Sunteți pe pagina 1din 20

BOALA LYME

BORRELIOZA
-boal infecioas produs de o
bacterie (Borrelia Burgdorferi),
transmis omului prin muctura
de capu
-nu toate capuele sunt purttoare
ale bacteriei Bb
-numit i "boala cu 1000 de
fee"

Infecie - sistemic, afecteaz ntregul

organism i parcurge 3 stadii:


Stadiul 1: Eritemul cronic migrator (ECM)
borrelioza Lyme ncepe de obicei cu o
leziune tegumentar caracteristic, eritem
cronic migrator
Stadiul 2: Infecie diseminat dup mai
multe zile pn la sptmni, spirochetele
se pot rspndi prin snge spre alte
organe din corp.
Stadiul 3: Infecie persistent luni pn
la ani mai trziu pot aprea semnele unor
complicaii grave.

Epidemiologie
Cpuele triesc n iarb, pe frunzele

copacilor - se hrnesc cu sngele


animalelor slbatice
Psrile -responsabile de rspndirea
bolii la distan
cpua infectat poate muca omul
transmind bacteria
-boala nu se transmite de la om la om
(prin atingere, srut, act sexual)
nu se transmite prin aer, ap sau
alimente

Perioada preferentiala de

aparitie -Boala apare in special,


vara si toamna
Rezervorul de germeni rozatoare, caprioare, cerbi, precum si
din capusele din genul Ixodes, prin
intermediul carora se mentine ciclul
spirochetei in natura.
Transmiterea la om se face prin
capusele Ixodes infectate, prin
animale "capusate"!

nu se transmite de la animale la om (dar

animalele pot fi purttoarele cpuelor


infectate) nici prin nari, purici, pduchi sau
mute
se poate transmite prin transfuzii (teoretic,
deoarece nu au fost descrise astfel de cazuri)
de la mam la ft, putnd duce la moartea
ftului, dar nu i n cazul n care gravida este
diagnosticat i tratat cu antibiotice
Nu se transmite prin laptele matern

nu orice capu este infectat cu Borrelia si nici


chiar cele infectate nu transmit ntotdeauna
boala.

Lyme mai este supranumit i "boala cu

1000 de fee" - infecie sistemic, afecteaz


ntregul organism
simptomele ei mimeaz foarte bine
simptomele altor boli
Se spune c ar putea "copia" simptomele a
200 de boli.
fiecare bolnav de Lyme are propriul su
tablou de simptome
fiecare pacient reacioneaz diferit, n funcie
de foarte muli parametri: vechimea bolii,
numrul de ageni patogeni care au provocat
infecia i tipul acestora, caracteristicile
proprii ale sistemului imunitar al individului,
co-infeciile, stilul de via, boli anterioare
sau predispoziii genetice etc.

Primul semn al bolii - n 80% din cazuri,

dup 3-30 de zile (medie o sptmn) -erupie specific, la locul mucturii- o


umfltur roie, ce ii mrete dimensiunile
treptat dar n cteva zile nu rapid ca
urticaria din alergii
zona roie central poate fi nconjurat de o
zon clar, apoi de un inel rou , diametrul
de civa zeci de centimetri, nu este insoit
de durere sau prurit
Dup zile sau sptmni, pot apare mai
multe erupii, n diferite zone ale corpului,
insoite de simptome : febr, frisoane, dureri
musculare, articulare, cefalee, oboseal,
stare de ru, creterea n volum a
ganglionilor- manifestri care persist
cteva saptamani

netratat, dup mai multe luni, pot aprea

semne de afectare grav a articulatiilor,


manifestri neurologice sau cardiace
Cel mai frecvent -implicat articulaia
genunchiului, tumefiat,dureroas,
manifestri periodice
Simptomele neurologice sunt: paralizie
facial, dureri de cap i ceaf, dureri
puternice, amoreal, furnicturi, slbiciune
la nivelul membrelor,tulburri de
coordonare, de memorie si concentrare
La 10% din bolnavi se poate produce
afectarea cardiac - scderea frecvenei
cardiace, palpitaii, ameeli

prin muctura de cpu, mpreun cu

infectarea cu Bb, se pot transmite i alte


coinfecii: Babesia, Erlychia, Chlamydia
Pneumoniae, Bartonella, EBV, CMV,
Toxoplasma, Anaplasma, Giardia, Lamblia
etc.
Incubatie - de la muscatura capusei,
poate varia de la 7 zile, cu variatii 3-30 zile.
Stadializare:
a. stadializarea veche:
boala localizata
dupa 10 saptamani - afectare
neurologica, articulara, oftalmologica,
psihiatrica, cardio-vasculara
infectie cronica - dupa luni sau ani de
la disparitia leziunii initiale.

b. Stadializare noua:
Boala Lyme precoce: sub 1 an de la

infectare
Boala Lyme tardiva: peste 1 an de la
infectare
Exista forme localizate (o
manifestare, limitata zonal sau la un
organ, aparat), forme diseminate (cu
mai multe manifestari)
Ex: afectarea sistemului nervos
central = neuroborelioza

1. Debut - forma localizata


a) manifestari cutanate: in jurul muscaturii

capusei (papule), apare o roseata. Eritemul


(roseata) se intinde periferic, sub forma inelara.
Eritemul este initial rosu viu, la margini, in timp ce
zona central se clarifica partial. Uneori, centrul se
poate indura (intari). Poate fi insotit de prurit
(mancarimi) si dureri locale.

generale: febra, frisoane, cefalee,


b)manifestari
b)
oboseala, fotofobie (frica de lumina, lumina
putrnica deranjeaza in mod neplacut pacientul),
artralgii (dureri articulare) adenopatii (marirea
ganglionilor), manifestari digestive-greturi, lipsa
apetitului, hepatomegalie (cresterea in dimensiuni
a ficatului), manifestari respiratorii-tuse, dureri
toracice.

2. Perioada de stare - dupa aprox 10 sapt


cardiace: afectare cardiaca de tip
a)manifestari
a)

miocardita (afectare de tip inflamator a miocardului


= muschiului inimii) cu modificari in traseul EKG,
pericardita (inflamatie a pericardului).

neurologice: meningita (inflamatia


b)manifestari
b)

meningelui), encefalita (inflamatia encefalului),


afectari de nervi cranieni (fiind afectata functia pe
care respectivul nerv o coordoneaza). Ex. afectarea
vederii in diferite grade.

3. Stadiul sistemic - infectie cronica, dupa luni

sau ani
Toate manifestarile descrise, in plus manifestari
articulare: dureri articulare, cu caracter migrator,
care pot afecta o articulatie sau mai multe articulatii.
Durerile articulare pot avea caracter migrator afecteaza genunchi, glezna, cot, extremitati.

Neuroborelioza - tulburari de somn,

tulburari de memorie, tulburari de comportament


si relationare cu mediul (exsindrom depresiv),
tulburari de vedere, auz, tulburari de mers, in
fazele tardive si netratate ale afectiunii, care pot
fi invalidante, fara un tratament corect si complet

Diagnosticul bolii Lyme


-frecvent clinic recunoaterea eritemului migrator
(EM) n stadiul I al infeciei
Cnd EM lipsete,este atipic sau nerecunoscut alte metode pentru diagnostic

Diagnosticul de laborator al bolii Lyme :


Analizele medicale pot cel mult s

confirme boala Lyme, dar niciodata nu o


pot infirma.

Microscopia direct prin vizualizarea


spirochetelor
Culturi bacteriene
Tehnici moleculare
Reacii serologice ce evideniaz
rspunsul imun
Testul de transformare limfoblastic
(LTT)

Teste indirecte (suficient de imprecise):

- Testul ELISA pentru anticorpi (IgM i IgG)


anti-Borrelia Burgdorferi
pozitivare a IgG - infecie cronic
IgM - infecie recent
n cazurile n care sistemul imunitar este
deprimat, iar bacteria controleaz chimic
ntr-o bun msur producia de anticorpi
mpotriva ei, ntr-o infecie cronic,
anticorpii IgM sunt pozitivi, iar cei de tip
IgG sunt negativi.
- IgM i IgG pot fi uneori negativi (seperat
sau ambii)
- Testul WESTERN BLOT pentru anticorpi
(IgM i IgM) anti-Borrelia Burgdorferi - mult
mai precis dect testul Elisa, dar uneori
avnd i el marje de eroare destul de mari

simptomele sunt vagi, pot varia de la o

persoana la alta, -excepie erupia


boala Lyme poate fi greu de diagnosticat
netratat la timp, poate fi greu de vindecat
mimeaz alte boli - gripa ,artrita i, deseori,
trece mult timp pn la apariia noilor
simptome
n primele sptmni ale infeciei,testele
sanguine nu sunt utile i nici certe
Pacienii vindecai au deseori teste de snge
pozitive muli ani, crescnd riscul unui
diagnostic eronat

spirocheta poate provoca simptome

asemntoare cu ale gripei, invadeaz


multe esuturi
- inima si sistemul nervos
- stimuleaz un rspuns imun care duce la
artrita Lyme
Prognostic
Desi, borelioza face parte dintre "bolile
rare", evolutia bolii, impune atentie sporita,
prin manifestarile sale. O atentie deosebita
o impun manifestarile neurologice,
articulare, precum si cele oftalmologice.
Evolutia bolii poate fi de luni-ani de zile.
Prognosticul este dictat de tipul
manifestarilor clinice predominante

Important
- identificarea si eliminarea raipda a

capusei
- prezentarea la medic
- acceptanta de catre pacient a schemei
de tratament, care uneori poate dura
perioade lungi
- necesitatea consulturilor
multidisciplinare, pentru a evita confuziile
de diagnostic
- sustinerea pacientului, din partea
familiei, anturaj, loc de munca

TRATAMENT

Asa cum se sistematizeaza in algoritmul in ura 178-l manifestarile riate ale bolii Lyme pot fi de obicei
tratate cu succes cu terapie antibiotica orala, cu exceptia anomaliilor neurologice obiective, care par sa
necesite terapie intravenoasa. Pentru boala Lyme precoce, doxiciclina, 100 mg de 2 ori pe zi, este
eficienta la barbati si la femeile neinsarcinate. Antajul acestui regim este acela ca este eficient de
asemenea si impotri agentului ehrlichiozei granulocitare umane, care este transmis de aceeasi capusa
care transmite si agentul bolii Lyme. Amoxicilina (500 mg de trei ori pe zi), axetil cefuroxima (500 mg de
doua ori pe zi) si eritromicina (250 mg de patru ori pe zi) sau congenerii sai reprezinta a doua, a treia si,
respectiv, a patra alegere alternati. La copii, este eficienta amoxicilina (50 mg/kg/zi, dar nu mai mult de 2
g/zi), in doze divizate; in cazul alergiei la penicilina pot fi utilizate axetil cefuroxima sau eritromicina.
Pentru pacientii cu infectie localizata la piele, 10 zile de terapie sunt in general suficiente. La pacientii cu
infectie diseminata, poate fi necesara in schimb o perioada de 20-30 zile de tratament. Aproximativ 15%
din pacienti prezinta o reactie tip Jarisch-Herxheimer in cursul primelor 24 de ore de terapie.
Aceste regimuri antibiotice orale, cand sunt administrate pentru 30-60 de zile, pot fi de asemenea
eficiente pentru tratarea artritei Lyme. Totusi, raspunsul la terapie poate fi lent. Un mic procent din
pacientii cu artrita, in special cei cu alele HLA-DR4 si cu un raspuns imun la proteinele OspA sau OspB ale
spirochetelor, nu raspund la terapia antimi-crobiana. Sinovectomia sau terapia cu agenti antiinflamatori
pot avea succes la acesti pacienti.
Pentru modificarile neurologice obiective, cu posibila exceptie numai a paraliziei faciale, terapia antibiotica
paren-terala pare sa fie necesara. Ceftriaxona intravenos, 2g/zi timp de 2-4 saptamani, este cel mai
frecvent folosita pentru acest scop, dar penicilina G intravenos, 20 milioane de unitati/ zi in doze divizate
sau cefotaxima intravenos, 2g de trei ori pe zi, pot fi de asemenea eficiente, pe aceeasi perioada de timp.
La pacientii cu bloc atrioventricular de grad inalt sau cu un interl PR mai mare de 0,3 s, se recomanda un
timp terapie intravenoasa si monitorizare cardiaca. La pacientii cu bloc cardiac complet sau insuficienta
cardiaca congesti, glucocorticoizii pot fi benefici daca starea pacientului nu se amelioreaza in 24 de ore
doar cu terapie antimicrobiana. Este neclar cum si daca infectia asimptomatica trebuie tratata, dar
pacientii cu asemenea infectie primesc deseori antibiotice oral. Tratamentul adect al bolii Lyme in timpul
sarcinii este, de asemenea, neclar. Datorita riscului mic de transmitere materno-fetala, terapia standard
pentru stadiul documentat si manifestarea bolii la momentul respectiv, poate fi suficienta. Recaderile pot
urma dupa oricare din regimurile terapeutice si un al doilea regim terapeutic poate fi necesar. Pe de alta
parte, la pacientii care dezvolta sindromul de oboseala cronica sau fibromialgia dupa boala Lyme, o noua
terapie antibiotica nu pare sa prezinte vreun beneficiu. Riscul infectarii cu B. burgdorferi dupa o muscatura
de capusa recunoscuta este atat de scazut, incat tratamentul antimicrobian profilactic nu este indicat de
rutina. Daca pacientul este foarte anxios, capusa este inghitita sau supravegherea este dificila, 10 zile de
terapie cu amoxicilina sau doxiciclina este posibil sa previna aparitia bolii Lyme. Un ccin pentru boala
Lyme este testat in prezent, dar nu este inca disponibil.
PROGNOSTIC
Raspunsul la tratament este mai bun daca este initiat precoce in cursul bolii. Tratarea boreliozei Lyme
tardiv in cursul bolii, desi inca eficace, duce adesea la luni de conlescenta. In final, recuperarea totala
apare la majoritatea pacientilor.