Notiuni de proiectare a scarilor la cladiri cu functiuni civile Ana-Maria Dabija [EDVTURA UNTVERSITARA “TOW MINGDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei DABIJA, ANA-MARIA Notiuni de proiectare a scarilor la cladiri cu functiun civile / Ana Maria Dabija. - Ed. a 2-a, rev. - Bucuresti: Editura Universitara "lon Mincu", 2006 Bibliogr ISBN (10) 973-7999-63-0 ; ISBN (13) 978-973-7999-63-4 72.052.8(075.8) 692.6(075.8) © 2006, Editura Universitara lon Mincu”, Str. Academiei 18-20, sect.1, Bucuresti, cod 010014 Cuprins Capitolul 4 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitotul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Bibliografie Terminologie Rampe si scari Relatia intre structura, geometria scarii, finisaj, traseul mainii curente ‘Scéii balansate - concepttie si constructie Elemente de conceptie a scarilor din beton armat, lemn, metal, mixte, in conformitate cu cerintele de calitate Parapete - balustrade - maini curente Incheiere 12 22 63 102 112 116CAPITOLUL 1 TERMINOLOGIE Scara este unul din subansamblurile cele mai spectaculoase dintr-o cladire; este in acelagi timp o imensa sculptura gio cale de evacuare; un element care imbogateste cladirea, dandu-i clasa si un element care asigura siguranta in exploatare intr-o cladire. Nu inseamna, totusi, cd toate scdrile sunt frumoase; nu ‘inseamna nici ca toate scarile trebuie sa fie tratate cu aceeasi atentie; scarile tehnice, scarile secundare, cele cu acces ocazional, trebuie sé indeplineasca exigentele esentiale carora li se subordoneaza toate produsele din constructi, de la materialele de constructie si pana la produsul - cladire. Aceste exigente au fost stabilite in 1989, prin Directiva Europeana 106/89 referitoare la produsele de constructii care reprezinta o baza comuna de dispozitii privind legislatia si reglementarile referitoare la produsele pentru constructii. Aceasta se poate rezuma astfel : Este permisa folosirea acelor produse care, puse in opera, satisfac exigentele esentiale rezultate din dispozitille legislative, din reglementarile sau dispozitiile administrative aflate in vigoare in statele membre CEE . in Anexa 1 a Directivei, intitulaté Exigente esentiale, se precizeaza: "Sub rezerva unei intretineri normale a constructiei, exigentele esentiale asociate acesteia trebuie sa fie indeplinite de-a lungul intregii durate de viata rezonabila economic." Numéarul exigentelor asociate cladirii scade de la paisprezece, cate fusesera initial definite, la sase, care se considera a fi esentiale: Rezistenta mecanica si stabilitate Siguranta la foc Igiena, sanatate si protectia mediului inconjurator Siguranta in utilizare Protectie contra zgomotelor Economie de energie si izolatie termica PRAPONa Expunerea lor se face in termeni de obiective, urmarind o schema gramaticala unitara: "O constructie trebuie conceputa si realizata astfel incat...” Revenind la scari, nu toate aceste exigente se aplicd; cele la care face referire Normativul privind criteriile de performanta specifice rampelor gi scérilor, pentru circulatia pietonala in constructii, pe baza caruia ar trebui sa se proiecteze scarile in momentul actual, sunt: Rezistenta mecanica si stabilitate Siguranta in utilizare Siguranté la foc Protectie impotriva zgomotelor in ceea ce priveste exigenta de rezistenté mecanica si stabilitate, " responsabil " pentru asigurarea acestui deziderat, si in cazul sca€rilor, este inginerul structurist; arhitectul raspunde — in fata legii - de asigurarea respectarii celorlalte trei exigente (cerinte, in spiritul Legii 10). Exista, ins, 0 zona de interferenta intre alcatuirea scarii, din punct de vedere al structurii, geometria scarii, care includeaspectul ei in plan, precum gi imaginea vazuté dedesubtul scarii, intoarcerea mainii curente la ochiul scarii. Inainte de orice este necesara o conventie terminologica. Aceasta exist, reglementata intr-o serie de materiale oficiale (normativ si ghid de proiectare, care au caracter de lege) si pe baza carora termenii de mai jos, prezentati in ordine alfabetica, au urmatoarea semnificatie: balustrada caz particular de parapet alcatuit in general din elemente verticale (balustri) si/sau orizontale, la care predomina “golul” (in relatia plin-gol) casa scarii Spatiul delimitat de pereti in care este inchisa scara ciubuc parte frontalé a treptei, iesita din planul contratreptei, cu rol decorativ contratreapta suprafata verticala, care face legatura intre doua trepte Observatie: se pot realiza scari cu trepte, fara contratrepte intrados (al scarii) partea de dedesubt a rampei, care se vede de pe podestul sau de pe rampa aflata la o cota inferioard. Poate fi neted sau cutat. Observatie: se poate utiliza, cu aceeasi semnificatie, si termenul de extrados al scarii inaltime libera spatiul de circulatie cuprins intre limitele finite a doua rampe (13) suprapuse sau 0 rampa si elementele plangeului (respectiv pardoselii), masurat pe perpendiculara la linia pasului, de la buza treptei finite (respectiv fata pardoselii podestelor), pana la fata finité a intradosului rampei sau a rinzilor de podest (fig. 1.) oe = Fig. 1. Exemple de inaitimi libere de scara latime libera spatiul de circulatie, cuprins intr suprafetele finite ale elementelor ce limiteazé scara catre rampa (13) (intre perete si balustrada, intre doi pereti, intre perete si vangul lateral, jintre doua balustrade sau doua vanguri ale aceleiasi rampe — masurat cu sau fara trepte- sau aceluiasi podest)(fig. 2)a Ee Fig. 2 Exemple de latimi libere de scara Parapet element constructiv vertical, plin sau cu goluri, care asigura protectia persoanelor care circula sau stationeaza pe traseul scarii sau rampei (inclusiv al podestului) linia pasului linia pe care se méasoara in proiectie orizontala latimea treptelor (|) si care indica grafic sensul de urcare. In cazul scarilor curbe sau balansate, linia pasului se considera la 50 cm de la mana curenta, dinspre arcul mic al curbei, pentru rampe cu latimea pana la 1,00 m si la 60 cm pentru tampe cu latimea mai mare de 1,00. podest element constructiv orizontal (de plecare, sosire si/sau intermediar) prevazut pentru legatura cu etajul si respectiv pentru odihna persoanelor care circulé pe scara sau rampa mana curenta element constructiv prevazut la partea superioara a parapetului/balustradei sau pe peretele adiacent unei scari sau unei rampe, avand rolul de sprijin pentru persoanele ce utilizeaza scara sau rampa rampa element constructiv de circulatie, inclinat, prevazut cu/fara trepte, ce face legatura intre niveluri, respectiv intre elementele orizontale (podeste) ale diverselor niveluri. NOTA: in contextul acestei crti “rampele” sunt elemente fara trepte. Rampele cu trepte fac parte integranta din subansamblul “scaré” (14). Termenul “rampa” se poate folosi fara precizarea “de scara’, daca din context se intelege ca este vorba de rampe Cu trepte, deci de “rampe de scara’ muchie de treapta muchia care reprezinta intersectia dintre planul orizontal si planul vertical al treptei (fig.3) a. cu contratrepta dreapta, b. cu ciubuc, c. cu contratreapta inclinata d. cu muchie intarita Fig. 3 Exemple de muchii de treapta scara subansamblu constructiv care serveste la circulatia pietonala intre doua sau mai multe niveluri si care este alcatuité din rampe cu trepte si eventual podeste scara deschisa exterioara scara amplasata in exteriorul constructiei, independenté sau alipita acesteia pe Maximum trei laturi scara deschisa interioara scara amplasata in interiorul constructiei, in holuri, vestibuluri atriumuri etc. fara a fi intr- 0 casa proprie a scariiscara interioara inchisa scaré amplasata in casa proprie, astfel conformata incat sa raspunda conditiilor de izolare si protectie in caz de incendiu. scara cu intoarcere caz particular de scara cu mai multe rampe drepte, in care acestea sunt orientate unele fata de altele la un unghi oarecare (cel mai frecvent intoarceri la 180°, sau la 90°) scara balansata scar cu una sau mai multe rampe drepte, la care anumite portiuni din rampa sunt curbe (pe zona de schimbare a directiei), sau scara alcatuita dintr-o rampa dreapta si una curba, cu sau fara podest intermediar. Scara cu trepte balansate (31). scaraé monumentala scara care urmareste realizarea unui efect arhitectural deosebit, astfel alcatuité incat sa asigure (daca este cazul) si evacuarea in caz de pericol scara cu trepte inalte scara cu trepte ce au inaltimea cuprinsd intre 17,6 si 22,5 cm scara principala scara ce poate asigura circulatia functional din cladire. scaraé cu rampe curbe scara ce are rampele curbe (de diverse forme) continue sau intrerupte cu podeste gi la care treptele converg la unul sau mai multe centre de curbura. scaraé cu rampe drepte scara ce are una sau mai multe rampe drepte, continue sau intrerupte cu podeste scara dreapta caz particular de scaré cu rampe drepte, unde rampele gsi podestele sunt in prelungire, pe aceeasi directie scara secundara scara pentru circulatia secundara, servind toate nivelurile sau numai o parte dintre ele si care poate asigura si evacuarea, dacd este alcatuité si dimensionata corespunzator scara cu trepte scara cu trepte ce au inaltimea mai micé de scaraé abrupta cu trepte foarte inalte scara cu trepte ce au inaltimea cuprinsd intre 22,6 si 30,0 cm | joase 16,5 cm scara cu trepte | scara cu trepte ce au inalfimea cuprinsa obignuite intre 16,6 si 17,5.cm treapta suprafata orizontala, cu latime relativ mica, situata pe verticala la distanta egala fata de celelalte trepte. trepte balansate trepte ce urmaresc un traseu curb, cu muchii de treapta care converg in centrue de curbura diferite. Forma in plan diferé de lao treapta la alta. ochiul scarii spatiul (liber) cuprins intre rampele scarii, catre interiorul ei vang grinda lateralé sau centrala, in lungul rampei, pe care descarca rampa scarii Observatie: o parte din acesti termeni se regasesc gi in Normativ privind criterii de performanta specifice rampelor si scérilor pentru circulatia pietonala in construcfii; pentru altii s-au adus prin precizari suplimentare, fara a se schimba ‘intelesul din Normativ.CAPITOLUL 2 RAMPE $I SCARI m= ~~ Domeniul de utilizare al rampelor La cladirile civile accesul la diferite niveluri se face obignuit prin scari; rampele asigura accesul persoanelor cu handicap locomotor la diferite niveluri ale cladirii. Pantele uzuale pentru rampe sunt prezentate in fig. 4 Fig. 4 Relatia dintre tipul de scara si panta sc&rii = ~~ Domeniul de utilizare pentru diferite tipuri de scari in functie de tipul de scara pantele uzuale sunt prezentate in fig. 4. Observatie: treptele scarilor cu pante mari ar trebui facute fara contratrepte, deoarece talpa piciorului are o suprafaté de contact mai mare, putnd intra si sub treapta de deasupra. oS 1 Suprafata de contact 4 Fig. 5 Relatia dintre panta sc&ri i tipul de treapta Relatiile de calcul ale treptelor gi contratreptelor sunt: = pentru scari uzuale: 2h+1= 62-64 = pentru scari foarte fnalte sau foarte joase: 3h +1= 80-85 = pentru scari situate in sj principal copii mici (gradinite, tii in care utilizatorii sunt in scoli primare, etc): 2h +1= 58-60 Precizia de calcul este: -la trepte 5mm - la contratrepte 1mm Clasificari: 1. dupa destinatie: - monumentale - principale - secundare 2. dupa forma rampelor: 13= cu rampe drepte = cu rampe curbe - balansate (sau cu trepte balansate) 3. dupa fnaltimea treptelor ~ cu trepte joase - cu trepte medii - cu trepte inalte - cu trepte foarte inalte (scari_abrupte) loki 147 Sed cu rompe dtepte: | - scar ‘Geoptd cu gous tompe cuintoarc s€010 eapto cu tre! rampe cu intow 6 e018 ctoopt® cu tel aTDe cu Intoarcere i 180° C&® €% €% FS EB @® 8-14 Seéri cu rompe cutbe: 8 «scar curb Ir tor™8 ae ote Ge Cele, 9 -HeaKE #8 = scoHd cu WO de ofc ge cate, 9 - cart cUbO in forma ge monet Ge cos. 10 - scar’ eudd In forma ae mi podest ntermedar, 1! - scard curb cu detmtore ottculard 1 interior § tectongvare ta 010 cutbd Ih foHMNd de B'psO. 13 + scars cud xeon, 1d s26% crore hr cour u © FF Wy ZA = SS BE HG eS ® ® 1821 Sot ev hepa botontee: 15 - co naruto cteopla cx oompt: Ib 08 ereap ant 10 patie ‘nleroatd sau lo partes senoc’ 17 - scart bowreata cy Intourcere 1a 9": IB - 364 n@enoc cam beneareata eu intoorcen sca daonsatd a portes stenoard 4 {2010 aul balonsota ia partea nienoore arteo supesoora: 20 scar0 balarmata cu t-orcevn 4 180% 21 -380H0 cu @ rao Great 6 AMD ¢ pati compe cu int 209 sa! steaptd cu le rampe cy Tipuri principale de scari si materiale utilizate pentru acestea Exist multe criterii care pot conduce la diferite clasificari ale scarilor. in functie de tipul de structurd, scarile pot fi: a) Scari cu rampe portante din beton armat, care = formeaza o placa unitaré ce descarca longitudinal pe placi sau grinzi de podest = includ si podestele si reazema pe elementele structurale verticale de la extremitatile casei scarii = descarca transversal pe vanguri = sunt incastrate sau incluse in peretii laterali (fata de rampa sau de grinzi) = reazema pe o latura in pereti sau vanguri iar pe cealalta potfi suspendate Aceste placi sustin atat treptele brute, realizate din beton simplu, cat si finisajul treptelor. b) Scari cu trepte portante din diverse materiale. Aceste trepte descarca fie direct pe pamént, fie reazema pe alte elemente structurale (pe pereti portanti, grinzi de vang); se pot ‘incastra in pereti, sau se pot suspenda cu tiranti. Treptele executate independent pot fi solidarizate pentru a conlucra, dar nu formeaza o placa unitaram= = Materiale pentru realizarea scarilor Din punct de vedere al materialelor constitutive, scarile pot fi realizate a) in sistem unitar, integral din: beton armat lemn (masiv sau lamelar) metal piatra b) in sistem mixt, cu: = vanguri din = beton armat (turnate monolit sau prefabricate) = lemn (masiv, lamelar sau stratificat) = metal (curent ofel sau aluminiu, in profile laminate, ambutisate sau extrudate) = trepte portante din ° beton (prefabricate mozaicate ) lemn (masiv, lamelar, stratificat) metal (otel carbon, inox sau aluminiu piatra sticla stratificata nooo Cele mai utilizate materiale pentru finisaj sunt de tip: = mozaic turnat = placi (piatra naturala gi artificial, ceramica, lemn sticlé multistrat) ™ covoare (PVC, mocheta, linoleum, cauciuc) Prelucrarea suprafetei treptei poate fi facuta astfel: = pentru piatra naturala si artificialé: prelucrari mecanice (buciardare, slefuire, frecare, rostuire) = pentru ceramica: rostuire = pentru Jemn: geluire, rindeluire, lustruire, curbare (la abur), lacuire, = pentru metal: prelucrari chimice ale suprafetei, vopsire, lustruire = —_L&timi libere ale rampei / scarii Se considerd [atime liberaé de rampa sau de scaré zona delimitata de proiectia in plan a elementelor de constructie sau finisaj celor mai avansate catre scara. Acestea pot fi amplasate la nivelul stratului de uzura sau pe verticala, constituind un criteriu de delimitare pe directia transversal a rampei, daca jndltimea la care se situeaza acestea este mai mica de 2m. Cele mai uzuale tipuri de astfel de elemente sunt: = la perete: plinte, finisajul peretelui, mana curenta la perete, = mana curenta la ochiul scarii, parapet sau balustrada, reborduri, vang intors, @ — Tipuri de muchii de trepte Muchia de treapta este partea cea mai solicitata a treptei, pe care descarcd cea mai mare parte a incarcarii sustinute de picior. Muchia de treapta trebuie sa asigure: = rezistent& mecanica ridicata, ca s4 nu se deterioreze sub sarcina = aderenta talpilor pe treapta, pentru a impiedica alunecarea pe treapta (asigurand respectarea cerintei de “siguranta in exploatare”)Geometria muchiei treptei poate fi (fig. 6 a...e) : = vie (a) = tesita (b) = rotunjita (c) = profilata -cu ciubuc simplu, sau profilat (d) b tT Ep 7 ay d Fig. 6. Exemple de muchi de treapta Muchia treptei poate fi protejata cu elemente speciale, realizate din = metal (7.a) = PVC dur (7.b) Fig. 7. Exemple de muchii de treapta 18 = protejaté prin ingrogarea materialului de finisaj al treptei (pentru placile ceramice) Fig.8. Exemple de muchii de treapta ingrosate, la placile ceramice Asigurarea utilizatorului impotriva alunecarii se poate face prin elementele de protectie montate pe muchia treptei, sau in proximitatea acesteia, din = profile “muchie de treapta” din metal sau PVC dur (fig. 9.a) * profilatii ale finisajului (piatré, cauciuc) la muchia treptei (fig. 9.b) = incrustatii de corindon (fig. 9.c) sau placute din carborundum in finisajul treptei la muchie a Fig. 9. Exemple protect impotriva alunecari @ — Tipuri de rezolvari marginale Rezolvarea racordarii la perete se face prin aceleasi tipuri de plinte utilizate la racordarea peretilor cu pardoselile. Observatie: este interzisa utilizarea de plinte cu scafa cu raza mai mare de 10 mm la racordarea treptelor cu peretele putand favoriza dezechilibrarea in caz de evacuare.Racordarea finisajelor la capatul liber al scrii (ochiul scarii sau Mmarginile rampelor, daca scara este departata de la limita peretilor) poate fi facuta: = la scarile cu placa fara vang sau cu vang in jos: a. intoarcerea finisajului treptei pe partea lateral a scarii poraessermcan pasa) unas RTCA) piatra ceramic Fig. 10, Exemple de racordari ale fnisajul treptei |: intoarcerea finisajulu b. Intoarcerea elementului care constituie muchie de treanta ne partea laterala a scarii porn 2 HUARE BE MEAS spon oes reses metal piatra lemn Fig. 11. Exemple de racordari ale finisajuli: intoarcerea muchiei treptei 20 c. _realizarea unui rebord lateral spre ochiul scé acelasi material cu treapta, fie dintr-un alt material (lemn, piatra, materiale plastice, etc) /BRRaER ARERR, mane mozaic turnat lemn piatra Fig. 12. Exemple de racordari ale finisajului: rebord lateral = la scarile cu vang in jos d. prevederea pe vang a unei plinte ca la perete. Fata superioara a vangului se finiseazd in functie de rezolvarea parapetului, eventual prelungindu-se plinta si peste vang (fig13.a). a b 13, Exemple de intoarcere a finisajului plintei peste vangul intors. e. in cazul parapetelor pline se prevede o plinta la fel cu cea de la perete, iar partea superioara a parapetului se finiseaza in mod adecvat (fig. 13.b). Se poate prevedea rebord pe latura spre ochiul scarii, atat pentru impiedicarea prelingerii apei pe latura vizibilé a scarii, cat si din considerente de igiend (spitale, crege, gradinite, etc) 21CAPITOLUL 3 = RELATIA INTRE STRUCTURA - GEOMETRIA SCARII - ___ FINISAJ - TRASEUL MAINII CURENTE SCARI CU RAMPE DREPTE — conceptie si constructie = Pentru realizarea unei scari corecte, se recomanda sa se tina cont de relatiile de determinare directé care se stabilesc intre geometria scarii - care include finisajul si traseul mainii curente — si structura scarii. In acest capitol se exemplificd aceste relatii pentru scarile cu placd din beton armat. Pentru a obfine rezolvari optime atat in ceea ce priveste structura scarii, continuitatea méinii curente cu indltime normala, racordarea finisajului podestelor cu treptele si obtinerea unui intrados ordonat si estetic la racordarea rampei de scara cu podestele, este necesar ca ochiul scarii s4 aiba lungimea pachetului de trepte (n-1) plus o latime de treapta [W(n-1) + 1= nl] Scari drepte, cu rampe drepte, cu sau fara podeste. A. La sc&rile cu ochiul scarii egal cu lungimea pachetului de trepte in proiectie /(n-1), apar urmatoarele conscinte (fig. 1 a. Lungimea casei scarii are dimensiune minima, dar grosimile structurii celor doua podeste (la partea de jos a rampei si respectiv la partea de sus) sunt inegale, necesitand la partea de sus fie o grinda de podest, fie o placa foarte groasa; in cazul in care nu se adopta nici una din aceste doua soluti, placa rampei intra 22 sub podestul de sus cu o lungime egala cu © treapta. pentru simetrie se poate prevedea grinda de podest si la partea de jos a scarii b. Parapetul va fi, la pornirea scérii (podestul de jos), mai inalt cu o inaltime de o treapta, din constructia geometricé (datorita faptului ca inaltimea se masoara de la muchia primei trepte ). Fig. 14 Scar dreaptd, cu rampe drepte, cu ochiul scdrii egal cu lungimea pachetului de trepte in proiectie 23d. Se poate obfine o racordare a intradosului Pentru ca si la podestul de jos sa se pstreze aceeasi inaltime scrii cu intradosul podestelor, ordonat si ca pe intregul parcurs al scarii, se poate adopta una din estetic urmatoarele posibil = se prevede o intrerupere a maéinii a 1 2 curente, cu o séritura egala cu h (indltimea treptei) la racordarea cu parapetul rampei care urca. = se accepté mana curenta oblicd la parapetul podestului de jos, pe portiunea ingust a acestuia se accepta inaltarea mainii curente cu 0 inalfime de treapta, pe latimea ochiului scarii la parapetul de jos (H + h) = se accepta lungirea ochiului scarii cu o latime de treapté si decuparea in consecinté a podestului de jos; in aceasta varianta, dimensiunea casei scarii cregte cu o [atime de o treapta Daca lungimea ochiului scarii este mai mare cu o [atime de treapté / decat lungimea pachetului de trepte in proiectie si ochiul scarii este decalat cu //2 faté de pachetul de trepte (fig. 5), apar urmatoarele consecinte: a. lungimea casei scarii creste cu o latime de treapta, b. grosimile celor doua podeste pot fi egale c. inaltimea parapetului este constanta (H) pe ambele podeste precum gi pe rampa scarii. 24 Fig. 15 Scara dreapta, cu rampe drepte, cu ochiul scar mai mare cu 0 [atime de treapté decat pachetul de trepte in proiectie c. jn cazul unui podest intermediar la o scara dreapté, pentru mentinerea —_grosimii placii podestului se decaleaza frangerea de panté la rampa care coboara de la podest, cu o lungime egalé cu /. Pentru rea inaltimii parapetului pe tot traseul inclusiv pe podest, frangerea de panta a mainii curente se va face decalat cu o latime 25de treapté fata de rampa care urcd de pe podest. Scarile cu intoarcere, cu rampe drepte pot fi clasificate: A jin functie de unghiul dintre rampe; cele mai frecvente cazuri sunt de scari cu intoarcere la podest de 180° si de 90°. Pentru alte unghiuri de intoarcere situatille respective se vor asimila cu unul dintre cele doua cazuri de referinta. B. in functie de decalajul citit in plan al treptelor care delimiteaza podestul; exista trei categorii: 1) scari cu trepte nedecalate fata de ochiul scarii la podest 2) scari cu decalaj egal de jumatate de treapté fata de ochiul scarii la podest 3) scari cu decalaj de o treapté in sensul urcarii pe podest 4) scari cu decalaj de o treapta sensul coborarii pe podest Nota 1: intre 1) si 4) exista o infinitate de posibilitati de decalaj, in functie de dimensiunile si panta rampei scarii si placii sau grinzii de podest. in Nota 2: decalajul poate fi considerat la “brut” sau la finit, cu implicatiile prezentate la 1.a...1.c, 2.a... 2.c, 3.4... 3.¢4.a... 4c. 26 in functie de structura podestului, rampele scarii pot fi sustinute pe: - placi de podest, relativ subtiri (cu grosime sensibil apropiaté de cea a rampei scarii) - grinzi de podest din diverse materiale - podeste - dale groase Nota 3: Se recomanda ca suma decalajelor treptelor care fac legatura cu podestul sa fie de o latime de treapta, pentru ca panta méinii curente s& aiba o intoarcere orizontala la ochiul scarii. Fiecarui tip de decalaj in plan al treptelor fi corespunde untraseu al mainii_ curente, la o inaltime data a parapetului, valabil atat la scarile cu intoarcere la 180°, cat sila cele cu intoarcere la 90°. Acesta are implicatii asupra dimensiunilor necesare ale podestului. A. Scari cu intoarcere la podest de 180° La scarile cu fntoarcere la 180°, fiecdrui tip de structura din cele de mai sus, fi corespunde un tip de geometrie a scarii; optimizarea solutiei de scara reprezinté coordonarea intre structura si geometria acesteia. Observatia 1: Pentru orice alte dimensiuni ale rampelor sau structurii podestului, vor aparea alte decalaje in plan ale treptelor, determinand alte inaltimi suplimentare ale parapetelor sau latimi ale podestelor. Observatia 2: in functie de nevoia de economisire a spatiului sau de importanta scarii, este posibil sa se acorde aspectului 27intradosului scrii mai putina importanta. Se pot realiza scari cu intoarcere la 180°, cu rezolvarea corecta a traseului mainii curente, dar acceptand ca intersectarea planurilor inclinate ale rampelor cu cel orizontal s& se faca decalat. Observatia 3: Pentru asigurarea traseului mdinii curente fara saritura sau intrerupere la podest, conditia neceara si suficienta este ca suma decalajelor treptelor de pe podest si fie de latimea unei trepte. 4) scari cu trepte nedecalate faté de ochiul scarii la podest Fig.16 Scara cu trepte nedecalate fata de ochiul scarii la podest Implicatii Este solutia cu cea mai redusa lungime a casei scarii, precum gi cu cea mai redusa lungime a ochiului scarii. Pentru acest tip de scara nu se poate preciza o corespondenta riguroasa cu un tip de structura, pentru ca intradosul (fata cofrajulul) s& aiba o imagine controlaté (intradosul rampelor si al podestului sa se intersecteze dupa o dreapta). 28 Solutiile uzuale sunt: a) cu grinda de podest (fig. 16) cea let jf} |i — ts grinda de i " podest Fig.16 Scard cu trepte nedecalate fata de ochiul scarii la podest, sprijnité pe grind b) cu placa de podest (fig. 17). in acasta situatie rampa care urca spre podest intra sub acesta. Fig. 17 Scar cu trepte nedecalate fata de ochiul scarii la podest, cu rampa sprijnité pe placa 29Traseul mini curente: in ambele cazuri (a si b) indltimea mainii curente pe podest este: - — normala (H) si orizontala pe latura ingusta a ochiului scarii, dar discontinua, cu o sarituré egala cu inaltimea treptei (h) la inceputul rampei care urca - cu racordare oblicd intre parapetele celor doud rampe (racordare ce poate fi realizaté pe curb daca ochiul scarii este ingust) 2) scari cu decalaj egal, de jumatate de treapta fata de ochiul scarii la podest asb=W2 | f 1 Fig. 18 Scar cu decalaj de jum&tate de treapta fala de ochiul scéfti la podest Implicatii a Acestui tip de scara fi corespunde structural o rezemare a rampei scarii pe podest cu structura dala groasa (din beton armat). Numai la o anume grosime calculata a elementelor structurale (rampe, dalé _groasé sau _grindé platé de podest) se_obtine decalajul de jumétate de treapta. 30 Intersectia dintre intradosul podestului cu intradosul celor douad tampe (la fata cofrajului) se face dupa o dreapta cu grosime (respectiv inaltime), corespunzatoare (in functie de panta scarii), daca rampele reazema pe dala groasa sau pe o grinda plata. Fig. 19 Intrados cu frangere pe o dreapta, la scara cu decalaj de jumatate de treapta fat de ochiul sci la podest b Traseul mainii curente va urmari panta rampelor; inaltimea parapetului se va calcula de la buza treptei, vertical. intoarcerea orizontalé a méinii curente la ochiul scarii este posibila fie: = pastrand inalfimea H a parapetului pe zona podestului, ceea ce implica prelungirea parapetului rampei care urca pe podest cu o dimensiune egala cu jumatate din latimea unei trepte, inainte de intoarcerea ei paralel cu ochiul scarii (var 1 in fig. 20.); in acest caz, latimea podestului la ochiul scarii, va fi majorata cu o jumatate de treapta (1/2). = accepténd cresterea inaltimii parapetului H, la podest, cu o valoare egalé cu jumatate din indltimea fh a unei trepte si pastrand latimea podestului (var 2 in fig. 20.). 31= acceptand ca pe latimea ochiului scari, linia mainii curente, orizontala, sa aiba o sarituré egala cu inaltima h a unei trepte acceptand ca pe latimea ochiului sca ii curente sa aiba traseu oblic (var 3 in fig. 20.), cu racordari curbe torsionate = pastrand inaltimea H a parapetului, dar acceptand ca pe latimea ochiului scarii linia mainii curente sa fie intrerupta, daca ochiul scarii are latime mica. ia me Podest dala groasé sau eventual placa si arind’ olata [A imita aohinii eodei Fig. 20. Scara cu decalaj de jumaitate de treapta relatia structura — intrados — traseul hiul sc&rii la podest; curente Valorile pentru majorarea latimii podestului, respectiv indltimii parapetului, sunt valabile numai pentru decalajul la jumatate al treptelor in plan, realizat conform precizarii de la 2.) 32 ¢.1 — Laoconstructie a scarii pornind de la “brut” sau de la muchia treptei cu ciubuc, adaugarea grosimilor de finisaj poate conduce la un decalaj in plan al muchiilor treptelor celor doua rampe la “finit” de 10-14 cm, precum gi la modificarea ‘in consecinté a cotelor parapetului, traseului mainii curente precum si a latimii podestului. c.2 Constructia scarii pornind de Ia ‘finit” (contratreapta vertical, contratreapta oblicd sau cu ciubuc) are implicatii in determinarea grosimii dalei groase (sau a grinzii plate de podest), respectiv a geometriei cofrajului, astfel incat intersectia la “finit” intre intradosul rampelor gi podestelor si limita ochiului scarii sa fie coliniare. 3) cu decalaj de o treapta in sensul urcarii pe podest a= b=0 | | | Loy Fig. 21 Scara cu decalaj de o treapta in sensul urcéii pe podest Implicatii a Acestui tip de scara fi corespunde structural o fezemare a rampei scarii pe podest cu structura placa, cu grosime apropiata de cea a rampei. Intersectia dintre 33intradosul podestului (de tip placa) cu intradosul celor doua Tampe se va face dupa o dreapta. Fig. 22 _ Intrados cu frangere pe o dreapti, la scar cu decalaj de 0 {reapta in sensul urc&rii pe podest b Traseul mainii curente va urmari panta rampelor; ‘inaltimea parapetului se va calcula de la buza treptei, vertical. in dreptul ochiului scarii se constata ca intoarcerea orizontala a mainii curente este posibila in doua variante: " pastrand inaltimea H a parapetului, ceea ce implicd prelungirea orizontala a parapetului rampei care urca pe podest, cu o dimensiune egala cu latimea unei trepte, inainte de intoarcerea ei paralel cu ochiul scarii; in acest caz, latimea podestului, masurata la ochiul scarii, va fi majorata cu o latime de treapta, iar podestul se va decupa prelungind ochiul scrii cu aceeasi latime de treapta (fig. 23. var.1). = accepténd cregterea indltimii parapetului H, la Podest, cu o valoare egala cu inaltimea unei trepte /A si pastrarea aceleiasi latimi a podestului (fig. 23. var.2). 34 = acceptand ca pe latimea ochiului scarii linia mainii curente s& aiba traseu oblic (fig. 23. var.3) cu racordari curbe torsionate = acceptand ca pe latimea ochiului scarii, linia mainii curente, orizontalé, sé aibé o sarituré egala cu inaltimea h a unei trepte = pastrand inaltimea H a parapetului, dar acceptand ca pe latimea ochiului scarii linia mainii curente sa fie intrerupta, daca ochiul scarii are létime mica Fig. 23 Scara cu decalaj de o treapta in sensul urcarii pe podest; structura — intrados — traseul mainii curente La o constructie a scarii pomind de la “brut”, adaugarea grosimilor de finisaj poate conduce fa.un decalaj in plan al muchiilor treptelor celor doua rampe la “finit” de circa 10 - 14 cm, precum gi la modificarea in consecinté a cotelor 35Parapetului, traseului méinii curente precum gi a [atimii podestului. Finisajul primei trepte apartinand rampei care urcd de pe podest, va avansa pe podest, aparand un decalaj intre planul contratreptei si/sau ciubucului si planul finisajului din ochiul scarii; acest decalaj poate merge pana la 10 - 14 cm (doua grosimi de finisaj) si poate crea o imagine dezagreabila a detaliului scarii respective c.2 Constructia scarii pornind de la ‘“finit” (contratreapta verticala, contratreapta oblica sau cu ciubuc) are implicatii in determinarea grosimii dalei groase (sau a grinzii plate de podest), respectiv a geometriei cofrajului, astfel incat intersectia la “finit” intre intradosul rampelor i podestelor gi limita ochiului scarii sa fie coliniare. Acest tip de scaré asiguré indltime liberé maxima intre podeste. 4) Scari cu intoarcere la 180°, cu decalaj de o treapta in sensul coborarii pe podest a Fig. 24 Scar cu decalaj de o treapta in sensul coboraril pe podest 36 Implicatii a Acestui tip de scara ii corespunde structural o rezemare a rampei scarii pe podest cu grinda (din beton armat). Intersectia dintre intradosul grinzii podestului cu intradosul celor doud —_rampe se va face dupa o dreapta. i——— Proiectia grinzii Fig. 25 _ Intrados cu frangere pe o dreapta, la scara cu decalaj de 0 treapta la muchia de jos a unei grinzi de podest b Traseul mainii curente va urmari panta rampelor, jnltimea parapetului se va calcula de la buza treptei, vertical. cl in dreptul ochiului scarii se constata ca intoarcerea orizontalé a méinii curente este posibila pastrand inaltimea H a parapetului; in acest caz, latimea podestului, masurata la ochiul scarii, va fi conform cerintelor (egal cu latimea rampei). Altfel spus, reprezinta solutia cu cea mai mic desfagurare a latimii podestului (respecténd criteriul cé latimea libera a podestului se masoara pe proiectia dintre cele mai avansate doua obstacole ale acsstuia) c.2 La o constructie a scarii pornind de la “brut”, adaugarea grosimilor de finisaj poate conduce la un decalaj in plan al muchiilor treptelor celor doua rampe la “finit" de circa 3710-14 cm, precum si la modificarea in consecinté a cotelor parapetului, traseului mainii curente precum si a latimii podestului. Acest tip de scara asigura inéiltime liberé minima intre podeste, comparativ cu celelalte variante, la o aceeagi inaltime de nivel, datorita inaltimii grinzii. ' (+t eventual tivan | suspendat | ' i | grinda de i ‘podest Fig.26 Scar cu decalaj de o treapté in sensul coboréiri pe podest; relatia structura — intrados — traseul mainii curente B. Scari cu intoarcere la podest de 90° La sc€rile cu intoarcere la 90°, fiecarui tip de structura i corespunde un tip de geometrie a scarii; optimizarea solutiei de scara reprezinta coordonarea intre structura si geometria acesteia. 38 B.1 Scarile cu intoarcere la 90°, rezemate pe podest cu structura de tip placa, placa cu grindé sau dala groasa si decalaj similar celor de la 2 ...4 asigura atat traseul mainii curente fara sarituré pe podest cat si o imagine curaté a intradosului, cu un numar minim de intersectii de planuri (fig. 27 ... 29) ceetiune R sectiuneA Fig. 27 Scara cu intoarcere la 90°, cu decalaj a treapta bruté a+b =I fal de ochiul scr la podest a) planul sc&rii_b) planulintradosului sci treapta, 8 mai Se poate constata cé suma decalajelor (a + b) fiind egal cu ‘ntoarcerea mainii curente la ochiul scéirii se face cu eleganté, apara si alte inclinari ca urmare a intersectillor necontrolate de planut Traseul mainii curente si pornirea parapetului reia intocmai principille si rezolvarile prezentate in cazul scarilor cu rampe drepte cu intoarcere la 90°. 39sectiuna R Sectiune A Fig. 28 Scard cu intoarcere la 90°, cu decalaj de o treaptd a = I, b= 0 in sensul urearii spre podest a) planul sc&rii_b) planulintradosului sci sectiuneA J Pye a b Fig, 29 Scara cu intoarcere la 90°, cu decalaj de o treapta a = 0, sensul coborérii spre podest (a) planul sc&rii_b) planul intradosului scéri) 40 B.2 in cazurile in care nu se asigurd condita ca suma decalajelor treptelor de la podest sa fie egala cu o latime de treapta, la podest mana curenta fie va inregistra o saritura, fie va fi intrerupta. Totodata in functie de decalajul treptelor, la nivelul intradosuli scarii o rampa va intra sub podest, ceea ce implica o imagine inestetica a acestuia (fig. 30 ...31) Pentru ca suma decalajelor sa fie de mai putin de o treapta se pot diferentia trei situatii: = Scara cu decalaj mai mic de jumatate de latime de treapta la fiecare rampa (fig. 30) sectiune A res Fig. 30 Scara cu intoarcere la 90°, cu decalaj mai mic de o jumaitate de treapta bruté fafS de ochiul sc&ri la podest a) planul scériib) planul intradosului scérit 41= Scar cu decalaj mai mic de o latime de treapta la rampa care urca pe podest (fig. 31) : sectiuneA }}—.—| Fig. 31. Scara cu intoarcere la 90°, cu decalaj mai mic de o latime de treapté la rampa care urcé' la podest a) planul scdrii_b) planulintradosului soar = Scar cu decalaj mai mai mic de o latime de treapta la Tampa care urca pe podest si cu prima treapta a celeilalte rampe (cea care coboara pe podest) asezata pe podest (fig. 32) 42 sectiune B sectiune A Fe a Fig. 32 Scar cu intoarcere la 90°, cu decalaj mal mic de o latime de treapta la rampa care urcé la podest siccu prima treapté a celeilalte rampe pe podest a) planul sc&rii_b) planul intradosului scarii Observatie: Din punct de vedere al ocuparii spatiului, aceste scari sunt mai economice, desfasurarea lor in plan fiind ceva mai mica decat a celor de la B1. Sunt posibile numai pentru asigurarea circulatiei la o diferenté de un nivel, deoarece fampele au iferite 43CAPITOLUL 4 SCARI BALANSATE - CONCEPTIE $I CONSTRUCTIE 1 Domeniu de utilizare Acest tip de scara se poate proiecta pentru diferite spatii. Nu constituie scaré de evacuare, asigurand un singur flux de circulatie (evacuare). Reprezinté cea mai economica solutie de Ocupare a spatiului, prin faptul ca treptele ocupa si zona de podest. 2 Tipuri de scari balansate Cele mai uzuale tipuri de scri balansate sunt: - cu intoarcere la 180° - cu intoarcere la 90° Se pot proiecta scari dublu-balansate, cu doud ‘intoarceri la 90°, dar proiectarea geometriei lor poate fi asimilata cu proiectarea celor cu intoarcere la 90°, Dimensiunea minima (spre ochiul scarii) a treptei balansate trebuie sa fie de 12 cm la cel mai avansat obstacol de pe partea dinspre ochiul scarii. Acesta poate fi proiectia mainii curente pe planul scarii, a parapetului, un vang intors sau treapta insagi (a se vedea gi definitia /atimi libere a scarii). Metode de constructie grafica a treptelor balansate la scari Etapele premergatoare constructiei propriu-zise si care trebuie parcurse atat pentru scarile cu trepte balansate cu intoarcere la 180° cat si pentru cele cu intoarcere la 90° sunt urmatoarele: . se stabilesc dimensiunile treptelor, in functie de indltimea de nivel si de formulele de calcul ale treptelor 44 - se construiesc rampele : se construieste latimea mainii curente - se construieste lina pasului (la 50 cm de limita mainii curente, la cari cu atime mai mica 1 m gi la 60 cm, la scari cu [atime mai mare de 1m) - se marcheaza pe linia pasului latimile treptelor; Nota: La scarile cu rampe cu intoarcere la 180°, este recomandat s& se prevada treapta in axul scarii, pentru a se evita lipsa de acuratete la finisarea colturilor, daca scara este inchisa in cas proprie sau daca are forma rectangulara; daca scara este libera sau are forma poligonala, recomandarea aceasta nu are obiect. - se stabileste numarul de trepte care trebuie balansate si linia de limita de balansare (denumita in continuare limita de balansare) prin una din urmatoarele metode: = limita de balansare se traseaza la o distanta cel putin egala cu dublul latimii rampei (suprapus peste cel mai apropiat pachet de contratrepte); treptele incluse intre pereti si limita de balansare sunt treptele balansate, sau = se numara treptele care nu ar avea forma dreptunghiulara gi se balanseazd un numar dublu de trepte; limita de balansare se traseaza suprapus peste linia contratreptelor (fig. 33). Observatie: dimensiunile treptelor din figuri reprezinté numai exemplificari sinicidecum recomandéri 45“ eae ii 5 Le £ z i Hy r jt nia pasulul i a Cassese meer | eee ee Z Fig. 33 Etapele premergatoare de construcfie grafcd a scdrii balansate cu intoarcere la 180° 6 Metode grafice uzuale pentru balansarea scarilor cu ‘intoarcere la 180° sunt: a) Metoda arcului de cerc Odata stabilite numarul de trepte care trebuie balansate precum i linia limitei de balansare, se construieste prima treapté balansaté din axul scarii; in cazul acestei metode, latimea minima a treptei balansate din axul scarii este de 14 cm, pentru a evita ca vre-una din treptele alaturate acesteia sa fie mai ingusta de 12 cm : se traseaza latimea treptei balansate din axul scarii (de 14 cm), la limita proiectiei dinspre ochiul scarii a elementului luat in considerare la determinarea latimii libere a scarii (mna curenta, rebord lateral, vang, etc), denumit in continuare contur de referinta - se noteaza centrul semicercului de balansare (numit in continuare arc de balansare), la intersectia dintre axul scarii si limita de balansare, notat M si punctul de intersectie intre semicercul ce constituie conturul de referinta si axul scarii, notat cu N. : se traseaza arcul de balansare, cu raza MN - se proiecteazd punctele care delimiteaz treapta balansata din axul scarii, pe arcul de balansare - segmentul de cerc ramas se imparte in atatea parti cate trepte au mai ramas de balansat (1) - punctele de pe cerc astfel obtinute se proiecteazé inapoi pe conturul de referinta (pe ambele rampe ale scar) (2) - se traseaza treptele, prin unirea punctelor de pe linia pasului cu punctele corespunzatoare de pe conturul de referinta (3) 47Observatie: dimensiunile treptelor din fguré reprezinta exemplificér si nicidecum recomandari Y ZL Linia pasulu Fig. 34 Etapele de construct graficd a sci balansate cu intoarcere la 180°, prin metoda arcului de cere b) Metoda segmentelor egale Odata stabilite numarul de trepte care trebuie balansate precum i linia limitei de balansare (1), se construieste prima treapta balansata (2); in cazul acestei metode, latimea minima a treptei balansate este de 12 cm 48 - se traseaza, pe linia conturului de referinta, latimea treptei balansate din axul scarii, de 12 cm - se prelungeste treapta astfel construité pana cand se intersecteaza cu limita de balansare (3) - segmentul astfel delimitat, pe limita de balansare (4), se repeta de atatea ori, cate trepte au mai ramas de balansat (5) - se traseaza treptele, prin unirea punctelor de pe linia pasului cu punctele corespunzatoare de pe | limitei de balansare Observatie: dimensiunile treptelor din figura reprezinta o exemplificare si nicidecum 0 recomandare Y : 3 i i q § le 4} : 4 oS Aa se“, 8-4 ae a ef ba Zoe Fo4[ la 4 . i B ytd je 5 jr yt7; 89 | | ola Linia pasului t j 1 (CS) ee ete Fig. 35 Etapele de constructie grafica a scéii balansate cu intoarcere la 180°, prin metoda segmentelor egale 49¢) Metoda segmentelor proportionale Odata stabilit numarul de trepte care trebuie balansate precum si linia limitei de balansare (1), se construieste prima treapta balansata (2); in cazul acestei metode, latimea minima a treptei balansate este de 12 cm - prelungind axul treptei deja trasate lang axul scari se obtine punctul M pe axa scarii - se traseazé 0 linie oblic& oarecare, cu originea in M : pe aceasta se determina atdtea segmente Proportionale succesive cate trepte mai trebuie balansate (in fig. 4.punctele sunt notate cu cifre romane) - se uneste ultimul punct de pe linia oblicd cu punctul N de pe axa scérii, aflat la intersectia dintre linia limita de balansare si axul scrii, obtinandu-se segmentul III-N - se traseaza paralele la segmentul Ill-N, pornind din celelalte puncte determinate pe dreapta oblica (IV — Vill), pana se intersecteaza cu axul scarii : aceste puncte de intersectie (notate 4’ ... 8’) se unesc cu punctele corespunzatoare de pe linia pasului (4 ... 8), obtinandu-se treptele balansate corespunzatoare. - Pe cealalté rampé se traseazd simetric treptele corespunzatoare. Observatie: clmensiunile treptelor din figura reprezinté o exemplifcare $i nicidecum o recomandare 50 Fig. 36 Etapele de constructie graficd a soatii balansate cu intoarcere la 180°, prin metoda segmentelor proportionale Metoda unghiurilor data stabilit numarul de trepte care trebuie balansate precum $i linia limitei de balansare (1), se construieste prima treapta balansata (2); in cazul acestei metode, latimea minima a treptei balansate este de 12 cm se deseneazd separat doua drepte, notate a si b, intersectate la 90°, la o scar convenabila (de pilda 4110) (3) si (4) oe din al de 90° se construieste o dreapta, notata c, la unghi aproximativ de 20° fata de orizontala (5) 51egalé cu lungimea zonei de balansare, pe linia pasului) - dreapta b va avea dimensiunea egala cu desfasurata partii balansate a scarii, pe conturul de referinté - se unesc limitele dreptelor b si c gi se prelungeste dreapta astfel obtinuta, d, pana intersecteaz& dreapta a(6) - se unesc punctele de pe dreapta c cu punctul de intersectie dintre dreptele a si d; segmentele rezultate ‘| pe dreapta b reprezinté dimensiunile treptelor 5 balansate pe conturul de referinta i a 8 i Ya a Metode grafice uzuale pentru balansarea scarilor AP LAG Lo 3 cu intoarcere la 90° sunt: mG 3 a) Metoda arcului de cerc a ! be 3 b) Metoda segmentelor egale aes ' Le c) Metoda trapezului ee 1 18 3 ie mie | inia pasului Pentru oricare dintre acestea sunt valabile operatiile 7 ! 2 preliminare aw | 113i b } Se stabileste numarul de trepte care trebuie balansate precum sb eee ere | eee [eer Z si linia limita de balansare (fig. 38). Fig, 37 Etapele de constructie grafic a scarii balansate cu intoarcere la Not: Daca scara porneste din ax (fig. 38) se recomanda, 180°, pri uri is : aaa, 7 Observatie: as eae ee exempliicare si pentru realizarea estetica a racordari finisajelor la colturile nicidecum 0 recomandare peretilor, ca prima treapta sa fie decalata faté de axul scarii, cu circa 15 cm masurati pe linia pasului (fig. 38. b) - pe aceasta dreapta se construieste un numar de segmente egal cu numarul de trepte care trebuie balansate; segmentele au dimensiunea pe care o au treptele pe linia pasului (dimensiunea dreptei c va fi Observatie: dimensiunile treptelor din figuré reprezinta o exemplificare si nicidecum o recomandare 52 53dublul latimi/searii aprox. dublul latimil scart aprox. Fig. 38 Op q premergatoare balansarii sc&rilor cu ir jy re la 90° Metoda arcului de cere (fig. 39) daca scara porneste din axul scarii, se decaleaza limita scarii fata de acesta cu circa 15 cm masurati pe linia pasului (1). se construieste prima treapta balansata (2); in cazul acestei metode, latimea minima a treptei balansate este de 14 cm, pentru ca oricare dintre urmatoarele trepte balansate sa aiba dimensiunea minima cel putin de 12 cm; se traseaza latimea treptei balansate din axul scarii, pe conturul de referinta; 54 se determina centrul arcului de balansare, la intersectia dintre linia limitei de balansare (notat M) gi prelungirea treptei construite se determina raza arcului de balansare gi punctul N la intersectia prelungirii treptei construite cu conturul de referinta se traseaza arcul de balansare, cu raza MN inia pasului Limita de balansare Fig. 39. Etapele de constructie graficd a scarii balansate cu intoarcere la 90° prin metoda arcului de cerc 55- segmentul de cerc cuprins intre punctul N si limita de balansare se imparte in atatea parti, cdte trepte au mai ramas de balansat - punctele de pe cerc astfel obtinute se proiecteaza pe limita contutului de referinta se traseaza treptele, prin unirea punctelor de pe linia pasului cu punctele corespunzatoare de pe conturul de referinta Observafie: dimensiunile treptelor din iguré reprezint& o exempliicare $i nicidecum o recomandare b) Metoda segmentelor egale (fig. 40, 41) Odata stabilit numarul de trepte care trebuie balansate, se construieste prima treapta balansata; in cazul acestei metode, latimea minima a treptei balansate este de 12 cm - se traseaz doua limite de balansare, pe cele douad directii: una conform precizarilor de mai sus, iar celalalta in prelungirea primei trepte a rampei scurte, daca scara nu este simetrica; in cazul simetriei scarii, limitele de balansare vor fi si ele simetrice : se traseaza latimea treptei balansate din axul de intoarcere al scarii, de 12 cm, pe conturul de referinta - se recomanda ca treapta de colt sa fie deplasaté cu circa 3 cm pe linia conturuluii de referinta, catre rampa Mmajora, pentru asigurarea unei cresteri / scdderi graduale a dimensiunilor treptelor balansate pe conturul de referinta (1) - se prelungeste treapta astfel construité (2) pana cand se intersecteaza cu fiecare dintre limitele de balansare (3) 56 segmentele astfel delimitate (4), pe limitele de balansare, se repeta de atatea ori, cate trepte au mai ramas de balansat pe fiecare directie (5) se traseaza treptele, prin unirea punctelor de pe linia pasului cu punctele corespunzatoare de pe limitele de balansare dublul latimii scarii aprox. 8| 6 ‘> || é +@+- TE Fig, 40 Etapele de constructie grafica a scarii balansate cu intoarcere la 90° prin metoda segmentelor egale 57Observatie: dimensiunile treptelor din figura reprezinté o exempliicare si nicidecum o recomandare marr nepergeeney oi Fig. 41 Constructia graficd a scéri balansale cu intoarcere la 90° prin metoda segmentelor egale ¢) Metoda trapezului (fig. 42) Odata stabilit numarul de trepte care trebuie balansate precum si limita de balansare, se construieste prima treapta balansata; in cazul acestei metode, latimea minima a treptei balansate este de 12 cm - Se deplaseaza prima treapta, asa cum s-a stabilit la metoda arcului de cerc ‘a”. 7 se deseneaz& o prima constructie auxiliara, care consta intr-o dreapta impértita in atétea segmente 58 egale (de circa 15 - 20 cm) cate trepte trebuie balansate; constructia se va face la o scara convenabild, de pilda la sc. 1/10 se ridic perpendiculare din fiecare punct obtinut la capete perpendicularele vor avea 12 cm si respectiv latimea treptei nedeformate (citité de pe linia pasului) se unesc cele doua puncte astfel obtinute si se delimiteaza un trapez se traseaza o alta constructie auxiliaré: deseneaza o dreapta orizontala pe care se construiesc segmentele obfinute mai sus aceasta dreapta se se intersecteaz cu o alta, cu ‘inclinatie aproximativa de 20°; punctul de intersectie este limita de 12 cm trasata anterior; dimensiunea dreptei este lungimea totala a treptelor balansate in dreptul proiectiei interioare a obstacolului de referinta dinspre ochiul scarii se unesc punctele care limiteaza cele doua drepte se construiesc, de la limita segmentelor trasate, paralele la dreapta de mai sus; segmentele rezultate pe dreapta reprezinté dimensiunea minima a balansate, la ochiul scarii (la proiectia interioaré a mainii curente) 59Observafie: dimensiunile treptelor din figuré reprezint& o exemplificare si nicidecum o recomandare 204141 163 1184 | 206 | 227 | 249 | 270 Tatstatst¢6 171-3 Fig. 42. Construct graficd a scéii balansate cu intoarcere la 90°prin metoda trapezului Aceasté metoda a fost prezentaté cu titlu informative, ea Nereprezentand o metoda uzuala de constructie geometricé a scarilor balansate. Mai trebuie facuté o observatie: fiind constructii geometrice diferite, vor rezulta aluri diferite ale scdrilor. In practica de proiecare se poate opta pentru una sau alta dintre variante 60 (sau se pot face combinatii), pentru realizarea unei cresteri graduale a dimensiunilor treptelor la ochiul scar. Existé totusi si posibilitatea determinarii strict aritmetice a dimensiunilor treptelor balansate (desi e... pacat), asa cum se prezinta mai jos. Determinarea dimensiunii treptelor, pe baza calculului numeric (fig. 44) a. se determina numarul de trepte care se balanseaz precum si linia limita de balansare b. se calculeaz4 lungimea desfasuraté a scarii pe conturul de referinta, pana la treapta din ax; aceasta se considera a avea dimensiunea de 12 cm pe conturul de referinta c. aceasta dimensiune minimalé se inmulteste cu numéatul de trepte care trebuie balansate pe o rampa (fara treapta din ax) d. se scade produsul de mai sus (c) din lungimea desfasurata (b) si rezulta lungimea desfagurata a scarii pe conturul de referinta, care trebuie repartizata in mod progresiv pe fiecare treapta e. fiecdrei trepte balansate i se repartizeaza o parte din rezultatul de la (d), dinspre treapta din axul scarii (treapta de referinta), spre treptele drepte: = prima treapta de langa treapta din ax - unitate = a doua treapta de langa treapta din ax - doua unitati = a treia treapta de langa treapta din ax : trei unitati 61= se continua in progresie aritmeticd cu celelalte trepte care se balanseaza se face suma unitatilor lungimea obtinuta la (d) se divide la numarul de unitati rezultate la (e) si se obtine dimensiunea fiecdrei unitati considerate se acorda fiecarei trepte balansate numérul de unitati corespunzator pozitiei treptei, asa cum a fost repartizat la (e). xy f | | ' times seatii udu latimy searit oe <\ 5 7 Heats | ye | 5 i | [Bere Linia pasulul | arg 1 He e(eereer I Tis (sleet asap eecreeen a Fig. 44, Constructia scdrii batansate cu intoarcere la 90° pe baza calculului numeric (exemplificare valorica) 62 CAPITOLUL 5 _ ELEMENTE DE CONCEPTIE A SCARILOR DIN BETON ARMAT, LEMN, METAL, MIXTE, IN CONFORMITATE CU CERINTELE DE CALITATE Scarile trebuie s4 raspunda urmatoarelor cerinte de calitate: rezistenta gi stabilitate, siguranta la foc, siguranta in utilizare, protectie acustica. Cerinta de igiend, sénatatea oamenilor, protectia mediului inconjurator poate fi consideraté respectata daca materialele de constructie $i finisaj nu degaja emisii poluante m_— SCARI DIN BETON ARMAT Scarile din beton armat pot fi a cu rampe portante, realizate din beton armat turnat monolit sau din _—prefabricate si += cu trepte finisate cu alte materiale. Sistemul structural al rampelor este de tip placa portanta neteda sau cutata. Comentarii: a.1.1 Sistemul constructiv obisnuit, de tip “plac portanta plana pe ambele fete’, realizat din beton armat turnat monolit, prezinté urmatoarele avantaje in executie: - cofraje simple si economice, putandu-se utiliza si cofraje de inventar - _ sistem de armare simplu - tuare lesnicioasa dezavantaje in executie: scara se executa de echipe diferite de lucratori (betonisti si alti muncitori specializati in finisaje, 63mozaicari, tamplari, etc), in etape diferite de lucru; precizia de lucru este diferita la cele doua categorii de lucratori. - circulatia “de santier’ este mai greoaie si necesita fezolvari cu dispozitive improvizate, pana la realizarea treptelor brute sau direct a tretelor finite. In aceasta situatie manopera de finisare (incluzand si treptele brute de beton) este mai scumpa dar mult mai precisa. 1 mustéti pentru crmares ulterioaré a treptelo brute treapta brut finisojul treptel Fig 44, Placd portant plana pe ambele fete(compilie din cursul prot. A.Stan) Adoptarea solutiei de turnare a treptelor brute odata cu placa din beton armat, implica riscul ca, scara sa trebuiasca sa fie rectificata (atat prin spargere cat si prin completare) in vederea finisdrii, ca urmare a abaterilor mai mari admise la tumarea betonului de structuré in comparatie cu cele rezultate la turnarea treptelor brute de catre scarari specializati. Fig. 45 Placa portanta plana pe o fat si cutat’ pe cealalt fat’ (complete ain cursul prot. Al. Stan) 64 Avantajul acestei solutii este acela ca se usureaza circulatia pe santier. a1.2 Sistemul constructiv de tip “placa portanta cutataé cu noduri rigide” este mai greu de calculat si de executat. Din acest motiv, solutia se utilizeaza pentru scari decorative la cladiri unicat. © placa cutata eu noduritigide Fig. 46 Placd portanta cutata cu noduririgide (compitate din cursul prot. Al. Stan) a2 Sistemul constructiv de tip placa portanta realizata din beton armat prefabricat are —_urmatoarele caracteristici: : treptele brute sunt realizate odata cu structura de rezistenta - au geometrie controlata, permitand reducerea manoperei la realizarea finisajului; - se realizeaza si prefabricate gata finisate, produse in general de firme specializate aS Bt scara pretabrocate Inctude treptete brute Fig 47. Placa portant din beton armat prefabricat (compile din cursul prof. Al Stan) 65Fig. 43 Ramp portant prefabricata din beton Comentarii: Scarile cu placa placa portanta din beton armat prefabricat - asiguré reducerea timpului pentru manopera de santier, la tajul si monolitizarea rampelor cu structura cladirii si la finisare. - necesité macarale puternice (greutatea elementelor prefabricate fiind intre 1000 si 5000 kg), fapt care justifica utilizarea lor pentru cladiri inalte. b cu trepte portante, prefabricate si vanguri turnate monolit sau prefabricate Acestea au urmatoarele caracteristici: - se pot monta pe santier cu utilaje de ridicare usoare (greutatea elementelor prefabricate fiind in general sub 500 kg (mai rar 800 kg), putandu-se utiliza la santierele mici ale cladirilor cu putine niveluri 66 - solutia este interesanté mai ales pentru elemente prefabricate gata finisate, produse de firme specializate miez ain bo ‘onolt [— Hepte pretabricate vong din b.o. monoli Fig. 49. Exemple de scari cu trepte portante, prefabricate si vanguri {urnate monolt (compli din cursul prof. Al. tan) _ ttepte {6rd contratrepie frepte dispuse intre vanguri a dispuse peste vanguri grosime: rezistente ‘T_vanguri in t- cu spin in tepte| trepte In" “ vangurl dreptunghiulore (inhrados cutal) cu cantul superior in trepte Fig. 50 Scari prefabricate cu trepte portante prefabricate si vanguri prefabricate (compilatie din cursul prot. Al. Stan) 67Materialele pentru finisarea scarilor din beton armat sunt: Materiale reci__| Materiale semireci__| Materiale calde mozaic turnat placi ceramice lemn piatraé natural caramida covoare pvc piatra artificiala covoare mocheta covoare cauciuc Scarile cu trepte masive din piatra, pe rampe din beton armat pun probleme specifice care tin de caracteristicile materialelor constitutive. ¢scari cu trepte realizate din blocuri de piatra. Problemele de asigurare a circulatiei se rezolva ca pentru scarile finisate cu placi de piatra. Elementul specific il constituie asigurarea blocurilor impotriva alunecarii pe rampa. Aceasta se asigura fie prin elemente metalice fixate pe rampa si cimentate in intradosul blocurilor, fie prin scoabe metalice care solidarizeaza cate doua blocuri alaturate Cina are Fig. 51 Exemplu de consolidare a fia treptelor de piatra cu scoabe 68 @scari cu trepte realizate din caramida. Un tip de scari de o mare frumusete poate fi acela al scarilor din caramida. Ca gi in cazul pardoselilor realizate din caramida, domeniul de utilizare al scarilor cu trepte din caramida este in principal reprezentat de exteriorul cladirilor, mai ales datorita faptului ca materialul din care se realizeazi pardoseala — respectiv scara - este de dimensiuni relativ mari, cu greutate considerabila si se utilizeaza ca atare, fara prelucrarea blocurilor. Aproape ca s-ar putea spune ca scarile din caramida reprezinté un exemplu de modulare, deoarece trebuie lucrat tinand cont de modulul - caramida. Problemele specifice acestor scari tin de: - fespectarea formulei de calcul a dimensiunilor treptelor si contratreptelor, in conditiile in care caramida are o geometrie cunoscuta. - ‘impiedicarea dislocarii cdramizilor treptelor in cadrul scarii, Astfel, nu orice dimensiune contratreapta sau treapta poate fi fealizaté prin utilizarea caramizilor, datorita dimensiunilor acestora: 240 x 115 x 63mm. Exemplificari de alcatuiri de scari cu trepte din caramida sunt prezentate in fig. 52 rae 4 Fig. 52 Exemple de scéiri din crdimid’, cu contratreapta din tencuiala gi respeetiv din crdmid& 69Fig. 53 Exemplu de agezare a caramizilor la scri, pentru a se respecta formulele de calcul Daca se impun trepte ale caror coordonate geometrice nu se subordoneaza dimensiunilor caramizilor, 0 solutie (uratica, ‘indeobste) este de completare a indltimii contratreptei cu mortar de ciment (nu este insd cea mai fericité solutie din punct de vedere estetic). De asemenea, in acest caz e bine sa se {ina seama de un principiu “clasic’ al finisajelor: doua materiale diferite nu trebuie _ 88 se termine in acelasi plan, deoarece linia dintre ele nu va fi perfecta. in aceasta situatie este bine ca unul dintre cele dou materiale (in cazul nostru, mortarul) sa fie retras de la fata celuilalt material (cdramida), pentru ca zona de umbra care se formeaza s4 mascheze eventualele imperfectiuni de executie. Dupa cum se vede i in fig. 53, caramida este agezata pe cant, cu latura lunga formand suprafata treptei. Aceasta varianta este interesanta (si corecta) deoarece stabilitatea treptei este mai mare (incarcarea excentricd pe care o transmite piciorul 70 nu disloca elementele care alcatuiesc treptele. Caramizile asezate pe cant dar transversal pe treapta (asezate invers, latimea treptei fiind realizata din alaturarea grosimilor de caramizi), pot fi dislocate la pasire. Figura 53 prezinté o posibilitate de asezare a caramizilor pentru realizarea unei scari din caramida. Pentru evitarea dislocarii treptelor la colturi, caramizile au fost asezate “in picioare”, pentru ca, prin incastrare, s4 se anuleze efectul de rastumare al caramizilor agezate frontal Fig. 54 Exemplu de asezare a caramizilor la scari, pentru a se evita dislocarea lor, la colturi De asemenea, pentru a se asigura rezistenta la uzura si la agentii de mediu -cu precadere la actiunea apei in ciclurile ‘inghet-dezghet - caramida nu este cea pentru zidire, ci o caramida cu calitati superioare, mai compacta si implicit mai densa. In strainatate se fabric, special pentru asigurarea alcatuirilor aparente pentru pereti, scari, pardoseli, caramizi dublu presate. Scri de parc, scari urbane, scari de acces in cladire, aceste scari nu au in general caracter monumental sau sobru, materialul avand un aspect rustic sau domestic. 1