1

1.Caracteristica zonei de crestere a radacinii dintelui.
O data terminat formarea coroanei, ncepe dezvoltarea rdcinii la marginea inferioar a

mugurelui dentar prin proliferarea unei lame epiteliale duble, format din prelungirea stratului
adamantin extern, cu eel intern (fr stratul intermediar i fr pulpa smalului) numit "teaca
radicular Hertwig" i creia i revine rolul de a iniia formarea rdcinii.Teaca radicular
epitelial crete ) nceput n direcie orizontal fa de axul coroanei, formnd diafragma
epitelial, al crei loc rmne relativ fix n tot cursul dezvoltrii ulterioare i evoluiei coroanei
spre suprafa. Concomitent cu formarea rdacinii, un rol important n procesul erupbi revine
unei formaiuni de fibre puternice. dedesubtul diafragmei epiteliale, care poart numele de
"ligamentul n hamac al lui Skher".Ligamentul n hamac censtituie o baz relativ fix, n care
germenele dentar se gsete suspendat ca ntr-un hamac i graie creia creterea n lungime a
rdcinii mpinge" dintele spre cavitatea bucal.
Dup ce rdcina a atins lungimea sa definitiv teaca lui Hertwig se dezintegreaz lsnd astfel
dentina radicular primar n contact direct cu esutul conjunctiv nconjurtor al sacului folicular.
n acest moment apexul este nc larg deschis (2-3 mm). Dentina radicular are influen
inductoare asupra esutului mezenhimal nconjurtor pe care-l difereniaz cu apariia celulelor
nalt specializate: cementoblatii pentru formarea cementului, osteoblatii care vor produce os
alveolar, fibroblatii care vor produce ligamentele periodontale.
Regiunea apical larg este bine vascularizat i are un potenial celular activ care contribuie n
civa ani la creterea treimii apicale a rdcinii i nchiderea apexului apexogenez (proces
fiziologic care presupune existena pulpei vii) n cadrul tratamentului endodontic trebuie s fie
pstrate resturile pulpare vii.
Prin apexul larg se produce n cazul parodontitelor apicale contaminarea permanent cu germeni
din canal a zonei apicale i invadarea permanent a canalului cu secreii din zona periapical
dificultatea reducerii secreiilor prelungete tratamentul medicamentos i amnarea obturaiei de
canal.
2 NOTIUNE DE APEX ANATOMIC SI FIZIOLOGIC .ROLUL APEXULUI
IN
VITALITATEA
DINTELUI
SI
SELECTAREA METODELOR DE
TRATAMENT.
Apexul anatomic se afla la niveluil zonei de trecere a dentinei canaluilui redicular in cimentul
radicular, unde se termina canalul radicul la virful radacinii formeaza apexul extern.Uniori
foramenul apexului extern se localizeaza lateral,vestibular sau lingual-pe peretele radicular,si nu
pe- apex Apexul fiziologic-este localizata in regiunea ingustari constrictei apicale interiora,la o
distanta 1-1,5 mm de la apexul radiologic. Acesta constructie se afla in interiorul canalului
anterior de joctiune cemento dentinara, si se mareste pe masura maturizari dintelui. Odata cu
virsta ea indepateaza de apxul radiologic ca urmatoare depunere de dentina secundara.puctul
limitat a interventi edodontice trebuie sa fie anume aceasta constrictie apicala fiziologica,deoarice
acesta este trecerea tesutului pulpii radiculare in tesut pereodontal.
3TOPOGRAFIA
CAVITATI
DENTARE
ALE
DINTILOR
PERMANENTI.DESCHIDEREA CAMEREI DENTARE
Dintele reprezinta in sine o formatiune dura cavitara .in interiorul dintelui se afla cavitatea
dintelui,despusa in axul longitudinal a dintelui si este umpluta cu pulpa dentara.Pulpa este
aplasata central in raport cu toate tesuturile dure dentare-smalt dentina,ciment.ea este inconjurata
de dentina si doar apical contacteaza cu cimentul periodontiului.Cavitatea dintelui reprezinta prin
forma si demensiunele sale o copie minimalizata si destul de fedela al formei externa a
dintelui.Gradul acestei reproducere nu in todeauna este aceiasi ,in special in partea radiculara a
dintelui
CAVITATEA DINTELUI-comunica cu periodontiul in portiunea apicala, printrun canal principal
si canal ascensoriu cav.dintelui se inparte in a)partea coronara,b)partea radiculara(canale
radiuculare). Cav.coronara reprezinta un spatiu larg in partea coronara a dintelui repetind morf
coronara.In cav.coronar formaza * tavanul *plaseul*si peretii.
Plafonul-este despus deaspura cav .coronare a dintelui paralel in suprfata lui ocluzala si o
repeta.coarnele pulpare corespun virful cuspizilor dentari iar in locul de unire a coarnelor fisurile
suprafetei ocluzale .
Pereti laterali-sint dispushi intre plafon si planseu si poarta denumirea acelor suprafete dentinare
cu care suprfa e invecinata vestibular distal,lingua,mezial.
Fundul cavitati dintelui-se numeste peretele,indreptat spre radacina.
Ostium-(oreficiu de intrare in canal) este locul de trecere a pulpei coronare in canalul
radicular.Este despus pe plaseul cav.dentaresi are forma infundibulara-forma de pilnie.
4 SALIVA SI LICHIDUL BUCAL.FUCTILE.
Saliva este secretul glandelor salivare care se elimina in cav.bucala.In lichidul bucal se nai contine
micraorganisma,leucocite resturi alimentare iar glandele salivare elimina saliva mixta.
Volumul zilnic este 1-1,5l noaptea scade secretia ,10% provin di glandele salivare ,cu cit saliva
este mai abundenta cu atit e mai mic gradul de afectare cariosa.Saliva poseda viscozitate,cu cit
viscozitatea sporeste riscul cariei creste.Tamponamentul salivar sub actiune unor factori scade
ex.dieta indelungata cu glucide.ia in dieta proteica tamponamentul sporeste. Componenta salivei
este - 99,42%apa 0,58% materie organica si anorganica.
*anorganica-saruri
de
calciu, fosfate,conpusi
ai
potasilui,
sodiu
,cloruri,floruri biocarbonati ,ph 6-8 este suprasaturat de calciu ph 6 devine calciu
dificitar.fosforul .Fosforul salivei 3,2 de doua ori mai mare decit in serul sanguin ,dificitul de flor
duce la carie.
*organica-proteine ,glucide aminoacizi,enzime,vitamine ,substanta de baza a materiei organice o
constitue proteina amilaza,hexozaminele Funciile salivei:
reglarea pH-ului bucal (sistem tampon); defensiv (meninerea echilibrului ecologic bucal);
clearance (diluarea substanelor introduse in cavitatea bucal); lubrefiant (prin mucin),
contribuind la formarea bolului alimentar, deglutiie i fonaie; digestiv (prin amilaza salivar);
excretorie (diverse substane organice sau anorganice, cum ar fi i fluorul) de protectie(umectarea
si autocuratire microorganismelor)
5 .MECANISME DE PROTECTIE A CAVITATI BUCALE:
Se impart in 2 grupe:specifece si nespecifece: nespecifice:
*fiziologica
*mecanica *chimica mecanic-fuctia de bariera a mucoasei,intacte ,eluarea microorganismelor de
catre saliva purificarea mucoasei in proces de alimentatie.saliva de fapt dreneaza microrganismele
cit si are efect bactericid continind lizocim care stimuleaza efectul fagocitar a leococitelor si
participa la regenerarea tesuturilor.
biologica-stimuleaza fagocitozei(rolul fundamentar in fagocitoza revine neutrofilelor,
granulocitelor si macrofagilor ce capteaza microbi si alte celule.
Factori specifici- imunitatea
specifica -imunoglobulinele sint
proteine de protectie ce se contion
in serul sanguin sau secretie si au
fuctia de anticorpii sunt 6 clase de
imunoglobuline ig a,g,m,e,u,d.
ig A celule plasmatice (antivirotice,antoxidante )stimuleaza fagocitoza ,rezistenta antiinfectiosa
previne instalarea proceselor patologice
6 Particularitati anatomo fiziologice ale periodontiului.
Este o formatiune de origene conjuctiva situata in lamela compacta alviolei dentare si cimentul
radacinei dintelui si se afla in contact cu osul maxilarelor prin orificiul apical cu pulpa dentara
iar la marginea alviolei cu gingia si cu periostul maxilarelor. Prima data periodontiu se opserva in
stadiu folicular de dezvoltare a dintelui , odata cu inceputul formari radacinelor si simultan cu
constituirea lamelei corticale a alviolei.periodontiul difinitiveza aproximativ peste un an dupa
termenul de dezvoltare apexul radacinei dentare,grosimea echivaleaza 0,20-0,25mm in
dintele format dar care nu a erup de 2 ori mai putin
-la mandibula e putin mai subtire 0,15-0,22 mm maxila0,20-0,25 mm . Periodontiu este format
din tesut conjuctiv si fibre colagene
Tesut conjuctiv-este penetrat de vase sanguine si linfatice,nervi.
In portiunea apicala tesut fibros si mai mult tesut conjuctiv.
Tinind seama de orentare si organizarea de varianta a fasciculilor de fibre colagene ele pot fi
clasificate in felul urmator
Clasificarea fibrelor are la baz modalitatea de orientare, punctul de plecare i punctul de
ancorare;
Fasciculele de fibre principale, care conecteaz cementul i osul alveolar, sunt reunite n grupul
dentoalveolar;
Acestui grup i se adaug, fr a aparine direct ligamentului parodontal, un grup gingival
n raport cu localizarea, se descriu 5 grupuri diferite:
grupul crestei alveolare;
grupul orizontal;
grupul oblic;
grupul apical;
- grupul interadicular
8 Elementele celulare a periodontiului
*Fibroblasti-desemnate in tot spatiu periodontal au fuctia de a produce noi fibre.
*cimentoblasti- la suprafata cimentului secreta matrice organica a cimentului find dispuse mai
ales in zonele active apex si furcatia radiculara. *osteoblasti- secreta tesut osteoid care ulterior se
mineralizeaza.
*osteoclasti- celule gigante polinucliare secreta enzime poliolitice care lizeaza trauma organica a
osului ele dispar odata cu reabsorbtia osoasa. * celule epiteliale(reticle epiteliale) provin din
segmentu teci hertwig care a initiat formarea radacini.
Intre fibrele de tesut conjuctiv in periodontiu se afla elimente celulare fibroblasti cu nucleu oval si
citoplasma de culoarea deschisa in tesutul conjuctiv se gaseste mastocite si histocite(celule
migratoare) cu nucleu colorat mai pregnant de dimensiuni mai mici si citoplasme granulata in
apropierea vaselor si capilarelo periodontiului se costata cu histocite advetitiale perivasculare si
mastocite.Mastocitele sunt de forma atit ovala cit si olongata.
celule plasmatice se localizeaza mai alturi de zona de colet.Aceste sint de o forma ovala cu
citoplasma bazofila,cu nucleul sferic si caracteristica acorpuscoli de cromatina.In regiunea
periodontiului care se afla la cimentul radacini se afla cimentocitele-ciment dotat cu fucti plastice
in constituirea cimentului secundar, iar in zonele de linga alviola sint situate osteoblaste celule
constructoare de tesut osos al alviolei. elementele celulare in diferite zone ale periodontiului este
variata.Un numar mare de celule tinere slab defirentiate este caracteristi pentru zonele periapicale
si pericervicale ale periodontiului iar la dinti pluri radiculari aceasta zona se afla la bifurcatie
radacinelor.Iportiunea medie a
fisurii periodontale predomena forme mature de
fibroblaste.Celulele de origene conjuctiva aproape de ciment sint formatiuni epiteliale reticle.In
regiune preapicala sunt reticle insulare aglomeratede l a teaca apicala preridicularaiar in regiunea
de colet acestea sunt vestigii ale lame dentare. rolul reticlelor:cea mai mare cantitate de reticle
epiteliale se constata in periodontiul omenilor in virsta de la 10-20 ani .O cantitate importanta de
aceste celule de acest gen se contine in periodontiu omului 21-30 ani iar la persoane de peste 50
ani numarul lor scade tot odata de modifica si structura morfologica a acestor reminescente.
9 .Periodontita apicala etiologia patogenia clasificarea
Periodontitele apicale - prezint inflamaii ale esuturilor ce nconjoar apexul rdcinii dintelui
ca reacie de rspuns la aciunea agenilor microbieni, traumatici sau chimico-toxici, ce depesc
bariera biologic a apexului dentar etiologia
Factorul traumatic (microtraumatisme)
Induse de aparatele ortodontice dirijate;
Lucrrile protetice defectuoase ce acioneaz prin: traciune asupra dinilor, cu mobilizarea lor,
suprancrcarea ocluzal, anomalii dento-maxilare cu blocaje n micrile mandibulei, bruxism,
traumele endodontice.
Agenii chimici ce ajung la nivelul periodoniului pe dou ci:
1.
Endodontic ( EDTA, arsenicul, tricrezolul);
2.
Prin pungile parodontale
Factorul microbian (cel mai frcvent): prin canalul radicular, punga
parodontal, plag a mucoasei.
CLASIFIACREA
. PERIODONTITA APICAL ACUT:
1. faza de intoxicaie; 2. faza
de exudaie:
a)
seroas;
b)
purulent.
PERIODONTITA APICAL CRONIC:
1.
pt. apical cr. fibroas
2.
pt. apical cr. granulant
3.
pt. apical cr. granulomatoas
III. PERIODONTITA APICAL CRONIC EXACERBAT N FAZA
DE ACUTIZARE (fibroas, granulant, granulomatoas). Iniial procesul inflamator intereseaz
numai spaiul periodontal apical, printr-o reacie vascular hiperemic, dup care la scurt timp se
declaneaz faza exudativ de tip seros:
PATOGENIA
Crete foarte mult tensiunea intratisular,n special cea intraosoas;
Ligamentele alveolo-dentare sufer un proces de inhibiie seroas;
Dintele devine mobil;
Tensiunea apical crete, se intensific i durerea;
Sub infulena edemului inflamator i a Ph-lui acid local ncepe demineralizarea corticalei interne,
la aceasta contrbuie i osteoclastele din spaiul periodontal (demineralizarea este de intensitate
redus i reversibil); Datorit vascularizrii periodoniului de tip neterminal (se pot stabili
comunicaii derivate), inflamaia se poate stopa n evoluie (vindecare spontan), spre deosebire
de pulpite (vindecare spontan nu exist
10 PERIODONTITA ACUTA APICALA MORFOPATOLOGIA CLINICA
DEAGNOSTICUL DEFERENTIAT TRATAMENTUL
T.CAcuze Durere:
violent; n
ascenden (24-48
ore); permanent
ziua i noaptea; nu
se calmeaz la
antialgice;
se acutizaeaz la presiune pe dinte i creterea afluxului sanguin n extremitatatea cefalic(cldura
pernei, aplecatul nainte);
Durerea iradiaz; (regiunea orbital, temporal, occipital i cervical), n funcie de localizarea
dintelui.
Senzaie de dinte crescut.
MORFOPATOLOGIA
Modificri vasculare:
Vasele sunt dilatate, au perei subiai
Sunt mai multe la numr dect normal;
Plasmexodia-ieirea din vase a serinelor i globulelor;
Diapedoz leucocitar-prsirea vaselor de ctre neutrofile i limfocite.
Modificri fibrilare:
Ligamentele alveolare sunt ngroate datorit inhibiiei seroase i depolimerizrii ( pe alocuri
disocieri fibrilare).
Modificri osoase:
Corticala intern se demineralzeaz i prezint un contur neregulat; Dilatarea spaiilor
intertrabeculare (datori presiunii i exudatului seros).
Modificri celulare:
Aglomerarea celulelor gazd de aprare (histiocite, limfocite i celule endoteliale) , ce cresc
datorit factorilor chimiotactici.
DEAGNOSTIC DEFERENTIAT
Pulpita acut difuz;
Abcesul parodontal marginal;
Osteomielita maxilar;
Foliculita dinilor inclui
11PERIODONTITA APICALA CRONICA FIBRINOASA.MORFOPATOLOGIA
CLINICA
Tablou clinic
Acuze-extrem de srace (peste 60% din cazuri sunt asimptomatice):
Uneori apare o durere cu caracter nevralgiform;
Senzaie de egresiune, n special dimineaa, ce dispar dup cteva presiuni exercitate pe dinte
Date obiective:
Date obiective:
Dinte modificat de culoare cu proces carios profund i camera pulpar deschis;
Lipsa simptomului dolor;
Sondarea indolor i fr hemoragii;
Percuia n ax-negativ;
EOD negativ (peste 100 mkA)
Morfopatologie
Se depisteaz o structur fibrilar, format din fibroblaste i histiocite; Infiltrat celular
(histiocite,pasmocite); Raportul dintre celule i fibre:
Cnd predomin celulele, procesul inflamator tinde s evolueze spre o form granulomatoas.
Vasele sanguine au pereii ngroai i strangulai;
Ligamentele Scharpey sunt subiate i comprimate prin depolimerizarea fibrelor de colagen;
Fibrele nervoase sunt fragmentate, pierzndu-i conductibilitatea.
12PERIODONTITA APICALA GRANULANTA.MORFOPATOLOGIA
TABLOUL CLINIC
Acuze :
Senzaii neplcute,de apsare,tensionare, gen,dinscomfort;

Uneori sezaii de dureri uoare la apsare pe dinte;
Prezena unei fistule,care uneori dispare;
Eliminri de puroi
Dinte modificat de culoare;
Sondarea i probele termice indolore;
Percuia n ax puin sensibil;
Gingia hiperemiat,se observ fistul sau mici cicatrice;
Simptomul vazoparezei este evident pozitiv (la compresarea mucoasei cu fuluarul apare la nceput
o pat alb,care trece n una roie-violacee);
Marirea ganglionilor limfatici,ce sunt dureroi;
EOD-negatv (120 m
Morfopatologie
nlocuirea esutului conjunctiv cu esut granular n care predomon fibroblaste, histiocite,
leucocite;
Lezare evident a estului osos (corticalei) i a cementului n zona apexului
13PERIODONTITA GRANULOMATOASA CRONICA.
MORFOPATOLOGIA .TABLOUL CLINIC
Morfopatologie
nlocuirea esutului osos cu esut de granulaie, alctuit de multipli fibroblati, histiocite,
limfocite, rare leucocite, plasmocite i numeroase vase sanguine de tip capilar;
La periferia granulomului aglomerarea celular este mai mare;
Prezena fibrelor de colagen ce delimiteaz formaiunea patologic de esuturile sntoase ca o
membran;
Volumul granulomului poate fi de mrimea unui smbure de cirea Tablou clinicAcuze:
Simptomatologie tears, aproape inexistent;
Uneori o uoar jen n dinte,periodic senzarie de alungire a dintelui; Uoar senzaie de durere
Date obiective:
Dinte cu proces carios profund, modificat de culoare, camera pulpar deschis;
Sondarea indolor i fr sngerri;
Percuia n ax indolor;
EOD-negativ (peste 100 mkA);
Mucoasa n dreptul apexului dintelui la palpare o uoar sensibilitate;
Prezena unei fistule sau a cicatricei;
R-gic zon radiotrasparent,bine conturat de form oval,rotund sau cciul uguiat
centrat pe axul dintelui de mrimea unui smbure de cirea
14PERIODONTITA APICALA CRONICA IN STADIU DE ACUTIZARE.TABLOUL
CLINIC DEAGNOSTICUL DEFERENTIAT
Semne clinice:
Durere permanent;
Edem colateral;
Mobilitate dentar;
Prezena fistulei;
Percuia n ax dureroas.
Diagnosticul se confirm prin: examenul R-gic (prezena unei forme cronice de periodontit);
Diagnosticul diferenial se face cu:
Periodontita apical acut exudativ purulent (stadiul subperiotal i submucos);
Chisturile radiculare (este ultima etap n evoluia periodontitei apicale cronice),prezena
simptomului crepitaie
de
pergament(simptomul Runghe-Diupiuntrena).
15.Principi de deagnostic si tratament al periodontite apicale acute.

Scopul: ndeprtarea cauzelor inflamaiei;
Asigurarea unei ci de drenaj;
Combaterea durerei;
Ameliorarea strii generale
Etapele: de tratament ale Pt. apicale acute, n faza de ntoxicaie.
* Anestezia n funcie de localizarea dintelui (infiltrativ, truncular).
Se utilizeaz anestezice nalt efective,cu o toxicitate minim (2-4% ultracain forte, 4% alfacain,
4% ubistezin, 2% xilin,
*TREPANAREA DINTELUI (nlturarea obturaiei provizorii sau de durat) I
PREPARAREA CAVITII CARIOASE (cu respectarea tuturor etapelor).
La realizarea acestei etape se utilizeaz piesa turbin cu freze diamantate i din aliaj dur de
dimensiuni corespunztoare (dintelui)
Deschiderea camerei pulpare i nlturarea tavanului: E necesar de a nltura n totalitate tavanul;
Asigurarea vizibilitii directe a fundului camerei pulpare;
Forma cavitii carioase i camerei pulpare deschise trebue s asigure accesul direct ctre
canalele radiculare cu instrumentele endodontice nlturarea pulpei coronare necrotizate i
prelucrarea antiseptic utilznd excavatorul ( la necesitate) i substane antiseptice ( H2O2-3%,
hipoclorid de sodiu 3%, chloramin 2%) Reperarea orificiilor canalelor radiculare (cu sonda
dentar) i lrgire lor sub form de plnie utiliznd freza sferic.
Scopul:
De a nltura toate marginile abrupte i denticlii de pe orificiile canalelor radiculare;
De a permite instrumentului endodontic ptrunderea liber n canalul radicular;
De a evita fracturarea instrumentelor endodontice pe canal.
Evacuarea (nlturarea) pulpei radiculare necrotizate din canalul(ele) radicular(e)
Se efectueaz cu extractoare de nerv;
Strict pe etape (1/3, 1/2, 2/3, toat lungimea);
Micrile extractorulul de nerv pe perete, cu jumate de turaie i neaprat sub bie din
antiseptice (splturi periodice, intre etape).
Determinarea lungimii de lucru:
Metoda matematic;
Metoda R-gic;
Metoda electric (electronic) se bazeaz pe diferena de potenial ntre esutul periodontal i
mucoasa cavitii bucale;
Metoda senzitiv (subiectiv)
Viziografia
Tratamentul medicamentos al canalului radicular
Pe parcursul instrumentalizrii canalului radicular este necesar de al iriga cu soluii antiseptice;
Dup prelucrarea mecanic canalul radicular se irig din abunden cu soluii antiseptice (H2O23%, hipoclorid de Na-2,5-3%, EDTA-10-20%, furacilin-1:5000, izofural 0.5% etc.).
Cerinele ctre soluiile antiseptice pentru canalele radiculare sunt:
Toxicitate minim;
Aciune bactericid;
Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular.
Aceste cerine le
posed hipocloridul
de
sodiu
(NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, ca emulsie pentru alunecare
uoar a instrumentelor endodontice. Efectul maximal este atins la nclzirea soluiei pn la
300C. Combinarea cu soluie alcoolic 30%, sporete ptrunderea lui n esuturi.
Obturarea canalului radicular
Se efectueaz n prima edin utiliznd urmtoarele metode i materiale:
Obtutarea cu o singur past (endobtur,evghedent,foredent ,forfenan, etc.);
Metoda pivotului calibrat sau clasic (pivot din gutaperc + siler);

Metoda de condensare lateral (se aplic mai muli pivoi din gutaperc condensai cu sprederul i
siler - AH-26,AH+, guta siler,cimenturi ionomerice, sialopex, termasil etc.);
Sistemul termafil
Controlul R-gic (dac nu sa utilizat viziograful)
Aplicarea obtuaiei de baz (izolant) din cimenturi fosfate, glassionomerice;
Aplicarea otuaiei de durat (n funcie de dinte, la alegerea medicului i dorina pacientului).
16Tratamentul periodontitei apicale acute:
Etapele de tratament ale Pt. apicale acute, faza exudativ
I edin:
Anestezie;
Trepanarea dintelui (prepararea cavitii carioase);
Deschiderea i nlturarea tavanului camerei pulpare;
nlturarea
pulpei necrotizate
din
camera pulpar i
tratamentul
medicamentos (abundent cu sol. antiseptice);
Reperarea i lrgirea orificiilor canalelor radiculare (sonda dentar, freze sferice, pies
conraungi);
nlturarea pulpei necrotizate din canalele radiculare pe etape (extractoare de nerv) i irigarea
abundent cu sol. de antiseptici;
Deschiderea apexului radicular (numai manual folosind acul Ker-Reamer N 008-010).Criteriul de
control a deschderii este apariia picturii de exudat (seros sau purulent) n orificiul de intrarea n
canalul radicular
Asocierea Pt. Apicale acute - faza exudativ cu periostita:
Incizie de decompresie (drenaj) pe pliul de trecere (mucozal, mucoperiostal), adic asocierea
drenajului endodontic cu cel extern;
Drenajul plgii;
Antibiotice de spectrul larg
Administrarea desensibilizantelor (diazolin, suprastin, taveghil, fencarol); Antipiretice;
Consumul de lichid n cantiti mari (sucuri, ap mineral );
Dintele se las deschis, pentru 2-3 zile;
Recomandri pacientului
edin a II
Culegerea anamnezei (au fost, sunt prezente dureri);
Se apreciaz statusul local (starea mucoasei n jurul apexului dintelui, palparea ganglionilor
limfatici; percuia, prezena sau lipsa exudatului din canalul radicular);
Aprecierea lungimii de lucru;
Prelucrarea instrumental a canalului radicular (STEP-BACK,STEPDOWN);
Tratamentul medicamentos al canalului radicular (antiseptice,fermeni proteolitici);
Uscarea canalului radicular (mee din vat pe acul Miller, conuri din hrtie);
Obturarea canalului radicular prin una din metodele expuse anterior;
Controlul R-gic;
Obturaie provizorie sau izolant i de durat
17 Periodontita apicala medicamentoasa in stadiu de intoxicatie .TC.diagnosticul
deferentiat.tratamentul.
Faza de intoxicaie - dureaz de la cteva ore pn la 2-3 zile
T.Clinic
ACUZE: Ca urmare a gangrenei pulpare:
durere la atingerea dintelui; Egresiune (presiune)
n dinte;
durerea nceteaz la presiunea exercitat pe dinte;
De cauz iritativ-mecanic (ace rupte, obturaie de canal cu depire) durere de intensitate

crescut; suportabil, persist ziua i noaptea nu se calmeaz dect parial la antialgice (dac
intensitatea agresorului este mare-peste 3-4 zile procesul evolueaz spre formele exudative).
De cauz mixt (fizic, chimic i microbian):
faza de intoxicaie are o durat scurt, uneori nici nu poate fi surprins clinic; poate trece rapid
ctre o form exudativ; dureri violente, iradiate, continui.
DATE OBIECTIVE:
Dinte modificat de culoare, cu proces carios profund plin cu dentin alterat;
Camera pulpar deschis;
Sondarea camerei pulpare i a canalelor radiculare-fr sensibilitate i hemoragii;
Percuia n ax este pozitiv;
Testele de vitalitate negative (100 mkA);
n unele cazuri depistm un dinte cu obturaie provizorie, ce vorbete despre aflarea acestui dinte
n tratament endodontic;
Radiologic, modificri nu sunt
DIAGNOSTICUL DIFERENIAL
Pulpita acut difuz - semnele ce trdeaz existena Pt.apicale (faza de intoxicaie) sunt: percuia
dureroas i dispariia ei la ncletarea dinilor, testele de vitalitate pozitive, dar cu hiper- i
hiposensibilitate;
Periodontita apical acut exudativ seroas cu:dureri violente, continue, iradiante, ce nu se
calmeaz la antialgice, se exacerbeaz la atingerea dintelui. Apar semne loco-regionale (edem,
tumefacie n zona dintelui respectiv), alterarea strii generale (uneori febr), lipsa oricror semne
de vitalitate;
Periodontita apical cronic reacutizat-durere numai la atingerea dintelui, nu se calmeaz la
presiune pe dinte, radiologic-periodontit cronic preexistent
Toxicitate minim;
Aciune bactericid;
Aceste cerine le posed hipocloridul de sodiu
300C. Combinarea cu soluie alcoolic 30%, sporete ptrunderea lui n esuturi
.
18 Principi de deagnostic si tratament in periodontitele apicale cronice
ndeprtarea cauzelor inflamaie
Conservativ, coservativ-chirurgicale,chirurgicale
Ameliorarea strii generale
Anestezie;
Trepanarea dintelui (prepararea cavitii carioase);
Deschiderea i nlturarea tavanului camerei pulpare;
nlturarea
pulpei necrotizate
din
medicamentos (abundent cu sol. antiseptice);
camera pulpar i
tratamentul
Reperarea i lrgirea orificiilor canalelor radiculare (sonda dentar, freze sferice, pies
conraungi);
nlturarea pulpei necrotizate din canalele radiculare pe etape (extractoare de nerv) i irigarea
abundent cu sol. de antiseptici;
Deschiderea apexului radicular (numai manual folosind acul Ker-Reamer N 008-010).Criteriul de
control a deschderii este apariia picturii de exudat (seros sau purulent) n orificiul de intrarea n
canalul radicular se pune o
mesa in canal si se lasa deschis 1-2 zii
edin a II
Culegerea anamnezei (au fost, sunt prezente dureri);
Aprecierea lungimii de lucru;
Prelucrarea instrumental a canalului radicular (STEP-BACK,STEPDOWN);
Tratamentul medicamentos al canalului radicular (antiseptice,fermeni proteolitici);
Uscarea canalului radicular (mee din vat pe acul Miller, conuri din hrtie);
Obturarea canalului radicular prin una din metodele expuse anterior;
Controlul R-gic;
Obturaie provizorie sau izolant i de durat
19 Tratamentul periodontitei cronice dintilor mono radiculari:

1 SEDINTA
TREPANAREA DINTELUI (nlturarea obturaiei provizorii sau de durat) I PREPARAREA
CAVITII CARIOASE (cu respectarea tuturor etapelor).
Deschiderea camerei pulpare i nlturarea tavanului nlturarea pulpei coronare necrotizate i
prelucrarea antiseptic utilznd excavatorul ( la necesitate) i substane antiseptice ( H2O2-3%,
hipoclorid de sodiu 3%, chloramin 2%)
Evacuarea (nlturarea) pulpei radiculare necrotizate din canalul(ele) radicular(e)
Se efectueaz cu extractoare de nerv;
Strict pe etape (1/3, 1/2, 2/3, toat lungimea);
Micrile extractorulul de nerv pe perete, cu jumate de turaie i neaprat sub bie din
antiseptice (splturi periodice, intre etape).
Toxicitate minim;
Aciune bactericid;
Aceste cerine le posed hipocloridul de sodiu
300C. Combinarea cu soluie
alcoolic 30%, sporete ptrunderea lui n esuturi
Obturarea canalului radicular
Se efectueaz n prima edin utiliznd urmtoarele metode i materiale:
Obtutarea cu o singur past (endobtur,evghedent,foredent ,forfenan, etc.);
Metoda pivotului calibrat sau clasic (pivot din gutaperc + siler); Metoda de condensare lateral
(se aplic mai muli pivoi din gutaperc condensai cu sprederul i siler - AH-26,AH+, guta
siler,cimenturi ionomerice, sialopex, termasil etc.);
Sistemul termafil. Controlul R-gic (dac nu sa utilizat viziograful)
Aplicarea obtuaiei de baz (izolant) din cimenturi fosfate, glassionomerice;
Aplicarea otuaiei de durat (n funcie de dinte, la alegerea medicului i dorina pacientului
Consevativ chirurgical- prin rezectia apexului radicular in caz de distructie a tesuturilor osoase in
regiunea apicala. Chirurgical-extirparea dintelui
24 Instrumente endodontice. Consecutivitatea utilizrii.
25. Metode de dilatare i sterilizare a canalelor radiculare.

2
26.Metode fizico-terapeutice n tratamentul periodontitelor apicale
27.Metode de detrminare a lugimii de lucru a canalelor radiculare.
31.Dezobturarea canalelor radiculare. Indicaii. Metode.
34.Hipoplazia. Etiologe. Clinica. Diagnosticul difernial. Tratamentul.

Profilaxie.
35.
Fluoroza. Etiologie. Clasificare, clinic, patanatomie.
50
51.
52.
53..54...
TERAPIA FLUOROZEI DENTARE
n funcie de severitatea afectrii prin fluoroz, tratamentul const din

ndeprtarea prin lefuire a stratului extern de smal pn n esut sntos, i restaurarea
suprafeei dentare cu materiale adezive, cu faete ceramice sau compozite, sau cu coroane
de nveli.
Tratamentele de albire a leziunilor colorate sunt contraindicate i ineficiente,
smalul fluorotic fixnd rapid noi pigmeni.
56
57.Conform datelor staiilor raionale de igien i epidimiologice, cantitatea de fluor n apa potabil din
localitile Moldovei este urmtoarea: Nisporeni pn la 4,0 mg/l; Vrzreti 5,0 mg/l; Taraclia 7,8
mg/l; Prodneti (Floreti) 8,3 mg/l; or. Fleti 11,8 mg/l; Prlia (Ungheni) 5,0 14,0 mg/l.
Fluoroza afecteaz mai frecvent dinii permaneni i n special incisivii superiori i molarii permaneni,
apoi premolarii i mai rar incisivii inferiori i caninii. Aceasta se lmurete prin faptul c termenul de
mineralizare a incisivilor i primilor molari permaneni coincid, iar cu vrsta se reduce consumul de ap la
1 kg de mas a corpului.
Tratamentul:-reducerea dozelor excesive de F -majorarea rezistenei organismului -indicarea tratamentului
medicamentos cu coninut de Ca,P, vit.C,D,microelemente - inlturarea defectului cosmetic(n formele
haurat,maculat,granular -cretoas decolorarea cu acizi organici urmat de terapia de remineralizare,iar in
formele eroziv i distructiv restaurari estetice cu materiale compozite,sau tratament ortopedic).
60. rolul factorilor generali in dezvoltarea afectiunilor dintilor de etiologie necarioasa.

Dereglari in sistemul endocrin,
61.tratamentul local al hipoplaziei.
62Doxycycline,
capsule
63....64...metode de examinare a pacientului cu afectiunile parodontiului marginal.

Examenul clinic i complementar al pacienilor cu afeciuni parodontale
Este un examen complex cu ajutorul cruea se apreciaz starea de sntate parodontal,
ntinderea i gravitatea leziunilor parodontale;
Evoluarea strii de sntate parodontal cuprinde trei etape:
Anamneza (vieii i a bolii) obinem informaii asupra strii de sntate general i
stomatologic pacientului pn la momentul examenului prezent;
Examenul clinic dentoparodontal (date obiective) va permite elaborarea unui diagnostic corect
i include:
inspeccia, examenul exo- i endobucal;
instrumentar (arcadelor dentare, dinilor mobilitatea, profunzimea i coninutul pungilor, ocluzia,
prezena depozitelor dentare;
determinarea indicilor de igien (II), IS, de gingivit PMA, IP, CPTIN (de necesitate n trtament a
afeciunilor parodontale);
Examen complementar contribue la precizarea diagnosticului, posibilitilor i mijloacelor de
tratament, include:
1.Metode funcionale (stomatoscopia,capilaroscopia, reografia, polearografia);
2.Metode de investigaie aesutului osos (R-grafia panoramic ortopantomografia, radioviziografia

etc.);
3.Ivestigaii de laborator:
- citologie studierea elementelor celulare din coninutul pungilor parodontale;
- migrarea leucocitelor (proba Isinovschi) determin gradul de aprare a
esuturilor parodontale;
- monocitograma starea funcional a mezenchimului.
4. Ivestigaii microbiologice:
- examinarea cantitativ i calitativ a coninutului pungilor parodontale (microorganismelor);
- examinarea fluidului gingival (prin metode citologice,histochimice, microbiologice, imunologice):
5. Investigaii biochimice i imunologice:
Coninutul vitaminei E n snge;
Saturarea esuturilor parodontale cu acid ascorbinic (vit.C) micoreaz permiabilitatea vaselor
sangiuine (capilarelor);
Testul intracutanat (dup Kavechii modificat de S. Bazarova) determin starea funcional a
esutului conjunctiv (n mucoasa buzei inferioare se ntroduce 0,1 ml de 0,25% sol. tripan blu
rezultatul se citete imediat msurnd pata de colorant, n norm este-5-7 mm;
6. Investigaii morfologice:
biopsie esut gingival, studiat histologic.
65. Inspectia mucoasei gingivale...Pungi..clinice,parodondale,Proba

Parma Dup decurgerea procesului: cronic, agresiv;
Fazele procesului: acutizare (abscedare), remisie;
Gravitatea procesului se determin dup tabloul clinico-radiologic:
gradul uor pungile parodontale pn la 4 mm.; gradul mediu pungi
parodontale de la 4 mm. pn la 6 mm.; gradul grav profunzimea pungilor
parodontale peste 6 mm.; Rspndirea procesului: localizat, generalizat.
n general PM se caracterizeaz ptin prezena a trei semne patognomice:

inflamaie;
- alveoliz;
prezena pungilor parodontale.
Inflamaia este o continuare a celei gingivale i depinde de stadiul de evoluie, de morfologia
parodoniului, de grosimea i calitatea estului gingival;
Aleveoliza reprezint distrugerea osului alveolar ca urmare a aciunii diferitelor enzime
bacteriene i lizozomale, fiind unul din simptomele caracteristice ale bolii parodontale;
Punga parodontal rezult din aprofundarea patologic a anului gingivodentar prin migrarea
epiteliului de jonciune n direcie apical; Clasificarea pungilor parodontale:
n raport cu dintele pot fi:
simple
cnd intereseaz o fa a dintelui;
compuse cnd afecteaz dou i mai multe fee;
- complexe cnd
afectaeaz mai multe fee avnd un
traect sinusos;
interradiculare
dac
ptrund
ntre
rdcinile
unui
pluriradicular.
n raport cu creasta osoas pot fi:
pungi supraosoase au fundul deasupra crestei osoase
adiacente;
pungi infraosoase fundul pungii e situat spre apical, sub
nivelul osului adiacent.
Prile componenete ale pungilor parodontale:
un perete dur;
un perete moale;
- fundul pungii;
- coninutul pungii.
Peretele dur reprezentat prin cementul radicular, care poate fi demineralizat la suprafa, infiltrat
cu produse bacteriene i acoperit cu plac i tartru;
Peretele moale format din gingie, ce este edemaiat infiltrat cu granulocite neutrofile,
macrofagi, lifocite, plasmocite, anticorpi, vase sanguine neoformate, epiteliu hiperplaziat, uneori
subiat sau cu ulceraii. Fibrele de colagen sunt n curs de degradare (depolimerizare), printre care
se pot gsi i intacte;
Fundul pungii parodontale este format din epiteliu de jonciune retras mult spre apical, cu
infiltrat limfoid i alterri celulare;
Coninutul pungilor parodontale fluid gingival cu microorganisme, produse bacteriene
(enzime,
toxine, endotoxine), celule epiteliale descuamate, leucocite, uneori secreii
purulente.
66. Estimarea indecelui CPIT N dupa OMS.
Cerintele de tratament paradontal sunt inregistrate pe sextanti,grupe de dinti frontali si
laterali,care prezinta o sesime a dentatiei existenta,molarii de minte nu sunt luati in consideratie
decit ca inlocuitori ai molarilor secunzi, in absenta acestora.
Sextantii cuprind urmatorii dinti.
17-14,13-23,24-27,47-44,43-33,34-37. indicele se inregistreaza cind intr-un sextant sunt prezenti
cel putin 2 dinti.Daca intr-un sextant exista un singur dinte,el este inclus in sextantul vecin.Pentru
determinarea indicelui se foloseste sonda de parodontometrie,cu partea activa terminala sub
forma unei sfere cu diametrul de 0,5mm si care permite detectarea tartrului subgingival,tendinta
de singerare gingivala si adincimea pungilor parodontale.Forta exercitata nu depaseste 25 g

,pentru a nu traumatiza tesuturile examinate.
Pentru fiecare sextant examinat, se codifica valorile
0.nici un semn de imbolnavire
1.singerare gingivala la atingerea cu sonda
2.tartru supra-sau subgingival
3.pungi parodontale adinci de 4-5,5mm
4.pungi parodontale adinci de 6mm sau mai mult
Pe baza valorilor inregistrate ,subiectul examinat se incadreaza in una din urmatoarele clase de
necesar terapeutic parodontal 0=nu este necesar de tratament parodontal (cod 0)
I=instituirea sau imbunatatirea igienei bucale (cod 1)
II=Igiena bucala+detartraj+tratament antimicrobian (cod 2 si 3)
III=I+II si tratament complex parodontal chirurgical,de reechilibrare functionala,ocluzala,de
biostimulare locala si generala (cod 4)
67. estimarea starii igienice
a
cavitatii
bucale Green si
vermilion,IDD,ITD, Feodorov-Volodchina.
Indicele OHI (oral-higiene-index) imaginat de catre Green si Vermilion este primulindice de
apreciere a igienii bucale,aparut in 1957, si apoi simplificat tot de catre ei in 1964(OHIS= oralhigiene-index-simplified).
Indicele OHI
1. companenta placa- DI(debris index),debris=placa dentara moale poate avea 4 grade -0=nu
prezinta placa
-1=placa in treimea cervicala
-2=placa in cele 2treimi cervicale
-3=placa pe toata suprafata
Cantitatea de placa se evalueaza fara colorarea ei,numai prin apreciere vizuala,prin inspectie.
2.componenta tartru-CI(calculus index) -0=nu prezinta
tartru
-1=tartru in treimea cervicala,supragingival
-2=tartru in cele doua treimi cervicale si subgingival
-3=tartru pe toata suprafata+depodite mari gingivale
68.Electroodontodiagnostic.Metoda investigatiei.
Electrodul pasiv se aplica pe bratul bolnavului si se fixeaza.dupa uscarea minutioasa a dintelui
examinat cu un tampon de vata si dupa aplicarea rulourilor de vata se procedeaza la determinarea
excitabilitatii dintelui.Capatul activ al electrodului unit cu clama cu semnul minus se infasoara cu
un strat subtire de vata umectat in apa si se aplica la punctul sensibil al dintelui.Dintii sanatosi
reactioneaza la curentii de 2-6 uA.La 2040 uA ne vorbeste despre un proces inflamator in
pulpa.La 60 uA denota o necroza a pulpei coronariene.La 100 uA si mai mult necroza pulpei
coronare si radiculare. Peredontiul normal e sensibil la 100-200 uA.
70. Investigatii complimentare funcionale in paradontologire
Este un examen complex cu ajutorul cruea se apreciaz starea de sntate
parodontal, ntinderea i gravitatea leziunilor parodontale; Evoluarea strii de sntate
parodontal cuprinde trei etape:
Anamneza (vieii i a bolii) obinem informaii asupra strii de sntate general i
stomatologic pacientului pn la momentul examenului prezent; Examenul clinic dentoparodontal (date obiective) va permite elaborarea unui diagnostic corect i include:
inspeccia, examenul exo- i endobucal;
instrumentar (arcadelor dentare, dinilor mobilitatea, profunzimea i coninutul pungilor,

ocluzia, prezena depozitelor dentare;
determinarea indicilor de igien (II), IS, de gingivit PMA, IP, CPTIN (de necesitate n trtament a
afeciunilor parodontale);
Examen complementar contribue la precizarea diagnosticului, posibilitilor i mijloacelor de
tratament, include:
Metode funcionale (stomatoscopia,capilaroscopia, reografia, polearografia); Metode de
investigaie aesutului osos (R-grafia panoramic ortopantomografia, radioviziografia etc.);
Ivestigaii de laborator:
- citologie studierea elementelor celulare din coninutul pungilor parodontale;
- migrarea leucocitelor (proba Isinovschi) determin gradul de aprare a
esuturilor
parodontale;
- monocitograma starea funcional a mezenchimului.
examinarea cantitativ i calitativ a coninutului pungilor parodontale
(microorganismelor);
examinarea fluidului gingival (prin metode citologice,histochimice, microbiologice,
imunologice): . Investigaii biochimice i imunologice:
6. Investigaii morfologice:
biopsie esut gingival, studiat histologic.
71. migrarea leucocitelor (proba Isinovschi) determin gradul de aprare a
parodontale;
esuturilor

- examinarea cantitativ i calitativ a coninutului pungilor parodontale (microorganismelor);
- examinarea fluidului gingival (prin metode citologice,histochimice, microbiologice, imunologice):
73.Investigaii biochimice i imunologice:

86. Depozite dentare. Rolul lor n patologia parodoniului.
87.87.
88 Afeciunile parodoniului. Noiuni despre parodoniul marginal.
91Gingivita. Etiologie. Clasificare.

91.Gingivite sunt inflamaii ale gingiei far interesarea (lezarea) jonciunii dento-gingivale
(epiteliale) i pot interesa n ntregime sau parial gingia.
Aproximativ 80% din populaia adult sufer de gingivit cronic.
Clasificarea gingivitelor
dup form: cataral;
ulceronecrotic;
hipertrofic;
descuamativ/atrofic
dup decurgerea clinic: - gingivite acute;
gigivite cronice;
cronice n stadiul de acutizare;
- cronice n stadiul de
remisie
dup gradul de rspndire a procesului inflamator: - localizat/generalizat
Gingivostomatit acest di-c se stabilete cnd este afectat gingia i alte zone ale mucoasei
cavitii bucale (obrazului, buzelor, etc.).
Papilit inflamaia papilelor interdentare (la 1,2,3, pn la 4 papile).
Etiologia:
Factorii locali:
igiena insuficient a cavitii bucale (prezena plcii bacteriene); prezena tartrului
dentar; obturaii defectuoase (n zona papilei interdentare); construcii protetice
incorecte (iritaii cu croete); aparate ortodontice (activarea incorect); inele n
caz de fracturi a oselor maxilare (dinilor); nghesuiri de dini, fixarea joas (prea
sus) a frenulelor buzelor; deprinderi vicioase (inerea i mucarea pixului);
factori nocivi profesionali (cariere de piatr i crbune, ntreprinderi chimice, de panificaie);
substane chimice (benzina, lacuri, sruri ale metalelor grele); substane
chimice
iatrogene
(pasta arsenical
necroza
papilei interdentare).
Factorii generali pe fondalul maladiilor generale se declaneaz formele grave de gingivite. boli
ale sngelui (unul din simptomele precoce a leicozelor); afeciunile sistemului cardio-vascular;
afeciunile sistemului gastro-intestinal (ulcere, gastrite, colite);
boli ale sistemului endocrin (diabetul zaharat); Dereglri hormonale
(gingivita juvenil);
intoxicaii cu substane medicamentoase (definipin n tratamentul epilepsiei);
intoxicaii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.);
Iradieri cu razele X; boli infecioase; la
fumtori, alcoolici i narcomani.
92.GINGIVITA CATARAL
Conform datelor OMS (1980), 80% copii din lume sufer de gingivit.
Gingivita cataral acut mai frecvent se ntlnete la copii cu boli respiratorii acute (virotice),
care dup un tratament adecvat, gingivita dispare fr a lsa complicaii.
Tabloul clinic:
Acuze durere,senzaii de usturime n mucoasa gingival, apare desinestttor i se intensific n
timpul alimentaiei (fierbinte, acru, srat), edem gingival, sngerri n timpul alimentaiei i
periajului, miros fetid.
Obiectiv vrful papilelor sau a marginii gingivale, sau toat gingia edemaiat, hiperemiat,
lax, sngereaz la atingere, uoar mobilitate dentar din cauza edemaierei sistemului
ligamentar superficial, creterea profunzimii anului gingival. Este un proces reversibil dac se
intervine cu un tratament adecvat.
Diagnosticul n baza datelor subiective i obiective.
Tratamentul
nlturarea factorilor iritani locali;
Instruirea n igienizarea corect a cavitii bucale;
Recomandri n alegerea corect a produselor de igienizare;
Periajul profesional;
Folosirea sol. de clorhexidin 0,06% pentru bi bucale pe perioada instructajului de igienizare
corect (7-10 zile), a cte 3 min. dup periaj diminia i seara pentru inactivarea plcii
bacteriene;
Irigaii abundente cu soluii antiseptice (stomatidin, hexoral, etc.); Controlul igienei cavitii
bucale de efectuat peste 5; 10; 20 zile. Dac hiperemia se menine preparate antiinflamatorii:
sub form de aplicaii (instilaii) cu LevoBioR, MetkloDenta, Metrogil Denta, Elugel, Eludril
Izofual, etc.
Gingivita cataral cronic apare pe locul unde persist mult timp elementul iritant cronic
(inclusiv i gingivita cataral acut de la 1 pn la 7-14 zile).
Tabloul clinic
Acuze pot lipsi;
prurit, usturime, disconfort;
sngerri gingivale, ndeosebi la periaj, terea alimentelor dure
(mr, morcov, pine);
miros fetid din cavitatea bucal, defect estetic.
Obiectiv hiperemie gingival cu nuan cianotic;
edem al papilelor i marginii gingivale, papilele rmn n
cretere i nu se lipesc ctre suprafaa dintelui;
prezena pungii gingivale clinice;
prezena depozitelor (moi i dure);
- miros fetid din cavitatea bucal.
Tratamentul gingivitei catarale
cronice
nlturarea factorilor cauzali (locali i generali); Irigaii i
cltituri abundente cu soluii antiseptice (hlorhexidin
0,06%, hexoral, stomatidin);
Instilaii i aplicaii cu LevoBioR, MetkloDenta etc.
Proceduri fizioterapice (hidroterapie, cureni diadinamici, vibromasaj, vacum-masaj Kulajenco),
electroforez cu aloe, vit.C, etc.
93 gingivita ulceroasa
Este o boal infecioas cu caracter acut i cronic, apare rar la copii mici, ocazional ntre 6 i 12
ani i frecvent la tineri 13-20 ani, mai rar la 40-45 ani. Apare prin asocierea a dou
microorganisme specifice spirocheta Borellia Vincent i un bacil fuziform gram-negativ i
neaprat pe un teren deficitar. Gingivita UN afecteaz i alte zone ale mucoasei bucale, motiv
pentru care poart i alte denumiri, cum ar fi Gingivostomatit UN, Gur dureroas a
soldailor (XENOPHON), la soldaii din timpul I rzboi mondial a fost denumit Gur de
tranee
Etiologia:
Factori locali:
Igiena buco-dentar deficitar; preexistena unor
gingivete acute;
accidente de erupie a dinilor (n special molarul trei); fumatul; alcoolismul (deficitul de vit.
C,B1 i B2 n alcoolism); perecoronaritele. Factorii sistemici: oboseala, stresul emoional i
fizic (stri de rzboi, nevrozele i depresiile, examene);
Deficiene nutriionale; afeciuni ale sngelui, leucemii,
agranulocitoze; afeciuni virotie (rujeola).
Clasificare:
Dup decurgerea procesului:
acut; cronic
Dup gravitatea procesului: forma
uoar; forma medie;
forma grav
Tabloul clinic este dominat de triada: durere, halen fetid, necroz gingival Acuze:
Foma uoar usturime n timpul alimentaiei i gingivoragii, miros fetid;
Forma medie i grav durerile sunt intense, intoxicaia organismului (din cauza absorbiei
toxinelor n snge) i se expri prin febr 380C, slbiciune, somnolen, dureri de cap i n
muchi, diaree, lipsa poftei de mncare, prezena ulceraiilor, miros fetid, salivaie abundent i
viscoas
Obiectiv
Starea general dereglat: pacienii sunt palizi, cefalee, inapeten, dureri musculare i n
articulaii, febr pn la 390C, mrirea ganglionilor limfatici (dureroi), pielea feei de culoare
pmntie, rigditatea fieii, stare depresiv, insomnie, tulburri gastrointestinale;
Local - papilele interdentare sunt necrotizate, necroza se extinde pe gingia marginal i ataat
precum i la nivelul mucoasei orale - vlul palatin (gingivo-stomatit ulcero-necrotic, angina
Vincent;
Gingia necrotizat este acoperit cu o pseudo-membran galben-deschis pn la sur-murdar,
papilele interdentare parc ar fi secionate la un nivel;
n zonele fr necroz gingia de culoare rou-aprins, care sngereaz spontan sau la cea mai mic
atingere;
Hipersalivaie, saliva fiind viscoas i cleioas, cu miros fitid;
Limfadenit loco-regional, ganglionii dureroi la palpare
Tratament:
Local I edin:
Prelucrarea minuioas gingiei afectate i a cavitii bucale cu sol. 0,10,06% hlohexidin, 0,25%
hloramin. Soluiile vor fi cldue (sporete fagocitoza i migrarea leucocitelor);
Anestezia (infiltrativ, truncular, aplicativ);

nlturarea minuioas a depozitelor moii dure (parial, ct este posibil), dup care cu un
excavator steril se nltur gingia necrotizat ( se pot utiliza fermeni proteolitici tripsin,
hemotripsin).
Sedinta 2
Prelucrarea antiseptic minuioas;
Aplicaii cu metronidazol (o pastil dizolvat n hlorhexidin 0,06%) pn la obinerea unei
suspenzii pentru 15 min. (n caz c pacientul nu poate veni la medic, aplic singur acas dup o
instruire anterioar de ctre medic);
Dup 2-3 edine se micoreaz evident durerile, scade temperatura, se mbuntete starea
general;
Dup cderea fenomenelor acute se recurge la tratamentul cariei dentare i complicaiile lui,
detartrajul definitiv (asanarea cavitii bucale n totalitate); Epitelizarea definitiv parvine la a 37 zi, n funcie de gravitatea procesului;
Tratamentul general se continu conform prescripiilor anterioare cu corecii la necesitate.
Ratament general:
Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori n zi;
Desensibilizante (suprastin, tavegil, erolin cte o pastil ninte de somn);
Dac persist febra (formele medie i grav) antipiretice;
Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclin sau tetraciclin 1 gr./zi 7-10 zile;
Diet semilchid, caloriinic bogat n vitamine, neiritant;
Folosirea lichidului n abunden (ap mineral plat, compot, ceai verde, etc.)
94. profilaxia gingivitelor catarale
Iluminarea sanitar n viziunea igienizarii cavitii bucale;
Alimentaie raional;
Vizite periodice la medicul stomatolog cu scop profilactic;
Mod sntos de via (factorii de risc, ce sporesc reinera i acumularea de plac bacterian,
funcionarea normal a parodoniului):
Profilaxia GUN
Educaie sanitar n viziunea igienizrii cavitii bucale;
Alimentaie raional;
Vizitele profilactice la medicul stomatolog cu recomandrile respective; Mod sntos de via
(nlturarea factorilor de risc, ce induc la reinerea i acumularea plcii bacteriene.
95.Gingivit hipertrofic proces inflamator
preponderent cu elemente proliferative
Etilogie:
Dereglri hormonale (pe prim plan), n legtur cu aceasta unii autori evdeniaz forme
desinesttoare (de pubertate i de sarcin);
Dereglri n dezvoltarea sistemului stomatognat (patologia mucturii adnc, ngrmdire de
dini, anaomalii de poziie); Aciunea nociv a unor medicamente (hidantonina, difenina);
Avitaminoze (vit.C), boli sanguine;
Trauma mecanic cronic (marginile ascuite aele dinilor cu defecte, marginile suspendare ale
obturaiilor, croetele protezelor, aparatele ortodntice;
Prezena n trecut a gingivitei catarale cronice.

Clasificare:
Sunt evideniate dou forme:
Edematoas (localizat i generalizat); Fibroas (localizat i
generalizat);
Dup gravitatea procesului:
stadiul uor, hipertrofie gingival pn la 1/3 din nlimea coroanei;
stadiul mediu, pn la din nlimea coroanei;
stadiul grav, mai mult de , sau ntotalitate coroana dintelui este acoperit de gingie.
Morfologia:
Vegetaia i creterea accentuat a epiteliului; Distrofia vacuolizat a
citoplasmei stratului spinos;
dereglarea procesului de descuamare;
Repartizarea neuniform a glicogenului (indic la dereglarea proceselor metabolice);
Edemaierea esutului conjunctiv subepitelial;
Ffibrele din colagen sunt dezmembrate (din cauza edemului);
Sporete numrul de vase sanguine, sunt delatate i pline cu snge;
Infiltraia esuturilor cu celule plasmatice i limfoidale;
Elemente de scleroz subepitelial;
Infiltraie leucocitar pritre celulele epiteliale;
Activizarea tuturor fermenilor n vasele sanguine i zonei de cretere.
Forma edematoas
Sngerare gingival, rar durei n timpul alimentaiei;
Prurit, dereglarea actului masticator;
Miros fetid din cavitatea bucal;
Pungi gingivale false cu eliminri exudative din ele;
Jonciunea epitelial nu este afectat;
Depozite dentare moi n abunden (pigmentate).
Forma fibroas evoluiaz benign i se caracterizeaz prin:

gingie hiperplazic cu aspect bulbar; senzaie de
consisten dens la palpare; Lipsa sngerrilor i
durerei;
culoare roz-pal, uneori cu ten cenuiu sau rou;
Pacienii de regul nu prezint acuze (numai forma neobinuit a gingiei), adic dereglri
estetice;
Pentru stadiul uoar
papilele interdentare de culoare normal sau puin palide, alpite bie de dinte (hipertrofiate
pe 1/3 din nlimea coroanei);
nu sngereaz;
pungile gingivale (false) nu sunt profunde i fr eliminri;
Pentru gradul mediu i grav (dac procesul este generalizat), sunt caracteristice:
hipertrofie gingival 1/2-2/3 din nlimea coroanei dentare.
97. Parodontita marginal este un proces infalmator cu lezarea aparatului ligamentar periodontal
i a esutului osos;
La baza morfogenezei bolii sunt procesele exudativo-alterative cu elemente de distrucie
pronunat a osului alveolar;
Afeciunile parodoniului maginal sunt cunoscute din antichitate, dar odat cu dezvoltarea
civiliziei, rspndirea acestei afeciuni brusc crete i la ziua de astzi atinge aproximativ 100%
(95-98%) la populaia adult;
n prezent se observ o tendin de rspndire a formelor agresive de parodontit marginal;
Analiza epidemiologic efectuat n trei grupe de vrst (28-30, 30-44, i peste 60 ani), au artat
c la tineri 29-44 ani) numai 4-5% au parodoniu clinic sntos i menin o igien bun a cavitii
bucale ( .,1999).
Etiologia:
Afeciunile parodoniului se pot dezvolta sub aciunea factorilor locali i generali, dar i
combinarea lor pe fondalul scderii reactivitii organismului. n ultimul timp o deosebit
importan se acord factorilor etiologici locali i anume plcii bacteriene;
Momentul primordial ctre studierea etiologiei afeciunilor parodoniului marginal sunt expuse
n trei grupe de factori etiologici:
1. Starea produselor metabolice n placa bacterian i n tartrul dentar; 2. Factorii de la nivelul
cavitii bucale capabili s sporesc sau s slbesc potenialul patogenic al microorganismelor i
produselor lor metabolice; 3. Factorii generali ce regleaz proceselor metabolice a esuturilor
gazd (cavitii bucale), de care i depinde reacia de rspuns la aciunea patogenic a
microorganismelor;
n parodontologie o importan prioritar o are 4 noiuni:
din depozite dentare nemineralizate (placa bacterian i depozitele dentare moi, adic substana
alb); din cele mineralizate (tartru dentar supa- i subgingival).
Factorii locali:
Igiena insuficient a cavitii bucale (prezena plcii bacteriene);
Prezena tartrului dentar;
Obturaii defectuoase (n zona papilei interdentare);
Construcii protetice incorecte (iritaii cu croete);
Aparate ortodontice (activarea incorect);
inele n caz de fracturi a oselor maxilare (dinilor);
nghesuiri de dini, fixarea joas (prea sus) a frenulelor buzelor;
Deprinderi vicioase (inerea i mucarea pixului);
Factori nocivi profesionali (cariere de piatr i crbune, ntreprinderi chimice, de panificaie);
Substane chimice (benzina, lacuri, sruri ale metalelor grele);
Substane
chimice
iatrogene
(pasta arsenical
necroza
papilei interdentare).
Factorii generali
Boli ale sngelui (unul din simptomele precoce a leicozelor);
Afeciunile sistemului cardio-vascular;
Afeciunile sistemului gastro-intestinal (ulcere, gastrite, colite);
Boli ale sistemului endocrin (diabetul zaharat);
Dereglri hormonale (gingivita juvenil);
Intoxicaii cu substane medicamentoase (definipin n
tratamentul epilepsiei);
Intoxicaii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.);

Irradieri cu razele X;
Boli infecioase;
La fumtori (alcolici) i narcomani).
CLASIFICARE:
Dup decurgerea procesului: cronic, agresiv;
Fazele procesului: acutizare (abscedare), remisie;
Gravitatea procesului se determin dup tabloul clinico-radiologic:
gradul uor pungile parodontale pn la 4 mm.; gradul mediu pungi
parodontale de la 4 mm. pn la 6 mm.; gradul grav profunzimea pungilor
parodontale peste 6 mm.; Rspndirea procesului: localizat, generalizat.
n general PM se caracterizeaz ptin prezena a trei semne patognomice:
inflamaie;
- alveoliz;
prezena
pungilor
parodontale.
Inflamaia este o continuare a celei gingivale i depinde de stadiul de evoluie, de morfologia
parodoniului, de grosimea i calitatea estului gingival;
Aleveoliza reprezint distrugerea osului alveolar ca urmare a aciunii diferitelor enzime
bacteriene i lizozomale, fiind unul din simptomele caracteristice ale bolii parodontale;
Punga parodontal rezult din aprofundarea patologic a anului gingivodentar prin migrarea
epiteliului de jonciune n direcie apical;
PATOGENIA:
Reacia local a
esuturilor
gazd (parodontale) la
aciunea
microorganismelor i toxinelor lor la nivelul capilar, deoarece anume la acest nivel se petrece
schimbul de substane, cu eliminarea produselor metabolice;
Pentru izolarea i distrugerea agentului microbian (i a toxinelor), n zona respectiv se ndreapt
leucocitele (neutrofilele PMN);
n procesul de distrugere a celulelor microbiene, ele elimin fermeni celulari (lizozomali) foarte
toxici;
Localizate n spaiile intercelulare celulele gigante elimin substane biologic active (heparin,
histamin) i muli ali fermeni pentru izolarea i distrugerea celulelor microbiene (inflamaie
acut);
Dilatarea brusc a capilarelor i mrirea permiabilitii, clinic se pronun prin sngerri
gingivale;
Edemul esuturilor moi apare ca rezultatul afectrii sistemului capilar venos i dereglarea
evacurii limfatice;
Simptomul de durere gingival este rezultatul acumulrii n esututri a peptidelor i bradichininei;
Dac la aceast etap se nltur agentul lezant (de regul microbian), peste o perioad scurt,
toate elementele structurale (vasele, celulele gazd i esuturile parodontale) revin la normal;
Dac nu - procesul trece n cronic i capt un caracter mai pronunat:
Permiabilitatea crete i se menine un timp ndelungat;
n capilare se micoreaz fluxul de snge;
Lrgirea brusc i lizarea vaselor sanguine (sistemului capilar venos);

Evacuarea lifmatic se stopeaz pe o perioad ndelungat;
Edemul esuturilor moi se mrete;
Se deregleaz troficitatea esuturilor gazd;
Lezarea lizozomal cu eliminarea fermenilor activi de ctre celulel de aprare devine de
nereglat;
n esututri se acumuleaz o cantitate mare de fermeni (prostoglandine, proteaze, tripsin,
catepsin, etc.), care au menirea de a proteja esuturile gazd, ns ele ncep lezarea lor (autoliza);
Se modific mediul acid cu dereglarea procesului de formare i maturizare a osteobltilor, n
schimb se activeaz formarea osteoclatilor;
Dereglare metabolismului n toate structurile parodontale (esutul colagenic, conjunctiv);
Acumularea de substane toxice, acioneaz destructiv direct asupra structurilor osoase,
colagenice i substanei fundamentale;
Ca rezultat apare o situaie ideal de ptrundere a microorganismelor i toxinelor lor n
profunzimea esututrilor gazd;
n aa condiii aciunea mecanic din fizilogic devine patologic
(traumatic) pentru structurile osoase i de amortizare ale parodoniului NB
!!!.
Concepia modern n etiopatogenia Bolii Parodontale
Boala parodontal este iniiat i susinut de factorii microbieni viruleni produi de placa
microbian subgingival.;
O parte din aceste substane sunt capabile de a leza la direct celulele gazd n timp ce altele pot
activa celulele umorale i tisulare care provoac leziuni parodontale;
Patogenitatea bacteriilor subgingivale ctre esutul parodontal este confirmat de multipli
cercettori, prin care se atribuie un rol predominamt urmtoarelor microorganisme markeri:
Acidobacilus actinomycetemcomitans, Phorphyromonos gingivals, Prevotela intermedia,
Bacteroides forsythus, Fusobacterium nucleatum, Ekenela corrodens, Streptostreptococcus
micros, Streptococcus intermedium;
Mecanismele de patogenitate bacterian n parodontite sunt fie directe prin ac iunea nociv a unor
factori de structur bacterian, producerea de exotoxine, endotoxine, enzime, metaboli i toxici,
invazia esuturilor, fie inderecte. Mecanismele inderecte include rspunsul imunologic al gazdei
specific i nespecific - care ncearc s se apere fa de agresiunea microbian, mecanisme care
pot deveni ele nsui factori de agresivitate i progresie a leziunilor parodontale.
n etiopatogenia parodontitelor marginale, n prezent se accept dou elemente dominante certe i
solid conturate (Cozma I.A. 2008, .. et al.2008):
gradul microbian provenit din placa bacterian subgingival;
2)
susceptibilitatea
macroorganismului de a declana un proces imun.
De rnd cu alte funcii macrofagele elibereaz enzime cu rol distructiv tisular ca: elastaze,
hialuronidaze, citochne (interleuchina-1, factorii citotoxici, prostoglandine, leucotrine, .a.), care
pot resorba osul.
Dup prerea unor savani microorganismele parodontopatopatogene nu pot dezvolta boala
parodontal fr al surprinde pe pacient ntr-o etap sau condi ii de susceptibilitate, n care
factorii de imunitate sunt lezai.
99.Abcesul paradontal
Parodontita acuta este o continuare a parodontitei hiperemice, in care se intalnesc modificari
inflamatoriimai avansate. Exudatul inflamator creste mult tensiunea intratisulara, ligamentele
sufera un proces de inbibitie, iar dintele capata un anumit grad de mobilitate. Se remarca o
demineralizare a osului periapical.
Durerea are o evolutie ascendenta, de la simpla jena, pana la dureri insuportabile, pe parcursul a
24-48 de ore. Durerea nu este calmata de antialgicele obisnuite si este permanenta. Pacientul evita
miscarile capului, nu zambeste.
In dreptul radacinii, mucoasa este congestionata, depresibila la palpare si se constata durere.
Poate existaadenopatie regionala de insotire.
Daca inflamatia se extinde, poate aparea edemul tegumentelor. De exemplu, pentru dintii frontali
superiori edemul intereseaza buza superioara, pentru caninii superiori aripa nasului si regiunea
palpebrala, pentru premolari si molari superiori, regiunea geniana. La arcada inferioara, edemul
poate interesa buza inferioara, regiunea submandibulara sau submentoniera, in functie de
localizarea dntelui cauzal.
Diagnosticul pozitiv se pune pe caracterul acut al durerii, durerea la percutia in ax a dintelui,
tumefierea mucoasei si tegumentelor, lipsa semnelor de vitalitate dentara si starea generala
afectata.
In evolutie, parodontita seroasa poate trece spre o parodontita acuta purulenta, se poate croniciza,
sau se poate vindeca spontan (rar).
Parodontit marginal cronic exacerbat Se poate dezvolta pe fondalul PMC de gradul mediu
apar inflamaii acute, este caracteristic pentru bolnavii ce sufer de afeciuni generale.
100.Parodontita cronica forma usoara.Morfologie.Tablou clinic.Clis radiolo.
Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructia progresiva a
periodontiului si tesutului osos al septului interdentar.
In par cron usoara acuzele sunt nesemnificative:singerari gingivale periodice(cind se spala
dintii).miros neplacut.senzatii gingivale neplacute,depuneri curente de tartru.Se localiz in
regiunea incisivilor maxilei si mandibulei.
La examinare se observa hiperemie in reg gingiei interdentare si o parte din gingia
alveolara,punga gingivala de pina la 3,5mm.
Cliseu radiologic:resorbtia placii compacte de la nivelul septului interdentar,reducerea pina la 1/3
din inaltimea septului interdentar cu dereglarea virfului sept inter. Lipseste mmobilitatea dintilor.
101.Parodontita cronica forma medie.Morfologie.Tablou clinic.Clis radio.
periodontiului si tesutului osos al septului interdentar. Se caracterizeaza prin extinderea proc
inflamat asupra unei parti insemnate din gingia alveolara si adincirea pungii gingivale,formarea
pungii gingivale cu o adincime pina la 5 mm.
Acuze:singerari gingiv frecvente in timpul spalarii,consumului de alimente tari,schimbarea culorii
gingiei,mobilitatea unor dinti dispersati.
La consultatie se depisteaza: cianoza papilelor gingiv interdentare,inflamarea lor,aderarea usoara
la dinti.Singerari la cea mai mica atingere.La palpare se elimina un continut seros.,migrari
patologice de grad
I.
Cel mai des in regiunea incisivilor maxilarului inferior si a molarilor de pe ambele
maxilare.Anomaliile dispunerii dintilor agraveaza procesele inflamatorii din zona.
Cliseu radiologic:
destructia tesutului osos pina la din septul interdentar,prezenta
osteoporozei,largirea spatiului periodontal in zona festonului gingival.
102.Parodontita cronica forma grava. Morfologie.Tablou clinic.Clis radio.

periodontiului si tesutului osos al septului interdentar
Bolnavii acuza dureri in procesul de masticatie,schimbarea pozitiei dintilor,supuratie
periodica,aparitia spatiului intre dinti,aparitia mirosului neplacut actioneaza asupra psihicului
bolnavilor.
La examinare: deformarea accentuata a gingiei din cauza proliferarii granulatiilor,fibrozei si
hiperemiei de staza.Papilele gingivale adera fragil la suprafata dintilor,depuneri insemnate de
tartru,resturi alimentare,placa microbiana.Din cauza singerarii si durerilor bolnavii nu-si mai
spala dintii contribuind la evolutia procesului inflamator.La sondare pungi parodontale adinci de
5-7 mm,dintii au migrari patologice de gradul II-III.Deplasari ale dintilor in forma de
evantai,rotiri in jurul axei.
Cliseu radiologic: destructia tesutului osos de grad II-III,focare de osteoporoza,pungi osoase.
Stare de remisie dupa tratament complex inclusiv chirurgical si ortopedic.
103.Parodontoza.Etiologie.Patogenie.Clasificare.
Afectiunea tesuturilor parodontiului cu caracter primar-distrofic.
Etiologie : Microorganismele: Se considera ca toti factorii care influenteaza etiopatogenia si
evolutia paradontozei sunt favorizanti sau predispozanti, dar nu constituie cauza bolii. Factorul
cauzal de paradontoza este considerat factorul microbian. Se poate afirma ca factorul determinant
este raspunsul imun al organismului. Paradontoza este rezultatul interactiunii intre bacteriile din
placa bacteriana si raspunsul imun al gazdei, terenul.Sistemului imunitar: Paradontoza are o
evolutie ce depinde nu numai de agresivitatea si specificitatea bacteriilor, dar si de modul cum va
raspunde organismul la atacul microbilor, existand o interactiune intre microorganismele cavitatii
orale si raspuns imun al organismului.
Factorii generali sunt factorii care influenteaza reactivitatea generala,
favorizand
imbolnavirea
pacientului:
-factori
genetici
(predispozitia
constitutioanala);
-factori
metabolici
(diabet);
-factori
hormonali
(endocrinopatii);
-afectiuni
ale
tesutului
conjunctiv;
-afectiuni ale sistenului nervos central;
-factori imunitari: scaderea capacitatii de aparare sau reactivitate autoimuna; -factori externi
(intoxicatii);
-stari carentiale (hipovitaminoze).
Factorii locali sunt factori de iritatie pentru parodontiu si pot fi cauzali, ex.: placa bacteriana, si
favorizanti: tartrul dentar, trauma ocluzala, carii dentare, edentatia, anomalii dento maxilare,
obiceiuri vicioase, factori iatrogeni.
Patogeneza:Schimbari distrofice:intirzierea substitutiei structurilor osoase,coloritul tesutului osos
este neuniform,se accentueaza liniile de forta,are loc ingrosarea trabeculelor osoase din substanta
spongioasa pina la pierderea spongiozitatii.
Boala se manifesta prin atrofia progresiva a proceselor alveolare.roentgen releva modificari
osoase sclerotice,procesele atrofice in acest tesut ducind la micsorarea in inaltime a septurilor
interdentare.
Clasificare:
Forma usoara senzatii neplacute in gingie,prurit in reg incisiv maxilar inferior,radiologic
scaderea de 1/3 a inaltimii septurilor osoase interdentare. Forma medie radacinile
dintilor(canikni si incisivi) se dezgolesc,adeseori au culoare galbuie,hiperestezia tesuturilor

dintelui,dezgolirea pina la 1/3 din suprafata radacinii,reducerea pina la a inaltimii septurilor
osoase interdentare.
Forma grava dezgoliri importante ale radacinilor dentare1/2 si mai mult,se deschid spatiile
interdentare ,accentuat defectiunea estetica.
104.Parodontoza.Tabloul clinic.Diagnostic diferential.
Afectiunea tesuturilor parodontiului cu caracter primar-distrofic.
Tablou clinic: Forma usoara senzatii neplacute in gingie,prurit in reg incisiv maxilar
inferior,radiologic scaderea de 1/3 a inaltimii septurilor osoase interdentare.
Forma medie radacinile dintilor(canikni si incisivi) se dezgolesc,adeseori au culoare
galbuie,hiperestezia tesuturilor dintelui,dezgolirea pina la 1/3 din suprafata radacinii,reducerea
pina la a inaltimii septurilor osoase interdentare.
Forma grava dezgoliri importante ale radacinilor dentare1/2 si mai mult,se deschid spatiile
interdentare ,accentuat defectiunea estetica.
Semnele diagnostice: absenta inflamatiei,gingia are
culoare palida
retractia gingiei si deshosarea coletului apoi a radacinii dentare absenta pungilor
parodontale si gingivale
nu este caracteristica placa microbiana sau depozitul moale
asocierea frecventa cu patologia dintelui ce nu are ca origine caria(eroziunea
smaltului,uzura,defectul cuneiform) dintii isi pastreaza o buna fixare chiar in cazul atrofiei
marcate a septurilor interdentare,deoarece evolueaza sincronic cu retractia gingivala.
Examenul radiologic nu evidentiaza semne ale destructiei inflamatorii a tesutului osos al septului
interdentar,conturul fiind clar,constatindu-se reducerea inaltimii acestuia fara focare de
osteoporoza,dilatarea spatiului periodontal
Afectiuni ale glandelor endocrine si dereglari metabolice
Tabloul schimbarilor distrofice ale tesutului osos asemanator cu cel din parodontoza,a fost
observat
in
unele
endocrinopatii(insuficienta
cronica
paratiroida),si
situatii
exceptionala(hipodinamie,hipoxie ,hipoxemie)
105.Parodontomele.Etiologie.Tablou clinic.Diagnostic diferential.
Parodontoamele cuprind tumorile si procesele cu aspect de tumori.
Fibromatoza gingiei.Epulis.Chistul paradontal.
Fibromat ging- seamana cu gingivita hipertrofica insa nu are nimic comun cu inflamatia.Spre
deosebire de gingiv in procesul de fibromatoza gingivala se observa deformarea atit a gingiei
interdentare cit si alveolare.
Morfologic- prezinta infil.tratia tesutului conjunctiv fibros dens cu o cantitate neinsemnata de
elemente celulare
Acuze-aspectul neobisnuit al gingiei,care acopera in mare sau mica masura coroana dentara.
Epulis-se aseamana cu hipertrofia papilei gingivale interdentare.
Se intilneste la pers 20-40 ani,mult mai rar la persoane in virsta.
La aparitie contribuie factori iritabili locali (tartru,resturi radiculare dentare) Formatiunile apar
doar unde exista dinti(sau radacini ale acestora),evolueaza incet,ani de zile.
Acuze-prezenta acestor formatiuni nedureroase,care evolueaza ca marime si singereaza usor la
palpare.
La examinare se constata tumori de forma unei ciuperci,daca evolueaza rapid pierde forma de
ciuperca.
Chistul parodontal-zone ale destructiei tesutului osos cu forme rotunjite.
Diagnostic diferential: Cu procesele similare hiperplastice cu caracter inflamator- gingivita
hipertrofica,hipertrofia unor papile gingivale provocate de excitanti locali.
106.Metode fizioterapeutice in tratamentul gingivitelor.
Termoterapia: se fac cltituri cu soluii cldue din infuzii de plante
medicamentoase.
Efectul:
sub influena cldurii vasele se dilat, se intensific circula ia saungvin, se amelioreaz trofica,
se intensific refluxul elementelor patologice, se intensific metabolismul n esuturi.
Temperatura ridicat se utilizeaz cu scop de a absorbi elementele dezintegrrii metabolice n
procesele inflamatorii, pentru Stimularea regenerrii, pentru mic orarea senza iilor dureroase.
Razele ultraviolete:
Aciunea direct a radiaiei duce la denaturare i coagulare proteinelor, dup clivajul lor enzimatic
se formeaz substane biologic active (histamina, acetilcolina). Substan e biologic active sunt
absorbite n snge, oferindefect secundar umoral asupra tonusului vascular, muscular, receptorilor
nervoi i metabolismului.
Razele ultraviolete sunt eseniale pentru procesele fiziologice normale. Ele particip n procesul
de transformare a provitaminei D n vitamina D3, care provoac reglarea proceselor de
mineralizare i fermentare.
Ca urmare a unui efect bactericid direct al razelor ultraviolete, se iradiaz germenii care sunt pe
suprafaa plagii, mucoasei, precum i n aer. n efect bactericid indirect ale razelor ultraviolete,
mecanismul de aciune asupra bacteriilor este altul. Razele ultraviolete, irit receptorii nervo i
periferici, provoac impulsuri aferente puternice n sistemul nervos central de la locul de
expunere, n rezultat apar reacii reflex, se intensific metabolismul i astfel se creaz condi ii n
care bacteriile patogene i pierd capacitatea de a se reproduce i mor.
Terapia cu laser:
Esena tratamentul este n interaciunea fasciculului laser monohrom cu forma iunile intracelular.
Ca urmare, se schimb cursul reaciilor biochimice ale structurii moleculare.
Puterea mic a laserului are efect de stimulare, analgezic i antiinflamatorii. Sub influen a
radiaiilor laser de joas frecven cu lungimea de und (0,631,3 mm) prezint urmatoarele efecte
biologice:
sporirea circulaiei sngelui i activarea schimbului de lichid intersti ial; stimularea
metabolismului electrolit n citoplasma celulelor i ca o consecin accelerarea proceselor
metabolice, stimularea recuperrii celulelor
prin
creterea
produciei
de
ATP, consumul de oxigen, sintetizarea de proteine, acizi nucleici i activarea enzimelor
citoplasmatice;
efecte asupra sistemului imunitar; crete pragul durerii a
terminaiilor nervoase.
TErapia cu microunde:
sunt
utilizate
vibraii electromagnetice
(2.38 GHz).
Terapia cu microunde provoac:
Accelerarea circulaiei sanguine i a limfei;
Creterea permeabilitii peretelui vascular;
Creterea metabolismului;
alternative
de frecven ultra-nalt
Creterea reacii de aparare;

Reducerea sensibilitii terminaiunilor nervoase (efect analgezic).
Terapia
cu
microunde
are
aciune
antiinflamatoare. Aceste manifestri apar n zona de impact i pr ile simetrice. Stimularea
receptorilor nervoi duce la formarea de reac ii reflexe pozitive i ac iune umoral secundar.
Cura de tratament 3-12 edinte acte 5-8 minute.
107.Rolul factorilor generali in etiologia gingivitelor.
Starea generala a organismului conteaza.
Gingivita din cursul unor stari fiziologice ca sarcina,menopauza poate aparea, sarcina poate
influenta prin modificari hormonale reactia locala a tesuturilor fata de placa bacteriana.
Gingivita in cursul unor boli sistemice:Diabet-favorizeaza un raspuns modificat de aparare din
partea acestor structuri fata de placa bacteriana.Hipovitaminoza c deficitul de vit C modifica in
sens agravant raspunsul gingival prin edem,hiperplazie,singerari gingivale.
Gingivite din leucemii,anemii,tulburari imunodeficitare.
108.Gingivita de
sarcina.Clinica.Particularitati
ale tratamentului.Profilaxie
Sarcina poate influenta prin modificari hormonale reactia locala a tesuturilor fata de placa
bacteriana.
In lichidul santului gingival se remarca o crestere a speciei anaerobe asupra careia hormonii
steroizi(progesteronul si estrogenul) mult crescuti la acest nivel actioneaza ca factori de
proliferare.
Simptomatologia - principalele semne de imbolnavire gingivala sunt hiperplazia si singerarea.
gingia este tumefiata,marita in volum culoarea variaza de la rosu viu la violaceu,frecvent gingia
este acoperita de depozite fibrinoase sau purulente.
Singerarea se produce la cele mai mici atingeri
Uneori hiperplazia gingivala are aspect tumoral,fiind denumita tumora de sarcina(incidenta 2-5%)
Semnele clinice ale gingivitei se accentueaza din luna a II sau aIII ,devin destul de proonuntate in
luna a VIII
Apare din cauza productiei crescute de hormoni gonadotropi.
Evidentierea si indepartarea placii bacteriene(principala etapa in tratament),tratamentul
medicamentos antimicrobian si antiinflamator al gingivitei.Educatia igienica a pacientului.
109.Tratamentul complex al paradontitelor.
Incepe prin control igienic,educarea pacientului in spiritul igienei rationale(fara respectare se
mentin depunerile supradentare)
Jugularea
fenomenelor
inflamatorii
acute
administrind
solutii
de
enzime
proteolitice,trihopol,sangviritrina max 2-3 sedinte. Inlaturarea depunerilor dentare si obturarea
cariilor.
Numai dupa asta se trece la metode chirurgicale:chiuretajul pungilor gingivale,tratamentul
chirurgical al pungii parodontale,in caz de abces gingivectomia.
Tratamentul oropedic are caracter de terapie patogenetica fiindca suprima mobilitatea
dintilor,traumele articulare. Folosirea vitaminelor din grupul C,P si grupul B.
Injectiile cu preparate din acidul nicotinic-ameliorarea proceselor de oxidoreducere din peretii
vasculari.
110.Principii de baza in tratamentul local al paradontitelor.
Principiile generale:
Profilaxia primara-totalitatea masurilor de igienizare a cav bucale. Profilax secundara- oprirea
evolutiei bolii parodontale spre forme mai avansate.
Profila tertiara- prevenire recedivelor dupa tratamentul formelor manifeste.
Terapia medicamentoasa a pungilor gingivale si parodontale nu poate fi considerata intemeiata si
cu efect curativ de sinestatator,deoarece epiteliul vegetant este refractar la medicamentele
aplicate.Asemenea tratament nu suprima pungile.rezulta ca intre masurile profilactice si curative
exista numeroase elemente comune.
111.Tratamentul local antiinflamator al parodontitelor.
Instilatii in pungile parodontale,in caz de parodontota marginala cronica cu exsudat purulent--Elysol metronidazol gel dentar 25%,Dumex cu actiune antimicrobiana si antiinflamatoare.(acul
seringii este introdus prin miscari blinde in interiorul pungii parodontale pina la portiunea cea mai
adinca,instilatiile se fac la 1-2 zile interval,2-4 sedinte).
Medicatie cu glucocorticoizi hidrocortizonul,in general reduc inflamatia de cauze variate,in
tesuturle inflamate inhiba macrofagele,migrarea polimorfonuclearelor,reduc permeabilitatea
capilarelor.In faze tardive inhiba sinteza proteica,fibroblastele,osteoblastii.
Clinic reduc inflamatia,hiperemia,exsudatul inflamator dar si scaderea proceselor
reparatorii
ale
tesuturilor
lezate.(hidrocortizon acetat,prednison,prednisolo,
triamcinolon,dexametazon)
112.Metode de tratament al gingivitelor hipertrofice.
Din mijloacele medicamnetoase cu proprietati de reducere a fenomenului hipertrofic se
recomanda injectii in papilele gingivale cu solutie de lidaza.In procesul terapiei complexe folosim
diverse tipuri de masaje,electroforeza cu heparine si alte metode.
Alegerea metodei este determinata de factorii cauzali:
la
gravide
se
suprima
depunerile
dentare,se
recomanda
preparate
antiinflamatorii,heparina.Tratamentul conservativ in aceasta perioada este putin eficient.
Forma edematoasa trece in fibroasa de aceea efectuam gingivectomia cind exista hipertrofie.
In cazul anomaliei de muscatura se cere si terapie ortodontica.
113.Planul tratamentului local al parodontitelor
Directii principale in tratamentul local: tratamentul
antimicrobian si antiinflamator tratamentul chirurgical
tratamentul de echilibrare ocluzala
tratamentul de reabilitare structurala si functionala a parodontiului marginal prin biostimulare
tratamentul complicatiilor
Etapele principale de tratament:
Tratamentul complicatiilor acute ale parodontitelor marg .cronice.
Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana: evidentierea
placii microbiene indepartarea placii microbiene
detartrajul supra si sub gingival
Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni.
Tratamentul medicamentos antimicrobian ai antiinflamator al gingivitei si parodontitei marg cron

superf.
Reducerea exsudatului inflamator din pungile parodontale
Suprimarea
chirurgicala
a
focarelor
inflamatorii(altele
decit pungi
parodontale)
Suprimarea propriu-zisa a pungilor parodontale. Restaurarea morfologiei
dentare afectate prin carie.
slefuiri ocluzale
imobilizarea dintilor parodontici restaurarea protetica tratamente orto tratamentul
hiperesteziei biostimulare mentinerea prin masuri profilactice a rezultatelor obtinute in
tratament.
114.Rolul
igienii cavitatii
parodontale.
bucale in
tratamentul
afectiunilor
Indepartarea placii bacteriene si prevenirea acumularii ei pe dinti si suprafetele gingivale

adiacente reprezinta conditia esentiala pentru mentinerea starii de sanatate gingivala si
parodontala.La persoanele cu parodontiu sanatos indepartarea placii microbiene previne aparitia
imbolnavirii gingivale.
La bolnavii in curs de tratament indepartarea placii favorizeaza procesul de vindecare,iar la cei
tratati impiedica aparitia recidivelor.
Rezultatul tratamentului parodontal poate fi compromis daca pacientul nu isi insuseste un
program corect de autoigienizare,program care trebuie controlat si eventual corectat.
Igienizarea se face prin periaj gingivo-dentar,la care se asociaza mijloace secundare de intretinere
a igienei si de catre medic prin:
-detartraj chiuretaj radicular aplicaarea substantelor medicamentoase cu actiune antimicrobiana si
antiinflamatoare.
115.Importanta
slefuirii
selective
parodontale,tehnica de efectuare.
in
tratamentul
leziunii
De regul, dup efectuarea msurilor de igien profesional a cavitii bucale pacienilor li se

indic tratament antibacterial complex, i deja peste 10-14 zile efectul tratamentului devine
evident. Reieind din faptul c toate afeciunile parodontului sunt maladii de etiologie
multifactorial este important ca i tratamentul aplicat s fie complex. Frecvent la aceast
categorie de pacieni lipsesc o parte din dini, iar cei rmai sunt mobili, fiind suprasolicitai. n
aceste situaii este absolut necesar consultaia stomatologului-ortoped, pentru elaborarea planului
de protezare. Chiar dac sunt prezeni toi dinii, consultaia ortopedului este indispensabil,
deoarece n aa cazuri este necesar lefuirea selectiv a dinilor cu supracontact, adic care
suport suprasolicitare, pentru a le micora efortul
ndeprtarea punctelor premature prin lefuiri selective se poate face prin mai multe metode:
metoda Jankelson, metoda Schuyler. metoda Shore,metoda Ramfjord, metoda Barelle.
-Metoda Jankelson se monteaza modelele de studiu in Ocluzor si stabilirea in acest fel a ordinii
de slefuire selectiva.
-metoda Schyler preconizeaza o slefuire a contactelor premature in pozitiile de contact centric si
intercuspidare precum si pozitii si miscari excentrice.
- metoda Ramfjord - Ramfjord consider c lefuirea selectiv trebuie s realizeze
urmtoareleobiective:
eliminarea punctelor de contact prematur n intercuspidarea maxim i ocluziacentric,eliminarea
oricrei devieri laterale n micarea de nchidere . n esen principiile metodei Ramfjord constau
n lefuirea selectiv care s deblocheze alunecareamandibulei din intercuspidarea maxim spre
ocluzia de relaie centric i invers, precum idin relaia centric spre poziiile laterale i
anterioare excentrice.Tehnica de lefuire a lui Ramfjord este foarte apropiat de cea a lui
Schuyler. ncadrul lefuirii interferenelor centrice, autorul recomand respectarea stopurilor
centrice ia cuspizilor de sprijin. Pentru conservarea stabilitii ocluzale, autorul recurge la
crearea desuprafee perpendiculare pe axul dintelui, lrgind fosa dinspre ocluzia centric spre
ocluziade intercuspidare maxim
116.Metode chirurgicale in tratamentul parodontitelor
(chiuretajul,chiuretajul deschis,operatii gingivotomie,cu lambouri).
Chiuretajul subgingival se realizeaza in pungi parodontale adevarate,dincolo de zona de insertie
a epiteliului jonctional.
Indicatii pungi parodontale mici 2-4mm adincime,pungi parodontale foarte adinci,ratiunea
chiuretajului fiind dubla si explicata prin necesitatea de a talona reactivitatea locala si
posibilitatile de vindecare inaintea unei interventii mai ample;pentru a reduce riscul de acutizzare
prin suprainfectare a pungii parodontale;fistule apico-gingivale.
Contraindicatii la nivelul bi- tri- furcatiei radiculare;la dintii cu mobilitate crescuta si pericol de
avulsie prin manevrele de chiuretaj.
Tehnica: inchis si deschis.
Inchis- in cimp inchis ,fara decolari gingivale,cind papila interdentara este lasata in pozitie
deasupra limbusului alveolar si este tractionata pentru accesul instrumentului la pungile
parodontale.
Deschis incizie intrasulculara cu bisturiul a papilelor interdentare pina la dinte sau osul
alveolar,urmata de indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv subiacent inflamat si necrotizat,se
formeazaa astfel microlambouri papilare care favorizeazaa accesul.
Gingivotomia - se indeparteaza peretele moale al pungilor parodontale; si gingia hiperplaziata si
pungile false sau adevarate subiacente.
Gingivotomia are cel mai inalt grad de eficienta terapeutica.
Indicatii pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros,abcese gingivale situate in grosimea
papilei interdentare,abcese parodontale marginale recidivante,hiperplazii gingivale de cauza
iritativa.
Contraindicatii gingivite alergice,hipertrofii gingivale reversibile prin tratament microbian,inn
gingivite de sarcina,pungi parodontale osoase.
Operatii cu lambou: prin lambou se intelege un fragment de mucoasa decolata de osul alveolar
subiacent prin una sau mai multe incizii,fragmentul decolat poate fi partial sau total reflectat,ceea
ce permite acces direct si buna vizibilitate asupra zonei operate.
Indicatii resorbtie osoasa verticala neuniforma;pungi parodontale osoase;recidive dupa chiuretaj
subgingival.
117.Selectarea metodelor de tratament al afectiunilor parodontiului in concordanta cu
specialisti.
Tehnici terapeutice: indepartarea placii bacteriene,detartrajul sub si supra gingival,tratamentul
medicamentos,antiinflamator,antimicrobian.,restaurarea morfologiei dentare afectate cu carii.
Tehnicile
chirurgicale: chiuretajul
gingival
si
subgingival,gingivectomia,gingivectomia
gingivo-plastica,operatii
cu
lambou,chirurgia osoasa alveolara,chirurgia mucogingivala.
Tehnici ortopedice:
slefuiri ocluzale,restaurare protetica,imobilizarea dintilor parodontici
Tratamente ortodontice.
118.Metode fizioterapeutice in tratamentul leziunilor parodontiului.
Termoterapia: se fac cltituri cu soluii cldue din infuzii de plante
medicamentoase.
Efectul:
sub influena cldurii vasele se dilat, se intensific circula ia saungvin, se amelioreaz trofica,
se intensific refluxul elementelor patologice, se intensific metabolismul n esuturi.
Terapia cu laser:
biologice:
prin
creterea
produciei
de
citoplasmatice;
TErapia cu microunde:
sunt
utilizate
alternative
(2.38 GHz).
Terapia
cu
microunde
are
aciune
antiinflamatoare. Aceste manifestri apar n zona de impact i pr ile simetrice. Stimularea
receptorilor nervoi duce la formarea de reac ii reflexe pozitive i ac iune umoral secundar.
Cura de tratament 3-12 edinte acte 5-8 minute.
119.Tratamentul general al parodontitei si parodontozei,preparate medicamentoase.
Indepartarea placii bacteriene si detartrajul nu inlatura prin ele insele leziunile de tip inflamator si
proliferativ al parodontiului marginal superficial si profund.
Local:
Instilatii in pungile parodontale,in caz de parodontota marginala cronica cu exsudat purulent--Elysol metronidazol gel dentar 25%,Dumex cu actiune antimicrobiana si antiinflamatoare.(acul
seringii este introdus prin miscari blinde in interiorul pungii parodontale pina la portiunea cea mai
adinca,instilatiile se fac la 1-2 zile interval,2-4 sedinte).
Medicatie cu glucocorticoizi hidrocortizonul,in general reduc inflamatia de cauze variate,in
tesuturle inflamate inhiba macrofagele,migrarea polimorfonuclearelor,reduc permeabilitatea
capilarelor.In faze tardive inhiba sinteza proteica,fibroblastele,osteoblastii.
Clinic reduc inflamatia,hiperemia,exsudatul inflamator dar si scaderea proceselor
reparatorii
ale
tesuturilor
lezate.(hidrocortizon acetat,prednison,prednisolo,
triamcinolon,dexametazon)
Antibiotice:ampicilina,amoxicilina,cefalosporine,nistatina,tetraciclina,strept omicina,lincomicina.
Medicatie cortizonica:glucocorticoizii:hidrocortizon,prednison,prednisolon,triamcinolo n.
Antihistaminice;,antivirotice:amantadina,acyclovir;
Produse
imunobiologice: vaccin stafilococic,cantastim.
120.
Medicamente cu aciune antiinflamatorie folosite n tratamentul general al parodontitelor.
Preparate antiinflamatorii (5% unguent cu butadion, Metrogil-Denta, BioRgel, unguent cu
heparin aplicaii pe gingie sau n componena unor paste curative), ce stimuleaz
permiabilitatea vaselor sanguine;
Desensibilizante (suprastin, tavegil, erolin cte o pastil ninte de somn);
Dac persist febra (formele medie i grav) antipiretice;
121.
Terapia hiposensibilizant n tratamentul complex al parodontitelor.
Desensibilizante (suprastin, tavegil, erolin cte o pastil ninte de somn); Dac persist febra
(formele medie i grav) antipiretice;
122.
Terapia tonefiant n tratamentul complex al parodontitelor.
Bie cu antiseptice (0,06% hlorhexidin, stomatidin, hexoral) 2-3 n zi cte 2-3 min.,
ndeosebi dup periajul dinilor;
Psatile sibidin ce
conin hlorhexidin i acid
ascorbic,
lisobact, imudon(pastile
de subt) stimuleaz forele de aprare a mucoasei cavitii bucale, inclusiv i prin mecanismul
de aprare imun;
aplicaii cu preparate cheratoplastice (ulei din ctin alb, ulei din mcie, pantenol, etc.);
de efectuat periajul neaprat cu o perie moale cu paste ce conin fermeni sau piht (pepsodent,
lesnaia, extra sau oricare past curativo-profilactic)
123.
Preparate tonefiante folosite n tratamentul general al parodontitelor.Reete.
- Bie cu
antiseptice (0,06% hlorhexidin, stomatidin, hexoral) 2-3 n zi cte 2-3 min., ndeosebi dup
periajul dinilor;
Psatile sibidin ce
conin hlorhexidin i acid
ascorbic,
lisobact, imudon(pastile
de subt) stimuleaz forele de aprare a mucoasei cavitii bucale, inclusiv i prin mecanismul
de aprare imun;
aplicaii cu preparate cheratoplastice (ulei din ctin alb, ulei din mcie, pantenol, etc.);
de efectuat periajul neaprat cu o perie moale cu paste ce conin fermeni sau piht (pepsodent,
lesnaia, extra sau oricare past curativo-profilactic)
124.
Mijloace osteotrope n tratamentul general al parodontitelor. Reete. Lincomicina,
BioR 125.
Rolul metodelor fizioterapeutice n tratamentul complet al afeciunilor parodontale.
n tratamentul periodontitelor metoda fizioterapeutic se aplicdesinestttor sau ca component a
tratamentului complex. Scopul procedurilor fizioterapeutice este lichidarea procesului inflamator
din periodont i accelerarea regenerrii esutului osos.
Pentru diminuarea edemului, stazei, durerilor, pentru mbuntirea troficii esuturilor, ntrirea
proceselor imunobiologice i micorarea virulenei microflorei n faza acut pn i dup
intervenia chirurgical se folosesccureni de nalt frecvent.
Pentru prentmpinarea trecerii fazei seroase n cea purulent i n faza de infiltrare celular, dac
nu e asigurat eliminarea exudatului, se administrez o doz atermic aa ca pacientul s nu
perceap cldura. In restul cazurilor se folosete o doz oligotermic.
Pentru obinerea dozei atermice se aplic tensiunea minim a aparatului la ieire i se msoar
temperatura sumar n intervalul de 6 cm. Durata procedurii e de 10 min. Pentru copiii pn la 5
ani; 3-5 min., 5-8 ani: 5-6 min. Tratamentul se efectuez zilnic constnd din 3-5 proceduri.
Dup intervenia chirurgical pentru stimularea respingerii esuturilor necrotice, maselor
purulente, se folosesc curenii Darsonval sau fluctuanti. Efect mai bun au curenii fluctuanti
deforma unu la intensitatea medionalt, procedura fiind de 8-12 min. Cura de tratament este de
2-3 proceduri. Ultrasunetul sau ultraionoforez cu lidaz se administreaz 8 min. La regim
nentrerupt la o intensitate de 0,2-0,4 V/cm2. Tratamentul 3-7 zile.
125 Rolul metodelor fizioterapeutice n tratamentul complet al

afeciunilor parodontale.
Termoterapia: se fac cltituri cu soluii cldue din infuzii de
plante medicamentoase.
Efectul: sub influena cldurii vasele se dilat, se intensific circula ia saungvin, se amelioreaz
trofica, se intensific refluxul elementelor patologice, se intensific metabolismul n esuturi.
Terapia cu laser:
biologice:
prin
creterea
produciei
de
citoplasmatice;
TErapia cu microunde: sunt
utilizate
alternative
de frecven ultra-nalt (2.38 GHz).
Terapia cu microunde are aciune antiinflamatoare. Aceste manifestri apar n zona de impact i
prile simetrice. Stimularea receptorilor nervo i duce la formarea de reac ii reflexe pozitive i
aciune umoral secundar. Cura de tratament 3-12 edinte acte 5-8 minute.
126. Electroforeza n tratamentul leziunilor parodontale. Mecanismul de aciuni.

Introducerea substanelor medicamentoase n esuturi cu ajutorul curentului electric continuu. Se
recomand utilizarea soluiei cu KI10%, 2-3 proceduri pentru a influen a microflora. n caz
de eliminri purulente se indic electroforez cu sol. Tripsina 1%. Se efectuiaz dup sistarea
procesului acut
127.
Darsonvalizarea. Indicaii. Mecanismul de aciune n tratamentul afeciunilor parodontale.
Se bazeaz pe utilizarea impulsurilor curentului alternativ sinusoidal de frecven nalt (100 300 Hz), de nalt tensiune (20 kv) i de putere mic(0.02mA). n acela i timp, durata de timp
ntre impulsuri este mai mare dectdurata impulsului. Ace ti curen i au fost obtinu i de fiziologul
i fizicianul francez d'Arsonval n 1892. Se efectuiaz n regiunile gingivale, la distan a de 1,5 - 2
mm, cte 3 minute fiecare parte, apoi cmpul cu unde de frecven ultranalt - 10 minute.
Curenii
d'Arsonval
influeneaz
trofica esutului,
crete
metabolismulesuturilor, are efect analgezic, efect antispastic asupra vaselor de snge i
sfmcterelor. n pielea i mucoasa oral apar infiltra ii i focare de micronecroze, care determin
activarea proceselor nespecifice de protecie tisulara.
Cura de tratament - 10-12 edine a cte 10 minute.
128.
Fluctuorizarea n tratamentul afeciunilor parodontale.
utilizarea
curentului
alternativ
fluctuant
de
frecven
joas
limitele de la 100 la 2.000 Hz.
Acest curent provoac:
efect analgezic;
accelereaz timpul de vindecarea a rnilor;
delimitarea procesului purulent de esutul sntos, regresia infiltratului inflamator;
consolideaz procesele de regenerare;
accelereaz procesele metabolice;
activeaz fagocitoza i activitatea enzimelor.

Se indic 6-10 edine a cte 8-10 minute.
129.
Curenii diadinamici n tratamentul complex al aciunilor parodontale. aplicarea cmpului electri
alternativ de frecven nalt (40 mhz), cu scop curativ.
Aciunile fiziologice. Sub influena cmpului electric n esut apar oscila ie de ioni i particule
ncarcate. Acesta duce la transformarea energiei electrice n caldur. n esuturile cu nalt
rezisten (nervi, oase, tendoane), generarea de caldur este cea mai intens. Efectul oscilant
conduce la o schimbare n ritmul natural al proceselor biofizice i chimice. Aceasta creaz noi
condiii pentru apariia de reacii fiziologice.
Efectul UVC:
cauzeaz vasodilataia, n special n esuturile profunde, stimuleaz circula ia sngelui i a limfei
(se amelioreaz alimentarea esuturilor, putnd rezista mai bine la varietate influente);
Crete permeabilitatea pereilor vasculari, formarea de fagocite, leucocite, ce contribuie la
o
resorbie
mai
rapid a
exudatului i reducerea edemuluiesuturilor; cauzeaz
activarea metabolismului i a activitii enzimelor; activeaz mecanismele de protec ie celulare i
de esut.
Cmpul electric are

efect antiinflamator, antispastic, stimuleaz regenerareaesuturilor
deteriorate. Se indic 6 proceduri a cte 10 minute.
130.
Terapia cu microunde n tratamentul afeciunilor parodontale.
sunt
utilizate
alternative
(2.38 GHz).

Terapia cu microunde are aciune antiinflamatoare. Aceste manifestri apar n zona de impact
i prile simetrice. Stimularea receptorilor nervo i duce
la
formarea
de
reacii reflexe pozitive i
aciune umoral secundar.Cura de tratament 3-12 edinte acte
5-8 minute.
130. Terapia cu microunde n tratamentul afeciunilor parodontale.
Utilizarea vibratiilor electromagnetice alternative de frecventa ultra inalta (2.38 GHz) Efecte:
Se imbunatateste circulatia sangvina
Creste permeabilitatea vaselor sangvine
Se intensifica metabolismul
Scade sensibilitatea terminatiunilor nervoase produce efect
anestezic
Se
utilizeaza
in
tratamentul
periodontitei cronice(granulomatoase,
granulante), in regiunea fistulei- se aplica 1-3-5proceduri a cite 5 min
131. Hidroterapia n tratamentul parodontal.
Spalaturile se fac in scopul protejarii parodontiului apical inaintede trepanarea apexului.Astazi se
foloseste in special hidroterapia cu apacalda,utilizandu-se o canula cu dublu circuit.
132. Masajul n terapia afeciunilor parodontale.
Tehnica de masaj este o entitate separat care se folosete nc din cele mai vechi timpuri. Prin
masaj manual se produce o activare a circulaiei, o
relaxare-tonifiere muscular i o activare a refacerii rspunsurilor reflexe care duc la o ameliorare
a durerii i o sedare psihic. n tratamentul durerii cronice sunt utilizate toate tipurile de manevre
principale i secundare adaptate la fiecare caz.
Prin vibraie i netezire se obine o relaxare-sedare iar prin manevrele de frmntare, tapotare i
friciune se realizeaz o tonifiere a musculaturii. La unele
cazuri se pot aplica manevrele secundare de rulare sau traciune. n general se folosete masajul
pe segmentele afectate, durata i numrul de edine fiind adaptate fiecrui caz.
133. Erori i complicaii n tratamentul parodontitelor.

indicarea antiinflamatorilor steroidieni- reduc proprietatile imunitare ale gingiei
indicarea antibioticelor- nu actioneaza asupra microflorei din punga parodontala in parodontite
alegerea unei tactici incorecte de tratament evitarea unei etape de tratament din toate cele
necesare efectuarea gresita a metodelor de tratament folosirea protezelor demontabile in locul
unor fixe alegerea incorecta a dintilor de sustinere in constructiile punte implantarea prea adinca
a marginii coroanei artificiale sub gingie decalajul nemotivat intre timpul de montare a protezelor
pe unul dintre maxilare si dintii opusi - duce la suprasolicitarea functionala a dintilor si sporirea
mobilitatii lor
134. Profilaxia
complicaiilor n
tratamentul parodontitelor i parodontozei.
Respectarea ordinii tuturor etapelor de tratament
Respectarea igienii bucale de catre pacient
Efectuarea tratamentului in citeva etape
Conlucrarea cu mai multi specialisti
Alegerea tacticii de tratament individual pentru fiecare pacient in parte
135. Tratamentul fizioterapeutic al parodontozei.
Balneoterapia-tratament cu namol curativ(aplicatii calde pe marginea gingiei) Parafinoterapia
Fonoforeza + vit E (vibratii ultrasonice)
Electroforeza(curent continuu)+ substante medicamentoase (vit C,
glicerofosfat de calciu 2,5%, fluorura de sodiu 1-2%)
Fluctuorizarea (curent electric alternativ de frecventa joasa, fluctuant)
Darsonvalizarea(curent alternativ de frecventa si tensiune inalta)
UVC terapia (curent electric de frecventa ultainalta)
Terapia cu microunde (unde electromagnetice de frecvanta inalta)
Diatermia
Raze infrarosii
Terapia cu vacuum
Masaj vibrator
Masaj digital
136. Tratamentul protetic n parodontite.
Scopuri:
Suprimarea mobilitatii dintilor
Suprimarea traumelor articulare
Reechilibrarea starii morfo-functionale a arcadelor dentare
Repararea defectelor
Se folosesc proteze imediate, proteze cu atela indoita, punti, constructii fixe, imbinari ale
acestora.
137. Asigurarea asistenei curativ-profilactice pentru bolnavi cu afeciuni ale parodoniului.
Tratamentul complex necesita participarea stomatologilor de toate profilele si a medicilor de alte
specialitati. Sarcinile medicului parodontolog sunt acordarea unei asistente medicale specializate
de inalta calificare, raspunderea la cererea de consult a medicului terapeut pentru alegerea
metodelor si mijloacelor de tratament, organizarea asistentei metodologice, organizarea
dispensarizarii bolnavului, aplicarea in practica a celor mai noi realizari in domeniul de profilaxie
a bolilor parodontale si perfectionarea asistentei curativ-profilactice.
In cabinetul parodontologic bolnavului i se aplica toate metodele necesare de tratament.
In procesul de dispensarizare deosebim 2 etape: 1.selectarea bolnavilor pentru supraveghere la
dispensar, 2.desfasurarea unui complex de actiuni de terapie si insanatosire.
Spre dispensarizare se preteaza urmatoarele grupe de bolnavi: persoane cu stadii preclinicede

gingivita si prezenta unor factori de risc; bolnavii cu gingivite; bolnavii cu forme usoare si medii
de parodontite; bolnavii cu parodontoze; parodontolize; parodontite grave.
Pentru etapa a doua remarcam 2 grupe de bolnavi: ceicare au urmat un tratament activ si bolnavii
aflati sub supraveghere(perioada de remisiune.)
138. Diagnosticul diferenial al gingivitei, parodontitei i parodontozei. Gingivita: inflamatie,
pungi false,r-gic-nu sunt semne de interesare a osului alveolar
Parodontita :rezorbtie de tip vertical, inflamatie, pungi parodontale, placa bacteriana, tartru, r-gicrezorbtia septurilor interalveolare
Parodontoza :rezorbtie de tip orizontal, lipsa inflamatiei, lipsa pungilor parodontale, lipsa placii, a
tartrului, r-gic-lipsa elementelor de distructie osoasa
139. Dispensarizarea pacienilor cu afeciuni parodontale.
In procesul de dispensarizare deosebim 2 etape: 1.selectarea bolnavilor pentru supraveghere la
dispensar, 2.desfasurarea unui complex de actiuni de terapie si insanatosire.
140. Volumul de lucru a medicului parodontolog. Aprecierea eficienei dispensarizrii.
In timp de 6 ore prin cabinetul de igiena trec 15-25 de pacienti. In conditiile efectuarii
interventiilor chirurgicale, medicul parodontolog poate primi in decurs de 5 ore 10 bolnavi, dintre
care 1 pentru o prima interventie si 1-2 pentru tratament definitiv. Medicul parodontolog are sub
observatie(in dispensarizare) 40 de bolnavi.
Aprecierea eficientei se realizeaza in 2 etape.Aprecierea primei etape cuprinde intregul proces de
dispensarizare, depistarea la timp a afectiunilor, luarea la timp in evidenta medicului.Criteriile
celei de a doua etape sunt:desfasurarea integrala a actiunilor curative si de insanatosire,
respectarea termenilor de examinare si a numarului persoanelor transferate din grupele de
tratament activ in grupele de supraveghere.
141. Grupele de pacieni prestate spre dispensarizare.
Spre dispensarizare se preteaza urmatoarele grupe de bolnavi: persoane cu stadii preclinicede
gingivita si prezenta unor factori de risc; bolnavii cu gingivite; bolnavii cu forme usoare si medii
de parodontite; bolnavii cu parodontoze indiferent de forma de gravitate in virsta de pina la 60 de
ani;bolnavii cu parodontolize in virsta de pina la 30 de ani;bolnavi tineri cu parodontite grave.
142. Noiuni de remisie n parodontite. Caracterele esuturilor parodontale.
In perioada de remisie a parodontitei in scopul profilaxiei reacutizarilor vom efectua controlul
igienei cav buc, integritatii obturatiilor, calitatii protezelor, pastrarii unui regim alimentar rational,
precum si a regimului de munca si odihna. In perioada de iarna si primavara se vor prescrie intern
polivitamine sau vor fi recomandate injectabil, aplicind aceste preparate se vor utiliza si factorii
fizici.

1

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.Caracteristica zonei de crestere a radacinii dintelui.

O data terminat formarea coroanei, ncepe dezvoltarea rdcinii la marginea inferioar a

6 Particularitati anatomo fiziologice ale periodontiului.

Senzaii neplcute,de apsare,tensionare, gen,dinscomfort;

15.Principi de deagnostic si tratament al periodontite apicale acute.

Metoda pivotului calibrat sau clasic (pivot din gutaperc + siler);

De cauz iritativ-mecanic (ace rupte, obturaie de canal cu depire) durere de intensitate

19 Tratamentul periodontitei cronice dintilor mono radiculari:

24 Instrumente endodontice. Consecutivitatea utilizrii.

25. Metode de dilatare i sterilizare a canalelor radiculare.

26.Metode fizico-terapeutice n tratamentul periodontitelor apicale

27.Metode de detrminare a lugimii de lucru a canalelor radiculare.

31.Dezobturarea canalelor radiculare. Indicaii. Metode.

34.Hipoplazia. Etiologe. Clinica. Diagnosticul difernial. Tratamentul.

Fluoroza. Etiologie. Clasificare, clinic, patanatomie.

TERAPIA FLUOROZEI DENTARE

n funcie de severitatea afectrii prin fluoroz, tratamentul const din

60. rolul factorilor generali in dezvoltarea afectiunilor dintilor de etiologie necarioasa.

61.tratamentul local al hipoplaziei.

63....64...metode de examinare a pacientului cu afectiunile parodontiului marginal.

2.Metode de investigaie aesutului osos (R-grafia panoramic ortopantomografia, radioviziografia

65. Inspectia mucoasei gingivale...Pungi..clinice,parodondale,Proba

n general PM se caracterizeaz ptin prezena a trei semne patognomice:

de singerare gingivala si adincimea pungilor parodontale.Forta exercitata nu depaseste 25 g

instrumentar (arcadelor dentare, dinilor mobilitatea, profunzimea i coninutul pungilor,

72. Ivestigaii microbiologice:

73.Investigaii biochimice i imunologice:

86. Depozite dentare. Rolul lor n patologia parodoniului.

88 Afeciunile parodoniului. Noiuni despre parodoniul marginal.

91Gingivita. Etiologie. Clasificare.

Anestezia (infiltrativ, truncular, aplicativ);

Prezena n trecut a gingivitei catarale cronice.

Forma fibroas evoluiaz benign i se caracterizeaz prin:

Intoxicaii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.);

Lrgirea brusc i lizarea vaselor sanguine (sistemului capilar venos);

102.Parodontita cronica forma grava. Morfologie.Tablou clinic.Clis radio.

dintilor(canikni si incisivi) se dezgolesc,adeseori au culoare galbuie,hiperestezia tesuturilor

Creterea reacii de aparare;

Tratamentul medicamentos antimicrobian ai antiinflamator al gingivitei si parodontitei marg cron

Indepartarea placii bacteriene si prevenirea acumularii ei pe dinti si suprafetele gingivale

De regul, dup efectuarea msurilor de igien profesional a cavitii bucale pacienilor li se

125 Rolul metodelor fizioterapeutice n tratamentul complet al

126. Electroforeza n tratamentul leziunilor parodontale. Mecanismul de aciuni.

accelereaz timpul de vindecarea a rnilor;

delimitarea procesului purulent de esutul sntos, regresia infiltratului inflamator;

consolideaz procesele de regenerare;

accelereaz procesele metabolice;

activeaz fagocitoza i activitatea enzimelor.

Cmpul electric are

Accelerarea circulaiei sanguine i a limfei;

Creterea permeabilitii peretelui vascular;

Creterea reacii de aparare;

Reducerea sensibilitii terminaiunilor nervoase (efect analgezic).

133. Erori i complicaii n tratamentul parodontitelor.

Spre dispensarizare se preteaza urmatoarele grupe de bolnavi: persoane cu stadii preclinicede

S-ar putea să vă placă și