ANALELE STINTIFICE ALE UNIVERSITAT “ALEXANDRU IOAN CUZA” DINIASI Stlinge Economica 2004/2005 COSTURILE IN CICLUL DE VIATA AL PRODUSULUL DORINA BUDUGAN" Les cofits dans le cycle de vie du produit Resumé Le concept’ de coit des produits sur leur cycle de vie (life-cycle costing ox LCC) consiste en accumulation des cotits des activités qui surviennent au cours de Pintégralité du cycle de vie d’un produit, de ssa conception & son abandon par le fabricant et par le consommateur. Mots clés: codts des activités, life-cycle costing, cycle de vie d’un produit © sarcini important’ a managementului este asigurarea controlului asupra operafiilor, proceselor, sectoarelor de activitate si, nu in cele din urm¥, asupra costurilor. A controla costurile devine o problem primordiali pentru factorii responsabili dintr-o organizatie. S& mm uitim c&, inainte de toate, contabilitatea de gestiune se constituie intr-un sistem informational. Ori, un sistem informational isi atinge scopui daci rezultatele oferite sunt adecvate obiectivelor si nevoilor formulate de utilizatorii s&i. Agadar, sistemul informational al costurilor va oferi decidentilor ,,costul cel mai bun”, ce] mai adecvat problemelor de gestiune ce trebuie solutionate. Dar ce se intelege prin ,cel mai bun cost” pentru o organizafie? Nu este neaptirat costul cel mai scizut, ci acela care survine in locu! si la momentul oportun, care parvine utilizatorului oportun gi care ofera precizia dorita de acesta. Analiza gi tnregistrarea datelor privind costurile activitétilor trecute este numai o latur& a contabilititii de gestiune. Managerii sunt preocupafi si de costurile care vor aptirea in viitor sau de cele ,,neasteptate” [Bouquin, 2004, p.192}, nivelul acestora stand la baza unor decizii de aprovizionare $i productie, precum gi a unor politici de prefuri. Constientizarea necesitétii gestion’rii produselor si din punct de vedere strategic s-a bazat pe faptul. c& acestea sunt procese care cristalizeaz& eforturi din toate fazele de pe intreaga durati de viafi a produsului (definire, concepere, lansare, fabricare . si abandonare). Practic, produsul reprezinia baza unei gestiuni a cictuhd de viagd, in cadrul chruia se angajeazA resurse $i se efectueaza alegeri tebnice pe mai mulfi ani. Prin urmare, optimizarea performanjei se reduce la optimizarea ciclului de viafd care devine obiect Profesor universitar doctor la Universitatea ,,Alexandru. Ioan, Cuza” lagi, Facultatea de Economic st Administrarea Afacerilor410 DORINA BUDUGAN, de gestiune, Ciclul de via{& al unui produs sau al unui proces genereazd o evolufie a structuril costurilor pe care le consumd si viziunea instantanee riscdi sd fle superficial [Bouquin, 2004, p.193]. Gestiunea ciclului de viafS a unui produs presupune [Lorino, 1997, pp.131-132): © integrarea fazelor cichului de viafa pentru pilotajul intreprinderii; * gestionarea impactulut economic (cost, termene, calitate) din amonte spre aval, de la concepfie la realicare (prin simuliri); © gestionarea fazelor tranzitorii (lanstri sau abandoniri de produse). privind costul produsulut pe baza ciclului lut de viaa (Life-Cycle Costing sau LCC) consta in “acumularea costurilor activitafilor care survin tn cursul intregului cicla de viafét al unui produs, de la conceperea sa pdnd la abandonarea lui de céttre productitor $i consumator” { Berliner, Brimson, 1988, p.241}. Aceast& conceptie global asupra costurilor nu este de dat recent dar ea s-a rispandit in ultima vreme. Se pare c& ea a fost dezvoltati fn anii °60 de catre Ministerul Apararii al SUA, care definea controlul asupra intregului proces al ciclului de viafi al armelor; cercetare, dezvoltare, concepfie, fabricare, instalare, utilizare, intrefinere, casare, adic& tot atfitea etape care genereazi costuri, adesea interdependente si legate de legi diferite de evolutie. Tehnica LCC a ramas mult timp preocuparea intreprinderilor care lucrau pe baz& de proiecte, apoi, in anii ‘80 industriasii din sectoarcle de varf au inceput s& se intereseze de costurile ciclului de viati. {nm ulte cazuri, ei s-au regasit in fata unor situafii care erau adesea asemiinitoare celor determinate de gestiumea proiectelor: ¢ durata de viajd a produsului uneori foarte redusi (14 luni in micro-informatics) dar cheltuieli de conceptie ridicate; importanta deosebiti pe care o are capacitatea de productic a intreprinderii de a lansa rapid un produs nou, far a compromite viitorul prin evolufii costisitoare (preful de vanzare concurenfial scade mai rapid dect costul; lansarea tardiva face s& se piard& cele mai bune oportunit3ti); * importanfa esentials a asigurérii conceptici produsului intr-o maniert performant, cunoscdnd costurile industriale viitoare, In condifiile unei durate scurte de viafa, ce nu vor fi reversibile sau ajustabile; ele trebuie si fic, asadar, optimizate inainte de a se produce. Au apSrut numeroase situafii in care costurile determinate de fabricatia si vanzarea unui produs reprezinté o parte din ce in ce mai limitati in totalul cheltuielilor, cele din amonte si aval (dupa vanzare, menfinerea disponibilitiii pentru piese de schimb) devenind relativ mai tmpovaritoare. Necesitatea aplicarii LCC este dati de urmatoarele aspecte [Diaconu, 5.2. 2003, p.132]: © viziunea asupra intregului cica de viafi al produsului ofera informafii despre cost care nu sunt vizibile din periodizarea anuala; este imposibil compararea fntr-un an a unui produs nou cu un produs aflat in faza de maturitate, ceea ce face imposibild gestiunea produselor utilizind instrumente tradifionale; © un produs reprezint& un angajament al intreprinderii faf de clientii sai, iar LCC ofera posibilitatea respectirii acestui angajament pe toaté durata ciclului de viata al produsului, oferind informafii despre activitafi i resursele necesare;Costurile in ciclul de viaté al produsutui 11 © ajutd la identificarea costului de mediu® (Kaplan, Atkinson, 1998, p.238] si la gestionarea acestuia. Chiar si atunci cand produsele au o durat& de viafé relativ lungd s-a constatat c& sistemele informafionale contabile au tendinfe s& se intereseze de natura cheltuielilor in momentul in care ele apar; important este, insi, s& fie influentata decizia care determina aceste cheltuieli. Graficul din figura nr.1 [Bouquin, 2004, p.194] a devenit astfel foarte cunosout . Se observa pe grafic ci 95% din totalul costurilor generate de un produs de-a lungul viefii sale reprezint& partea ce poste: fi determinafi inainte de intrarea in fabricafie, in timp ce numai 20% din acest total sunt costuri efectiv evidentiate. Dack se are in vedere aceasti abordare rezult c&, un bun manager nu trebuie s& se concentreze asupra fazelor de fabricatie si de vanzare, ci trebuie s& intervind asupra finalizirii si conducerii funcfiilor in amonte de faza de fabricatie. Aplicarea conceptului LCC va permite managerului: * administrarea costurilor determinate in intreprindere, de propriile produse; *° administrarea costurilor pe care le genereazd la utilizatori (cliengi). Aceste dou aspecte sunt complementare. Concepts Produce st vanzare Fig. 1 Decalajul dintre actiunea asupra costurilor si constatarea lor Primul aspect, administrarea costurile determinate in intreprindere, are in vedere urmatoarele: * calcularea si optimizarea unui cost complet inaintea ludrii deciziei de lansare a produsului respectiv; * analiza evolufiei costurilor pe parcursul ciclului de viafi (vezi figura nr.2.) {Berliner, Brimson, 1988, p.205] ce trebuie s& conducd la infelegerea relafiilor care intrefin in timp costurile activitatilor, pentru c& 0 economie imediata poateiz DORINA BUDUGAN fi in viitor o pierdere. Este vorba de identificarea secvenfelor de activititi critice: aceasta implic& o adaptare a sistemului informational al contabilititii de gestiune la evolutia prioritatilor de-a lungul ciclului de viats al unui produs. ‘Curba LCC are forma literei ,,S” rastumate si reflect evolutia unui produs pe parcursul celor patru faze: lansarea, cresterea, maturitatea si dectinul. In momentul lansirii unui produs trebuie si se estimeze cat mai corect forma grafich si lungimea fiectrei perioade, pe de parte, pentru ch acest demers conduce la o anticipare a profituritor viitoare, iar, pe de alti parte, deoarece exists forme foarte diferite ale graficului LCC, tncrederea intr-o formé . standard poate genera surprize din punct de vedere financiar. Cel de-al doilea aspect al LCC, administrarea costurilor pe care le genereazd la utilizatori, va permite intreptinderii st-gi examineze produsul su din punctul de vedere al consumatorului, Produsul, in aceste condifii, nu mai este privit ca o sursi de venit pentru intreprindere, ci ca obiect generator de costuri viitoare din momentul in care a parisit tntreprinderea. O extindere 2 demersului LCC pune, astfel, in evident costurile care, pentru utilizator, se adaug’ pretului platit vanztorului. Projectare “Ant Fig.2 Evolufia costurilor pe parcursul ciclului de viayd al unui produs © abordare interesant& a analizei costului ciclului de viata este propus’ de John Forbis si Nitin Mehta prin urm&torul exemplu: un produs Y cost pe ansamblul duratei de viaji 1000 de dolari Ia utilizatorul stu, format din 300 de dolari cost de cumpérare, 200 de dolari cost de instalare, 500 de dolari cu diverse costuri de utilizare ulterioar, Un alt produs X, pe care cump&r&torul fl compari cu Y, fl face pe acesta s& suporte cheltuieli de instalare de numai 100 de dolari si cheltuieli de intrefinere de 400 de dolari, Clientut, agadar, este gata sii pliteasci pentru produsul X cu 200 de dolari mai mult ca pentru Y, considerfind produsele echivalente in termeni de servicii adusc. Presupunem c& acest client este dispus s& pliteasc& pentru produsul X 600-de dolari datoritt unei utilitayi pe care el 0 considera superioar gi c& furnizorul ajunge la un cost de 300 de dolari pentraCosturile in ciclul de viata al produsului produsul X. El dispune de ceea ce Forbis si Mehta numese ,,avantaj concurenfial”, ce corespunde diferen{ei dintre prepul pan’ la care produsul va fi preferat (600 de dolari) si costul su complet (300 de dolari). Dac& presupunem c& preful este de 475 de dolari, cel al lui X fiind de 300 de dolari, cumparttorul este supus unei ,,incitdri la cumpdrare” de 125 de dolari in favoarea lui Y. Dac& ar fi sé reprezentém grafic acest calcul al ,,incit&rii la cumparare” conform exemplului propus de Forbis si Mehta, am objine schema din figura nr. 3 [Bouquin, 2004, p.200}. Generalizand cele exemplificate mai sus, putem estima implicatiile strategice pe care le poate avea o astfel de analizi dac& asociem studiului lantul valorii producttorului si utilizatoruiui. Astfel, din punctul de vedere al producitorului, analiza costurilor ciclului-de viaps pune accent pe costurile declangate de activiti{ile care se situeazi in amonte fat de productie $i sunt, in mod general, tratate de contabilitatea financiara drept costuri ale perioadei. Cost total 1100 1000 12s 300 Avant Cont de 300 175 ‘camperare 00 Protde vanzare Cox de 300 | Costeomplst | 300 instalare 200 100 Cost de 500 400 fans ¥ x Fig. 3 Calculul ,incitarii la cumpirare” conform Forbis $i Mehta Dar nu trebuie s& absolutizim: in practic’, majoritatea costurilor ciclului de viati sunt costuri angajate la proiectarea produsului, realizarea prototipului, programare, proiectarea procesului de fabricatie si achizitionarea de echipamente. Mai exact, aceasta a impus necesitatea de a asigura un control strict in faza de proiect, deoarece multe costuri sunt, ,b&tutc-n cuie” din acest moment. Deci, sistemul informational contabil este chemat sé ajute la calcularea sau estimarea exact& a costului noului produs, la controlut costurilor produsului in ciclul de viafé cat si la monitorizarea cheltuielilor efectuate gi asumate in etapele de inceput ale ciclului de viaji al produsului.114 DORINA BUDUGAN in esenté, LCC este foarte util, mai ales in mediile in care exist un nivel ridicat al cheltuielilor de planificare si dezvoltare sau unde rata abandonului este ridicata. Coneluzionand, LCC asigur& o buna vizibilitate din punct de vedere contabil asupra costului de productie si asupra celui de mediu ajuténd, astfel, managerii tn luarea deciziilor, in infelegerea consecinfelor fabrictrii produsului cat si in identificarea domeniilor in care eforturile de reducere a costurilor sunt dezirabile. * Autorii arata ci organizatiile suporté costuri de mediu in timpul 3i dupa faza de productic, legate in principal de degeuri, piese din dezasamblare, costuri care fac parte din LCC gi afecteaz profitabilitatea. Bibliografie 1. Berliner, C., Brimson, J.A., Cost management for today’s advanced manufacturing, The CAM — I Conceptual Design, Harvard Business School Press, Boston, 1988 . Bouquin, H., Comptabilisé de gestion, 3° édition, Economica, Paris, 2004 Diaconu, P., 5.2. Contabilitate managerial aprofundaté, Editura Economici, Bucuresti, 2003 4. Forbis, J.L., Mehta N. Horizons, 1981 5. Kaplan, RS., Atkinson, A.A., Advanced management accounting, third edition, Prentice Hall Intemational, 19: 6. Lorino, P., Le contréle de gestion stratégique. La gestion par les activités, Dunod, Paris, 1997 eR » Value based strategies for industrial products, Business