Sunteți pe pagina 1din 2

Senatus Consulte ca forma de

drept a fost instaurata de catrae


imparatul Hadrian,Totodata
senatul participa activ la
procesul de legiferare prin mai
multe mechanism,precum
ratificarea legilor si infuenta
care o exercitau asupra
pretorilor. Dupa reforma lui
Hadrian senates consultele au
devenit izvoare de drept in sens
formal, dar ca atare senatul nu a
fost organ legislative niciodata
fiindca imaparatul in realitate
tinea senatul sub control, si
anume , in fata senatului venea
imparatul sau un reprezentatnt
al acestuia care prezentau un
proiect de decizii dup ace
senatul vota automat, din ce
cauza acest procedeu a luat
chiar denumirea de
orationesprincipis im senatu
habita,,.
Constitutii
Imperiale.La inceputul epocii
principatului edictele
imparatului erau egale cu
edictele imaratului in sensul ca
erau valabile doar pe perioada
vietii magistratului, Hadrian a
fost acel imparat care a egalat
legea si constitutiunea imperial
dupa puteri Gaius spunea:
Constitutiunea Imperiala este
ceia ce imparatul hotarashte
prin decret edict sau
scrisoare.Constitutiuni
imperiale:Edicta- cuprindeau
dispozitii cu character general
pe care imparatul le dadea fie in
domeniul dreptului public fie in
domeniul dreptului privat si care
se refereau atit la functionari cit
si la indivizi.Mandata erau
nishte instructiuni date inaltilor
functionary de stat atit in
domeniul dreptului
administrative cit sic el penal, in
cazuri in care instructiunea se
referee nu doar la un caz
concret ce avea un character
general puteau dobindi valoarea
de norme sau principiul de
drept. Decreta- Imparatul ca si
alti Magistrati avea atributii
judiciare( in unele cazuri)
decretele respective date de
catre imparat era niste hotariri
judecatoresti, care la fel puteau
devein izvoare de drept daca
aveau o vocatie
generala.Rescripta -imparatii ca
si jurisconsultii romani puteau
da consultatii in diverse problem
de drept, raspunsurile ce erau
adresate magistratilor luau
forma unor scrisori numite,,

Epistola iar cele adresate


particularilor erau denumite
subscriptions fiindca raspunsul
era scris chiar sub textul
cererii.Condificarile
preiustiniene:Codex Gregorianus
295 din 19 carti 13 ditre care
erau strucutrate dupa modeluil
edictelor pretorilor, cartile erau
impartite in titluri unde la
inceputul textului era inserat
inscription care arata cind era
subscritpio cine a dat
edictulCodex Hermogeneas ce a
cuprins 569 constitutiuni
ashezate in 69 de titluriCodex
Teodoseanus 438 a fost prima
codificare care purta un
character official fiindca a fost
elaborate sub conducerea
imparatului teodosiu al 2lea,
dupa adoptarea acestei
codificari fiind faptul ca ea era
atit de reushita incit imparatul
vest roman Valintinian a preluat
in stare ain care exista.
Imparatul Iustinian a incercat sa
unifice statul roman din mai
multe puncte de vedere:
territorial legislative si spiritual.
Scopul era ca din sursele
existente si izvoarele se datatu
din epoca clasica(lucrarile
jurisconsultilor) sa fie creat o
lucrare demna de imperiu. Prima
parte a codificarii lui Iustinian
este Codexul, menirea lui era ca
el sa fie aplicabil noilor relatii ce
se dezvoltau sub influenta
diferitor factori, la elaborarea
codului au participat 10
Persoane comsia formata era
prezidata de catre Tribonian.
Comisia a fost create la 13 feb.
528 I.H ca consecinta a
elaborarii codului el a vazut
lumina zile in prima sa editie la
7 aprilie 529. Codul era impartin
in carti , cartile in titluri iar
titlurile in constitutiuni, unele
dintre care erau impartite chiar
in paragrafe.La inceputul fiecarii
constitutiuni era present
inscription ce arata cui era
adresata si cine a dat aceasta
constitutiune si subscription
care arata data si locul emiterii
dupa publicarea codului, a fost
interzis de a mai folosi izvoare
vechi fiinda in cod au fost
cuprinse practice toate izvoarele
in vigoare.Cea de a 2-ua editie a
codului dateaza 16 noiembrie
594 si care a intrat in vigoare la
29 decembrie aceluiash an,
codul fiind impartin in 12 carti
iar cartile in titluri, In cod erau

cuprinse atit prevederi in


dreptul public cit si de rept
privat.Digestele reprezinta
culegere de fragmente extrase
din lucrarile jurisconsultilor
clasici adaptate de asha manera
incit sa poata fi utilizate in
scopul solutionarii diferitor cazur
aparute in practic , comisia
formata ptu elaborarea
digestelor avea 15 membri in
frunte cuTribonian.Imparatul
Iustinian a stability insashi
modalitatea de ucru a comisie
prin 3 constitutiuni successive
care ulterior au devenit prefete
a degestelor, Iustinian
deasemenea a dat 50 de
constitutiuni prin care a
desfiintat institutiile depasite si
a pus capat contraverselor
existente in drept.La elaborarea
digestelor au fost studiate peste
2 mii de lucrari pt a fi
structurate textile alese in 50 de
carti. La inceputul textului la fel
figura inscriptio care arata
numele autotului si
opera.Continutul propriu zis al
digestelor era urmatorul :prima
carte reprezentao introducere 246 ashezate conform
sistemul;ui dreptului praetorian.
Cartea 47-48 tinea de drept
penal si procedura. Cartea 49
finante cartea 50 epunea
dispozitii finale.INtial era
considerat ca textile in digeste
erau ashezate haotic in
realitate textile erau structurate
dupa un sistem anumit, la
inceput: dreptul civil, dreptul
praetorian, si lucrarile lui
Papinian, dupa care era inclus si
Apendixul.Asezarea textelor
coincindea cu subcomisii
existente: 1 subcomisie se
preocupa de studierea dreptului
civil, ce se numeau textile
studiate ce se numeau masa
Sabiniana, Cea de a 2-ua
comisie se ocupa de dreptul
Praetorian si textile se numeau
masa edictala si a 3-ia
subcomisie studia lucrarile lui
Papinian textile fiind numite
masa papiniana, textile ce nu
puteau fi atribuie nici uneia din
aceste subcomisiii era
examinate de comisia unificata
si se numeu anexe(appendix).
Cea de a 3-ia si ultima parte a
lucraruii lui Iustinian erau
institutele ce reprezentau
extrase din institutele clasice si
care se adresau in mare masura
studentilor si chiar oamneilor

simpli(doritori de a cunoashte
dreptul). Institutele aveau forte
obligatorii si erau construite din
4 carti , prima si a 2-ua a fost
elaborate in mare masura cu
suportul luI Dorifeu a 3-ia si a 4a cu supportul li Teofil.Nuvelele
nu le putem atribui ca atare la
lucrarea lui iustinian fiinda au
fost elaborate dupa decesul lui
de nishte personae particulare,
nuvelel au cuprins constitutiuni
ce datatu cu anii 535-565,
denumirea nuvelelor nu se
datoreaza faptului ca au fos
incluse constitutiuni noi in
aceasta lucrare din punt de
vedere chronologic, ci faptului
ca in lucrare au fost cuprinse
constitutiuni ce nu s-au regasit
in Codex. O noua viata a Codului
o observam in corpus Iulis
Civiles ce a aparut mult mai
tirziu.Procedura civila romana
notiuni generale privind
procedura legisactio, formulara
si etraodirnara.Notiunea si
categoriile actiunilor.Mijloace
exceptionale de aparare
pretoriana . Notiunea si
insemnatatea prescriptiei.1Proc
civila Epoca prestatala
caracterizeaza justitia prin
utlizarea obiceiului nejuridic si
anume a unor principia natural
cum ar fi: razbunarea prin singe
sau legea talionului, prin urmare
celuia cui ii era incalcat dreptul
ii era indreptatit sa pedepseasca
de sine statatori pe cel care a
savirsit aceasta incalcare.
Astfel de justitie este numita
private si are 2 forme agresiva
si defensive. In cazul justitiei
private aggressive- pagubitul se
retableste de sine statator de
drepturile inculcate.
Cea defensive opereaza cu
aceliash mijloace dar care pot fi
aplicate doar la momentul
aplicarii dreptul si nu ulterior.
Odata cu aparitia justitiei statale
justitia private agresiva a fost
interzisa si chiar pedepsita grav
pe cind justitia private defensive
a fost tolerate in continuare.
Procesul in epoca veche purta
un carcter formalist si era
compus dintr-o multitudine de
ritualuri faste, ce erau
cunoscute de catre pontifi.
Procedura civila Romana
cuprinde totalitatea normelor ce
reglemen teaza desfasurarea

proceselor cu privire la libertate.


Proprietate mostinire si la
valorifcare drepturiloe de
creanta.
Dreptul de creanta reprezinta
prezenta a 2 parti creditor si
debitor. Creditor poate sa ceara
respectarea unei obligatii,
debitorul este obligat sa
indeplineasca.