CURS 1 TEHNOLOGIA

BETONULUI

1. ASPECTE GENERALE
In general, betonul este definit ca un material de constructie
compozit alcatuit din: Agregate, Ciment portland, Apa, si alti
constituenti, care se amesteca impreuna, se pune in opera, si
apoi se intareste in timp.
Cimentul
Cimentul Portland in amestec cu apa formeaz o past care
acioneaz ca o matrice de legatur pentru agregate.
Cimentul Portland poate fi asociat si cu alte materiale, cum ar fi
cenua de termocentral ori vulcanic.

De asemenea, in compoziia pastei de ciment se pot aduga aditivi

chimici (aceeleratori/intarzaietori de priza, etc).

Agregatele
Material granular, dedimensiuni variate, de origine naturala
sau artificiala, sub forma de nisip si pietris. Agregatele
resprezinta cca 75% din volumul unui amestec de beton.
Agregate naturale agregate de balatiera = provenite direct
din natura (nisip, pietris, balast de rau);
- agregate concasate = rezultate fie din
concasarea celor de rau, ori a unor roci
extrase din cariera.
Agregatele reciclate rezultate din concasarea unor betoane
mai vechi provenite din demolare.

Apa
Apa se amesteca cu componentele uscate (C +A) ceea
ce produce ca amestecul fluid format sa fie turnat (in
tipare/cofraje/santuri, etc), capatand forma dorita. In
timp acest amestec se intareste, parcurgand mai multe
faze pana capata consistenta unei roci solide, prin
hidratarea cimentului.

Ciment + Apa = Pasta de ciment

Cement + Apa + Nisip (+Var) = Mortar
Cement + Apa + Nisip + Pietris = Beton

Aditivi
Substante, in general sub forma de solutie,
care se adauga in timpul prepararii
betonului pentru satisfacerea unor cerinte
particulare:
- intarzaierea inceperii prizei betonului;
- accelerarea intaririi betonului;
- cresterea impermeabilitatii betonului;
- cresterea lucrabilitatii betonului;
- introducerea de bule microscopice de aer
in masa betonului, etc.

Compozitia amestecului de beton

Ciment
(9%)

Apa
(17%)
Aer
(1%)

Aditivi
(0,5%)

Adaosuri
(2,5%)
Agregate
(70%)

Tehnologia Betonului
La modul general - Tehnologia defineste stadiul la un moment dat
al cunostintelor omenesti in legatura cu metodele, tehnicile,
instrumentele prin care diversele resurse disponibile sunt
transformate pentru a produce bunuri, a rezolva diverse probleme in
vederea satisfacerii necesitatilor oamenilor.
In acest context, Tehnologia se refera la: metode de munca,
abilitati, procese de munca, tehnici de fabricare/prelucrare, scule,
echipamente, utilaje, materii prime.
Termenul - Tehnologie provine de la termenul grecesc
technologa = compus din tchn - insemnand "arta, meserie,
indeletnicire", si logos - insemnand stiinta/studiul a "
Tehnologia betonului se refera la acel corp/domeniu de
cunostinte si metode asociate cu proiectarea amestecurilor de
beton, punerea in opera a betonului si mentenanta structurilor din
beton.

Etapele Ciclului de Existenta a Betonului

1. Dozarea materialelor
2. Amestecarea materialelor
3. Transportul betonului proaspat
4. Punere in opera (turnarea, vibrarea, finisarea betonului)
5. Intarirea betonului
6. Etapa de serviciu/utilizare (mentenanta, reparatii,
consolidari)
7. Demolare si eventual Reciclare.

2. CLASIFICAREA SI PROPRIETATILE
BETONULUI
2.1. Clasificare in functie de Varsta Betonului
a. Beton proaspat = faza in care betonul este un material

plastic intre momentul amestecarii apei cu cimentul pana la momentul

inceperii prizei. In aceasta etapa betonul trebuie preparat, transportat si pus

in opera. Faza dureaza in medie 1 2 ore, functie de o serie de variabile ce
vor fi ulterior prezentate (ex. Tip ciment, temperatura, aditivi, etc);

b. Beton n curs de ntrire = ntre nceperea prizei i atingerea

clasei (betonul a atins starea solid conv. = 28 zile).

c. Beton ntrit = conventional dup 28 days.

n fapt, betonul continu s dobndeasc cresteri ale

rezistenei la compresiune i dup aceast dat, cu cca. (15 20)%. (British
Code of Practice 110/1972).

2.1.a. BETONUL PROASPT

Pentru proiectantul structurii de rezisten cea mai
important caracteristic a betonului = rezistena la compresiune
a betonului ntrit.
Pentru antreprenor cele mai relevante proprieti ale
betonului sunt cele din faza de beton proaspt, deoarece n
aceast etap relevante sunt urmtoarele aspecte:
- betonul trebuie s fie uor i adecvat preparat i transportat;
- betonul trebuie s fie uor de pus n oper (turnat i vibrat),
astfel nct s umple complet tiparul, fr segregri;
- betonul trebuie s fie finisat adecvat;
- betonul trebuie s se ntreasc cu evitarea (micro)fisurilor.

Principala proprietate a betonului proaspt care reflect cerinele

de mai sus = LUCRABILITATEA BETONULUI

(Adam Neville)

LUCRABILITATEA proprietate a betonului proaspt

care se refer la:
= Uurina cu care betonul este turnat i evitarea
segregrii;
Acestea depind ns i de mijloacele folosite la
compactare: o lucrabilitate adecvat unei turnri ntr-un

element de volum mare nu este ntotdeauna potrivit i

pentru un element cu dimensiuni geometrice reduse i
densitate mare de armtur.
= Volumul de munc necesar turnrii i compactrii
complete:
- eliminarea aerului din betonul proaspt;

- nvingerea forelor de frecare intern (ntre

constituenii betonului proaspt) i a frecrii dintre beton i
conducte/cofraj i armturi.

Lucrabilitatea se exprim prin urmtoarele dou alte

caracteristici ale betonului proaspt:
CONSISTEN msura fluiditii/mobilitii. Exprim uurina
cu care curge betonul n tipare, imprejurul/printre armturi,
elemente de oel nglobate, uurina la remodelare/returnare.
Atribut complex deoarece exprim o palet larg de proprieti:

In general betoanele mai fluide/cu mai mult ap sunt mai

lucrabile dect cele mai vrtoase/cu mai puin ap.

STABILITATE proprietatea betonului proaspt de a rmne

stabil, coeziv, omogen n timpul manipulrii i vibrrii, fr a se
produce segregarea (separarea) constituenilor si.

Din punct de vedere al fluiditii (uurinei cu care

curg), fluidele se clasific n:
- fluide Newtoniene: apa, vin, ulei.
- fluide de tip Bingham: past de dini, miere de

albine, beton.

Presupunnd c deplasarea relativ a dou seciuni

alturate ale fluidului este produs de o for F, atunci:
S

F=USv
L

v
S

U = viscous factor <N/m>

S = area of the section that moves one of each
other <m>
L = distance between two layers <m>
v = displacement speed <m/s>

U = tg a

U = tg a
a

a
a) Newton type liquid

SV
L

SV
L
b) Bingham type liquid

Fluide tip Bingham: au o rezisten iniial = efortul minim de

curgere f care odat depit se produce curgerea.

Acesta este motivul pentru care este necesar

compactarea: dei iniial betonul este vscos, prin
vibrare devine mai fluid, uurnd umplerea cofrajelor.

Msurarea Lucrabilitii/Consistenei
(conform Code de Practic NE 012/1-2007 and other international standardsex. BS 1881, part 2/1970)

- SLUMP TEST SR EN 12350-2:

-

VEBE TEST SR EN 12350-3: relevant for

very stiff concrete mixes;
COMPACTIND FACTOR TEST SR EN
12350-4
DIN TEST (German flow table) SR EN
12350-5: for flowing concrete

SLUMP TEST (Incercarea de TASARE)

cea mai rspndit determinare pe
antier
Se aplaseaz un trunchi de con (cu o nlime dat = 300 mm - betoane pt.
cldiri i drumuri i 450 mm pt. betoane hidrotehnice) pe o suprafa
neted, cu baza mic n sus, i se umple, n trei staturi egale, care de
compacteaz prin ndesare de 25 ori fiecare strat, cu o vergea metalic
avnd diametrul de 16 mm.
Partea superioar se rade i se netezete prin roluire cu aceeai vergea.

Imediat dup umplere, conul este uor ridicat. Scderea

nlimii betonului astfel descoperit exprim TASAREA
(fig. ).
Cu ct tasarea e mai mare, cu att se consider c lucrabilitatea betonului este
mai mare. (Tabel).
OBS. Determinarea tasrii se face dup ce minim 0,30 mc de beton din
amestecul transportat a fost descrcat.

Tab. . Clasificarea betonului proaspt testul de TASARE

Clasa
de
tasare

Tasarea
(mm)

Msura
lucrabilitii

S1

10 - 40

Foarte redus
Redus

S2

50 90

Medie

Drumuri, Structuri pentru cladiri obinuite

Transport cu autoagitatoare/CIFE i bene

S3

100
150

Mare

Structuri pentru cladiri obinuite, sectiuni

aglomerate cu armturi.
Autoagitatoare/CIFE i bene sau pompe

S4

160 210

Foarte mare

Sectiuni foarte aglomerate cu armturi

Autoagitatoare/CIFE i bene sau pompe

S5

220

Fluid

Domeniu de utilizare
Drumuri vibrare mecanic
Betoane masive n fundaii
Transport cu autobasculante, bene

Cazuri speciale (betoane autocompactante)

Up to 125 mm

25 - 50 mm

Up to 150 mm
150 - 255 mm

True Slump

Shear

Collapse

Utilitatea Lucrabilitii betonului

Prin lucrabilitatea sa, betonul proaspt trebuie s poat fi compactat
pentru a asigura o densitate ct mai mare cu un efort rezonabil.

Cu ct densitatea betonului este mai mic (beton cu aer inclus neeliminat

prin compactare), cu att rezistena la compresiune a betonului ntrit
este mai mic.

Ex. (acc to Neville): 5% goluri poate conduce la scderi ale

rezistenei la compresiune de pn la 30%.

Golurile din beton =

Bule de aer antrenat Depind de granulometria particulelor cu
dimensiuni mici din compoziia betonului. Pot fi eliminate prin
compactare corespunztoare, mai uor n cazul betoanelor mai
fluide dect n cazul celor vrtoase.

CONCLUZIE: Tehnologia de compactare trebuie corelat cu

lucrabilitatea betonului pentru a reduce la maxim volumul
de aer rmas n beton

Factori care influeneaz Lucrabilitatea

- Cantitatea de ap Cu ct cantitatea de ap este mai mare
cu att lucrabilitatea este mai mare.
- Cantitatea de ciment Se coreleaz cu cea de ap prin
raportul A/C. Cu ct raportul A/C crete, cu att coninutul n
parte fin al amestecului de beton trebuie s creasc pentru a
crete lucrabilitatea.
- Forma, mrimea i distribuia granulometric a agregatelor
Granulele netezi de form rotunjit produc amestecuri mai
lucrabile dect cele cu form ascuit i/sau concasate. Pentru a
obine o anumit lucrabilitate, este nevoie de mai puin ap de
amestec n cazul n care ponderea agregatelor de dimensiuni
mai mari este mai mare (suprefa specific mai mic).

Utilizarea aditivilor antrenori de aer (bule de aer n masa

betonului) reduc cantitatea de ap (ATENIE crete S i
Rez. la Gelivitate DAR scade Rc).
-

- Utilizarea aditivilor plastifiani reduce cantitatea de ap de

amestec.
-Vrsta

betonului proaspt Betonul proaspt i crete

viscozitate cu trecerea timpului (chiar pn la nceperea
prizei) ca urmare a: parte din ap este absorbit de agregate
(mai ales cele uscate), parte din ap se pierde prin evaporare,
parte din ap intr n reacii chimice iniiale cu cimentul.

Ex. Dup 1 or, tasarea poate scdea de la 120 mm to

80 mm.
OBS: A nu se neglija testul de tasare la punctul
de lucru.
- Temperatura temperaturile ridicate produc scderea

lucrabilitii (evaporare ap).

Temperatura betonului proaspt nu

trebuie s scad sub + 5 C;
Cnd temperatura atmosferic scade sub
-3 C, temperatura betonului proaspt
trebuie s fie mai mare ca + 10 C (iar
betonul trebuie protejat mpotriva
ngheului)

Segregarea betonului proaspt

O compoziie bun a betonului proaspt nu trebuie

s permit segregarea cu uurin a betonului =
amestecul trebuie s fie coeziv.
Segregare = separarea constituenilor betonului
proaspt astfel nct distribuia lor n masa
amestecului nu mai este uniform.
Se identific 2 tipuri de segregare:
- Particulele mai mari tind s sedimenteze mai uor
dect particulele mai fine;
- In cazul amestecurilor mai fluidese = separarea
laptelui de ciment (C+A) din amestec.

Segregarea depinde de compoziia amestecului DAR

MAI ALES depinde de metoda de manipulare i punere n
oper a betonului:
Dac distana de transport (de la staie sau n antier)
este mic i este turnat direct n cofraj/la poziie pericolul
de segregare este mic;
-

Turnarea de la nlime mare (peste 1,5 2,0 m)

trecerea prin jgheaburi, turnarea printre gratare, armturi
dese, cofraje uscate, etc pericolul de segregare este mare;
-

Supra vibrarea, mprtierea unei grmezi de beton prin

folosirea vibratorului crete pericolul de segregare;
-

3. BETONUL NTRIT
Cele mai importante proprieti ale betonului ntrit sunt:
porozitatea (compactitatea), densitatea, rezistena
mecanic, durabilitatea, rezistena la nghe-dezghe,
durabilitatea,etc.
3.1 Porozitatea reflect volumul de goluri din unitatea de
volum (p):
- Betoane Compacte: p = 1 7 % (pentru elemente structurale);
- Betoane Semi-compacte: p = 7 20 %
- Betoane Macroporice: p = 20 40 %
- Beton Celular Autoclavizat: p = 40 75 %.

Cu ct volumul porilor este mai mare cu att rezistena lui

este mai mic.

3.2 Densitatea (Masa volumic - c)

Potrivit NE 012-1/2007, Cap. 3 :
- Beton greu: c > 2600 kg/mc;
- Beton normal: c = 2000 - 2600 kg/mc;
- Beton uor: c < 2000 kg/mc.
Ponderea cea mai mare n definirea masei volumice o au
agregatele, prin masa proprie i proporiile n care se
dozeaz n amestec.
Betonul greu i cel normal sunt preparate cu agregate
avnd mas volumic mare i foarte mare (2,3-2,9 t/mc),
cu granulometrie continu sau semi-continu.

Betonul uor poate rezulta n urmtoarele moduri:

1.
Prin excluderea nisipului din amestec;
2.
Prin folosirea agregatelor cu mas volumic mic;
3.
Prin autoclavizare, introducere de aer.

1. Beton fr nisip: se utilizeaz doar sorturi de pietri,

ciment i ap. Agregatele pot fi cu densitate normal
sau mic.
Amestecul conine de regul: 1C/8Ag, i A/C = max
0.40.
Advantaje:
- proprieti de izolare termic mai ridicate;
- reduce/elimin ascensiunea apei prin capilaritate.

2. Beton cu agregate uoare: agregate

clincherizate sau cenu de termocentral.
Se folosete la elemente prefabricate (1C/10Ag)
nestructurale.
3. Beton celular (aerat sau cu spumat): conine n
masa sa aer ori bule de gaz, rspndite uniform.
Confer betonului caracteristici de izolare
termic ridicate. Cel mai rspndit Blocuri din
BCA (autoclavizare= ntrire cu abur sub
presiune).

3.3. REZISTENA LA COMPRESIUNE

= Cea mai important caracteristic a betonului ntrit.
Tabelul ... Prezint Clasificarea betoanelor dup Clasele
de rezisten la compresiune (pentru betoane grele
i normale d.p.d.v. al masei volumice)
fck.cyl = Rezistena caracteristic la compresiune a

betonului determinat prin ncercarea epruvetelor

cilindrice (d=150mm; h=300mm) la 28 zile.
fck.cub = Rezistena caracteristic la compresiune
determinat prin ncercri de epruvete cubice (l=150mm)
la 28 zile.

fck = rezistena caracteristic la compresiune =

valoarea rezistenei sub care se pot situa maxim
5% din rezultatele tuturor determinrilor de rezisten
posibile ale volumului de beton considerat.

Clase de rezisten
la compresiune
(beton greu i
normal)

Rezistena caracteristic

C 8/10

10

C 12/15

12

15

C 16/20

16

20

C 20/25

20

25

C 25/30

25

30

C 30/37

30

37

C 35/45

35

45

C 40/50

40

50

C 45/55

45

55

C 50/60 C 100/115

50100

60115

minim pe cilindri
fck,cil
N/mm2

Rezistena
caracteristic
minim pe cuburi
fck,cub
N/mm2

3.4 CLASE DE EXPUNERE

Betonul (ntrit) poate fi supus la diverse aciuni datorate

mediului nconjurtor, la locul n care este amplasat, acinui care
se clasific sub forma claselor de expunere, dup cum
urmeaz:
XO = Nici un risc de coroziune sau atac;
XC 1 4 = Coroziune datorat Carbonatrii;
XD 1 3 = Coroziune datorat clorurilor avnd alt origine
dect cea marin (Deicing salt)
XS 1 3 = Coroziune datorat clorurilor din apa de mare
(Sea water)
XF 1 - 4 = Coroziune datorat ngheului (Freeze) i
Dezgheului
XA 1 3 = Coroziune datorat Atacului Chimic (Aggressive
environment)
XM 1 3 = Coroziune datorat Abraziunii (Mechanical
abrasion).

Denumirea
clasei

Descrierea
mediului nconjurtor

Exemple
informative

1. Nici un risc de coroziune/atac

XO

Beton simplu i fr piese metalice

nglobate. Toate expunerile, cu excepia
cazurilor de nghe-dezghe, de
abraziune i de atac chimic.
Pentru beton armat sau cu piese
metalice nglobate: Foarte uscat

Beton la interiorul cldirilor

unde coninutul de umiditate
al aerului ambiant este foarte
redus

2. Coroziune datorat carbonatrii (din aer sau umezeal)

XC1

Uscat sau permanent n interiorul cldirilor cu umiditate redus

umed
Beton submersat permanent n ap

XC2

Umed, rareori uscat

Suprafee de beton n contact cu apa pe

termen lung; Numr mare de fundaii

XC3

Umiditate moderat

La interiorul cldirilor unde umiditate

mediului ambiant este medie sau ridicat
Beton la exterior la adpost de intemperii

XC4

Alternana umiditii
i uscrii

Suprafee supuse contactului cu apa, dar

care nu intr n clasa de expunere XC2

Denumirea
clasei

Descrierea
mediului
nconjurtor

Exemple informative

3. Coroziune datorat clorurilor avnd alt origine dect cea

marin
XD1

Umiditate moderat

XD2

Umed, rar uscat

XD3

Alternana umiditii cu
uscarea

Suprafee de beton supuse la

cloruri transportate de cureni de
aer
Piscine
Beton expus apelor industriale
coninnd cloruri
Elemente de poduri, expuse
stropirii apei coninnd cloruri
osele, dalele parcajelor de
staionare a vehiculelor

Denumirea
clasei

Descrierea
mediului
nconjurtor

Exemple informative

4. Corrosion induced by chlorides from sea water

XS1

Expunere la aerul ce
vehiculeaz sruri
marine, ns nu sunt n
contact direct cu apa de
mare

Structuri pe sau n apropierea

litoralului

XS2

Imersate n permanen

Elemente de structuri marine

XS3

Zone de marnaj, zone

supuse stropirii sau ceei

Elemente de structuri marine

Denumirea
clasei

Descrierea
Exemple informative
mediului nconjurtor

5. Atacul nghe/dezghe cu sau fr ageni pentru dezghe

XF1

Saturaie moderat cu ap Suprafee verticale ale betonului

expuse la ploaie i la nghe
fr ageni de dezghe

XF2

Saturaie moderat cu
ap, cu ageni de dezghe

XF3

Saturare puternic cu ap, Suprafee orizontale ale betonului

expuse la ploaie i la nghe
fr ageni de dezghe

Suprafee verticale ale betonului din

lucrri rutiere expuse la nghe i
curenilor de aer ce vehiculeaz
ageni pentru dezghe

Saturare puternic cu ap, osele i tabliere de pod expuse la

cu ageni de dezghe sau ageni de dezghe
Suprafeele verticale ale betonului
ap de mare
XF4

expuse direct stropirii cu ageni de

dezghe i la nghe
Zonele structurilor marine supuse
stropirii i expuse la nghe

Denumirea
clasei

Descrierea
mediului
nconjurtor

Exemple informative

6. Atac Chimic
XA1

Mediu nconjurtor cu
agresivitate chimic slab
conf. Tabel 2/SR EN 206 - 1

XA2

Mediu nconjurtor cu
agresivitate chimic
moderat conf. Tabel 2/SR
EN 206 - 1

XA3

Mediu nconjurtor cu
agresivitate chimic intens
conf. Tabel 2/SR EN 206 - 1

Denumirea
clasei

Descrierea
mediului
nconjurtor

Exemple informative

7. Abraziune
XM1

Abraziune uoar

Pardoseli industriale/Parcri
pentru vehicule cu pneuri

XM2

Abraziune mare

Pardoseli industriale/Parcri
pentru vehicule i incrctoare
cu pneuri

XM3

Abraziune foarte mare

Pardoseli industriale/Parcri
pentru vehicule pe enile

OBSERVAIE: Pentru a reflecta ct mai bine condiiile

reale de lucru ale elementelor din beton se pot utiliza
combinaii de clase de expunere.

Examplu: Pentru stratul de uzur al unui drum din beton

= XM2 + XF4

4. INFLUENA COMPONENILOR BETONULUI

4.1 CIMENTUL = influeneaz prin calitate i
cantitate.
Principalii constitueni ai clincherului de ciment
sunt compui ai calcarului.

a) Constituenii Cimentului Portland

Ca materii prime = calcar, siliciu, aluminiu, oxid de
fier.

Acestea interacioneaz n cuptoarele de ardere i

formeaz un produs complex = clincher de ciment.

Principalii patru constitueni:

Nume

Clincher ciment
- Silicat Tricalcic
- Silicat Bicalcic
- Aluminat Tricalcic
- Feroaluminat Tetra
calcic
Other constituents
Magnesia, Alkalis,
Calcium Sulphate, etc

Compozitie

Abreviere

Denumir
e
Presc

3CaOSiO2
2CaoSiO2
3CaOAl2O3

C3S
C2S
C3A

Alit
Belit
Celit I

4CaoAl2O3Fe2O3

C4AF

Celit II

n cazul clincherului de ciment portland,

compusii mineralogici se pot regasi, de
regula, in limitele urmatoarelor procente:

C3S
C2S
C3A
C4AF

4073%;
235%;
118%;
220%;

C3A (Celit I) i C3S (Alit) = sunt primii care

reacioneaz cu apa pasta de ciment ncepe s
se ntreasc (setting). Se produce o cretere a
temperaturii paste;
C3S (Alit) influeneaz viteza de ntrire;
The C2S (Belit) vitez de hidratare mai
redus, mai puin degajare de cldur n timpul
hidratrii;

Pentru a reduse viteza de ntrire se mai

introduc i ali constitueni (aditivi)

b) Finea de mcinare a Cimentului

Viteza de hidratare depinde de fineea de mcinare a
particulelor de ciment;
Fineea de mcinare va influena viteza de ntrire.
Cu ct este mai fin cu att hidratare/ntrire mai rapid;
De regul: dmax = 90 m.
-

Concluzii
- Cu ct cimentul are mai mult Alit (C3S) i este mai fin
mcinat cu att viteza de ntrire este mai mare;
cu att exotermia crete n timpul hidratrii
(cu posibile influene negative n ceea ce privete
omogenitatea/fisurarea betonului).

Clasificarea Cimenturilor (SR EN 197-1: Cement Part

1: Composition, specifications and conformity criteria for common
cements)

27 de tipuri de cimenturi in SR EN 197-1 (Tabel

1), grupate n 5 clase:

- CEM I
- CEM II
- CEM III
- CEM IV

Ciment Portland
Ciment Portland Compozit
Ciment Portland cu Cenusa de
termocentrala (ciment de furnal)
Ciment Puzzolanic (localitatea

Pouzzolli de lng Vezuviu)

- CEM V
Ciment compozit
Dupa cifrele romane se introduc literele A, B sau C

A, B si C indica procentul de masa al cimentului de clincher:

a)A
80 35 65 40 -

94%
64%
89%
64%

pentru
pentru
pentru
pentru

tipurile
tipurile
tipurile
tipurile

principale
principale
principale
principale

II
III
IV
V

b)B
65 20 45 20 -

79%
34%
64%
38%

pentru
pentru
pentru
pentru

tipurile
tipurile
tipurile
tipurile

principale
principale
principale
principale

II si III
III
IV
V

c)C
5 - 19% pentru tipurile principale III;

Rezistena cimentului
(Table 2)

* Rezistena standard = rezistena la compresiune a

cimentului (MPa = N/mm2) la 28 days (determined according to SR

EN 196-1.)

Fiecare clasa de ciment este definita de 3 clase de rezisten:

- Clasa 32,5;
- Clasa 42,5;
- Clasa 52,5.

* Rezistena iniial a cimentului = rezistena la

compresiune (MPa = N/mm2) atla 2 zile sau la 7 zile

Pentru fiecare clas de rezisten standard se identific 2 clase de

rezisten iniial/viteze de ntrire:

- Rezisten iniial/ntrire normal - N;

- Rezisten iniial/ntrire rapid - R

Table 2. Rezistena Cimentului

Compression Strength
(M Pa)

Clasa
de
Rezisrena Rezisten iniial

2 zile

7 zile

32,5 N

16,0

32,5 R

10,0

42,5 N

10,0

42,5 R

20,0

52,5 N

20,0

52,5 R

30,0

Rezisten Standard

Timp de
priz
(min)

28 zile
32,5

52,5

75

42,5

62,5

60

52,5

45

Notarea Cimentului
Cimenturile se vor defini prin precizarea urmtoarelor caracteristici:

- Tipul Cimentului conf. Tabel 1;

- Clasa de Rezisten Standard (32,5/42,5/52,5) conf. Tab. 2;
- Clasa de Rezisten Iniial (N/R) - conf. Tab. 2.
Exemplul 1
Cimentul Portland conform EN 197-1 cu clasa de rezisten 42,5 cu
rezisten iniial mare este identificat prin:

Ciment Portland EN 197-1 CEM I 42,5 R

Exemplul 2
Cimentul Portland cu zgura, care conine ntre 6 % i 20 % din mas zgura
de furnal, de clas de rezisten 32,5 cu rezisten iniial uzual, este
identificat prin:

Ciment Portland cu zgura EN 197-1 CEM II/A-S 32,5 N

c) Influea Cantitii de ciment

Cantitatea de ciment trebuie s fie suficient ca gelul
format (prin hidratare) s acopere agregatele i s
umple golurile dintre agregate astfel nct s se obin
un amestec COMPACT de beton.
In general cu ct crete cantitatea de ciment cu att
crete rezistena la compresiune a betonului. Creterea
nu este ns liniar, de la un anumit moment dat
creterea cantitii de ciment nemaiproducnd creterea
rezistenei betonului.

4.2 INFLUENCE OF WATER

Apa influenteaza calitatea betonului prin
Calitate si Cantitate.
a) Calitatea apei (SR EN 1008/2003)
- Caliatea apei similara celei de baut.
- Ca regula generala: pH = 6 8.

Apa care contine Cloruri (sarata) provoaca

eflorescente, ataca armatura.

b) Cantitatea de apa
Prin cantitate, apa influenteaza atat proprietatile betonului
proaspat cat si a celui intarit
D.p.d.v. chimic cantitatea minima de apa corespunde
raportului mediu A/C = 0,36 (asigura maximum de
compactitate si rezistenta la compresiune, dar nu si
lucrabilitate).
Astfel, tinand cont de: forma si tipul cofrajelor, densitatea
armaturilor, echipamentul de vibrare, forma si tipul
agregatelor:
- Potrivit NE 012/1997 A/C = 0,45 0,65.

4.3 AGGREGATE (SR EN 12620+A1:2008 Aggregate for concrete)

Aggregate for concrete may be:
- Natural aggregates = formed from naturally occurring materials: naturally
sized (gravel from rivers) or crushed (from quarry);
- Artificial aggregates = manufactured from industrial products;
- Recycled aggregates = obtained by crushing old demolished concrete
elements/structures.

Aggregate influence the quality of the concrete by their

properties and grading (GRANULOMETRIE).
- Many properties of the aggregate depend on the properties of
the parent rock: chemical and mineral composition, petrographic
description, specific gravity, hardness, strength, physical and
chemical stability, pore structure, etc.
- Some properties of the aggregate but absent in the parent rock
influence the quality of concrete: particle shape and size,

surface

texture, water absorbtion and grading.

4.3.1. Particle shape and texture

According to their shape, aggregate may be classified in:

- Rounded: completely shaped by attrition (produced by

water);
- Irregular: naturally irregular, partly shaped by attrition,
having rounded edges;
- Flaky: the thickness is small relative to the other two
dimensions;
- Angular: possessing well defined edges (crushed rocks);
- Elongated: usually angular, with the length is larger than the
other two dimensions.

NOTES:
1. USUALLY: b/a 0,66; c/a 0,33;
2. In a mixture of two aggregates, one angular, the other
rounded, in varying proportions increasing the proportion
of rounded particles decreases the proportion of
voids.

3. Rounded particles have a smaller Ratio of Surface to Volume

increase the workability of the concrete mix. Usually,
elongated or flaky particles in excess of 10 15 % is
considered UNDESIRABLE.
4. The rougher texture the larger surface area of aggregate,
the larger the adhesive force between aggregate and the
cement paste, BUT more water is needed to provide a given
workability.

4.3.2. Strength of Aggregate

The rock compressive strength must be bigger than the

concrete one. A good average value of the crushing
strength of aggregate is about 200 MPa.
4.3.3. Porosity and Absorbtion of Aggregate
The porosity of aggregate, its permeability and absorbtion
influence some of the concrete properties, such as:
- the bond between aggregate and the cement paste;
- the resistance of concrete to freezing and thawing
- the chemical stability of concrete;
- the resistance to abrasion of concrete.

When all the pores in the aggregate are full with water it is
said to be saturated and surface dry = Absorbtion.
Dry aggregate will tend to become saturated (to absorb
water from cement paste will reduce workability).
4.3.4. Moisture Content of Aggregate

Aggregate exposed to rain collects a large amount of

moisture on the surface of the particles, especialy in the case
of fine aggregate.
The surface moisture (moisture content) is expressed as a
percentage of the weight of the saturated aggregate.
The total water content of aggregate = moisture content +
absorption.

Moisture content should be determined in order to fix

the quantity of water to be added in the concrete mix.

4.3.5. Grading = GRANULOMETRIA AGREGATELOR

Sieve Analysis = dividing a sample of aggregate into
fractions, each consisting of particles of the same size.
Each fraction contains particles between specific limits,
these being the openings of standard test sieves.

Grading Curves = graphical representation of the sieve

analysis.
By using a chart it is possible to see whether the
grading of a given sample conforms to that
specified, or is too coarse or too fine, or deficient
in a particle size.
In the grading chart, the ordinate represents the
cumulative percentage passing and the abscissa the
sieve opening plotted to a logarithmic scale

Sieve sizes
Basic set

Basic set + 1 mm

Basic set + 2 mm

5,6 (5)

6,3 (6)

10

11,2 (11)

12,5 (12)

14

16

16

16

20

22,4 (22)

31,5 63

31,5 (32)..45..63

31,5 (32)..40..63

A optimum grading curve must provide:

-

A minimum void volume among the aggregate particles

(for reducing the quantities of cement, water and air);
A proper workability.
To fulfill these requirements the aggregate grading curve
must be:

- Continue;
- Placed between two standard grading curves provided
by standards specifications. (The curves are different
for different D=maximum size).

NOTES:
1. Sometimes, discontinuous grading curves are permitted
(based on economical reasons)

2. The main factors governing the desired aggregate

grading are:
- the surface area determines the amount of water
necessary to wet all the solids;
- the relative volume of aggregate;
- the workability of the mix;
- the tendency to segregation.
3. An increase in the specific surface of the aggregate for a
constant W/C ratio leads to a lower strength of concrete.

Good Grading
- The curves most commonly referred to as a basis for mix
design are those provided by NE 012/1-2007 based on EN
206-1/2000.
- Four curves are shown for each maximum size of aggregate,
but usually practical gradings are likely to lie in the vicinity
of these curves.
- Curve No.3/5: represents the coarsest grading.
Such a grading can be used for mixes with a low W/C ratio.
It is workable but it is necessary to make sure that
segregation does not take place.
- Curve No.1/2: represents a fine grading.
It is cohesive but not very workable, requiring a good
compaction.
Requires a higher Water content this will produce a lower
strength unless an increasing of Cement quantity will be
engaged.

Gradings lying partly in one zone, partly in

another danger of segregation when too many
intermediate sizes are missing.
Gap Grading (curve 4)
There must be a minimum difference between the sizes
of any two adjacent particle fractions (sizes differing but
little cannot be used side by side).
Gap grading = a grading in witch one or more
intermediate size fraction are omitted.
On a grading curve, gap grading is represented by a
horizontal line over the range of sizes omitted.
Omission of these sizes would reduce the number of
stockpiles of aggregate required and lead to economy.

ZONE DE GRANULOZITATE PENTRU DIMENSIUNEA

MAXIMA A AGREGATELOR DE 32 MM
100
89
80

Treceri (vol %)

80

77
65

62

60

62

53

40

42

47
38

37
28

29

23

20

15
8
2

0
0

0.125

0.25

18
5

30

30

14
8

0.5

16

31.5

Site cu ochiuri patrate (mm)

1
2
3
4
5

Defavorabila
Utilizabila
Favorabila
Favorabila pentru compozitie granulometrica discontinua
Defavorabila

ZONE DE GRANULOZITATE PENTRU DIMENSIUNEA

MAXIMA A AGREGATELOR DE 16 MM
100
88

80

76

Treceri (vol %)

74

62

60

60
56

49

40
34

20

20

42
36
32

30

30

30

21

18
12
8
3

0
0

0.125

0.25

0.5

16

Site cu ochiuri patrate (mm)

1
2
3
4
5

Defavorabila
Utilizabila
Favorabila
Favorabila pentru compozitie granulometrica discontinua
Defavorabila

AGGREGATE PRODUCTION

Four basic functions:

Size reduction - crushing
Size separation - screening
Elimination of undesirable material
- washing
Movement and storage

CRUSHERS

Jaw
Gyratory
Cone
Roll
Specialty

JAW CRUSHERS
Rock flows into the space between two
vertical jaws. One jaw is stationary.
The other jaw moves in an ellipticaldownward motion toward the
stationary jaw while crushing, and
then upward and away from the
stationary jaw allowing the crushed
material to exit.

JAW CRUSHERS
Moves in an
ellipticaldownward
motion
toward the
stationary
jaw while
crushing

JAW CRUSHERS

JAW CRUSHERS
Jaw crushers
are primary
units, that
receive
material
directly from
the quarry.

GYRATORY CRUSHER
Has a
gyrating
mantle
mounted
within a
deep
bowl.

GYRATORY
CRUSHER

GYRATORY CRUSHER
Gyratories
are used
as
primary
or
secondary
units.

CONE CRUSHER

Works like a gyratory with an

eccentric rotating cone around a
vertical shaft to cause a gyrating
movement of the head.
Differs from a gyratory:

A shorter head
Smaller receiving opening
Higher rotation speed

GYRATORY & CONE

CRUSHERS
Gyratory

Cone shorter head

GYRATORY & CONE

CRUSHERS

Cone smaller
receiving opening

Gyratory

ROLL CRUSHERS

ROLL CRUSHERS

Roll crushers are used for intermediate

stages of reduction.
Very limited reduction capability.
The maximum size stone that may be
fed a roll crusher is directly
proportional to the diameter of the
rolls. If the stones are too large,
they will not grip the material and
pull it through the crusher.

SPECIALTY CRUSHERS
BALL MILL
Ball mills use steel balls to
produce fine material

BALL MILL

SCREENING
Screens are use to:

Separate material into particle size

ranges.
To scalp off oversize rock
To screen out fines.

SCREENING
The screening process is based upon
the premise that:

Particle sizes smaller than the

screen cloth opening will pass
through the screen.
Oversize pieces will be retained
on the screen.

SCREENING
Screens consists of 2, 3, or 4 decks (layers) of
open mesh screen wire cloth mounted one above
the other in a rectangular box.

MESH
The term mesh
refers to the
number of openings
per linear inch.
(in USA)

To count the number of openings to

an inch, measure from the center of a
wire to a point one inch distance.

MESH

CLEAR OPENING
Clear opening or space is the
distance between the inside edges of
two parallel wires.

5. MIX DESIGN
The concrete mix design is a process of selecting
suitable ingredients and determining their quantities that
will produce, as economically as possible, concrete that
satisfies the job requirements, such as:
- minimum compressive strength,
- workability
- durability, etc.

Concrete of different qualities can be obtained by using

its constituents, namely cement, water, aggregates in
different proportions.

The proportioning of the ingredients is an

important phase of concrete technology as it
ensures the quality and economy.
The specific relationships that are used in the
proportioning of concrete mixes should be
considered only as a basis for making an initial
guess at the optimum combination of the
ingredients and the final mix proportion is
obtained only on the basis of further mixes.

The design of concrete mix should be

based on the following factors:

Grade designation;
Cement Type and Quantity;
Maximum size of the aggregates;
Minimum water cement ratio;
Workability;
Durability.

The designer of the structure

specifies the required properties of
hardened concrete and the properties
of fresh concrete are governed by the
type of the construction and by the
techniques
of
placing
and
transporting.
These two sets of requirements enable the
engineer to determine the composition of the
mix.

The description of the type of the

concrete has to contain:

The concrete class;

The workability;
The recommended cement type;
The maximum dimension of the
aggregates granules.

SPECIFICATION OF CONCRETE
The specifier of the concrete shall insure thet all the
relevant requirements (mixing, transportation, placing,
compaction, curing and other treatments) for concrete
properties are included in the specification given to the
producer, such as:
- application of the fresh/hardened concrete;
- curing conditions;
- dimensions of the structure (heat development);
- environmental actions to which the structure is exposed;
- cover to reinforcement;
- minimum section width, maximum aggregate size, etc;

Concrete shall be specified as:

- Designed concrete: as described in the previous chapters;
- Prescribed concrete: by prescribing the composition;
The information for both Designed and Prescribed concrete
composition shall be results from initial tests or information
obtained from long term experience, taking into account the
basic requirements for the constituent materials and
concrete composition.

For Prescribed concrete

the specifier is responsible

for ensuring that the specification conforms to the general
requirements in SR EN 206-1 and the specified composition
is capable of achieving the intended performance of the
concrete in both the fresh and hardened states.

SPECIFICATION FOR DESIGNED CONCRETE

(BETON PROIECTAT CU PROPRIETATI SPECIFICATE)

The specification shall contain:

a)
a requirement to conform to SR EN 206-1;
b)
Compressive strength class;
c)
Exposure classes;
d)
Maximum nominal upper aggregate size;
e)
Chloride content class

CONCRETE MIX DESIGN

1. Actual Approach:

According NE 012/1-2007/SR EN 206-1 Annex F;

2. Classical Approach:

The concrete mix design assumes a series of necessary

approximations for successive stages:

Preliminary mix;
Laboratory trial - mix;
Working (full scale) mix.

A. Preliminary mix is obtained by taking into

considerations theoretical information given by standards

and the materials characteristics (cement type).
The assumption is that the aggregates are dry.

Computing steps:
1. Establish the water quantity (W), by taking into
account:
- the desired concrete strength,
- the required workability
- the nature of aggregate.
For a variable aggregates diameter and the use of
additives the water quantity can be corrected by
cumulating.
2. Get the water/cement ratio (W/C) - by using the
standards, taking into consideration the concrete class
the cement type, and also the exposure class (ex. Table
F 1.1.).
There are made several corrections if the concrete is
thermally treated.

3. Calculate the cement quantity:

W
C
min
W
C

(kg / m3concrete)

4. Calculate the aggregate overall quantity.

For a cubic meter, the quantities of ingredients are (where a = air
entraining):

1000dm
3

Gag
ag

C
W a Gag = ag (1000 C/c W a)
c

5. Evaluate the proportion of each size fraction by

selecting an appropriate grading curve for the available
aggregate and nominating the values for the cumulative
percentage passing:

G ij

p j pi
100

G ag (kg / m3concrete)

Where:

Gij The quantity of aggregate for size di dj;

pj/i Passing percentage through the dj/i size sieve.

6. Evaluate the additional ingredients like

admixtures.
Wf = W S
Where:
Wf The final quantity of water;
W The initial quantity of water;
S The additional ingredient solution.
7. Evaluate the apparent density of the
concrete mix.
b = W + C + Gag

B. Laboratory mix checking and adjusting.

After the mix proportions are determined a trial mix is made.
with the proportions (C and Gag) found in preliminary mix.
This means checking of concrete for workability, cohesion, and
surface finish and testing cubes for determine the compressive
strength.
The water is inserted step by step till is obtained the desired
workability.

So it appears a new water quantity (Wnew) and beff.

Then is recomputed the new quantity of cement:

C new

Wnew

W
C

The new aggregates quantity is:

G agnew

beff b

Wnew Cnew
2

The assumption is that the aggregates are also in a dry state.

The following step is the evaluation of the aggregates on each
size fraction.
The final step for this stage is the determination of bnew:
bnew = Gagnew + Wnew + Cnew

C. Working mix
comes from the laboratory mix, by correcting it with the
real aggregates humidity.

The real aggregate moisture is known for each size

fraction (uij). So, for one cubic meter of compacted
concrete the quantity of water in the aggregates is:

G ij

u ij G ij
100

(l / m concrete)

Wg = Gij total quantity of water.

The wet quantity of aggregates will be:

Gij = Gij +Gij

The total quantity of wet aggregates will be:

Gag = Gag + Wg
The real mixing water is:
W = W - Wg

Concrete Specification
Ciment

Tip
Bet
on

Clasa

Tip

C20/
25

II AS

Min

280

Adaos(CT)

Aditiv

a/c

Doz
aj

Tip

Dozaj

Tip

Dozaj

fmax

350

42.5
R

Dynamon
Easy21

1.00%

T
cm

max

folos

10

11

12

max

16

0.6
0

Red.
Apa
S4

XC3

Exp
uner
e

Beton care contine armatura sau piese

metalice inglobate, expus la aer si
umiditate. Umiditate moderata.

Beton in interiorul cladirilor unde gradul de

umiditate a mediului este medie sau ridicata (
bucatarii, bai, spalatorii industriale, altele decit
cele din cladirile de locuit) . Beton la exterior insa
la adapost de intemperii ( hale deschise).

15%

Red
us=
0.5
5

0.55

Sieve analysis
Sita

Granulometrie

diametru (mm)

0-4

4-8

8-16

40.000

100.00

100.00

100.00

31.500

100.00

100.00

100.00

25.000

100.00

100.00

100.00

20.000

100.00

100.00

100.00

16.000

100.00

100.00

98.89

12.500

100.00

100.00

72.38

8.000

100.00

99.77

23.59

4.000

99.61

29.37

0.97

2.000

83.69

1.64

0.64

1.000

71.53

1.39

0.55

0.500

59.96

1.30

0.51

0.250

28.66

1.11

0.48

0.125

7.39

0.80

0.45

0.063

1.14

0.59

0.42

0.010

0.00

0.00

0.00

48%

12%

40%

8.00%

0.00%

0.00%

Amestec
Umiditate agregat

100%

Tipt agregat

Preliminary mix

Apa=A=

192.50 kg

A= C x a/c =

189.00 l

Aditiv kg/mc

3.78 kg/mc

Aditiv l/mc

3.50 l/mc

Aer calculat ( l)

20.00 l/mc

Agregate uscate (total in kg)

1,821.00 kg

Ag= b - (C + C.T. + A + Ad) =

1,821.00 kg

Final Results Full scale mix

Cantitati:
Agregat uscat
Ciment

350 kg

Apa

189 l

Aditiv

3.50 l/mc

Apa in
agregat

3.78 kg/mc

Dozaj la mc

Dozaj la sarja 0.015

mc

350 kg

5.25 kg

119 l

1.79 l

3.50 l

3.78 kg

0.0525 l

0.0567 kg

Agregat:

1,821 kg

70

1,891 kg

28.36 kg

0-4

874 kg

70

944 kg

14.16 kg

4-8

219 kg

219 kg

3.28 kg

8-16

728 kg

728 kg

10.93 kg

0 kg

0 kg

0.00 kg

0 kg

0 kg

0.00 kg

Total:

2,364 kg

2,364 kg

On-site plant for large concrete quantities

CENTRAL MIX PLANT

On-site plant for remotely located project

Compact mobile plant for small remote project

MIXER TYPES

Freefall mixers

Tilting mixers
Reversible mixers

Power mixers

Pan mixers
Trough mixers

Reversible mixer (drum) in a central-mix plant

Reversible concrete mixer with a skip and

tilting hopper.

Single-shaft trough mixer

Twin-shaft trough mixer

Twin-shaft trough mixer