SOIURI NOI DE POMI FRUCTIFERI

PRUNUL
CARPATIN (sinonime Pitesti 8/76)
Obtinut de V. Cociu si R. Roman din hibridarea soiului Tuleu gras cu Rivers
timpuriu.
Pomul de vigoare mijlocie mica, cu coroana piramidala, ramurile de schelet
fiind bine garnisite, cu formatii fructifere scurte, mijlocii si lungi in proportii egale. Flori
mici de tip Tuleu gras, cu antere lipsite de polen (androsterile). Infloresc o data cu
soiurile dAgen, Stanley, Silvia care ii servesc si ca polenizatori.
Fructele de marime medie (43 g), forma sferica, alungita la capete. Pielita albastru
inchis acoperita cu pruina cenusie in strat subtire. Pulpa de culoare galben-verzuie,
potrivit de consistenta si de suculenta cu gust foarte bun, zaharul si aciditatea fiind foarte
bine echilibrate.
Epoca de coacere timpurie sfarsitul lunii iulie, inceputul lunii august, inainte
de Tuleu timpuriu.
RENCLOD ALTHAN
Soi de origine cehoslovaca, obtinut intre anii 1850-1860 in Boemia (pe mosia
grofului Althan) de catre horticultorul ceh Prochaska dintr-un simbure de Renclod verde.
Pomul in pepiniera creste viguros, in livada creste repede, insa nu atinge
dimesiunile maxime specifice prunului. Traieste relativ putin (25 ani). Intra pe rod la 4-5
ani de la plantare. Produce regulat si abundent.
Fructele sunt de calitate foarte buna, au un gust excelent datorita armoniei dintre
zahar si aciditate. Sunt slab rezistente la transport si de aceea se recomanda recoltarea lor
cu 2-3 zile mai devreme.
Marimea fructelor este mare (45-58 g). Pulpa galben-aurie, consistenta si totodata
fina, suculenta, foarte dulce, aromata si cu aciditate placuta.
Maturitatea - a doua jumatate a lunii august.
CENTENAR (sin. H 3/5)
Pomul este de vigoare submijlocie, coroana globuloasa, ramuri de schelet bine
garnisite, cu formatiuni de rod scurte si dese (tip spur); florile de tip Tuleu gras, albe cu
stamine fara polen (androsteril); pentru reusita plantatiei este absolut necesara asocierea
cu alte soiuri, bune polenizatoare Stanley, dAgen si Valor.
Fructul mare (42-50 g), forma invers ovoidala, cu pielita de culoare albastru
inchis, acoperit cu pruina abundenta, pulpa de culoare alb verzuie, potrivit de
consistenta si de suculenta cu gust foarte placut armonios, samburele este mic. Soi
destinat cu precadere consumului in stare proaspata.
Epoca de coacere in prima decada a lunii august.
dAGEN
Soi de origine franceza, provind din imprejurimile orasului dAgen.
Pomul in pepiniera creste foarte viguros. In livada scade brusc. Traieste relativ
putin, in medie 25-30 de ani. Din punct de vedere ecologic prunul d Agen se
caracterizeaza prin cerinte mai mari fata de lumina si caldura si fata de aeratia solului.

Fructele caracterizate printr-un continut foarte ridicat de zahar si scazut de

aciditate, sunt putin apreciate pentru consumul in stare proaspata, sunt insa neantrecute ca
prune uscate, pentru ca nu se inegresc in cuptor, ci raman de culoare mov transparenta,
amintind de curmale.
Maturitatea sfarsitul lunii august si aproape tot cursul lunii septembrie.
TULEU GRAS
Soi romanesc, originar din regiunea Arges, unde se gasesc cei mai numerosi pomi
altoiti si nealtoiti.
Pomul creste viguros atat in pepiniera, cat si in primii ani in livada. Nu are
afinitate cu corcodusul, dar reuseste bine altoit pe prunul Rosioare de Iasi. Are lemnul
foarte fragil si un unghi mic de ramificare, ceea ce duce la dezbinarea si ruperea
ramurilor (de rod) incarcate de rod, sau aflate sub povara poleiului sau a zapezii.
Este un soi autofertil si slab polenizator pentru altor soiuri.
Originea americana, obtinut prin incrucisarea soiurilor dAgen si Marele Duce.
Pomul creste viguros, este rezistent la ger si destul de rezistent la boli. Intra pe rod
timpuriu la 4-5 ani si produce mult si regulat.
Fructele sunt mari sau foarte mari, de culoare vanat inchis negricioasa. Se
coloreaza cu 2-3 saptamani inainte de maturare,. La maturitate pulpa devine neaderenta,
capata un gust placut, dulce si aromat; sunt foarte rezistente la transport.
Maturitatea din a treia decada a lunii august spre sfarsitul lunii septembrie. Ca
cei mai buni polenizatori se recomanda soiurile: dAgen, Renclod Althan.
Fructele sunt cele mai bune, apreciate atat pentru consumul in stare proaspata, cat
si pentru prelucrari industriale, uscat si distilare. Se tin bine pe pom, suporta transportul si
se pastreaza usor.
Maturitatea de la mijlocul lunii august pana la mijlocul luniii octombrie.
GRAS AMELIORAT
Pomul de vigoare supermijlocie, cu coroana semisferica sau conic rasturnata, cu
ramuri de schelet solide, garnisite cu formatiuni fructifere mijlocii si lungi, florile de tip
gras romanesc, cu petale albe, stamine bogate in polen, (soi autofertil); pomul intra pe rod
in anul 5-6 de la plantare
Fructul mare (42 g), de forma globulara, cu pedunculul lung, bine prins de
ramura, pielita de culoare vanat-roscata, cu striatiuni neregulate pe intreaga suprafata,
acoperita cu pruina violacee, cu gust placut, slab acidulat, contine 17% substanta uscata,
samburele este mic (3,1% din greutatea fructului), detasabil de pulpa (fata de grase
romanesti).
Epoca de coacere in prima jumatate a lunii septembrie.
RECORD (sin. H 58-5-3 V)
Pomul semiviguros, cu coroana conic rasturnata, ramurile de schelet solide
garnisite cu formatiuni fructifere, scurte (buchete) cu soiul Gras ameliorat si Stanley, care
ii serveste si ca polenizator.
Fructul foarte mare (70 g), de forma sferic alungita, cu pielita vanat inchisa,
acoperita cu pruina, pulpa galben-verzuie crocanta, suculenta, cu gust placut, contine
19% subst uscata, samburele mic (2,85 g), neaderent.

Epoca de coacere in prima decada a lunii septembrie.

CAISUL
NJA 19
Soi de origine americana, introdus din 1970.
Pomul de vigoare mijlocie mare.
Fructul de marime mijlocie mare.
Fructul de marime mijlocie (70-80 g), ovoidal, de calitate buna, cu maturare timpurie, cu
rezistenta buna la boli, in special la viroze.
Maturitatea de recoltare a doua decada a lunii iunie.
TRAIAN (sin. R 8.p 71-73.10.74)
Originea obtinut prin incrucisarea soiurilor Viceroy x NJA2 si omologat in anul
1993.
Pomul de vigoare mica, bine garnisit, cu formatiuni de rod scurte.
Fructul forma oblonga, pielita de culoare portocalie cu rosu carmin pe partea
insorita, pulpa portocalie, suculenta, neaderenta la sambure, aromata.
Samburele mic, miez amar.
Epoca de coacere 13-20 iunie.
HARCOT
Soi de origine canadiana, obtinut de Dr. R. C.H. Layne la Statiunea Harrow. Fiind
foarte rustic, se extinde in majoritatea tarilor cultivatoare de cais din Europa.
Pomul viguros, cu coroana larga, fructifica pe ramuri mijlocii si scurte (buchete
de mai). Infloreste semitimpuriu, intensitatea infloritului fiind medie-bogata.
Fructul mijlociu (60-75 g), de forma ovoida turtita, crapa adesea la punctul stelar,
pulpa portocalie, textura ferma, aroma si gustul mediu, maturare sfarsitul lunii iunie
inceputul lunii iulie.
UMBERTO
Origine soi de origine necunoscuta.
Pomul este de vigoare mijlocie si destul de longeviv. Nu este pretentuios fata de
sol. Se caracterizeaza printr-o mare rezistenta la ger a mugurilor floriferi. Infloreste
tarziu, iar fenofaza respectiva dureaza 5-6 zile. Intra pe rod la varsta de 4-5 ani de la
plantare si produce abundent, in medie 80-100 Kg/pom.
Maturitatea la inceputul luniii august.
COMANDOR
Originea obtinut prin hibridarea sexuata intre elita Marculesti 17/52 si elita
Marculesti 43/1, de V. Cociu, Ecaterina Bumbac, Viorica Balan.
Pomul de vigoare mijlocie, productivitate buna, iar rezistenta la boli si ger este
buna.
Fructul de calibru mare (50-70 g), forma sferica alungita, gust bun.
Epoca de recoltare a treia decada a lunii iulie sau prima decada din luna august.

PIERSICUL
CARDINAL
Soi de origine americana, obtinut la Fortul Valley, in statul Georgia din SUA.
Pomul este de vigoare mijlocie si reuseste bine altoit pe piersic franc. Este
rustic, rezistent la ger, seceta si boli.
Fructele mijlocii, frumos colorate, aspectuoase, sunt de calitate foarte buna,
caracterizate printr-un continut in zahar de 9,4% si in aciditate de 0,56%.
Maturitatea incepand din decada a doua a lunii iulie.
Calitati coacerea timpurie (intre primele piersici cu pulpa galbena care ajung la
maturitate in cursul anului), rusticitatea si potentialul de productie ridicat al pomului
(aspectuos) aspectul si calitatea foarte buna a fructelor, rezistenta mare la manipulare si
transport, ii confera insusiri deosebite.
SPLENDID (sin. Baneasa 6-15)
Obtinut de Popa Profirie, in anul 1957 din hibridarea soiurilor I.H. Hale si Peento.
Pomul de vigoare medie, cu coroana ovoidala, ramuri fructifere mixte
(predominante). Flori de tip campanulat, autofertile, infloresc odata cu soiul Redhaven.
Fructul mare (in medie 200 g), de forma sferica, cu pielita alb-galbuie, acoperita
cu rosu aprins pe 50% din suprafata si cu dungi rosii intens. Pulpa alb-galbuie, cu slabe
infiltratii rosii in jurul samburelui, este consistenta, suculenta, cu gust dulce acidulat,
foarte placut.
Epoca de coacere 1-10 august. Rezistenta buna la ger (- 30 0C in iarna
1962/1963), productivitate mare.
REDHAVEN
Origine a fost obtinut la Statiunea Experimentala Michigan din localitatea South
Haven din statul Michigan (SUA).
Pomul este de vigoare mijlocie, reuseste bine altoit pe piersic, mai ales in culturi
irigate. Infloreste la mijlocul epocii de inflorire a piersicului. Rodeste abundent, pomi in
varsta de 5 ani au dat in medie 49 kg/pom.
Fructele sunt mijlocii, de calitate foarte buna, caracterizate printr-un continut in
substanta uscata de 12% si in umiditate de 0,55%. Rezista bine la transport si manipulare.
Maturitatea incepe in primele zile ale lunii august si dureaza pana in jurul datei
de 18-20 august.
FRUMOS DE BANEASA (din Baneasa 18-9)
Obtinut de Popa Profirie din incrucisarea soiurilor Elberta si Amsden.
Pomul de vigoare medie cu coroana globuloasa, larga, cu ramuri de schelet
lungi, groase si formatii fructifere mixte. Flori de tip campanulat, cu petale relativ mari,
roz deschis, infloreste relativ tarziu.
Fructul mare, avand greutatea medie de 200-220 g, forma globuloasa spre
ovoida, regulata. Pielita este elastica, fin pubescenta, de culoare galben-portocalie,
acoperita cu rosu carmin (sub forma de dungi late si stropi fini) pe partea insorita, dand
fructului un aspect foarte atragator. Pulpa de culoare galben-aurie, suculenta, consistenta,
cu slabe infiltratii rosii in jurul samburelui, cu gust placut.
Epoca de coacere in ultima decada a lunii iulie sau prima decada din august.

FLACARA
Obtinut de Popa. P. in anul 1975 la Bucuresti-Baneasa din incrucisarea soiurilor
I.H.Hale si Elberta.
Pomul de vigoare mica sau mijlocie, cu coroana sferica, ramuri de schelet groase,
potrivit de lungi, garnisite cu formatiuni fructifere mixte.
Fructul mare sau foarte mare, avand greutate medie de peste 250 g. Forma este
sferica, regulata, putin tesita spre partea ventrala. Pielita groasa, pubescenta,
semiaderenta, de culoare galben-portocalie, acoperita cu rosu inchis pe partea insorita si
cu dungi, pete si puncte mai intens colorate in rosu pe restul suprafetei.
Pulpa galben-portocalie cu infiltratii rosii in jurul samburelui, este consistenta,
suculenta, cu gust foarte bun.
Epoca de coacere in prima decada a lunii septembrie.
Particularitatile soiului unul dintre cele mai bune soiuri cu coacere tarzie, cu
productie moderata, dar constanta. Nu necesita tehnologii deosebite. Este rustic dand
productii mari in zonele mai putin favorabile piersicului, cum sunt Moldova si zona
nisipurilor.
SUPERBA DE TOAMNA (sin. Baneasa 17-13)
Obtinut de Popa Profirie in anul 1957 din incrucisarea soiurilor Elberta si Floare
de mai. Omologat in anul 1982.
Pomul semiviguros, cu coroana invers piramidala, ramuri fructifere mixte
(predominante).
Fructul mare, in medie 150 g. de forma globuloasa, cu pielita alb-galbuie, rosie
pe partea insorita, peste care se suprapun dungi, stropi si puncte de culoare rosu-visiniu.
Pulpa alb-galbuie, cu slabe infiltratii in jurul samburelui, consistenta, cu gust placut,
contine 15-1-65 substanta uscata. Samburele neaderent, mic.
Epoca de coacere dupa 15 septembrie.
Particularitatile soiului unul din cele mai tardive si mai bune soiuri de piersic,
atat pentru consum in stare proaspata, cat si pentru industrializare.
Produce mult si este foarte rezistent la ger, seceta si boli.

CIRESUL
NEGRU DE BISTRITA (sin. H 14/5 Bistrita)
Obtinut de Ion Ivan la SCPP Bistrita din incrucisarea soiurilor Hedelfinger
(mama) si Gemmersdorf, in anul 1956.
Pomul, de marime mijlocie spre mare, cu trunchiul gros, usor torsionat, scoarta
cenusie pe fond roscat-maroniu. Infloreste timpuriu, relativ abundent si este autofertil.
Polenizatori buni s-au dovedit soiurile Ramon Oliva si Cea mai timpurie.
Fructul mijlociu, avand greutatea medie 5 g. Pulpa de culoare rosu inchis,
strabatuta de vinisoare (rosii) albe, semicrocanta, suculenta, dulce, placuta.
Maturitatea de consum cu 2-3 zile inaintea soiului Ramon Oliva.
VAN
Pomul, de vigoare mijlocie, reuseste bine altoit pe cires salbatic, cat si pe
mahaleb. Intra timpuriu pe rod, are productivitate ridicata.
Fructul este mare (6,5 g), colorat in rosu inchis, pulpa pietroasa, gust foarte bun.

Epoca de maturare la jumatatea lunii iunie. Polenizatori preferati Stella,

Boambe de Cotnari si Jubileu.
BING
Soi de origine americana.
Pomul de vigoare mijlocie, reuseste bine altoit pe cires salbatic, cat si pe
mahaleb. Intra de timpuriu pe rod si asigura productii mari.
Fructul mare (6,5 g), H=19mm, D=31mm, d=11mm, colorat in rosu inchis,
pulpa pietroasa, gust foarte bun.
Maturitatea fructelor in a doua decada a lunii iunie cu un numar de 47-59 zile de
la sfarsitul infloritului la recoltare.
Polenizatori Van, Boabe de Cotnari.
STELLA
Soi autofertil, creat la Statiunea Summerland (Canada) de K.P.Lapins din
incrucisarea soiului Lambert cu hibridul autofertil 2420, obtinut de Institutul John Jonnes
(Anglia).
Pomul este viguros, iar fructele sunt mari, de culoare rosu intens, cu pulpa
pietroasa, buna la gust. Se matureaza la inceputul lunii iulie. Da rezultate foarte bune in
zona Moldovei.
BOAMBE DE COTNARI (sin. Pietroase de Cotnari)
Origine soi autohton, format in bazinul pomicol Cotnari, regiunea Iasi.
Pomul este viguros, este longeviv si reuseste bine altoit pe cires salbatic,
rezistent la boli si daunatori. Intra pe rod relativ tarziu la varsta de 6-7 ani, insa produce
abundent in fiecare an.
Fructele sunt mari sau foarte mari, de calitate foarte buna, caracterizate printr-un
continut ridicat de zahar (15%) si vitamina C 11mg% si mijlociu in aciditate 0,71 %, sunt
rezistente la transport si pastrare si se preteaza atat pentru consumul in stare proaspata cat
si pentru prepararea compotului si dulcetii.
Maturitatea decada II a lunii iunie.
RUBIN
Obtinut de Ivan Ion de la Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Bistrita
prin hibridarea soiului Hedelfinger cu soiul Germersdorfer. Omologat in anul 1980.
Pomul de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasa avand ramuri de schelet
solide, bine garnisite cu buchete mari. Intra pe rod in anul 5 de la plantare.
Fructul mare spre foarte mare, ajunge la 7,5 g, fata de 7 g cat are Germersdorfer,
cordiform. Pielita de culoare rosie-rubinie inchis, lucioasa, cu striatiuni mai deschise,
rezistenta la crapare.
Pulpa de aceeasi culoare, pietroasa, suculenta, cu gust dulce, fin acidulat,
echilibrat, contine 9,6-10,7% zahar si 0,52-0,77% aciditate. Este autosteril, cei mai buni
polenizatori fiind soiurile Germersdorfer, Uriase de Bistrita si Hedelfinger.

AMAR DE MAXUT
Pomul de tip standard, coroana globuloasa, ramuri fructifere buchete de mai,
vigoare mijlocie, epoca de inflorire timpurie.
Fructul de marime medie (4,5 g), forma cordiforma, culoare neagra, pulpa
intens colorata, sucul rosu inchis, fermitate medie, suculenta medie, 21% substanta
uscata, 14,2% zahar, 0,7% aciditate, 48,7 mg 100 g vitamina C. Epoca de maturare
tarzie.

VISINUL
TIMPURII DE OSOI
Pomul este de marime mijlocie, ajunge la maturitate in prima decada a lunii iunie.
Fructul este de marime mijlocie, rosu inchis. Prezinta o rezistenta sporita la
seceta, ger si la principalele boli. Are productie mare si constanta. Este partial autofertil.
ILVA (sin. Autofertil de Bistrita)
Clona selectionata dintr-o populatie locala, de catre I. Ivan si N. Minoiu in anul
1972 la Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Bistrita. Omologat in anul 1982.
Pomul semiviguros spre mic, cu coroana globuloasa, asemanatoare cu a soiului
Nana, cu ramuri fructifere lungi si cu buchete. Flori tipice visinului, autofertile, inflorirea
avand loc mai tarziu ca la soiul Nana si durand 12-15 zile.
Fructul mijlociu, in medie de 5 g de forma sferica cu pielita rosie inchis, pulpa
rosie, cu textura ferma, dar suculenta, gust usor acidulat, mai agreabil decat al soiului
Morella neagra.
Epoca de coacere sfarsitul lunii iunie ceva mai tarziu decat Nana.
NANA (sin. Autofertil de Baneasa, H4/27, Baneasa)
Obtinut din polenizarea libera a soiului Crisana de catre Popa Profirie in anul
1958 si omologat in anul 1977.
Pomul de vigoare redusa comparativ cu soiul Crisana, forma tipica a coroanei este
globuloasa, ramurile de schelet sunt scurte, potrivit de groase, bine garnisite, cu
formatiuni de rod scurte, mixte si lungi.
Intra pe rod in anul 3-4 de la plantare si asigura productii mari inca de la inceputul
fructificarii. Rezista bine la boli indeosebi la Coccomyces hiemalis si la ger atat iarna cat
si in perioada infloritului.
Florile sunt de marime mijlocie, infloresc odata cu a majoritatii soiurilor, iar
perioada de inflorire este lunga. Soi partial autofertil, leaga totusi bine prin autofecundare
si bun polenizator pentru alte soiuri.
Fructul de marime mijlocie spre mare (4,5-5 g), de forma sferica, asemanatoare cu
a soiului Crisana. Are pielita de culoare rosu inchis lucioasa, iar pulpa rosie - roz, ca la
soiul Crisana, cu sucul slab Colorat. Gust placut acrisor.
Soi destinat atat consumului in stare proaspata, cat si prelucrarilor in industria
alimentara.
Epoca de coacere este ceva mai timpurie decat a soiului Crisana, practic
Nana fiind soi de sezon mediu.

CHATTENMORELLE
Soi foarte vechi, cultivat in apusul Europei, se crede a fi originar din Germania
sau Olanda.
Pomul creste viguros, este longeviv si reuseste bine altoit atat pe visin cat si pe
mahaleb. Nu are pretentii deosebite fata de sol si expozitie fiind mai rezistent la ger,
relativ la seceta, boli si daunatori.
Infloreste tarziu, simultan sau dupa aparitia frunzelor, dar perioada respectiva
dureaza 9-12 zile.
Este socotit, ca soi autofertil, insa cele mai bune rezultate le da atunci cand este
cultivat in amestec cu soiurile De Oskheim Podhielski, Spanca si altele. La randul sau
soiul este bun polenizator pentru aceleasi soiuri.
Fructele sunt mijlocii, putin potrivite pentru consumul in stare proaspata din cauza
aciditatii si astringentii pronuntate insa foarte apreciate ca materie prima pentru industria
alimentara.
Maturitatea prima decada a lunii iulie.
CRISANA 11/6
Selectionat de I. Bodi de la Statiunea de cercetare si productie pomicola Iasi,
dintr-o populatie a soiului autohton Crisana.
Pomul de vigoare mare, cu trunchiul gros, drept, aproape cilindric, scoarta de
culoare brun-rosiatica si se cultiva altoit pe visin si mahaleb.
Infloreste la mijlocul epocii de inflorire a visinului odata cu cele mai multe soiuri,
iar perioada respectiva oscileaza intre 16-17 zile in functie de conditiile de clima.
Este un soi autofertil, iar cele mai bune soiuri polenizatoare s-au dovedit a fi Mari
timpurii si Spanca. Intra pe rod timpuriu, la 4-5 ani de la plantare. Productia medie in
primii 5-8 ani a fost de 25,1 kg/pom si de 12,6 t/ha fata de soiul Crisana , cu 12,1 kg/pom
(6,1 t/ha) clona de Crisana 2 la care sau obtinut 20,9 kg/pom (10,4 t/ha).
Fructele acestei clone sunt supramijlocii sau mari, cu aspect frumos si sunt de
calitate superioara. Pulpa este de culoare rosu-visinie, strabatuta de numeroase filamente
de culoare mai deschisa, de consistenta mijlocie suculenta, cu sucul rosu deschis, acra,
insa cu suficienta dulceata.
Maturitatea- a doua jumatate a lunii iunie, inceputul lunii iulie.
MOCANESTI 6/7
Selectionat de I.Bodi la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura
Iasi, dintr-o populatie a soiului autohton Mocanesti. Este rezistent la ger si seceta. Pomul
creste viguros, este longeviv si reuseste bine altoit pe visin cat si pe mahaleb. Infloreste la
mijlocul epocii de inflorire a visinului, odata cu cele mai bune soiuri, avand astfel
asigurata o buna polenizare, iar perioada respectiva dureaza 8-15 zile.
Fructul- mijlociu spre mare avand greutatea medie de 5.2 g. Pulpa rosie-visinie,
de consistenta mijlocie, suculenta potrivit de dulce.
Productia medie de fructe in anii 5-8 de la plantare a fost la acesta clona de 35
kg/pom- 17.5 t/ha, fata de 14.9 kg/pom 7.4 t/ha la Mocanesti.
Maturitatea de recoltare a doua jumatate a lunii iunie.

OBLACINSKA
Soiul este originar din Iugoslavia si a fost adus in tara in anul 1979, la ICPP
Maracineni.
Pomul-este de vigoare mica spre mijlocie, ramuri scurte garnisite cu formatiuni
de rod. Se inmulteste prin drajoni. Flori tipice visinului, autofertil.
Fructul- mic spre mijlociu, de culoare visiniu-inchis, pulpa si sucul sunt intens
colorate, recomandat numai pentru industrie.
Perioada de coacere primele doua decade ale lunii iulie.
Principalele insusiri rezistenta la boli (Coccomyces). Zonat in principalele
ecosisteme de cultura a visinului, fiind foarte productiv.
PITIC
Obtinut de I. Bodi la Statiunea Horticola Iasi in anul 1969 si omologat in anul
1978.
Pomul de vigoare mica, cu coroana globuloasa, pletoasa ramuri de schelet
subtiri, garnisite cu formatiuni fructifere lungi. Flori tipice visinului, autofertile, inflorirea
avand loc foarte tarziu.
Fructul de marime medie (4.8g) sferic alungit, cu pielita elastica de culoare
visiniu-inchis. Pulpa rosie, sucul colorat, contine 12-13% substanta uscata, acidulat,
taninos, chiar la supracoacere. Fruct indicat pentru industrie.
Epoca de coacere- foarte tarzie, spre sfarsitul lunii iulie, prima decada a lunii
august, cel mai tardiv soi din sortimentul actual.

NUCUL
VELNITA
Originea este hibrid natural selectionat la SCPP Iasi din populatiile locale de
I. Bodi, E. Rominger, L.Petre si V. Vasilescu si a fost omologat ca soi in anul 1995
Pomul este semiviguros, cu coroana globuloasa, rodeste si pe unii muguri
laterali si este productiv, cu rezistenta la atacul de antracnoza si bacterioza.
Epoca de inflorire semitarzie, de tip protogin.
Fructul este de forma rotund-ovoida, cu greutate medie de 13,5 g si
randamentul in miez de 50,6%, de culoare galben-deschis si gust placut.
Epoca de coacere in partea a doua a lunii septembrie.
Principalele insusiri precocitate, timpurietate, productivitate, fruct mare si cu
fructificare si pe lastarii laterali.
MIROSLAVA
Originea s-a obtinut prin selectie individuala la SCPP Iasi, din populatiile
locale de L. Petre si a fost omologata ca soi in anul 1995.
Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasa, productiva si cu
rezistenta buna la ger si la atacul de boli.
Epoca de inflorire semitarzie de tip protogin.
Fructul este de forma rotunda elipsoidala, cu greutate medie de 14,1 g, cu
procentul de miez de 52,6% se extrage intreg, este de culoare galben-deschis, cu gust
placut.
Epoca de coacere timpurie, in prima decada a lunii septembrie.

Principalele insusiri: timpurietate, productivitate si rezistenta la boli si ger.

JUPANESTI
Originea este hibrid natural selectionat la ICDP Maracineni de P. Parnia. O.
Oanea si V. Vasilescu si s-a omologat ca soi in anul 1984.
Pomul este de talie mijlocie, productiv, cu rezistenta buna la atacul bolilor
specifice.
Epoca de inflorire este semitimpurie, de tip protogin.
Fructul este de forma ovoid alungita, cu varf proeminent, cu greutate medie
a fructului de 11,2 g si cu randamentul in miez de 51,9%, de culoare galbuie si gust
placut.
Epoca de maturare este semitarzie, in prima parte a lunii octombrie.
Principalele insusiri: este soi productiv, cu rezistenta la ger, cu fructe de
calitate superioara si cu randamentul in miez de 51,9%.