CUPRINS

CAPITOLUL I
1.DATE GENERALE......................................................................................................4
1.1.Denumirea obiectivului de investitie.............................................................4
1.2. Amplasament, suprafaa ocupat...............................................................4
1.3.Coordonate GPS, relief...................................................................................4
CAPITOLUL II
2. Date specifice activitii din cadrul obiectivului/proiectului.....................................7
2.1. Activiti desfurate....................................................................................7
2.2. Oportunitatea investitiei.................................................................................7
2.3.Factorul socio-economic..................................................................................7
2.4.Schema tehnologica de fabricare a laptelui..................................................8
2.5.Descrierea procesului......................................................................................9
CAPITOLUL III
3. Surse de poluani i protecia factorilor de mediu..................................................11
3.1. Protecia calitii apelor...............................................................................11
3.1.1. Surse de ape uzate (situaia existent, poluani).....................................11
3.1.2. Staii i instalaii de epurare.....................................................................11
3.1.3. Evacuarea apelor.......................................................................................12
3.1.4.Deeuri generarea deeurilor..................................................................12
4. Protecia aerului...........................................................................................................12
4.1. Surse i poluanii pentru aer........................................................................12
4.2. Solul. Prognozarea. Msuri de diminuare a impactului...........................12
4.3. Geologia subsolului. Msuri de diminuare a impactului..........................13
4.4. Biodiversitatea. Msuri de diminuare a impactului.................................13
4.5. Peisajul. Msuri de diminuare a impactului..............................................13

4.6. Mediul social i economic. Msuri de diminuare a impactului................13

4.7. Condiii culturale i etnice, patrimoniul cultural.......................................13
5. Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor............................................................13
6. Protecia solului i subsolului......................................................................................13
6.1. Surse posibile de poluare a solului i subsolului......................................13
7. Protecia mpotriva radiaiilor...................................................................................14
8. Protecia fondului forestier.........................................................................................14
9. Protecia ecosistemelor, biodiversitii i ocrotirii naturii....................................14
10. Protecia peisajului i a zonelor de interes tradiional.........................................14
11. Protecia aezrilor umane.......................................................................................14
CAPITOLUL IV
1. Monitorizare.................................................................................................................15
2. Situaii de risc...............................................................................................................16
3. Descrierea dificultilor...............................................................................................17
4. .Evaluarea impactului asupra mediului utilizand IPG...........................................18
CAPITOLUL V
1. Rezumat fr caracter tehnic.....................................................................................20
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................22

~2~

Evaluarea impactului asupra mediului generat in

urma fabricarii produselor lactate

Tem de proiect
S se realizeze evaluarea de impact pentru o societate care are ca
obiectiv de activitate fabricarea produselor lactate.

~3~

ETAPELE PROIECTULUI

CAPITOLUL I
1.DATE GENERALE
1.1.Denumirea obiectivului de investitie: producerea i prelucrarea produselor
lactate.
1.2.Amplasament, suprafaa ocupat

Terenul,proprietate a beneficiarului, are urmatoarele vecinatati:

Nord: Raul Dorna

Sud: Calea Transilvaniei
Est: ANL (Asociatia Nationala pentru Locatari)
Vest: SC Mopan SRL
1.3.Coordonate GPS, relief:

Localizare: Municipiul Vatra Dornei este situat n partea sud-vestic a judeului

Suceava, nDepresiunea Dornelor, avnd urmtoarele coordonate geografice: 47
21' latitudine nordic i 25 22' longitudine estic. Vecinii oraului sunt
urmtoarele
comune:Pojorta (la
nord), Iacobeni (la
nord-vest), Dorna
Candrenilor (la vest), aru Dornei(la sud) i Dorna-Arini (la est).Localitatea Vatra
Dornei este traversat de oseaua european E58 (DN 17), important cale rutier
care leag Bucovina de Transilvania. Distanele din Vatra Dornei pn la cele mai
apropiate orae pe aceast osea sunt urmtoarele: 110 km pn n
municipiul Suceava (reedina judeului cu acelai nume), 43 km pn n
municipiul Cmpulung Moldovenesc, 84 km pn municipiul Bistria, 74 km pn
n oraul Gura Humorului i 66 km pn n oraul Frasin.

Relief:Vatra Dornei reprezint o aezare depresionar tipic montan, fiind situat

n partea de nord a Carpailor Orientali, la o altitudine medie de aproximativ 800
de metri. Oraul este dispus n Depresiunea Dornelor care are urmtoarele
limite: Munii Raru i Giumalu la nord-est (cu Vrful Brnrel 1.321
metri); Munii Climani la sud (cu Vrful Dealu Negru 1.302 metri) i Munii
Suhard la nord (cu Vrful Runc 1.149 metri). Geologia teritoriului este format
din isturi cristaline (Munii Suhard, n partea de nord) i din roci de natur
vulcanic (Munii Climni, n partea de sud).

~4~

Hidrografie:Municipiul
este
aezat
la
confluena
rurilor Bistria
Aurie i Dorna.n afar de cele dou cursuri de ap principale la confluena crora
s-a format Depresiunea Dornelor Bistria Aurie i Dorna, localitatea este
strbtut de mai multe pruri: Argestru, Chilia, Colcelu, Rou, Negreti.

~5~

~6~

Beneficiarul investitiei: SC.DORNA.SA

SC.Dorna.SA
Judet:Suceava
Oras:VatraDornei
Adresa:Str.TRANSILVANIEI 40 VATRA-DORNEI
Cod Postal:725700
T.:+40230375121
T.:+40230375122
F.:+40230375335
Stare societate : INREGISTRAT din data 18 Ianuarie 1993
Anul infiintarii:1991
Cod CAEN - 7022 Activitati de consultanta in afaceri si management

Cod CAEN 7111 Activitati de arhitectura

Cod CAEN 7112 Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea

Activitatea de fabricare a produselor lactate are codul CAEN-105 si

urmatoarele subcoduri:
1051-Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
1052-Fabricarea inghetatei.
Prezentul studiu de impact reprezinta o evaluare a impactului asupra mediului
determinat de activitatile care se vor desfasura in cadrul obiectivului investiei analizate si
a fost elaborat in conformitate cu Ordinul 125/1996 al Ministerului Apelor, Padurilor si
Protectiei Mediului si cu respectarea prevederilor Legii nr. 137/1995 - Legea Protectiei
Mediului, pentru a servi la obtinerea Acordului de mediu. ORD 860 nr./2002 HG
918/2002.
La baza intocmirii studiului au stat:
memoriul tehnic intocmit de proiectant;
date si informatii suplimentare din proiectul investitiei analizate;
evaluarea amplasamentului.
Lucrarea s-a intocmit in vederea fundamentarii deciziei Inspectoratului de
Protectie a Mediului privind eliberarea Acordului de mediu si conditiile acestuia pentru
obiectivul analizat.

~7~

CAPITOLUL II
2. Date specifice activitii din cadrul obiectivului/proiectului.
2.1. Activiti desfurate:
- colectarea i procesarea laptelui;
- producerea de produse lactate.

2.2. Oportunitatea investitiei:

o Dezvoltarea de noi produse,procese si tehnologii;
o Promovarea investitiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse
regenerabile;
o Adaptarea la cerintele pietei,in functie de resursele locale precum si deschiderea
de noi oportunitati de piata;
o Promovarea investitiilor pentru prelucrarea biocombustibililor;
o Promovarea de investitii pentru respectarea standardelor comunitare;
o Cresterea productivitatii muncii in sectorul agro-alimentar;
o Aplicarea masurilor de protectia mediului,inclusiv masuri de eficienta energetica;
o Cresterea numarului de locuri de munca si a sigurantei la locul de munca;

~8~

2.3.Factorul socio economic:

Reducerea costurilor de productie;
Cresterea valorilor adaugate brute (VAB) a interprinderii;
Cresterea eficientei utilizarii resurselor de productie;
Imbunatatirea cooperarii orizontale intre procesatori,unitatile care furnizeaza
materii prime si sectorul de desfacere;
Cresterea viabilitatii economice;

~9~

2.4.Schema tehnologica de fabricare a laptelui de consum:

LAPTE
INTEGRAL

Receptie calitativa si cantitativa.

Curatire-Filtrare.
Smantana

Separarea
centrifugala.

Lapte smantanit.

Normalizare 0,05...4% grasime

LAPTE NORMALIZAT

Pasteurizare 85C /20

Racire 40C
Ambalare.

LAPTE DE CONSUM

Depozitare 2-4C

Livrare 2-4C

~ 10 ~

2.5.Descrierea procesului:
In urma obtinerii laptelui, acesta este supus unui process de racire in niste tancuri,
iar pentru procesare se transporta cu autocisterna izoterma la fabricile de lapte. In
vederea obtinerii laptelui pasteurizat, se utilizeaza niste instalatii specifice cu fluxuri
moderne de fabricare.
De obicei, pentru obtinerea laptelui pasteurizat se parcurg un set de faze
tehnologice dupa cum urmeaza: filtrare-curatire, normalizare, pasteurizare,
omogenizare, racire-depozitare, ambalare si aprecierea conditiilor de calitate.
Aprecierea laptelui integral crud consta in: aprecierea cantitativa orientativa, efectuata
inainte de luarea probelor pentru analize fizico-chimice, prin introducerea unei tije
gradate in fiecare compartiment al cisternei de lapte;
Receptia calitativa a laptelui se face prin efectuarea analizelor organoleptice si
fizicochimice ale laptelui in vederea compararii rezultatelor cu standardele in vigoare la
acel moment.
Receptia cantitativa definitiva, se face volumetric sau gravimetric, folosindu-se
aparate de masura specifice. Se admite laptele proaspat, curat, cu proprietati
organoleptice normale, cu compozitia chimica , conform standardelor si fara substante
straine.
Descarcarea mecanica a laptelui din interiorul cisternelor;
Filtrarea - curatirea laptelui se face cu scopul indepartarii impuritatilor grosiere
si fine din lapte folosindu-se:
a) pachetul de site asezat pe conducta care duce la aparatul de masura;
b) separatoarele mecanice centrifugale (4000-7000 rotatii/minut),care
indeparteaza "namolul de separare" (deseu organic care contine 73,3% apa, 17,8%
proteine, 3,3% grasime, 3% cenusa si 2,6% azot liber), reprezentand o foarte buna resursa
furajera pentru animale.
Racirea si depozitarea laptelui se realizeaza la temperaturi cuprinse intre 2-6C, in tancuri
tampon, izoterme pentru care urmaresc sa impiedice multiplicarea germenilor patogeni.
Normalizarea laptelui (reducerea continutului laptelui in grasime, in functie de
solicitarile pietii de consum, 3,6%, 3%, 2%, 1,5% etc.). Aceasta operatiune se face prin
adaugarea de lapte smantanit, folosindu-se procedee de calcul specifice (patratul Pearson,
tabelele matematice, normogramele etc.), iar pentru cerinte de lapte cu un continut mai
bogat de grasime se poate adauga lapte mai gras.
Omogenizarea laptelui prin aceasta etapa tehnologica se urmareste obtinerea
unei emulsii de grasime care se realizeaza prin diminuarea globulelor sub presiune, in
instalatii cu orificii fine sau cu ajutorul ultrasunetelor. Aceasta operatiune determina
micsorarea vitezei lor de ascensiune de 7 - 11 ori, laptele astfel obtinut avand o
vascozitate mai mare, culoare mai alba, aroma placuta, gust mai bun si un grad de
digestibilitate mai ridicat.
Pasteurizarea laptelui este o faza tehnologica foarte importanta, iar prin acest
procedeu se urmareste distrugerea microorganismelor aflate in stare vegetativa (germenii
patogeni) precum si inactivitatea celor in stare sporulata. In functie de temperatura de
pasteurizare si durata de contact a laptelui cu agentul de incalzire se pot folosi
urmatoarele metode de pasteurizare:
a) Pasteurizarea joasa sau de durata (tratament termic la 63-65C,

~ 11 ~

timp de 30 min.) este lenta, necesita consum destul de mare de energie termica, determine
modificari organoleptice (gust de lapte fiert) si precipitarea sarurilor minerale din lapte.
Aceasta metoda este indicata la pasteurizarea laptelui destinat la fabricarea brenzeturilor.
b) Pasteurizarea inalta de tip scurt - (tratament termic la temperature cuprinse intre 72 74C , timp de 15 min). Aceasta este o metoda rapida, utilizata in productie deoarece
permite mecanizarea si automatizarea procesarii laptelui si nu modifica insusirile
organoleptice,ale acestuia.
c) Pasteurizarea instantanee tip flash sau fulger (tratament termic la
80-90 C, timp de 10 sec., urmate de racire brusca). Este o metoda rapida, care nu
modifica insusirile organoleptice ale laptelui, utilizata in general pentru acel lapte de o
calitate mediocra..
Dezodorizarea laptelui (indepartarea substantelor volatile cu ajutorul unor
instalatii de dezodorizare) si evacuarea laptelui din instalatii cu ajutorul unei pompe catre
locul de depozitare.
Racirea si depozitarea laptelui pasteurizat se realizeaza in ultimul compartiment al
instalatiei de pasteurizare prin care circula agentul de racire, asigurandu-se astfel o
temperatura de 2-6C si se pastreaza in tancuri izoterme.
Ambalarea si etichetarea laptelui. Aceasta etapa necesita urmatoarele:
Imbutelierea laptelui in sticle sau ambalarea in bidoane (se practica in
cazul laptelui destinat consumului colectivitetilor-cantine, crese, spitale etc.), in pungi de
material plastic, sau in cutii de carton si pungi in sistem Tetrapack, ultimele asigurand
reducerea cheltuielilor de transport, de igienizare si gestionare.
Culoarea ambalajului trebuie se reflecte continutul in grasime al laptelui pasteurizat si
avem: culoarea rosie 3,6 % grasime, culoarea albastra 1,5 % grasime si culoarea verde
0,3%grasime;
Realizarea inscrisului sau etichetarea (denumirea produsului, data fabricarii, marca
fabricii, continutul in grasime si pretul) si continuarea depozitarii la temperature cuprinse
intre 4 6 C .
- Colectarea reteaua de colectare formata din puncte si centre de colectare este
cea mai vulnerabila veriga din cadrul filierei laptelui. In general se opereaza cu cantitati
mici in cadrul fluxului laptelui de la producator la procesator, ceea ce presupune costuri
mai mari de transport;
- Procesare- industriala a laptelui materie prima, etse etapa in care laptele este
transformat in produs lactate destinate consumului uman. Cei care opereaza in acest
stadiu sunt agentii economici cu capital mixt si privat;
- Comercializarea -reprezinta punctul final al filierei. Distributia produselor
lactate este realizata atat pe piata interna prin reteaua magazinelor en gros si cu
amanuntul si respectiv, piata micilor producatori, cat si pe piata externa.

~ 12 ~

~ 13 ~

CAPITOLUL III
3. Surse de poluani i protecia factorilor de mediu
Poluarea apelor reziduale poate fi de origine anorganic, organic sau
microbiologic. Dintre poluanii minerali, cel mai mare efect l au nisipul, particulele de
pmnt, srurile minerale i baze dizolvate. Poluarea organic este de natur vegetal sau
animal. Cea mai frecvent poluare de natur organic este cea vegetal, dat de resturile
de plante, fructe, legume, textile, hrtii, uleiuri vegetale, al cror elemente de baz este
carbonul. Poluarea organic de origine animal este dat de resturile de esuturi animale,
acizi organici, etc., al cror principal indicativ poluant este azotul. Poluarea
microbiologic este produs, n special, de microorganismele vii cum sunt drojdiile,
mucegaiurile i diferite bacterii avnd ca provenien dejeciile organismelor vii.
3.1. Protecia calitii apelor
Apele reziduale rezultate din activitatea firmei trec nainte de a fi deversate in
reeaua de canalizare a oraului printr-o preepurare.
Solidele grosiere (lemn, hrtie, resturi animale si vegetale) sunt ndeprtate cu
ajutorul unor grtare metalice cu spaii adecvate ntre ele.
3.1.1. Surse de ape uzate (situaia existent, poluani)
Fabrica de lapte i moara de cereale evacueaz trei categorii de ape uzate i anume:
- ape uzate menajere provenite de la splarea echipamentelor de lucru, de la
activitile angajailor, de la grupurile sanitare;
- ape uzate tehnologice i de rcire provenite de la tehnologia de fabricaie
(splarea de utilaje i pardoseli de la sfritul unui ciclu de producie).
3.1.2. Staii i instalaii de epurare
- n industria alimentar se practic doar o preepurare a apelor reziduale care, apoi, sunt
deversate n reeaua de canalizare.
- ndeprtarea solidelor grosiere (lemn, hrtie, resturi animale i vegetale) se realizeaz
prin grtare metalice cu spaii adecvate ntre bare.

~ 14 ~

3.1.3. Evacuarea apelor

Dup preepurare o parte din apa este deversat n reeaua de canalizare, iar cea de a doua
parte este refolosit pentru irigaii.
3.1.4.Deeuri generarea deeurilor, managementul deeurilor, eliminarea i
reciclarea deeurilor
Deeurile care rezult n urma desfurrii activitii la SC.DORNA. SA sunt:
nmoluri de la splare i curare, nmoluri de la epurare, deeuri menajere, deeuri de la
ambalaj.
4. Protecia aerului
- Instalaiile i echipamentele folosite n colectarea i prelucrarea laptelui sunt prevzute
cu filtre pentru protecie, n aer nu se nregistreaz poluani.
4.1. Surse i poluanii pentru aer
- Freonul ca agent frigorific s-a decis inlocuirea lui ca agent de racire cu freon ecologic.
- Pentru asigurarea aburului tehnologic i pentru nclzirea spaiilor existente, centrala
termic funcioneaz pe motorin ecologic Euro 3 care este stocat ntr-un bazin exterior
ngropat.
- Cazanele sunt prevzute cu un co de evacuare a gazelor arse, avnd nlimea de un
metru deasupra cldirii i diametru de 30 mm.
- Nu se depesc limitele maxime admise din ordinul MAPPM, numrul 746/1993 la
principalii poluani evacuai dintr-o instalaie de ardere a combustibililor lichizi.
4.2. Solul. Prognozarea. Msuri de diminuare a impactului
Din aceasta activitate nu reies substane poluante pentru sol.
Deeurile sunt bine gestionate i nu exist posibilitatea s aib loc o poluare accidental.

~ 15 ~

4.3. Geologia subsolului. Msuri de diminuare a impactului

Suprafata pe care isi desfasoara activitatea de productie S.C.DORNA S.A.
este betonata integral, stratul de beton se afla n stare bun, ceea ce previne
poluarea subsolului i a pnzei freatice.
4.4. Biodiversitatea. Msuri de diminuare a impactului
Activitatea nu produce poluani ce pot afecta ecosistemele acvatice sau terestre,
biodiversitatea, monumentele naturii sau parcurile naionale.
4.5. Peisajul. Msuri de diminuare a impactului
Peisajul nu este influenat negativ de desfurarea activitii societii n zon.
4.6. Mediul social i economic. Msuri de diminuare a impactului
Societatea prin profilul su de activitate nu a influenat negativ mediul social sau
mediul economic.
4.7. Condiii culturale i etnice, patrimoniul cultural
Cultura i patrimoniul cultural nu sunt influenate negativ de societate.
5. Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor
- Specificul activitii analizate i masurile luate conduc la un nivel de zgomot de maxim
65 dB, valoare maxima admisa, conform STAS 1009/88.
- Activitatea nu produce vibraii, dat fiind faptul ca nu are utilaje mari productoare de
vibraii.
6. Protecia solului i subsolului
Deeurile sunt bine gestionate i nu exist posibilitatea s aib loc o poluare accidental.
6.1. Surse posibile de poluare a solului i subsolului
- Din aceasta activitate nu rezulta substane poluante pentru sol i subsol.

~ 16 ~

7. Protecia mpotriva radiaiilor

- Activitatea, prin specificul ei, nu folosete i nu produce substane radioactive.
8. Protecia fondului forestier
- Activitatea firmei nu are impact negativ asupra fondului forestier.
9. Protecia ecosistemelor, biodiversitii i ocrotirii naturii
- Activitatea nu produce poluani ce pot afecta ecosistemele acvatice sau terestre,
biodiversitatea, monumentele naturii sau parcurile naionale.
10. Protecia peisajului i a zonelor de interes tradiional
- Zona n care este amplasat firma nu este zon de interes tradiional.
11. Protecia aezrilor umane
- Activitatea nu duneaz factorului uman;obiectul este amplasat corespunztor i are un
efect benefic asupra aezrilor umane.

~ 17 ~

CAPITOLUL IV IPG

1. Monitorizare
Pe durata desfurri proiectului au fost monitorizate:

calitatea apei

calitatea aerului

Calitatea apei
Gradul de poluare a apei reziduale se urmrete nainte i dup epurare prin determinarea
urmtoarelor caracteristici :
- pH-ul SR ISO 1052,1997;
- suspensiile solide fixe i substanele dizolvate STAS 6953-81;
- CBO5-ul (consumul biochimic de oxigen la 5 zile n mg/l, necesar pentru
oxidarea biochimic a materiilor organice la o temperatur de 20

C, i n condiii de

ntuneric) STAS 6560-82;

- CCo-ul (consumul chimic de oxigen, n mg/l, pentru oxidarea srurilor minerale
oxidabile, i a substanelor organice prin metoda permanganat de potasiu STAS 988774 sau cu bicromat de potasiu) STAS 9888-74;
- prezena azotului STAS 731-83;
- prezena srurilor : sulfii STAS 7661-89, sulfai STAS 8601-70, cloruri
STAS 8663-70;
- prezena metalelor : cupru STAS 7795-80, crom STAS 7987-67, mercur
STAS 8045-79, zinc STAs 8314-87;
- prezena substanelor organice greu biodegradabile : cianuri STAS 7685-79,
benzen STAS 8508-70, compui hidroaromatici STAS 8891-71;
- prezena microorganismelor de diverse tipuri STAS 3001-91.
Apele reziduale de la fabricile de lapte pot trece foarte repede la stadiul de
fermentaie acid datorit coninutului n lactoz. Astfel,apele reziduale devin acide, iar
valoarea pH-ului scade sub 3. De aici nevoia de epurare : apele reziduale cu coninut de
acid lactic sunt neutralizate cu var pn la pH 7.6-7.8.

~ 18 ~

Pentru deversarea n reeaua de canalizare public, apele reziduale ndeplinesc

condiiile din NTPA 002/97:
- suspensii max. 300 mg/l;
- CBO5 max. 300 mg/l;
- grsimi max. 20 mg/l.
Parametrii de calitate ai apelor uzate menajere se ncadreaz n prevederile NTPA
002/2002 ce prevede:
- suspensii 300 mg/l;
- CBO5 300 mg/l.
Calitatea aerului
In cazul calitii aerului s-a urmrit gradul de poluare emis de aparatura frigorific, de
autovehicule i de centrala termic:

aparatura frigorific folosete ca i agent frigorific freonul ecologic, reducndu-se

considerabil poluarea atmosferic;

autovehiculele utilizate de firm folosesc ca i combustibil motorin i benzina

ecologic, astfel emisiile sunt sczute;

cazanele centralei termice sunt prevzute cu couri de evacuare a gazelor arse care
au nlimea de 1 metru deasupra cldirii i un diametru de 30 mm, astfel limitele
maxime admise din ordinul MAPPM nr.746 din 1993 nu sunt depite.

2. Situaii de risc
In cazul acestui proiect nu exist riscuri naturale,iar in cazul in care ar fi:
- unitatea este verificat periodic de Inspectoratul Judeean pentru Situaii de Urgen
Suceava;
- personalul este instruit la angajare i periodic pentru a face fa n cazul unui incendiu.
3. Descrierea dificultilor
In realizarea acestei evaluri de impact nu au fost ntmpinate dificulti, titularul
punnd la dispoziie toate datele legate de proiect.

~ 19 ~

CAPITOLUL V

1.Rezumat fr caracter tehnic

Amplasament
SC.DORNA.SA- este situat n municipuiul Vatra Dornei, judeul Suceava, la circa
133km de judetul Suceava, centrul administrativ judeean. Suprafaa de teren n
proprietate exclusiv a societii este de aprox. 15.000 mp.
Profilul de activitate
SC.Dorna. SA are ca profil de activitate producerea i prelucrarea laptelui, fabricarea
produselor lactate.
Impactul asupra mediului i msurile de reducere a impactului
Impactul asupra mediului n cazul SC.Dorna.SA este redus.
Prin activitatea societii sunt poluate:

apa prin :

- ape uzate menajere provenite de la splarea echipamentelor de lucru, de la activitile

angajailor, de la grupurile sanitare;
- ape uzate tehnologice i de rcire provenite de la tehnologia de fabricaie (splarea de
utilaje i pardoseli de la sfritul unui ciclu de producie).

aerul prin :

- freonul ca agent frigorific ;

- centrala termic ;
- autoturismele din dotarea societii ;
Ca i msuri de reducere a polurii avem:

pentru apa:

Staii i instalaii de epurare :

- se realizeaz o preepurare a apelor reziduale ;
- sunt ndeprtate solidelor grosiere (lemn, hrtie, resturi vegetale) cu ajutorul unor
grtare metalice cu spaii adecvate ntre bare ;
- a fost montat un decantor, separator tip KESSEL Euro, SR EN 1825-1, NG 2, clasa B
pentru realizarea parametrilor tehnologici impui prin NTPA 002/97.

~ 20 ~

pentru aer :

- agentul frigorific a fost nlocuit cu freon ecologic;

- autoturismele folosesc combustibil ecologic ;
- cazanele centralei termice sunt prevzute cu couri de evacuare a gazelor arse, avnd
nlimea de un metru deasupra cldirii i diametru de 30 mm.
Prin implementarea unor tehnologii ecologice n cadrul societii, poluarea
provenit n urma desfurrii activitii la SC.Dorna.SA este redus i nu are un impact
negativ asupra mediului.

~ 21 ~

BIBLIOGRAFIE
http://furnizorialimente.ro/firma/sc-dorna-sa
www.google.ro

~ 22 ~