Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA


SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA ANUL III

SARACIA-PROBLEMA SOCIALA

ABSOLVENT:RADULESCU GEORGIANA-ANDREEA

Fiecare ne putem confrunta cu lipsuri, cu experiena unor cerine, probleme i nevoi


noi pe care s nu le putem gestiona corespunztor din cauza unei situaii materiale

precare, sau din cauza faptului c nu putem menine activitatea i organizarea vieii
noastre la aceleai cote, respectiv n aceeai parametrii. O experien individual nu
nseamn acelai lucru ca i problema social a srciei. Banii au valoare dac sunt
schimbai cu ceva de valoare, cum sunt bunurile i serviciile. Srcia ca problem
social are un sistem de cauze interdependente ce in de cultura, mediul, educaia
i modul n care o comunitate se structureaz funcional i atitudinal, pornind de la
mecanisme de gndire pn la cele sociale reglatoare. Lipsa veniturilor este o
chestiune de statistic social, ns adevratele probleme i au rdcina n
microclimatul social de existen a individului, respectiv familiei.
Definiia dat de Consiliul European n decembrie 1984 srciei este urmtoarea:
considerm c sunt srace acele persoane, familii sau grupuri ale cror resurse
(materiale, culturale sau sociale) sunt att delimitate nct i exclud de la acele
standarde minime de via care sunt recunoscute drept acceptabile n societile n
care triesc.Definirea cauzalist a srciei ca situaie de deprivare relativ multipl
vizeaz planurile:material, moral, social, cultural, educaional, politic, de mediu fizic
de via. Exist o ereditate social a srciei prin care se transmit, din nefericire
anumite mentaliti care dau natere unor comportamente fataliste i anomice, ca
un mod ,,cultural prestabilit i prefabricat de raportare a individului la mediul
extern, dar care reprezint o filosofie a eecului i nu un sistem de credine,
mentalitii i atitudini bazate pe autonomia proceselor de gndire. nr-adevr banii
au valoare numai dac sunt schimbai cu ceva de valoare, ns intrnd puin n
psihologia gestiunii banului, acesta reprezint un mijloc, nu un scop. Banii pot ntradevr, ca accepie economic, s fie schimbai cu alte valori, ceea ce presupune
c banii n sine nu poate s comunice nimic relevant ci abia atunci cnd sunt pui
ntr-o relaie, ntr-o ecuaie integrativ. Astfel ne putem ntreba dac ideile pot fi o
surs a banilor. Da, rspundem. Ideile pot fi convertite material. Exist studii i
studii, opinii i opinii. Cele tradiionale afirm c srcia limiteaz acccesul la
educaie, la cultur, la informaie, sau c srcia ucide spiritul, creativitatea. ns
realitatea infirm cel puin o parte din astfel de teorii. Exist suficiente exemple de
oameni care i-au depit condiia, au luptat cu srcia i au nvins-o oferind chiar
pentru alii modele de dezvoltare personal, respectiv de succes. Pentru c ei au
luptat mai nti, nu cu srcia propriu zis, ca fenomen social exterior, precum alii,
ci au luptat cu teama, cu lipsa de ncredere n sine, cu propria inerie intelectual
care le bloca creativitatea i gndirea pozitiv, la fel cum alii se lupt cu srcia,
bolile i privaiunile.
n tiinele sociale, cultura ca i cultur a supravieuirii se mparte n cultura propriu
zis care nseamn adaptarea comportamental la condiiile de mediu i
supracultura, care nseamn adaptarea condiiilor de mediu cerinelor de evoluie
ale individului.
Srcia mai este definit sociologic ca o formulare social mai cuprinztoare i mai
riguroas a nelesului srciei, aceea de deprivare relativ. Persoanele sunt n
situaia de deprivare relativ dac nu pot obine ntr-o msur suficient acele
condiii de via hran, bunuri de consum, standarde de via i servicii care lear permite s i asume roluri sociale obinuite, s participe n relaii sociale i s
aib un comportament obinuit, aa cum se ateapt din partea lor n societatea

respectiv, iar acest fapt reflect starea de exluziune social, demotivarea, chiar
autoexcluderea sau pierderea anomic n social, precedat de depersonalizare. Ali
factori ai srciei, ca fenomen social sunt factorii sociali pasivi-intrinsecica:ignorana, mbolnvirea, apatia i dependena. Printre factorii activi se numr:
discriminarea, familia dezorganizat, selecia social negativ, denivelarea social a
veniturilor, anturajul negativ, duntor subiectului, lipsa integritii i a cinstei,
migrarea familiilor rural-urban.
Una din consecinele srciei este apariia comportamentelor antisociale, alienrii a
consumului de alcool i droguri. Srcia modific nu numai comportamentul exterior
dar i structura personalitii.
Pierderea stimei de sine corespunde cu pierderea prestigiului n familie i societate
cu pierderea reperelor i adaptabilitii.
Srcia este un fenomen social care are efecte diferite n plan individual i depinde
de modul n care se interconecteaz personalitatea, microuniversul cultural i
existena particular a individului cu mediul i condiiile sociale-generale.
Soluiile care se impun ar fi urmtoarele:
1)mbuntirea proteciei sociale;
2)contientizarea nevoii de asisten social;
3)mbuntirea calitii vieii;
4)schimbarea mentalitilor;
5)autoeducaia prin participare i fapte bune;
6)nelegerea c nu ceilali ne creeaz abundena i armonia exterioar, mai mult
dect ne putem creea noi mbogirea i stabilitatea interioar;
7)abandonarea atitudinii de rezisten fa de schimbare;
8)comunicarea social ca parte a procesului de integrare social;
9)Elaborarea unui plan deSrcia nseamn o via lipsit de ansele de a tri n
cadrul unui anumit standard minim de nivel de trai. Acest standard este relativ, fiind
foarte diferit dup ar sau regiune. Organizaia Mondial a Sntii (OMS),
organizaie din cadrul ONU, definete srcia ca pe un indice rezultat din raportul
dintre venitul mediu pe glob pe cap de locuitor i venitul mediu (salariul mediu) pe
cap de locuitor al rii respective. De exemplu n Germania, unde exist un procent
de 60 % din salariile medii din Uniunea European, limita srciei a fost considerat
n anul 2003 la un venit lunar de 983 euro.
Alte repere pentru stabilirea limitei srciei sunt insuficiena venitului pentru
acoperirea cheltuielilor necesare unei alimentri regulate, sau a necesarului pentru
mbrcminte, nclzire i alte necesiti indispensabile traiului.
Aceast srcie atrage dup sine deficiene culturale, o lips de calificare i
creterea analfabetismului populaiei.

Srcia poate s fie o srcie absolut i o srcie relativ, ntre aceste dou forme
existnd forme structurale tranzitive.
Robert McNamara, un om politic american, definete srcia absolut ca o stare
extrem a existenei umane cnd individul n lupta pentru supravieuire este expus
la lipsuri i umiline de nenchipuit, ce depesc fantezia lumii privilegiate.
n lume, aproape un miliard (850 de milioane) de oameni sufer de foame sau
subnutriie din care 170 de milioane de copii. La fiecare 5 secunde moare un copil
de o vrst de sub 5 ani, n total mor anual cca. 30 de miloane de oameni din cauza
subnutriiei.
Pe glob, circa 1,4 miliarde de oameni nu au acces la energie electric, circa 880 de
milioane de persoane triesc, nc, fr ap potabil i 2,6 miliarde de semeni de-ai
notri nu au canalizare[1].
n anul 2008 att numrul oamenilor care triau cu sub 1,25 dolari pe zi, ct i
ponderea lor n total, a sczut la nivel mondial.[2] Este prima evoluie negativ
global a acestui indicator din 1981 i pn acum incluziune social-n plan politic.
Msuri de nlturare a srciei.
Printre aceste msuri se numr ajutoarele sociale, alocaiile acordate de stat
familiilor nevoiae, asigurarea posibilitii unei calificrii corespunztoare tineretului
conform necesarului economic.

Cauze
Cauzele srciei sunt:
Rzboaiele, sau alte conflicte militare
Structura politic (de exemplu dictatura)
Structura economic (o repartiie inegal a venitului naional, corupia, datoriile
mari ale statului)
Greeli a regimului de conducere (incompeten, instabilitate, lipsa reformelor
necesare avntului economic) care pot provoca ridicarea ratei omajului
Catastrofe naturale (cutremure, secet),EpidemiiObiective
Obiectivele pe termen lung pentru a determina o crestere substantiala a nivelului
de trai , ar trebui sa aiba in vedere factorul politic ,resursele , menegmentul si lupta
contra saraciei .
Obiectivele acestui program sunt :
a)

mai multe oportunitati pentru castigarea hranei.

b) implementare politicilor si strtegiilor , fonduri adecvate pentru generatiile


vitoare , cresterea controlului local ,crearea unui mediu propice pentru infiintarea
organizatiilor non-guvernamentale , organizatii si consilii locale .
c) implementarea unor strategii de dezvoltare in zonele sarace .
d) crearea unui nucleu international ce poate realiza planuri de dezvoltare , in mod
special in zonele rurale cat si in cartierele marginase din marile orase .
Activitati :
Activitati ce integreaza scopuri ce ajuta la combaterea saraciei , si implica tot felul
de personalitati la nivel local cat si international .
a) indreptarea atentiei asupra grupurilor locale pentru a determina daca programul
ales este bun din punct de vedere geografic si ecologic.
b) Masuri imediate pentru inlaturarea saraciei
c) Strategii pe termen lung cu scopul de a stabilii cea mai buna cale de a eradica si
de a stavili sracia. Grupuri ce se vor ocupa de aceasta problema , formate din mici
propietar , preoti , artisti , comunitati de pescari , comunitati indigene . Scopul este
de a lua masuri in special in domeniul invatamintului , educatiei sanitare .
A) Imputernicirea comunitatilor .
O dezvoltare importanta trebuie sa aiba loc la toate nivelurile societatii .
Oraganizatiile populare ,gruparile de femei si organizatiile non-guvernamentale
sunt surse importante de inovare si de actiune la nivel local.Ele au ocapacitate
verificata de a promova moduri de trai viabile.
a) Imputernicirea femeilor in luarea factori de decizie .
b) respectarea culturii populatiilor indigene si a modului lor de viata .
c) promovarea unor legaturi stranse pentru realizarea unui schimb de experienta
mai bun .
d) o larga participare a comunitatii in menegmentul si protectiei resurselor si a
mediului local pentru as spori capacitatea de productie .
e) stabilirea unei retele de informare si a infrastructurii acesteia .
Eradicarea saraciei cat si a foamei plus factorul uman sunt principalele probleme
ce se intalnesc peste tot in lume .Lupta impotriva saraciei este responsabilitatea
tuturor tarilor .Cand se controleaza resursele , problemele de mediu care se axeaza
doar pe conservarea naturi si resurselor trebuie sa ii ia in calcul si pe cei ce depind
doar de resursele de hrana ,deoarece poate avea un impact negativ asupra saraciei
si sanselor pe termen lung in cea ce priveste conservarea mediului inconjurator .
La fel ca in cazul unei politici de conducere care se axeaza pe o productie mare si
care nu ia in calcul resursele pe care se bazeaza productia, ducand mai tarziu la
declinul productiei care ar putea avea un impact negatv asupra saraciei .

Pentru a dezvolta o strategie anti -saracie trebuie asigurata o dezvoltare


substantiala a conditiilor de baza . O problema esentiala este aceea de-a ne
concentra asupra productiei si resurselor ,ce ar trebui sa acopere problemele
demografice ,sporirea sanatati si a educatiei ,drepturile femeilor, rolul tinrerilor a
populatiei indigene si a comunitatiilor locale ,in asociere cu autoritatile existente

Bibliografie

Catalin Zamfir Proiectarea dezvoltarii sociale.Ghid metodologic,Bucuresti 2007


https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&ion=1&espv=2&ie=UTF8#q=saracia%20problema%20sociala