Sunteți pe pagina 1din 8

I.

CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR
ANTROPIZATE

1. Definitia ecosistemului: unitatea functionala, elementara, concreta a


biocenozei
2. Alcatuire:
BIOTOP reprezinta totalitatea factorilor abiotici: climatici, apa, aer, sol;
BIOCENOZA reprezinta totalitatea populatiilor diferitelor specii legate
territorial si prin relatii de interdependenta
3. Definitia ecosistemelor antropizate ( amenajate):sisteme ecologice naturale,
optimizate fie pentru obtinerea unor productii vegetale sau animale sporite,
fie pentru alte scopuri umane
Sunt influentate specific de existenta si activitatea umana;
Depend de om din punct de vedere structural organizatoric
4. Structura unui ecosistem antropizat:
Elementele principale sunt:
a) BIOCENOZA reprezentata de:
- fitocenoza naturala;
- plante de cultura;
- zoocenoza naturala;
- animalele domestice
b) Totalitatea OAMENILOR din ecosystem;
c) ANSAMBLUL PRODUSELOR NATURALE (natura transformata) create
prin activitati umane
Exemple :masini, constructii, obiecte de uz divers
d) Depozitele de deseuri si reziduri stagnante
5. Caracteristici ale unui ecosistem antropizat:
Gradul de antropizare = intensitatea influentelor de origine
antropogena asupra mediului natural; este diferit de la o zona la alta
Exemple :
a) in zonele urbane sau puternic industrializate care sunt sisteme intens
antropizate , elementele componente au devenit subordonate prezentei
oamenilor
b) in agrosisteme fitocenoza este controlata direct de om( nr. de specii
foarte mic stabilitate redusa echilibrul ecosistemului este
mentinut de om )
1

Simplificarea biocenozei: nr. mic de specii


Saracirea biocenozei:prin diminuarea numarului de legaturi interne
Fragilitate a echilibrului ecologic
6. Tipuri de ecosisteme antropizate:
- ecosisteme acvatice antropizate: lacurile de baraj, lacurile de acumulare,
iazurile si helesteiele piscicole
- ecosisteme terestre antropizate: ecosistemele agricole sau agroecosistemele
- complexele zootehnice;
- sistemele rurale si urban industriale

A. AGROSISTEMELE
Inlocuirea formelor naturale de plante sau animale cu varietati
cultivate si animale domestice pentru asigurarea unei productivitati
mari
Plante: cereale, leguminoase, radacinoase, pomi fructiferi, specii
horticole
Animale: porcine, ovine, rumegatoare, pasari
Caracterizare ecologica a componentelor agrosistemelor:
a) Biocenoza:
- Producatorii primari au fost selectionati artificial, omul ameliorand atat
productia cat si rezistenta plantelor cultivate
- Consumatorii sunt reprezentati de animalele din fermele zootehnice sau
piscicole
- Numarul actiunilor biotice nefavorabile este redus;
- Omul controleaza consumatorii rapitori (mai ales parazitii)
- In ferme apar boli metabolice si de stres la animale
b)Biotopul:
- fiecare biotop este realizat si controlat de catre om;
- solul este transformat, devenind un corp artificial in care fenomenele
naturale sunt diminuate;
- se investeste o cantitate apreciabila de energie;
- se asigura conditii optime necesare speciei crescute: o anumita intensitate si
cantitate de lumina, o anumita umiditate, o fertilizare corespunzatoare, etc

B. COMPLEXELE ZOOTEHNICE
- cuprinde crescatoriile de animale in scopul obtinerii de productii mari si
constante
a) Biocenoza:
2

- apartine unei singure specii , iar de multe ori unei rase cu performante
productive ridicate;
- indivizii sunt intretinuti in adaposturi si boxe, pe categorii de varsta si sexe;
- populatiile sunt omogene genetic si fenotipic;
- animalele si-au pierdut instinctual de teritorialitate si instinctual matern;
- se remarca cresterea agresivitatii si a stresului;
- alte specii de consumatori devin cocncurente pentru hrana: soareci, sobolani
- predomina organismele patogene producatoare de pneumonii, gastroenterite,
salmoneloze, trichineloze
- baza trofica a animalelor este reprezentata de culturile furajere
b)Biotopul:
- are un anumit microclimat interior generat de temperature, umiditate si
luminozitate
- insusirile ecologice ale biotopului asigura fiecarei specii o productivitate maxima;

C. ECOSISTEMELE ASEZARILOR UMANE


- in asezarile umane, oamenii se gasesc in interactiune cu factorii abiotici,
biotici naturali si cu factorii artificiali introdusi sau produsi de om
- Tipuri de asezari : rurale si urbane
a) Ecosistemele de tip rural: catunele, satele, comunele
Caracteristici:
Contact strans cu mediul natural;
Folosesc in mica masura energia neconventionala, hidroenergia;
Aprovizionarea cu apa se face din surse imediate, locale( fantani sau
izvoare naturale)
Sursa de hrana provine direct din ecosistemele naturale si agrosisteme
b) Ecosistemele de tip urban:orasele
Contact redus cu mediul natural;
Folosesc in mare masura energia produsa in centralele electrice, de
termoficare, nucleare
Aprovizionarea cu apa se face prin sisteme hidrografice special
amenajate;
Sursa de hrana provine din agrosistemele limitrofe sau de la distanta,
precum si din industria alimentara
Au productie industriala;
Sunt dotate cu spatii de depozitare a reziduurilor si deseurilor , de
epurare a apei uzate.
In ambele tipuri de ecosisteme, OMUL este factorul care determina
optimizarea conditiilor de mediu si araportului om societate natura
3

Indiferent de tipul de asezare umana, oamenii trebuie sa actioneze pentru


diminuarea si inlaturarea factorilor poluanti care sunt rezultatul activitatii
lor.

II. IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR


NATURALE
Cauzele naturale ce au provocat deteriorari ale mediului sunt: seisme,
eruptii vulcanice, inundatii, furtuni de praf, etc.
Intre om si mediu exista un schimb permanent de materie, energie si
informatie.
Impactul uman asupra mediului inconjurator reprezinta toate modificarile
care se situeaza in afara legilor ecologice, suferite de mediul natural, ca urmare
a activitatilor omenesti.
Impactul este direct proportionalci numarul populatiei si cu volumul
activitatilor umane.Impactul este invers proportional cu marimea biotopului
Forme ale impactului uman asupra mediului inconjurator:
Defrisari masive ale padurilor;
Desertificarea stepelor;
Destelenirile de pajisti;
Eroziunea solurilor;
Poluarea apelor;
Poluarea atmosferei;
Distrugerea unor specii de plante si animale;
Extensiunea rapida a cailor de comunicatie moderne;
Vanatoarea si pescuitul;
Pastoritul, etc
1. Degradarea habitatelor:
o Crearea agrosistemelor in care fitocenoza naturala este inlocuita cu o
vegetatie controlata;
o Domesticirea animalelor prin modificarea conditiilor naturale de
viata;
o Exploatarea fara discernamant a padurilor a dus la desertificare
o Pescuitul intensiv a saracit anuite zone ( exemplu: sardinele din
Oceanul Pacific) a dus la scaderea numarului de specii sau chiar la
disparitia lor;
o Practicarea intensiva a vanatoarei a condus la rarirea populatiilor
unor animale salbatice
4

2. Introducerea de specii noi in ecosisteme:


o Intentionat sau neintentionat pot genera cresteri neobisnuite ale
numarului indivizilor acestora (explozie ecologica) , rezulta catastrofe
ecologice si economice
Exemple de introducere neintentionata a speciilor:
- aducerea catorva tantari anofel din Africa de Vest pe coasta rasariteana a
Braziliei a dus la epidemie de malarie;
- filoxera adusa din America in Franta a distrus culturile de vita de vie , ceea
ce a dus la altoirea de soiuri de vie europene cu americane rezistente la
filoxera;
- gandacul de Colorado adus in Europa in mod accidental : nici o metoda de
combatere nu a reusit sa-l distruga
Exemple de introducere intentionata a speciilor straine in diferite
biocenoze:
- plante de cultura (alimentare, decorative);
- animale
Efectele acestor introduceri sunt neprevazute, nedorite si paguboase pentru
ecosistemele naturale care se deterioreaza.
3. Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice
Interventia omului in biosfera a dus la saracirea speciilor si la cresterea
instabilitatii biocenozelor, cu dereglarea echilibrelor naturale.
Cauze:
a) Defrisarea padurilor:
- a contribuit la degradarea solurilor, la cresterea ariditatii climatului,
intensificarea vitezei vanturilor si aparitia inundatiilor
- padurile reprezinta factorul determinant de mentinere a echilibrului
ecologic, climatic si hidric, reprezentand ecosistemul cu o capacitate de
regenerare de 3-5 ori mai mare decat oricare ecosistem natural
b) Suprapasunatul:
- pasunatul intensiv determina distugerea covorului vegetal dintr-un
ecosistem
- se intensifica activitatea pradatorilor;
- creste frecventa bolilor si a parazitilor
- apare suprapopularea pasunilor si o dezgolire accentuata a biotopului,
care isi pierde posibilitatile sale de regenerare.
c) Supraexploatarea faunei terestre:
5

- s-a realizat atat direct prin vanatoare, pescuit, combaterea unor


daunatori
- cat si indirect producand dezechilibre ecologice, cu efecte intarziate
asupra florei si faunei
- cel mai mult au avut de suferit pasarile si mamiferele
Exemple:
- In America bizonul, antilopa Americana, ursul grizzli au astazi areale
foarte restranse
- In Asia: rinocerul Asiatic, ursul panda si-au redus nr. pana la cca 200
exemplare
- In Africa: antilopa Africana, rinocerul alba au disparut, iar antilopele,
bivolii, zebrele, girafele, leii si-au redus mult efevtivele
- In Europa: a disparut bourul, bizonul European, capra alpine
- In Romania: au disparut bourul, zimbrul, antilopa de stepa, capra de
munte,marmota alpina, iar sunt amenintate sa dispara: zaganul, vulturul
plesuv sur, dropia, cocosul de mesteacan, rasul, capra neagra
d) Supraexploatarea resurselor oceanice:
Biocenozele marine sunt foarte complexe , cu un numar mare de lanturi
trofice .
Pescuitul abuziv al mamiferelor mari a dus la disparitia unor specii
.Grav amenintate cu disparitia sunt :specii de balene, heringul, batogul, scrumbia
albastra, merlucius,broastele testoase de apa, etc
e) Urbanizarea si industrializarea:
- cresterea vertiginoasa a oraselor a dus la dezvoltarea industriei;
- dezvoltarea industriei in marile orase a atras dupa sine migrarea populatiei de la
sate la oras
- explozia urbana, dezvoltarea industriilor si a transporturilor a dus la formarea
noxelor orasului :smog, particule de praf, de fum, compusi chimici
- toate acestea duc la slabirea rezistentei organismului uman,la aparitia unor boli
ale sisemului nervos, endocrin, respirator, etc
4. Deteriorarea ecosistemelor prin poluare
Reprezinta o modificare daunatoare pentru om si pentru speciile din
ecosystemele naturale si artificiale, a factorilor de mediu (abiotic si biotic)
datorita introducerii in mediu a poluantilor
Poluantii sunt deseuri ale activitatii umane.
Factori poluanti:- substante chimice: pesticide, gaze, titei, substante organice
-fizici: caldura, radiatiile
- biologici: virusuri, bacterii patogene
Poluarea creste direct proportional cu cresterea numerica a omenirii,
cresterea necesitatilor umane si dezvoltarea de noi tehnologii.
6

Deoarece nu se cunosc in amanunt limitele admisibile ale poluarii atat


pentru securitatea omului, cat si a securitatii principalelor ecosisteme, exista o
tendinta de subapreciere a efectelor acesteia.
a) Poluarea fizica:
Poluarea temica sau calorica: diverse gaze din atmosfera
duc la incalzirea globala prin efectul de sera efectele incalzirii
globale sunt catastrofale (topirea calotelor polare, cresterea nivelului
marilor si oceanelor, inundarea tarmurilor)

Poluarea radioactiva: prin radiatii si radionuclizi are ca


surse depunerile radioactive care au ajuns in apa odata cu ploaia,
apele folosite in uzinele atomice, deseurile atomice ;

Poluarea sonora sau fonica:zgomote puternice sau


emisiuni de sunete cu vibratii neperiodice , de o anumita intensitate si
care produc o senzatie dezagreabila consecinte negative( dereglarea
auzului, contractile arterelor, accelerarea pulsului si aritmului
respiratiei, diminuarea reflexelor, stresul).

b) Poluara chimica:
Substantele chimice utilizate in industrie si agricultura sunt cele mai
raspandite si periculoase forme de poluare.
Noxele eliminate in mediu : pesticidele, metale grele, DDT, se acumuleaza
de-a lungul lanturilor trofice in concentratii din ce in ce mai mari prin fenomenul
de amplificare biologica.Aceste substante sunt in general nebiodegradabile sau
greu biodegradabile , de aceea persista un timp indelungat in ecosistem.
Exemple de substante poluante:

Gaze: monoxidul de carbon , dioxidul de sulf care in combinatie cu apa


din precipitatii produce ploile acide ;

Compusi ai azotului contribuie la formare asmogului;

Derivatii halogenilor provoaca arsuri la plante si boala numita fluoroza


la animale(deformarea oaselor si caderea dintilor)

Pulberile:particule de cuart, calciu, azbest, funingine , particule de


plumb, mercur, zinc,etc
c) Poluarea biologica:
Se produce prin:
Poluarea biologica a apei si alimentelor se produce in mod direct prin
deversarea apelor menajere si a celor industriale uzate in cursurile de apa
sau indirect prin contaminarea lor cu substante organice fermentescibile;
Eutrofizarea apelor : proces natural de acumulare in timp a unor cantitati
crescute de substante organice pe fundul apei favorizeaza dezvoltarea in
7

masa apei a unor microorganisme care acoper masa apei in intregime si


distrug echilibrul ecologic din ecosistemul respective.
O inginerie ecologica a resurselor de apa reprezinta un test foarte serios la nivelul
stiintific de gospodarire .

S-ar putea să vă placă și