Legtura dintre grdini i scoal

Realizarea unui nvmnt unitar necesita respectarea unui obiectiv major,

continuitatea n ntreaga activitate educationala n special la nivelul claselor praguri .Aceasta
condiie este valabila i pentru primele doua trepte ale nvmntului: nvmntul precolar i
nvmntul primar. Mai precis, legtura reciproca i continuitatea trebuie sa fie asigurate intre
grupa mare i clasa I. O asemenea continuitate va asigura o mai rapida adaptare a copiilor din
clasa I la particularitile muncii de nvare . H. Wallon sublinia acest lucru artnd: Este
mpotriva naturii sa tratam copilul n mod fragmentar. Cu fiecare perioada el constituie un
ansamblu indisolubil i original. In succesiunea perioadelor copilul rmne una i aceeai fiina
in curs de metamorfozare. Aptitudinea de scolaritate este o problema a educatiei prescolare
institutionalizate, deci a gradinitei. Conditia esentiala a atingerii de catre toti copiii a gradului de
dezvoltare si adaptare ncerut de o eficienta activitate scolara , o reprezinta realizarea unei
legaturii functionale de continuitate intre activitatea din grupa mare a gradinitei si prima clasa a
scolii primare. Aceasta presupune analiza atenta a principalelor componente ale procesului de
educatie din aceste doua trepte de invatamant:obictive pedagogice ,continut, forme de organizare
a activitatii, metode ,relatia pedagogica.
Formele de colaborare dintre gradinita si scoala se asigura prin masuri de ordin
psihopedagogic. O prima masura de natura psihopdagogica menita sa contribuie la asigurarea
continuitatii intre gradinita si scoala este plasata la nivelul continutului invatamantului, oglindit
in special in programele gradinitei si ale clasei I. Este vorba de legatura indisolubila intre
prevederile programele respective .Pentru a fi insa operationala, corelatia dintre programe se cere
a fi riguros cunoscuta atat de invatator ,cat si de educatoare. Astfel, educatoarele care lucreaza cu
grupa prescolara mare trebuie sa cunoasca cerintele programei pentru clasa I spre a-i asigura
baza care sa-i permita prescolarului insusirea cunostintelor clasei I, iar invatatorul care va prelua
clasa I trebuie sa cunoasca programa grupei prescolare mari pentru a sti pe ce elemente se poate
sprijini in procesul de instruire si educare.
O prima conditie pentru rezolvarea raportului de continuitate dintre educatia
prescolara si cea scolara o constituie analiza psihologica activitatii scolare si determinarea acelor
capacitati intelectuale ,afectiv-volitionale ce trebuie formate copiilor pentru a se adapta fara
dificultati activitatii scolare, deci trebuie sa se stabileasca capacitatile necesare pentru ca
prescolarul sa asimileze cunostintele prevazute in clasa I. Cercetarile intreprinse in aceasta
directie ne ofera unele date deosebit de utile. N.Okon considera ca invatarea scrierii si citirii
implica formarea unor capacitati:
a) vizuale -perceperea semnelor grafice,ceea ce presupune diferentierea semnelor grafice dupa
forma lor ,deci posibilitatea de a recunoaste si reproduce diverse simboluri;
b) auditive -perceperea si identificarea sunetelor sau fenomenelor ;
c)semantice stabilirea unei legaturi intre simbolurile grafice si sensul cuvintelor ceea ce
inseamna insusirea limbajului si formarea conceptelor.
In ceea ce priveste dezvoltarea gandirii matematice este necesar sa fie formata
capacitatea de a traduce in concepte insusirile cantitative ale multimilor, de a intelege relatiile
dintre multimi (superioritate, inferioritate, egalitate) de a le pune in corespondenta, de a numara
si de a efectua operatii mentale de adunare si scadere cu o uniate .

Aptitudinea de scolaritate se raporteaza pe langa pregatirea intelectual-cognitiva

copilului si la cea afectica, volitionala si sociala. In acest sens se dezvolta interesul de cunoastere
al copilului ca support al unei motivatii sustinute in invatare, sociabilitatea copilului care-l face
apt de a-si regla activitatea in functie de cerintele adultului, ale programului scolar, de a
desfasura o activitate in grup, un anumit grad de dezvoltare a motricitatii.
Realizarea acestor capacitati conduce la determinarea mai precisa a obiectivelor
specifice educatiei prescolare in relatia lor cu cele ale scolii primare si confera caracter de sistem
relatiei dintre gradinita si scoala .
Legatura dintre gradinita si scoala se realizeaza si prin masuri de ordin pedagogic,
care actioneaza in sfera tehnologiei didactice.Este vorba de asigurarea continuitatii in insasi
folosirea metodelor si procedeelor didactice,in activitatea de invatare ,precum si de interventii in
formele de organizare a procesului de invatamant in primul rand in lectii. Astfel, este bine stiut,
ca invatatura,dominanta a varstei scolare este prezenta in diferite forme si la varsta prescolara,ca
izvorand din necesitatea de a satisface interesul, curiozitatea copiluli pentru cunoastere. In clasa I
invatatorul foloseste jocul atat ca activitate de invatare, cat si ca mijloc de relaxare, de destindere
pentru copii.
Printre aspectele cotinuitatii gradinitei cu scoala nu sunt mai putin importante cele
care privesc formele de organizare si desfasurare a activitatii. In acest sens, experienta dovedeste
ca desfasurarea unor activitati comune cum ar fi:vizite la scoala, vizita scolarilor in gradinita,
serbari comune ,plimbari si programme distractive comune,contribuie la atenuarea distantei
dintre gradinita si scoala. Vizitele prescolarilor in scoala trebuie sa fie bine organizate pentru a le
produce o impresie placuta si puternica pentru a le stimula dorinta vie de a deveni scolari.
Colaborand cu scoala,educatoarea va putea sa-si analizeze mai profund si mai
obiectiv munca instructiv-educativa sub aspectele ei pozitive si negative cunoscand rezultatele la
invatatura si purtare a fostilor elevi , iar invatatorul va cauta sa nu piarda pe parcurs
cunostintele insusite in gradinita.
In sfera acestor modalitati de colaborare dintre gradinita si scoala vor fi valorificate si
alte forme de strangere a legaturilor dintre cele doua institutii: participare reciproca a
educatoarelor si invatatorilor la cosfatuirile anuale ale cadrelor didactice, la activitatile comisiilor
metodice , la lectii model , la sesiuni de comunicari.

Educatoare: Serban Iolanda