Sunteți pe pagina 1din 24

Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte Economice


E.C.T.S F.R

Student:
Isaroiu Cornel

CUPRINS
Introducere.............................................................................................................................- 3 CAP. 1.....................................................................................................................................- 3 INVESTITIILE STRAINE DIRECTE...................................................................................- 3 CAP. 2.....................................................................................................................................- 5 EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE...........................................................- 5 2.1 Efectele ISD la nivel macroeconomic............................................................................- 7 2.1.1 Rolul ISD n susinerea creterii economice................................................................- 7 2.1.2 Impactul ISD asupra balanei de pli..........................................................................- 7 2.1.3 Influena ISD asupra veniturilor i cheltuielilor bugetare............................................- 8 2.1.4 Impactul ISD asupra investitiilor de capital.................................................................- 8 2.1.5 Rolul ISD in imbunatatirea standardului de viata........................................................- 8 2.2 Efectele ISD la nivel microeconomic..............................................................................- 9 2.2.1 Impactul ISD asupra forei de munc...........................................................................- 9 2.2.2 Efectele ISD asupra restructurarii..............................................................................- 10 2.2.3 Efectele ISD asupra tehnologizrii.............................................................................- 10 2.2.4 ISD i activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D)......................................................- 10 2.2.5 Rolul ISD n economia cunoaterii............................................................................- 11 CAP. 3...................................................................................................................................- 11 IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA........................................- 11 ECONOMIEI ROMANESTI...............................................................................................- 11 3.1 Impactul ISD asupra cresterii economice......................................................................- 11 3.2 Impactul ISD asupra investitiilor de capital..................................................................- 13 3.3 Impactul ISD asupra balantei de plati...........................................................................- 13 3.4 Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare.............................................- 14 3.5 Impactul ISD asupra fortei de munca............................................................................- 14 3.6 Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii economice..............- 14 CAP. 4...................................................................................................................................- 15 IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD.................................................................- 15 CAP. 5...................................................................................................................................- 18 ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI......................- 18 BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................- 22 -

Introducere
Problematica investitiilor straine directe (ISD) a fost si este intens dezbatuta, existnd,
n acest sens, preocupari att la nivel national ct si international.
La nivel macroeconomic, am aratat ca ISD au sustinut cresterea economica att direct,
prin suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de active fixe ct si indirect, prin
stimularea investitiilor autohtone, contribuind, prin efecte de antrenare, la dezvoltarea
activitatilor productive,
n plus, investitiile straine au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului
de cont curent, efectul financiar net (calculat ca diferenta ntre intrarile si iesirile de capital)
accentundu-se odata cu cresterea intrarilor de capital strain.
De asemenea, am subliniat ca ISD au influentat semnificativ nivelul de trai al
populatiei si au demarat cercetari in nenumarate domenii tocmai pentru a obtine un nivel de
cunoastere tot mai inalt.
Totodata ne-am propus sa analizam si impactul crizei actuale asupra investitiilor
straine, indreptandu-ne atentia catre Romania, dar in lipsa unor date concrete straduinta
noastra a avut ca rezultat un material care instiinteaza despre anumite evenimente ce au avut
loc in Romania in domeniul investitiilor straine, incepand cu anul 2007 si pana in prezent.
De asemenea, n spiritul unei abordari riguroase au fost utilizate informatii si date
statistice furnizate de Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza, Oficiul
National al Registrului Comertului si Banca Nationala a Romniei

CAP. 1
INVESTITIILE STRAINE DIRECTE
Investitiile straine reprezinta acea componenta a fluxurilor internationale care reflecta
scopul unei entitati(persoana fizica sau juridica) rezidente intr-o tara, de a obtine un interes
(pe termen scurt sau lung) intr-o companie rezidenta in alta tara.
Investitia internationala presupune existenta a cel putin doi agenti economici, agentul
economic emitent si agentul economic receptor, situati n spatii nationale diferite.
n functie de raportul stabilit ntre emitentul si receptorul investitiei se disting doua
categorii de investitii internationale: investitiile straine directe (ISD) si investitiile straine de
portofoliu (ISP). Din punct de vedere istoric, investitiile straine de portofoliu preced
investitiile straine directe.
Astfel, spre deosebire de investitia straina de portofoliu, investitia straina directa
presupune transferarea de catre agentul emitent a controlului si deciziei asupra activitatii
receptorului.
n cazul investitiilor straine directe interesul investitorului strain si, n consecinta,
implicarea acestuia se manifesta pe termen lung, ceea ce exclude posibilitatea desfasurarii
unor activitati speculative posibile n situatia investitiilor straine de portofoliu.
3

Spre deosebire de ISP care reprezinta externalizarea unor active financiare (actiuni si
obligatiuni), investitiile straine directe genereaza un flux investitional internalizat care include
att active de capital (tangibile), ct si active intangibile (cunostinte manageriale, de
marketing, know-how).

* n acceptiunea UNCTAD, fondurile de investitii colective (collective investment funds)


includ, printre altele, firme private de investitii (private equity firms) si diverse fonduri de
investitii financiare (fonduri mutuale si fonduri de risc).
O definitie posibila ar fi aceea ca Investitia straina directa este o categorie a
investitiilor internationale care reflecta scopul unei entitati rezidente ntr-o tara (investitorul
direct) de a obtine un interes de durata ntr-o companie rezidenta ntr-o alta tara (investitia
directa).
O alta definitie ar fi: investitiile straine directe constau n transferul unui pachet
industrial n care sunt cuprinse capital, tehnologii, metode de organizare industriala, expertiza
manageriala, cunostinte de marketing etc., ce permite investitorului sa exercite dreptul de
control asupra investitiei(Negritoiu, 1996, pag.53).
Investitia straina directa presupune internalizarea unor active tangibile si intangibile n
urmatoarele conditii:
agentii economici implicati sa fie situati n spatii nationale diferite, si anume: investitorul
direct (persoana fizica sau juridica) este rezident n tara de origine, iar investitia directa se
regaseste n tara gazda sau tara receptoare;
interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung;
investitorul sa exercite controlul asupra activelor n care s-a realizat investitia.
Majoritatea autorilor si organismelor interne si internationale considera ca fluxurile de
investitii straine directe se compun din:
actiuni: participarea la capitalul social al unei firme noi sau existente, ceea ce presupune
crearea, extinderea unei societati sau achizitionarea unei firme deja existente;
mprumuturi intracompanie: includ fondurile mprumutate ntre investitorul direct si
filiale, sucursale si firme asociate;
profituri reinvestite: acele venituri pe care le primeste investitorul direct si care nu au
fost distribuite ca dividende sau venituri pe care sucursala nu le-a remis investitorului
direct.
Investitiile directe depind de o serie de factori, cum ar fi:
4

Costul marginal al accesului pe o piata straina trebuie sa fie mai mic decat venitul
marginal obtinut din aceasta operatiune
Existenta unor conditii ce fac ca productia in strainatate sa fie mai putin
costisitoare decat exportul aceluiasi produs
Productia proprie in strainatate este mai profitabila decat exportul sau vanzarea
licentelor

Concluzii:
Sub aspect conceptual, investiia strin direct presupune internalizarea unor
active tangibile i intangibile n urmtoarele condiii: agenii economici implicai s fie situai
n spaii naionale diferite; interesul investitorului s se manifeste pe termen lung; investitorul
s exercite controlul asupra activelor n care s-a realizat investiia.
Prin investiiile strine directe realizate, firmele urmresc obinerea celui mai mare
ctig posibil din valorificarea avantajelor proprii. Drept urmare, acestea internalizeaz
pieele externe, genernd fluxuri interne (n cadrul structurilor lor organizatorice) de bunuri,
servicii, cunotine etc.. Aadar, firmele realizeaz ISD atunci cnd dispun de avantaje ce
pot fi valorificate cu rentabilitate mai mare n afara granielor naionale, ceea ce implic, n
opinia noastr, faptul c s-a atins un anumit nivel de dezvoltare economic al rilor surs.
Nivelul de dezvoltare economic influeneaz att volumul ct i structura fluxurilor
de ISD generate i receptate de o ar. n acest sens, analizele efectuate au demonstrat c
exist o relaie bidirecional ntre nivelul de dezvoltare economic al rilor central i est
europene i volumul fluxurilor de investiii strine directe receptate de ctre acestea. Astfel,
decalajele iniiale existente sub raportul volumului ISD atrase s-au reflectat asupra nivelului
de dezvoltare al rilor din CEE care a influenat, la rndul lui, volumul intrrilor de capital
strin.
Decizia de a investi ntr-o anumit ar se bazeaz pe o analiz amnunit a factorilor
locali (avantajele rii gazd), corelai cu necesitile de rentabilitate ale agenilor economici
i mrimea (intensitatea) riscului aferent operrii ntr-un mediu strin. Ponderea fiecrui factor
n stabilirea deciziei de a investi depinde de motivaia investitorului strin. n contextul
actual, al economiei de pia globale, n care orice avantaj propriu se poate eroda foarte rapid,
aceste motivaii capt o semnificaie deosebit.
Dei mrimea pieei i costul factorilor de producie sunt principalele motivaii ale
companiilor multinaionale de a investii n Europa Centrala i de Est, o importan din ce n
ce mai mare este acordat mediului economic i politic (stabil), calitii instituiilor
guvernamentale, sistemului juridic (stabil i transparent), nivelului de acces la informaii i
gradului de dezvoltare al infrastructurii (de transport, de comunicaii etc).

CAP. 2
EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE
Din punct de vedere conceptual, implicaiile pozitive la nivel macroeconomic se
refer, n principal, la urmtoarele aspecte:
Susin creterea economic, fapt ce se realizeaz difereniat funcie de forma pe care o
mbrac investiia strin direct. n cazul unei investiii pe loc gol (greenfield), creterea
economic se datoreaz crerii unei noi capaciti de producie, locurilor de munc
suplimentare, apariiei unui nou consumator i pltitor de taxe. n cazul participrii la
privatizare, efectele pozitive apar n situaia eficientizrii activitii agentului economic i
creterii competitivitii acestuia, permind supravieuirea pe termen lung a ntreprinderii
privatizate.
5

Stimuleaz investiiile interne, ntruct productorii autohtoni vor fi interesai n


creterea eficienei activitii i mbuntirea calitii output-urilor fie pentru a face fa
concurenei datorate prezenei investitorilor strini n sectorul de activitate respectiv, fie
pentru a dobndi calitatea de furnizori ai investitorului strin. n plus, firmele locale pot
dobndi acces la canalele de distribuie ale investitorului strin, caz n care vor fi interesate n
creterea produciei i a calitii bunurilor realizate.
Sprijin restructurarea i privatizarea, aspect care prezint o importan deosebit n
cazul statelor central i est europene, n special n cazul firmelor care necesit un volum mare
de capital i capacitatea de a reorganiza i eficientiza activitatea. Astfel, investitorii
strini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizrii, n msura n
care efectueaz ulterior investiii n vederea eficientizrii rapide a activitii firmei.
Susin creterea investiiilor de capital, datorit accesului investitorilor strini la
sursele externe de capital. n cazul n care pieele locale de capital nu dispun de resurse
financiare pentru finanarea unor proiecte importante, investiiile strine pot acoperi acest
deficit deoarece reprezint o surs direct de capital strin. Astfel, pot avea efecte pozitive
asupra balanei de pli externe, prin finanarea deficitului de cont curent.
Genereaz efecte pozitive asupra balanei comerciale, dac investitorul direct
produce prioritar pentru export sau n cazul produciei destinate pieei interne care substituie
importurile.
Susin creterea veniturilor la bugetul statului datorit apariiei de noi contribuabili n
economia rii gazd. Chiar i n cazul n care se acord anumite stimulente fiscale, veniturile
bugetare cresc ca urmare a creterii ncasrilor din impozitele pe salarii.
Dei investiiile strine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul rii de
implantare, nu este exclus posibilitatea apariiei unui impact negativ att la nivel
macroeconomic, ct i la nivel sectorial.
O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente i se manifest, n general, pe
termen scurt, apariia lor fiind strns legat de implementarea investiiei i/sau eficientizarea
acesteia, ca de exemplu:
Creterea importurilor, reflectat negativ asupra soldului balanei comerciale, se
datoreaz importului de maini i utilaje finanat de investitorul strin, fr de care
implementarea investiiei nu ar fi posibil. Pe termen lung, n msura n care retehnologizarea
activitii se concretizeaz n creterea productivitii i competitivitii, se poate nregistra o
diminuare a deficitului comercial, n principal, atunci cnd investitorul strin este
orientat preponderent ctre export sau substituirea importurilor.
Creterea omajului datorit restructurrii ntreprinderilor privatizate cu scopul
eficientizrii rapide a activitii. Este evident c, n acest caz, se poate nregistra o reducere a
numrului locurilor de munc n ntreprinderile privatizate. n opinia noastr, pe termen
lung, acest dezavantaj este nesemnificativ n situaia n care ntreprinderile restructurate
beneficiaz de creterea eficienei i competitivitii activitii, caz n care, prin efecte de
antrenare, pot genera noi locuri de munc (prin dezvoltarea unor activiti aflate n amonte sau
n aval).
Impact negativ asupra bugetului datorat, pe de o parte, facilitilor fiscale acordate
investitorilor strini (politica de stimulente) care au ca efect imediat reducerea veniturilor
bugetare. Pe de alt parte, creterea numrului omerilor ca urmare a privatizrii i
restructurrii ntreprinderilor de stat genereaz cheltuieli suplimentare la buget, ntruct
fora de munc disponibilizat de sectoarele restructurate nu este imediat absorbit de
activitile aflate n dezvoltare. Pe termen lung, pe msur ce investiiile realizate ajung la
maturitate, se poate nregistra o cretere a veniturilor la bugetul statului datorit impozitelor i
taxelor pltite de noii contribuabili (firme i salariai).
Aadar, impactul ISD asupra economiei rii gazd este diferit de la o ar la alta, n
funcie de condiiile concrete existente la nivel economic, social i politic i de gradul de
ptrundere a capitalului strin.
6

2.1 Efectele ISD la nivel macroeconomic


2.1.1 Rolul ISD n susinerea creterii economice
Relaia bidirecional dintre investiiile strine directe i creterea
economic se datoreaz pe de o parte, impactului acestora asupra mediului
economic din fiecare ar i pe de alt parte, influenelor pozitive pe care
creterea economic susinut i durabil le are asupra fluxurilor de capital
strin receptate. Potrivit specialitilor n domeniu, pentru o ar dat, perioadele
de cretere economic intens sunt caracterizate prin atragerea unor fluxuri
importante de investiii strine directe (Lipsey, 2000, pag.72).
Romnia dei a cunoscut ritmuri nalte de cretere economic, aceasta nu a fost
susinut n aceeai msur de investiii strine directe. La nivelul anului 2005, ponderea
stocului de investiii strine directe n PIB reprezenta 24,2% , valoare situat sub media
european UE-25 (31,7%).
n consecin, n contextul globalizrii i al integrrii economice
concretizate, n principal, n internaionalizarea produciei, investiiile strine susin creterea
economic, ntr-o msur mai mare sau mai mic, n funcie de condiiile concrete existente n
fiecare ar.

2.1.2 Impactul ISD asupra balanei de pli


Efectele investiiilor strine directe asupra balanei de pli sunt numeroase i,
uneori, contradictorii, fiind determinate de o serie de factori, dintre care cei mai importani
sunt: tipul investiiei, eficiena economic, domeniul de activitate, accesul la resurse, costurile
tranzaciilor clasice i interveniile rii gazd.
Analiza impactului ISD asupra balanei de pli trebuie s aib n vedere att fluxurile
comerciale (balana comercial), ct i posibilele ieiri semnificative de capital sau
deturnarea unor fluxuri poteniale din partea altor investitori (Dianu&Vrnceanu, 2002,
pag.188). n acest sens, cel mai bun exemplu l constituie cazul companiei de telefonie fix
Romtelecom, la privatizarea creia, investitorului strin i s-a garantat monopolul pe pia pe o
durat de 5 ani (1998-2003), timp n care tarifele au crescut semnificativ. Aceste profituri mai
mari obinute ca urmare a unor tehnici anti-concureniale se pot transforma n ieiri de capital,
sub forma salariilor excesive ale expatriailor i a taxelor de redeven ridicate, influennd
negativ balana de pli. n cazul rilor n tranziie la economia de pia, situaiile de acest
gen nu sunt singulare, dac avem n vedere concentrarea ISD pe pieele de tip
oligopol.
O alt problem pe care o ridic analiza impactului investiiilor strine directe este cea
a modalitii de finanare, care influeneaz direct nivelul datoriei private externe. Efectele
negative asupra balanei de pli apar n cazul companiilor strine care se mprumut n
strintate i se concentreaz ulterior asupra recuperrii rapide a investiiei prin utilizarea unor
tehnici de eludare fiscal (preuri de transfer sau redevene mari).
Un alt aspect al analizei impactului ISD asupra balanei de pli vizeaz urmrirea n
timp a efectelor generate de proiectele investiionale, astfel: n prima faz (realizarea
investiiei), intrrile de capital se nregistreaz n contul financiar, constituind un mijloc de
echilibrare a balanei de pli, prin finanarea deficitului de cont curent; n faza a doua
7

(implementarea investiiei) datorit importurilor masive realizate de firmele strine


(echipamente, utilaje, materii prime etc) se nregistreaz un efect negativ asupra balanei
comerciale;
In faza a treia (maturitatea investiiei) efectele asupra balanei de pli, respectiv
balanei comerciale sunt diversificate. Efecte pozitive asupra contului curent apar atunci
cnd profiturile obinute se reinvestesc n ara gazd, iar ieirile de capital sub forma
dobnzilor, redevenelor i cele generate de sistemul preurilor de transfer administrative
nu sunt semnificative.
Aadar, exist o multitudine de canale prin care investiiile strine directe pot afecta
pozitiv sau negativ balana de pli externe a rii receptoare.

2.1.3 Influena ISD asupra veniturilor i cheltuielilor bugetare


Un alt efect agregat al investiiilor strine directe este cel asupra bugetului, impact ce
se poate manifesta att sub forma unor contribuii pozitive, ct i negative. n esen,
specialitii consider c ntr-o prim faz impactul asupra bugetului este negativ pentru ca
ulterior, odat cu dezvoltarea activitilor i crearea de noi locuri de munc, acesta s devin
pozitiv.
Contribuii pozitive i negative asupra bugetului:
Contribuii negative
Faza iniial (de implantare a investiiei)
Reducerea veniturilor bugetare datorit facilitilor fiscale acordate investitorilor
strini (politica de stimulente fiscale)
Cheltuieli suplimentare la buget, de natur social, datorit creterii numrului
omerilor ca urmare a privatizrii i restructurrii ntreprinderilor de stat
Faza ulterioar (de maturitate a investiiei)
Pot micora taxele i impozitele pltite statului gazd prin utilizarea mecanismului
preurilor de transfer i a altor mecanisme.
Contributii pozitive (apar numai in faza de maturitate)
Venituri suplimentare la bugetul statului constnd n taxe i impozite
pltite de
noi contribuabili (salariai i ageni economici)

2.1.4 Impactul ISD asupra investitiilor de capital


Dimensiunea cantitativ a aportului de capital al influxurilor de investiii strine
directe este exprimat de raportul procentual dintre fluxurile de ISD primite i formarea
brut a capitalului fix (FBCF). Investiiile strine suplimenteaz capitalul intern fie atunci
cnd se realizeaz pe loc gol conducnd la dezvoltarea unei noi activiti, fie n cazul
schimbrii formei de proprietate (privatizri sau preluri de firme) dac firma astfel
achiziionat ar fi fost nchis sau dac, prin realizarea investiiei strine, sunt mbuntite
performanele acesteia. Evident c, din acest punct de vedere, impactul intrrilor de capital
strin este mai puternic n cazul investiiilor de tip greenfield.

2.1.5 Rolul ISD in imbunatatirea standardului de viata


Unul dintre cele mai importante efecte ale ISD, resimit direct de ctre consumatorii
locali, l reprezint reducerea preurilor bunurilor i serviciilor cu impact pozitiv asupra
8

standardului de via al populaiei autohtone. Prin ptrunderea n economia local a firmelor


strine preurile scad, ca urmare a accenturii concurenei .
Desigur, n situaia n care investitorul strin reuete s acapareze piaa i s dein o
poziie de monopol, efectele sociale i economice sunt negative datorit creterii preului
bunului sau serviciului respectiv n vederea obinerii unor ctiguri suplimentare. Un exemplu
n acest sens l constituie privatizarea companiei romneti de telefonie Romtelecom
urmat de creterea semnificativ a tarifelor, ca urmare a poziiei de monopol deinut de
investitorul grec i garantat de statul romn pentru o perioad de 5 ani (1998-2003).
n consecin, impactul net al ISD asupra standardului de via al
populaiei autohtone este dificil de cuantificat. Dac avem n vedere numai aspectul legat
de reducerea preurilor este evident c standardul de via se mbuntete ntruct
consumatorii locali vor beneficia att de noile preuri, mai mici, ct i de o diversitate mai
mare de produse. Dac avem, ns, n vedere aspectele mai complexe, respectiv efectele
directe i indirecte pe termen lung, situaia se schimb, ntruct pot aprea fenomene
nedorite la nivel economic i social. Cu alte cuvinte, creterea standardului de via ca urmare
a investiiilor strine directe care vizeaz piaa local (market-seeking) are un pre
concretizat, n esen, n adncirea decalajelor dintre membrii societii.

2.2 Efectele ISD la nivel microeconomic


2.2.1 Impactul ISD asupra forei de munc
Efectele investiiilor strine directe asupra forei de munc locale depind substanial de
urmtorii factori: mrimea i tipul investiiilor; modalitatea de intrare a investitorului strin;
domeniul vizat; strategia firmelor investitoare; condiiile specifice din ara gazd.
Mrimea investiiei (firmei) afecteaz fora de munc local att din punct de
vedere cantitativ ct i calitativ. Sub aspect cantitativ, societile transnaionale, dei reduse
ca numr (aproximativ 2% din numrul de societi cu capital strin) atrag cea mai mare parte
a forei de munc (peste 60% din angajaii firmelor cu capital strin), comparativ cu
investitorii mici i mijlocii care predomin ca numr, dar atrag numai o mic parte a
angajailor locali (circa 35%). Din punct de vedere calitativ, mrimea i fora financiar a
firmei determin msura n care aceasta se implic n procesul de pregtire i formare
profesional a angajailor si. Acesta este principalul motiv pentru care activitile de
training sunt mult mai numeroase n cazul marilor societi transnaionale (ca de exemplu
cele de telefonie mobil, societile financiare etc.) comparativ cu firmele mici i mijlocii. n
acelai timp, companiile transnaionale, datorit comportamentului competitiv i
tehnologiilor deinute genereaz, de cele mai multe ori, mai puine locuri de munc dect
firmele locale de aceeai mrime.
Tipul investiiei, respectiv motivaia acesteia, reprezint un alt determinant major
al impactului ISD asupra resursei umane. Astfel, n cazul investiiilor strine motivate de
costul sczut al forei de munc (pentru ramurile intensive n munc) i/sau calitatea forei de
munc, caracteristicile resursei umane autohtone influeneaz semnificativ decizia de a
investi, constituind principalul avantaj de localizare al rii gazd.
Modalitatea de intrare a investitorului strin influeneaz cantitativ structura
populaiei active. Astfel, prin investiiile de tip greenfield se creeaz noi locuri de munc cu
efecte pozitive asupra ocuprii. Situaia este complet diferit n cazul ISD atrase n procesul
de privatizare, ntruct ntreprinderile achiziionate se confrunt, n general, cu reduceri
dramatice de personal, ca urmare a restructurrii activitii, cu impact negativ asupra pieei
muncii. Cu toate acestea, n contextul n care investitorul strin reuete, prin eficientizarea
activitii, s salveze de la faliment compania n cauz, pe termen lung, efectul nregistrat este
benefic, datorit conservrii unor locuri de munc.
9

Domeniul de activitate al firmei influeneaz att cantitativ ct i calitativ fora de


munc local.Astfel, n funcie de tipul de produse realizate (intensive n munc, n capital sau
n cunotine) poate predomina unul dintre factorii de producie. n situaia n care factorul
predominant este munca, investiiile strine directe au un impact cantitativ semnificativ
asupra forei de munc.
Strategia firmei investitoare are efecte directe asupra forei de munc locale, sub
aspect cantitativ. Astfel, n situaia n care compania multinaional produce direct n ara
gazd impactul este cu mult mai semnificativ dect n cazul n care nfiineaz doar filiale
(reele) de distribuie. De remarcat c, n Romnia, ca i n celelalte ri central i est
europene au fost adoptate ambele strategii - producie direct, respectiv reele de distribuie.

2.2.2 Efectele ISD asupra restructurarii


Societile transnaionale susin restructurarea economic a rii gazd att n mod
direct, ct i indirect. Efectele directe se datoreaz: introducerii de noi tehnologii i/sau
modernizrii celor deja existente, n interes propriu; dezvoltrii unor activiti noi; stimulrii
furnizorilor locali n vederea integrrii verticale n sistemul corporatist. Impactul indirect
este generat de intensificarea concurenei dintre firmele strine i cele autohtone. Astfel,
pentru a putea concura cu productorii strini, firmele locale sunt interesate s-i restructureze
i modernizeze activitatea.
In funcie de nivelul la care se realizeaz restructurarea, literatura de specialitate
identific urmtoarele tipuri:
restructurare intersectorial: reflect parial revoluia informaional i const n
restructurarea tututor sectoarelor de activitate ale economiei, tendina fiind aceea de
cretere a ponderii serviciilor n detrimentul agriculturii;
restructurarea intrasectorial: presupune trecerea, n cadrul fiecrui sector, de la
activiti caracterizate prin productivitate sczut (intensive n munc) la activiti
nalt productive, generatoare de valoare adugat mare, intensive n cunotine i
tehnologie;
restructurarea firmei: prin utilizarea unor tehnologii noi, moderne i realizarea unor
activiti generatoare de valoare adaugat mare.

2.2.3 Efectele ISD asupra tehnologizrii


Specialitii consider c una dintre cele mai importante contribuii ale investiiilor
strine directe o reprezint transferul de tehnologie, un rol deosebit revenind, n acest sens,
societilor transnaionale.
Din punctul de vedere al rii receptoare, transferul tehnologic prin ISD, prezint o
multitudine de avantaje, dintre care cele mai importante sunt:
utilizarea unor tehnologii noi, a cror implementare presupune mbuntirea
cunotinelor i abilitilor muncitorilor;
difuzia de tehnologie, cunotine i capabiliti se repercuteaz pozitiv i asupra
agenilor economici cu care ST intr n relaii de afaceri (furnizori,
subcontractori, firme concurente), reflectndu-se asupra costurilor i calitii
bunurilor i serviciilor furnizate;
dezvoltarea relaiilor dintre ST i instituiile locale (institutele de cercetare,
universitile, institutele de standardizare i controlul calitii, centrele de pregtire
profesional);
stimularea concurenei i impulsionarea firmelor autohtone s-i direcioneze
eforturile pe linia tehnologizrii activitii;
10

prin atragerea angajailor ST de ctre firmele locale apare un fenomen de dispersie a


practicilor tehnologice i manageriale.

2.2.4 ISD i activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D)


Evoluiile din ultimul deceniu au demonstrat c, urmare a accenturii presiunilor
concureniale pe plan internaional i dezvoltrii tehnologice rapide, tot mai multe societi
transnaionale i sporesc permanent cheltuielile de cercetare-dezvoltare pentru a-i
menine avantajele competitive generate de inovarea tehnologic.
n esen, societile transnaionale care dezvolt activiti de C&D n strintate se
nscriu n una din urmtoarele categorii:
ST care urmresc exploatarea activelor (assets exploiting): acestea sunt, n
general, originare n rile dezvoltate i i internaionalizeaz producia
pentru a avea acces la resurse naturale sau la for de munc ieftin, astfel nct
situeaz activitile de C&D pe un plan secundar;
ST care urmresc sporirea activelor (augmenting exploiting): sunt, de cele mai
multe ori, originare n economiile n curs de dezvoltare i caut ca prin
realizarea de ISD s ctige acces la capabilitile de cercetare-dezvoltare
locale (cu scopul creterii competitivitii prin inovare tehnologic) motiv
pentru care situeaz n centrul activitii lor activitile de C&D.

2.2.5 Rolul ISD n economia cunoaterii


Construirea economiei cunoaterii presupune trecerea de la abordarea industrial a
economiei la abordarea informaional a crei caracteristic principal o reprezint viteza
schimbrilor.
n consecin, concurena acerb la nivel global a transformat cunotinele n
fora vital a economiei, astfel nct pentru a supravieui, societile transnaionale sunt
obligate s aloce resurse importante n vederea obinerii de cunotine.
Importana cunotinelor n noua economie mondial a fost recunoscut oficial la
nivelul Uniunii Europene odat cu adoptarea Agendei Lisabona care a stabilit ca prioritate
pentru statele membre construirea economiei bazate pe cunotine n vederea asigurrii
creterii competitivitii i a unei dezvoltri economice susinute.
Efectele investiiilor strine directe difer de la o ar la alta, n funcie de condiiile
concrete existente la nivel economic, social i politic, gradul de ptrundere a capitalului strin
i structura influxurilor de ISD.

CAP. 3
IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA
ECONOMIEI ROMANESTI
3.1 Impactul ISD asupra cresterii economice
Comparativ cu situatia nregistrata la nivel national, la nivelul regiunilor de dezvoltare
nu se constata o corelatie directa si puternica ntre fluxurile de capital strain atrase si nivelul
de dezvoltare dect n cazul regiunii Bucuresti-Ilfov . Datele empririce cu privire la
11

contributia fiecarei regiuni de dezvoltare la realizarea PIB evidentiaza existenta unor decalaje,
n special ntre zona cu cea mai mare pondere,respectiv Bucuresti-Ilfov care detine peste 19%
din PIB, si regiunea cea mai putin reprezentativa, si anume zona de Sud-Vest care contribuie
numai cu 9% la formarea PIB. De remarcat faptul ca aceste doua regiuni detin prima si
respectiv penultima pozitie n ceea ce priveste ponderea n fluxurile de ISD atrase, decalajul
existent fiind, nsa, cu mult mai accentuat.
Astfel, regiunea Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din intrarile de capital strain n timp ce
zona de Sud-Vest care nregistreaza cel mai scazut nivel de dezvoltare economica a receptat
numai 3,4% din fluxurile de ISD.n acelasi timp, regiunea Nord-Est care detine cea mai
scazuta pondere n stocul de ISD receptate la nivel national (1,3%) contribuie semnificativ la
realizarea PIB (12,5%). De asemenea, zonele de Sud, Centru si Nord-Vest desi detin o
pondere relativ ridicata n PIB, situata la nivelul de peste 12% ca si n cazul regiunii Nord-Est,
atrag numai o parte nesemnificativa a intrarilor de ISD, respectiv sub 7,5%, valoare mai
scazuta dect cea nregistrata de regiunea de Sud-Est (8,4%) a carei contributie la formarea
PIB este de 11,3%.n consecinta, datele de mai sus sugereaza faptul ca nivelul de dezvoltare
regionala desi influenteaza intrarile de capital strain nu reprezinta singurul criteriu n
stabilirea deciziei de a investii ntr-o anumita zona.
Alegerea amplasamentului de catre investitorii straini a fost influentata de o
multitudine de factori, dintre care cei mai importanti sunt:existenta fortei de munca calificate
si a personalului cunoscator de limbi straine; nivelul de dezvoltaredin punctul de vedere al
industriei respective; existenta unor centre universitare si a unei infrastructuri fizice
dezvoltate; apropierea de un aeroport, precum si apropierea de furnizori si de clienti. n opinia
noastra, acesti factori n ansamblul lor ar putea explica preferinta investitorilor straini pentru
regiunea Bucuresti-Ilfov care beneficiaza nu numai de un nivel de dezvoltare mai ridicat, dar
si de existenta fortei de munca calificate si a infrastructurii fizice necesare dezvoltarii
afacerilor,comparativ cu regiunile de Nord-Est si Sud-Vest defavorizate sub aceste aspecte.
Asadar, analizele efectuate au evidentiat dezechilibrul nregistrat n dezvoltarea
economiei romnesti, concretizat n existenta unor decalaje accentuate ntre diferitele regiuni,
sugernd, n acelasi timp, posibilitatea atenuarii acestora prin participarea capitalului strain
sub forma investitiilor directe.
Dat fiind faptul ca o crestere economica sustinuta si durabila este posibila numai n
conditiile unei dezvoltari armonioase, care sa includa toate zonele tarii, n opinia noastra,
atenuarea decalajelor regionale, inclusiv prin participarea capitalului strain, ar trebui sa
reprezinte o prioritate reala afactorilor de decizie. n acest sens, avnd n vedere aspectele
prezentate pe parcursul elaborarii lucrarii, consideram ca primii pasi ar trebui sa vizeze cteva
directii principale, si anume:
1. Cresterea semnificativa a gradului de absorbtie a fondurilor europene si utilizarea
eficienta si eficace a acestora (n 2007 absorbtia de fonduri europene a fost sub 1%, aproape
de 0% , datorita, de exemplu, lipsei proiectelor fezabile de investitii), ceea ce ar genera o
dezvoltare a infrastructurii fizice si institutionale cu impact pozitiv asupra fluxurilor de ISD
atrase. Analizele efectuate au demonstrat importanta infrastructurii fizice si institutionale n
atragerea investitorilor straini, motiv pentru care consideram ca esentiala fructificarea
oportunitatilor care au aparut n acest sens odata cu integrarea Romniei n Uniunea
Europeana.
2. Aplicarea mai eficienta a politicii UE n domeniul ajutoarelor de stat (acordate astfel
incat sa se evite crearea unor distorsiuni ale mediului concurential; se acorda pe sectoarele
care au potential de dezvoltare), inclusiv a celor privind investitiile (straine si autohtone), prin
eliminarea ajutoarelor de tip salvare-restructurare si directionarea acestora cu prioritate
catre obiectivele care vizeaza efectele benefice pe termen lung, cum ar fi:dezvoltarea
regionala, dezvoltarea activitatilor de inovare si C&D, cresterea nivelului de pregatire a fortei
de munca, sustinerea ntreprinderilor mici si mijlocii care constituie coloana vertebrala a
economiei romnesti.
12

3. Implicarea mai activa a agentiilor de dezvoltare si a agentiei pentru investitii straine


(ARIS) n promovarea regiunilor tarii ca zone investitionale prin elaborarea unor proiecte
concrete si identificarea si abordarea potentialilor investitori straini. Atragerea unor investitori
straini prin proiecte punctuale care urmaresc specificul zonei si valorificarea la maximum a
potentialul acesteia, n special n zonele defavorizate sub aspectul dezvoltarii economice, ar
putea contribui la reducerea decalajelor regionale.

3.2 Impactul ISD asupra investitiilor de capital


Una dintre caile prin care investitiile straine directe influenteaza indirect cresterea
economica este formarea capitalului autohton, ntruct ISD au efect multiplicator asupra
investitiilor interne. Prin efecte de antrenare, investitiile straine directe au stimulat investitiile
autohtone, a caror dinamica a fost superioara comparativ cu cea a fluxurilor de capital strain,
contribuind astfel, indirect, la dezvoltarea activitatilor productive, n principal, a celor aflate
n amonte sau n aval fata de obiectul de activitate al filialei straine.
Un alt efect pozitiv al influxurilor de capital strain consta n suplimentarea resurselor
interne contribuind, astfel, la reducerea deficitului ntre economiile interne si necesarul de
investitii si, n consecinta, la cresterea formarii brute a capitalului fix. Initial,fluxurile de ISD
au nregistrat niveluri relativ reduse si au fost ndreptate preponderent catre procesul de
privatizare, ceea ce a minimizat impactul pozitiv al intrarilor de capital strain constnd n
dinamizarea achizitionarii de active fixe. Ulterior, se nregistreaza treptat o crestere a ISD
atrase concomitent cu o modificare sensibila a structurii acestora n favoarea investitiilor de
tipgreenfield, astfel nct impactul intrarilor de capital strain asupra FBCF se manifesta din
ce n ce mai puternic. incepnd cu anul 2004 se nregistreaza niveluri superioare ale ponderii
ISD n FBCF, cuprinse ntre 23% si aproximativ 32%, datorate, n opinia noastra, att
preocuparii investitorilor straini pentru modernizarea activitatii si cresterea competitivitatii
produselorrealizate pentru a face fata concurentei de pe Piata Unica, ct si intensificarii
investitiilor straine de tip greenfield n vederea consolidarii pozitiei pe piata regionala, n
contextul integrarii Romniei n Uniunea Europeana.
Asadar, impactul fluxurilor de ISD asupra investitiilor de capital se concretizeaza n
efecte pozitive reprezentate att de suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de
active fixe, ct si n stimularea investitiilor autohtone, cu influente favorabile evidente, directe
si indirecte, asupra cresterii economice.

3.3 Impactul ISD asupra balantei de plati


Impactul cantitativ si calitativ al investitiilor straine directe asupra balantei comerciale
este negativ, att datorita dinamicii mai accentuate a importurilor firmelor straine dect cea a
exporturilor realizate de catre acestea, ct si ca urmare a faptului ca s-au importat cu
precadere bunuri cu valoare adaugata mare si s-au exportat, n cea mai mare parte, produse cu
un grad de prelucrare scazut. n opinia noastra, aceasta evolutie nefavorabila s-a datorat, n
principal, unor cauze legate de implementarea investitiilor straine, orientarea preponderenta
catre activitatile de comert si lipsa capabilitatilor autohtone necesare dinamizarii avantajelor
comparative prin ISD.
Investitiile straine directe au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului
de cont curent, n special ncepnd cu anul 1997 cnd sau receptat fluxuri mai mari de capital
13

strain. De asemenea, analizele efectuate au demonstrat ca, pe ansamblul economiei,


companiile straine extrag mai putin dect introduc, efectul financiar net (calculat ca
diferenta ntre intrarile si iesirile de capital) accentundu-se odata cu cresterea influxurilor de
ISD. n acest context, apreciem ca intrarile masive de capital strain constnd, n principal, n
participatii si profit reinvestit, n defavoarea creditelor externe, ar putea contribui semnificativ
la echilibrarea balantei de plati externe, prin diminuarea deficitului de cont curent.

3.4 Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare


Efectele investitiilor straine directe atrase s-au reflectat asupra deficitului bugetar,
capitalul strain influentnd att direct ct si indirect evolutia acestuia. Pna la nivelul anului
2002, ISD ndreptate preponderent catre procesul de privatizare si aflate, n cea mai mare
parte, n faza de implementare, au contribuit la adncirea deficitului bugetar. Ulterior, ca
urmare a intensificarii preocuparii investitorilor straini pentru dezvoltarea unor activitati pe
teren gol si atingerii fazei de maturitate n cazul majoritatii investitiilor implementate n
perioada anterioara, investitiile straine directe au avut o influenta benefica asupra deficitului
bugetar concretizata n cresterea veniturilor din taxe si impozite si diminuarea cheltuielilor de
natura sociala (crearea de noi locuri de munca cu impact pozitiv asupra ratei somajului).

3.5 Impactul ISD asupra fortei de munca


Apreciem ca impactul investitiilor straine directe asupra calitatii fortei de munca
consta att n contributii benefice, concretizate n dinamica pozitiva a cstigurilor salariale si
mbunatatirea pregatirii angajatilor, ct si n efecte economice si sociale negative, pe termen
lung, datorate cresterii dramatice a numarului cazurilor de mbolnaviri profesionale. n plus,
ca urmare a faptului ca cea mai mare parte a capitalului strain a fost ndreptata catre activitati
intensive n munca, n detrimentul celor bazate pe cunostinte si tehnologie, contributiile
pozitive sunt relativ reduse, fiind limitate la cteva domenii de activitate din sectorul
serviciilor (intermedieri financiare si telecomunicatii).

3.6 Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii


economice
Investitiile straine directe au generat efecte semnificative la nivel microeconomic
reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor care au beneficiat de
intrari mai mari de capital strain. n acest sens, analizele efectuate permit evidentierea
urmatoarelor modificari favorabile si nefavorabile, asociate investitiilor straine directe.
Prin efectele reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor
economice, investitiile straine directe au contribuit la restructurarea economiei romnesti, n
sensul dezvoltarii anumitor domenii de activitate din industria prelucratoare (ca de exemplu
industria mijloacelor de transport rutier) sau din sectorul serviciilor (comert, telecomunicatii
si intermedieri financiare) concomitent cu restrngerea activitatii n alte domenii industriale
(ca de exemplu industria materialelor de constructii).
Romania, aflata n prezent n stadiul doi al ciclului dezvoltarii investitionale,
patrunderea masiva a capitalului strain orientat, ntr-o mai mare masura, catre activitatile care
ncorporeaza un continut ridicat de resurse locale si, n principal, de tehnologie si cunostinte,
14

ar putea favoriza ameliorarea calitatii factorilor de productie existenti si crearea unor factori
de productie specializati. n acest sens, att teroria ct si practica economica, inclusiv
experienta celorlaltor state central si est europene, demonstreaza ca pe masura ce fluxuri din
ce n ce mai mari de ISD vor patrunde n economie, impactul acestora asupra mediului
economic, social si natural va depinde semnificativ de politicile guvernamentale aplicate.
Drept urmare, strategia de dezvoltare pe termen lung a Romniei trebuie sa se axeseze cu
prioritate pe mbunatatirea capabilitatilor umane si tehnologice, singura optiune viabila n
vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin
aplicarea unor masuri care sa vizeze:
mbunatatirea calitatii resursei umane, prin cresterea investitiilor n educatie,
inclusiv a celor care urmaresc formarea continua a fortei de munca, ntruct
construirea unei societati bazate pe cunoastere nu este posibila n conditiile n care
educatia reprezinta numai un obiectiv marginal;
stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv prin realizarea unor
parteneriate ntre sectorul public si cel privat;
ncurajarea initiativei locale, prin reducerea birocratiei si crearea unui cadru
administrativ eficient;
ncurajarea firmelor investitoare sa-si dezvolte activitatile generatoare de valoare
adaugata mare si sa investeasca n acele activitati care sporesc avantajele
comparative ale resurselor autohtone;
stimularea formarii clusterelor bazate pe activitati nrudite, inclusiv prin implicarea
mai activa a administratiei locale n solutionarea problemelor si doleantelor
investitorilor (exemplul Ungariei si al Poloniei este relevant n acest sens).
n vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state europene, Romnia are n mod
obiectiv nevoie de investitii straine directe care sa completeze si potenteze efortul autohton,
sustinnd cresterea competitivitatii si eficientei resurselor, activelor si capabilitatilor. Avnd n
vedere att experienta proprie ct si exemplele pozitive ale unor state central europene
apreciem ca maximizarea raportului dintre contributiile pozitive si negative ale investitiilor
straine directe impune promovarea unor politici guvernamentale adecvate,orientate catre
utilizarea inteligenta a fluxurilor de capital strain ca instrument al strategiei de dezvoltare.

CAP. 4
IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD

In cele ce urmeaza vom face o analiza asupra investitiilor straine directe din Romania,
din perioada 2003-2007, pentru a observa nivelul acestora pe regiuni de dezvoltare nationale,
milioane euro
2003

BUCUR
ESTI
SUD-

2004

2005

VALO
ARE

%
DIN
VALO
TOTA ARE
L

5236

54,2

8426

56,0

1041

10,8

1752

11,6

VAL
OAR
E

2006

13
60,6
264
1 838 8,4
15

VAL
OAR
E
2220
5
2653

2007

64,3
7,7

VAL
OAR %
E
2751
6
2448

64,3
5,7

EST
CENTR
U
VEST
SUD
NORDVEST
SUDVEST
NORDEST
TOTAL

629

6,5

1038

6,9

1 610 7,4

2559

7,4

3541

8,3

744

7,7

1093

7,3

1 491 6,8

1948

5,6

2365

5,5

798

8,2

1273

8,5

1 388 6,3

2228

6,5

2942

6,9

648

6,7

1035

6,9

1 257 5,8

1570

4,6

1907

4,5

355

3,7

405

2,7

745

3,4

938

2,7

1379

3,2

211

2,2

18

0,1

292

1,3

411

1,2

672

1,6

9662

100,0

15040

100,0

21
885

100,
0

3451
2

100,
0

4277
0

100,0

Sursa: Banca Nationala a Romaniei - directia Statistica

Milioane euro
Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 22,3% pana la 7,069
miliarde euro, si au acoperit deficitul balantei de plati in proportie de 41,9%, a anuntat banca
centrala.
Fara a lua in calcul suma de 2,2 miliarde euro platita de Erste Bank pentru actiunile
Bancii Comerciale Romane (BCR) in urma preluarii pachetului majoritar din octombrie 2006,
nivelul investitiilor straine directe din 2006 se ridica la aproximativ 6,9 miliarde euro. In
aceste conditii, in 2007 se remarca o crestere usoara - cu 2,4% - a investitiilor straine directe.
In 2006, investitiile straine directe de 9,1 miliarde euro au acoperit aproape in
16

totalitate (89,6%) deficitul de cont curent din acel an, de 10,156 mld euro.
BNR a revizuit in crestere deficitul de cont curent din 2006, de la 9,97 miliarde euro
cat anuntase la inceputul anului trecut, astfel ca ponderea in PIB a acestuia, estimata initial la
10,3%, a urcat la 10,4% in 2006, la un PIB calculat de Eurostat la 97,718 miliarde euro.
Gradul de acoperire a deficitului contului curent prin investitii straine directe a scazut usor in
decembrie, de la 43% in primele 11 luni din 2007.
Creditele intragrup au reprezentat peste jumatate (54,1%)din investitiile straine directe in
2007, diferenta constand in participatiile la capital si profitul reinvestit (45,9%), potrivit BNR.
Pentru acest an, banca centrala estimeaza o plafonare a deficitului de cont curent ca
pondere in PIB la nivelul anului trecut sau chiar o usoara scadere, in timp ce observatorii
internationali sunt mka pesimisti. Agentia de rating Fitch a avansat chiar o estimare de
crestere a deficitului de cont curent al Romaniei pana la 17,5% din PIB in acest an.
Criza financiar mondial taie din investiiile strine directe n Romnia. Potrivit
estimrilor oficiale, acestea se vor njumti n acest an i vor ajunge la 4,7 miliarde de euro,
fa de nou miliarde de euro investite n 2008. Cu toate acestea, se prevede ca n 2010
investiiile strine s ajung la valoarea de 5,4 miliarde de euro.
Componenta mai puin afectat se ateapt s fie investiiile strine din profitul
reinvestit, dac se ia n considerare c n principal este vorba de distribuirea ntre dividende i
investiii a profitului obinut n anul 2008. Aceast tendin va fi sprijinit i de msura
prevzut n Programul de guvernare, privind scutirea de la impozitare a profiturilor
reinvestite, se arat n Programul de convergen 2008, pentru perioada 2008 2011, potrivit
Mediafax. Estimrile privind relansarea economiei arat c pentru 2010 investiiile strine vor
fi de 5,4 miliarde de euro.
n 2008, acestea au fost de 9,024 miliarde de euro, n cretere cu 25% fa de 2007, iar
deficitul de cont curent a fost acoperit n proporie de 53,5% de aceste intrri de capital.
Finanarea deficitul extern se va realiza ntr-o proporie semnificativ, pe seama surselor
autonome negeneratoare de datorie extern, ajungnd la finele anului 2011 la circa 65%, se
arat n programul de convergen, care va fi trimis la Comisia European. (A.G.)
Compania Enel a anunat c are n plan pentru urmtorii cinci ani investiii de 700 de
milioane de euro pentru reelele de distribuie a energiei electrice pe care le deine n
Romnia, n regiunile Muntenia, Banat i Dobrogea. Proiectele de investiii se refer la
introducerea unor tehnologii avansate, modernizarea staiilor electrice i nlocuirea
echipamentelor. Potrivit datelor proprii, Enel are o cot de pia de 30% i deine fostele
companii Electrica Dobrogea, Electrica Banat i Electrica Muntenia Sud. Compania are o
reea de 93.000 de kilometri, 2,5 miloane de clieni i un numr de aproximativ 5.500 de
angajai, fiind cel mai important investitor privat din sectorul energiei electrice din Romania.
(A.G.)
Fondul britanic de investiii Fabian Romnia a obinut autorizaia de construire pentru
proiectul de locuine din Timioara, pentru a menine valoarea terenului, chiar dac lucrrile
de construcie nu vor fi demarate n acest an. Avnd n vedere condiiile curente ale pieei,
am obinut aceste autorizaii pentru a menine valoarea terenului. Vom analiza condiiile de pe
pia la nceputul anului viitor i vom stabili care este cel mai bun moment pentru a iniia
lucrrile de construcie, a declarat, ntr-un comunicat, Mark Owen, property director al
fondului. La sfritul lunii trecute, Fabian a anunat amnarea dezvoltrii rezideniale din
Timioara, Satu Mare i Oradea, cu un total de 900 de uniti locative, estimnd la acea dat
c acestea vor fi finalizate n perioada 2011-2012. Aceast strategie a fost modificat pentru a
reduce riscurile operaionale i financiare.
17

Proiectul din Timioara va fi dezvoltat n dou etape n parteneriat cu firma Coltex


Construct i va avea 429 de locuine cu un total de 38.812 metri ptrai i 540 de locuri de
parcare. La Oradea i Satu Mare, fondul va dezvolta, n parteneriat cu firma ungar SCD
Group, un numr de 388, respectiv 165 de locuine. Lucrrile de execuie pentru acestea
dou urmau s fie iniiate n primul trimestru al lui 2009. (A.G.)
Investiiile strine directe au nsumat n luna ianuarie 912 milioane euro, n cretere cu
51,2% fa de nivelul nregistrat n luna corespunztoare din 2008, de 603 milioane euro,
potrivit datelor publicate de Banca Naional a Romniei (BNR).
Din totalul de 912 milioane euro investite de nerezideni n prima lun a anului,
participaiile la capital au reprezentat 49,6%, creditele intra-grup 36,2% i profitul reinvestit
14,2%, se arat ntr-un comunicat al BNR remis ageniei MEDIAFAX.
BNR a modificat n scdere nivelul investiiilor strine directe pentru ianuarie 2008,
cifra publicat anterior fiind de 695 milioane euro.
Deficitul de cont curent a sczut n ianuarie cu 54,6% fa de prima lun din 2008, la
525 milioane de euro, n principal ca urmare a reducerii deficitului balanei comerciale cu
66,4%, la 385 milioane de euro.
n aceste condiii, deficitul contului curent al balanei de pli a fost finanat integral
prin investiii directe ale nerezidenilor n Romnia, comparativ cu un nivel de 52,1% n
luna ianuarie 2008.
Investiiile strine directe s-au ridicat anul trecut la 9,02 miliarde euro, n cretere cu
24,5% fa de 2007, i au acoperit n proporie de 53,5% deficitul de cont curent, situat la
16,87 miliarde euro.

CAP. 5
ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI

ANALIZA SWOT
(PUNCTE TARI I PUNCTE SLABE, OPORTUNITI, RISCURI)
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
COTA UNICA
INFRASTRUCTURA
Cota unica de impozitare presupune acelasi Romania are de recuperat un decalaj foarte
rang de impozitare pentru persoane fizice si mare in domeniul infrastructurii, fata de
companii, deci un sistem de impozite
restul tarilor UE. De exemplu, din reteaua
corelate, cu rata unica de impozitare, pentru de aproape 80 de mii de kilometri de
toate tipurile de venituri obtinute din
drumuri, doar 20% reprezinta drumuri
diferite activitati.
nationale. Lungimea cailor ferate a ramas
Succesul regimului cotei unice de
neschimbata de ani de zile. In 2005 se
impozitare depinde, se pare, de nivelul
inregistrau 21.228 de kilometri de cai ferate.
acestei rate: cu cat aceasta este mai mica, cu "Infrastructura feroviara romaneasca poate
atat este mai eficienta colectarea ei. Desi s-a atinge standardele europene de calitate peste
constatat ca o rata mai mica de impozitare
10 ani, intrucat, pana acum, nu s-au realizat
conduce, in general, la sporirea gradului de aproape deloc investitii in acest sector", a
plata a taxelor respective, impozitele mai
afirmat ministrul transporturilor, Ludovic
scazute pot conduce, dupa stabilizarea
Orban.
apetitului de plata al celor impozitati, la
Potrivit ambasadorului Cehiei la Bucureti,
scaderea veniturilor la Bugetul de stat.
Petr Dokldal, singura barier n
De la 1 ianuarie 2005 si in tara noastra,
dezvoltarea investiiilor din ara noastr
toate impozitele au devenit 16% rmne infrastructura. Investitorii isi
18

impozitele pe venitul global, la dobanzile


bancare (la dobanzile platite de banci
clientilor pt depozite la termen), castigurile
la bursa si castigurile din tranzactiile
imobiliare ale firmelor si particularilor.
Romania s-a inscris astfel printre primele
tari membre UE care au marsat la cota unica
de impozitare europeana.

SALARII MICI
Costurile reduse ale salarizarii si cresterea
productivitatii vor continua sa atraga
investitorii straini in Romania, declara
economistul sef al Bancii Comerciale
Romane, Lucian Anghel.
Salariile sunt de 2,5 ori mai mici, iar
productivitatea de doar 0,5 mai mica fata de
tarile din regiune. Asta inseamna ca
Romania este bine pozitionata si ca va
atrage in continuare investitii straine
directe. Vor veni in continuare investitori,
dar in dorinta de a deveni competitiv in
mediul international, care se focalizeaza din
ce ince mai mult pe reducerea costurilor,
Romania poate deveni in urmatorii ani sursa
cresterii eficientei pentru mariiinvestitori.
MEMBRA UE
Potentialul de crestere a productivitatii si
apartenenta la Uniunea Europeana.
Calitatea de membru al UE benefica si
necesara pentru stabilitatea politica si
sociala a spatiului in care se desfasoara o
(potentiala) afacere.
Intrarea in Uniunea Europeana a fost
insotita, fara exceptie, de cresteri ale
pietelor financiare si, in general, ale
economiilor noii tari membre
Aderarea la Uniunea Europeana este
asociata cu cresterea investitiilor straine
directe,prin cresterea nivelului de
predictibilitate,stabilitate legislativa si nu in
ultimul rand prin reducerea continua a
costului finantarii.
Statutul de membru aduce in primul rand un
plus de incredere in randul investitorilor
straini, dar si autohtoni.
Aderarea la Uniunea Europeana este
asociata cu cresterea investitiilor straine
directe, prin cresterea
nivelului de predictibilitate, stabilitate

exprima nemultumirile cu privire la timpul


indelungat pe care il petrec in asteptarea
unei decizii a autoritatilor.
Infrastructura feroviara publica prezinta
urmatoarele caracteristici generale: lungime
retea (km) -11.380; lungime totala a liniilor
de cale ferata (km) - 22.247; lungime totala
a liniilor electrificate (km) - 8.585; tuneluri
(numar/km) - 211/63; poduri (numar)
-4.236;
BIROCRATIA
Fluidizarea mecanismelor birocratice,
eradicarea coruptiei si stabilitatea legislativa
si financiara sunt problemele aduse din nou
in discutie de investitorii straini in Romania.
o Cozi la ghisee
o Geam de sticla intre om si functionar
o curse de la un ghiseu la altul
o Intarzieri si greseli in redactarea
documentelor notariale.
o Zone de asteptare la diferite institutii
in conditii greu de suportat
o Insuficient transparen.
o Slaba dezvoltare a parteneriatului
public-privat.
VALORIZARE POPULATIE
SI RESURSE UMANE
Sporul natural este negativ, populatia tanara
avand o rata descrescatoare in timp.
Cresterea substantiala in ultimii ani a
numarului de absolventi, conduce la
suprasaturarea pietei fortei de munca.
Diferenta mica intre ajutorul de somaj si
salarii incurajeaza somajul mascat si munca
la negru.
Insuficienta armonizare a sistemului
educaional postgimnazial cu cerinele
pieei muncii i dezvoltrii viitoare a
societii.
Decalaj ntre pregtirea oferit de coal
i cerinele pieei muncii
Migrarea, n ultimii ani a tinerilor(si nu
numai) n alte tari, dar care le ofer
mai multe oportuniti.

19

legislativa si nu n ultimul rnd prin


reducerea continua a costului finantarii.
POTENTIAL TURISTIC
Ritmul de cretere a investiiilor strine se
va reduce, pe fondul crizei, ns Romnia
va continua s reprezinte o destinaie
profitabil pentru investitori, anun
Agenia Romn pentru Investiii Strine.
Carpatii Romnesti, att prin desfasurarea
lor, pe circa o treime din suprafata tarii
(66.303 kmp), ct si prin pozitia centrala,
configuratia generala si altitudinala, se
impun ca un component de baza n structura
geografica si peisagistica a Romniei. Cu
aceeasi importanta se nscriu si n
activitatea de turism prin bogatia si
varietatea potentialului lor turistic.
Se pot practica mai mult de zece forme de
turism, dupa cum urmeaza: drumetie,
odihna, sporturi de iarna, tratament balnear,
de interes stiintific, pentru cunoastere,
pentru alpinism si speoturism, vnatoare si
pescuit sportiv, pentru agrement nautic,
foto-safari, sporturi de aventura etc.

-Existenta reservelor de materii prime


pentru anumite sectoare economice
(prelucrarea lemnului, constructii)
-Traditie indelungata in anumite
sectoare prelucrarea lemnului,
industria alimentara, industria textile,
constructii, constructii de masini
-Pozitie geografica buna ca si granita
de est a Uniunii Europene

CALITATEA VIETII
Comparativ cu alte tari europene, media
calitatii vietii in Romania nu este deloc
satisfacatoare. Aceasta se datoreaza faptului
ca familiile din zonele rurale ale tarii au
ramas in urma cu ceea ce reprezinta conditii
de viata adecvate(ca sa nu mai spunem
moderne). Infrastructura extrem de scazuta
nu atrage investitorii si prin urmare
posibilitatea de dezvoltare a calitatii vietii
este extrem de scazuta.
Mai mult de jumatate din populatia tarii
apreciaza locuinta personala ca fiind buna,
restul indreptandu-se catre clasificari
precum satisfacatoare, proasta sau foarte
proasta.
Peste 70% din populatie nu reuseste sa faca
economii, iar o mare parte dintre ei detin un
raport venit-consum subunitar.
Un total de 90% din populatie detine
propria locuinta, in timp ce mai putin de
20% dintre acestia detin afaceri profitabile.
Accesibilitatea nvmntului, cu valori
pozitive modeste
Remarcm nivelul deosebit de modest al
evalurii gradului de respectare a
drepturilor personale
Temerile populaiei aduc n atenie
probleme sociale importante, mai ales cele
referitoare la preuri i impozite.
Satisfacia fa de viaa politic i evaluarea
conducerii rii rmn n zona
deficitar,
-Nivel ridicat al importului de produse de pe
Piata Europeana fenomenul globalizarii
SISTEMUL EDUCATIONAL
In Romania, in ultimii ani nivelul sistemului
educational a scazut in comparatie cu
perioada imediata revolutiei. Se vorbeste tot
mai mult de o diminuare a numarului de ani
de studiu in speranta de a concentra in
splanul de invatamant numai acele notiuni
extrem necesare. Problema grava insa, este
aceea ca institutiile de invatamant din
Romania nu dispun de toate aparaturile
necesare studiului elevilor si chiar si in
universitati de renume din tara studentii
folosesc utilaje demult scoase din uz din
domeniul din care provin. Aceasta nu
conduce decat la o neconcordanta a ceea ce
este pe piata si ce invata elevul ca este. Prin
20

urmare, mana de lucru a absolventilor unor


studii superioare nu mai are randament
maxim(cel putin pentru o perioada de
acomodare cu noile utilaje).
BENEFICII ADUSE DE IMM-uri
Apar anumiti factori cu impact pozitiv
generate de integrarea europeana asupra
IMM(intreprinderi mici si mijlocii)cum ar
fii :-acces mai bun la piete;
- angajeaza multa forta de munca
- sunt flexibile
- ajuta la intensificarea concurentei
-legislatie si regulamente imbunatatite;
-furnizori potentiali mai ieftini si mai buni
-cooperarea mai buna spre inovare;
-acces mai bun la noile tehnologii;
-proceduri de achizitie mai corecte;
-accesul la fonduri structurale
OPORTUNITATI
Modernizarea drumurilor nationale,
judetene si constructia autostrazilor.
Restaurarea si reconstructia cailor ferate si
de telecomunicatii necesare.
- Valorificarea superioar a potenialului
turistic
- Stabilirea unor obiective comune i a unui
parteneriat ntre instituiile de instruire i
angajatori.
- Dezvoltarea de parteneriate ntre mediul
academic i mediul de afaceri, n vederea
satisfacerii cerinelor pieei
- Colaborarea i stabilirea de parteneriate
ntre centrele locale de instruire i
instituiile similare din UE.
- Asigurarea utilitilor (apa, canalizare,
gaz, telefon, curent electric, drumuri) n
zonele noi in care sunt planificate a se
construi noi locuine, pentru a atrage
investitorii in acele locuri.
- Asigurarea unei colaborri i coordonri
ntre regiile de interes public ce asigur
repararea i asfaltarea drumurilor, nlocuirea
conductelor de gaz i celor de ap i
canalizare, n vederea eficientizrii
procesului de modernizare i a evitrii
viitoarelor blocaje i disfuncionaliti.
- Dezvoltarea de structuri specializate
pentru atragerea de investiii strine.
- Crearea de faciliti pentru investitori
- Incurajarea exportului de produse cu

RISCURI
- Emigrarea forei de munc calificat
- Instabilitatea legislativ;
- Lipsa credibilitii mediului de afaceri
- Desfiinarea multor centre de cercetare
- Corupia
- Creterea preurilor la serviciile de
telecomunicaii i transport
- Lipsa unei coordonri a aciunilor de
atragere de investitori strini
-Pierderea pana si a capitalului roman
investit in favoarea investirii lui in tari
straine.
-Renuntarea agentilor straini de a investi in
Romania datorita lipsei infrastructurii.

-Scaderea nivelului de trai din Romania


datorita lipsei investitiilor in crearea de
firme mici si mijlocii care ar reprezenta o
oferta de locuri de munca pentru populatia
tarii.
-Formarea unei rate a somajului extrem de
ridicata care ar duce economia nationala in
faliment.
-Slaba dezvoltare a ariilor(zonelor)
industriale

21

valoare adugat mare.


- Dezvoltarea antreprenoriatului
- Cooperarea cu alte ri n domeniul
educaiei i formrii.
- Posibilitatea de promovare a produselor i
serviciilor datorit existenei celor mai
variate ci de publicitate i a firmelor
specializate n acest domeniu.
- Dezvoltarea firmelor specializate n studii
de pia, consultan n afaceri, consultan
financiar, proiecte etc.
- Atragerea de studeni din alte ri
- Dezvoltarea de parteneriate cu universiti
de prestigiu din alte ri
- Creterea numrului de burse oferite n
strintate pentru studenii romni.
- mbuntirea sistemului educaional
- Continuarea proceselor de modernizare i
dotare a colilor i liceelor
- Preocuparea tot mai accentuat pentru
colaborarea cu coli i licee din strintate
n vederea organizrii de aciuni comune
Concluzii:
In prezent Romania este tara membra a Uniunii Europene, insa in postura de ultima
venita,cu cele mai mari decalaje economice si sociale fata de ceilalti europeni.PIB-ul/locuitor,
productivitatea muncii, exportul, salariul mediu din Romania sunt printre cele mai scazute din
Uniunea Europeana. De aici deriva o singura concluzie importanta: eforturile pe plan
economic ale Romaniei nu trebuie sa scada, ci dimpotriva, sa fie amplificate. Nu exista
obiectiv mai important pentru Romania decat dezvoltarea economiei, bazate pe valorificarea
la maximum a oportunitatilor oferite de integrarea in Uniunea Europeana ce face din ea un
adevarat magnetpentru investitorii straini.
Aderarea la Uniunea Europeana a adus o imbunatatire a mediului de afaceri romanesc,
imbunatatire care a inceput sa se faca simtita in ceea ce priveste un cadru legislativ mai stabil
si existenta unor practice de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt in curs
de eleiminare barierele in calea liberei circulatii a serviciilor si a marfurilor. Un cadru
legislative comun furnizat de Piata Unica va creste eficienta generala a economiei romanesti
prin imbunatatirea alocarii resurselor, cresterea gradului de specializare si incurajarea
concurentei. In conditiile imbunatatirii mediului de afaceri, Romania este deja o tinta atractiva
pentru investitiile straine. La aceasta va contribui in continuare si statutul de economie de
piata functionala obtinut de Romania. Atragerea unui volum mare de investitii straine va
asigura rapid si direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum si la noi
segmente de piata.
Impactul integrarii va fi benefic economiei in ansamblu: acesta va fi cel mai probabil
distribuit inegal, iar unele categorii (de exemplu intreprinderile mari aflate in proprietatea
statului,intreprinderile industriale care lucreaza in pierdere) vor beneficia mai mult decat
altele cum ar fii intreprinderile mici si mijlocii din sectoarele productive. Rezultatul va fi
pozitiv numai daca procesul integrarii va fii condus intr-o asemenea maniera asa incat sa tina
cont de nevoile diferitelor categorii.

22

BIBLIOGRAFIE
1. Florea Staicu, Dumitru Pirvu, Maria Dumitru, Marian Stoian, Ion Vasilescu, Eficienta
economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti 1995.
Pag. 5-24, 33-56.
2. Ioan Denuta, Investitiile straine directe ( in tarile est si central-europene), Editura
Economica- 1998.
Pag. 135-173.
3. Ion Vasilescu, Alexandru Gheorghe, Claudiu Cicea, Catalin Dobrea, Eficienta si
evaluarea investitiilor, Editura Eficon Press, 2004.
Pag. 27-32, 65-66, 129-137, 215-219, 146-158,
4. ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica, Investitiile si noua
economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-Investitiile si relansarea
economica-Bucuresti 23-24 Mai 2008, Editura ASE.
Pag. 76-82, 82-90.
5. Frank K. Reilly, Edgar A. Norton, Bernard J. Hank, Investments- Seventh Edition,
Editura Thomson South-Western 2006.
Pag. 15-16, 49-70.
6. Dan Marius H. Voicilas, sub coordonarea Prof. univ. dr. Letiia Zahiu, Teza de
doctorat-Investitii straine, Bucuresti 2005.
7. Lupasc Ioana, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Marcel Stoica- Teza de doctorat:
Eficienta investitiilor atrase de intreprinderile mici si mijlocii in contextul integrarii
Romaniei in Uniunea Europeana, Bucuresti 2007.
8. Alexandru Barbacaru, sub coordonarea Prof. Dr. Marcel Stoica. Teza de doctorat:
Eficienta investitiilor in conditii de risc valutar, ASE-2005.
* * *
Publicatii:
1. Autor: Laureniu Popa, Articol: BERD vrea s investeasc n acest an 300 milioane euro n
Romnia- 12 Martie 2009, Revista CAPITAL.
2. Consultanta FONDURI EUROEPENE NERAMBURSABILE, Articole online.ro
* * *
Surse Web:
1. Baza de date Agenia Romn pentru Investiii Strine (ARIS), Raport de activitate
2004, Romnia: www.arisinvest.ro;
2. Baza de date Asociaia Mondial a Ageniilor de Promovare a Investiiilor Strine
www.waipa.org;
3. Baza de date Consiliul Investitorilor Strini (CIS), Romnia: www.fic.ro;
4. Baza de date Uniunea European (UE): www.europa.eu.int;
5. Rapoartele de progrese pe tari ale UE:
www.europa.eu.int/comm/enlargement/romania/index.htm
6. Rapoarte despre progrese pe ri pe calea aderrii
http://europa.eu.int/comm/enlargement/report_2003/index.htm
7. Pagina de internet a Agentiei Romane de Investitii Straine: www.arisinvest.ro
site-ul Bancii Mondiale: www.worldbank.org
8. site-ul UNCTAD: www.unctad.org
9. site-ul Institutului National de Statistica: www.insse.ro
10. site-ul Oficiului National al Registrului Comertului: www.onrc.ro
11. site-ul UNDP in Romnia: www.undp.ro
23

12. site-ul Institutului European din Romnia: www.ier.ro


13. site-ul Bancii Nationale a Romniei: www.bnro.ro
14. site-ul Agentiei Romne pentru Investitii Straine: www.arisinvest.ro
15. site-ul Consiliului Concurentei: www.consiliulconcurentei.ro
16.site-ul de rapoarte statistice internationale: www.factbook.net/statsmap.htm
17. site-ul de raportari statistice europene: www.eurostat.com

24