagina 1din 107
7 fe nifvas 1§ dWIL NI VININOOT SANIMLVd “Yo NavY “we 4d s omuouose awerodw ap a5pasoy30 80 sdaoy asuoy pues suv a4, 124209» 249 ArH sppe au OIG ine 3 «uu 30 qq 3 8 [500g yam a9 ends goooe of S6 psu anc pos seq ur uonngiive susspop aye 2408 — pevonaw “pene seeuy Serpapur 3 oxd am Hooyg aomanznde yo Logrnges swoon © Set oe 9M) frenonte sBumyoap 70 daesd aqn Sem prion peo ‘ur onognoy] oy ye suudaze) “ah Sq pasowsond sSumaup 30 67014 gan sazuneD HUIpHIO say JO Aeeos ongad 9-SUon op saad a ay a0atIUBSE 30 Fopeoap Som rig ‘sounis Seymoy ain Sunipea poes oti hos a po ay 98 cedapoopeed op ‘2¢0ddo 200 Smog sou jo suse exp Ie 04, syuomssues sn “oq «ioans-soprio> » ayp fusaW sanistop s9gBhG yo essed ayy Sut atic oh m por Ginauo> XIX 2} Uf anedde oanoy eypey uum» se>pom SUL So enon sf inno sem» moston pal wo op wopuor ut arya “Eansb%> W@MLAX 30 se at sasaeteyo yueuoduy dq posse sm sluowaoeary uvd (wont! Hemesust sfaoy sean] soso. Sach ReoTe feaouden somo dons ip 30, fayeuonoun nod ap we ox sequins sora ‘2p Jo asearsur axp soy pop sey wiped ysmq ap so8y-ppryy om UT orp ‘ams 2 soap oxy on posodddo aany aydyux 2a sum sours ee oF “pasou Sonu 3} ‘suoREsTIAD uDusy-urodomg-onvsy a Jo aouonguod 2xp 18 SB campy Suyquaa ‘sjpois asnoy au0s saxo aq BoOqe poz soa was tN OY. ‘suonezyap Weax8 isig ayp Jo ssomos ofp ay9m ast 98ze ur papnpsur 10 pournuos-ys ayy sesnoy yp pono} 2. r wonpsodrodus jo pond onpifoou pub onqaosbus oy) Ur ENT 18% WH} POE TOU spreaor Hoos wo} poms 2snoq aya jo YoRMjOAD Fuoy auL dOVdS ANV AWIL NI HSNOH FHL ‘sussap si¥lqurUse URS PSION 34, : josuosy xp» :9Bho} sure 3p WHE peg — spe sop ‘vadunayomconmansyay op Woy aPsIUIT|OA ‘sup opp “eSunayomyaiinyy » axp awrayaeN [eOnUOW. sne Jo oda” 39p Up wp uoxpataz Sunssfeoqq sop ouurds ‘aise, youu was BoA pun "uepION siq WaPNE woa YpIs pans FomayoM Jp SUMpAAIwT 21] WONVY WI OND LIZ Wad NI ONONHOM JIG 9 dev sromoduy $9] $983; sues “eqHo1 smut» no modu $91 $98y 890 er Se ce 109 2un,p swasy soy auz0d ‘smajowoxd syurabsecs 30D wf ‘auend apuws argon vf ap Uy HY ssvorsont'» $9, 33 "21g HL & samag arouse 8 [ITAX BP suostred sofeuvosied soy sed sopsite 9p voRnginsp aun.p sqmonzed syox9y Ser gavd 98 qos me sopctio> SP pup svaruopaoy saj anb sep quos ajjouuone: snd u> fp auqwou np souessjom vf PSPOATS & 2] 289-u>fow ny “wonenqey, 2p [eonmeA 1p me sue aq xnap 2p snjd'stndap 2U0p gosesqeredde sgjdrod sonbaue sanu29 SUEY Bue so] wmaued ‘one, & “cnssp» un susp s29qoj8u9 snbnagospa np vonwsodrodns 9p aqsazoiu,, 12 pioU mv pas mp pusng.s suosrew sop VoRNIOA? 21 og np S194 289) AOVdSA LA SdWAL Na NOLLV.LIGVH:T 29 parswos# zojnool fees und — ‘suum py iopygayp wremopsz usd ‘opojodonue — wareyoazap uj — ‘sqev0y fonnsuoo alumnt v Pap ‘oqpmagn] yyduns 3e 99 e229 ‘s¥Bojouor njduns — rapEyp BueZun vip ploqso, winjoxs yu wang sour ound soon seneanfay pe pet "eteonsid et Seng orenoe 8 viedosduy oyod sued Si tome pecans 9p aeates Toner Spends — Soya no oy pod oo “foyzotonsuoa © yun 9a fret ap 29 actooy © iSaapay eau eneay HaMDenNY 2p Zhnaj —amootgmand pop Yond. Seggee eo fe Seu) onan pan oy aede oar apuao sondoue Spano oy aaAONGOWLNI vomosaios anu ose #9 spqus th Hop omdep aes pruNUE o 9p ojoouIP valu 96 mG wT — ‘oupnianedes ranted ewes; quis S16 o YUL fo wo0do FE 900 008 7) » a7eE¥/3 3 oy souyiutnp joy yaruoaas-auntiouay oH jauad uy os-npuyuiion 2p UGE ¥ 9x9pdiuo> fuoideounD earoypour ud fwuIR — s:9AUE MUS — For (ets Toeup oe Epes Uy U ame 38 — hoa 25 jueaoy ¥ saputdegs 0 papery Sano ins ap years —roqrar sted cons pc 89 ete els pu pod moss ay “eopeaprnper ‘Sanonansaoe jloeabopied poe un ee 1 opodt 3p ounDeEp teIp ‘Grupa uspowAlaruoo on yoni od‘ smnROMUN o NpRA oe 9SLONOOT 2 ap yamaysad O-ni ‘up» sxfonnsuas 0 mop 1 swouednpo “a smotomzede aya peur apupidas asm opfonmsuos = ‘ondoad ynadey oupumgs 2912 pannund 2704 ‘Stead pod psnoot promos sopunioad pandour ms apa aes zqor un wo sforoo] — ‘Penida asaop thane perio naede ‘un 0 Sie tusioy © a pers ares is os 2p appiaqaooy or ‘0002 nue dnp sseojmoenods peur yinjos zoun vareadante uy “zano3joo veo aads zpenp Fparpur Wurmoo] vf ap ayizues o-nuy srvawseuse rien cay Es eoand 3e-g Se usin Sreoxny suuoumezede no varaaed "afd UBfeasou fog) “nasi duos 3 yuauno —wod un “yurpisl o ‘pinayo 0 — ge xrmaee op ansodgaper toyed [ers tmooA 9p ND Bey stay snared un od sped ne ly sper 95 “a ‘g) 1 ows sre 103 > ‘isn Sreunqan ap yusoozd arvur un ro el Uf 8 Eola # purgis. vivjedod — qo ad. yuwnopard genpusyput -auazand uj yord pouezqeap aqprandooor ef 2p 7H “sp ne-s op efoyeooy von son emo dese anos wy HaRanewon Ye INSEL pemoe yeoy dios ne-s 2ysniony yp wepaa ‘psnweIyTE op umBoxd user 4 oad o-anuy Sepety ‘qumuauuo ® yrepiowtd 3 s(mainqox2 roqpounao] v axmqnp yEqsod mnwed seso20u doanses) yu ce op jeassiur un od Sy eaay> o2vul Uy 31003 q pueda “ppsy ‘wow wp azosom papoydxo yeu 29 afeouna amo apieindod “(1/61 Up) codyp ¥ Nex S3e129q 9p OPE | a Of, Trurau essoe WIP 3eCT ‘ora emmuoas “py un IE uf susie na one sonyazor ays nu “9poyg sup un uy ‘cog! op priv pSnepe 23 sodype oe atoxe 85a Fes 33 “reomaen9 mjapemoe pandoouy wf oojoo8 ‘ream oy yuoyRE 2p of vind yoo to TUE So ‘Sreouny unyeran op suoy TENE uss soados OWE TT 3 ee aes teoosfeusom seus an yong ue AAVINONVAAVAD ASVO ATAWIad VT INTNOOA VAUVOLVUVdV VI Ad somnd ano: aieaduies Fi "Gsodepe) wai sso nc “tao 9093729 1 agp a ‘nested apun afpzn2oy Wun jaHORG soeuM nd (BRE open no aypad: Su 9p Soon Dezvoltarea locuintei individuale in adincime: Centura verde sud, Zollstock, 1965. “ PA TS eT | LT Ce Ty [fe aa SL oy LH a UT aE necesitate s-a nascut o inovatie: depasirea milenarei locuinte insiruite, cu ziduri comune. Programul casei este urmitorul: 4 camere, serviciile, gatajul, curtea interioara, toate ingenios repartizate spatial pe planseele denivelate. 202 In 1968, M. Safdie teia conceptia Habitat 67, adaptind-o unei coline pe insula Puerto-Rico. Ideea modulului spatial in intregime uzinat este dusi mai departe. Celulele se prezint& in sectiune ca un hexagon turtit, lat de 4 m. Latu- rile hexagonului au grosimi inegale: planseul 12 cm si celelalte 6—8 cm, ceea ce conduce la o greutate de 22 tone, cam de patru ori mai putin decit cutia de la Montreal. Noutatea 0 constituie celula in sine, ai carei pereti inclinati devin lesne scari sau colturi-debara, primesc ferestre sau logii decupate; suprapunerea spatiala a celulelor si legatura cu panta colinei este remarcabila, prin efecte de surplombéa, care constituie, dupa opinia mea, a patra categorie de insumari volu- metrice. ~ « Habitat Puerto Rico 1968»: 0 celulé-modul permite rezolvarea Jocuintelor pe 2~-4 niveluri; intreg sistemul prezerva elementele naturale ale colinei. In 1969—1970, tot pe insula Puerto-Rico, prin sistemul constructiei indus- trializate “helley, se propune un imobil colectiv alcatuit din cutii de beton supra- puse, asezate in consola. Fara a mai urm&ri panta vreunui deal, imobilul repre- zinta $i mai evident, alaturi de bard, turn si colina, peresele in surplomba. Sistemul este flexibil permitind si cutii stivuite pe verticala, ca si asezarea in trepte, pind la inaltimea a 20 etaje. 203 proiect Shelley pentru Puerto Rico 1969-1970, « Habitat 1970», in Japonia, inseamnd reunirea a trei tipuri de capsule prefabricate, pe sase etaje deservite numai de dou circulatii orizontale. Proiec- tul apartine lui Yoji Watanabe; este de subliniat dispunerea celulelor la un unghi drept intre ele, pe axul circulatiei orizontale. Asadar locuinta pornita de la unitatea izolat& se indreapta spre integrarea intt-un sistem, imaginea imobilului paralelipipedic nemaifiind sineura pe diorama citadina, Inci din 1969, cind in Statele Unite se initia « Opetatia strapungere», cel mai mare concurs destinat industrializarii locuintelor de mase, au apdrut sisteme foarte viabile, ca acelea propuse de sotii Lesnikowski? de la New Haven (Connecticut). Doua dintre proiectele lor sint executate la Paris si in Statele Unite. Pe diferite structuri — metalice, din materiale plastice armate, prefabri- cate din beton sau combinatii dintre ele — se alcdtuieste un tesut tridimensional, in care celulele-apartament ne apart singularizate, iar integrarea lor colectiva devine tot mai flexibild. In 1970 se inaugureazd la Chicago centrul John Hancock (« Big John»), inalt de 100 etaje. Suprafata sa desfigurat’ insumeaz’ 252000 m2, impartiti intre 700 de apartamente, birouri (73 000 m2), centru comercial (27 000 m*), parking pentru 1200 automobile, piscine, sali de gimnastica, patinoar, releu de televiziune, restaurante, belvedere etc. In 1972 Noriaki Kurokawa, adept al arhitecturii metabolice4 inca din 1960, cu prilejul inauguririi swranlui Nakagin, statueaza telurile formulei «capsule»: ciclu metabolic; © noua& intelegere a locuintei ca o comunitate de individuali; 0 productie de mase a capsulelor individuale. Capsulele utilizate sint de doui tipuri: cubice si inelare. La « Osaka» ’70», in pavilionul destinat locuintelor sint expuse primele capsule in sistemul inelelor. 214 Imobil cu apartamente in « surplomba. » + In acelasi timp cu turnul Nakagin apar capsulele-incaperi_ care constituie casa Mori-Izumikyo, ca si capsula experimentala a loisir-alut *. ; La antipodul acestei conceptii, in care cutia atit de antipatizata de Wright este inevitabila, intervine « locuinta totul-mobila» sau formula camping in apar- tament, prezentata in 1972 la Koln si Milano. . ; Maximum de « elasticitate» a apartamentului se atinge cind peretit rezulta din mobilare (de exemplu, igloo-urile de dormit). Formula pare discutabila, dar la Rouen a fost propusa pentru experimentare chiar din 1971. Optica unui siloz de capsule intersanjabile are cel putin sase.ani vechime *, aflindu-se la un deceniu de la infiintarea echipei prospective britanice Archigram. Rezolvind problemele cantitative, Archigram, ca $i metabolistii, propune macrostructura si microstructura inlocuibila in functie de uzura. Din aceasta idee elvetienii inteleg ca prin structura si poaté oferi benefi- ciarului participarea la variabilitatea locuintei sale; macrostructura o constituie osatura portanta si conductele principale de instalatii, iar microstructura compo- nentele amenajarilor ulterioare. Astfel ci in 1972 la Rothausweg-Zug *, ne gasim in fata unui inceput cuminte si promitator. ee rude } 120m 1 fragt Tndustrializarea constructiet de Jocuinte va permite foarte curind variabilitate $i flexibilitate la dorinta : . 7 : utilizatorilor, ca Ja Rothausweg Zug, 1972. 205 r Fa 4 Met, Sokol ‘ ‘ oe te | i i ti > ifica arssen Broeck (intre Amsterdam si Utrecht) Tot in 1972 « Metastadt» ® a p&rdsit plansetele proiectantilor ca s& rispunda | in acelasi timp cu edificarea la Ma - : dus ally i i in ira binara: problemelor de megastructuri urbana care apar in mari centre aglomerate. a unut ofas de a oe ea locuintele sint rezolvate in structura binar? Ceea ce in Zug s-a rezolvat intr-un imobil se cauta aici a f solutionat «in sistem», suporft gt unilafi delasabile. pe o serie de plansee care vor primi c4sutele de plastic. Unde nu este sol trebuie Gindirea prospectiva englezi ¢ Sa-l reset t dirijatafirese spre u banismul maritim, « Metastadt 1972» nu inseamnd un imobil ci un « sistem». ii a eit el r ai] ise - Spo a Ma a pega ne IN eA rile ss 2 a wos Al WN I jm i oe i mA | Na in limitele unor proiecte existente s-ar putea face si anticipatii ca acestea: in 1977, la 15 mile de coasta estici a Angliei, ling’ Yarmouth, sé va inau- gura Thélis, un oras maritima carui populatie va atinge 50 000 locuitori, ocu- pati in industria imenselor resurse ale imparatiei apelor. Locuintele vor fi age- zate intr-un « amfiteatru» al cdrui intrados se inspira de la coca unui bastiment gigantic. Laguna interioara, de 1,51 km, va fi prevazuta cu pontoane pluti- toare de diverse destinatii. Experienta va fi extins’ si in alte ape litorale. Meditind asupra realizirilor actuale cit si ptevizionarilor, impreund cu Robert Jungk spre vittor — tot la « modul» prezentului. a promovarilor teoretice ale 0, am putea privi in continuare —- Optiunea roméneascd pentru orage plutitoare are ca sit Delta Dunirii. Tehnologia adoptata curent nu permite Proiect studiat in 19701, planuri flexibile: turn la Nouveau Créteil (G. Grandval, 1971—1972), p roblema « suportilor» este la ordinea zilei. Teza lui N. J. Habraken 9, publicaté in 1961 in Olanda, este tradusi de « The Architectural Press» (1972), 2116 In 1980, poate chiar dr. Richard Buckminster Puller va cinsti cu prezenta sa vernisajul lui « Tetrahedral City» 12, fructul unei prestigioase colaboriti nipono-americane. Acest orag, destinat la circa 300 000 familii, este asteptat cu interes de opinia publica mondiali. Dintr-o platforma patrat% va pleca o pita- mida inalt’ de 200 etaje, ale cdrei laturi fac un unghi de 45° cu orizontala. Aceasti imensa mactostructura ofera cu profuziune « soluri artificiale», tratate ca parcuri si gradini. Toate transporturile se vor face cu ascensoare de mate vitezi, escala- toate si trotuare rulante; automobilele sint admise numai la patter. Situat ling’ Baltimore, orasul va constitui una dintre primele masuri de indiguire ale mareei urbane Boston-Washington, care risca si transforme New York, Phila- delphia si Baltimore in « cartierele» unui oras in lungime de 1 000 km ! Tetra- edrul venerabilului creator este cel mai elocvent exemplu al giganticului salt: edificiu cartier si cartier oras, in cuprinsul unui volum unic. — ° Unititi container din Ziirich-Paralel. _. « Ztirich paralel» 14, conceput de Walter Jonas, va fi poate inaugurat in 1985. Din 6 « ciorchini» a cite 7 « pilnii» se va constitui un oras pentru 250 000 locui- tori, ocupind numai 2 km 2. Unititile complexe de locuit de 200 m diametru nu se vor indlta la mai mult de 100 m faté de solul tratat ca un pate englezesc, cu atbori foarte. inalti. _ «Turnul inalt de o mila» 15, visat de Wright inci din 1956, va atinge inal- fimea sa simbolicd de 1609 m in 1990. Desi proiectul era rezolvat din 1973 va trebui s4 treaci mult timp pentru invingerea reticentelor publicului in pti- vinta locuitului intr-un munte artificial. Pind in cele din urma, 5000 familii vor achizitiona apartamentele celui mai inalt imobil din lume, fiind asigurate ci vot pisi in cuprinsul acestuia toate dotarile comune necesare unui sector urban atit de « verticalizat». 208 Este inci o dovada cA lupta impotriva urbanismului tiritor, care a inceput sk invadeze peisaje admirabile, continu’. Le Corbusier insusi, cdruia nu i se pareau suficient de inalti zgirie-norii New-York-ului, ar fi rdmas uimit de saltul din anii ’90. Cu trei ani inaintea debutuluit mileniului TIT al e.n.,° edilii Parisului vor capitula in fata crizei accentuate de locuinte din zona central, alocind fondurile hecesate pentru convertirea turnului Maine-Montparnasse 16 tntr-un imobil «container». Agadar cei 112000 m2? de birouri ale lui Super-Montparnasse se vor transforma in 1000 de apartamente luxoase, eficient deservite de cele 24 ascensoare a 6 m/s, prevazute inc’ din 1969. Operatia va prilejui an admi- rabil material pentru literatura specializata in « Folosinte noi pentru cladiri vechi » 17, {n anul 2006 se vor ridica la Osaka imensele paravane sustinute de baloane captive, aparind in « premier’ mondiali» o utiasa megastructurd-viaduct 8. Ele- mentele structurale nu vor fi la «nivel» de locuinta, ci numai in cuprinsul « suportilot»: coloane urbane, grinzi urbane, plansee urbane, ca si agore urbane, cotidoare urbane, gradini urbane ete. Constructiile se vor livra in magazine, fie gata alcdtuite, conform progra- mari clientului, fie din elemente separate care permit utilizatorului sa-si facd singur arhitectura. 18 Locuinte elegante, sub forma unui tesut de capsule umani- zate, vor constitui prezente gratioase, mii de dovezi ale libertétit si fantezici personale. Vechile silozuri de apartamente vor dispare incet, incet, din oras. Si dac& aceste previziuni nu decurg astfel, trebuie si admitem ci ele vor fi inlocuite de multe altele. Nu este aceasta rematcabil? NOTE 1, Mosche Safdie, niscut in 1939, a cunoscut la 25 de ani celebritatea. Ultimele sale lucrri sint prezentate in « Architecture d’Aujourd’huiy 159, 12— 71 /i—72, p. 46. 2. « Marcel Brewer, New Buildings and Projects», p. 82. 3, Vezi « Progressive Architecturey 2/1970, p.4 si « Archifectura» nr. 3—4 1972, p. 133. 4, 'Termenul provine din greaci: metabolé == schimbare, deci este vorba de arhitectura pregitita si preia schimbirile vietti. 5, Loisir, termen. francez intraductibil, pentru care in general se propune «timp liber». 6 Vezi « Banen + Wobnen», 5/1967. 7, Vedi « Banen + Wobnen», 1/1973. 8. Vezi « Architectural Design», 4/1971. 9, «Supports, an Alternative to Mass Housingy, N. J. Habraken, Londra 1972. 10, Profesor la Universitatea Technologic’ din Berlinul de Vest. Personali- tate marcanta in lumea « previzionistilory, el este autorul cirtii Die Zukunft 209 hat schon begonnen (« Viitosui a si inceput»), Berna si Stutgart 1957, Ed. Scherz. R. Jungk intelege prin « stiinta viitorului», « stiinta prezentului care se schimbi din ori in ord». Acest punct de vedere este potrivit cercetirilor prospective in arhitectura si urbanism (n.a.). M. «Architecture d’ Aujourd’ hui» 146, p. 84 si « Arbitecturay nr, 2 /1969, 1. « The Architectural Forum» 1—2/1972 si « Arhitecturay nr. 3—4 /[972, 18, Proiectul apartine echipei de athitecti: Anca Bot govan, Petre Carp, Eugen Dobrotd, Victor Fulicea, Radu Patrulius si Alexandru Popescu Necsesti, publicat in « Arbitecturay nr. 2/1972. MM « L’urbanisme et la citéy, M. Ra gon, Paris 1964, p. 98, « Nene Wobn- formeny, Hoffmann si Repenthin, Berlin 1966, p. 182 si « Scheibe, Punki und Hiigely, Hassenpflug si Paulhans, Miinchen 1966. 8. «Li urbanisme et la citer, p. 94. 8. Date extrase din « Scfence ef Vie» 9/1971, p. 98. - 7. Este o aluzie la cartea « New Uses for Old Buildings», 8. Cantacu- zino, Londta, 1973, ". Vezi «The Japan Architect», 137/1967 care prezinta « The Winners of the Shinkenchiku 1967 Residential Design Competition». W. Nu este intimplator faptul ci din 1970 se semnaleazi conceptia inter- ventiei personale in locuinte do i yourself architecture. « THighmile», viziunea profeticd a lui Frank Lloyd Wright. 210 BIBLIOGRAFIE Allsopp, B. A Abstory of Classical Architecture, Sit Isaac Pitman & Sons J.td Londra, 1965. Alpatov, M. Istoria Arte’, Meridiane Bucuresti, 1965. Aloi R., Case di abttaziane milano 1971, Aloi R., Ville @ogg:. Hoepli Milano, 1964, Andersen, Bitten, Jordan. Wohnen in Skandinavien, |. Woffmann Stutt gart, 1958. Aregger H., Glaus O., Hochhaus und Stadtplanung, Artemis, Aiirich 1967. Arhitectura in $.U.A. Catalogul Expovzitiei. Bucuresti, 1971. Asche, J. B. Eléments dune histoire de Part de bdtir. Vid. du Moniteur des ‘ltavaux Publics Paris, 1970. L?atelier 3, Recherche pour un habitat personnalisé a structures traditionnelles ef dqui pements industrialisés. Vid. Eyrolles Paris, 1971. Architects’ Journal (Anglia) Arhitectura (Romania) Architectural Design (Anglia) Architectural Record (5.U.A.) Architectural Review (Anglia) Architecture d’anjourd hui (Franta) Architecture Francaise (Franta) Auujourd’ hui (Franta) Balladur, Friedman, Jonas, Maymont, Ragon, Sché6ffer Les visionnaires de Parchitecture. Robert Laffont Paris, 1965. Becker, Schlote, New Housing in Finland. Kat] Kramer Stuttgart, 1964. Betnadac, B. Le maison de demain. Robett Laffont Paris, 1964. Besset, M. New French Architecture. The Atchitectural Press Londra, 1967, Blachére, G, Savoir batir. Ed. Eyrolles Paris, 1966. Blake, P.. Frank Lloyd Wright. Pelikan Books, Baltimore, 1965. Borchardt, Traub. Hinfamilienhatiser in den U.S.A., Callwey Miinchen, 1962. Bouthoul, G, La surpopulation. Payot Paris, 1964. ‘ Built in U.S.A. 1932—1944, Post War Architecture. Museum of Modern Art New York, 1952. Burckhardt, Beutler. Terrassen Haziser. Werk Winterthur, 1969. Bauen +- Wohnen (Elvetia) Der Baumeister (R.F.G.) Baugeitung (R.D.G.) Buletinul de informare tebnied (Romania) Bouw (Olanda) Candilis, Josic, Woods. A decade of Architecture und Urban Design, Karl ‘ Kramer, Stuttgart /Bern 1968 Cantacuzino, G. M. Vitrusix (traducere), Ed. Academiei Bucuresti, 1964. 211 Cantacuzino, S. Modern Houses. Studio Vista Ltd Londra, 1964. Cantacusino, S, Great Modern Architecture. Studio Vista Ltd Londra, 1966. Cantucugsino, S. Harapean Domestic Architecture. Studio Vista Ltd Londra, 1969. Carbonara, P. Architettura pratica, vol. 1, Ed. Torinese Torino, 1954. Garecopino, J. Lea vie quotidienne ad Rome. Hachette Paris, 1939. Champipneulle, B, Asche, J. L’architecture du XX ° siécle. Presses Univer- altalres de France Paris, 1962. Childe, V. G. Faurirea civilizajiei, Ed. Stiintificad Bucuresti, 1966. Chony, Ey Lurhanisme, ulopies et réalités, Eid. du Seuil Paris, 1965. CGhotwy, A. Flistoire de P Architecture, Vincent, Fréal et Cie Paris, 1954. Coppa, M. Storia del? Urbantstica, G. Binaudi Torino, 1968. ‘ovey, P. Ploliday Homes, T. Crowell New York, 1967. forroyer, BE. Lrarchitecture Gothique, Ancienne Maison Quantin Paris, 1893. ‘relphton, Ford. Contemporary Houses, Reinhold Publising Corporation New York, 1961. Crejeanu, KR. Creteanu, 8. Culele din Romania, Rd. Meridiane Bucuresti, 1969. Curinsehi, Gh. Roma. Cetate eternd. Tid. 'Tehnicd Bucuresti, 1971. Cublors du Contre Scientifique et technique du bdatiment Casabella ( Ttalia) Cushoslovensky architekt Damian, A. Le Corbusier (din «Mari Arhitecti»y), Ed. Metidiane Bucuresti, 1971. Deilmann, Ridder, Binfamilienhaiiser ftir Morgen, IS. Kramer Stuttgart, Bern 1969, Dlamant, R. Industriatised Building 1, 2,3. Wiffe Books Ltd Londra, 1965—1967—1968 Doane, D. A book of Cape Cod houses. The Chatham Press Connecticut, 1970. Donat, J. World Architecture 1,2, 3,4, Studio Books si J. Donat, Londra 1964—67. Doxiadis, C. A. L’ Architecture en transition. Dunod Paris, 1967. Drloton, du Bourguet, Arta Feraonilor. Ed. Meridiane Bucuresti, 1972. Homus ( Italia) I!neyelopaedia of modern architecture. ‘Thames and Hudson Londra, 1963—68, lin ber, ‘I’. New Danisch Architecture, The Architectural Press,, Londta 1968. l'unolo, PL .Architetture Mediterranee Fagee. f. ed. Roma, 1943. llerndndesz, J. Architecture in Puerto Rico. Architectural Book Publising Company New York, 1965. l'leteher, B. .A History of Architecture on the Comparative Method, Batsford Ltd, Londra, 1961. Horum (Olanda) Cial@rdi, A. New Italian Architecture, The Architectural Press Londra, 1967. Challana, ‘Tl. M. Dictionnaire des découvertes scientifiques, Larousse Paris, 1968. CGiumow, G. O planetd numitd pdmint, id. Stiintifica Bucuresti, 1968. Gihberd, I. Modern Flats, The Architectural Press Londta, 1961. Giundot, |, Béments et Théorie de? Architecture, Librairie de la Construction Moderne Paris, 1895 : Guinuchat, P., Perlin, A., Maisons & Patio, Bd Eyrolles, Paris 1972. llubraken, N. J. Supports an Alternative to Mass Housing. The Architectural Press Londra, 1972. Itamlin, I. Architecture through the Ages. Columbia University Press New York, 1944. llinsconpflug/Peters, Scheibe, Punkt und Hiigel, Callwey, Miinchen 1966, Huutecoeur, L. Histoire de architecture classique en France. Ed. Picard Paris 1948-1957 si 1963—1967, llortxon, Spreigeren. Building a New Town, Finland's New Garden City: Tapiola. ‘he M. I. ‘T’.. Press Massachusetts, 1971, a lor, C. From Tepees to Towers. Little Brown and Co. Boston, 1967. lerin, J, de,Passey, R. Maisons Contemporaines, Kd, Plaisis de France Bobig- ny, 1961, lloffmuann, O. Repenthin, C. Newe Urbane Wobnformen. Ver. Ulstein Frank- furt, 1966, Hoffmann, HH. Urban Low-Rise Group Housing, Gerd Matje Stuttgart, 1967. L,' Tabltation (Franta) Habitation (Filveyia) Hlablier (Belgria) 212 Das Haus (R.F.G.) lonescu, Gt. Istoria Arbitecturii in Romdnia, 1 i \1. Ed. Academiei Bucuresti, 1963. gi 1965, lon a cu, Gr. Arhitectura in Romdénia 1964—1909. Ed. Academiei Bucuresti, 1969. Ionescu, Gr. Arhitectura Populard in Romdnia. Kd. Meridiane Bucuresti, 1971, lonescu, Gr. Histoire de TP’ Architecture en Roumanie. Ed. Academici Bucarest, 1972. LP.C.'T. Locuinta urband 1966—1970. Ed, Tehnici Bucuresti, 1971. Isham, N. Early American Houses ; the Seventeenth Century. Watkins G., New York, 1968 Ideal Home (Anglia) Jacobus, J. Die Architektur unserer Zeit. Gerd Hatje Stuttgart, 1966. Jencks, Ch. Architectare 2000. Studio Vista Ltd London, 1971. Jéquier, G., Histoire de la Civilisation Eg yptienne. Payot, Paris, 1913, 23, 25 Jianou, 1. 5000 Ans d’ Architecture, Fernand Nathan Paris, 1970, Joedicke, J. Moderne Architektur, Strimungen und Tendenzen. Kk. Kramer Stuttgart, 1968. The Japan Architect Journal of the R. I. B. A. Kaspar, KK. International vacation houses, G. Watje Stuttgart, 1967, ; Kinjalov, R, Belov A. Pe urmele conchistadortlor. Ed. $tiintificd Bucuresti, 1902, Kramer, S$. N. LIstoria fncepe la Sumer. Ed. Stiingificd Bucuresti, 1962. Kramer, K. Wohnen in neuen Siedlungen. K. Kramer Stuttgart, 1965. Kramer, K. One Family Houses in Groups. K. Kramer Stuttgart -~ Bern, 1966. Kubinszky, M. Adolf Loos, Berlin, Henschelverlag 1970. Kultermann, U. Newnes Bawen in Japan. E. Wasmuth ‘Tiibingen, 1967. Laloux, WV. L’architecture Greeque. Maison Quantin Paris, 1889. ; Lizarescu, C Borgovan, A, Cristea G, Gheorghiu D. Ar bi- wectura romaneascd contemporand. Tad. Meridiane Bucuresti, 1972. ‘Laz&rescu, C, Cristea, G, Lazadrescu, E. Arhitectura romdneasca in imagini. Ed. Meridiane Bucuresti, 1972. Le Corbusier. Une maison, un palais. ?Esprit Nouveau Paris, 1938. Le Corbusier. Qcuere Complete 1910—1965. Dr. HB. Girsberger Ziirich. Lipin, L, Belov, A. Carjile de lut. Bd. Stiintificd Bucuresti, 1960. Lips I. Obéirsia lucrurilor, Ed. $tiintitick Bucuresti, 1958. Lissnet I. Culturi enigmatice. Ed. Meridiane Bucuresti, 1972. ; Lohse, Schadet, Zietschmann. Newes Bauen-Gutes Wobnen, Otto Maier Verlag Ziirich, 1954. Orage antice in Asia Micd. Lucacel, I. Jonia. Ed. Tehnicd Bucuresti, 1972. / Ludmann, Kramer. Von der Wobnzelle zur Stadtstruktur, K. Kramer Stuttgart, 1968. Macetti, S. Grossmobneinheitein. VEB Verlag fir Bauwesen Berlin (D.D.R.), 1968, Mansbridge, J. Grapbic History of Architecture. Batsford Ltd Londra, 1967. Mellaart, J. Catal Hayik Stadt aus der Steinzeit. G. Liibbe Bergisch Gladbach, 1967. Meyet, Bohe. Hbenerdigwobnen. J. Hoffmann Stuttgart, 1964. Mihailovy, B. P. Istoria Generald a Arhitecturii, Ed. tehnica Bucuresti, 1961-1963. Millon, H. Key Monuments of the History of Architecture. Englewood Cliffs New York. M ittag, M. Binfamilienhdnser. C. Bertelsmann R. F. G., 1958. Miumford, L. La Cré a travers P histoire. Fid. du Seuil Paris, 1961. Mumford, L. Le déelin des villes. Fd. Frarice—Empire Paris, 1970. Magyar Fipitdipar (R.P.U.) Maison francaise Mein Eigenbeim (R.F.G.) Naylos, G. The Bauhaus, Studio Vista Ltd Londra, 1968. Oertwig,S. Cdldtorie prin orase dispdrute. Vid, Stiintifica Bucuresti, 1959 Palustre, L. L’ Architecture de la Renaissance. Ancienne Maison Quantin Paris, 1893. Papachristou, Marcel Breuer, New Buildings and Projects. New York, 1970, Paulhans, P. Wobnbochhaiiser. Caliwey Miinchen, 1958. Paulhans, P. Aériumbauser, Callwey Miinchen, 1961. Paulhans, P. Maisons nouvelles a patio. Eid. Byrolles Paris, 1966. Paulhans, P. Maisons familiales de divers pays. Ed. Byrolles Paris, 1968. Z1o Paul, E. Antikes Rom. Kohler und Amelang Leipzig, 1970, Pawley, M. Architecture Versus Housing. Stadio Vista Ltd Londra, 1971. Pehnt, W. German Architecture 1960--1970. The Architectural Press Londra, 1970. Perogalli, C. Storia dell’ architettura. Gorlich Milano, 1967. Pevsner, N. Aa Outline of European Architecture. Penguin Books Londra, 1964. Pfau, Zietschmann, 33 Architects — 33 Maisons unifamiliales, Bauen -+- Wohnen GmbH, 1964 Potyka, H. Verdichteter Flachbau. K. Kramer Stuttgart — Bern, 1970. Plastiques — Béliment (Franta) La Pologne (R.P.P.) Rabaté, M. R. Imilebil. Maroc Bdition Casablanca, 1970. Ragon, M. Le lore de Parchitecture moderne. Robert Laffont Paris, 1958. Ragon, M. La Cité de f'an 2000. Casterman Tournai, 1968. Ragon, M. Histoire mondiale de l'architecture et de Purbanisme modernes. Casterman, Paris, 1971, Rapoport, A. House, Form and Culture, Prentice Hall-International New Jersey, 1969. Rambert, C. L’habitat collectif. Vincent, Fréal et Cie Paris, 1966. Rasmussen, S. E, Towns and Buildings. The M.I.T. Press Massachusetts, 1969. Roth, A. La nouvelle Architecture. Dr. H. Girsberger Ziirich, 1940. Rudolph, P. The Architecture of Paul Rudolph. Thames and Hudson Londra, 1970. Rihimann, G., Kleine Geschichte der Pyramiden, Kunst Dresden, Dresden 1965. Salokorpi, A. Modern Architecture in Finland. New York, 1970. Schmidt, Testa. Systems Building. Artemis Ziirich, 1969. Schmitt, W. Mebrgeschossiger Wobnban, G. Hatje Stuttgart. 1966. Schmiedel, P. Wobnbechhadser. VEB Verlag fiir Bauwesen Berlin, 1966. Schneider, W. Ovniprezentul Babilon. Ed. Politicéd Bucuresti, 1968. Schulze, Ficlitz. Stadtrystem 1. K. Kramer Stuttgart, Bern, 1971. Schab, G. Mebrfamilienhaiser. Ver. GmbH Stuttgart, 1964. Schab, G. Hinfamilienhaiser. Ver. Gmbh Stuttgart, 1968. Schwagenscheidt, W. Die Nordweststadt. K. Kramer, Stuttgart, 1964. Scully, V. Jr. Prank Lloyd Wright. G. Braziller, Inc New York, 1960. Segoloni, G, Ensembles d’ habitations économiques en Europe. Ed Eyrolles Paris, 1970. Simon, A. Bawen in Deutschland. Ver. GmbH Essen, 1969, Simonds, J. O., Arhitectura Peisajului, Bd. ‘Tehnici, Bucuresti 1967 Smith, N. K. Frank Lind Wright. Prentice Hall New Jersey, 1966. Spengemann, K. L. Grundrissatlas, C. Bertelsman R.F.G., 1965. Spreigeren, P. The Architectures of Towns and Cities. Mc Graw Hill Book Company New York, 1965. Serban, 1. Locuinta urband 1959-61. Ed. Tehnici Bucuresti, 1962. Setban, I. Locuinta urband 1961-64. Ed. Tehnici Bucuresti, 1965. Techniques & Architecture (Franta), Urbanisme (Franta), Vaillant, G. Civilizatia Axtecd. Ed. Stiintifici Bucuresti, 1964. Viollet-Le-Duc Histoire de P habitation humaine. Hetzel et Cic Paris, f. an Vinacia, G., Progrés dans la construction de la maison économique, Dunod, Paris, 1964, Voiculescu, 8, Andrea Palladio (din ,,Mari Arbitectit ). Ed. Meridiane, Bucu- resti, 1971, Wasmuths lexicon der Baukunst, Verlag E. Wasmuth, Berlin 1930 West, T. W. A History of Architecture in England. University of London, London 1963. Whyte, W. Cluster develompment. Woodhaven Press New York, 1971. Whiting, P. New Single Storey Houses. The Architectutal Press London, 1966. Winkler, R. Le maison de Parchitecte. Dr. Girsberger Ziirich, 1955. Wright, FP. L. Tbe Future of Architecture. New American Library New York, 1953. Werk (Elvetia) Zevi, B. La Storia dell’? Arhitetiura Moderna, G. Einaudi, 1965 Zumpe, M. Wobnbochhatser, VEB Verlag fiir Bauwesen Berlin, 1967. Zodiae (Italia) Yorke, F. R. S. The Modern House, The Architectural Press London, 1957. Yoshida, T. Das Japanische Wobnbaus. Wasmuath GmbH Berlin 1935, Yoye, Schwafz, Nene Schweitzer Chalets. Callwey Miinchen, 1966. 214 CUPRINS Introducere ... 01. 5.. eee EE CeRew LUN NES CLE RS Eee R OER BER REE ERED De la aparatoarea focului la primele case cuadrangulare 1.1.6... cece eens Din Sumer in Roma anticd .......... beet eee eee eee e eens De bs domrag Ta Greve can stb ee hia Dad cae e ne ewe Owe ERM Lumea post-romana: Occidentul si Orientul .......... 20.0.0... 0000. Arhitectura cult& exotica Asia, Africa si America de Sudo... eee cece cee een ee eee De la revolutia informatiei la tevolutia industrial4 ........ nen oor eLaE Rew Ew ETO rTey Era paleotehnica ........ 0... eee eee 0s eee OO NE OREM ERO AER Evolutia locuintei intre cele dows conflicts, mondiale cescwiseaseweiwniwes«s veeeee . De la «masina de locuit » la, eeueine dé LOGRIIOE wes e'ke e nou ne HER DSTA ET En ere bee Citeva date semnificative on pee ONE eR ERTRe EER ‘ ESET wou se wen ects neon sey ONE GS HE wens ce ee he ee ee 2 Al 41 73 83 103 119 137 155 173 197 211 215 q a