Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII


MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

Conditii speciale de
amplasament si solutii de
infrastructura

Masterand :
Popa
Claudiu Constantin

Imbunatatirea terenului pentru reducerea


potentialului de lichefiere in cazul fundatiilor pe
piloti

Rezumat :
Experienta inginereasca arata ca fundatiile pe piloti, chiar daca sunt
proiectate corect, pot fi sever avariate in urma cutremurelor. Motivul pentru
acest lucru este in multe cazuri lichefierea pamantului din jurul pilotilor. Cu
metodele moderne de imbunatatire a pamanturilor, cum ar fi metoda prin
vibrare de adancime sau metoda de amestec in adancime, riscul de lichefiere
poate fi redus in mod substantial. In aceasta lucrare sunt prezentate cateva
exemple internationale de astfel de imbunatatiri ale terenului si sunt date
recomandari practice.
Introducere
Fenomentul de lichefiere se poate produce in urma vibratiilor puternice
generate in timpul cutremurelor. Fenomenul apare in general in cazul
nisipurilor fine, omogene, cu permeabilitate scazuta. Prin vibratii se creeaza
o presiune excesiva in apa din porii pamantului si astfel pamantul isi pierde
rezistenta la forfecare si structura granulara cedeaza. Pe langa pierderea
capacitatii portante a pilotilor, asupra acestora, in timpul fenomenului de
lichefiere, se exercita si forte orizontale foarte mari. Daca pilotii trec prin
astfel de straturi cu potential mare de lichefiere si sunt incastrati la baza intrun strat bun de fundare acestia pot fi suprasolicitati sau se pot curba datorita
momentelor incovoietoare mari.

Mecanisme de cedare a pilotilor amplasati in pamanturi lichefiabile


Primul rand de la stanga la dreapta :
- pierderea capacitatii portante a pilotilor
- rupere din forta taietoare
- tasarea excesiva a pamantului adiacent pilotilor
- ruperea pilotilor ca urmare a formarii unei suprafete de alunecare in
masivul de pamant
Al doilea rand de la stanga la dreapta :
- pierderea capacitatii portante a pilotilor si pierderea echilibrului masivului
de pamant
- cedare datorita momentului incovoietor
- cedare datorita deformarii tranzitorii a pamantului
- pierderea stabilitatii generale a masivului de pamant

Scurta prezentare a procesului de planificare a proiectelor


in zonele cu risc de lichefiere
1. Stabilirea potentialului de lichefiere

Un prim pas pentru stabilirea potentialului de lichefiere este determinarea


SSR (seismic stress ratio) coeficientul tensiunilor seismice (SSR = h / v0 )
.
O estimare a acestui coeficient se face, in mod usual , cu ajutorul formulei :

h = tensiunea tangentiala (kN/m2)


v0 = tensiunea totala (kN/m2)
v0 = tensiunea efectiva (kN/m2)
amax = acceleratia maxima a terenului in timpul cutremurului (m/s2)
0.65 = valoare medie a acceleratiei raportata la acceleratia maxima

g = acceleratia gravitationala (m/s2)


rd = factor de reducere cu adancimea ( ~ 1-0.012 z)
z = adancimea (m)
2. Determinarea valorii coeficientului de rezistenta seismica
Al doilea pas presupune compararea coeficientului tensiunilor seismice
determinat anterior cu un coeficient al rezistentei seismice pune in
evidenta starea de eforturi care declanseaza fenomenul de lichefiere. Acest
coeficient se determina prin incercari pe teren.
Primele evaluari s-au bazat pe incercari de penetrare standard. Rezultatele
pot fi vazute in figura urmatoare :

Graficul pune in evidenta relatia intre rezistenta la lichefiere si numarul N de


lovituri rezultat in urma incercarilor SPT in pamanturi nisipoase cu diferite
procente ale fractiunilor fine (praf, argila).
Mai recent se prefera folosirea unor diagrame care coreleaza rezistenta pe
varf qc obtinuta in urma incarcarilor de penetrare cu con (CPT), cu
coeficientul tensiunilor seismice.
O asigurare impotriva lichefierii o avem in cazul in care coeficientul
rezistentei seismice este mai mare decat cel al tensiunilor seismice.

Relatia intre rezistenta la lichefiere si rezistenta pe varf determinata prin


incercari CPT in pamanturi nisipoase cu diferite procente ale fractiunilor fine
argila, praf - (magnitudinea seismica M=7.5)
3. Prezentare detaliata a fundatiei pe piloti
Pentru fundatiile pe piloti pot fi luate in considerare si alte aspecte in timpul
planificarii, cum ar fi :
-

Interactiunea structura-infrastructura-pamant
capacitatea portanta a pamantului si evolutia tasarilor fundatiei (de
exemplu : pierderea rezistentei la frecare laterala datorita lichefierii,
sau frecare negativa datorita tasarilor)
deplasarea pamantului din jurul fundatiei rezultand forte si momente
aditionale

In cazul in care prin proiectare nu poate fi asigurata rezistenta pamantului la


lichefiere in cazul fundatiilor pe piloti, se poate apela la diferite metode de
imbunatatire a pamanturilor pentru marirea rezistentelor acestora si
reducerea in acest mod a riscului de lichefiere.

Consideratii privind proiectarea unei astfel de imbunatatiri a


terenului prin vibro inlocuire
In continuare se arata cum poate fi redus riscul de lichefiere a pamanturilor
prin metoda vibroinlocuirii.
Figura de mai jos pune in evidenta un factor de imbunatatire a pamantului
prin vibroinlocuire cu ipoteze simplificatoare. Acest factor depinde atat de
raportul dintre aria ochiului de retea A si aria coloanei Ac cat si de unghiul de
frecare interna a materialului din coloana, c.

Grafic pentru determinarea factorului de imbunatatire


(Priebe 1998)

Factorul de reducere a coeficientului tensiunilor seismice in cazul vibro


inlocuirii (Priebe 1998)
p=efort total; ps=efort preluat de pamantul dintre coloane
=ps/p = factor de reducere
Cu presupunerea plauzibila ca suprafata coloanelor din piatra precum si
incarcarile preluate de aceste coloane nu contribuie la lichefiere, acest factor
de reducere poate fi folosit in mod egal pentru a reduce coeficientul
tensiunilor seismice din timpul cutremurului. Astfel este redusa densitatea
necesara a pamantului expus lichefierii.

Metode de imbunatatire a terenului pentru reducerea


potentialului de lichefiere in jurul fundatiilor pe piloti
Dupa cum s-a mentionat si mai devreme, lichefierea pamanturilor se
produce in marea majoritate a cazurilor in urma cutremurelor, in pamanturi
necoezive afanate sau mediu indesate cu permeabilitate mica. Intervalul in
care se incadreaza aceste pamanturi, care sunt afectate in principal de acest
fenomen, este prezentat in urmatoarea figura. Deasemenea sunt puse in
evidenta si intervalele de aplicare a metodelor de vibro compactare si vibro
inlocuire. Astfel, in timp ce pentru nisipuri cu procente reduse de fractiune
fina pot fi applicate cu succes ambele metode, vibroinlocuirea este mai
eficienta pe masura ce procentul de fractiune fina creste.

Grafic cu punerea in evidenta a intervalului pamanturilor lichefiabile precum


si a aplicabilitatii celor doua metode de imbunatatire a pamanturilor : vibro
compactare si vibro inlocuire
Date recente arata ca riscul producerii fenomenului de lichefiere trebuie
analizat si in cazul pamanturilor argiloase si prafoase. In conformitate cu
Eurocodul EC 8 partea 5, riscul de lichefiere nu trebuie neglijat in nisipuri cu
un procent de argila de pana la 20 % (Ip>10) sau cu procent de praf de pana
la 35 % (N1(60) > 20 pentru SPT).
Chiar si pamanturile coezive pot fi susceptibile la lichefiere. Ca un exemplu,
asa numitul criteriu chinezesc este prezentat in figura de mai jos, care
clasifica pamanturile in lichefiabile si nelichefiabile in functie de umiditatea
acestora (w) si limita de lichiditate (WL).

Criteriul chinezesc pentru identificarea pamanturilor lichefiabile


Pamanturi nelichefiabile : w <0.87 wl sau wl>33.5 %
sau fractiunea argila >20 %
sau indicele de plasticitate > 13
Pamanturi potential lichefiabile : fractiunea argila <20 %
Indicele de plasticitate < 13
Pe langa metodele de imbunatatire prin vibroinlocuire si vibrocompactare
mentionate anterior mai exista metoda de imbunatatire prin amestecare in
adancime. (Deep Mixing Method, sau DMM), aplicabila in toate tipurile de
pamanturi.
Deasemenea pentru reducerea potentialului de lichefiere mai pot fi utilizate
drenuri speciale pentru a permite disiparea apei in cazul unui cutremur.

Proiecte de referinta pentru vibro inlocuire


Test la scara reala : Reducerea potentialului de lichefiere
prin vibro inlocuire in jurul unei fundatii pe piloti (Scott et
al., 2002)
In urma unei colaborari intre Universitatea OF California si Universitatea
Brigham s-a realizat o incercare la scara reala in 1998/1999 pentru a analiza
comportamentul pilotilor incarcati cu forte orizontale intr-un pamant
lichefiabil. Testele au fost efectuate initial fara imbunatatirea terenului
inainte si dupa lichefierea acestuia si apoi cu terenul imbunatatit,
deasemenea inainte si dupa lichefiere. Lichefierea a fost declansata printr-o
serie de explozii controlate in stratul de nisip. Stratificatia pamantului a
constat predominant dintr-un nisip prafos omogen, in stare afanata pana la o

adancime de 6m urmat de un strat de argila grasa cu o grosime de


aproximativ 10 m. Panza freatica se afla la 1.5 m sub cota terenului natural.
Rezultatele au fost urmatoarele :
- ca urmare a instalarii coloanelor din piatra, au fost imbunatatite caracteristicile straturilor
superioare de pamant (crestere a rezistentei pe con de la 4MPa in medie pana peste 20 MPa).
Concluzia a fost ca aceasta crestere a rezistentei la penetrare a conului este proportionala cu
scaderea potentialului de lichefiere a straturilor nisipoase superioare.
- Dupa dispunerea coloanelor rata de disipare a presiunii apei din pori in urma exploziei a crescut
considerabil
- La un timp dupa explozie rigiditatea in plan orizontal a sistemului de fundare era mai mare in
cazul terenului imbunatatit decat inainte de imbunatatirea acestuia.

Risc de lichefiere in Delta Fraser/British Columbia : Protejarea unui rezervor


pentru gaz lichid prin vibro inlocuire (Chambosse, 1983)
Delta raului Fraser se afla in sudul Vancouver-ului in British Columbia si este o una din zonele
cu activitate seismica puternica din Canada. In general stratificatia pamantului in aceasta zona
consta in cativa metri de pamanturi argiloase sau prafoase sau turba la suprafata urmate de
straturi nisipoase de pana la 45 m grosime. Roca de baza se afla la o adancime de 200 m sau mai
mult.
B.C. Hydro au construit in delta Fraser un rezervor pentru gaze cu o capacitate de 17 milioane de
metri cubi pe piloti de lemn de 15 m lungime cu distante de 0.9 m intre ei. Pilotii, avand baza
intr-un pamant nisipos de indesare medie, au fost folositi pentru indesarea pamantului. Astfel,
acestia nu sunt incastrati in fundatie ci sunt separati de aceasta de un strat de 50 cm de piatra
sparta si un alt strat de 2 m grosime de umplutura de nisip si pietris. (vezi figura de mai jos).
Pentru a avea un nivel ridicat de asigurare in cazul cutremurelor si lichefierii pamantului ca
urmare a acestora beneficiarul si inginerul proiectant au cerut ulterior o densificare a pachetului
de nisip din jurul pilotilor prin vibro inlocuire.
Astfel, pe o latime de 25 m si o adancime de 16.5 pana la 23 m a fost necesara dispunerea de
coloane din piatra in jurul rezervorului. S-au folosit 38000 de tone de piatra pentru a forma 1100
coloane. Incercarile de penetrare standard si penetrare cu con realizate dupa finalizarea lucrarii
au confirmat succesul operatiei de densificare.

Sectiune transversala prin rezervor cu indicarea zonei propusa pentru


imbunatatire

Stadionul National Khalifa Bin Zayed, Abu Dhabi : Realizarea de coloane din
piatra prin vibro inlocuire in jurul pilotilor forati (2009)
Stadionul National Khalifa Bin Zayed din Abu Dhabi a fost realizat pe piloti din beton armat
executati pe loc cu diametrul de 900 mm si 1200 mm si o spatiere intre ei de 2.7 m. In perioada
lucrarilor terenul era alcatuit dintr-un strat de 2.4 m grosime de umplutura (nisi psi pietris) cu rol
de platform de lucru, urmat de 6-7 m de nisipuri prafoase partial argiloase afanate spre mediu
indesate iar sub acestea gips, nisip si marna. In conformitate cu normativele in vigoare, stadionul
trebuia sa fie proiectat pentru a rezista unui seism de magnitudine 6.8 cu o acceleratie de varf de
0.22g. Pentru a evita lichefierea straturilor superioare de pamant a fost necesara imbunatatirea
acestuia in jurul pilotilor.

Amplasamentul stadionului; cu roz este indicata zona propusa pentru


imbunatatire
Din moment ce straturile principale sunt nisipuri prafoase/argiloase (continut de fractiune fina
>10 %), a fost folosita metoda de imbunatatire prin vibro inlocuire. Pe langa cresterea rezistentei
la forfecare a pamantului, cresterea capacitatii portante si a densitatii pamantului s-a observant si
permeabilitatea ridicata a coloanelor din piatra un aspect important. In cazul unui cutremur
insotit (in general) de o crestere a presiunii apei din pori se poate considera ca se va produce o
reducere mai rapida a presiunii apei din pori, evitand in acest fel declansarea lichefierii.

Dispunere tipica a coloanelor (cruce)


in jurul pilotilor (cercuri)

Evaluarea riscului de lichefiere si


proiectarea coloanelor s-au bazat pe 74 de teste CPT.
In figura de mai jos este prezentata rezistenta la penetrare a pamantului (q c,actual) inainte de imbunatatire

precum si rezistenta necesara pentru a impiedica lichefierea atat cu cat si fara coloanele din
piatra. Dupa cum se observa, riscul producerii lichefierii in zona de 1.0 2.7 m adancime poate
fi evitat prin dispunerea acestor coloane.

Incercare de penetrare cu con


- Inainte de imbunatatire
(qc,actual)
- Necesara fara coloane
(qc0)
- Necesara cu coloane
(qc2)

Din analizele effectuate


s-a stabilit ca diametrul
coloanelor sa fie de
0.80m, spatierea de 1.35
m si adancimea de 6-7
m.
Etapele de executie au
fost urmatoarele :
- Masuratori pe
amplasament
pentru instalarea
utilajului (vibrocat)

Realizarea incercarilor CPT inainte de imbunatatire (1 la 1000 m2)


Trasarea punctelor de dispunere a coloanelor
Datorita stratului superior cu consistenta ridicata a fost necesara
preforarea a 2 m in punctele de instalare a coloanelor si afanarea a
inca 2 metri in adancime.
Realizarea coloanelor cu ajutorul utilajului vibrocat cu inregistrari
electronice ale adancimii, timpului si consumului de energie.
Realizarea incercarilor CPT dupa imbunatatire, a incercarilor cu placa si
incercari la scara reala pentru a confirma valorile parametrilor
specificati in proiect.

Proiecte de referinta pentru vibro compactare


Imbunatatirea terenului prin vibro compactare : Centrala Nucleara Fort
Calhoun
Construirea centralei nucleare Fort Calhoun, adiacenta raului Missouri in Nebraska a inceput in
1968. A fost fundata pe coloane de tip tevi metalice cu diametrul de 50 cm. Stratificatia terenului
consta in principal din nisipuri fine cu continut variabil de praf la partea superioara, starea de
indesare modificandu-se cu adancimea (de la afanat la mediu indesat). Roca de baza a fost
interceptata la o adancime de aproximativ 20 m. In timpul instalarii coloanelor de fundare s-a
facut o analiza mai riguroasa cu privire la nivelul de asigurare seismica. In consecinta a fost
necesara densificarea nisipului dintre coloane pana la 20m adancime pentru a elimina riscul
producerii lichefierii. Cum prin tehnologia de introducere a coloanelor nu s-a observat o
densificare considerabila a fost necesar sa se adopte o alta metoda pentru a realiza acest lucru.
Au fost analizate urmatoarele metode : piloti de nisip, piloti de lemn (piloti de compactare),
densificare prin explozii si vibro compactare. In timp ce pilotii de compactare nu puteau fi
instalati pana la adancimea necesara (din cauza cresterii densitatii nisipurilor cu adancimea)
densificarea prin explozii a rezultat a fi nesigura si neeconomica. In final a fost aleasa varianta
vibro compactarii ca fiind cea mai economica si eficienta metoda de imbunatatire.
In urma unor teste suplimentare au fost determinate consistenta si eficienta precum si spatierea
optima a coloanelor.
S-a ajuns la concluzia ca prin metoda vibro compactarii atat straturile nisipoase cat si nisipurile
prafoase puteau fi densificate cu success pana la o adancime de 20 m.

Muzeul Guggenheim Abu Dhabi : vibro compactare inainte de realizarea


pilotilor (2010)
Fundatia Guggenheim va construi cel mai mare muzeu de arta moderna si contemporana in Abu
Dhabi. Muzeul va fi construit pe insula Saadiyat conform proiectului realizat de arhitectul
american Frank Gehry. Stratificatia pamantului la amplasamentul muzeului consta in nisipuri
afanate si mediu indesate pana la o adancime de 4m cu filme subtiri de argila si praf (0.10-0.30m
grosime) incepand de la 1.5 m adancime. Sub 4 m starea de indesare a nisipurilor creste.
Adancimea de investigare pentru testele CPT a fost 5-7m.

Conturul cladirii cu punerea in evidenta a punctelor de indesare sanga;


detaliu grila densificare cu evidentierea pozitiilor pilotilor dreapta.
Pentru a elimina riscul producerii lichefierii in timpul unui cutremur cu magnitudinea 6 cu o
acceleratie de varf de 0.20g, masele de nisip trebuiau densificate prin vibro compactare pana la o
adancime de 5m. Conform recomandarilor specialistului geotehnician, imbunatatirea terenului
trebuia realizata inainte de dispunerea pilotilor.
Pentru a determina spatierea necesara intre punctele de densificare au fost realizate incercari de
teren cu 3 spatieri diferite (forma triunghiulara) de 3.5m, 4m si 4.5m. Au fost realizate
deasemenea 33 de incercari CPT inainte de indesare si 57 de incercari dupa indesare.
Interpretarea rezultatelor a condus la urmatoarele concluzii :
- Cu o spatiere de 3.5m si 4m rezistenta la penetrare necesara s-a obtinut pe o adancime de
pana la 5m in toate straturile compactabile
- Desi rezistenta la penetrare necesara nu a putut fi obtinuta in straturile necompactabile
(straturi cu un continut ridicat de fractiune fina), chiar si acolo riscul lichefierii putea fi
redus cu succes.
Dupa cele mentionate mai sus s-a ales o spatiere de 4m a punctelor de indesare.
Mai jos sunt prezentate rezultatele testelor CPT inainte si dupa imbunatatirea terenului.

Rezultatele incerarilor de penetrare cu con : stanga inainte de imbunatatire


dreapta dupa imbunatatire
Se poate observa ca riscul lichefierii pe zona 2.5m 3.6m adancime a fost eliminate cu succes

Proiecte de referinta pentru amestecarea in adancime


(Deep Mixing Method, DMM)
Eficacitatea metodei de mixare la adancime (DMM) in contextul eliminarii sau
reducerii lichefierii a fost confirmata in timpul cutremurului din Kobe din anul
1995 (Topolnicki,, 2004). Un hotel aflat in constructive avand o fundatie din
piloti forati intr-o zona nisipoasa a ramas intact deoarece pilotii au fost
protejati de elemente DMM fata de lichefierea solului si fluxurile de presiune
corespunzatoare, cat si fata de fortele aditionale. Pe de alta parte, structurile
aflate in vecinatate nefiind protejate prin DMM au suferit mari deplasari catre
frontul de apa.

Dispunerea elementelor DMM sub forma de celule sau asemanator fagurelui


este foarte eficienta. Celule unitare izoleaza si incapsuleaza pamantul
lichefiabil in timpul unui cutremur si previn deforarea laterala a acestuia. In

plus, dispunerea elementelor sub forma de celula reduce tasarile si creste


siguranta impotriva cedarii pamantului (Topolnicki, 2004).

Exemple de aplicare a tehnologiei DMM pentru reducerea riscului de


lichefiere

Recomandari
Prin metodele prezentate de imbunatatire a pamantului, riscul lichefierii din jurul pilotilor poate
fi redus. Astfel este posibila o proiectare mai economica a fundatiilor pe piloti.
Cu ajutorul diagramelor lui Priebe (1998), proiectantul are un instrument pentru a face o analiza
cantitativa a imbunatatirii terenului, in special pentru a reduce coeficientul tensiunilor seismice
prin applicarea vibro inlocuirii si vibro compactarii in jurul pilotilor.
In timp de vibro compactarea este potrivita in cazul pamanturilor cu granulatie mare , vibro
inlocuirea este aplicabila atat in cazul pamanturilor fine si mixte.
Prin intermediul metodei de amestecare in adancime (DMM) elementele DMM in forma de
fagure pot fi realizate in aproximativ toate tipurile de pamanturi din jurul pilotilor pentru a izola
blocuri individuale de pamant, minimizandu-se astfel efectul lichefierii pamantului.
Drenuri special in caz de cutremure pot fi amplasate in imediata vecinatate a structurilor si
instalatiilor sensibile la vibratii si la tasari.
In unele cazuri metodele de imbunatatire prezentate pot fi realizate chiar si ulterior.