I.

AVORTUL
Definitie
= separarea si expulzarea totala /partiala a produsului de conceptie si a anexelor
sale in afara uterului, inaintea obtinerii viabilitatii produsului de conceptie.
Limita superioara a VG pana la care se considera avort este 28SA sau, in unele tari,
precum USA, 20-22 SA (greutate fetala <500 g; talie < 25 cm).

INCIDENTA
30-50% din ovulele fecundate sunt avortate spontan
10-15% din sarcinile diagnosticate sunt avortate spontan
avorturile sunt mai frecvente la extremele varstei reproductive: <15 ani sau >35
ani
.
FACTORI DE RISC
malformatii uterine
antecedente de avort spontan
anomalii cromozomiale ale produsului de conceptie (riscul de avort spontan
creste de 100 de ori)
etilismul
toxicomania
afectiuni endocrine materne (diabet, hipo/hipertiroidia)
infectii bacteriene si virale
CAUZELE care pot declansa avortul sunt:
anomalii cromozomiale ale produsului de conceptie, raspunzatoare de marea
parte a avorturilor de prim trimestru
hipofunctia de corp galben
disfunctii endocrine
insuficienta cervico-istmica, cauza majora de avort tardiv
malformatii uterine
infectii sistemice
insuficienta placentara
traumatisme intense fizice si psihice
interventii intrauterine terapeutice sau criminale
factori imunologici
Forme de Avort spontan:
- Amenintare de avort, stare reversibila in care produsul de conceptie este in
stare buna intrauterin.
- Iminenta de avort, stare morbida cu potential reversibil, sarcina gasindu-se
in totalitate in cavitatea uterina.
- Avort in curs de efectuare, potential slab de reversibilitate, produsul de
conceptie find pe cale de expulzare.
- Avort incomplet, produsul de conceptie este partial expulzat, in cavitate
existand resturi ovulare.

- Avort complet, forma destul de rara, caracteristica avorturilor foarte

timpurii, asa-zisele avorturi menstruale.
SEMNE SI SIMPTOME
Sangerare vaginala
Dureri lombo-abdominale
Contractii uterine
Dilatatie cervicala
Membrane rupte
Febra (avortul complicat infectios)
Semnele socului hipovolemic (avortul cu sangerare abundenta)

SARCINA EXTRAUTERINA
Definitie
Implantarea si dezvoltarea sacului gestational in afara endometrului cavitatii
uterine.
. INCIDENTA
aproximativ 40% din sarcinile ectopice se intalnesc la femeile cu varsta intre 20-29
ani
2. FACTORI DE RISC
antecedente de boala inflamatorie pelvina
chirurgie tubara si uterina
aderente pelvine
sarcina ectopica anterioara
dispozitivul intrauterin
tehnicile de reproducere asistata
C. Etiopatogenie
1. SARCINA TUBARA
Fiziopatologia sarcinii tubare implica:
Alterarea (in general prin infectie) a epiteliului ciliat tubar, a functionalitatii
tunicii musculare si creerea unor false cai;
Ingustarea lumenului tubar, sub actiunea factorilor etiologici, care jeneaza pana
la blocare pasajul oului fecundat spre cavitatea uterina;
Transmigratia oului fertilizat de la un ovar la trompa contralaterala, cu cresterea
exagerata a dimensiunilor zigotului, pentru pasajul tubar.
Factorii etiologici sunt:

boala inflamatorie pelvina

endometrioza
chirurgia plastica a trompei
sindromul aderential pelvin
fibromul uterin cornuar
tumorile tubare

 tumorile pelvine
2. SARCINA OVARIANA
fecundarea ovocitului in folicul (sarcina ovariana primitiva)
avort tubar cu implantare secundara a sacului gestational pe suprafata ovariana
3. SARCINA ABDOMINALA
avort tubar cu inplantarea secundara a oului pe peritoneul anselor intestinale, al
fundului de sac Douglas si al mezenterului
fistule utero-peritoneale in cazul uterelor cicatriceale
expulzia oului prin reflux utero-tubar menstrual
4. SARCINA CERVICALA
sinechiile uterine
fibromul uterin
uterul septat
DIU
atrofia endometriala
5. SARCINA INTRALIGAMENTARA
ruptura tubara cu implantare secundara a oului intre foitele ligamentului larg
Apendicita simptomatologie digestiva mai zgomotoasa
Nodul fibromatos pediculat TIS negativ
Endometriomul TIS negativ
Chist ovarian luteal (sindromul Halban: amenoree, sangerare redusa si chiar test
de sarcina urinar fals pozitiv) -hCG (monitorizare), laparoscopie
Avortul in doi timpi canal cervical permeabil
Colica renala dureri in loja renala

Colecistita acuta greturi si varsaturi bilioase

1. SEMNE SI SIMPTOME
a) sarcina tubara:
dureri abdominale cu caracter colicativ, cu iradiere in umarul drept
amenoreee urmata de sangerare vaginala redusa cantitativ, brun-negricioasa
disconfort abdominal
tenesme rectale
formatiune anexiala dureroasa
tensiunea si bombarea fundului de sac Douglas la tuseul vaginal
semnele socului hipovolemic in sarcina tubara cu hemoperitoneu
b) sarcina ovariana:

dureri si crampe abdominale

formatiune pelvina dureroasa
amenoree urmata de sangerare redusa vaginala
soc hipovolemic dupa ruptura

c) sarcina abdominala:

simptome digestive accentuate

palparea cu usurinta a partilor fetale
MAF intense si dureroase
Asezare transversa a fatului in abdomenul matern
Col uterin fara modificari de sarcina
Palparea cu usurinta a partilor fetale prin fundurile de sac vaginale

d) sarcina cervicala:
Marire de volum a cervixului, disproportionat fata de corpul uetrin
Aspect de butoias al portiunii intravaginale a colului, de coloratie violacee
Herniere partiala a oului in afara orificiului cervical extern
Sangerare vaginala continua si abundenta dupa o perioada variabila de amenoree
e) sarcina intraligamentara:
Formatiune pelvina unilaterala dureroasa

MOLA HIDATIFORMA

Definitie=tumora benigna, formata printr-o degenerare a vilozitatilor coriale ale

placentei in timpul sarcinii.
Mola hidatiforma este o boala a trofoblastului, stratul extern al oului implantat in
mucoasa uterina, la originea corionului (membrana exterioara), apoi a placentei.
Mola hidatiforma se dezvolta dupa fecundatie, anomalia cromozomiala care o
provoaca este de origine masculina; sarcina, numita atunci molara, nu este
niciodata dusa la termen.
Degenerescenta trofoblastului antreneaza o secretie ridicata de hormon
coriogonadotrofic (hcg), responsabil de aparitia unor tulburari ale sarcinii (varsaturi,
hemoragii).
La examinare, uterul pare
mai dezvoltat decat pentru varsta teoretica a sarcinii.
Mola hidatiform
-poate fi reprezentat prin dou aspecte distincte:
1 mola complet
2. mola partial
Mola hidatiform complet se caracterizeaz prin absena embrionului.
Mola hidatiform parialse caracterizeazprin prezena unui embrion anormal care
arareori se poate dezvolta. Exist tendina de oprire n evoluie a dezvoltrii
embrionare.
Factori favorizani
-femei aflate la extremitile perioadei fertile, predominant c;
-antecedente obstetricale: sarcini molare sau gemelare;

-translocaii cromozomiale; mola complet