Sunteți pe pagina 1din 74

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

www.comm.pub.ro

2. Osciloscopul
2.5 Canalul Y

Caracteristici i performane ale canalului Y


Caracteristica de frecven
Amplificarea n tensiune a canalului Y:

A 0 0
A ( j ) =
j + 0
A0 amplificarea n tensiune la frecvene joase.
0 pulsaia de tiere a osciloscopului.

1
A0 =
S y 0C y min
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Caracteristici i performane ale canalului Y


Caracteristica de frecven
A 0 0
j ( )
= A ( j ) e
A ( j ) =
j + 0

A(j) funcie complex.


|A(j)| caracteristic amplitudine-frecven.
() caracteristic faz frecven.

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Caracteristici i performane ale canalului Y


Cum variaz amplificarea odat cu creterea
frecvenei?
A0
A ( j ) =
2
A 0 0

A ( j ) =
1+ 2
j + 0

Se consider A0 i 0 cunoscute.
<< 0
>> 0
= 0.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Caracteristici i performane ale canalului Y

Caracteristica amplitudine frecven a canalului Y


n decibeli:

2
A ( j ) dB = 20log10 A ( j ) = 20log10 A0 10log10 1 + 2

0

<<0
>>0
= 0.

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Caracteristici i performane ale canalului Y

Caracteristica amplitudine frecven a canalului


Y n decibeli:
|A(j)|[dB]
A0 = 0dB
-3dB

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Caracteristici i performane ale canalului Y

Banda osciloscopului (banda la 3dB) reprezint domeniul de frecvene n care


semnalele vizualizate sufer modificri minime.
Frecvena la 3dB (la -3dB) este frecvena la
care |A(j)| scade cu 3 dB fa de valoarea
maxim.

f 3dB

0
= f0 =
2

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Caracteristici i performane ale canalului Y


Rspunsul la impuls treapt
n mod ideal, aplicnd la intrare o treapt ar trebui s
rezulte la ieire tot o treapt, avnd o anumit
ntrziere i o modificare a amplitudinii fa de cea de
la intrare.

AO

AI
t

t
t0
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Caracteristici i performane ale canalului Y


n realitate apar dou elemente de distorsiune.
Existena unor oscilaii amortizate n vecintatea
tranziiei.
Tranziia ntre cele dou nivele nu se mai face
instantaneu ci ntr-un timp numit durata frontului tf.

AO

AI
t

t
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Caracteristici i performane ale canalului Y

y(t)
x(t)=(t)
A0
0,9A0
1
0,1A0
t

t1

t2

t f = t2 t1
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Caracteristici i performane ale canalului Y

y(t)

1
t1 = ln
0 0,9

A0
0,9A0

1
t2 = ln
0 0,1
tf =

ln 9 =

0,1A0
t1

2,2

t2

0,35
tf =
f0
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Caracteristici i performane ale canalului Y


Dac semnalul aplicat la intrare nu este o
treapt perfect, ci are o durat a frontului ts ,
durata frontului vizualizat se aproximeaza cu:
tv = ts2 + t 2f
Dac tv >> t f msurarea fcut este valabil fr a
face aceast corecie, adic

tv t s
Dac ns tv i ts sunt comparabili, pentru calculul lui ts
trebuie aplicat formula iniial
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Caracteristici i performane ale canalului Y


Impedana de intrare
Are o component rezistiv
i una capacitiv.
n mod frecvent,

Ri

Ci

Ri = 1 M , Ci = 10 80 pF
La frecvene mici componenta capacitiv poate fi
neglijat.
La frecvene mari componenta capacitiv tinde s
unteze componenta rezistiv i impedana de intrare
devine puternic dependent de frecven.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


SINCR

CC
YA

GND

ACY

PAY

CA
Cy [V/div]

YB

CC

ADY

Cy POZ Y
INV Y

Comutatorul modurilor de cuplaj (CC, CA, GND)


Atenuatorul calibrat (ACY)
Preamplificatorul canalului Y (PAY)
Comutatorul de canale (CC)
Amplificatorul de deflexie pe vertical (ADY)
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Atenuatorul calibrat (ACY)
permite modificarea n trepte calibrate a coeficientului
de deflexie pe vertical.
astfel, se obine o relaie cunoscut ntre dimensiunea
imaginii pe ecran i valoarea tensiunii de la intrare.
UyMAX
YA

ACY

yMAX
ADY

TK

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Atenuatorul calibrat
Ex: UyMAX = CyMINnyMAX = 40mV.
Semnalul de intrare are amplitudinea:
U = 40 mV, Cy=10mV/div
ny = 4 div
40mV
UyMAX

U = 40 mV
YA

ACY

yMAX
ADY

TK

Cy=10mV/div
1/1

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Atenuatorul calibrat
Ex: UyMAX = 40mV
yMAX = 4 div.
Semnalul de intrare are amplitudinea:
U = 40 mV, Cy=10mV/div
ny = 4 div
U = 20 mV, Cy=10mV/div
ny = 2 div
40mV
UyMAX

U = 20 mV
YA

ACY

yMAX
ADY

TK

Cy=10mV/div
1/1

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Atenuatorul calibrat
Ex: UyMAX = 40mV
yMAX = 4 div.
Semnalul de intrare are amplitudinea:
U = 0.1 V, Cy=10mV/div
ny = 10 div > Ny
U = 100 mV
40mV
UyMAX
YA

ACY

yMAX
ADY

TK

Cy=10mV/div
1/1

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Atenuatorul calibrat
Ex: UyMAX = 40mV
yMAX = 4 div.
Semnalul de intrare are amplitudinea:
U = 0.1 V, Cy=50mV/div
ny = 2 div
U = 100 mV
40mV
UyMAX
YA

ACY

yMAX
ADY

TK

Cy=50mv/div
1/5

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Atenuatorul calibrat
Ex: UyMAX = 40mV
yMAX = 4 div.
Semnalul de intrare are amplitudinea:
U = 4 V, Cy=1V/div
ny = 4 div
U = 4V
40mV
UyMAX
YA

ACY

yMAX
ADY

TK

Cy=1V/div
1/100

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Atenuatorul calibrat
Dac se dorete realizarea unui atenuator cu treptele
Cy=10-20-50-100-200-500 mV/div, 1-2-5 V/div,
vor fi necesare atenurile din tabel.

Cy

10

20

50

100

200

500

mV/div

mV/div

mV/div

mV/div

mV/div

mV/div

V/div

V/div

V/div

Atenuare

1/1

1/2

1/5

1/10

1/20

1/50

1/100 1/200 1/500

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Se pot utiliza doar patru atenuatori elementari, cu
atenurile 1/2, 1/5, 1/10, 1/100 conectai n mod
convenabil n cascad, cnd este necesar.
De exemplu, atenuarea 1/50 se poate realiza
conectnd n cascad un atenuator 1/10 cu unul 1/5.

YA

1/10

1/2

1/100

1/5

PAY

Atenuatorul calibrat
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Msurri n Electronic i Telecomunicaii


www.comm.pub.ro/curs/metc

2. Osciloscopul
Atenuatorul compensat

Blocurile funcionale ale canalului Y


Atenuatorul = un divizor rezistiv R1 i R2 ;
Sarcin impedana de intrare n preamplificator Zip().
R1

U1

R2

H ( ) =

U2
U1

Rip

Cip U 2

R2 Z ip ( )
R1 + R2 Z ip ( )
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Evident, deoarece Zip() scade cu frecvena din cauza
componentei capacitive, i H() va avea o tendin de
scdere.
Pentru a compensa aceast tendin se poate
introduce un condensator C1 n paralel cu R1, care s
favorizeze trecerea frecvenelor nalte.
Ra

U1

Ca

Rb

Cb

U2

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Ra

U1

Ca

Rb

Cb

U2

Z b ( )
H ( ) =
=
U1 Z a ( ) + Z b ( )
U2

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Ra

U1

Ca

Rb

Cb

U2

1
Ra
Ra
Z a ( ) = Ra ||
=
=
, a = RaCa
jCa 1 + j RaCa 1 + j a
1
Rb
Rb
Z b ( ) = Rb ||
=
=
, b = RbCb
jCb 1 + j RbCb 1 + j b
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Rb (1 + j a )
H ( ) =
=
=
U1 Ra + Rb + j ( Ra b + Rb a )
U2

Rb
=
Ra + Rb

1 + j a
Ra b + Rb a
1 + j

Ra + Rb

La frecvene joase

Rb
H (0) =
=k
Ra + Rb
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Rb
H ( ) =
Ra + Rb

1 + j a
Ra b + Rb a
1 + j

Ra + Rb

Este de dorit ca funcia de transfer s nu depind de


frecven, ceea ce se ntmpl dac

Ra b + Rb a
a =
=
Ra + Rb
ceea ce implic

a = b =
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


a = b =
Aceasta este condiia de compensare perfect a
atenuatorului.
Atenuarea este constant cu frecvena,
rspunsul atenuatorului la un semnal complex nu este
distorsionat.

n cazul n care a b , atenuarea nu mai este


constant cu frecvena
erori n msurarea amplitudinii unor semnale sinusoidale.
semnalele cu o form mai complex vor fi distorsionate.

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


EXEMPLU: rspunsul atenuatorului compensat la
semnalul treapt
x(t ) = (t )
va fi tot un impuls treapt ponderat cu valoarea k,
y (t ) = k (t )
y(t)

x(t) = (t)
1

b=a - compensat
t

t
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Cnd nu se ndeplinete condiia de compensare
perfect, semnalul de la ieirea atenuatorului este
distorsionat.
b > a atenuator subcompensat.

y(t)

x(t) = (t)
1

b>a - subcompensat
b=a - compensat
t

t
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Cnd nu se ndeplinete condiia de compensare
perfect, semnalul de la ieirea atenuatorului este
distorsionat.
b > a atenuator subcompensat.
b < a atenuator supracompensat.
y(t)

x(t) = (t)

b<a - supracompensat

b>a - subcompensat
b=a - compensat
t

t
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


EXEMPLU: n figur sunt prezentate imaginile care
se obin pe ecranul osciloscopului, cnd la intrarea sa
se aplic un semnal dreptunghiular periodic, n cele
trei cazuri n care se poate afla atenuatorul, din
punctul de vedere al condiiei de compensare.

Atenuator
compensat

Atenuator
subcompensat

Atenuator
supracompensat

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Preamplificatorul canalului Y Realizeaz o bun
parte din funciunile specifice canalului Y:
realizeaz o prim amplificare a semnalului de la
ieirea atenuatorului
face trecerea de la intrarea asimetric la ieire
simetric (diferenial) necesar pentru sistemul de
deflexie;
asigur o impedan de intrare mare (Rin=1M,
Cin=1080pF);
asigur protecia la supratensiuni aplicate pe borna
de intrare;
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Comutatorul de canale
Este necesar n cazul n care osciloscopul are mai
multe canale (posibilitatea de a afia simultan mai
multe semnale, cel mai frecvent dou).
n acest caz, dac osciloscopul nu are dect un singur
fascicol de electroni, nu pot fi afiate mai multe
imagini simultan.

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Blocurile funcionale ale canalului Y


Modul alternat

Cursa n

Modul comutat

Cursa n

Cursa n+1

Cursa n

Modul ALT

Modul CHOP

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Msurri n Electronic i Telecomunicaii


www.comm.pub.ro/curs/metc

2. Osciloscopul
2.5 Sistemul de sincronizare i baza
de timp

Caracteristici generale
Funcionarea n modul Y(t)
n acest caz osciloscopul reprezint variaia n timp a
semnalului de intrare.

(x,y)

u y ( t ) = nyC y
ny

t = nx C x
nx

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Poziionarea spotului pe orizontala


Funcionarea n modul Y(t)
Deplasarea spotului pe vertical: u y ( t )
Deplasarea spotului pe orizontal: u x ( t )
Cerine:
vitez constant de deplasare a spotului
parcurgerea ntregului ecran
revenirea la nceputul ecranului dup terminarea unei curse

ux (t )

td

ti

t
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Tensiunea generat de baza de timp


tx intervalul de timp
corespunztor ntregii axe
orizontale gradate.
Nx = 10 div.
Cx - coeficientul de deflexie pe
orizontal

t x = N x Cx

tx
ux(t)

td durata cursei directe


(osciloscop analogic)

td = (1,1 1,2) N x C x

td

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Reglajele bazei de timp


Coeficientul de deflexie pe orizontal Cx
exprimat n secunde (milisecunde, microsecunde,
nanosecunde)/diviziune.

Pot fi trei moduri de reglaj:


n trepte fixe (ex: 1ms/div, 0,5ms/div, 20s/div)
Continuu (necalibrat)
Extensie pe X (de obicei n treptele x5, x10, x50)

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Reglajele bazei de timp


Aplicarea extensiei pe X (x10) este echivalent cu
reducerea lui Cx cu factorul de multiplicare x10.

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Reglajele bazei de timp


Poziia pe orizontal (POZ X sau )
se realizeaz prin nsumarea unei
componente continue reglabile
peste tensiunea liniar variabil.
poate fi folosit pentru aducerea unui anumit element
al imaginii n dreptul unei gradaii a ecranului n
vederea msurrii unui interval de timp.

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
Osciloscopul fr memorie este cel mai frecvent
utilizat pentru vizualizarea unor semnale
repetitive, periodice.
Osciloscopul va capta i afia segmente de
durat limitat (cadre):
Cadrul

Ts

Cadrul
n+1

Cadrul
n+2

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
Durata cadrelor tv (fereastra de timp vizualizat)
tv = t x
osciloscopul digital:
osciloscopul analogic: tv = (1,1 1, 2 ) N x C x

ta = timpul de ateptare
Cadrul

Cadrul
n+1

tv

ta

Cadrul
n+2

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
Pentru a avea o imagine stabil pe ecran, ar
trebui ca toate aceste cadre s fie identice.
n acest caz, se spune c imaginea este
sincronizat.
Cadrele succesive vor fi i ele periodice
Tv perioada cadrelor sau perioada de vizualizare.

Tv
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
Dac semnalul are perioada Ts , n situaia n
care sincronizarea a fost realizat, avem relaia:

Tv = kTs , k N
De exemplu: k=2

Ts

Tv

Ts

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
Realizarea condiiei de sincronizare, Tv = kTs , k N
depinde de reglarea lui Tv
Tv = tv + ta
tv este dependent de coeficientul de deflexie Cx.
pentru realizarea sincronizrii poate fi utilizat doar
timpul de ateptare ta.

tv

ta
Tv

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
Pentru sincronizare, vizualizarea semnalului
trebuie s nceap ntotdeauna n acelai punct
corespunzator perioadei semnalului.
Pentru aceasta osciloscopul dispune de cteva
elemente de reglaj:
Nivelul de declanare (sau pragul triggerului, marcat
de obicei prin LEVEL) Up
Frontul semnalului de sincronizare pe care are loc
declanarea (marcat prin SLOPE).

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
Condiia de declanare a triggerului: Declanarea se
produce n momentul cnd semnalul atinge nivelul Up pe
frontul precizat (+ cresctor sau scztor).
Triggerul din sistemul de sincronizare al osciloscopului
este un circuit care genereaz un impuls, numit impuls
syncro (Sy), cnd sunt ndeplinite condiiile anterioare
FRONT +

FRONT -

Up

Up

Sy

Sy
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
EXEMPLU
Se d un semnal sinusoidal de frecven f=1kHz i
amplitudine A=2V. S se reprezinte imaginea care
apare pe ecranul unui osciloscop analogic dac acesta
are urmtoarele reglaje: Cx=0,5ms/div, Cy=1V/div,
Up=1V, front pozitiv. Se consider ta>0.

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
1
Perioada semnalului este T =
= 1ms
f
tv = N x Cx = 5ms
Cx=0,5ms/div
pe ecran vor fi afiate 5 perioade ale semnalului.
Amplitudinea exprimat n diviziuni va fi:

A[V ]
ny =
= 2 div
C y [V / div ]
Deoarece pragul triggerului Up = 1V, afiarea va ncepe
cnd nivelul semnalului atinge 1V pe front pozitiv.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
A=2V
1V

u(t)
t

tv=5ms

ta

tv

Osciloscop analogic
Up=1V

Cy=1V/div
Cx=0,5ms/div

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
A=2V
1V

u(t)
t

tv/2

tv/2

ta

tv

Osciloscop digital
Up=1V

Cy=1V/div
Cx=0,5ms/div

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
Reglajul timpului de reinere, tRET (HOLDOFF)
Cadrul
n+1

Cadrul

tv

ta

t RET

Cadrul
n+2

t RET

RET

Sy
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului
Daca tRET e ales incorect -> desincronizarea osc.
Cadrul
n+1

Cadrul

tv

Cadrul
n+2

ta

t RET
RET

Sy
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Sincronizarea osciloscopului

Prima afiare
A doua afiare
a) imagine nesincronizat

Prima afiare
A doua afiare
b) imagine sincronizat

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


A. Dup modul n care se face declanarea bazei

de timp
Declanat (Normal - NORM)
O nou curs ncepe numai cnd exist semnal de
sincronizare i acesta ndeplinete condiiile de prag i
de front ale triggerului.
n absena semnalului de sincronizare nu exist
desfurare afiare pe ecran.

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


Automat (AUTO)
Desfurarea are loc i n absena semnalului.
n acest caz dac semnalul de sincronizare nu este
gsit, dup un anumit interval de timp este
declanat automat afiarea obinndu-se o imagine
nesincronizat.
Dac semnalul exist, el este cel care declaneaz
baza de timp.

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


Automat (AUTO)
Acest mod este util deoarece ne permite sa
constatm existena semnalului chiar dac nu avem
sincronizare (n caz contrar nu tim care este cauza
absenei semnalului de pe ecran: lipsa lui sau lipsa
sincronizrii).
Este util de asemenea pentru reglarea nivelului de
zero (cnd suntem pe modul de cuplare GND, nivelul
de zero apare doar n modul AUTO).

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


B. Dup modul de succedare a desfurrilor
Desfurare continu (CONT)
Cursa se reia automat dup trecerea timpului de
reinere, cnd sunt din nou ndeplinite condiiile de
declanare.

MONO
Este afiat o singur curs, la acionarea unui buton
de armare (RESET).
Acest mod de lucru este util n cazul osciloscoapelor
cu memorie, cnd se dorete achiziia semnalului ntro singur trecere.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


C. n funcie de semnalul folosit pentru sincronizare
Sincronizare intern
Se folosete pentru sincronizare semnalul furnizat de
preamplificatorul canalului Y.
Dac osciloscopul are dou canale putem avea mai
multe cazuri de sincronizare intern
CH1 sursa de sincronizare este luat de pe
canalul 1
CH2 - sursa de sincronizare este luat de pe
canalul 2.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


VERT MODE semnalul de sincronizare este luat
alternativ de pe canalul 1 respectiv canalul 2 n
modul de vizualizare ALT. n modul CHOP sursa
de sincronizare este dat de suma semnalelor de
pe cele dou canale.

Sincronizare extern
Se folosete pentru sincronizare semnalul aplicat la
borna TRG EXT.

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


EXEMPLU: Semnalele periodice din figur se aplic pe
intrarea Y respectiv la intrarea TRG EXT a unui osciloscop
cu baz de timp simpl. Reglajele osciloscopului sunt:
u1[V]
Up = 0,5V;
2
Front = ;
1
tRET = 0,1ms;
-1
Cx = 0,1ms/div;
-2 u [V]
2
Cy = 0,5V/div,
1
sincronizare extern.
0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 t[ms]
La momentul iniial a trecut intervalul de reinere i se
ateapt declanarea bazei de timp.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


a) S se deseneze imaginea care apare pe ecran. Discuie.
Semnalul de sincronizare va fi u2
La momentul tStart=0,1 ms
u1[V]
semnalul u2 atinge
2
valoarea Up=0,5V
1
pe front negativ =>
impulsul de sincronizare
-1
-2
La declanarea cursei
u2[V] Declanare BT
directe, semnalul u1
1
are valoarea 1V
UP=0,5V
Durata cursei directe
0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2
este: tx=NXCx=1 ms
tStart=0,1
tStop=1,1
i se termin la momentul
tStop=tStart+tx=1,1 ms

1,4

t[ms]

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


n intervalul 1,1ms1,2ms este activ semnalul de reinere.
Dup momentul t = 1,2ms semnalul de reinere este dezactivat i se
ateapt generarea impulsului
u1[V]
de pornire a bazei de timp.
2
La momentul t = 1,3ms se
1
va declana baza de timp
Semnalul u1(t) are la acest -1
Declanare BT
-2
moment valoarea 1V
cursa 2
u2[V] Declanare BT
=> imaginea obinut
nu este sincronizat U =0,5V 1
P
La urmtoarele curse
0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 t[ms]
semnalul va repeta cursa 1
tStart=0,1
tStop=1,1 tRET
respectiv cursa 2, alternativ
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei


de timp
u [V]
1

2
1
-1
-2
u2[V] Declanare BT
1

Declanare BT
cursa 2

UP=0,5V

Imaginea obinut

0,2 0,4 0,6 0,8


tStart=0,1

1,2

1,4 t[ms]

tStop=1,1 tRET

Cursele 1,3,5

Cursele 2,4,6

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


b) Dac u1, u2 se aplic la intrarea YA(CH1)
respectiv YB(CH2) a unui osciloscop cu dou
canale s se reprezinte imaginea care apare pe
ecran pentru cele 3 poziii ale comutatorului de
sincronizare: CH1, CH2, VERTICAL MODE.
Forma de vizualizare se consider ALT (alternativ).
Reglajele bazei de timp rmn cele de la punctul
anterior. CyA=CyB=0,5 V/div.

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


u1[V]
2
1

1) Sincronizarea dupa CH1


(semnalul u1)

-1
-2 u [V]
2
1
0,2 0,4 0,6 0,8

1,2

1,4

t[ms]

u2
UP=0,5V
u1

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


u1[V]
2
1

2) Sincronizarea dup CH2


(semnalul u2)

-1
-2 u [V]
2
1
0,2 0,4 0,6 0,8

UP=0,5V

1,2

1,4

t[ms]

u2
u1

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


3) n modul ALT semnalele sunt afiate alternativ
pe ecranul osciloscopului, dar, datorit vitezei
mari de alternare, utilizatorul are senzaia c
apar simultan pe ecran.
Pentru poziia VERTICAL MODE sincronizarea se
face dup semnalul de la intrarea 1 (CH1),
cnd pe ecran se afieaz semnalul de la
aceast intrare, i dup semnalul de la intrarea
2 (CH2), cnd pe ecran se afieaz semnalul de
la intrarea 2.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


u1[V]
2
1

3) VERTICAL MODE

-1
-2 u [V]
2
1
0,2 0,4 0,6 0,8

1,2

1,4

t[ms]

u2

u1

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Moduri de lucru ale bazei de timp


EXEMPLU: S se reprezinte tensiunea generat de baza
de timp pentru dou valori ale coeficientului de deflexie
pe orizontal: Cx1 = 0,1ms/div, Cx2 = 0,25ms/div.
Se cunosc Uxmax = 0,04V,, durata cursei inverse ti =0,1ms
i timpul de ateptare ta = 0,2ms.
La momentul iniial are loc declanarea bazei de timp.

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

S-ar putea să vă placă și

  • METc Curs 8
    METc Curs 8
    Document38 pagini
    METc Curs 8
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 11
    METc Curs 11
    Document21 pagini
    METc Curs 11
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • Plottere Cu Cerneala
    Plottere Cu Cerneala
    Document18 pagini
    Plottere Cu Cerneala
    Bizon Cristi
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 6
    METc Curs 6
    Document47 pagini
    METc Curs 6
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 6
    METc Curs 6
    Document47 pagini
    METc Curs 6
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 10
    METc Curs 10
    Document37 pagini
    METc Curs 10
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 11
    METc Curs 11
    Document21 pagini
    METc Curs 11
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 3
    METc Curs 3
    Document38 pagini
    METc Curs 3
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • Exigent Curs2008.7
    Exigent Curs2008.7
    Document64 pagini
    Exigent Curs2008.7
    Susan Margaretha
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 9
    METc Curs 9
    Document53 pagini
    METc Curs 9
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 2
    METc Curs 2
    Document43 pagini
    METc Curs 2
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 10
    METc Curs 10
    Document37 pagini
    METc Curs 10
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 7
    METc Curs 7
    Document28 pagini
    METc Curs 7
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 5
    METc Curs 5
    Document46 pagini
    METc Curs 5
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • Eu Nu Strivesc Corola de Minuni A Lumii
    Eu Nu Strivesc Corola de Minuni A Lumii
    Document3 pagini
    Eu Nu Strivesc Corola de Minuni A Lumii
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • Curs1 PDF
    Curs1 PDF
    Document23 pagini
    Curs1 PDF
    Vlad Moise
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 5
    METc Curs 5
    Document46 pagini
    METc Curs 5
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 3
    METc Curs 3
    Document38 pagini
    METc Curs 3
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • Curs1 PDF
    Curs1 PDF
    Document23 pagini
    Curs1 PDF
    Vlad Moise
    Încă nu există evaluări
  • ENIGMA OTILIEI - Povestire Pe Capitole
    ENIGMA OTILIEI - Povestire Pe Capitole
    Document4 pagini
    ENIGMA OTILIEI - Povestire Pe Capitole
    eminar
    Încă nu există evaluări
  • Echilibrul Chimic
    Echilibrul Chimic
    Document6 pagini
    Echilibrul Chimic
    Adriana
    90% (10)
  • Flori de Mucigai
    Flori de Mucigai
    Document3 pagini
    Flori de Mucigai
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • Culegere Admitere Politehnica Bucuresti
    Culegere Admitere Politehnica Bucuresti
    Document381 pagini
    Culegere Admitere Politehnica Bucuresti
    salamandrane
    93% (29)
  • Testament
    Testament
    Document3 pagini
    Testament
    Mihai Marinescu
    Încă nu există evaluări
  • Scrisoarea A 3-A
    Scrisoarea A 3-A
    Document9 pagini
    Scrisoarea A 3-A
    Mihai Marinescu
    100% (1)
  • Mecanica Fluidelor
    Mecanica Fluidelor
    Document23 pagini
    Mecanica Fluidelor
    adminchem
    100% (1)
  • Floare Albastra Referat - Clopotel
    Floare Albastra Referat - Clopotel
    Document5 pagini
    Floare Albastra Referat - Clopotel
    Tina Iriminciuc
    100% (1)