Stresul psihic. Implicarea stresului n psihopatogenez.

Stresul este o reactie general nespecifica a organismului la actiunea unor factori(agenti

stresori) de natura variata(fizica,chimica,biologica,psihica).
Stresul face parte din viata noastra de zi cu zi.Acesta ia forme diferite:enervare, nerabdare ,
plictiseala , oboseala, furie,dezgust,rusine,teama,panica,mandrie,groaza frustare;toate aceste
stari,predominant afective,sunt mastile stresului.
Stresul psihic este un caz particular de stres inscris in sfera nationala astresului general
fiind declansat de anumiti factori stresori si anume cei psihici.Acestea pot fi dotati cu
semnificatie negativa(distress) sau semnificatie pozitiva(eustress).
Distresul este termenul ce desemneaza stresul care are un potential nociv pentru organism.In
cursul distresului sunt eliberati mai multi hormoni :catecolaminele (noradrenalina , adrenalia care
favorizeaza bolile cardiovasculatre) si cortizolul care scade rezistenta organismului fata de
infectii si fata de cancer.

Exemple de

distres:conflictul,suprasolicitarea,frustarea,pierderi majore,divoret etc.

multe tipuri de reactii ale organismului la distres:active (furie,rusine,groaza),

Exista mai
pasive

(tristete,nesiguranta)
Eustresul reprezinta tot o stare de stres,validata printr-o reactie insotitoare moderata
catecolaminica si cortizolica.Diferenta fata de distres este insa fundamentala atat din punct de
vedere al agentilor stresori(stimulii cu semnificatie benefica pentru individ,excitanti placuti ai
ambiantei sau trairi psihice pozitive,de la emotii la sentimente)cat si al consecintelor sale pentru
organism,care sunt in general favorabile.Eustresul nu trebuie confundat cu orice emotie
placuta(ex:contemplarea unei expozitii de pictura,auditia unei simfonii,revederea unei persoane
dragi,reusita la un examen.
Reactii specifice ale organismului in cazul eustresului:bucuria,triumful,extaz.
In cursul eustresului,are loc cresterea adrenalinei si crestereaendorfinelor cerebrale
neurohormonii modelatori ai placerii.
Stresul psihic se defineste prin:-stres psihic primar(agentii stresori psihici posesori ai unei semnificatii)
Exemplu:cuvantulcutremurpoate declansa reactia de stres

-stres psihic secundar(o reactie de stres care survine in continuarea unui stres primar,declansata
de agenti nepsihogeni
Exemplu:in cazurile de insolatie stresul psihic secundar este reprezentat de o senzatie
dureroasa,o stare febrila
Cauzele aparitiei stresului
H.Selye sanctiunile stresului psihic sunt bolile si nefericirile
Stresul psihic are in toate cazurile repercursiuni asupra tuturor organelor si aparatelor ,in primul
rand cele cu rol reglator (sistemul imun, aparatul cardio-vascular,dintre care unele vor raspunde
prin manifestari patologice.
Agentii stresori au anumite caracteristici:
a)Agentii stresori au un caracter potential stresant,generand stress psihic numai in anumite
conditii (exemplu :vestea despre nereusita la un examen afecteaza in genere,pe orice individ dar
poate lasa indiferent un individ care nu s-a pregatit si care nu-si facuse nici o iluzie)
b)Agenti stresori sunt considerati si o serie de evenimente cu caracter de amenintare iminenta si
avand o serie larga de implicatii si consecinte de la care individul se poate cu greu sustrage
(inundatii ,cutremure ,razboaie,decese).
c)Agentii stresori capabili sa decalnseze un stres psihic sunt de natura variata,nefiind obligatoriu
numai stimuli psihici,fapt ce obliga la o departajare a doua categorii de agenti stresori:
-cei care actioneaza pe calea celui de-al doilea sistem de semnalizare reprezentanti prin
cuvintele,idelile,procesele gandirii.Agentii stresori din acesta categorie sunt concretizati sub
forma de situatii psiho-traumatizante sau din contra situatiile fericite.
-stimuli senzoriali externi si excitatiile interoceptive(zgomotele,lumina etc)
d)agentii stresori au o seminificatie electiva pentru subiect,au rezonanta afectiva
e)Parametrii de actiune ai agentilor stresori sunt reprezentati de intensitatea,durata si atributul de
noutate.Stresurile psihice zilnice sunt generate de agentii stresori cu intensitate mica dar cu
durata prelungita sau frecventa de aparitie crescuta.Stresuri zilnice minore:prea multe lucruri de
facut,timp insuficient,prea multe responsabilitati,ratacirea sau pierderea lucrurilor,un somn
insuficient,neplaceri la locul de munca etc.
f)Agentii stresori de natura variata care determina situatii stresantepolimorfe
ex:desfasurarea activitatii intr-un ritm neadecvat cu perturbari senzoriale de lumina,zgomot

Clasificarea agentilor stresori

S.B.Sells considera ca stresul psihic ia nastere in urmatoarele situatii:
1)circumstante,care surprind individul nepregatit pentru a le face fata:lipsa de
antrenament,incapacitate fizica si intelectuala
2)miza foarte mare,un raspuns favorabil avand consecinte importante pentru individ,in timp ce
esecul are un efect nociv,accentuand si mai mult stresul psihic
3)gradul de angajare al individului,in functie de miza.
O altfel de clasificare:
Dupa numar:-agenti stresori unici
-agenti stresori multiplii
Dupa asociere-agenti stresori conglomerati(un individ agresat verbal si molestat)
Dupa criteriul dominant al actiunii:-agenti stresori principali(o stare afectiva intensa)
-agenti stresori secundari(de interferenta la actiunea agentilor
stresori principali:zgomotele in timpul examenului)
Dupa numarul indivizilor afectati - agenti stresori cu semnificatie strict personala
-agenti stresori cu semnificatie colectiva
-agenti stresori cu semnificatie generala(pentru orice individ):
razboi ,cutremur
Dupa natura agentilor stresori: -fizici
-chimici
-biologici(viro-bacterio-parazitari)
-psihici
Exemple:
In situatii de examen,stresul psihic rezulta din teama de soc,evaluarea consecintelor
scolare,starea de start dinainte de examen si momentul imediat anuntarii subiectului
Stresul psihic preoperator si postoperator ce rezulta din mai multe cauze din care putem
amintii:iesirea din mediul familial si profesional al pacientului,luarea in calcul a unor riscuri
vitale,imobilizarea prelungita,durerile postoperatorii,tiuitul monitoarelor,gemetele pacientilor.
Referitor la terenul psihic asupra caruia actioneaza agentii stresori,este dovedit ca in asanumitele boli psihomatice exista o serie de trasaturi cu rol perimsiv fata de stresul psihic.Opinia

aceasta nu rezulta doar din aplicarea unor teste de personalitate,dar poate fi dedusa si din
coexistenta la acelasi bolnav a unor boli psihosomatice
Vulnerabilitatea psihica
Vulnerabilitatea fata de stres reprezinta doar o serie de trasaturi de personalitate care faciliteaza
mai mult sau mai putinintrarea in stres .Vulnerabilitatea psihica la stres apare ca un elemnt
favorizant pentru bolile psihice,dar si pentru cele psiho-somatice,in cadrul carora se asociaza cu
o vulnerabilitate de organ.In bolile psiho-somatice,aparute ca urmare a unui stres psihic mai
intens ,receptionat de catre un subiect cu un tip de personaliate vulnerabila fata de actiunea
agentilor stresori,putem considera ca ar mai exista un agent derezonanta pentru stresul
psihic.Acesta inchide un cerc vicios si este reprezentant de tulburarile somato-psihice,inerente
oricarei boli psiho-somatice,dar amplificate si ele de un tip de personalitate cu vulnerabilitate
crescuta,in special in sfera afectiv-emotionala.Actualmente castiga teren ideea ca tipul de
personalitate nu mai reprezinta decat o componenta intr-un complex de factori nespecifici care
modeleaza raspunsul individual al organismului la agentii etiologici.
Avand o exprimare in actele de comportament,cu inevitabile ajustari conjuncturale impuse de
acestea,diferitele tipuri de personalitate pot sa confuzeze intr-un tip general,caracterizat printr-o
vulnerabilitate fata de stres.
Tipuri comportamentale(A si C) relationate cu stresul psihic
a)Tipul A.Un astfel de comportament este intalnit la indivizii cu diferite tipuri de
personalitate(psihastenic,isteric,paranoid)unificati prin posedarea unor insusiri comportamentale
asemanatoare,fata de realizarea unei sarcini si de raportare la cei din jur.
Acest tip de comportament-dominat de sentimentul urgentei si al competitiei-este intalnit la sefi
sau cei cu valeitati de sefi.Factorii componenti ai tipului A:ambitia maxima,nevoia de
timp,nelinistea,nerabdarea,competivitatea,ostilitatea,implicarea profesionala majora,modul de
indeplinire al sarcinilor.
Reprezinta un tipideal pentru crearea de catre individ a unor premise pentru colectionarea
facila a numeroase si variate stresuri psihice si prin aceasta,el devine un important factor de risc
pentru o serie mai larga de boli(cardiovasculare,degenerative)
b)Tipul C.Acest tip de comportament este considerat ca inductor de risc,specific cancerului la
san.Este caracterizat prin mecanisme de aparare puternice(incapacitatea de verbalizare si de

recunoastere a emotiilor),un complex de reactii negative secundare precum autodeprecierea ,

sentimentul de neputinta si de pierdere a controlului)
Relatia tipului C cu cancerul este vazuta de unii autori ca fiind nu cauzala,ci in sens invers,tipul
C fiind secundar bolii,inclusiv ca o amplificare a simptomelor sau o afectivitate negativa.Alti
autori gasesc o relatie intre acest tip psiho-comportamental si o disfunctie a sistemului imunitar
Trasaturi disimogene de personalitate:
Firea Anxioasa-asociata cu un stil perceptiv vigilent-evitant,ar avea un rol favorizant pentru
imbolnaviri ulterioare numai cand au valori extreme.Referitor la anxietate,ea prezinta
urmatoarele caracteristici:stare de neliniste,teama ,chiar frica nemotivata fata de existenta unui
pericol real,identificabil.Astfel se considera ca anxietatea.indiferent daca atinge gradul de
angoasa sau limita extrema ,este insotita de un cortegiu bogat de acuze somatice unele sugerand
adevarate boli.Cele mai frecvente consecinte somatice ale anxietati sunt: dispneea, hipersudoratia
,temorul,insomnia
Exista mai multe tipuri de anxietate:
-anxietatea normala(cea cotidiana ex:omul aflat la volanul unei masini)
-anxietate patologicanevrotica(caracterizata printr-o hiperreactie a subiectului fata de o cauza
nemotivata dar presupusa)
-anxietate reactiva(desemnand o anxietate imensa,disproportionala,desi motivata de o cauza bine
justificata.
Personalitatea depresiva insoteste unele boli si ar juca si un rol etiologic in unele
boli(cancerul).La omul bolnav,indiferent de tipologia personalitati,depresia constitue o reactie in
plan afectiv,caracterizata printr-o dispozitiedisfonica,ceea ce se numeste stare de deprimare
si concretizata in plan psihic prin senzatii de neputinta,cu astenie,lipsa de interes,sentimente de
autorepros.Consecinte:scaderea apetitului,insomnia,hipersomnia,pierderea energiei.
Nevrozismul are un sens mai larg decat anxietatea-pe care o include alaturi de ostilitate ,izolare ,
impulsivitate,culpabilitate.
Factorii predictivi pentru amploare stresului psihic
a)Declansatorii boli(agentii stresori)
-evenimentele majore
-evenimentele cotidiene

Mai mult decat cantitatea si gravitatea evenimentelor negative,conteaza modul in care ele
afecteaza in plan emotional individul
SelyeNu conteaza ce ti se intampla ci cum raspunzi la ceea ce ti se intampla
b)Antecedente sociale,biologice,psihologice.
Caracteristici sociale:-varsta(sunt mai afectate varstele exterme)
-sexul(femeile sunt mai rezistente la stres)
-etnia(cu implicatii in modul de viata,alimentaie,sexualitate,consum de
alcool si tutun)
-situatia familiala si profesionala
Constitutia biologica-tipurile clasice(de exemplu,tipul melancolic este predispus la depresie,tipul
coleric este predispus la stresuri psihice frecvente)
-tipuri integrative-robust
-fragil
Antecedentele psihologice-reprezinta dateactuale de ordin psihologic,in momentul impactului
agentilor stresori.In fata agentilor stresori individul apare cu toate calitatile si slabiciunile sale in
plan psihologic a caror rezultanta conditioneaza raspunsul adaptativ si consecintele sale in plan
psihic si somatic.