Daniel Freedman (1979) a artat c nlimea este un indicator al statului social extrem

de rspndit, probabil universal

Astfel , exist cteva exemple care duc la aceast concluzie, cum ar fi :

intr-un studiu realizat de un profesor universitar , 140 de oameni au fost desemnati sa

aleaga intre doi aplicanti pentru un job pe vanzari. 72% au ales persona mai intalta,
27% nu au avut o preferinta si 1% l-au ales pe cel mai scund.
la elegerile prezidentiale in S.U.A. , candidatul mai inalt a castigat aproape de fiecare
data.
in Africa triburile mai inalte domina peste triburile mai scunde.

Exist o larg rspndit tendin ca indivizii mai mici s se lase intimidati de ctre
persoane fizice mai mari.
Sociologii pretind c relaia de cauzalitate ntre nlime i stare este data de statutul
mare care provoac oamenii sa fie mai inalti, deoarece oameni de statut social superior se
bucura de o nutritie mai buna.
Studiile arat c aproximativ 90% din variatia inaltimii umane se datoreaz genetic.
Se pare c relaia dintre statutul social i nlime sunt ndeaproape n paralel cu o relaie ntre
statutul social i cota fizica la care oamenii triesc.
Sistemele de inegalitate i stratificare reprezint elaborarea social a unei baze
nnscute intre lasitate i dominare. Stratificarea apare i devine din ce n ce complex.
Societatile tind s devin mai tehnologic avansate, i s nceap producerea de surplusuri
economice mari.
Este de urmarit schimbarea modelelor de inegalitate i stratificarepe tot parcursul
procesului lung de evoluie social. Cu unele excepii importante, societile de vntoriculegtori sunt nestratificate deoarece n aceste societi, este neobinuit pentru orice individ
de a-i priva pe alii de resursele naturii care susin viaa i bunstarea.
Diferenele de avere,i straturi sociale sau clase exist rareori. Inegalitile de prestigiu
sau influenta sociala exist, totui, i sunt de obicei pe baza unor factori precum vrsta i
sexul.
Deinerea de anumite trsturi personale este, de asemenea, n general, o baz pentru
achiziionarea de prestigiu. Barbatii care arata curaj , care sunt considerati nelepti, sau care
sunt deosebit de vanatori calificati sunt de obicei foarte stimati.
Diferenele de avere sau distincii de clas ntre vanatori-culegatori, este clar o tendin
prezenta i va aprea atunci cnd condiiile potrivite sunt acolo. Una dintre aceste condiii este
existena unei economii sau mediu productiv suficiente ce permit acumularea produselor
alimentare.