Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Relaţia Sociologiei Cu Alte Ştiinţe Şi Sociologia Românească
Relaţia Sociologiei Cu Alte Ştiinţe Şi Sociologia Românească
romneasc
Sociologia romneasc
Primele idei despre societate, din cultura romn, au fost formulate de Dimitrie
Cantemir, cu deosebire n lucrarea Descrierea Moldovei, n care sunt nfiate i
explicate evenimente, procese i fenomene sociale din acest spaiu romnesc.
Observaii despre realitile sociale ntlnim la reprezentanii colii Ardelene, mai
ales n ceea ce privete chestiunile naionale.
n secolul al XIX-lea se cunosc primele ncercri de analize sociologice ale vieii
sociale romneti bazate pe teze, concepte i teorii preluate din sociologia
european. Rscoala lui Tudor Vladimirescu, revoluia de la 1848, reformele lui Cuza
i Koglniceanu, instaurarea monarhiei, rzboiul de independen, proclamarea
regatului romn, problemele rnimii i dezvoltrii agriculturii, afirmarea burgheziei
romneti n viaa social, desvrirea statului naional romn toate acestea au
constituit teme ale abordrii sociologice i, totodat, au stimulat gndirea
sociologic autohton. De pild, se discut despre o sociologie paoptist (T.
Herseni, 1940), cu reprezentanii si I. Heliade-Rdulescu, N. Blcescu, I. Ghica, I.C.
Brtianu, n aceeai msur, despre o sociologie liberal sau o sociologie
conservatoare P.P. Carp, Titu Maiorescu. Nu analizm aici toate direciile din
sociologia romneasc. Ne oprim la prezentarea ctorva personaliti.
Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) este primul cercettor al satului romnesc.
Realitile sociale au fost investigate cu metode ale cercetri empirice. n acest
sens, el a ntreprins cercetri de teren, utiliznd metoda monografiilor. Din acest
punct de vedere, el este considerat ntemeietorul metodei monografice n Romnia,
ce va fi dezvoltat apoi de D. Gusti. Ion Ionescu de la Brad a realizat monografiile
judeelor Mehedini, Putna i Dorohoi i ale regiunilor dobrogene. Aceste monografii
au abordat aspecte pedo-climatice i fitotehnice, statistice i economice,
demografice i sociale din regiunile cercetate. Din datele sintetizate n lucrrile sale
rezult un profil al romnului, aa cum exista el n mediul rnesc, i o civilizaie
adecvat activitii agricole. De aceea, el argumenta necesitatea cercetrii
agriculturii din toate zonele locuite de romni, o cercetare direct i amnunit a
tuturor satelor.
mediu [] Aceasta este geneza realitii sociale, acestea sunt condiiile care
acioneaz permanent asupra ei, realitatea social reacionnd i actualizndu-se n
activitatea social, care poate fi redus la patru categorii: economic, spiritual,
politic i juridic. Valorile economice i spirituale (tiin, art, religie) constituie
nsui coninutul vieii sociale, categoriile ei constitutive. Cu alte cuvinte, ele fac ca
societatea s existe, ele sunt societatea.
Categoriile nu se pot totui menine fr concursul altor categorii sociale cu funcie
regulativ (categoriile politic i juridic) care le organizeaz i le reglementeaz.
Existena socialului nu se nelege deci dect prin elementele sale constitutive
(economicul i spiritualul) i prin elementele sale organizatorice (juridicul i politicul)
care se manifest paralel ca funcii n interiorul ntregului social.
La problema cadrelor (geneza vieii sociale) i la cea a manifestrilor (activitatea
vieii sociale) se adaug problema existenei fenomenologice a socialului sub form
de uniti, de relaii ntre ele, de procese sociale. (ibidem, p. 238). D. Gusti
cuprinde n social tot ceea ce ine de activitatea uman desfurat ntr-un context
sau mediu, dar precizeaz c exist o anumit ierarhie n ce privete tipurile de
activitate social. Activitatea economic i cea spiritual, concretizat n valori
economice i spirituale, sunt determinantele societii ns acestea exist numai
dac fiineaz politicul i juridicul cu funcii de organizare i reglementare. D. Gusti
caut s confere analizei socialului o viziune ct mai complet dat fiind nsi aria
de cuprindere a socialului. Ca tiin a realitii sociale prezente, sociologia
integreaz, n obiectul ei de studiu, toate activitile sociale conform unor principii i
criterii de delimitare a tipurilor fundamentale sub care aceasta exist, anume cele
economice, spirituale, juridice i politice.
La D. Gusti este important modul cum descrie realitatea social, structurat n dou
niveluri: lumea supraindividual alctuit din valori economice, valori spirituale,
valori politice i valori juridice, i lumea interindividual de grupuri sociale. Individul
este nevoit s triasc n aceste dou lumi, una a valorilor i una a grupurilor n
care este integrat.
Prima dintre ele acioneaz dincolo de opiunea sau interesul individului.
n strns legtur cu aceast delimitare gustian a realitilor sociale n care
fiineaz individul este problema factorului ce determin viaa social. Acesta este
reprezentat de ctre voin: Voina este esena vieii sociale, astfel nct, potrivit
situaiei i aciunii forelor voinei sociale, realitatea social ia forma de opoziie, de
lupt, de echilibru, de concuren, de organizare, de subordonare, de supraordonare
sau de coordonare (ibidem). Ca baz a oricrei existene, voina social nu este
efectul aciunii arbitrare a unui ins sau a unui grup. Ea rezult din legea
paralelismului sociologic care exprim raportarea manifestrilor economice,
spirituale, politice i juridice la ansamblul cadrelor: cosmologic, istoric, biologic i
psihic. D. Gusti afirm existena unui triplu paralelism:
1. n interiorul cadrelor: ntre cadrele extrasociale cosmologic i biologic, pe de o
parte, i cadrele sociale, psihic i istoric, pe de alt parte;
Bibliografie:
1. Bdescu, Ilie, Istoria sociologiei, Editura Porto-Franco, Galai, 1994.
2. Buzrnescu, tefan, Istoria sociologiei, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1995.
3. Durkheim, mile, Regulile metodei sociologice, Editura tiinific i
Enciclopedic, Bucureti, 1974.
4. Giddens, Anthony, Sociologie, ALL, Bucureti, 2001.
5. Gusti, Dimitrie, Opere, I-VII, Editura Academiei, Bucureti, 1968-1995.
6. Herseni, Traian, Sociologie romneasc. ncercare istoric, Institutul Social
Romn, 1940.