Proiect ergonomie

-Sectia de aschiere1. Alegerea locului de munc

Orice unitate de producie are ca obiectiv principal producerea de bunuri
materiale i servicii care se realizeaz prin desfurarea unor procese de
producie. Coninutul activitii de producie are un caracter complex i cuprinde
att activiti de fabricaie propriu-zise ct i activiti de laborator, de cercetare
i asimilare n fabricaie a noilor produse etc.
Conceptul de proces de producie poate fi definit prin totalitatea aciunilor
contiente ale angajailor unei ntreprinderi, ndreptate cu ajutorul diferitelor
maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente n scopul transformrii lor n produse, lucrri sau servicii cu o
anumit valoare de pia. Procesul de producie este format din:

procesul tehnologic
procesul de munc.

Procesele de munc sunt acele procese prin care factorul uman acioneaz
asupra obiectelor muncii cu ajutorul unor mijloace de munc.
ntr-o secie de achiere se regsesc urmtoarele procedee de
prelucrare:

strunjire
frezare
rabotare
mortezare
gurirea si prelucrarea alezajelor
rectificare

Strunjirea:

Strunjirea este procedeul de prelucrare prin achiere, efectuat la strung cu

ajutorul cuitelor de strung.
Strunjirea se realizeaz prin combinarea:
- micrii principale de rotaie executat de obicei de piesa,
- micarea de avans a cuitului: rectiliniu longitudinal, transversal sau dup o
direcie inclinat fa de axa micrii principale.
Mainile-unelte pe care se pot realiza aceste prelucrri sunt strungurile,
construite intr-o mare varietate de tipodimensiuni.
Prin operaii de strunjire se pot prelucra suprafee cilindrice si conice,
frontale, filete, sferice, profilate (exterioare si interioare) etc

Frezarea:

Frezarea este o operaie de achiere executat cu ajutorul unei scule

rotitoare prevzut cu mai multe tiuri, denumit frez pe maini de frezat.

Micrile prin care se realizeaz frezarea sunt :

- micarea principal care este executata de freza ce se rotete n jurul axei sale.
- micarea secundar sau de avans care este executat de pies sau de scul.
Mainile de frezat sunt maini-unelte destinate prelucrrii prin achiere, cu
scule cu mai multe tiuri, numite generic freze.
Se pot prelucra suprafee exterioare sau interioare, plane, cilindrice sau
profilate.

Rabotarea:
Rabotarea este un procedeu de prelucrare prin achiere cu cuite de
rabotat n care se compune o micare principal rectiliniealternativ cu o micare
de avans intermitent, rectilinie sau circular. Micarea principal presupune o
curs activ (ntr-un sens de deplasare a sculei) i o curs n gol (n cellalt sens);
micarea de avans se execut, ntotdeauna, pe parcursul cursei n gol.
Rabotarea longitudinal:
- micarea principal este efectuat de ctre pies, n plan orizontal,
- micarea de avans de ctre scula (sculele) achietoare
Rabotarea transversal:
- micarea principal este efectuat, n plan orizontal, de ctre scula achietoare,
- micarea de avans - de pies
Maina de rabotat longitudinal = rabotez
Main de rabotat transversal = eping
Se prelucreaz suprafee plane,orizontale,vertical e,inclinate,diferite forme
de canale la piese de dimensiuni mici si mijlocii, suprafee profilate la piese lungi
si relativ nguste, cum sunt de exemplu ghidajele pentru batiuri, pentru snii i
mese.

Mortezarea:
Mortezarea este un procedeu de prelucrare prin achiere cu cuite de
mortezat, executat pe maini de mortezat.
Micrile de lucru:
- micare principal (rectilinie alternativ) executat n plan vertical de ctre
scul,
- micare de avans intermitent, la captul cursei inactive a sculei, de ctre
semifabricat.
Maina-unealt folosit este: maina de mortezat.
Se pot genera suprafee verticale plane, cu profiluri curbilinii, canale de
pan, caneluri i danturi interioare sau exterioare etc.

Gurirea i prelucrare a alezajelor:

Burghierea este operaia tehnologic de prelucrare prin achiere care are
ca scop obinerea unor guri (alezaje) n material plin, prelucrarea putnd fi
executat pe maini de gurit, maini de frezat sau strunguri. Dup burghiere
gurile mai pot fi prelucrate prin: teire, lrgire, alezare, adncire sau filetare
Micrile executate n vederea burghierii sunt:
- micarea principal de achiere n [rot/min], care este micarea de rotaie a
sculei
- micarea de avans axial s [mm/rot] a sculei principal.
Mainile-unelte pentru prelucrarea alezajelor sunt, n principal, mainile de
gurit.

Gurile pot fi ptrunse (fr fund) sau neptrunse (cu fund), cilindrice,
conice, n trepte, profilate etc.

Rectificare:
Rectificarea este operaia de prelucrare prin achiere a pieselor metalice,
efectuat mecanic (n general, la maini de rectificat i, uneori, la strung, main
de rabotat etc. cu un polizor fixat pe aceste maini) cu ajutorul unui corp abraziv
(piatr abraziv).
Micrile sculei i piesei: - Micarea principal de rotaie este executat
totdeauna de ctre pietrele abrazive. - Micarea secundar: + de rotaie este
efectuat de ctre piesa care se rectific, + pentru realizarea avansului
longitudinal a avansului de ptrundere, sau a avansului transversal, executate, n
general, de ctre pietrele abrazive i numai uneori de ctre pies.
Gradul de precizie i calitatea suprafeelor pe care le necesit construciile
moderne de maini sunt condiionate ntr-o mare msur de folosirea mainilor
de rectificat.
Se pot degroa sau finisa suprafee rotunde cilindrice i conice, interioare
i exterioare, suprafee plane, suprafee cu profile speciale (de exemplu,
suprafeele dinilor roilor dinate, suprafeele filetelor etc.).

2. nregistrarea datelor necesare studiului (identificarea

riscurilor)

A.
1.

2.

EXECUTANT
ACIUNI GREITE
1.1.Executare defectuoas de operaii
- Permiterea accesului persoanelor straine la comenzile
strungului/frezei/mortezei/rabotezei/masinii de rectificat/masinii de gaurit;
- Neutilizarea mijloacelor culisabile de protectie (paravane sau scuturi);
- Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, dezechilibrare in timpul deplasarii de la
un loc de munca la altul, datorita depozitarilor necorespunzatoare de materiale;
- Pozitionarea pieselor/sculelor pe traseul cailor de acces;
- Plaga taiata sau amputarea degetelor datorita unor actiuni gresite sau datorita pozitiei gresite a
mainilor;
- Suprasolicitarea componentelor de taiere/slefuire ale
strungului/frezei/mortezei/rabotezei/masinii de rectificat/masinii de gaurit
- rupere acestora cu imprastiere de schije
- Nerespectarea spatiilor special amenajate pentru fumat; lucrul cu foc in zone interzise;
- Pozitionarea mainilor si a degetelor in locuri nepermise, in vecinatatea pieselor in miscare;
- Demontarea scuturilor, paravanelor, sigurantelor, etc
- Lovire ale partilor corpului (cot, palme, picior, etc) de suprafete contondente (muchii, colturi)
datorita neatentiei in miscari;
- Revizii si intervantii de reparatii la freze si aparate electrice fara scoaterea acestora de sub
tensiune autodeclansarea mecanismenlor.
- Pozitionarea, fixarea gresita a piesei ce urmeaza a fi prelucrata prin aschiere
- Reglaje gresite a echipamentului de munca
OMISIUNI

B.
1.

2.

C.
1.

3.

D.
1.

-. Parasirea locului de munca pe timpul functionarii

strungului/frezei/mortezei/rabotezei/masinii de rectificat/masinii de gaurit;
- Neverificarea ungerii si racirii strungului/frezei/mortezei/rabotezei/masinii de
rectificat/masinii de gaurit;
- Neutilizarea echipamentului individual de protectie;
SARCINA DE MUNC
CONINUT NECORESPUNZTOR AL SARCINII DE MUNC N RAPORT CU
CERINELE DE SECURITATE
- Operatii, reguli, procedee gresite absenta unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii
- Metode de munca necorespunzatoare succesiune gresita a operatiilor
SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONAT N RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
- Afectiuni ale sistemului osteo-musculo-articular din cauza transportului sau a manevrarii
sarcinilor grele;
- Effort dinamic, lucrul prelungit in picioare;
MIJLOACE DE PRODUCIE
FACTORI DE RISC MECANIC
-Span sau bucati de metal care strapung epiderma; infectii datorita neextragerii bucatilor de fier
si netratarii zonei lezate
- Proiectare de bucati de span, particole din piatra de polizat datorita necentrarii pieselor de
prelucrat
- Leziuni provocate de manevrarea gresita a sculelor si pieselor cu suprafete intepatoare,
taioase.
- Autodeclansarea organelor de miscare, pe timpul fixarii pieselor
- Caderea, alunecarea pe picioare a pieselor grele, pe timpul manipulatii acestora
- Prinderea, agatarea imbracamintei sau accesoriilor vestimentare la organele in miscare pe
timpul utilizarii acestora sau pe timpul fixarii pieselor.
- Vibratii excessive ale echipamentelor tehnice strung/frez/mortez/rabotez/masina de
rectificat/masina de gaurit;
FACTORI DE RISC ELECTRIC
-Electrocutare prin atingere directa din cauza unor defecte de protectie sau a unor defecte de
izolatie a cablurilor de alimentare sau a instalatiei electrice.
- Electrocutarea datorita folosirii unor surse de alimentare fara impamantare, sau a caror
impamantare nu mai corespunde cu ceintele de securitate si sanatate sa muncii
MEDIU DE MUNC
FACTORI DE RISC FIZIC
- Temperatura coborata a aerului la lucrul in aer liber pe perioada de iarna sau in timpul noptii;
- Calamitati naturale: seisme, trasnet, inundatii, alunecari de teren, prabusiri de copaci.
- Nivel de iluminare scazut, in special pe timpul noptii;
-. Umiditatea scazuta sau ridicata a aerului, functie de conditiile atmosferice
- Afectiuni ale urechii, hipoacuzie datorita zgomotului produs debitarea pieselor
- Pulberi pneumoconiogene in suspensie in aer particule fine de materiale si aliaje provenite
din debitarea/polizarea pieselor metalice
- Vibratii transmise intregului corp datorat strungului, operatiilor de aschiere

3. Examinarea critic a situaiei existente:

n conducere, metoda interogativ este o metod de investigare a

problemelor de organizare i conducere i de gsire a soluiilor acestor probleme,
adoptnd o atitudine interogativ privind obiectul, locul de desfurare,
momentul i procedura practicat n domeniul analizat. Metoda interogativ
poate fi aplicat de orice persoan, conductor sau specialist, cu sau fr
interlocutor i poate fi utilizat n orice domeniu de organizare i conducere i
presupune o anumit metodologie i un nalt grad de obiectivitate.

Metoda interogativ urmrete s clarifice, pe baza rspunsurilor la

ntrebrile formulate, modul de desfurare logic, real a activitii analizate i
totodat s identifice posibilitatea de raionalizare a lucrrilor prin eliminarea,
combinarea operaiilor, inversarea succesiunii acestora, simplificarea lucrrilor,
schimbarea executantului sau a locului de munc etc.

Examinarea critic ntr-un spirit de analiz obiectiv a situaiei existente,

cu ajutorul metodei interogativ, d posibilitatea obinerii unei imagini foarte
apropiate de realitate. Analiza poate fi mai mult sau mai puin profund, n
funcie de obiectivele urmrite i aspectele constatate. Pentru elucidarea
problemelor urmrite se pot folosi, simultan sau succesiv, i alte metode pentru a
avea certitudinea constatrilor i a putea angaja eforturi de perfecionare
ulterioare.

4. Proiectarea ergonomic a locului de munc

n proiectarea ergonomic a unui loc de munc sunt necesare att
dimensiunile globale ale corpului omenesc ct i cele pariale, pentru cele dou
poziii frecvente de munc (ortostatic i aezat)
Dimensiunile globale ale corpului uman sunt:
- nlimea total (statura)

Distana de la spatele coapsei pn la faa genunchiului n poziie

aezat;
- Distana de la spatele coapsei la talpa piciorului n poziie aezat;
- nlimea n poziie aezat;
- Distana genunchi sol n ambele poziii de lucru;
- Distana ochi sol n ambele poziii de lucru;
- Distana ntre coate;
- Limea umerilor
- Distana umr-cot;
- Distana cot - scaun.
Dimensiunile pariale se refer la diferite pri componente ale
organismului uman cum ar fi: dimensiunile capului, corpului, minii, piciorului.
-

Dimensiuni antropometrice

Indicatori morfologici i funcionali

Dimensionarea spaiului de lucru

nlimea
Amplasarea obiectelor deasupra capului
Suprafaa corporal
Calculul capacitii vitale ideale
Debitul respirator
Greutatea
Stabilirea diagnosticului individual de dezvoltare fizic
Amplasarea corpurilor de iluminat
Dimensionarea echipamentului de lucru
PerimetrulProiectarea
toracic
platformelor i suporturoilor corporale (centuri de siguran, curele de
Amplasarea pedalelor
nlimea corpului n poziie eznd

Durata de lucru a angajailor: 8h/zi cu pauz de mas o dat la 4h.

Productivitatea munciiu
1

4
5
Timp

5. Elaborarea normelor/normativelor de munc

PREVEDERI GENERALE
Continut.Scop
-

Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea

metalelor prin aschiere cuprind masuri de prevenire a accidentelor de
munca si bolilor profesionale specifice activitatii de preluare a metalelor
prin aschiere pe masini-unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic
sau electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate
electric sau pneumatic si pentru preluari manuale.
(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop
eliminarea factorilor periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul
de munca, proprii fiecarui element component al acestuia ( executantsarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).

Domeniu de aplicare
-

Art. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care

exista activitatea de preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de
forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare
a acestora.
Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu
prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a
metalelor prin aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile
normelor prezentate in anexa 1.

Revizuirea normelor

Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori

de cite ori este necesar,ca urmare, a modificarilor de natura
legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national sau proceselor de
munca.

6. Bibliografie

http://www.crispedia.ro/Metoda_interogativa
http://www.mecanica.pub.ro/id62399/indrumare_62399/indrumar_tehnician
_prelucrari_mecanice_imp.pdf