Sunteți pe pagina 1din 13

In prezent aspartamul este un indulcitor foarte popular, fiind continut in multe dintre produsele de pe rafturile

supermarketurilor si in unele medicamente.


Faptul ca aspartamul face obiectul unor controverse este un lucru bine cunoscut. Studiile care demonstreaza ca este
daunator sanatatii sunt combatute de comunicate ale autoritatilor din industria alimentara, care sustin ca nu sunt
motive de ingrijorare. Si cum si sanatatea, ca si sectorul alimentar, sunt domenii in care se urmareste profitul, este
firesc sa ne intrebam daca toate datele despre aspartam, in special cele care dovedesc efectele negative asupra
sanatatii, sunt accesibile publicului larg, comenteazaPasseportsante.
Din ce este compus aspartamul?
Aspartamul este un indulcitor folosit pe scara larga in industria alimentara si face parte din categoria E-urilor, fiind
codat ca E951, clasa edulcoranti (care se adauga pentru a indulci). A fost descoperit intamplator, intr-un laborator din
Chicago, in incercarea de a se gasi un tratament pentru ulcer.
Aspartamul este constituit din trei componente:
50% finilalanina
Fenilalanina este un aminoacid esential care intra in componenta proteinelor (necesare muschilor si oaselor).
Organismul nostru nu poate fabrica finilalanina, de aceea depindem de alimentatia zilnica pentru a procura acest
aminoacid necesar functionarii organismului.
Studiile au aratat insa ca folosirea frecventa a aspartamului in alimentatie duce la un nivel prea mare al fenilalaninei,
care are ca rezultat scaderea serotoninei in creier. Pot aparea dezechilibre emotionale si depresii. Creierul nounascutilor si al fetusilor este foarte sensibil la cresterea in sange a acestui aminoacid.
40% acid aspartic
Acest acid este neurotoxic: se acumuleaza in organism si afecteaza creierul si sistemul reproducator. In doze mari,
poate provoca crize de angoasa, hiperactivitate si obsesii. Excesul de acid aspartic are asupra organismului aceleasi
efecte nocive ca si excesul de acidul glutamic.
10% metanol
Acesta, odata ajuns in ficat, este transformat in formaldehida, care are efect neurotoxic si cancerigen.
Riscuri pentru sanatate
Ca urmare a plangerilor facute de consumatori incepand cu anul 1995, agentia Food and Drug Administration (FDA)
din SUA a facut studii si a intocmit o lista cu 92 de posibile efecte ale aspartamului asupra sanatatii umane.
Printre acestea se numara: obezitate (aspartamul stimuleaza pofta de dulce), foame si sete excesive, carii, migrene,
ameteli, tremuraturi, edeme, balonari, dificultate de concentrare, pierderi de memorie, oboseala cronica, insomnie,
iritabilitate, impotenta, hipertensiune arteriala, agravarea bolilor neurologice si celor autoimmune, infectii intestinale si
urinare, aparitia bolilor pulmonare, risc de cancer la creier.
Unele dintre aceste simptome au fost observate la soldatii americani, care timp de mai multe saptamani, in timpul
razboiului din Golf, din cauza caldurii excesive, au consumat mari cantitati de Pepsi si Coca-Cola dietetice.
Produse care contin aspartam
Aspartamul indulceste de 200 de ori mai mult decat zaharul si este aproape lipsit de calorii. De aceea, este folosit cu
precadere la produsele dietetice, etichetate ca "light" sau "fara zahar".

Datorita faptului ca este mai ieftin decat zaharul si confera alimentelor un gust placut, este adaugat si in multe dintre
dulciurile obisnuite: diverse deserturi, creme, iaurturi, gume de mestecat, bauturi carbogazoase, unele pachete
de cereale. Aspartamul apare si in anumite medicamente si suplimente de vitamine si minerale.
Cum putem repera prezenta aspartamului pe etichete
Autoritatea europeana pentru siguranta alimentelor a dat o limita maxima de consum zilnic, pentru ca aspartamul sa
nu aiba influenta negativa asupra sanatatii: 40 mg de aspartam/kg/corp. Desigur ca este dificil de apreciat aceasta
cantitate in practica, de aceea, pentru cei care doresc sa evite acest adaos chimic din alimentatie este necesar sa se
descifreze etichetele, pentru a se selecta produsele.
Acest indulcitor apare pe etichete sub diverse forme: aspartam, E951 sau sub mentiunea "produsul contine o sursa
de finilalanina".

Aspartamul, E951, este unul dintre cei mai controversai aditivi alimentari. De ani ntregi se
fac sute de studii care nici pn acum nu au reuit s arate clar dac este sau nu nociv
pentru consum. Nu o dat s-a pus problema interzicerii folosirii lui, numai c aceia care au
cerut acest lucru nu i-au convins pe cei care sunt de acord cu utilizarea aspartamului.
O echip de experi din toate statele membre UE a participat la o cercetare legat de
efectele nocive ale aditivului alimentar E951. Concluzia acestora a fost c Autoritatea
European pentru Sigurana Alimentelor (EFSA) nu are nici un motiv pentru care s
schimbe indicaiile de folosire a aspartamului, acesta fiind sigur pentru consum.

DOU DECENII DE CONTROVERSE


E951 este utilizat n Europa din 1980, fiind folosit n produse cu coninut caloric sczut,
gume de mestecat i buturi carbogazoase. Cu toate c au fost nenumrate studii care au
artat c are efecte adverse puternice, EFSA le-a analizat i i-a reafirmat de fiecare dat
avizul pozitiv de siguran. Doza zilnic admis este de 40 mg/kg corp, iar n 2002 membrii
Comitetului tiinific pentru Hran au spus c nu exist nici un motiv pentru care aceasta s
fie crescut. Decizia lor a fost luat tocmai pentru c exist semne de ntrebare cu privire la
sigurana consumului de aspartam.
Cercettorii care sunt mpotriva utilizrii aspartamului i cer interzicerea lui menioneaz n
rapoartele studiilor realizate c E951 produce dureri de cap, pierderea vederii i a
memoriei, grave probleme gastrointestinale. De cealalt parte, avocaii aspartamului spun
c au luat n considerare toate datele posibile, de la efectele asupra creierului la cele
asupra apetitului, asupra metabolismului. Concluzia lor este c E951 este sigur, dar c

totui este necesar s se fac teste suplimentare pentru a clarifica anumite aspecte legate
de activitatea cerebral.
Cercetrile Comitetului tiinific al EFSA au artat c exist dovezi c aspartamul afecteaz
activitatea enzimelor la nivelul creierului, dar c trebuie s se fac mai multe studii pentru a
vedea care este mecanismul de funcionare. Pn atunci, E951 este folosit pe scar larg.
Consiliul EFSA se va ntlni la 23 aprilie la Frankfurt pentru a discuta despre studiile realizate pn acum, iar concluziile vor fi prezentate la Forumul Autoritii Europene pentru
Sigurana Alimentelor n luna mai. http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-mintesuflet/aspartam-aviz-pozitiv-pentru-e951-540242.html

aspartamul (e 951)
Prospect
Se prezinta sub forma unei pulberi cristaline de culoare alba sau sub forma granulara. aspartamul se
descompune rapid in conditii nefavorabile de temperaturi si Ph. La temperature ridicate viteza de
descompunere creste rapid, aceasta sensibilitate limiteaza utilizarea aspartamului numai la produsele
care nu sufera tratamente termice intense.
Gustul aspartamului este
apropiat
de
cel
al
zaharozei,
fara
nuante
parazite
majore. aspartamul prezinta un sinergism destul de pronuntat in combinatii cu alti indulcitori,
combinatiile cu acesulfam k si zaharina fiind utilizate cel mai des. Puterea de indulcire
a aspartamului depinde de natura produsului alimentar in care este incorporat, fiind cuprinsa intre 180
si 250. Este utilizat intr-o mare varietate de produse: bauturi racoritoare, budinci, bauturi instant,
topinguri, produse lactate, guma de mestecat. Aportul energetic al aspartamului este de aproximativ
16,8 Kj/g, nesemnificativ datorita concentratiilor uzuale foarte mici in produsele alimentare.
Desi fenilalanina este un aminoacid esential, in cazuri foarte rare (1 la aproximativ 10000
persoane), datorita unei afectiuni metabolice (fenilcetonuria), fenilalanina nu poate fi metabolizata.
urmare pe eticheta alimentelor care contin aspartame trebuie precizat ca acestea contin o sursa
fenilalanina. Cantitatea fenilalanina continuta de un pahar de bautura racoritoare indulcita
aspartame este de 8 - 10 ori mai mica decat cea continuta intr-un pahar de lapte.

http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/aspartamul-e-951_15680

de
Ca
de
cu

Aspartam sau E 951


OCTOBER 3, 2013 BY CESAMANCAM.RO IN ARTICOLE E-URI, COMPUI DUNTORI

2
Aspartamul sau E 951 este un ndulcitor artificial folosit ca nlocuitor al zahrului n peste 6000 de
produse. Iniial a fost comercializat sub denumirea de NutraSweet, iar din 2009 este comercializat sub
denumirea de AminoSweet.
Acest ndulcitor este de aproximativ 200 de ori mai dulce dect zahrul rafinat i are o valoare caloric de
4 kcal/gram. innd cont c este de 200 de ori mai dulce dect zahrul i deci cantitatea folosit este de
200 de ori mai mic putem spune c este un ndulcitor fr valoare caloric.
Aspartamul poate fi sintetizat din doi aminoacizi fenilalanina i acid aspartic.
Stabilitatea aspartamului n alimente depinde de pH-ul acestora i poate fi stabil cateva zile la pH 7 i
pn la 300 de zile la pH 4. Din aceast cauz E 951 este gsit n multe produse alimentare n
combinaie cu ndulcitori mult mai stabili, cum ar fi zaharina.
Aspartamul este foarte instabil la temperaturi ridicate i este folosit foarte puin n alimentele ce trebuie
prelucrate termic. La temperaturi ridicate acesta se descompune n mai muli compui duntori.

Efectele consumului de alimente ce conin


aspartam
(E
951)
Dup ce este ingerat, aspartamul se descompune n acid aspartic, fenilalanin, metanol, formaldehid i
acid formic. Acidul formic este suspectat a fi compusul cel mai dunator n cazul otrvirii cu metanol.
Dei conine metanol, cantitatea prezent n alimentele ndulcite cu aspartam este de obicei mai mic
dect cea prezent n mod natural n diferite produse naturale. De exemplu un pahar de suc de roii
conine de 6 ori mai mult metanol dect un pahar de bautur ndulcit cu aspartam.
Concluzia cercetrilor clinice, biochimice i comportamentale a fost c doza zilnic de aspartam de 40
mg/kgc valabil n UE este sigur cu excepia persoanelor care prezint fenilcetonurie (o boal
congenital n care exist o deficien enzimatic, ceea ce conduce la tulburari neurologice i retard
mental).

Exist cercetri care nu sunt de acord cu afirmaiile de mai sus i care susin c aspartamul este un
ndulcitor artificial toxic sau foarte toxic. Daca inem cont i de faptul c cercetrile ce au avut ca rezultat
declararea E 951 ca sigur pentru consum pot fi uor influenate (i nu ar fi prima dat), ne putem ntreba
dac nu cumva cercetatorii care susin c este un compus toxic au dreptate.
Foarte multe persoane din SUA au raportat reacii adverse dup consumul prelungit de aspartam, reacii
ce coincid cu cele prezente n studiile care susin c aspartamul este toxic.
Reaciile adverse pot fi: dureri de cap, ameeal, spasm muscular, depresie, oboseal, irascibilitate,
probleme de vedere, pierderi de memorie, dureri ale articulaiilor, respiraie greoaie.
Aspartamul poate afecta i rinichii, sistemul digestiv, vasele de snge, ficatul, pancreasul i sistemul
nervos central.
n funcie de organismul persoanei care consuma aspartam simptomele pot s apar imediat sau dup
consumul ndelungat de E 951 .
Dup cum ai observat, simptomele sunt generale i pot fi confundate cu simptomele prezente n alte
afeciuni i din aceast cauz este greu de dovedit dac ele sunt cauzate de consumul de aspartam sau
dac au o alta cauz.
n cazul persoanelor diabetice trebuie urmat sfatul medicului specialist. Aceste persoane trebuie totui s
ncerce s gseasc mpreun cu medicul specialist o alternativ mai sntoas.
Persoanele care nu au probleme cu nivelul de glucoz din snge nu ar trebui s foloseasc ndulcitori
artificiali, dar nu ar trebui s foloseasc nici zahr rafinat. Chiar dac ndulcitorii au fost aprobai pentru
consum nu nseamn c sunt 100% siguri.
Exista multe alte opiuni cnd vine
Optiunile
despre
care
zahr
brun
din
sirop
sirop
sirop
de
arar
(nu
stafide
i
- panela.

vorba
am

de

nlocuirea
vorbit

melasa
trestie
brun
brut
trebuie

alte

de

consumat

zahrului
mai

a ndulcitorilor.
sus
sunt:
miere;
bio;
zahr
(nerafinat);
de
orez;
de
agave;
n
cantiti
mari);
smochine;
curmale;
fructe
uscate;

Putei spune c nu se pot pune stafide sau smochine n ceai sau n suc, este adevarat. Trebuie s alegei
din lista de mai sus un indulcitor ce se potrivete cel mai bine cu alimentul pe care doriti s l ndulcii.
Alimentele
n
care
este
prezent
aspartamul
(E
951)
Aspartamul se gsete n peste 6000 de produse alimentare cum ar fi: buturi dietetice, bomboane
mentolate fr zahr, gum de mestecat fr zahr,gelatin, suplimente vitaminice masticabile, iaurt

dietetic, ceaiuri instant, cafea instant, gem, marmelad, dulcea, ciocolat cald, medicamente. De
asemenea, suplimentele alimentare i tabletele de multivitamine conin aspartam.

http://cesamancam.ro/e_951_aspartam.html

Adevarul despre aspartam - E 951


Data aparitiei: 29.03.2006
Aspartam este denumirea tehnica (produsul chimic) a celebrelor NutraSweet, Equal, Spoonful, Equal-Measure, etc.
Aspartamul a fost descoperit accidental in 1965, cand James Schlatter, chimist la compania G.D. Searle, testa un
medicament anti-ulcer.
Codul european pentru aspartam este E 951, si este "inrudit" cu E 950 (acesulfam K), facand parte din categoria
indulcitorilor chimici (artificiali).
Despre "beneficiile" folosirii aspartamului s-a scris foarte mult. Revista Nexus a acordat acestui subiect o deosebita
atentie: doua numere (din oct. - nov.1995 si dec.1995 - ian.1996) au gazduit importante articole despre aspartam si
ce se ascunde in spatele afacerii.
Aspartamul este, de departe, cel mai periculos aditiv chimic de pe piata alimentara. Un raport al FDA (Administratia
Alimentelor si Medicamentelor din SUA) releva faptul ca peste 75% din reactiile adverse reclamate de aditivii sintetici
se datoreaza aspartamului!
Multe dintre aceste reactii sunt foarte serioase, printre acestea fiind prezenta chiar moartea, dupa cum se releva intrun raport al DHHS (Departamentul de Sanatate si Servicii Umane) al SUA din 1994. Iata doar cateva din cele peste
90 de simptome documentate in raport: spasme musculare, probleme de vedere, atacuri de panica, vorbire
ingreunata, tahicardie, palpitatii, pierderea memoriei, pierderea auzului, ameteli, dureri de cap, dureri generalizate,
depresie, oboseala accentuata, iritabilitate, insomnie, respiratie ingreunata, etc.
Cercetatori care studiaza efectele aspartamului au aratat ca acesta declanseaza si agraveaza urmatoarele boli
cronice: tumori pe creier, scleroza multipla, epilepsie, boala Parkinson, sindromul Alzheimer, retardare mintala,
fibromialgie, diabet, etc.
Aspartamul este fabricat din trei substante chimice: acidul aspartic, fenilalanina si metanol. In cartea "Prescription for
Nutritional Healing", scrisa de James si Phyllis Balch, aspartamul se afla pe lista denumita "otravuri chimice". Dupa
cum veti vedea, acesta este adevarul.
Dr. Russell Blaylock, profesor de neurochirurgie la Universitatea Mississippi, a publicat o carte in care arata detaliat
care sunt efectele distrugatoare ale aspartamului, folosind aproape 500 de referinte stiintifice. De asemenea, el mai
arata si distrugerile datorate glutamatului, aditiv care contine 99% acid glutamic.

Aspartatul si glutamatul sunt neurotransmitatori, adica faciliteaza


transmiterea de informatii de la un neuron la altul. O cantitate
prea mare de aspartat sau glutamat va duce la
distrugerea ireversibila a unor neuroni datorita unui influx
excesiv de calciu in aceste celule. Acest "supliment" de calciu pe
care neuronul il primeste, va determina formarea de radicali liberi
in exces care ucid celula. De aceea aspartatul si glutamatul sunt
denumite excito-toxine: stimuleaza celulele neuronale pana le
omoara!
Acidul aspartic este un aminoacid. In forma sa libera, el duce la
cresterea nivelului din sange al aspartatului si glutamatului. Dupa
consumarea unor produse care contin aspartam sau glutamat,
creste nivelul din sange al acestor neurotransmitatori, adevarate
excito-toxine.
Creierul primeste astfel un nivel excesiv de aspartat sau glutamat si distrugerea neuronilor incepe galopant, iar
marea majoritate (peste 75%) a neuronilor din anumite zone din creier sunt morti inainte de a apare vreun simptom
vizibil. Toate aceste afirmatii sunt bine documentate si demonstrate de dr. Russell Blaylock in cartea sa.
Cateva dintre cele mai importante boli cronice agravate sau declansate de excito-toxine ca aspartamul si glutamatul
sunt: pierderea memoriei, scleroza multipla, pierderea auzului, dementa, hipoglicemie, leziuni cerebrale, boala lui
Parkinson, Alzheimer, epilepsie, dereglari hormonale.
Riscul este mult marit pentru nou-nascuti, copii, femei insarcinate, batrani si bolnavii cu probleme cronice de
sanatate. Desi, in general, FASEB (Federatia societatilor americane pentru o biologie experimentala) este de acord
cu toate hotararile FDA, in acest caz a declarat ca "este mai prudent sa se evite folosirea suplimentelor alimentare
care contin acid glutamic de catre femeile insarcinate, nou-nascuti si copii."
Acidul aspartic din aspartam are aceleasi efecte nefaste ca si acidul glutamic. Dintre principalele efecte, amintim doar
cateva: dureri de cap, greata, dureri abdominale, oboseala accentuata (prin impiedicarea glucozei de a ajunge la
neuroni), insomnie, deficiente de vedere, atacuri de panica, depresie, astm si probleme severe de respiratie.
Persoanele care au consumat aspartam s-au plans cel mai adesea de pierderea memoriei. Acesta este efectul cel
mai important, dupa numarul mare de cazuri.
Blaylock nu este singurul medic celebru care apare in aceste cercetari. Printre cei care au vorbit despre distrugerile
cauzate de aspartat si glutamat se numara si dr. Adrienne Samuels, psiholog specialist in cercetare. Un altul este
Olney, profesor in departamentul de psihiatrie de la scoala de Medicina din Universitatea Washington. El este unul
dintre cei mai faimosi medici, o autoritate in acest domeniu. El chiar a informat compania Searle in 1971 despre
faptul ca acidul aspartic provoaca gauri in creierul cobailor folositi la experimentele cu aspartam. Lista celor
preocupati de efectele acestor excito-toxine este insa mult prea mare pentru a fi trecuta aici.
Un alt component al aspartamului este fenilalanina. Acesta este un aminoacid care se gaseste in mod natural in
creier. Persoanele care sufera de fenilcetonurie, nu pot metaboliza fenilalanina. Aceasta duce la un nivel periculos de
mare al fenilalaninei in creier, deseori mortal. S-a demonstrat ca prin consumul de carbohidrati asociat cu aspartam
apare cresterea concentratiei de fenilalanina din creier, chiar si la persoane care nu sufera de fenilcetonurie! Aceasta
nu este o teorie, toate experimentele facute pana acum demostreaza acest lucru cu prisosinta.
Odata cu marirea nivelului de fenilalanina din creier, concentratia de serotonina va scadea foarte mult, aceasta
ducand la depresie si alte probleme emotionale grave.

Chiar si o singura folosire a aspartamului duce la cresterea cantitatii de fenilalanina din sange. O poveste
impresionanta despre consumul de aspartam a fost recent publicata in "Wednesday Journal" in articolul "Un cosmar
cu aspartam".
John Cook a inceput sa bea 6 - 8 racoritoare dietetice in fiecare zi. Simptomele de inceput au constat in pierderea
memoriei si dureri de cap frecvente. Mai mult, simtea nevoia de si mai multe racoritoare dietetice. Starea de sanatate
s-a deteriorat asa de mult incat a ajuns la schimbari comportamentale radicale si accese de furie violente. Desi nu
suferea de fenilcetonurie, analizele de sange au aratat un nivel al fenilalaninei de 80 mg/dl. De asemenea, s-a
constatat deteriorarea creierului si functionarea anormala a sistemului nervos central. Dupa ce a renuntat complet la
consumul de aspartam, starea lui de sanatate s-a ameliorat dramatic.
Blaylock demonstreaza ca un nivel crescut de fenilalanina in creier duce pana la urma la schizofrenie. De aceea,
folosirea regulata a aspartamului a dus la cresterea vanzarilor de Prozac pentru a controla schizofrenia. Toate
acestea spre bucuria marilor concerne farmaceutice care au avut astfel un profit imens.
Ultimul component al aspartamului este metanolul, o otrava mortala. Cu totii cunoastem cazuri de alcoolici impatimiti
care au consumat metanol, ajungand orbi sau chiar murind. Metanolul este eliberat gradat in intestinul subtire sub
actiunea enzimei chimotripsina.
Prin incalzirea aspartamului la o temperatura mai mare de 30 de grade Celsius (cazul fabricarii de dulciuri dietetice fara calorii - pe baza de aspartam) metanolul este eliberat si, deci, prezent ca atare in alimentul respectiv.
Odata ajuns in corp, metanolul de descompune in acid formic si formaldehida, care este o neurotoxina mortala.
Cercetarile arata ca formaldehida este o otrava cumulativa pentru ca nu se mai elimina, odata ajunsa in corp.
Simptomele otravirii cu metanol includ migrene, ameteala, greata, dezordini gastrointestinale, slabire, pierderea
echilibrului, friguri, pierderi de memorie, dereglari comportamentale, etc.
Cele mai bine cunoscute probleme cauzate de otravirea cu metanol sunt cele legate de pierderea vederii, micsorarea
campului vizual, vedere in ceata, distrugerea retinei si orbire. (Probabil ca de aici vine numele gumei de mestecat
ORBIT... fara zahar!)
Formaldehida este o substanta cancerigena cunoscuta care afecteaza ADN-ul si duce la malformatii congenitale.
Datorita lipsei anumitor enzime, oamenii sunt mult mai neajutorati in fata acestei toxine decat animalele. De aceea,
testele cu aspartam facute pe animale nu reflecta realist pericolele pentru oameni: acestea sunt mult mai mari!
Asa cum a aratat dr. Woodrow Monte, director la Food Science and Nutrition Laboratory din Universitatea Statului
Arizona, "nu exista studii care sa evalueze efectele mutagene, teratogene sau carcinogene ale administrarii
metanolului, pe oameni." El chiar a dat in judecata FDA cerind sa interzica aspartamul, cel putin pana la noi cercetari,
afirmand ca "odata ce aprobati aspartamul, nu se va mai putea face nimic pentru a repara greseala", asa cum a fost
si cazul cu zaharina, cunoscut agent cancerigen, "sau cu Dumnezeu stie ce alte substante care insulta constitutia
umana cu aprobare guvernamentala".
La putin timp dupa aceasta interventie, comisarul FDA responsabil cu aspartamul - Arthur Hull Hayes Jr. - a aprobat
folosirea aspartamului, dupa care a demisionat din FDA fiind angajat la compania Searle, cea care fabrica
aspartamul!
Nu este singurul nume care a beneficiat de pe urma aprobarii aspartamului. Donald Rumsfeld, cunoscuta figura din
administratia Bush, a fost angajat al firmei Searle (director executiv) inainte de a-si oferi serviciile guvernului...

In actul "inconstient" din 1993, FDA a aprobat aspartamul ca ingredient in produsele alimentare preparate prin
incalzire la mai mult de 30 de grade Celsius!!! Este vorba de celebrele - din pacate - dropsuri fara zahar, cu zero
calorii (Orbit, Golia, Cool mint, etc.), si toata gama de produse dietetice de patiserie si cofetarie.
Si totusi, de ce nu auzim despre aceste lucruri? De ce nimeni nu spune nimic? Cauzele sunt:
1. Lipsa de interes din partea populatiei. Bolile si accidentele cauzate de aspartam nu apar in ziare asa cum este
reflectat un accident aviatic in mass-media.
2. Majoritatea oamenilor nu asociaza simptomele lor cu folosirea aspartamului. Pentru ca odata ce omul si-a distrus o
parte importanta a neuronilor sai si a ajuns la o boala cronica, nu poate nici macar sa se gandeasca sa asocieze
boala lui cu aspartamul.
Modul in care a fost aprobat aspartamul este o lectie despre cum companiile chimice si farmaceutice manipuleaza
agentiile guvernamentale ca FDA, mituiesc organizatii non-guvernamentale ca Asociatia Dietetica Americana, si
inunda comunitatea stiintifica cu studii fraudate sponsorizate de industria beneficiara (fabricantii de aspartam).
Erik Millstone, cercetator la Science Policy Research Unit de la Universitatea Sussex a adunat sute de pagini de
probe obtinute prin Legea de libertate a informatiei (23) din SUA aratand ca:
1.
Testele
de
laborator
au
fost
fraudate
iar
pericolele
au
fost
ascunse;
2. Tumorile cerebrale au fost "eliminate" de pe cobai iar animalele care au murit au fost inregistrate ca fiind "bine
mersi"
in
inregistrarile
de
laborator;
3.
FDA
a
fost
"hranita"
cu
declaratii
false
si
eronate;
4. Cei doi procurori desemnati pentru a aduce in fata instantei fabricantul de aspartam pentru frauda informationala
au
fost
anjajati
imediat
de
fabricant
pentru
a
nu-si
duce
la
indeplinire
misiunea;
5. Comisarul FDA a ignorat avertismentele propriei comisii stiintifice care a cercetat cazul aspartamului iar la scurt
timp dupa aprobarea aspartamului i s-a oferit un post in firma care raspundea de relatiile publice ale companiei
producatoare
Searle;
6. In ianuarie 1993, American Dietetic Association a primit o donatie de 75.000 dolari de la compania NutraSweet.
Multe alte organizatii "independente" au beneficiat de mari sume de bani din partea fabricantilor de aspartam.
Asociatia mai sus-amintita a primit bani de la NutraSweet si pentru a organiza o scoala de bucatari in Chicago
(pentru
a-i
invata
cum
sa
foloseasca
aspartamul
in
preparate
culinare);
7. Un cercetator independent din New England care a demonstrat pericolele consumului de aspartam este acum
consultant la compania Monsanto (sora cu Searle). Un alt cercetator din sud-estul SUA a marturisit despre pericolele
aspartamului asupra copiilor. Un reporter de investigatii a descoperit ca i s-a spus sa-si "tina gura" daca vrea sa nu-si
piarda sponsorizarea din partea unui producator de racoritoare dietetice care este membru in asociatia NutraSweet.
Aspartamul este vandut in peste 80 de tari din lume! El poate fi gasit in: mic-dejun instant, gume de mestecat fara
zahar (Orbit, Winterfresh, Airwaves, etc.), cereale, dropsuri fara zahar, bauturi racoritoare, inghetata, gelatina, sucuri
de fructe, laxative, multivitamine (efervescente sau nu), suplimente alimentare, bauturi carbogazoase, indulcitori
alimentari, cafea instant, iaurt, etc.
Aspartamul a fost gasit si in produse care nu mentionau acest lucru pe eticheta. De asemenea,
suplimentele alimentare si tabletele de multivitamine (Centrum, Alka Seltzer, Supradyne, Sandoz,
etc.) contin aspartam.
Va recomandam sa consultati si cartile urmatoare:
1. "Excitotoxinele: gustul care ucide", (Health Press, 1994) de Russell Blaylock
2. "Aspartamul (NutraSweet), e sigur?", (prin Aspartame Consumer Safety Network) de H. J.

Roberts
3. "Aspartamul amar - o deziluzie dietetica", de Barbara Mullarkey

http://www.armonianaturii.ro/Dezvaluiri/Adevarul-despre-aspartam-E-951

http://www.ecolife.ro/articole/sanatate/98-uncategorised/109-aspartamul-e-951.html

Enciclopedia alimentar - ASPARTAM

Info, cuprins Comenteaz

Aspartamul este o substan artificial, folosit ca aditiv alimentar ["E"] (ndulcitor),


purtnd simbolul E 951.
Istoric
Aspartamul a fost descoperit din ntmplare de ctre chimistul James Schlatter, n
1965. Schlatter a sintetizat aspartamul, ca substan intermediar (dipeptid), n timp ce
ncerca s obin un tetrapeptid, potenial util n vindecarea ulcerului [6].
Aspartamul a fost testat i apoi admis limitat n industria alimentar american, n
1975, iar n cea european, n 1980 [6]. Abia n 1996 FDA (Food and Drug
Administration) aprob utilizarea larg a aspartamului n industria alimentar i
farmaceutic din SUA [2].
n scurta sa istorie, substana proteic sintetic cu gust dulce numit aspartam, a fcut
obiectul a nenumrate studii i cercetri, cu rezultate diverse, uneori opuse, devenind
astzi poate, cel mai controversat compus alimentar.
Structura chimic, obinere
Aspartamul este un dipeptid obinut pe cale sintetic din doi aminoacizi; acidul
aspartic i fenilalanina cel din urm sub form de ester metilic (ester metil fenillalanina)
[mai multe despre structura chimic a aspartamului i metodele de obinere].
Paradoxul aspartamului
Dei este o substan pur sintetic (100% artificial), aspartamul este compus din

formele levogire (L), deci naturale sau similar naturale, ale aminoacizilor constitueni (
- L fenilalanina, - L acid aspartic). Att acidul aspartic, ct i fenilalanina prezint
forme dextrogire (D), ns ele s-au obinut doar pe cale chimic ,de ctre om.
Aspartamul - proprieti ca edulcorant
Ca edulcorant (ndulcitor), aspartamul prezint urmtoarele proprieti:
- este hipocaloric, dar nu lipsit de calorii,
- este, n stare pur, de 190 de ori mai dulce ca zahrul (zaharoza) sau dectglucoza,
- prezint gust i arom foarte apropiate de cele ale zahrului, dar acestea sunt prea
remanente (senzaia de dulce persist i dup ingerare) [4, 5],
- elibereaz, mai ales n lichide (buturi rcoritoare), dar i n corpul uman n
timpulmetabolizrii, metanol (alcool metilic) - compus extrem de toxic,
- n alimente se hidrolizeaz cu timpul, mai ales la cald, pierzndu-i gustul dulce i
genernd alcool metilic, fenilalanin i metanol [5] i mai apoi produi avansai ai
descompunerii (dicetopiperazine - DKP),
- prezint maximum de stabilitate la un pH=4,2 [3].
- la un pH prea acid (2-3), specific unor sucuri industriale de fructe i a buturilor de tip
Cola, molecula de aspartam se descompune [4],
- este puin solubil n ap (10g/l la 20oC ) [3].
Utilizarea aspartamului n industria alimentar
Aspartamul nu se adaug produselor care necesit prelucrare prin nclzire i nici
buturilor cu o reacie prea acid [4].
Aspartamul se comercialiizeaz ca atare, ca edulcorant de mas (NutraSweet, Equal,
etc.), nlocuind zahrul sau se folosete pentru ndulcirea unor produse alimentare.
n produsele industriei alimentare, aspartamul se regsete n unele sortimente de:
- buturi rcoritoare (light),
- bere fr alcool,
- supe, mncruri i condimente instant,
- cereale pentru micul dejun,
- bomboane i gum de mestecat de tip "sugar free",
- cafea de tip instant cu gust dulce,
- produse lactate dulci,
- ngheat,
- deserturi pe baz de gelatin sau pectin (jeleuri, rahat, budinci, etc.),
Aspartamul se folosete uneori mpreun cu ali ndulcitori (acesulfam de potasiu -

E950, zaharina - E954) din 2 motive:


- n combinaie puterea edulcorant crete semnificativ,
- aspartamul mascheaz gustul chimic, metalic al ndulcitorilor nsoitori [3].
Alte utilizri ale aspartamului
Aspartamul se regsete n unele produse farmaceutice i suplimente alimentare.
n diabetul zaharat, aspartamul poate nlocui, ca ndulcitor, zaharina.
Atenionarea de pe etichetele produselor care conin aspartam
Att edulcoranii de mas, ct i produsele alimentare care conin
aspartam, trebuie s prezinte o menionare pe etichet. Aceast
meniune se adresez persoanelor care sufer de fenilcetonurie, bol
gentic carcterizat prin lipsa enzimei necesare metabolizrii
fenilalaninei (mai multe despre fenilcetonurie).

"Conine
fenilalanin"

Toxicitate, reacii adverse, restricii


Doza zilnic admis (DZA) este de:
- 40 mg/kg corp aspartam,
- 7,5 mg/kg corp dicetopiperazine (compui de degradare a
aspartamului din alimente) [3].
Peste acest nivel, aspartamul devine toxic, prin alcoolul metilic pe
care l genereaz.
Astzi, numai n SUA aspartamul este considerat a fi un aditiv
alimentar sigur [2]. Organismele de cercetare alimentar acreditate
din Romnia [3] i din Europa, dintre care amintim prestigiosul
institut suedez "Livsmedelsverket" - descoperitorul acrilamidei, pun
adesea n dreptul aspartamului semnul ntrebrii, aa cum arat un
amplu studiu medical [1] .
Se menioneaz c chiar i n doze mici, aspartamul poate provoca
o serie de dereglaje la persoanele sensibile. S-au raportat
numeroase neplceri i chiar tulburri grave, legate de consumul de
aspartam, ca [1,3,4].:
- gust dulgeag dezagreabil persistent n gur,
- alergii,
- oboseal,

Nu se
recomand
consumul
frecvent i
depirea
dozelor admise

- tulburri neuro-psice (iritabilitate, anxietate, depresie, scderea


capacitii de concentrare i memorare, halucinaii)
- dureri de cap, migrene,
- spasme musculare,
- dureri articulare,
- aritmii cardiace, tahicardie.
Aspartamul este susceptibil de a fi un agent favorizant n cancerul
cerebral [3].

Aspartam recomndare dietetic

Legturi biblografice (n ordine alfabetic - dup autori)


1. Ilbck NG, Alzin M, Jahrl S, Enghardt-Barbieri H, Busk L. Estimated intake of the
artificial sweeteners acesulfame-K, aspartame, cyclamate and saccharin in a group of
Swedish diabetics
2. Magnuson B, Kantor M. A. The Truth About Aspartame. College of Agriculture and
Natural Resources, University of Maryland
3. Mencinicopschi, Gh. Biblia alimentar, Editura Litera Internaional, Bucureti, 2007,
p 82
4. Miere, D., Chimia i igiena alimentelor, Editura Medical Universitar "Iuliu
Haieganu", Cluj-Napoca, 2007, p 238, 241
5. Niac, G Alimentaie, nutrieni, alimente, Editura Emia, Deva, 2004, p 80
6. wikipedia.org[en] - Aspartame

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alimentarA
spartam.html
http://www.brandprivat.ro/ro/noutati/Pataya-un-brand-pe-banca-de-rezerva.html