Proiect la disciplina Logistic

SISTEMUL
LOGISTIC

INFORMAIONAL

Bucureti 2015

Cuprins

1. Aspecte conceptuale

1.1

Sistemul informational : definire,

componente, functii
1.2
Rolul sistemului informational logistic
1.3
Principiile sistemului informational logistic
2. Tendintele pe piata internationala
3. Studii de caz
3.1
Studiu de caz KFC
3.2
Studiu de caz ZARA

1. Aspecte conceptuale

Pana in anii 70 logistica distributiei avea ca obiect managementul distributiei

fizice , considerata drept instrument al politicii de vanzari in in cadrul firmelor de
productie. Avea ca obiecticve coordonarea i optimizarea transporturilor i
eficiena livrrilor ctre clienii finali, in vederea asigurarii unui avantaj competitiv
, pentru a cuceri si controla piata.
Organizarea pe functiuni precum : aprovizionare, productie , marketing ,
desfacere , etc , a dus la o distribuire a activitatilor logistice in cadrul diferitelor

functiuni iar intre obiective au aparut o serie de contradictii generand costuri

excesve, chiar pierderi.
*Logistica integrata se axeaza pe analiza costului total al activitatilor logistice , in
principal nivelul serviciului catre consumatori .
**Conceptul de cost total al activitilor logistice include: nivelul serviciului ctre
consumatori (costul vnzrilor nerealizate ca urmare a unui nivel al serviciilor
furnizate necorespunztor), costurile de transport, costurile de depozitare, costul
procesului de comand i de informatizare, costurile de desfacere, costurile
cantitative legate de fabricaie. Astfel putem spune ca logistica reprezinta o prghie
strategic fundamental pentru asigurarea unui avantaj competitiv pe pia.
(Ilies , Logistica sursa de competitivitate)
1.1. Sistemul informational : definire, componente, functii

Sistemul informational se refera la ansamblul de informatii interne si externe si datele prin

care s-au obtinut, utilizate in cadrul unei organizatii , procedurile si tehnicile prin care s-au
obtinut informatii , difuzarea informatiilor si personalul implicat in culegerea , transmiterea,
stocarea si prelucrarea datelor. ( Online https://www.scribd.com/doc/27955265/ProiectareaSistemelor-Informatice )
Exista mai multe tipuri de sisteme informationale aplicabile oricarei functii a organizatiei:
Sistem de automatizare a activitatii ( exemplu : foile de calcul utilizate pentru
determinarea amplasarii optime a aspatiilorde depozitare , calcularea cantitatii
economice a comenzii [EOQ] , minimizarea costurilor de transport, etc. )
Sistem de comunicare ( specialistii si managerii logistici fac un salt de la mijloacele
tehnologiei traditionale la mijloacele noi cum sunt de exemplu video-conferintele)
Sistem de prelucrare a tranzactiilor (exemplu : schimbul electronic de date [EDI] , sau
diversele tehnologii de indentificare automata , identificarea bazata pe radio-frecventa
[RFID] si codul cu bare )
Sistem informational de management ( exemple : sistemul informational logistic si cel
de marketing )
Sistem de sprijinire a deciziei ( astfel de sisteme sunt simularile , aplicatii de tip data
mining si solutii informatice de management al unor arii logistice distincte )
Sistem organizational ( exemplu : sistemul de planificare al resurselor intreprinderii
[ERP] )
( Balan , 2006 )

Sistemul informaional are dou componente:

-componenta pentru stocarea (memorarea informaiilor);

-componenta pentru prelucrarea informaiilor.Orice organizaie interacioneaz cu alte
organizaii externe ei primind informaii din exterior i furniznd informaii ctre
lumea exterioar.

Funciile unui sistem informaional sunt:

-s colecteze informaii din sistemele operaional i decizional precum i informaiile
ce provin din mediul extern;
-s memoreze aceste informaii precum i informaii rezultate din prelucrarea lor;
-s asigure accesul la memorie n vederea comunicrii informaiilor stocate;
-s prelucreze informaiile la cererea sistemului operaional i a sistemului
deconducere
( Online https://www.scribd.com/doc/27955265/Proiectarea-SistemelorInformatice )

n funcionarea sistemului informaional coninutul i calitatea informaiei poate fi afectat de

o serie de erori, ntlnite att la nivelul sistemelor ct i n structura i particularitile
acestora, astfel:
Filtrajul care reprezint modificarea intenionat n cadrul sistemului i a coninutului
unor informaii, nainte ca acestea s ajung la destinaie;
Distorsiunea manifestat prin modificarea neintenionat a coninutului informaiilor
n timpul parcurgerii de ctre acestea a circuitelor informaionale;
Redundana identificat prin fenomenul de nregistrare repetat a acelorai informaii
sau a unor informaii cu coninut asemntor pe suporturi fizice diferite. Aceste
fenomen, n condiiile implementrii unor subsisteme informatice de tip baza de
date poate duce la prelucrarea defectoas a informaiilor;
Suprancrcarea canalelor de informaii, ce definete fenomenul prin care se
transmite la diverse nivele ierarhice, un volum prea mare de informaii a cror analiz
nu intr n totalitate n componena nivelului respectiv. (38)
(Orzan, 2001)
Tehnologia informaiei constituie o resurs strategic ce contribuie la normalizarea
mediului concurenial.

Tehnologia informaiei poate fi definit ca un ansamblu complex de elemente aflate n

schimbare continu, care au o larg aplicabilitate, avnd urmtoarea structur:
hardware nseamn tehnic de calcul de toate tipurile i generaiile, de la
puternicele mainframe-uri pn la microcalculatoarele miniaturizate;
software cuprinde limbajele tradiionale pn la limbajele generaiei a patra, ale
inteligenei artificiale, la produsele privind proiectarea i fabricarea asistat de
calculator (CAD/CAM), baza de date i cunotine, sisteme expert, etc;
reelele de comunicaii;
staiile de lucru reprezentate de calculatoare puternice cu afiare dinamic a
graficelor celor tridimensionale, precum i de staii de lucru profesionale bazate
inclusiv pe modele sau euristici incluznd baze de date procesate paralel;
robotice (roboi cu viziune i grade de micare multiple, aparate de numrat bani
i convertirea automat a monedelor distribuitoare automate de numerar, etc.);
circuite integrate inteligente (smartchips) folosite pentru mbuntirea funcionrii
i fiabilitii produselor. (83)
(Anton, 2005)

1.2 Rolul sistemului informational logistic

Initial fluxurile informationale au fost neglijate , deoarece nu erau considerate importante

pentru consumatori iar viteza cu care circulau informatiile era deficitara . In pezent insa
acuratetea si viteza cu care circula informatia este indispensabila eficientei logisicii . Sistemul
informational contribuie la desfasurarea operatiilor si activitatilor logistice prin 4 nivele :
tranzactional( inregistrarea si procesarea comenzilor ,facturarea, transportul marfurilor, si
serviciile oferite clientilor- toate acestea constituind fundamentul derularii tuturor activitatilor
si operatiilor logistice; procesul incepe prin primirea si inregistrarea unei comenzi) , control
(include informatii menite sa determine performantele inregistrate , putand fi astfel
identificate potentialele probleme operationale de procesare a comenzilor ) , analiza (aici se
urmareste identificarea , evaluarea, si compararea alternativelor,mai exact este vorba de
optiuni privind mijloacele de transport folosite , rutele si orarele curselor de transport ,
amplasarea si amenajarea spatiilor cat si dotarea lor cu echipamente si personal , analiza costbeneficiu a activitatilor si operatiilor logistice) si strategie ( aici se face referire la
planificarea strategica asigurand fundamentarea strategiilor logistice ale intreprinderii ).
(Online http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/marketing/sistemul-informational-logistic231970.html?ref=doc3 )

In esenta Sistemul Informational Logistic cuprinde resursele umane, echipamentele, solutiile

informatice , metodele si procedurile utilizate pentru asigurarea datelor si informatiilor cu
scopul adoptarii unor decizii strategice si operationale ale activitatilor logistice dintr-o
organizatie, activitati precum specificarea , culegerea, prelucrarea , analiza , interpretarea,
raportarea si distribuirea informatiilor.

Informatiile relevante, cu un grad inalt de acuratete, usor accesibile asigura vizibilitatea pe arii
extinse permitand astfel adoptarea unor decizii optime ce duc la indeplinirea obiectivelor
sistemului logistic. Astfel informatia imbraca un rol important in imbunatatirea
performantelor sistemului logistic al organizatiei. Sistemul informational trebuie sa identifice
nevoile de informatii ale managerilor responsabili de sistemul logistic sau de lantul de
aprovizionare-livrare , trebuie sa culeaga din surse primare sau secundare respectivele
informatii si sa le distribuie in format adecvat , la momentul dorit ,managerilor responsabili in
aceasta arie. (Balan , 2006 )

( Balan , 2006 )
Un bun sistem informational logistic asigura circulatia fluxurilor informationale in doua
moduri :
Flux intraorganizational schimb de informatii intre logistica si celelalte arii
funtionale : financiara, marketing, productie etc .
Flux interorganizational asigura o buna colaborare cu ceilalti parteneri ai lantului de
aprovizionare-livrare ,adica mai concret cu furnizorii de bunuri sau servicii si clientii.
Clasificarea fluxurilor informationale :

A. In dependenta de directia fluxurilor

Orizontale
Verticale
B. In dependenta de locul de provenienta
Interne
Externe
C. In dependenta de directia fata de sistemul logistic
De intrare
De iesire
D. In dependenta de functiile logistice
Elementare

 Complexe
De baza
Esentiale
E. In dependenta de destinatia informatiei
De coordonare
Normative
De control
Ajutatoare
F. In dependenta de gradul de confidentilitate
Deschise
Inchise
Comerciale
Secrete
Simple
Comandate
Dupa tipul activitatilor logistice vizate avem 3 componente majore ale sistemului
informational logistic al organizatiei :
Sistemul de
management al
comenzilor
(SMC)

Sistemul de
management al
depozitului
(SMD)

Sistemul de
management al
transportului
(SMT)

Sistemul de management al comenzilor SMC constituit din doua subsisteme : unul

d.p.d.v al comenzilor clientilor si altul d.p.d.v al comenzilor organizaiei , adresate
furnizorilor . In relatiile cu clientii sistemul indeplineste functii precum asigurarea
informatiilor referitoare la evolutia si structura cererii, existenta unui anumit produs in
stoc , cantitatea disponibila , locul produsului in reteaua logistica , intervalul de timp
estimat pana la livrarea produsului , etc.
Sistemul de management al depozitului SMD - gestioneaza informatii referitoare la
anumite activitati logistice precum : receptia marfurilor, plasarea lor in spatiu de
depozitare , prelucrarea comenzilor , preluarea marfurilor din depozit , pregatirea
livrarii .
Sistemul de management al transportului SMT - gestioneaza informatii legate de
transportul materiilor prime / materialelor / produselor de la furnizori si legate de
transportul subansamblurilor / componentelor / produselor la clienti. SMT ofera , de
exemplu informatii despre tarifele de transport , datele de livrare promise , inteevalul
de timp estimat pana la livrare , dimensiunea loturilor de produse livrate , puntul de
plecare si de sosire, locurile de oprire de traseu , costul minim al rutelor de transport ,
etc.
(Online

https://www.scribd.com/doc/51179979/LOGISTICA )

Sistemul informational logistic parte integranta a sistemului

informational al organizatiei si a sistemului informational al lantului de
aprovizionare-livrare
1.3 Principiile sistemului informational logistic

Exista patru principii pe care sistemul informational logistic trebuie sa le respecte , in vederea
indeplinirii functiilor :
Principiile sistemului
informational logistic

Principiul
flexibilitatii

Principiul
disponibilitatii
informatiilor
logistice
Principiul
oportunitatii
informatiilor
logistice

Principiul acuratetii
informatiilor

o Principiul disponibilitatii informatiilor logistice

- rapiditatea cu care informatiile sunt transmise factorilor de decizie
- posibilitatea de acces la informatiile necesare
- informatiile trebuie sa poata fi accesate atat de factorii de decizie interni cat si de
clienti
o Principiul acuratetii informatiilor
- in ce masura informatiile furnizate sau utiliztae de SIL corespund realitatii .

precizia datelor furnizate de SIL reduce incertitudinea si costurile activitatilor si

operatiilor logistice .
o Principiul oportunitatii informatiilor logistice
- compensarea lipsei unor informatii oportune prin cresterea nivelului stocurilor
avand un efect negativ asupra eficientei operatiilor logistice
o Principiul flexibilitatii
- Sistemul informational logistic trebuie sa satisfaca nevoiletuturor clientilor
(Online, http://www.scritub.com/economie/comert/FUNCTIILELOGISTICII44625.php)

2. Tendintele pe piata internationala

Printre principalele tendinte si caracteristici ale acestei piete enumeram :

Dinamica ascendenta a vanzarilor o prima tendinta este cresterea in ritm alert a

vanzarilor.
Categoriile distincte de furnizori pe aceasta piata exista doua categorii de furnizori.
Prima categorie este reprezentata de furnizorii specializati in solutii de tip WMS
( Warehouse Management System) sau TMS ( Transportation Management System ) si
a doua categorie clientii pot cumpara solutii de la furnizorii de solutii de planificare a
resusrselor intreprinderii.
Scaderea preturilor o alta tendinta este evolutia descendenta a preturilor medii de
vanzare pe piata. Tendinta a fost generata de cele doua categorii de furnizori.
Armonizarea planificarii si executiei - aceasta tendinta ce se manifesta pe piata este
reprezentat de dezvoltarea functionalitatii solutiilor SCE. In prezent sunt tot mai multe
solutii care ajuta la planificarea si derularea activitatilor din domeniul depozitarii si
transporturilor.
Instrumentele de evaluare a partenerilor aceasta tendinta este generata e interesul tot
mai mare manifestat de organizatii pentru a masura coordonatele ( intervalul de livrare
, calitatea produselor serviciilor , performanta in privinta oferirii de servicii ,
competitivitatea preturilor , respectarea conditilor contractuale )
Interesul pentu solutiile de tip la cerere- esenta acestui model consta in plata de catre
cumparator a unor tarife lunare pentru servicii. Avantajele pentru clienti constau in
costuri mai mici , facilitatea intretinerii , absenta nevoii de a se implica in operatiuni
de actualizare , estimarea prealabila a veniturilor generate de o astfel de investitie,
reducerea costurilor datorate reorientarii clientului spre o alta solutie.
Preocuparea pentru costul total al detinerii unei solutii a dobandit importanta sporita
costul total implicat de detinerea si utilizarea unei anumite solutii.
Limitele in privinta integrarii externe - majoritatea solutiilor existente reusesc sa
realizeze integrarea interna. Planificarea si executia sunt corelate adesea numai in
interiorul aceleiasi organizatii.

 Interesul manifestat fata de MRM ( Mobile Resources Management-managementul

resurselor mobile ) in categoria acestor resurse se includ : containerele , mijloacele
de transport rutier, echipamente de manipulare a materialelor , loturile de marfuri si
resursele umane. MRM creeaza o noua grupa de aplicatii , cele de management ale
performantelor lucratorilor cu scopul de a optimiza programarea muncii .
( Balan , 2006 )

3. Studii de caz
3.3 Studiu de caz KFC

KFC reprezinta unul dintre cele mai cunoscute lanturi de tip fast-food din lume,
infiintat la inceputul anilor 1930 de catre Kernel Sanders in sudul Americii.Colonelul Sanders
a devenit o personalitate bine cunoscuta prin miile de restaurante din lume.Calitatea, servirea
si curatenia reprezinta factorii critici de succes pentru companie.

Mancare, distractie si voie buna este ceea ce reprezinta KFC.Lider de piata de la

infiintare, KFC ofera cele mai bune preparate din pui pentru o natiune iubitoare de pui.
KFC este parte a YUM! Brands, Inc. si a fost cumparat de catre PepsiCo in anul 1986,
dezvoltandu-se la aprox. 15.000 de unitati in circa 120 de tari si teritorii.

In prezent KFC este cel mai mare si mai profitabil brand din cadrul YUM!Brands,Inc. Kfc a
stabilit un record prin deschiderea a 2000 de noi restaurante in 2012.
Strategia principala a KFC este aceea de crestere sidiversificare a brandului prin cresterea
notorietatii firmei ,deschiderea de noi restaurante si diversufucarea produselor oferite
consumatorilor sai.
Politicile, strategiile si obiectivele si misiunea companiei conduc la obtinerea
scopurilor propuse, acelea de a veni in intampinarea dorintelor consumatorilor, oferirea de
satisfactie maxima, obtinere de profit si expansiune globala .
KFC este criticat intotdeauna din punct de vedere economic fiind cel
mai mare consumator de carne de pui si de vita din lume fiind vizat de
catre organizatii ce protejeaza drepturile animalelor.Luand in considerare
hartia folosita la ambalarea produselor, putem observa impactul negativ
asupra mediului inconjurator.Acesta este unul dintre principalele motive
pentru care KFC a luat parte la numeroase campanii de protejare a
mediului, a demarat un program de protejare a animalelor si planuieste sa
gaseasca o modalitate de a folosi ambalaje mai ecologice.
Sistemul de operatiuni si logistica al KFC este foarte important, fiind
recunoscut ca un factor contribuitor al succesului companiei
Model al procesului de distributie
Restaurantul comanda necesarul de aprovizionat centrului de distributie, acesta
din urma transmite comanda furnizorului, furnizorul livreaza centrului de distributie,
acesta livreaza restaurantului care a facut comanda.Acest model de distributie se
bazeaza pe :planificarea comenzii principale, fisele de inventar, fisa de resurse,
planurile de achizitii si planurile de distributie.
Kfc intretine relatii stranse cu clientii si si relatii permanente intre unitatile
operationale si functionale ale intreprinderii .
Aceste activitati si relatii sunt transpuse in evenimente organizate de catre
companie pentru obtinerea de profit.
Sistemul informational al Kfc este organizat potrivit situatiilor actuale innd seama de
realizrile n acest domeniu pe plan internaional i realizarea unei educaii n acest sens al
personalului propriu, personal ce trebuie s fie n msura de a gestiona corect informaia cu
costuri ct mai mici i utilitate ct mai ridicat.
Se poate afirma c activitatea restaurantelor este influenat direct de organizarea i
funcionarea sistemului informaional, de operativitate, precizia i calitatea informaiilor
culese, prelucrate i transmise ca date.

Sistemul informaional este supus unui proces continuu de mbuntire,

de perfecionare a principalelor sale laturi. n primul rnd, perfecionarea

sistemului informaional presupune ca volumul de informaii s fie redus

la strictul necesar, utilitatea fiind principalul criteriu de selecie.
( https://www.scribd.com/doc/14274085
5/KFC-FINAL )

3.4 Studiu de caz Zara

Zara era cel mai mare i mai internaionalizat dintre lanurile Inditex. La sfritul lui
2001, deinea 507 de magazine n ri peste tot n lume, inclusiv Spania (40% din numrul
total de magazine al Inditex), cu 488.400 mp suprafa de vnzare (74% din total) i angajnd
1,05 miliarde EUR din capitalul companiei (72% din total), dintre care reeaua de magazine
reprezenta aproximativ 80%. Pe parcursul anului fiscal 2001, a nregistrat un venit brut de 441
milioane EUR (85% din total Inditex) pentru vnzri de 2,477 miliarde EUR (76% din total
Inditex). n timp ce ponderea vnzrilor Zara n total grup era ateptat s scad cu 2-3%
anual, urma s rmn principalul lan care s alimenteze creterea companiei pentru o
perioad de timp i s joace rolul central n vederea creterii vnzrilor Inditex n plan
internaional. Zara i-a finalizat deschiderea de magazine n Spania n anul 1990 i tot atunci a
nceput s deschid magazine n alte ri. De asemenea, a nceput s realizeze investiii majore
n faciliti de producie i IT, inclusiv introducerea unui sistem de fabricaie just-in-time, un
depozit de 130.000 mp n apropierea sediului central din Arteixo, lng La Corua i un
sistem avansat de telecomunicaii, care s conecteze sediul central cu locaiile de
aprovizionare, producie i vnzri. Dezvoltarea sistemelor logistice, de retail, financiare i de
merchandising, precum i alte sisteme informaionale au continuat pe parcursul anilor 1990,
majoritatea avnd loc intern. De exemplu, dei existau multe oferte de externalizare a
funciunii logistice, cerinele neobinuite ale Zara necesitau dezvoltare intern.

Zara se aproviziona cu materiale, alte elemente i produse finite de la furnizori

externi cu ajutorul birourilor de achiziii din Barcelona i Hong Kong, precum i cu ajutorul

angajailor din achiziii de la sediul central. n timp ce, din punct de vedere istoric, Europa
dominase sursele de aprovizionare ale Zara, deschiderea recent a trei companii n Hong
Kong n scop de achiziii, precum i trend-spotting-ul sugerau faptul c aprovizionarea din
Orientul ndeprtat, n special China, urma s sporeasc n mod semnificativ.

Pentru clienii care intrau n magazine, micarea rapid a mrfurilor crea, evident, un
sentiment c trebuie s cumpere acum pentru c nu vor gsi articolul mai trziu. Mai mult,
sentimentul de raritate era alimentat de livrrile mici, rafturi care nu aveau mult marf pe ele,
limite de o lun pentru produsele care puteau fi vndute n magazine i un grad deliberat de
neacoperire a cererii.
La sfritul anului 2001, Zara era, de departe, cel mai internaionalizat i cel mai
mare lan din cadrul Inditex. Zara deinea 282 de magazine n 32 de ri din afara Spaniei
(55% din numrul total de magazine n plan internaional pentru Inditex) i anunase vnzri
internaionale n valoare de 1,506 miliarde EUR (86% din vnzrile internaionale ale Inditex)
pe parcursul anului respectiv. Dintre magazinele din plan internaional, 186 erau localizate n
Europa, 35 n America de Nord, 29 n America de Sud, 27 n Orientul Apropiat i 5 n
Japonia.
( https://www.scribd.com/doc/134878752/istoric-firma-Zara )
Toata productia , indiferent de originea sa , este primita la centrele logistice ale marcii
, de unde este distribuita simultan la toate magazinele din intreaga lume . In cazul firmei Zara
distributia are loc de doua ori pe saptamana si fiecare livrare include mereu noi modele .
Sistemul logistic, bazat pe software-ul proiectat de echipe proprii ale companiei, desemneaza
timpul scurs ntre primirea unei comenzi la centrul de distribuie la livrarea mrfurilor n
magazin este, n medie, 24 de ore pentru magazine europene i un maxim de 48 de ore pentru
magazine americane sau asiatice.

( http://fashiongear.fibre2fashion.com/brand-story/zara/logistics.asp )

Bibliografie

1. Balan Carmen, Logistica , Editura Uranus , Bucuresti , Editura a III-a ,

2006
2. Ilies Liviu, Logistica sursa de competitivitate , Universitatea BabeBolyai" Cluj-Napoca
3. Orzan Gheorghe, Sisteme informatice de marketing, Editura Uranus,
Bucureti, 2001
4. Vasile Anton, Sisteme informaionale n marketing, Editura Expert,
Bucureti, 2005
5. (Online http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/marketing/sistemulinformational-logistic-231970.html?ref=doc3 )
6. (Online https://www.scribd.com/doc/51179979/LOGISTICA )
7. (Online, http://www.scritub.com/economie/comert/FUNCTIILELOGISTICII44625.php )
8. (Online, https://www.scribd.com/doc/142740855/KFC-FINAL )
9. (Online, https://www.scribd.com/doc/134878752/istoric-firma-Zara )
10. (Online, http://fashiongear.fibre2fashion.com/brandstory/zara/logistics.asp )
11.(Online https://www.scribd.com/doc/27955265/Proiectarea-SistemelorInformatice )