PROIECT DE LECIE

A.4.1. Forma restrns

Clasa: IX -a
Disciplina: Tehnologii generale n industria alimentar
Titlul leciei: Lapte si produse lactate
Tipul de lecie: Dobndire de cunotine
Timpul acordat: 100 min.
Competente specifice:
CS1: Elevii s defineasc noiunea de lapte;
CS2: Elevii s descrie ce fac bun laptele si produsele lactate;
CS3: Elevii s descrie ce fac ru laptele si produsele lactate;
CS4: Elevii s defineasc cum este obinut untul;
CS5: Elevii s defineasc cum este obinuta brnza parmezan;
Metodele de nvmnt:
C1: Expunerea
C2:.Explicaia
C3: Demonstraia
Mijloacele de nvmnt:
M1: Videoproiector;
M2: Film : Tehnologia de fabricaie a brnzei parmezan
M3: Piramida alimentar
Laptele si produsele lactate:
Laptele constituie materia prima de baza in obinerea industrial a laptelui de consum , a
produselor lactate acide (iaurt, lapte btut , lapte acidofil, chefir) , a smntnii , a untului , a
brnzeturilor si a conservelor de lapte (produse lactate concentrate si produse lactate uscate).
Prin lapte se nelege in general laptele de vaca, iar cnd vorbim de laptele altor animale se
indica specia.

Ce face bun?
Un litru de lapte asigura aportul de Ca necesar creterii si soliditii sistemului osos.
Previne rahitismul si osteoporoza prin coninutul crescut de Ca.
In plus , calciul din lapte este foarte bine absorbit de organism prin prezenta concomitenta a
vitaminei D din grsimea laptelui (Ca din lapte se absoarbe mai bine dect cel din produsele
farmacologice).
Acidul lactic din iaurt solubilizeaz Ca si l face mai uor de asimilat.

Lupta mpotriva cancerului (mai ales cel de colon) prin coninutul de acid linoleic (omega
6).
Contribuie la buna dezvoltare a organismului , prin aport de proteine de calitate nalta ce
conin toi aminoacizii esenialii necesari creterii, ntreinerii, si refacerii esuturilor si organelor.
Previne si trateaz hipertensiunea arteriala datorita coninutului crescut de Ca.
Brnza previne apariia cariilor prin creterea pH-ului salivei , inhiba activitatea bacteriilor
ce formeaz carii si mpiedica distrugerea smaltului dinilor.
Ca din produsele lactate determina metabolismul sa ard grsime , Ca men ine normala rata
metabolica in timpul dietei si in plus , se combina cu grsimile alimentare formnd o substan a
similara spunului , care nu se poate absorbi, deci se elimina.
Triptofanul din brnza se absoarbe mai bine dect cel din carne, deci regimul lactat nu da
depresie si anexitate.
Fiecare gram de iaurt conine milioane de germeni vii, deci este necesara respectarea
termenului de valabilitate nscris pe ambalaj.
Fermenii activi din iaurt se leag de colesterolul din intestin si ii ridica absorb ia, scznd
riscul de boli cardiovasculare.
150 g de iaurt furnizeaz 50% din necesarul zilnic de P al unui adult si 40% din nevoia de
Ca.
Bacteria lactobacilus distruge bacteriile rele din intestin.
Ce face ru ?
Intoleranta la lactoza este imposibilitatea de a digera glucidele din lapte datorita absentei din
natere a enzimei numita lactoza.
Bacteriile din intestin folosesc lactoza nedigerata si se multiplica , determinnd balonrii si
diaree.
In cursul transformrii laptelui in iaurt, lactoza este degradata, deci persoanele cu aceasta
afeciune pot consuma orice produs lactat cu excepia laptelui proaspt.
Iaurtul cu fructe sau musli este o capcana ca are adaos mare de zahar , sunt mai mult un
desert dect produs lactat.

Untul
Untul este un produs obinut prin baterea smntnii de lapte si conine grsime , apa si
substana uscata negrasa.
D.p.d.v. , untul este o emulsie de tipul A/U.
Procesul tehnologic de fabricaie cuprinde doua etape de baza :
Obinerea smntnii din lapte
Transformarea smntnii in unt ceea mai importanta metoda fiind baterea.
Untul brut rezultat in urma baterii smntnii se supune operaiei de splare si apoi de
malaxare.
Splarea untului se face direct, prin ndeprtarea zarei coninute.
Aceasta splare se va face de mai multe ori pana cnd ultima apa de splare devine limpede.
Brnza parmezan

Sortimentul se caracterizeaz printr-un coninut foarte ridicat de apa, drept pentru care si are
o conservabilitate ridicata.
Laptele este pasteurizat pana la T de max 65 grade C.
Normalizarea se face la un coninut de grsime de 2-2.2%.
Maturarea laptelui se face pana la o aciditate de 21-23 grade T , prin adaos de cultura de
producie de bacterii lactice.
Prelucrarea coagului : Repaus pentru sedimentarea coagului si separarea zerului.
Coagulul se scoate si se introduce in forme metalice , unde se preseaz timp de 24 h.
Srarea dureaz 25-27 de zile , se face in saramura .
Zvntarea se face timp de 6-8 zile.
Maturare dureaz 5-6 luni la temperatura de 12-15 grade C.

Bibliografia:
1. PLATON Nicoleta, (2013) Tehnologii generale n industria alimentar * Note de curs
partea I , editura ALMA MATER,BACU

A.4.2. Forma semidetaliat

Clasa: IX -a
Disciplina: Tehnologii generale n industria alimentar
Titlul leciei: Laptele si produsele lactate
Tipul de lecie: Dobndire de cunotiine
Timpul acordat: 100 min.
Tabelul A.4.2.1. Formularea competentelor specifice
Competente specifice

Codul

Coninutul

Condiiile de probare

Criteriul de
realizare
acceptabil
50%
50%

CS1
CS2

Elevii s defineasc noiunea de lapte;

Elevii s descrie ce fac bun laptele si
produsele lactate;

CS3

Elevii s descrie ce fac ru laptele si

produsele lactate;

50%

CS4

Elevii s defineasc cum este obinut

untul;

50%

CS5

Elevii s defineasc cum este obinut

brnza parmezan;

50%

Tabelul A.4.2.2. Elemente de coninut ale competentelor specifice (Fila 1)

Codul competentelor specifice
CS1

CS2

Delimitarea coninutului pe competente

Elemente de coninut, conform manualului

Laptele constituie materia prima de baza in obinerea industrial a

laptelui de consum , a produselor lactate acide (iaurt, lapte btut ,
lapte acidofil, chefir) , a smntnii , a untului , a brnzeturilor si a
conservelor de lapte (produse lactate concentrate si produse lactate
uscate).
Prin lapte se nelege in general laptele de vaca, iar cnd
vorbim de laptele altor animale se indica specia.
Un litru de lapte asigura aportul de Ca necesar creterii si solidit ii
sistemului osos.
Previne rahitismul si osteoporoza prin coninutul crescut de
Ca.
In plus , calciul din lapte este foarte bine absorbit de
organism prin prezenta concomitenta a vitaminei D din grsimea

laptelui (Ca din lapte se absoarbe mai bine dect cel din produsele
farmacologice).
Acidul lactic din iaurt solubilizeaz Ca si l face mai uor de
asimilat.
Lupta mpotriva cancerului (mai ales cel de colon) prin
coninutul de acid linoleic (omega 6).
Contribuie la buna dezvoltare a organismului , prin aport de
proteine de calitate nalta ce conin toi aminoacizii esenialii
necesari creterii, ntreinerii, si refacerii esuturilor si organelor.
Previne si trateaz hipertensiunea arteriala datorita
coninutului crescut de Ca.
Brnza previne apariia cariilor prin creterea pH-ului
salivei , inhiba activitatea bacteriilor ce formeaz carii si mpiedica
distrugerea smaltului dinilor.
Ca din produsele lactate determina metabolismul sa ard
grsime , Ca menine normala rata metabolica in timpul dietei si in
plus , se combina cu grsimile alimentare formnd o substana
similara spunului , care nu se poate absorbi, deci se elimina.
Triptofanul din brnza se absoarbe mai bine dect cel din
carne, deci regimul lactat nu da depresie si anexitate.
Fiecare gram de iaurt conine milioane de germeni vii, deci
este necesara respectarea termenului de valabilitate nscris pe
ambalaj.
Fermenii activi din iaurt se leag de colesterolul din intestin
si ii ridica absorbia, scznd riscul de boli cardiovasculare.
150 g de iaurt furnizeaz 50% din necesarul zilnic de P al
unui adult si 40% din nevoia de Ca.
Bacteria lactobacilus distruge bacteriile rele din intestin.
CS3

Intoleranta la lactoza este imposibilitatea de a digera glucidele din

lapte datorita absentei din natere a enzimei numita lactoza.
Bacteriile din intestin folosesc lactoza nedigerata si se
multiplica , determinnd balonrii si diaree.
In cursul transformrii laptelui in iaurt, lactoza este
degradata, deci persoanele cu aceasta afeciune pot consuma orice
produs lactat cu excepia laptelui proaspt.
Iaurtul cu fructe sau musli este o capcana ca are adaos mare
de zahar , sunt mai mult un desert dect produs lactat.

CS4

Untul este un produs obinut prin baterea smntnii de lapte si

conine grsime , apa si substana uscata negrasa.
D.p.d.v. , untul este o emulsie de tipul A/U.
Procesul tehnologic de fabricaie cuprinde doua etape de baza :
Obinerea smntnii din lapte
Transformarea smntnii in unt ceea mai importanta
metoda fiind baterea.
Untul brut rezultat in urma baterii smntnii se supune
operaiei de splare si apoi de malaxare.
Splarea untului se face direct, prin ndeprtarea zarei
coninute.

Aceasta splare se va face de mai multe ori pana cnd ultima

apa de splare devine limpede.

CS5

Sortimentul se caracterizeaz printr-un coninut foarte ridicat de apa,

drept pentru care si are o conservabilitate ridicata.
Laptele este pasteurizat pana la T de max 65 grade C.
Normalizarea se face la un coninut de grsime de 2-2.2%.
Maturarea laptelui se face pana la o aciditate de 21-23 grade
T , prin adaos de cultura de producie de bacterii lactice.
Prelucrarea coagului : Repaus pentru sedimentarea coagului
si separarea zerului.
Coagulul se scoate si se introduce in forme metalice , unde se
preseaz timp de 24 h.
Srarea dureaz 25-27 de zile , se face in saramura .
Zvntarea se face timp de 6-8 zile.
Maturare dureaz 5-6 luni la temperatura de 12-15 grade C.

Tabelul A.4.2.3.
Codul
metodelor
de nvmnt
C1
C2
C3

Metodele de nvmnt
Metodele de nvmnt
Expunerea
Explicaia
Demonstraia

Tabelul A.4.2.5. Mijloacele de nvmnt

Codul mijloacelor de nvmnt
M1
M2
M3

Mijloacele de nvmnt
Videoproiector
Film Tehnologia de fabricaie a brnzei parmezan
Piramida alimentar

Tabelul A.4.2.6. Desfurarea n timp a activitilor din proiectul unitii de nvare (Fila 1)
Timpul,
n
min.
1
1
10

Etapele
de
instruire
2
Moment
organizator
ic
Crearea
fondului
aperceptiv

Compete
nte
specifice
3

Activitatea
cadrului didactic

Capta-

Mijloacele
de
nvmnt
7

4
Da foaia de prezenta si isi
pregtete videoproiectorul

5
Se trec pe foaia de prezenta

- Ce cunoatei voi despre

lapte?

Elevul A rspunde:
- Laptele este un produs de
origine animala care se obine de
la diferite animale domestice.
Elevul C rspunde:
- Branza , iaurt , sana , cacaval,
unt.

"

Ascult.

"

- Care sunt produsele

obinute din lapte?

16

elevilor

Metodele
de
nvmnt

- Astzi vom vorbi despre

18

20

25

75

rea ateniei
i interesului
elevilor
Anunarea
titlului
leciei
Anunarea
competent
elor
specifie
Prezentarea
coninuturilor noi
Realizarea
conexiunii
inverse

lapte si despre produsele

care se obin din lapte.
Scrie pe tabl titlul leciei.

Privesc, ascult i noteaz pe

caiet

CS1
CS5

Spune i scrie pe tabl

obiectivele operaionale,
conform tabelului A.3.2.1.

Privesc, ascult i noteaz pe

caiet

CS1
CS5

Prezint coninuturile noi,

conform tabelului A.3.2.2.

Privesc, ascult i noteaz pe

caiet

C1

CS1
CS5

- Care
laptelui?

definiia

Elevul A rspunde conform

tabelului A.4.3.2.

C2

- Ce ne asigura un l de
lapte?

Elevul B rspunde conform

tabelului A.4.3.2.

- Ce se ntmpla cu Ca din
lapte?

Elevul C rspunde conform

tabelului A.4.3.2.

- Ce previne brnza?

Elevul D rspunde conform

tabelului A.4.3.2.

este

-Ce conine iaurtul si pentru

ce este bun acesta?
- Ce face rau laptele?
- Ce este untul?
- Cum se fabrica untul?
- Ce este branza parmezan?
- Care sunt operaiile de
obinere
a
brnzei
parmezan?
95

Prezentarea unei
aprecieri generale
privind
activitatea
desfurat de
elevi

- Astzi ai fost mai ateni

dect ora trecut.

C3

M1
M2

Elevul E rspunde conform

tabelului A.4.3.2.
Elevul F rspunde conform
tabelului A.4.3.2.
Elevul G rspunde conform
tabelului A.4.3.2.
Elevul A rspunde conform
tabelului A.4.3.2.
Elevul B rspunde conform
tabelului A.4.3.2.
Elevul C rspunde conform
tabelului A.4.3.2.
Ascult.

Bibliografia:
1. PLATON Nicoleta, (2013) Tehnologii generale n industria alimentar * Note de curs
partea I , editura ALMA MATER,BACU

A.4.3. Forma detaliat

Clasa: IX -a
Disciplina: Tehnologii generale n industria alimentar
Titlul leciei: Laptele si produsele lactate
Tipul de lecie: Dobndire de cunotiine
Timpul acordat: 100 min.
Tabelul A.4.3.1. Formularea competentelor specifice
Competente specifice

Codul

Coninutul

Condiiile de probare

Criteriul de
realizare
acceptabil
50%
50%

CS1
CS2

Elevii s defineasc noiunea de lapte;

Elevii s descrie ce fac bun laptele si
produsele lactate;

CS3

Elevii s descrie ce fac ru laptele si

produsele lactate;

50%

CS4

Elevii s defineasc cum este obinut

untul;

50%

CS5

Elevii s defineasc cum este obinut

brnza parmezan;

50%

Tabelul A.4.3.2. Elemente de coninut ale competentelor specifice (Fila 1)

Codul competentelor specifice

Delimitarea coninutului pe obiective

Elemente de coninut, conform manualului

CS1

Laptele constituie materia prima de baza in obinerea industrial a

laptelui de consum , a produselor lactate acide (iaurt, lapte btut ,
lapte acidofil, chefir) , a smntnii , a untului , a brnzeturilor si a
conservelor de lapte (produse lactate concentrate si produse lactate
uscate).
Prin lapte se nelege in general laptele de vaca, iar cnd
vorbim de laptele altor animale se indica specia.

CS2

Un litru de lapte asigura aportul de Ca necesar creterii si

soliditii sistemului osos.
Previne rahitismul si osteoporoza prin coninutul crescut de
Ca.
In plus , calciul din lapte este foarte bine absorbit de
organism prin prezenta concomitenta a vitaminei D din grsimea
laptelui (Ca din lapte se absoarbe mai bine dect cel din produsele
farmacologice).
Acidul lactic din iaurt solubilizeaz Ca si l face mai u or

de asimilat.
Lupta mpotriva cancerului (mai ales cel de colon) prin
coninutul de acid linoleic (omega 6).
Contribuie la buna dezvoltare a organismului , prin aport
de proteine de calitate nalta ce conin toi aminoacizii esenialii
necesari creterii, ntreinerii, si refacerii esuturilor si organelor.
Previne si trateaz hipertensiunea arteriala datorita
coninutului crescut de Ca.
Brnza previne apariia cariilor prin creterea pH-ului
salivei , inhiba activitatea bacteriilor ce formeaz carii si
mpiedica distrugerea smaltului dinilor.
Ca din produsele lactate determina metabolismul sa ard
grsime , Ca menine normala rata metabolica in timpul dietei si in
plus , se combina cu grsimile alimentare formnd o substana
similara spunului , care nu se poate absorbi, deci se elimina.
Triptofanul din brnza se absoarbe mai bine dect cel din
carne, deci regimul lactat nu da depresie si anexitate.
Fiecare gram de iaurt conine milioane de germeni vii, deci
este necesara respectarea termenului de valabilitate nscris pe
ambalaj.
Fermenii activi din iaurt se leag de colesterolul din
intestin si ii ridica absorbia, scznd riscul de boli
cardiovasculare.
150 g de iaurt furnizeaz 50% din necesarul zilnic de P al
unui adult si 40% din nevoia de Ca.
Bacteria lactobacilus distruge bacteriile rele din intestin.
CS3

Intoleranta la lactoza este imposibilitatea de a digera glucidele din

lapte datorita absentei din natere a enzimei numita lactoza.
Bacteriile din intestin folosesc lactoza nedigerata si se
multiplica , determinnd balonrii si diaree.
In cursul transformrii laptelui in iaurt, lactoza este
degradata, deci persoanele cu aceasta afeciune pot consuma orice
produs lactat cu excepia laptelui proaspt.
Iaurtul cu fructe sau musli este o capcana ca are adaos
mare de zahar , sunt mai mult un desert dect produs lactat.

CS4

Untul este un produs obinut prin baterea smntnii de

lapte si conine grsime , apa si substana uscata negrasa.
D.p.d.v. , untul este o emulsie de tipul A/U.
Procesul tehnologic de fabricaie cuprinde doua etape de
baza :
Obinerea smntnii din lapte
Transformarea smntnii in unt ceea mai
importanta metoda fiind baterea.
Untul brut rezultat in urma baterii smntnii se supune
operaiei de splare si apoi de malaxare.
Splarea untului se face direct, prin ndeprtarea zarei
coninute.

Aceasta splare se va face de mai multe ori pana cnd

ultima apa de splare devine limpede.

CS5

Sortimentul se caracterizeaz printr-un coninut foarte ridicat de

apa, drept pentru care si are o conservabilitate ridicata.
Laptele este pasteurizat pana la T de max 65 grade C.
Normalizarea se face la un coninut de grsime de 2-2.2%.
Maturarea laptelui se face pana la o aciditate de 21-23
grade T , prin adaos de cultura de producie de bacterii lactice.
Prelucrarea coagului : Repaus pentru sedimentarea
coagului si separarea zerului.
Coagulul se scoate si se introduce in forme metalice , unde
se preseaz timp de 24 h.
Srarea dureaz 25-27 de zile , se face in saramura .
Zvntarea se face timp de 6-8 zile.
Maturare dureaz 5-6 luni la temperatura de 12-15 grade C.

Tabelul A.4.3.3.
Codul
metodelor
de nvmnt
C1
C2
C3

Metodele de nvmnt
Metodele de nvmnt
Expunerea
Explicaia
Demonstraia

Tabelul A.4.3.5. Mijloacele de nvmnt

Codul mijloacelor de nvmnt
M1
M2
M3

Mijloacele de nvmnt
Videoproiector
Film demonstrativ
Piramida alimentar

Tabelul A.4..3.6. Desfurarea n timp a activitilor din proiectul unitii de nvare (Fila 1)
Timpul,
n
min.

Etapele
de
instruire

Comp
etente
specifi
ce

Coninutul
de
instruire

Activitatea
cadrului didactic

Formele de organizare a
instruirii
elevilor

Repartizarea
sarcinilor
1

2
1
10

Moment
organizator
ic
Crearea
fondului
aperceptiv

Captarea ateniei
i interesului
elevilor

Problemele,
exerciiile,
aplicaiile

Dirijarea
activitii

10

11

Resursele materiale
Mijloace de
nvmnt
care

Mediul
de
instruire

cuprind
mesaj
didactic

faciliteaz
transmiterea
mesajului
didactic

12

13

14

Da foaia de prezenta si isi

pregtete videoproiectorul.

Se trec pe foaia de prezenta

- Ce cunoatei voi despre

lapte?

Elevul A rspunde:
- Laptele este un produs de
origine animala care se obine
de la diferite animale
domestice.
Elevul C rspunde:
-Branza, iaurt , sana ,
cacaval, unt.

"

"

"

"

Sala
de
clas
"

Ascult.

"

"

"

C2

"

- Care sunt produsele

obinute din lapte?

16

Participa-rea
elevilor

Metodele
de
nvmnt

- Astzi vom vorbi despre

lapte si despre produsele
care se obin din lapte.

18

20

25

Anunarea
titlului
leciei
Anunarea
competente
lor
specifice
Prezentarea
coninuturilor noi

Scrie pe tabl titlul leciei.

Privesc, ascult i noteaz pe

caiet

"

"

"

"

CS1
CS5

Tabelul
A.4.3.1.

Spune i scrie pe tabl

obiectivele operaionale,
conform tabelului A.3.2.1.

Privesc, ascult i noteaz pe

caiet

"

"

"

C3

CS1
CS5

Tabelul
A.4.3.2.

Prezint coninuturile noi,

conform tabelului A.3.2.2.

Privesc, ascult i noteaz pe

caiet

"

"

"

C1-C2

"

M1

M2

"

75

Realizarea
conexiunii
inverse

CS1
CS5

- Care
laptelui?

este

definiia

- Ce ne asigura un l de
lapte?

Elevul B rspunde conform

tabelului A.4.3.2.

- Ce se ntmpla cu Ca din
lapte?

Elevul C rspunde conform

tabelului A.4.3.2.

- Ce previne brnza?

Elevul D rspunde conform

tabelului A.4.3.2.

-Ce conine iaurtul si pentru

ce este bun acesta?
- Ce face ru laptele?
- Ce este untul?
- Cum se fabrica untul?
- Ce este brnza parmezan?
- Care sunt operaiile de
obinere a brnzei
parmezan?
95

Prezentarea
unei
aprecieri
generale
privind
activitatea
desfurat
de elevi

Elevul A rspunde conform

tabelului A.4.3.2.

Astzi ai fost mai ateni

dect ora trecut.

"

"

"

C1

"

C3

Elevul E rspunde conform

tabelului A.4.3.2.
Elevul F rspunde conform
tabelului A.4.3.2.
Elevul G rspunde conform
tabelului A.4.3.2.
Elevul A rspunde conform
tabelului A.4.3.2.
Elevul B rspunde conform
tabelului A.4.3.2.
Elevul C rspunde conform
tabelului A.4.3.2.
Asculta.

"

Bibliografia:
1. PLATON Nicoleta, (2013) Tehnologii generale n industria alimentar * Note de curs partea I , editura ALMA
MATER,BACU